223351178-Protectia-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

8/20/2019 223351178-Protectia-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

1/85

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUIUNIVERSITATEA ”CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU-JIU

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE,DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

DISCIPLINA: PROTECŢIA JURIDICĂ A DREPTURILOR OMULUI

LUCRARE DE LICENŢĂTEMA:

PROTEC IA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Ț

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Lect. Univ. Drd. MOŢĂŢĂIANU ŞTEFAN

ABSOLVENT: SCURTU GELUCONSTANTIN

T!RGU"IU#$%&

1


2/85

Cuprins

Argument ...............................................................................................................4

CAPITOLUL I .......................................................................................................6 Drepturile omului. Evolu ie spre drepturile înscrise în Carta ONU i institu iileț ș ț juridice moderne de aprare a drepturilor omului...............................................6

1. Drepturile Omului. Trsturi i evolu ie istoricș ț .........................................6

. Organi!a ia Na iunilor Uniteț ț ........................................................................!". Instrumente juridice interna ionale care garantea! protec ia drepturilorț ț omului.............................................................................................................14

CAPITOLUL II ..................................................................................................."Consiliul Europei i O"CE ca organisme europene de protec ie a drepturilorș ț omului................................................................................................................."

1. Consiliul Europei........................................................................................"1.1 Considera ii generale privind Consiliul Europeiț .................................."

1. Conven ii ela#orate su# egida Consiliului Europeiț ..............................4. Protec$ia i promovarea drepturilor omului în cadrul O"CE ș ....................6.1 "curt istoric privind O"CE ..................................................................6. Organele O"CE speciali!ate în materia drepturilor omului...............#." Anali!a principalelor documente C"CE%O"CE care garantea!drepturile omului........................................................................................."

CAPITOLUL III ..................................................................................................4$Conven ia European a Drepturilor Omuluiț ......................................................4$

1. Adoptare......................................................................................................4$. Prevederi ale Conven iei Europene a Drepturilor Omuluiț .........................4%". Protocoale adi ionale la Conven ieț ț ............................................................$&4. In&luen a Conven iei asupra legisla iei interne a statelor semnatareț ț ț .........$"$. 'ecanismul CEDO de protec ie a drepturilor omuluiț ...............................$$6. Procedura în &a$a Cur$ii Europene a Drepturilor Omului.........................$!

CAPITOLUL I( ..................................................................................................6%Uniunea European i Drepturile Omuluiș ..........................................................6%

1. "trategia Uniunii Europene în domeniul Drepturilor Omului ) Agenda*+++, -A conduce prin eemplu- ....................................................................6%

2


3/85

. O#iectivele politicii Uniunii Europene în domeniul Drepturilor Omului...%&". Carta Drepturilor /undamentale a Uniunii Europene...............................%"

".1 Contet si &undamente...........................................................................%"". Procesul de legi&erare a Cartei Drepturilor /undamntale..................%6

"." Lista drepturilor reglementate de Cart...............................................%%Conclu!ii.............................................................................................................#1

0i#liogra&ie.........................................................................................................#4

3


4/85

Argument

Protec$ia juridic a drepturilor omului este, de regul, în$eleas ca o &inalitate normativ vi!1nd consacrarea 2i asigurarea e&ectivit$ii categoriei de

drepturi su#iective denumit drepturile omului.

Ca o#iect de studiu, drepturile omului constituie o ramur a 2tiin$elor

socio3umane, care de&ine2te prerogativele guvernate de norme precise, inerente

oricrei &iin$e umane, de care se poate &olosi orice persoan în rela$iile cu

semenii si, dar 2i în rela$iile cu autorit$ile statului4

.C5iar dac este o realitate normativ relativ recent conturat pe plan

interna$ional ca sistem, îndeose#i dup cel de3al doilea r!#oi mondial, aceasta

repre!int re!ultatul evolu$iei îndelungate a g1ndirii &iloso&ice, a ideilor

politice, ca 2i a reglementrilor na$ionale 2i interna$ionale privind locul 2i rolul

individului în raport cu statul, o evolu$ie nu doar cultural, ci 2i de civili!a$ie a

umanit$ii.

Dinamica unei asemenea evolu$ii se a&l la originea coagulrii unor

norme na$ionale, ela#orate de state 2i prev!ute îndeose#i de constitu$iile

acestora pentru a consolida sisteme proprii de protec$ie a a2a3numitelor

6li#ert$i pu#lice esen$iale7.

No$iune înc insu&icient de clar determinat în raport cu celelalte ramuri

ale 2tiin$ei dreptului, drepturile omului 2i3au gsit îns o consacrare &erm în

dreptul po!itiv international relativ recent. 8n urma atrocit$ilor trite, multe

dintre acestea av1nd la origine mani&estri rasiste, eno&o#e 2i antisemite,

altele pur 2i simplu ignorarea omului ca atare, comunitatea interna$ional a

început s ela#ore!e verita#ile sisteme conven$ionale de garantare a drepturilor

2i li#ert$ilor inerente &iin$ei umane.

1 'ourgeon 9., Les droits de l:5omme, Presses Universitaires de /rance ;PU/7, ?e @dition, Paris, 4?, p. ?B

4


5/85

Lucrarea de &a î i propune în domeniul at1t de vast si cvasidisputat al ț ș

drepturilor omului, s acopere latura protec iei europene a acestora.ț

Epunerea este una gradual, primul capitol încerc1nd s surprind succint

metamor&o!a de la &ormele incipiente de protec ie a drepturilor omului pe careț

le înt1lnim în Antic5itatea greac i roman la 'agna C5arta Li#ertatum dinș

4*4 i, în s&1r it,ș ș de la Ilumisnismul secolului al (III3lea, cu apogeul

contractului social, la Carta Na iunilor Unite. Poate c acest demers nu este cel ț

mai e&icient, dar încercarea de a eplica un &enomen prin evolu ile si involu ileț ț

sale de3a lungul timpului, su#liniidu3i meritele i accentuindu3i lacunele, poateș

duce la creionarea eact a acestuia.Capitolul II urmre te * institu ii i anume Consiliul Europei i O"CE.ș ț ș ș

Unele voci ar putea contesta includerea acestor organisme în domeniul

protec iei drepturilor omului, îns rolul lor, mai mult sau mai pu in important ț ț

este indiscuta#il. Consiliul Europei este institu ia european su# auspicileț

creia au &ost adoptate majoritatea conve ilor cu rol în protec ia drepturilor ț ț

omului, iar dimensiunea uman a O"CE, i implicit drepturile omului, nu maișeste de mult timp o noutate pentru ordinea juridic european.

CEDO i rolul su în angrenajul actual de protec ie a drepturilor omului,ș ț

nu putea s nu ai# o a#ordare complet în acest demers. Capitolul III

încearc o disecare atent a mecanismului CEDO de protec ie a drepturilor ț

omului.

(i!iunea lui o#ert "c5umann concreti!at în actuala Uniune European

este a#ordat în capitolul I( mai ales din prisma recent introdusei Cart a

Drepturilor /undamentale a Uniunii Europene. Totu i, a#ordarea va &i unaș

cronologic deoarece Carta nu a aprut #rusc într3un vid legislativ,

reglementri privind drepturile omului eist1nd înc de la 'aastric5t, 4*.

5


6/85

CAPITOLUL I Drepturile omului. Eolu ie spre !repturile "ns#rise "n C$rt$ ONU i ț ș

institu iile %uri!i#e mo!erne !e $p&r$re $ !repturilor omului.ț

%. Drepturile Omului. Tr&s&turi i eolu ie istori#& ș ț

Convingerea oamenilor c, în calitatea lor intrinsec li se cuvin anumite

drepturi, apare, înc din timpurile strvec5i 2i parcurge întreaga istorie a

g1ndirii umane. Ideea c &iin$a uman posed prin natura sa, anumite drepturi,

s3a ivit în mintea oamenilor înc din timpuri strvec5i, 2i a &ost redat în

cuvinte strlucite gra$ie &ilo!o&iei stoice 2i jurispruden$ei iar apoi în toate

epocile urmtoare, uneori, inspir1ndu3se din dogmele religiei cre2tine, alteori

numai din lumina ra$iunii.

8nc din Antic5itate 2i3au &cut loc unele idei privind o relativ

6legalitate natural*7 a oamenilor, &r ca ea s &ie transpus pe plan

economic 2i juridic. 8nt1lnim, asemenea preocupri în Frecia Antic la Gesiod,

în lucrarea 6'unci 2i Hile7, în preocuprile marelui jurist 2i legiuitor Olan

; î.Gr.


7/85

stp1ni sclavii, cci numai prin lege devine cineva sclav ori li#er. El aprecia c

or1nduirea aceasta nu se întemeia! pe dreptate, ci pe violen$K7.

8n oma Antic &iloso&ii 2i3au pus 2i ei, deseori, asemenea între#ri

gsind rspunsuri care într3o oarecare msur re&lect acela2i con$inut de idei

2i concep$ii amintim aici lucrrile lui Cicero ;4+? K î.Gr.< 6Despre

epu#lic7, 6Despre ege7, pe cele ale lui Titus Lucretius ;3 î.Gr.


8/85

Un alt g1nditor de seam al teoriei dreptului natural a &ost 9o5n Loce

care, în lucrrile lui, &c1nd re&erire la via$a social, încerc1nd s dea o

eplica$ie raportului cet$ean societate î2i eprima ast&el po!i$ia &a$ de

drepturile naturale ale omului.

/ilo!o&ul &rance! C5arles de "econdat de&inea li#ertatea ca &iind

6dreptul de a &ace tot ce îngduie legile7, su#liniind c, dac un cet$ean ar

putea s &ac ceea ce legile inter!ic, el nu ar mai avea li#ertatea pentru ca 2i

ceilal$i ar putea s &ac la &el.

Teoria contractului social a atins apogeul prin marele &ilo!o& &rance!

9ean 9acues ousseau care în lucrarea 6Contractul social7 sus$inea c prinacest contract social omul pierde li#ertatea sa natural 2i dreptul nelimitat de

a32i însu2i tot ceea ce îl tentea! c12tig1nd, în sc5im#, li#ertatea civil 2i

proprietatea a ceea ce posed.

Prima consacrarea a dreptului omului într3un document o&icial a aprut

în America, în &ocul r!#oiului de independen$ dus de coloniile engle!e

împotriva coroanei. Ast&el, la 4* iunie 4JJ?, în statul (irginia a &ost adoptat 6Declara$ia

drepturilor7 în care se a&irm7 to$i oamenii sunt de natur, în mod egal li#eri

2i independen$i 2i au anumite drepturi inerente naturii lorQ, adic 2i dreptul la

via$a 2i li#ertate, precum 2i mijlocul de a do#1ndi 2i conserva proprietatea7,

In acela2i an, la 4 iulie, la P5iladelp5ia, se adopta 6Declara$ia de

independen$a a ".U.A.7, care în cel de3al doilea alineat prevedea ca 6to$ioamenii se nasc egali, cu anumite drepturi inaliena#ile, printre care via$a,

li#ertatea 2i cutarea &ericirii.

8n vederea asigurrii acestor drepturi, oamenii constituie guverne care

î2i do#1ndesc puterea legal prin consim$m1ntul celor guverna$i.

4 cunoscut drept 0aronul de 'ontesuieuB

8


9/85

Documentul juridic care a consacrat în maniera cea mai complet

conceptul drepturilor 2i li#ert$ilor &undamentale a &ost 6Declara$ia drepturilor

omului 2i ale cet$eanului7 din *? august 4JM, adoptat în perioada revolu$iei

&rance!e.

Titulatura acestei declara$ii a &ost ela#orat de o comisie special

desemnat de Adunarea Constituant a evolu$iei /rance!e 2i în ea se re&lect

6în mod clar vi!iunea dualist conturat în r1ndul ideologilor lumini2ti,

inspirat din teoria dreptului natural%dreptul omului 2i din teoria contractului

social%dreptul cet$eanului7.

Primul articol din declara$ie proclam 6QOamenii se nasc li#eri 2irm1n li#eri 2i egali în drepturi. Deose#irile sociale nu pot &i &ondate dec1t pe

utilitatea comun7. 8n continuare, sunt enun$ate drepturi imprescripti#ile ca)

li#ertatea, proprietatea, siguran$a. Potrivit Declara$iei, 6li#ertatea const în a

putea &ace tot ceea ce nu dunea! altora7. "unt înscrise prevederi eprese

re&eritoare la cadrul legal al eercitrii drepturilor omului, dreptul de a

participa, direct, sau prin repre!entan$i la ela#orarea legilor, ca epresie avoin$ei generale la pre!um$ia de nevinov$ie, li#ertatea cuv1ntului 2i a presei.

#. Org$ni'$ i$ N$ iunilor Uniteț ț

Prima organi!atie cu rol important in protec ia drepturilor omului a &ost ț

&r doar i poate ONU, care de la în&iin area sa 2i p1n în pre!ent a creat,ș ț

împreunR cu alte institu$ii speciali!ate din sistemul sRu, circa 4++ de

instrumente interna$ionale, enun$1nd peste ?+ de drepturi 2i li#ert$i ale

omului.

5 T5omas 0uergent5al,enate Se#er, 6Drept International al Drepturilor Omului7, Editura All, 4?, p. B

9


10/85

Unul din scopurile declarate ale ONU este acela ca, prin organele 2i

organismele sale, sR întreprind ac$iuni menite sR promove!e 2i sR ocroteasc

drepturile &iin$ei umane prin di&erite modalit$i 2i &orme speci&ice dreptului

interna$ional.

ONU ? are în structurR urmtoarele organe principale) Adunarea

FeneralR, Consiliul de "ecuritate, Consiliul Economic 2i "ocial, Consiliul de

TutelR, Curtea Interna$ionalR de 9usti$ie, "ecretariatul. Dintre acestea,

preocuprile cele mai semni&icative în domeniul protec$iei drepturilor omului le

au)

• Adunarea FeneralRB

• Consiliul Economic 2i "ocialB

• "ecretariatul O.N.U.

Adunarea FeneralR a ONU ini ia! studii 2i &ace recomandri în scopul ț

de a promova cooperarea interna$ionalR în domeniul economic, social3cultural,

educativ 2i sanitar 2i de a sprijini în&ptuirea drepturilor omului 2i li#ert$ilor

&undamentale pentru to$i, &RrR deose#ire de rasR , se, lim#R sau religie. "u#

auspiciile Adunrii Fenerale a Na$iunilor Unite au &ost ela#orate, în cursul

anilor, majoritatea documentelor importante pe linia aprrii drepturilor

omului, încep1nd cu Declara$ia UniversalR a Drepturilor Omului, pactele 2i

alte documente de o importan$R majorR în ceea ce prive2te sta#ilirea unor

standarde interna$ionale în acest domeniu.

Adunarea FeneralR a creat o serie de comitete speciale cu preocupri pe

linia drepturilor omului, cum sunt)

• Comitetul special pentru decoloni!areB

• Comitetul O.N.U. pentru Nami#iaB

• Comitetul special împotriva politicii de apart5eidB

6 8n&iin at ca organi!a ie interna ional la * octom#rie 4, de i avea personalitateț ț ț ș juridic înc din 4 ianuarie 4* ca alian de r!#oiBț

10


11/85

• Comitetul special pentru anc5etarea practicilor israeliene de

înclcare a drepturilor omului pentru popula$ia din teritoriile

ara#e ocupateB

• Comitetul pentru eercitarea drepturilor inaliena#ile ale poporului

palestinianB

• /ondul Na$iunilor Unite pentru Copii, UNICE/B

• 8naltul Comisariat al Na$iunilor Unite pentru re&ugia$i.

Consiliul economic 2i social are cele mai multe atri#u$ii în ceea ce

prive2te protec$ia juridicR interna$ionalR a drepturilor omului. O prevedere

importantR a Cartei ONU este înscrisR în art. ?*, pct. *, în care Consiliul

Economic 2i "ocial are atri#u$ia epresR de a &ace recomandri în scopul de

a promova respectarea e&ectivR a drepturilor omului 2i a li#ert$ilor

&undamentale pentru to$iJ . De asemenea, potrivit Cartei, acest important

organ al ONU are competen$a sR promove!e proiecte de conven$ii pe care sR le

supun spre apro#are Adunrii Fenerale 2i poate convoca con&erin$e

interna$ionale în pro#leme de competen$a sa.

"u#liniem &aptul cR organele ONU au dreptul sR32i cree!e organe

su#sidiare care sR le sprijine în reali!area atri#u$iilor ce le au, potrivit Cartei

Na$iunilor Unite. Consiliul Economic 2i "ocial a creat o serie de ast&el de

organe care îl ajutR în eercitarea atri#u$iilor 2i care se ocupR, la r1ndul lor, de

o vastR pro#lematicR în acest domeniu, &iecare av1nd regulamente de

&unc$ionare proprii, dar &iind su#ordonate organului ONU care le3a creat 2i &a$R

de care rspund în eercitarea mandatului primit. Dintre aceste organe

su#sidiare create de Consiliul Economic 2i "ocial, preocupri în domeniul

protec$iei juridice a drepturilor omului au urmtoarele)

7 aluca 'iga30e2teliu, Catrinel 0rumar, Protec$ia interna$ional adrepturilor omului3 Note de curs, Edi$ia a 3a7, Editura Universul 9uridic, 0ucure2ti, *+4+, p. *B

11


12/85

• Comisia pentru drepturile omului cel mai important organ care

se ocupR de aceste pro#leme av1nd competen$R în toate c5estiunile

ce privesc domeniul respectivB

• Comisia pentru condi$ia &emeiiB

• Comitete speciale de eper$i)

• Comitetul pentru eliminarea discriminrilor rasialeB

• Comitetul pentru drepturile omuluiB

• Comitetul pentru drepturi economice, culturale 2i socialeB

•

Comitetul pentru eliminarea discriminrii &a$R de &emeiB• Comitetul contra torturiiB

• Comitetul pentru prevenirea crimei 2i lupta împotriva delincven$ei.

Un alt organ principal al ONU care are atri#u$ii 2i competen$e pe linia

protec$iei juridice a drepturilor omului este "ecretariatul acestei organi!a$ii. 8n

cadrul "ecretariatului ONU, principalul organ su#sidiar care are preocupri în

domeniul drepturilor omului este Centrul pentru drepturile omului. Acest organeste condus de ctre "ecretarul general adjunct pentru drepturile omului, care

este, de asemenea, 2i Directorul general al O&iciuluiM ONU de la Feneva, unde

Centrul î2i are de alt&el sediul.

Centrul pentru drepturile omului are rolul de a ajuta Adunarea FeneralR

a ONU, Consiliul Economic 2i "ocial, Comisia pentru drepturile omului 2i alte

organe ale ONU pentru promovarea 2i protec$ia drepturilor 2i li#era$ilor &undamentale ale omului, a2a cum sunt ele prev!ute în Carta ONU, Declara$ia

UniversalR a Drepturilor Omului 2i Conven$iile interna$ionale în aceastR

materie adoptate su# egida ONU.

8 este condus de ctre Directorul Feneral, care are i rangul de "ecretar Feneral3adjunct alșONUB

12


13/85

Pe l1ng organele principale 2i cele su#sidiare amintite, eistR în cadrul

ONU o serie de institu$ii speciali!ate ce îndeplinesc anumite &unc$ii în domeniul

economic, social, cultural 2i în alte domenii. Acestea î2i îndeplinesc atri#u$iile

su# controlul ONU 2i eistR raporturi de coordonare între aceastR organi!a$ie

2i ele. Anali!1nd pro#lematica protec$iei juridice a drepturilor omului în

societatea contemporanR, le pre!entRm pe cele considerate mai importante prin

natura preocuprilor, prin s&era lor de activitate 2i în mod deose#it prin

contri#u$ia pe care 2i3au adus3o 2i 2i3o aduc pe linia promovrii 2i aprrii

drepturilor omului.

8n principal, institu$iile speciali!ate care au asemenea preocupri sunt)• Organi!a$ia Interna$ionalR a 'uncii ;OI'


14/85

a&irma &RrR re!erve cR multe din activit$ile des&2urate au în vedere protec$ia

2i aprarea &iin$ei umane.

&. Instrumente %uri!i#e intern$ ion$le #$re g$r$nte$'& prote# i$ !repturilor ț ț omului

Drepturile omului sunt garantate în primul r1nd prin legisla$ia internR a

&iecrui stat, acesta &iind cadrul juridic cel mai e&icient 2i adecvat pentru

promovarea 2i garantarea drepturilor omului. Documentele interna$ionaleintervin ca o mRsurR suplimentarR, ca o garan$ie a respectrii acestor drepturi,

constituind adevrate standarde, etaloane care sR con&ere termen de

compara$ie pentru documentele interne. Documentele interna$ionale sunt

adoptate de state pe #a!a acordului de voin$R al acestora 2i pot &i împr$ite în

douR categorii din punct de vedere al &or$ei lor juridice)

•

documente cu caracter politic, &RrR &or$R juridicR, su# &ormR dere!olu$ii ori declara$iiB

• documente cu &or$R juridicR, încadrate în categoria tratatelor

indi&erent de denumirea lor) conven$ii, pacte, protocoale, acorduri.

Crearea ONU 4+ a desc5is o erR nouR în ceea ce prive2te rela$iile

interna$ionale între state, cooperarea dintre acestea 2i, drept urmare,

ela#orarea de instrumente juridice a cunoscut noi dimensiuni, ast&el cR, în pre!ent sunt ela#orate peste M+ de tratate 2i un numr mare de declara$ii 2i

re!olu$ii ale organelor 2i organismelor interna$ionale în domeniul drepturilor

omului 2i al dreptului umanitar.

Primele reglementRri importante cu privire la drepturile omului le

regsim în îns2i Carta ONU, ela#oratR la *? iunie 4 2i intratR în vigoare la

* octom#rie 4, care în capitolul I art. 4 pct. K î2i propune ca o#iectiv

10 ONU numar în pre!ent 4K de state mem#reB

14


15/85

reali!area cooperrii interna$ionale cu caracter economic, social, cultural sau

umanitar, în scopul de a promova 2i încuraja respectarea drepturilor omului 2i

li#ert$ilor &undamentale pentru to$i, &RrR deose#ire de rasR, se, lim#R sau

religie.

AcordRm o importan$R primordialR Cartei ONU pentru cR în aceasta

sunt delimitate, în mod epres, atri#u$iile organelor principale al acestei

organi!a$ii cu voca$ie universalR. Pe #a!a o#iectivelor &iate în CartR au &ost

ela#orate su# auspiciile ONU o serie de instrumente juridice interna$ionale

care ast!i sunt unanim recunoscute în întreaga lume 2i care au situat pe primul

plan protec$ia juridicR a drepturilor omului. Pentru a avea o imagine mai clarR asupra principalelor instrumente

juridice interna$ionale, tre#uie sR vor#im în continuare despre o altR CartR, 2i

anume Carta Interna$ionalR a Drepturilor Omului44. 'en$ionRm cR nu a &ost

adoptat niciodat un document cu aceastR denumire, dar în literatura de

specialitate, în voca#ularul curent &olosit de repre!entan$ii di&eritelor state, a

oamenilor politici 2i c5iar în doctrinR, ea s3a admis 2i se re&erR la un grup de documente importante, 2i anume)

• Declara$ia UniversalR a Drepturilor OmuluiB

• Pactul interna$ional cu privire la drepturile economice, sociale 2i

culturaleB

• Pactul interna$ional cu privire la drepturile civile 2i politiceB

• Protocolul &acultativ re&eritor la Pactul interna$ional privind

drepturile civile 2i politiceB

• Al doilea Protocol &acultativ la drepturile civile 2i politice, vi!1nd

a#olirea pedepsei cu moartea.

11 adu C. Demetrescu, Irina 'oroianu Hltescu,7Drepturile omului în sistemul Na$iunilorUnite) protec$ie 2i promovare7, Institutul om1n pentru Drepturile Omului, 0ucure2ti, *+++,

p. 4B

15


16/85

Aceste cinci instrumente juridice interna$ionale, care au &ost ela#orate

su# auspiciile ONU 2i care ast!i, pe întreg glo#ul, sunt denumite sim#olic

Carta Interna$ionalR a Drepturilor Omului, au o deose#itR importan$R în ceea

ce prive2te sc5im#area concep$iei generale, în societatea contemporanR, cu

privire la protec$ia juridicR a drepturilor omului, deoarece, !i de !i, tot mai

multe su#iecte de drept interna$ional, &ie cR devin pRr$i la ele, &ie cR le acceptR

unanim, recunosc1nd superioritatea reglementRrilor acestora4*.

Documentul care a desc5is o erR nouR în promovarea drepturilor omului

2i pe #a!a cruia s3au înc5eiat o multitudine de tratate în acest domeniu, este

Declara$ia UniversalR a Drepturilor Omului. Documentul cuprinde un pream#ul 2i K+ de articole în care sunt enun$ate drepturile esen$iale ale omului

2i li#ert$ile &undamentale. 8n pream#ul se aratR cR recunoa2terea demnit$ii

inerente tuturor mem#rilor &amiliei umane 2i a drepturilor lor, egale 2i

inaliena#ile, constituie &undamentul li#ert$ii, drept$ii, 2i pcii în lume7.

8n articolul 4 din declara$ie se aratR cR to$i oamenii se nasc li#eri 2i

egali în demnitate 2i în drepturi. Ei sunt dota$i cu ra$iune 2i con2tiin$R 2i tre#uie sR ac$ione!e unii &a$R de al$ii într3un spirit de &raternitate7.

8n articolul * se men$ionea! principiul de #a!R al egalit$ii 2i

nediscriminRrii de nici un &el în ceea ce prive2te eercitarea tuturor drepturilor

2i egalit$ilor prev!ute în Declara$ie.

8n articolele K3*4 sunt prev!ute drepturile civile ale omului. 8n art. **

sunt recunoscute drepturile economice, sociale 2i culturale de care tre#uie sR se#ucure orice &iin$R umanR în vederea asigurrii demnit$ii umane 2i de!voltrii

li#ere a personalit$ii sale. Acestea tre#uie asigurate at1t prin e&ortul na$ional,

c1t 2i prin cola#orarea interna$ionalR, prev!1ndu3se 2i eventualele limitri ale

accesului la aceste drepturi în &unc$ie de resursele &iecrei $Rri. Drepturi

sociale, economice 2i culturale sunt cuprinse în articolele *K3*J.

12 Doina 'icu, -Farantarea Drepturilor Omului-, Editura All 0ec, 0ucuresti, 4M, p. *+4B

16


17/85

Art. *M prevede cR orice persoanR are dreptul la o ordine socialR 2i

interna$ionalR în care drepturile 2i li#ert$ile recunoscute în declara$ie sR &ie pe

deplin eercitate.

8n art. * se prevede cR orice persoanR are 2i îndatoriri &a$R de societate,

aceasta &iind singura modalitate prin care se poate asigura 2i armoni!a

în&ptuirea e&ectivR 2i respectarea drepturilor tuturor oamenilor.

Ultimul articol prevede interdic$ia pentru vreun stat, grupare sau

persoanR de a des&2ura vreo activitate sau a sv1r2i vreun act care sR ai# ca

scop des&iin$area vreunui drept enun$at în Declara$ie.

Eercitarea drepturilor 2i li#ert$ilor cuprinse în Declara$ia UniversalRa Drepturilor Omului este supusR doar îngrdirilor sta#ilite prin lege, eclusiv

în scopul asigurrii respectului drepturilor 2i li#ert$ilor altora, precum 2i a

respectrii cerin$elor moralei, ordinii pu#lice 2i #unstrii generale într3o

societate democraticR. Dispo!i$ia aceasta este o recunoa2tere implicitR a

caracterului relativ al drepturilor 2i li#ert$ilor prev!ute în Declara$ia

UniversalR a Drepturilor Omului.4K

Ne&iind a#solute, drepturile pot &i deci limitate în eerci$iul lor, ast&el

înc1t sR previn a#u!ul de drept 2i în acela2i timp sR se pstre!e caracterul

democratic al societ$ii.

Limitarea eerci$iului drepturilor 2i li#ert$ilor cet$ene2ti &cut prin

acte interne este restr1nsR, deoarece nici o dispo!i$ie a Declara$iei Universale

a Drepturilor Omului nu poate &i interpretatR ca implic1nd pentru vreun stat, grupare sau persoanR dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a sv1r2i

vreun act îndreptat spre des&iin$area unor drepturi sau li#ert$i enun$ate în

pre!enta declara$ie7. Declara$ia este primul document interna$ional care

sta#ile2te o concep$ie unitarR despre drepturile omului. epre!ent1nd

standardul comun al comunit$ii interna$ionale, drepturile proclamate în

cuprinsul acestei declara$ii sunt universale 2i inaliena#ile.

13 aluca 'iga30e2teliu, Catrinel 0rumar, op. cit., p. ?JB

17


18/85

In&luen$a4 Declara$iei Universale a Drepturilor Omului s3a mani&estat

pro&und at1t &a$R de statele mem#re ale ONU, c1t 2i &a$R de celelalte state.

Impactul acesteia a &ost universal, în sensul cR legisla$ia statelor de pe di&erite

continente, alturi de conven$iile regionale ale drepturilor omului s3au inspirat

din cuprinsul Declara$iei sau au preluat unele prevederi ale acesteia.

Cu privire la mRsurile de implementare a drepturilor omului au &ost

propuse mai multe variante, ajung1ndu3se la urmtoarea solu$ie) crearea

Comitetului Drepturilor Omului care devine principalul organ de

implementareB admiterea peti$iilor interstatale ca mRsuri de implementareB

instituirea sistemului rapoartelor întocmite de stateB &urni!area de in&orma$ii dectre organismele ONU sau alte agen$ii speciali!ate de la care se pot o#$ine

in&orma$ii neo&icialeB trimiterea de recomandri acute statului intimat.

8n ceea ce prive2te cele douR Pacte interna$ionale, în general structura

lor este asemntoare. Ast&el, &iecare pact are un pream#ul în care se reiterea!

o#liga$ia statelor, a2a cum re!ultR din Carta ONU de a contri#ui la promovarea

2i respectarea drepturilor omului. "e preci!ea! cR atingerea idealurilor omuluili#er care sR se #ucure de drepturile 2i li#ert$ile sale, eli#erat de teamR 2i

mi!erie, nu se pot reali!a dec1t dacR sunt create condi$ile care sR permit

&iecruia sR se #ucure de drepturile 2i li#ert$ile sale civile 2i politice, dar 2i de

cele economice, sociale 2i culturale.

Pactul interna$ional cu privire la drepturile economice, sociale 2i

culturale

4

consacrR, printre altele, dreptul pe care îl are orice persoanR a se#ucura de condi$ii de muncR juste 2i prielnice, care sR asigure, îndeose#i, un

salariu ec5ita#il 2i o remunera$ie egalR pentru o muncR de valoare egalR,

dreptul pe care îl are orice persoanR în vederea &avori!rii 2i ocrotirii

intereselor sale economice, de a &orma împreunR cu alte persoane sindicate,

dreptul la securitate socialR etc.

14 (iorel 'arcu, Drept institu$ional comunitar, edi$ia a II3a rev!ut 2i adugit7,Editura Lumina Le, *+++, p. KB15 Adoptat de Adunarea Feneral a Organi!a iei Na iunilor Unite la 4? decem#rie 4??Bț ț

18


19/85

"unt, de asemenea înscrise prevederi în legRturR cu îm#unt$irea

metodelor de produc$ie, o reparti$ie ec5ita#ilR a resurselor alimentare,

scderea mortalit$ii noilor nscu$i 2i a mortalit$ii in&antile, îm#unt$irea

tuturor aspectelor igienei mediului 2i ale igienei industriale, asigurarea

eercitrii dreptului la educa$ie, a dreptului de a participa la via$a culturalR, ca

2i li#ertatea cercetrii 2tiin$i&ice 2i activit$ilor creatoare.

Pactul interna$ional cu privire la drepturile civile 2i politice 4? înscrie o

largR gamR de drepturi, printre care dreptul la via$R, inter!icerea torturii,

sclaviei, comer$ului cu sclavi 2i muncii &or$ate, dreptul pe care îl are &iecare om

la li#ertate 2i la securitatea persoanei sale, dreptul persoanelor arestate saude$inute de a &i tratate în mod uman, egalitatea în &a$a tri#unalelor, dreptul

oricrei &iin$e umane de a i se recunoa2te pretutindeni personalitate juridicR,

dreptul de a întemeia o &amilie, dreptul de a lua parte la conducerea tre#urilor

politice, de a alege 2i de a &i ales, de a avea acces in condi$ii generale de

egalitate, la &unc$iile pu#lice din $ara sa.

O dispo!i$ie importantR a acestui document este 2i aceea care prevede cRîn $rile în care eistR minorit$i etnice, religioase sau lingvistice, persoanele

apar$in1nd acestor minorit$i nu pot &i lipsite de dreptul de a avea, în comun cu

ceilal$i mem#ri ai grupului, propria lor via$R culturalR, de a pro&esa 2i practica

propria lor religie sau de a &olosi propria lim#R.

8n articolul *M din Pact se prevede crearea Comitetului pentru drepturile

omului, însrcinat cu supraveg5erea 2i aplicarea mRsurilor prev!ute în pact.

Acest organ poate primi sesi!ri în legRturR cu nerespectarea drepturilor

omului prev!ute în pact numai din partea statelor mem#re.

16 Pact adoptat la 4? decem#rie 4??B

19


20/85

Ca urmare, persoanele &i!ice nu puteau &ace sesi!ri acestui organism.

Pro#lema s3a convenit a &i re!olvatR prin adoptarea primului Protocol

&acultativ re&eritor la Pactul interna$ional privind drepturile civile 2i politice4J .

Acest Protocol prevede un mecanism prin care, sesi!rile primite de la

persoanele particulare care se pretind cR sunt victime ale înclcrii drepturilor

enun$ate în Pact pot &i primite 2i solu$ionate.

Ultimul document care &ace parte din a2a3!isa CartR Interna$ionalR a

Drepturilor omului, este al doilea Protocol &acultativ cu privire la drepturile

civile 2i politice 2i care se re&erR epres la a#olirea pedepsei cu moartea, care a

&ost adoptat prin e!olu$ia Adunrii Fenerale ONU din 4 decem#rie 4M. Prin Decretul nr. *4* din K4 octom#rie 4J om1nia a rati&icat cele

douR pacte, iar prin Decretul nr.?M din *+ decem#rie 4+ a aderat 2i la cel de3

al doilea Protocol &acultativ cu privire la drepturile civile 2i politice.

Preocuparea ONU pentru promovarea 2i protec$ia drepturilor omului nu

s3a oprit la adoptarea acestor documente de #a!R ci a continuat cu adoptarea

altor instrumente interna$ionale care reglementea!, &ie drepturile anumitor categorii de persoane, care prin natura lor sunt mai vulnera#ile, mai epuse

înclcrii drepturilor lor, &ie instrumente care reglementea! în detaliu anumite

drepturi.

Printre aceste documente repre!entative, în &unc$ie de domeniul de

aplicare, amintim)

•

Conven$ia interna$ionalR privind egalitatea în drepturi ișnediscriminareB

• Declara$ia Na$iunilor Unite asupra eliminrii tuturor &ormelor de

discriminare rasialRB

17 „ Principalele instrumente interna$ionale privind drepturile omului lacare om1nia este parte7, vol.I3II, Institutul om1n pentru Drepturile Omului, 0ucure2ti, *++J, p. K*B

20


21/85

• Conven$ia interna$ionalR privind eliminarea tuturor &ormelor de

discriminare rasialRB

• Conven$ia interna$ionalR asupra eliminrii 2i reprimrii crimei de

apart5eidB

• Conven$ia interna$ionalR privind lupta împotriva discriminrii în

domeniul înv$m1ntului)

• Declara$ia Adunrii Fenerale a ONU împotriva discriminrii

#a!ate pe religie 2i convingereB

• Conven$ia interna$ionalR privind protec$ia drepturilor &emeii)

• Declara$ia privind eliminarea discriminrii &a$R de &emeiB

• Conven$ie asupra drepturilor politice ale &emeiiB

• Conven$ie asupra cet$eniei &emeii cstoriteB

• Conven$ie asupra eliminrii tuturor &ormelor de discriminare &a$R

de &emeiB

•

Conven$ie privind consim$m1ntul la cRsRtorie, v1rsta minimR pentru cRsRtorie 2i înregistrarea cRsRtoriilorB

• Conven$ia interna$ionalR privind protec$ia copilului, a

adolescentului 2i a persoanelor care au nevoie de ajutor)

• Declara$ia drepturilor copiluluiB

• Conven$ia drepturilor copiluluiB

• Declara$ie privind promovarea în r1ndurile tineretului a

idealurilor de pace, respect reciproc 2i în$elegere între popoareB

• Declara$ia drepturilor de&icientului mintalB

• Declara$ia drepturilor persoanelor 5andicapate.

• Declara ia privind a#olirea sclaviei 2i reprimarea tra&icului cuț

sclavi 2i &iin$e umane)

• Conven$ie cu privire la sclavieB

21


22/85

• Conven$ie suplimentarR cu privire la a#olirea sclaviei, tra&icului

cu sclavi 2i a institu$iilor 2i practicilor analoage sclavieiB

• Conven$ie asupra a#olirii muncii &or$ateB

• Conven$ie asupra muncii &or$ateB

• Conven$ie pentru reprimarea tra&icului cu &iin$e umane 2i a

eploatrii prostitu$iei semenilorB

• Conven$ia interna$ionalR privind protec$ia persoanelor supuse

deten$iei sau întemni$rii)

• Ansam#lul de reguli minime pentru tratamentul de$inu$ilorB

• Declara$ie asupra protec$iei tuturor persoanelor împotriva torturii

2i altor pedepse sau tratamente cu cru!ime, inumane sau

degradanteB

• Conven$ia împotriva torturii 2i a altor pedepse sau tratamente cu

cru!ime, inumane sau degradanteB

•

Conven$ia interna$ionalR privind situa$ia re&ugia$ilorB• "tatutul O&iciului 8naltului Comisariat al Na$iunilor Unite pentru

re&ugia$iB

• Conven$ie re&eritoare la statutul re&ugia$ilor 4MB

• Declara$ie asupra a!ilului teritorialB

• Declara$ie asupra drepturilor omului, ale persoanelor care nu

posedR na$ionalitatea $Rrii în care triescB

/r a avea preten$ia cR am epui!at multitudinea documentelor

interna$ionale privind protec$ia drepturilor omului, putem a&irma cR am

pre!entat pe cele principale, încerc1nd 2i o clasi&icare a acestora în &unc$ie de

domeniul la care se re&erR &iecare.

18

om1nia a aderat la Conven ia privind statutul re&ugia ilor prin legea ?%44, pu#licatț ț în 'onitorul O&icial nr. 4M%4J.+J.44B

22


23/85

CAPITOLUL II Consiliul Europei () i O*CE #$ org$nisme europene !e prote# ie $ !repturilor ș ț

omului

%. Consiliul Europei

%.% Consi!er$ ii gener$le priin! Consiliul Europei ț

Pro#lema protec$iei juridice a drepturilor omului a &ost a#ordat dup

cel de3al doilea r!#oi mondial 2i pe plan regional, at1t de ctre organi!a$iile

politice, c1t 2i în cadrul multitudinii de acorduri între state, tocmai datorit

importan$ei acesteia 2i &aptului c s3a sim$it nevoia crerii unor instrumente

juridice care s re&lecte în di&erite situa$ii, modalit$ile de ocrotire a &iin$ei

umane.

Ast&el, în Europa a lua &iin$ Consiliul Europei, o organi!a$ie

interna$ional cu caracter interstatal, a crei apari$ie 2i de!voltare este

epresia preocuprilor unor state europene pentru unitatea Europei.

8ntre *M martie 2i mai 4 s3a $inut Con&erin$a statelor vest3europene,

care a adoptat "tatutul Consiliului Europei. Acest statut este un tratat

interna$ional multilateral. El a &ost semnat de 4+ state &ondatoare ale

Consiliului 2i anume ) Anglia, 0elgia, Danemarca, /ran$a, Irlanda, Italia,

Luem#urg, Norvegia, Olanda 2i "uedia. "tatutul Consiliului Europei a intrat în

vigoare la K august 4.

"copul Consiliului Europei, a2a cum este de&init de "tatut, este de a

reali!a o mai mare unitate între mem#ri si în scopul salvgardrii 2i reali!rii

idealurilor 2i principiilor, care sunt mo2tenirea lor comun 2i a &acilitrii

progresului economic 2i social7.

19 8n&iin at la mai 4Bț

23


24/85

Potrivit statutului, acest scop urmea! a &i reali!at prin discutarea

c5estiunilor de interes comun 2i prin înc5eierea de acorduri 2i adoptarea de

ac$iuni comune în domeniile economic, social, cultural, 2tiin$i&ic, juridic 2i

administrativ precum 2i prin aprarea 2i respectarea pe mai departe a

drepturilor 2i li#ert$ilor &undamentale ale omului. 'em#rii consiliului au ca

o#liga$ie &undamental recunoa2terea principiului c orice persoan a&lat su#

jurisdic$ia unui stat mem#ru tre#uie s se #ucure de drepturile 2i li#ert$ile

&undamentale ale omului. De asemenea, statele mem#re au 2i o#liga$ia de a

contri#ui la reali!area scopului Consiliului Europei.

"tatutul Consiliului Europei prevede o serie de condi$ii pe care tre#uie sle îndeplineasc statele care doresc s devin mem#re ale acestei organi!a$ii.

Ast&el, potrivit art. K alin. 4 /iecare mem#ru al Consiliului Europei tre#uie s

accepte principiile statului de drept 2i principiul în virtutea cruia &iecare

persoan a&lat su# jurisdic$ia sa tre#uie s se #ucure de drepturile 2i

li#ert$ile &undamentale ale omului.*+7

%.# Conen ii el$+or$te su+ egi!$ Consiliului Europei ț

8n decursul eisten$ei sale, Consiliul Europei a des&2urat o activitate

prodigioas, în special pe linia adoptrii unor documente deose#it de

importante. Ast&el au &ost adoptate peste 4+ de conven$ii 2i tratate europene, printre

care 2i Conven$ia European asupra drepturilor omului, din 4+.

Aceste instrumente, o#ligatorii pentru statele mem#re, sunt întregite cu

un ansam#lu de recomandri, care eprim voin$a statelor mem#re de a

coopera rodnic pentru a gsi solu$ii marilor pro#leme de cola#orare cu care se

con&runt cei peste ++ milioane de europeni. Pe de alt parte, tre#uie20 Aurescu 0ogdan, 0olintineanu Aleandru, Nstase Adrian, op. cit., p. MJ B

24


25/85

men$ionat c, în a&ar de conven$ii 2i recomandri Consiliul Europei adopt 2i

promovea! anumite programe.

Printre conven$iile 2i acordurile interna$ionale înc5eiate su# egida sa

men$ionm)

• Conven$ia pentru aprarea drepturilor omului 2i a li#ert$ilor

&undamentale ;4+


26/85

organe speciale, cu aceast competen$ 2i care lucrea! pe l1ng Consiliul

Europei. De aceea, ele sunt numite organe ata2ate*47.

8n luna octom#rie 4K s3a $inut la (iena prima Con&erin$ la nivel înalt

a Consiliului Europei. 8n Declara$ia adoptat de con&erin$ la J octom#rie

4K se &ac preci!ri importante cu privire la activitatea viitoare a organi!a$iei,

în noile condi$ii eistente pe continentul european, precum 2i în domeniul

garantrii drepturilor omului, pe plan regional.

Con&erin$a de la (iena a adoptat urmtoarele 5otr1ri unele cu rol

important in domeniul protectiei drepturilor omului)

• constituirea unei Cur$i unice pentru aprarea drepturilor omuluiB

• crearea unui organ consultativ al colectivit$ilor locale 2i

regionale din EuropaB

• planuri de ac$iune împotriva rasismului, eno&o#iei,

antisemitismului 2i intoleran$ei.

#. Prote#,i$ i promo$re$ !repturilor omului "n #$!rul O*CE ș

#.% *#urt istori# priin! O*CE

O"CE este cea mai mare organi!a$ie european, ce cuprinde ? de state,

din Europa, Asia Central 2i America de Nord, &iind în acela i timp cea maișmare organi!a$ie regional de securitate din lume.

Ini$ial, Organi!a$ia pentru "ecuritate 2i Cooperare în Europa a &ost o

Con&erin$ ce purta acela2i nume ;C"CE


27/85

Cu timpul, în anii :+, odat cu adoptarea Cartei de la Paris,

aceast Con&erin$ s3a institu$ionali!at, prin apari$ia a noi structuri 2i

organe permanente.

Adoptarea denumirii de Organi!a$ia pentru "ecuritate 2i Cooperare în

Europa s3a 5otr1t în cadrul Con&erin$ei de la 0udapesta ;4


28/85

statului în cau!. Aceste ac$iuni nu derog cu nimic de la celelalte

mecanisme eistente în cadrul O"CE

Comitetul 8nal$ilor /unc$ionari este un organ principal al O"CE,

compus din repre!entan$ii statelor mem#re. Potrivit Documentului euniunii

de la Praga a Consiliului C"CE asupra de!voltrii ulterioare a institu$iilor 2i

structurilor C"CE, Comitetul 8nal$ilor /unc$ionari poate, în scopul cre2terii

capacit$ii O"CE de a garanta drepturile omului, democra$ia 2i statul de

drept prin mijloace pa2nice, s ia msurile necesare, dac este ca!ul &r

consim$m1ntul statului în cau!, în ca! de violare &lagrant** , grav 2i

persistent a angajamentelor corespun!toare din cadrul O"CE . Ast&el de ac$iuni constau în declara$ii politice sau alte msuri de

naturR politicR, aplicate în a&ara teritoriului statului în cau!.

Aceste ac$iuni nu derog cu nimic de la celelalte mecanisme eistente în

cadrul O"CE.

#.# Org$nele O*CE spe#i$li'$te "n m$teri$ !repturilor omului

O"CE dispune de dou organe speciali!ate în materia

drepturilor omului) 0iroul Institu$iilor Democratice 2i al Drepturilor

Omului i 8naltul Comisar al O"CE pentru 'inorit$ile Na$ionale.ș

22 Aurescu 0ogdan, 0olintineanu Aleandru, Nstase Adrian, op. cit., p. JMB

28


29/85

#.#.# -iroul Institu,iilor Demo#r$ti#e i $l Drepturilor Omului /ODI0R1

0iroul Institu$iilor Democratice 2i al Drepturilor Omului a &ost creat,

su# denumirea de 0iroul Alegerilor Li#ere, prin Carta de la Paris pentru o

nou Europ. 8n Carta de la Paris pentru o nou Europ, în capitolul

6"tructuri 2i institu$ii noi ale procesului C"CE-, se prevede crearea unui

0irou al Alegerilor Li#ere, cu sediul la (ar2ovia, pentru a &acilita

contactele 2i sc5im#urile de in&orma$ii asupra alegerilor în statele

participante. 0iroul Institu$iilor Democratice 2i al Drepturilor Omului, urm1nd

instruc$iunile generale ale Comitetului 8nal$ilor /unc$ionari, tre#uie, între

altele) s organi!e!e o scurt reuniune a C.".C.E. la sediul 0iroului

Institu$iilor *K Democratice 2i al Drepturilor Omului, în &iecare an, pentru a

eamina aplicarea angajamentelor C.".C.E. în domeniul dimensiunii umaneB

s serveasc drept cadru institu$ional pentru sc5im#ul de in&orma$iiasupra asisten$ei te5nice 2i competen$elor disponi#ile, 2i asupra programelor

na$ionale 2i interna$ionale destinate s sprijine noile democra$ii în

de!voltarea institu$iilor lorB s &acilite!e contactele între cei care o&er ast&el

de resurse 2i cei care doresc sR le utili!e!eB sR de!volte cooperarea cu

Consiliul Europei în scopul utili!rii #a!ei de date a acestuia re&eritoare la

aceste resurse 2i serviciiB s sta#ileasc legturi cu organi!a$iileneguvernamentale active în domeniul de!voltrii institu$iilor democratice, în

scopul de a permite statelor participante interesate s utili!e!e vastele

resurse 2i largile competen$e ale acestor organi!a$iiB

23 (iorel 'arcu, op. cit., p. 4+KB

29


30/85

s &acilite!e cooperarea în materia &ormrii 2i educa$iei în disciplinele

purt1nd asupra institu$iilor democraticeB s organi!e!e cu repre!entan$ii

tuturor statelor participante reuniuni 2i seminarii asupra de!voltrii 2i

revitali!rii institu$iilor democratice, de eemplu seminarii consacrate

organelor de pres li#ere 2i, la timpul potrivit, un seminar asupra migra$iilorB

#.#.& 2n$ltul Comis$r $l O*CE pentru Minorit&,ile N$,ion$le

8naltul Comisar al O"CE pentru 'inorit$ile Na$ionale este un organ

al O"CE, creat prin Deci!iile euniunii la v1r& de la Gelsini din anul 4*,

pentru a identi&ica în &a! incipient tensiunile etnice ce s3ar putea

trans&orma în con&licte 2i pentru a gestiona aceste tensiuni.

8naltul Comisar al O"CE pentru 'inorit$ile Na$ionale tre#uie s &ie o

personalitate interna$ional eminent, av1nd o lung eperien$ în domeniu 2ide la care se poate a2tepta s &ac dovada unei mari impar$ialit$i în

eercitarea &unc$iilor sale. "ediul 8naltului Comisar este la Gaga, în Olanda.

8naltul Comisar al O"CE pentru 'inorit$ile Na$ionale este numit de

Consiliu, prin consens, la propunerea Comitetului 8nal$ilor /unc$ionari, pentru

o perioad de K ani, care poate &i înnoit o singur dat.

'ijloacele de ac$iune ale 8naltului Comisar al O"CE pentru

'inorit$ile Na$ionale au caracter nejurisdic$ional 2i sunt speci&ice

cadrului O"CE

Inaltul comisar este ajutat în activitatea sa de un grup &ormat din 44

persoane. Organismul ac$ionea! independent de pr$ile implicate 2i este

imputernicit s organi!e!e misiuni 2i s se implice în activit$i

diplomatice pentru re!olvarea cri!elor 2i tensiunilor intr3o &a! c1t mai

30


31/85

incipient. 8n vederea o#$inerii in&orma$ilor, Inaltul Comisariat

urmre2te s promove!e dialogul #a!at pe încredere 2i cooperare între pr$i.

Pentru re!olvarea situa$iei 8naltul Comisariat poate înainta guvernelor

implicate rapoarte cu propuneri privind re!olvarea situa$iilor

con&lictuale cu care acestea se con&runt. Inaltul Comisariat a &ost implicat

in pro#leme privind minorit$ile na$ionale în multe state dintre care Al#ania,

Croa$ia, Estonia, Lituania, Ungaria, "lovacia, ep. 'oldova, ep.

'acedonia, Ucraina, Va!a5stan. De2i organismul este împuternicit s

re!olve 2i s previn con&lictele pe termen scurt 2i pe cele de mic anvergur,

totu2i pentru îndeplinirea rolului su nu pot &i trecute cu vederea situa$iilecon&lictuale grave care se perpetuea! de lungi perioade de timp.

8n ca!ul acestora precum 2i în toate celelalte ca!uri în care organismul

aprecia! c situa$ia pe care o gestionea! poate evolua într3o cri!a

periculoas pe care nu ar putea s o solu$ione!e, 8naltul Comisar

ac$ionea! ca un resort, averti!1nd celelalte structuri ale O"CE în

vederea lurii msurilor adecvate. 8naltul Comisariat se #ucur de li#ertate de ini$iativ 2i

independen$, implicarea sa ne&iind condi$ionat de autoritatea Consiliului

"uperior sau a statelor implicate. Totu2i acest lucru nu ar &i posi#il &r

suportul politic al statelor mem#re eprimat în cadrul Consiliului

Permanent. Ca o condi$ie a e&icien$ei sale, organismul tre#uie s &ie

impar$ial. Pe de alt parte se consider c statele sunt mai cooperante dacdiscu$iile nu sunt &cute pu#lice, iar msurile luate în acest &el sunt mult mai

e&iciente 3 condi$ia con&iden$ialit$ii. Aceast condi$ie este indeplinit doar

pe perioada negocierilor 2i a lurii msurilor, ulterior pentru in&ormarea

statelor mem#re 2i a opiniei pu#lice interna$ionale, 8naltul Comisariat

înaint1nd Consiliului Permanent rapoarte privind activitatea sa. 8naltul

Comisariat pentru 'inorit$i Na$ionale nu este competent s solu$ione!e sau

31


32/85

s se implice în ca!urile individuale privind persoane apartin1nd minorit$ilor

na$ionale 2i de asemenea în pro#lemele privind terorismul 2i crima organi!at.

#.& An$li'$ prin#ip$lelor !o#umente C*CE3O*CE #$re g$r$nte$'&!repturile omului

#.&.% A#tul 4in$l $l Con4erin,ei pentru *e#urit$te i Cooper$re "n Europ$5 ()67

e!ultat al unui amplu 2i la#orios proces de negocieri care s3a

des&2urat în principal în trei &a!e, Actul /inal de la Gelsini repre!int un

document de o mare compleitate, care marc5ea! o de!voltare a

pro#lematicii drepturilor omului la nivel european 2i mondial.

6Actul /inal- se compune, de &apt, din mai multe documente

su#sumate unei concep$ii unitare, vi!1nd principiile care guvernea! rela$iile

statelor europene, edi&icarea încrederii 2i anumite aspecte ale securit$ii 2i

de!armarii pe continent, cooperarea în domeniile economiei, 2tiin$ei,

te5nicii 2i mediului înconjurtor, cooperarea în domeniul umanitar 2i în

alte domenii. Este de remarcat c acest document marc5ea! o

recunoa2tere neec5ivoc a protec$iei drepturilor omului ca un principiu

&undamental al dreptului interna$ional.

Actul /inal de la Gelsini este un document voluminos, cuprin!1nd patru

capitole sau -co2uri-. Co2ul I 3 -Aspecte legate de securitatea în Europa- ce

con$ine dou sec$iuni -Principiile directoare privind rela$iile între

statele participante- 2i -'suri de cldire a încrederii 2i anumite aspecte ale

securit$ii 2i de!armrii-


33/85

Co2ul I(, ultimul capitol, &ace preci!ri re&eritoare la a2a3

numitul process -de urmare*-.

Pro#lemele re&eritoare la drepturile omului sunt tratate în principal la

sec$iunea -Principiile directoare privind rela$iile între statele participante- 3

Co2ul I 2i într3o oarecare msura în Co2ul III, de2i acesta din urm 2i3a pierdut

din importan$ întruc1t su#iectele pe care le a#ordea! contactele

umane, reuni&icarea &amiliei etc. 3 nu mai au relevan$a pe care o aveau în plin

!#oi ece.

Unul dintre principiile directoare este Principiul (II ;-espectul pentru

drepturile omului 2i li#ert$ile &undamentale, inclusiv li#ertatea de g1ndire,con2tiin$, religie sau credin$-< 2i Principiul (III ;-Drepturi egale 2i

autodeterminarea popoarelor-


34/85

Ele î2i vor îndeplini de asemenea o#liga$iile ce le revin în virtutea

declara$iilor 2i acordurilor interna$ionale în acest domeniu la care pot &i

pr$i....7.

Importan$a acestui paragra&, la momentul adoptrii sale, se datora

&aptului c p1n în acel moment unele dintre statele participante, inclusiv

Uniunea "ovietic, nu recunoscuser niciodat în mod &ormal o#liga$ia de a

se con&orma Declara$iei Universale a Drepturilor Omului. ;Uniunea "ovietic

s3a a#$inut la adoptarea Declara$iei Universale de ctre Adunarea

Feneral a O.N.U. Principiul (II &iind prima recunoa2tere neec5ivoc al

caracterului -normativ- al acestui instrument.< Principiul (III dedic patru paragra&e su#iectului -drepturi egale 2i

autodeterminarea popoarelor.- Dup asumarea angajamentului de a

recunoa te drepturi egale pentru popoare 2i dreptul acestora laș

autodeterminare* , statele participante recunosc -c popoarele au întotdeauna

dreptul de a 5otrî în deplin li#ertate, statutul lor politic intern 2i etern,

c1nd 2i cum doresc, &r amestec din a&ar...-. A durat destul de mult p1n c1nd Uniunea "ovietic 2i alia$ii si au

recunoscut pe deplin c aceste dou principii directoare au înscris

pro#lematica drepturilor omului pe agenda dialogului politic Est3(est în curs

de des&2urare. Treptat, aceste încercri s3au redus 2i spre s&1r2itul

aniilor XM+, a#ordarea unor înclcri speci&ice ale drepturilor omului a

devenit o c5estiune o#i2nuit în cadrul reuniunilor C"CE. Impactul important pe care l3a avut C"CE în s&era drepturilor omului

poate &i în parte atri#uit procesului de continuare a demersurilor ini$iate

de C"CE prev!ut în Co2ul I( al Actului /inal de la Gelsini, cunoscut ca

procesul O"CE.

Eisten a acestui proces de negociere a permis completarea,ț

reinterpretarea 2i revi!uirea etensiv a Actului /inal de la Gelsini, cu oca!ia

25 "tein5ardt . , International La and "el&3Determination ;T5e Atlantic Council, 4


35/85

con&erin$elor ulterioare. Aceste reuniuni au constituit de asemenea un

prilej pentru a atrage aten$ia opiniei pu#lice asupra unor state care nu erau

la înl$imea angajamentelor asumate privind drepturile omului*? . Aceast

ac$iune normativ este &inali!at prin înc5eierea unui -document &inal

adoptat prin consens la aceste con&erin$e*J 7.

Ast&el, punctul (II din 6decalogul7 de la Gelsini consacr ca un

principiu de sine stttor 6respectarea drepturilor omului 2i li#ert$ilor

&undamentale, inclusiv a li#ert$ii de g1ndire, con2tiin$, religie sau de

convingere. Printre alte o#liga$ii înscrise în sarcina statelor participante sunt

acelea de a respecta drcpturile omului, de a promova 2i încuraja respectareae&ectiv a acestor drepturi, inclusiv dreptul persoanelor apar$in1nd

minorit$ilor na$ionale, la egalitate în &a$a legii 2i de a se #ucura e&ectiv de

toate drepturile 2i li#ert$ile &undamentale ale omului. "e preci!ea! c în

domeniul drepturilor omului 2i li#ert$ilor &undamentale, statele participante

vor ac$iona în con&ormitate cu scopurile 2i principiile Cartei Na$iunilor

Unite, cu Declara$ia Universal a Drepturilor Omului, cu tratatele 2iconven$iile interna$ionale înc5eiate în acest domeniu. Tre#uie su#liniat 2i

&aptul c principiul respectrii drepturilor omului este consacrat de

6Declara$ia privind principiile care guvernea! rela$iile reciproce dintre

statele participante7 împreun cu alte principii de o importan$ major ale

rela$iilor dintre state, precum egalitatea suveran, respectarea drepturilor

inerente suveranit$ii, nerecurgerea la &or$ sau la amenin$area cu &or$a,inviola#ilitatea &rontierelor, integritatea teritorial a statelor, reglementarea

pa2nic a di&erendelor, neamestecul în tre#urile interne 2.a. Urmea!,

a2adar, a se în$elege c principiul respectrii drepturilor omului repre!int 3

în concep$ia statelor participante 3 o important norm de comportament 26 osas A. Y Gelgesen 9. ;eds.


36/85

interna$ional ce tre#uie interpretat 2i aplicat într3un deplin consens cu

toate celelalte principii &undamentale. Prin urmare, principiile

suveranit$ii, neamestecului etc., nu pot &i invocate ca un temei pentru

nerespectarea drepturilor omului, tot a2a dup cum nerespectarea

drepturilor omului nu poate s duc în &inal la contestarea suveranit$ii statelor

2i a celorlalte principii &undamentale. 8n legtur cu caracterul

Actul /inal *M nu a &ost înregistrat ca un document al Organi!a$iei

Na$iunilor Unite, s3a emis prerea c el ar repre!enta numai un document cu

valoare politic moral, speci&ic comunicatelor 2i altor documente comune

pu#licate la terminarea unor con&erin$e interna$ionale.Un asemenea punct de vedere nu poate &i acceptat deoarece prin

semnturile depuse de 2e&ii celor K de state participante, 6Actul /inal7 are

valoarea unui angajament în termenii categorici, a crui &or$ nu poate &i

contestat.

De alt&el, în însu2i tetul 6Actului /inal7, 2e&ii statelor participante

declar c au adoptat documentul 6în mod solemn7, ceea ce eclude oricedu#ii asupra valorii juridice a 6Actului /inal7. ea&irmarea ulterioar a

Actului /inal prin numeroase documente su#secvente, ca 2i valoarea

universal a principilor proclamate în 4J, demonstrea! paternitatea

ideilor înscrise în acest document, concordan$a lor deplin cu marile principii

ale dreptului interna$ional contemporan.

#.&.# Do#umentul 4in$l $l Reuniunii !e l$ 8ien$ $ repre'ent$n,ilor st$telor p$rti#ip$nte l$ Con4erin,$ pentru *e#urit$te i Cooper$re "n Europ$

28 Popescu AndreiB 9inga, Ion,7Organi!a$ii europene 2i euroatlantice7, Lumina Le,*++4, p.4KB

36


37/85

Acest document a &ost adoptat prin consens, la (iena, la 4 ianuarie

4M, constituind re!ultatul unei con&erin$e a statelor participante la

procesul C"CE, care s3a des&2urat con&orm prevederilor Actului /inal

de la Gelsini în perioada noiem#rie 4M? 3 4 ianuarie 4M.

A marcat un moment important, de cotitur, în domeniul

protec$iei drepturilor omului. Acest document insist asupra asigurrii unor

ci e&ective de recurs persoanelor crora le3au &ost înclcate drepturi 2i

li#ert$i &undamentaleB drepturilor persoanelor apar$in1nd minorit$ilor

na$ionaleB dreptul &iecrei persoane de a32i prsi $ara etc.Cea mai nota#il reali!are a acestei euniuni const în crearea unui

6mecanism al dimensiunii umane av1nd ca &inalitate intensi&icarea dialogului

statelor participante asupra modului în care aplic angajamente

asumate prin semnarea documentelor re&eritoare la varii aspecte ale

drepturilor omului*7.

Prin documentul euniunii de la (iena a &ost, de asemenea,convocat 6Con&erin$a asupra dimensiunii umane a O"CE, cu cele trei

reuniuni succesive) Paris ;K+ mai3*K iunie 4M


38/85

li#ert$iilor &undamentale-, tet ce a constituit #a!a juridic a recunoa2terii

drepturilor di!iden$ilor 2i asocia$iilor pentru respectarea drepturilor omului

în $rile Europei de rsrit. O prevedere relevant este 2i cea înscris la

pct. *4, care recon&irm ideea c eventualele 6restric$ii- de la garantarea

drepturilor civile 2i politice au 6un caracter de ecep$ie-, statele participante

angaj1ndu3se 6s nu a#u!e!e de aceste restric$ii 2i ca ele s nu se aplice

ar#itrar, ci de o manier care s men$in eercitarea e&ectiv a acestor

drepturi-.

Documentul adoptat la (iena mai cuprinde prevederi legate de

cre2terea încrederii, securit$ii 2i de!armrii pe continent, cooperarea îndomeniul 2tiin$ei, culturii, economiei, transporturilor, turismului, etc.

La ? ianuarie 4+, 'inisterul A&acerilor Eterne al om1niei

;"ergiu Celac< a &cut cunoscut &aptul c $ara noastr 2i3a retras

6re!ervele 2i declara$iile interpretative- ce &useser &ormulate din ordinul

vec5iului regim la 4 ianuarie 4M, în legtur cu prevederile Documentului

/inal de la (iena, con&irmînd acceptarea acestui document interna$ional întotalitatea sa 2i eprim1nd voin$a om1niei de a ac$iona pentru

traducerea lui în via$ integral 2i cu deplin #un credin$.

9.. Do#umentul Reuniunii !e l$ Copen;$g$ $ Con4erin,ei pentru!imensiune$ um$n& $ O*CE

A &ost adoptat la * iunie 4+. Este un act ce aduce noi elemente în

planul pro#lemelor drepturilor omului.

38


39/85

Dintre ideile mai importante înscrise în acest document, sunt cele

re&eritoare la legtura dintre democra$ie 2i statul de dreptB recunoa2terea

pluralismului politic, organi!area de alegeri li#ere.

"tatele participante recunosc eercitarea deplin 2i e&ectiv a

drepturilor 2i li#ert$ilor de ctre 6persoanele apar$in1nd minorit$ilor

na$ionale-.

#.&.' C$rt$ !e l$ P$ris pentru o nou& Europ&

Document de o considera#il importan$ politic 2i juridic, Carta de la

Paris are meritul de a reconsidera dimensiunile cola#orrii europene în

contetul sc5im#rii raporturilor de &or$e, pr#u2iriiK+ sistemelor

totalitare în Europa de rsrit 2i trecerii la economia de pia$. El

e&ectuea!, totodat, o su#stan$ial anali! a pro#lemelor Europei,

indic1nd ci 2i direc$ii în care tre#uie ac$ionat pentru a &ace posi#il

trium&ul marilor valori europene 2i în primul r1nd al principiului respectrii

drepturilor omului.

Este demn de semnalat &aptul c acest document enun$ de la #un

început cadrul &undamental sc5im#at al des&2urrii actuale ale raporturilor

dintre statele europene. 8n aceast ordine de idei este

semni&icativ constatarea c 6era de con&runtare 2i divi!are a Europei a luat

s&1r2it. Noi declarm c rela$iile noastre se vor întemeia de acum înainte pe

respect 2i cooperare7.

Carta de la Paris pentru o nou Europ ierar5i!ea! în mod nou

pro#lemele cola#orrii europene. Ast&el, de2i se rea&irm valoarea tuturor

celor !ece principii ale Actului &inal de la Gelsini, pro#lematica drepturilor

omului Z în trecut 6co2ul trei- Z trece acum pe primul plan. 'arile

30 usu, Ioan,7Organi!a$ii 2i rela$ii interna$ionale7 , Editura Lumina Le, 0ucure2ti,*++*, p.?KB

39


40/85

pro#leme pe care Carta de la Paris le enun$ sunt) drepturile omului,

democra$ia 2i statul de drept, li#ertatea economic 2i responsa#ilitatea,

rela$iile de prietenie între statele participante, securitatea european, unitatea,

legtura dintre procesul european 2i procesele mondiale.

8n cadrul direc$iilor 2i reorientrilor de viitor, pe primul plan apare

dimensiunea uman a rela$iilor dintre state, urm1nd apoi securitatea,

cooperarea economic, pro#lemele mediului înconjurtor, cultura,

pro#lemele muncitorilor imigran$i, organi!a$iile neguvernamentale etc.

'odul în care sunt rede&inite pro#lemele permite identi&icarea unor

nuan$e noi, semni&icative pentru cunoa2terea orientrii actuale a procesuluieuropean. A2adar, de pild, pro#lemele drepturilor omului apar, de aceast

dat, str1ns corelate de ideea democra$iei pluraliste 2i de statul de drept. "e

a&irm c li#ertatea 2i pluralismul politic sunt elemente necesare în

reali!area o#iectivului de de!voltare a economiilor de pia$ pentru

o cre tere economic sus$inut, prosperitate 2i justi$ie social.ș

In Carta de la Paris apar preocupri noi pentru minorit$ile na$ionale."e a&irm c 6identitatea etnic, cultural, lingvistic 2i religioas a

minorit ilor na$ionale va &i protejat, iar persoanele apar$in1nd ț

acestor minorit$i au dreptul de a eprima li#er, pre!erva 2i de!volta aceast

identitate, &r nicio discriminare 2i în condi$iile unei depline egalit$i în

&a$a legii-.

8n capitolul privind orientrile viitoare ale procesului C"CE esteînscris 2i &ormularea c 6pro#lemele re&eritoare la minorit$ile

na$ionale pot &i solu$ionate în mod satis&ctor numai într3un cadru politic

democratic-. Dup prerea noastr, toate aceste preci!ri noi tre#uie

raportate la considera$iile generale ale Cartei de la Paris, care rea&irm ideea

c 6toate principiile ;procesului C"CE< se aplic în mod egal 2i &r re!erv,

&iecare dintre ele &iind interpretate $in1nd seama de celelalte-. Este clar,

prin urmare, c noile &ormulri cu privire la drepturile minorit$ilor nu pot

40


41/85

&i interpretate în nici un ca! ca o diminuare a cadrului juridic o&erit de

principiile dreptului interna$ional, inclusiv suveranitatea, neamestecul,

respectul integrit$ii teritoriale, iar respectul identit$ii minorit$ilor va

tre#ui reali!at tocmai $in1nd seama de aceste principii nu nesocotindu3le.

Carta de la Paris sta#ile2te o serie de mecanisme noi de natur a

asigura institu$ionalitatea 2i continuitatea procesului C"CE. Ast&el, se sta#ilesc

urmtoarele noi organismeK4)

a< Consiliul mini2trilor a&acerilor eterne, care se va înt1lni cel pu$in o

dat pe an 2i care va repre!enta &orumul central al consultrilor politice

în cadrul C"CEB#< un Comitet al înal$ilor &unc$ionari care va pregti reuniunile

consiliului, va eecuta deci!iile sale, va anali!a pro#lemele curente 2i va

putea lua deci!ii corespun!toareB

c< un "ecretariat al statelor participante, av1nd sediul la Praga, cu

scopul de a &acilita consultrile între statele ce iau parte la procesul C"CEB

d< euniunea statelor participante, ce va avea loc la &iecare doi ani, pentru a permite statelor s evalue!e situa$ia 2i s adopte msuri pentru

continuarea procesului C"CEB

e< un Centru pentru prevenirea con&lictelor, cu sediul la (iena, av1nd

sarcina s ajute statele s previn riscurile de con&lictB

&< un 0irou pentru alegeri li#ere cu sediul la (ar2ovia, av1nd

misiunea de a &acilita contactele 2i sc5im#ul de in&orma$ii asupra alegerilor în statele participanteB

g< Adunarea parlamentar C"CE, reunind mem#rii ai parlamentelor

din toate $rile participante.

Document de incontesta#il importan$ pentru rede&inirea sarcinilor

actuale ale procesului C"CE, Carta de la Paris tratea! totu2i în mod

inegal anumite pro#leme.

31 5ttp)%%.osce.org%mc%K4?

41


42/85

A2adar, de eemplu, de2i se rea&irm c 6succesul tran!i$iei la

economia de pia$ de ctre $rile care &ac e&orturi în aceast direc$ie este

important 2i în interesul tuturor-, nu se înt1lnesc preci!ri în legtur cu

modul în care &ostele state 6socialiste7 vor putea &i ajutate ca s32i re&ac

economia. De alt&el, întregul capitol al rela$iilor economice este redactat

într3o &orm general. Documentul vor#e2te despre 6continuarea

sprijinului, acordat $rilor democratice în tran!i$ia spre economia de pia$-,

îns prevederile concrete sunt &oarte pu$ine. Pro#lema muncitorilor

imigran$i este numai enun$at, &r a se preconi!a nici un &el de msuri

practice pentru re!olvarea ei. Pro#lemei minorit$ilor na$ionale i se acord o importan$

considera#il, prev!1nduse, în detaliu, o#iectivele reuniunii de eper$i pe

aceast tem ce a avut loc între 434 iulie 44 la Feneva. Ne între#m

dac aceast pro#lem avea într3adevr o prioritate at1t de mare &a$ de

convulsiile sociale din $rile Europei de rsrit 2i &a$ de cerin$ele de a se gsi

re!olvri pro#lemei remedierii economiei acestor state, $inerii 6în &r1u7 a 2omajului 2i solu$ionrii unor pro#leme sociale grave, ce ar putea duce la

urmri incontrola#ile.

#.&.( Do#umentele !e l$ 0elsin


43/85

2i prevenirea con&lictelor militare. "tatele participante au 5otr1t

crearea unui post de 68nalt Comisar al O"CE pentru minorit$ile

na$ionale-.

Instrumentele de prevenire a con&lictelor 2i de supraveg5ere a cri!elor

implic crearea unor misiuni de anc5et 2i desemnarea unor raportori,

e&ectuarea unor opera$iuni O"CE de men$inere a pcii,constituirea unor

grupuri ad35ocK*.

#.&.) Do#umentul Reuniunii !e l$ -u!$pest$

La euniunea la nivel înalt de la 0udapesta din 4 a &ost

adoptat un document intitulat 6Ctre un parteneriat autentic, într3o nou er- ,

în care se prevede c 6drepturile omului 2i li#ert$ile &undamentale,

preeminen$a dreptului 2i institu$iile democratice stau la #a!a pcii 2i securit$ii, constituind o contri#u$ie major la prevenirea con&lictelor.

"alvgardarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor

persoanelor apar$in1nd minorit$ilor na$ionale, este o component de #a!,

esen$ial, a societ$ii democratice civile-.

'ecanismul privind dimensiunea uman re!id într3un proces de

negociere, mediere 2i investiga$ie, care se des&2oar în mai multe etape 2i

care presupune negocieri multilaterale, misiuni O"CE de eper$i 2i

raportori cu sprijinul 0iroului O"CE pentru Institu$ii democratice 2i

Drepturile omului ;ODIG


44/85

dimensiunea uman. Urmea! sc5im#uri diplomatice între statele

interesate, pentru care sunt sta#ilite termene limit. Dac pro#lema nu se

solu$ionea! în acest &el între ele, statele pot supune aten$iei tuturor

statelor mem#re ale O"CE. di&erendul respectiv, pe care îl pot de asemenea

include pe agenda con&erin$elor O"CE. Dac acest procedeu nu d

re!ultate, eist posi#ilitatea constituirii unor misiuni de eper$i ai O"CE

sau de raportori, care s investig5e!e acu!a$iile, ace2tia îndeplinind rolul de

mediatori 2i investigatori ter$i.

De regul, aceste misiuni sunt sta#ilite cu asentimentul statelor

interesate, de2i în situa$ii grave acest acord nu este necesar."e poate a&irma deci, c documentele O"CE au creat, treptat, ceea ce

putem numi standardele europene post3comuniste în domeniul

drepturilor omului.

CAPITOLUL III Conen i$ Europe$n& $ Drepturilor Omului ț

%. A!opt$re

8ncep1nd cu secolul al (III3lea, dreptul pu#lic european7 desemnea!

ansam#lul raporturilor juridice instituite de tratatele înc5eiate între principii

europeni) &ormula este &olosit, în 4JJ , de a#atele 'a#lWB ea este reluat la

Congresul de la (iena, apoi în Tratatul de la Paris din K+ martie 4M?. Ideea

&undamental este aceea a a&irmrii unui sistem de drept european &oarte

ela#orat, c5iar dac principiul însu2i al unui drept al oamenilor, po!itiv 2i

universal7 este adesea contestat de Feorges /rederic de 'artens, spre

44


45/85

eemplu, care recuno2tea totu2i eisten$a unei legi naturale aplica#ile societ$ii

umane universale.

Acest prim drept pu#lic european, ce guverna rela$iile dintre statele

europene p1n la primul con&lict mondial, vi!a în principal legitimarea unui

anumit numr de situa$ii teritoriale) el consacra ordinea teritorial instituit de

acordurile de la (iena, recunoscut 2i par$ial garantat de marile puteri reunite

în Concertul European. Noul drept pu#lic european acest nou sistem de drept

regional care, imediat dup cel de3al doilea r!#oi mondial, se deta2ea! net de

dreptul interna$ional general, prin caracterul su progresist prive2te,

dimpotriv, statutul cet$eanului european, raporturile statelor europene 2i alere!iden$ilor lor.

Conven$ia European a Drepturilor Omului prinde via$ în marea

mi2care ce încerca s &ac din conceptul de stat de drept un element de

legitimitate interna$ional.

"tatul putere suveran, a crui ac$iune nu este su#ordonat niciunei

norme scopurile &iind su&iciente pentru a justi&ica mijloace pur discre$ionare statul poli$ienescKK7 este, treptat, dep2it.

Aprea o nou concep$ie a raporturilor dintre stat 2i cet$ean care

implica su#ordonarea prin norme interstatale3 a ac$iunilor statului &a$ de

cet$enii si 2i, în anumite ca!uri, &a$ de strinii re!iden$i pe teritoriul su.

Deja Carta Na$iunilor Unite desc5isese aceast cale, &c1nd loc preocuprii

pentru protec$ia drepturilor omului. Pe plan european Congresul de la La GaWetocmai reclama o Cart a drepturilor omului.

8ncep1nd din vara lui 4, Comisia juridic a Adunrii consultative a

Consiliului Europei începe ela#orarea unui pre3proiect care, dup numeroase

revi!uiri ale Comitetului de 'ini2tri, se va concreti!a la oma prin semnarea

celor 4 state din Conven$ia European.

33 "cuna2, "telian,7Uniunea Europen. Construc$ie. Institu$ii. Drept7, editura All0ec,*++, p. ?4B

45


46/85

8nc de la crearea sa, din 4, Consiliul Europei 2i3a propus ca o#iectiv

s reali!e!e o unire mai str1ns între mem#ri si, în scopul salvgaldrii 2i

promovrii idealurilor 2i principilor care constituie patrimoniul lor comun, ca

2i &avori!area progresului lor economic 2i social7. De asemenea, s3a mai

înscris un o#iectiv &oarte important ) salvgaldarea 2i de!voltarea drepturilor

omului 2i a li#ert$ilor sale &undamentale7.

Asum1ndu32i înc de la în&iin$are sarcina redactrii unei conven$ii a

drepturilor omului care s etind prevederile Declara$iei universale a

Drepturilor Omului pe care a avut3o drept model, Consiliul Europei a urmrit

s desc5id noi ci de de!voltare dreptului interna$ional 2i, pentru prima dat, s cree!e un organism regional e&icient pentru protec$ia drepturilor omului.

Prin aceasta, statele mem#re s3au angajat nu numai s32i asume anumite

o#liga$ii, dar s recunoasc &aptul c oamenii au drepturi care decurg dintr3o

legisla$ie interna$ional.

Conven$ia European a Drepturilor Omului a &ost semnat la oma la

noiem#rie 4+ de ctre 4 $ri europene 2i a intrat în vigoare la K septem#rie4K. Din punct de vedere te5nic, Conven$ia european este un tratat în

virtutea cruia statele î2i asum anumite o#liga$ii juridice 2i prin care se

recunosc drepturile &iecrei persoane. 8n acela2i timp, Conven$ia permite

persoanelor &i!ice care aprecia! c le3au &ost înclcate drepturile s ini$ie!e

proceduri în &a$a institu$iilor europene prev!ute de Conven$ie, împotriva

statelor responsa#ile de a#u!uri.

# . Pree!eri $le Conen iei Europene $ Drepturilor Omului ț

Conven$ia protejea! prin prevederile sale urmtoarele drepturi civile 2i

politice) dreptul la via$, dreptul la li#ertatea 2i siguran$a persoanei, dreptul lao judecat ec5ita#il, dreptul la respectarea vie$ii particulare 2i &amiliale, a

46


47/85

domiciliului 2i coresponden$ei, dreptul la li#ertatea de g1ndire, con2tiin$ 2i

religie, dreptul la li#ertatea de epresie, dreptul la li#ertatea de reuniune 2i

asociere, inclusiv de a adera la sindicate, dreptul de cstorie 2i de a &orma o

&amilie, egalitatea în drepturi 2i îndatoriri între so$i, dreptul la respectarea

propriet$ii asupra #unurilor, dreptul la înv$m1nt, drepturi electorale, dreptul

la li#era circula$ie 2i alegerea re2edin$ei, dreptul de a prsi orice $ar,

inclusiv propria $arK.

Este de remarcat c, înscriind o serie de drepturi care apar 2i în

Declara$ia Universal a Drepturilor Omului, Conven$ia European aduce o

serie de preci!ri 2i de!voltri demne de relevat dac ne g1ndim c ea a &ost

adoptat la numai doi ani de la proclamarea Declara$iei Universale a

Drepturilor Omului. Ast&el, remarcm, de pild, c inter!ic1nd munca &or$at sau o#ligatorie, Conven$ia preci!ea! totodat 2i acele situa$ii care nu pot &i

considerate munci &or$ate sau o#ligatorii.

Importante preci!ri înt1lnim 2i în legtur cu dreptul la li#ertate 2i

siguran$.

8nscriind principile juridice speci&ice dreptului societ$ilor democratice,

Conven$ia de!volt pe larg ideea dreptului la un proces ec5ita#il, care tre#uie

des&2urat într3un termen re!ona#il, în &a$a unui tri#unal independent 2i

impar$ial, sta#ilit de legeK.

Este de relevat, în ordinea acestor preocupri, 2i ideea c, de regul,

de!#aterile judiciare tre#uie s &ie pu#lice, cu ecep$ia unor considera$ii ce $in

de moralitate, ordine pu#lic sau securitate na$ional, într3o societate

34 Corneliu 0îrsan,7 Conven$ia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi 2i li#ert$i7, Editura All 0ec, 0ucure2ti, *++, p. B35 "cuna2, "telian, op. cit., p. 4B

47


48/85

democratic, ori de protec$ia intereselor minorilor sau a vie$ii private a

pr$ilor.

8n spiritul tradi$iilor societ$ilor democratice, este înscris, cu mult

vigoare, dreptul persoanei la via$ privat, consider1ndu3se c nu este admis

amestecul unei autorit$i dec1t în msura în care un asemenea amestec ar &i

prev!ut de lege 2i este necesar într3o societate democratic, pentru protec$ia

unor anumite valori.

Preci!ri importante se gsesc 2i în legtur cu li#ertatea de g1ndire, de

con2tiin$ 2i de religie. "e men$ionea! c acest drept implic 2i li#ertatea

cuiva de a32i sc5im#a religia sau convingerea, precum 2i de a32i mani&estareligia sau convingerea individual sau colectiv.

i aici se înt1lne2te prevederea c li#ertatea de g1ndire, con2tiin$ 2iȘ

religie nu poate îm#rca o#iectul unei restr1ngeri dec1t a celor care sunt

prev!ute de lege în societ$ile democratice.

Li#ertatea de epresie constituie o#iectul unor importante prevederi,

preci!1ndu3se c ea cuprinde at1t li#ertatea de opinie c1t 2i li#ertatea de a primi sau de a comunica in&orma$ii sau idei &r amestecul autorit$ilor pu#lice

2i &r considerarea &rontierei.

Dintre celelalte prevederi ale Conven$iei Europene a Drepturilor Omului

remarcm în mod deose#it prevederile art.4K, care dispune c) Orice

persoan ale crei drepturi 2i li#ert$i recunoscute de pre!enta Conven$ie au

&ost violate, are dreptul la un recurs e&ectiv în &a$a unei instan$e na$ionale, dacviolarea ar &i &ost comis de ctre persoane care ac$ionea! în eerci$iul

&unc$iilor lor o&iciale7. O asemenea prevedere este de natur a con&eri

individului reale posi#ilit$i de ac$iune 2i de protec$ie împotriva unui a#u! din

partea autorit$ilor.

Considerm, de asemenea, demne de a &i remarcate 2i prevederile art.4?,

care dispune c nici o dispo!i$ie a art.4+, 44 2i 4 ;care se re&er la li#ertatea

de epresie, de reuniune 2i de inter!icere a discriminrilor< nu poate &i

48


49/85

considerat ca inter!ic1nd statelor mem#re s impun restr1ngerea

activit$ilor politice a strinilor K? 7. O asemenea dispo!i$ie are caracter de

pionierat în condi$iile în care unele state, accept1nd strini pe teritoriul lor, se

&ereau totu2i s le permit acestora des&2urarea unor activit$i politice pentru

a nu pertur#a rela$iile diplomatice cu anumite $ri care s3ar &i sim$it le!ate dac

s3ar &i &cut au!ite critici la adresa politicii lor 2i la reglementrile eistente în

$rile respective.

8n legtur cu s&era drepturilor ce intr su# inciden$a Conven$iei

Europene a Drepturilor Omului remarcm un &enomen de etindere 2i

de!voltare permanent a acestor drepturi.

&. Proto#o$le $!i ion$le l$ Conen ieț ț

8n perioada scurs de la adoptarea 2i intrarea în vigoare a Conven$iei,

ca urmare a evolu$iei 2i sc5im#rilor aprute în via$a societ$ii europene, s3a

impus adoptarea unor protocoale adi$ionale care o completea! pe aceasta în

unele domenii sau aduc modi&icri de procedur.

Primul Protocol adi$ional al Conven$iei, adoptat la Paris la *+ martie

4*, consacr prevederi legate de respectul propriet$ii , dreptul la instruc$ie

2i organi!area de alegeri li#ere, prin vot secret, în condi$ii care asigur li#era

epresie a opiniei poporului asupra alegerii corpului legislativ7.

Cel de3al doilea Protocol, adoptat la "tras#ourg, la ? mai 4?K, a

atri#uit Cur$ii Europene a Drepturilor Omului competen$a de a da avi!e

consultative asupra unor c5estiuni juridice privind interpretarea Conven$iei 2i a

protocoalelor sale. Prin Protocolul nr., adoptat la "tras#urg, la 4J septem#rie

4?K, au mai &ost recunoscute 2i alte drepturi ca ) dreptul unei persoane de a nu

36 Corneliu 0îrsan, Conven$ia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi 2i li#ert$i7, Editura All 0ec, 0ucure2ti, *++, p. ?4B

49


50/85

&i privat de li#ertatea sa pentru singurul motiv c nu este în msur s eecute

o o#liga$ie contractual 2i dreptul oricrei persoane de a circula li#er 2i de a32i

alege re2edin$a pe teritoriul unui stat dreptul oricrei persoane de a prsi

orice $ar, inclusiv pe a sa proprie 2i inter!icerea epul!rii propriilor

resortisan$i posi#ilitatea aplicrii prevederilor Conven$iei în teritoriile

dependente ale statelor contractante.

Prin Protocolul nr.?, adoptat la "tras#urg, la *M aprilie 4MK, statele

mem#re s3au angajat s a#oleasc pedeapsa cu moartea.

Protocolul nr.J, adoptat la "tras#urg,la ** noiem#rie 4M, a adus

importante preci!ri în legtur cu inter!icerea epul!rii strinilor, cu dreptul persoanelor condamnate de a cere s li se eamine!e cau!a de ctre o

jurisdic$ie superioar aceleia care le3a gsit culpa#ile, repararea pre

223351178-Protectia-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

Documents

Transcript of 223351178-Protectia-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc