2.2 Stocurile Noi

Contabilitate intermediară Tema 2: 2.2 Contabilitatea stocurilor.

2.2. Contabilitatea stocurilor

Un activ este clasificat ca activ circulant atunci când: se aşteaptă să fie consumat în ciclul normal de exploatare; este deţinut în scopul tranzacţionării; se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni din data raportării; este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricţionată.Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea

activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.

Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Structural activele circulante cuprind: stocurile; creanţele; numerar; investiţiile financiare curente; alte active circulante.Pentru evidența și contabilitatea corectă a stocurilor trebuie de ținut cont de prevederile

SNC „Stocuri”.

Stocurile sunt reprezentate de:a) materiale;b) active biologice circulante;c) obiecte de mică valoare şi scurtă durată;d) producţie în curs de execuţie;e) produse;f) mărfuri, inclusiv terenuri şi alte active materiale curente şi pe termen lung

achiziţionate şi destinate revânzării.

Descifrată informația despre stocuri se prezintă astfel:1) materiale includ:

- materiile prime şi materialele de bază – bunuri care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată; - materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de producţie şi/sau de prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport);- ambalajele – bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau refolosibile,

Note de curs: Titularul cursului Natalia Zlatina dr., conf. univ. Rodica Cușmăunsă dr., conf. univ.

Stocurile cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziţia entităţii destinate:pentru a fi consumate la prima lor utilizare;pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.

Stocurile cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziţia entităţii destinate:pentru a fi consumate la prima lor utilizare;pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.


achiziţionate sau fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor) şi/sau altor bunuri.

2) active biologice circulante – animale la creştere şi îngrăşat care includ unele grupe de active biologice mature (de exemplu, iepuri de casă, animalele cu blană, păsările adulte) şi imature, cum ar fi animalele tinere (de exemplu, viţeii, purceii, miei) şi animalele rebutate din cireada (turma) de baza şi trecute la îngrăşat.

3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi alte obiecte similare);

4) producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;

5) produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ: a) semifabricatele – bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se livrează cumpărătorilor;b) produsele finite – bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral completate şi pot fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;c) produsele secundare – bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu produsele principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;

6) mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile şi alte bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare.

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor aprovizionate se face indiferent de faptul achitării contravalorii acestora cu condiţia existenţei obligatorii a documentului primar însoţitor (factura fiscală, factura, act de achiziţie, bon de intrare, etc.).

Valoarea stocurilor vândute se constată drept cheltuială a perioadei în care se determină venitul din aceste vânzări, fapt care asigură concordanţa cheltuielilor efectuate şi veniturile obţinute.

În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare stocurile pot fi evaluate la următoarele momente reprezentative ale perioadei de gestiune:

la intrarea în patrimoniu (în entitate) la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu la inventariere la data întocmirii situaţiilor financiare.

Evaluarea la intrareNote de curs: Titularul cursului Natalia Zlatina dr., conf. univ.

Rodica Cușmăunsă dr., conf. univ.


La intrarea în patrimoniu stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate astfel: Materiile prime şi materialele, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, animalele,

mărfurile şi alte bunuri cumpărate – la costul de intrare, a cărei structura inserează următoarele elemente:

valoarea (preţul) de cumpărare a stocurilor; costuriledirect atribuibile achiziţionării.

Costurile direct atribuibile intrării includ: costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea).

Atenţie! Nu intră în costul de achiziţie impozitele, care ulterior urmează a fi restituite întreprinderii de către organele fiscale, cât şi rabaturile.

Exemplul 8.Entitatea Valea Verde S.R.L. înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, a

cumpărat materiale de la furnizori. Factura fiscală cuprinde: valoarea contractuală a materiilor prime 145 230 lei cheltuieli de transport 12 400 lei cheltuieli de încărcare 1 270 lei taxa pe valoarea adăugată, 20 % 31 780 lei Total pentru plată

Încărcătura în cauză a fost asigurată pe timpul transportului, de către compania de asigurare „Prosperare”, care a prezentat contul în sumă de 6 500 lei.

La sosirea materialelor la întreprindere, acestea au fost descărcate de către lucrătorii proprii, salariul calculat constituind 147 lei şi contribuţiile aferente asigurărilor în conformitate cu normele în vigoare.

Potrivit documentelor justificative sus-numite costul de cumpărare (achiziţie) al materialelor aprovizionate se va determina în modul următor:

Tabelul 7

Determinarea costului de cumpărare al materiilor prime procurate

Nr. cr.

Elementele costului de achiziţie Valoarea, lei

1. Valoarea contractuală2. Cheltuieli de transport3. Cheltuieli de încărcare4. Cheltuieli cu asigurarea5. Cheltuieli cu descărcarea

Costul de cumpărare

Este de menţionat că cheltuielile accesorii procesului de aprovizionare se includ în costul de achiziţie a stocurilor direct sau indirect, conform prevederilor politicii de contabilitate a entităţii. În cazul efectuării cheltuielilor proprii (transport, încărcare, descărcare) de regulă nu este posibilă determinarea imediată a acestora şi ca urmare repartizarea lor. Se procedează la


http://www.clipartguide.com/_pages/0008-0803-0503-2337.html


colectarea acestor cheltuieli în conturi separate pe timpul perioadei de gestiune, iar la sfârşitul ei sunt repartizate (incluse în costul stocurilor aprovizionate) potrivit bazei de repartizare, care poate fi valoarea de cumpărare sau cantitatea stocurilor aprovizionate.

Modul de repartizare a costurilor direct atribuibile achiziționării este prezentat în următorul exemplu:

Exemplul 9La entitatea Benado SRL s-au primit şi s-au depozitat:- materialul „X” la preţ contractual de 5 lei/kg - 400 kg;- materialul „Y” la preţ contractual de 10lei/kg -800 kg.Valoarea costurilor de transport-aprovizionare a constituit 1 700 lei. Potrivit Politicii de

contabilitate baza de repartizare a costurilor de transport-aprovizionare a stocurilor este valoarea de cumpărare a stocurilor.

Repartizarea costurilor de transport-aprovizionare (CTA) în costul efectiv al materialelor procurate este prezentată în următorul tabel.

Tabel 8Tabelul de repartizare a costurilor de transport-aprovizionare (CTA) în costul efectiv al

materialelor procurate

Denumirea materialelor

Baza de repartizare

Coeficientul de repartizare

CTA aferent materialelor procurate

Costul efectiv al materialelor procurate

unitar total1 2 3 4 5 6

Total

Producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite, precum şi alte bunuri fabricate de entitate sunt evaluate la costul efectiv format din:

costuri directe materiale; costuri directe cu personalul; costuri indirecte de producţie.

Costurile de conversie a stocurilor includ: costurile direct aferente unităţilor produse, cum ar fi costurile cu manopera directă; costurile indirecte, adică alocarea sistematică a regiei de producţie, fixă şi

variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite.

Evaluarea la ieşire

În condiţiile economiei de piaţă, influenţate uneori şi de fenomenul inflaţionist, fac achiziţia un bun economic la diferite preţuri şi ca rezultat intrarea bunului în patrimoniu la diferite valori. Acest fapt face dificilă identificarea cu exactitate a valorii de intrare (costului)



bunului economic la ieşirea din patrimoniu. În practica contabilă internaţională şi naţională se folosesc mai multe metode de evaluare a bunurilor la ieşirea din patrimoniu, toatei având la bază valoarea de intrare (iniţială sau costul istoric).

Evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale în contabilitatea curentă pot fi aplicate următoarele metode:

costului standard; vânzărilor cu amănuntul; de identificare specifică; costului mediu ponderat (CMP); primei intrări – primei ieşiri (FIFO).

Metoda de evaluare curentă a stocurilor se stabileşte de către fiecare entitate de sine stătător şi se reflectă în politicile contabile ale acesteia. În acest caz, se iau în considerare particularităţile activităţii entităţii, cererea de stocuri pe piaţă, nivelul inflaţiei, gradul de influenţă a metodei acceptate de evaluare asupra rezultatului financiar, precum şi costurile aplicării metodei respective. Pentru stocurile cu conţinut economic sau cu utilizare diferită pot fi aplicate metode diferite.

Metoda identificării specifice constă în determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri. Această metodă este adecvată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost achiziţionate sau fabricate (de exemplu, clădiri, apartamente, automobile, opere de artă). Identificarea specifică nu poate fi aplicată în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare şi divers de elemente.

Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor ieşite din entitate la costul de intrare (efectiv) al primei intrări (primului lot). Pe măsura epuizării loturilor, stocurile ieşite se evaluează la costul de intrare al lotului următor, în ordine cronologică. Soldul stocurilor la finele perioadei este evaluat la costul de intrare al ultimelor loturi de stocuri achiziţionate sau fabricate. În cazul utilizării metodei FIFO valoarea stocurilor ieşite poate fi determinată după fiecare ieşire sau în baza soldului final, stabilit în urma inventarierii. Metoda FIFO este preferabilă în cazul în care preţurile stocurilor ieşite înregistrează o reducere permanentă în cursul perioadei de gestiune.

Modul de aplicare a metodei FIFO este exemplificat în exemplul 10.

Exemplu 10. Stocul de materiale la 1 octombrie 201X la o entitate a constituit 7 000 kg cu costul de intrare 20,50 lei/kg. În cursul lunii octombrie 201X la depozitul de materiale au avut loc următoarele operaţiuni:

1) 6 octombrie – intrare 5 000 kg la preţul de 19,0 lei/kg;2) 11 octombrie – intrare 7 500 kg la preţul de 19,50 lei/kg; 3) 15 octombrie – ieşire (consum) 11 800 kg;4) 22 octombrie – intrare 9 600 kg la preţul de 22,0 lei/kg;5) 25 octombrie – ieşire (consum) 4 700 kg;

În baza datelor din exemplu, la aplicarea metodei FIFO pentru evaluarea stocurilor se întocmesc calculele prezentate în tabelul 9.

Tabelul 9Calculul costului materialelor consumate în baza metodei FIFO după

fiecare ieşireIntrări Ieşiri Sold



Data cant., kg preţ, lei/kg

valoarea, lei

cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

1.106.10

11.10

15.10

22.10

25.10

31.10Total

Verificare:

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element de stocuri pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei şi a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziţionate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi calculat:

după fiecare intrare a stocurilor; la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Metoda costului mediu ponderat se recomandă în cazul fluctuaţiilor considerabile ale preţurilor stocurilor în cursul perioadei de gestiune.

Modul de aplicare a metodei costului mediu ponderat după fiecare intrare a stocurilor este prezentat în exemplu .

Exemplul 11. Utilizînd datele din exemplu precedent să presupunem că entitatea evaluează ieşirile de materiale conform metodei costului mediu ponderat după fiecare intrare.

În acest caz, costul materialelor consumate se determină în modul prezentat în tabelul 10.

Tabelul 10



Calculul costului materialelor consumate conform metodei costului mediu ponderat determinat după fiecare intrare

DataIntrări Ieşiri Sold

cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

cant.,kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

1.106.1011.1015.1022.1025.1031.10

Verificare:

Modul de aplicare a metodei costului mediu ponderat a stocurilor la sfîrșitul perioadei de gestiune este prezentat în exemplu .

Exemplul 12. Utilizînd datele din exemplu precedent să presupunem că entitatea evaluează ieşirile de materiale conform metodei costului mediu ponderat la sfîrșitul perioadei de gestiune.

În acest caz, costul materialelor consumate se determină în modul prezentat în tabelul 11.



Tabelul 11Calculul costului materialelor consumate conform metodei costului mediu ponderat

determinat la sfărșitul perioadei de gestiune

DataIntrări Ieşiri Sold

cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

cant.,kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei cant., kg

preţ, lei/kg

valoarea, lei

1.106.1011.1015.1022.1025.1031.10

Verificare:

Costul standard se stabileşte în baza normelor de consum a materialelor, normativelor privind retribuirea muncii etc. Aceste norme trebuie revizuite periodic şi ajustate după caz.

Metoda preţului cu amănuntul se aplică pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este raţional să se folosească altă metodă.

Metoda de evaluare curentă a stocurilor trebuie aplicată cu consecvenţă, pentru elemente similare de la o perioadă de gestiune la alta. Dacă în situaţii excepţionale entitatea decide să modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri, în notele la situaţiile financiare este necesar de prezentat motivul modificării metodei şi efectele acesteia asupra rezultatului financiar.

Evaluarea stocurilor la inventariere



Evaluarea stocurilor la inventariere se face la valoarea de inventar sau de utilitate.Potrivit art.11 al Regulamentului privind inventarierea nr.60 din 29.05.12 valoarea de

inventar este valoarea stabilită la evaluarea elementelor patrimoniale la momentul inventarierii în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei.

La inventariere pot constate şi stabilite valori, care delimitează stocurile în trei categorii:1) stocuri, care nu prezintă deprecieri şi pentru care valoarea de inventar este egală cu

valoarea de intrare (de bilanţ);2) stocuri care au suferit deprecieri, care se evaluează la preţ posibil de valorificat şi la

care, ca urmare, valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de înregistrare (de bilanţ);

3) stocuri la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi deci valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (de bilanţ).

Evaluarea stocurilor la bilanţ (în situaţiile financiare)

Evaluarea stocurilor la întocmirea situaţiilor financiare are ca scop obţinerea prin bilanţ a unei situaţii reale a patrimoniului, respectiv şi a stocurilor. Evaluarea stocurilor la bilanţ, pusă în acord cu rezultatele inventarierii, se face în conformitate cu prevederile S.N.C. „Stocuri”. Regula de bază de evaluare şi înregistrare a stocurilor prevede că stocurile se reflectă în situaţiile financiare la valoarea cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.).

Costul de intrare a stocurilor cuprinde valoarea de procurare, cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării şi în starea de utilitate.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vânzare al stocurilor în procesul activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuielile de transport, comisioanele cedate, cheltuielile în perioada de garanţie, alte cheltuieli de desfacere.

Stocurile se evaluează la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este mai mică decît valoarea contabilă a lor, adică în cazul:

deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor; învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor; reducerii preţului de vînzare a stocurilor; majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vînzării stocurilor etc.

Contabilitatea stocurilor

Contabilitatea stocurilor se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 „Active circulante”, grupa 21 „Stocuri” care cuprinde următoarele conturi sintetice:

211 „Materiale”, 212 „Active biologice circulante”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţia în curs de execuţie”, 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”.

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste conturi înregistrează existenţa şi mişcarea bunurilor materiale circulante, iar după funcţia contabilă sunt conturi de activ.



În debit, conturile de stocuri înregistrează intrări sau creşteri ale valorii stocurilor, ca de exemplu: achiziţii de materii prime sau materiale de la furnizori, fabricarea producţiei proprii, procurări de mărfuri etc. În credit, conturile de stocuri înregistrează ieşirile stocurilor prin vânzare sau ca urmare a consumului în procesul de producţie sau alte scopuri. Soldul final debitor reflectă valoarea stocurilor existente în entitate.

Contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” este destinat generalizării informaţiei privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată transmise în exploatare. Este un cont de pasiv (rectificativ). În creditul acestui cont se înregistrează calcularea/majorarea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. În debitul contului se înregistrează decontarea/diminuarea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată ieşite. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Documentele justificative folosite la contabilizarea intrărilor de stocuri sunt: facturile, facturile fiscale, bonuri de intrare, acte de achiziţie a mărfurilor.

Intrarea stocurilor achiziţionate de la furnizor se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor comerciale în părți afiliate sau neafiliate

Achiziționarea stocurilor prin intermediul titilarului de avans cu acordarea prealabilă a avansului se contabilizează ca majorare a stocurilor şi micșorare a creanțelor ale personalului

Achiziționarea stocurilor prin intermediul titilarului de avans fără acordarea prealabilă a avansului se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor față de personal privind alte operații

La procurarea stocurilor entitatea poate se suporte următoarele cheltuieli, care sunt acumulate la un cont separat de gardul II, de exemplu 211/CTA:

prestarea serviciilor de transport de către secția de transport proprie la achiziționarea stocurilor se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuarea a costurilor activităţilor auxiliare

prestarea serviciilor de transport de către terți la achiziționarea stocurilor se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi a altor datorii curente

calcularea salariilor hamalilor ocupați cu încărcarea-descărcarea stocurilor se

contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor față de personal privind retribuirea muncii

calcularea contribuțiilor de asigurări sociale aferente salariilor calculate hamalilor ocupați cu încărcarea-descărcarea stocurilor se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor privind asigurările sociale



calcularea primelor de asigurare medicală obligatorie aferente salariilor calculate hamalilor ocupați cu încărcarea-descărcarea stocurilor se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor privind asigurările medicale

La sfârşitul lunii cheltuielile de transport-aprovizionare sunt repartizate (incluse în costul stocurilor aprovizionate) potrivit bazei de repartizare contabilizînd majorarea stocurilor respective şi diminuarea a cheltuielilor de transport-aprovizionare.

Exemplul 13. Reluăm datele cuprinse în exemplul , aferente aprovizionărilor efectuate de entitatea Valea verde S.R.L. pentru exprimarea contabilă a operaţiilor economice:

Tabelul 12Exprimarea contabilă a operaţiilor economice

Nr. cr.

Explicaţia operaţiilor economice Suma, lei Formula contabilă Documentul justificativDebit Credit

1. Valoarea contractuală a materiilor prime Facturafiscală

2. Serviciile de transport şi de încărcare, facturate de furnizor

Facturafiscală

3. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime şi serviciilor facturate

Facturafiscală

4. Cheltuielile cu asigurarea materiilor prime pe timpul transportului

Factura

5. Cheltuielile de descărcare ale entităţii: a) salariile calculateb) contribuţiile sociale aferente c) primele de asigurare medicală obligatorie

Calcul şi notă de contabilitate

6. Plata datoriei furnizorului din contul curent în valută naţională

Ordin de plată

7. Achitarea cu compania de asigurare pentru serviciile prestate

Ordin de plată

Costul (valoarea de intrare) materiilor prime =

Ieşirea stocurilor are loc în urma consumului în cadrul entităţii, vînzării, transmiterii terţilor. Eliberarea stocurilor pentru consum se contabilizează prin: bonuri de consum şi fişe-limită de consum, iar pentru vînzare se contabilizează prin: factură, factură fiscală.



Valoarea contabilă a stocurilor de materiale consumate pentru fabricarea produselor se contabilizează ca majorare a costurilor activității de bază şi diminuare a materialelor

Valoarea contabilă a stocurilor de materiale consumate pentru prestarea serviciilor de către secția auxiliară se contabilizează ca majorare a costurilor activității auxiliare şi diminuare a materialelor

Valoarea contabilă a stocurilor de materiale consumate pentru necesitățile entității se contabilizează ca majorare a cheltuielilor administrative şi diminuare a materialelor

Valoarea contabilă a stocurilor de materiale consumate pentru necesitățile comerciale ale entității se contabilizează ca majorare a cheltuielilor de destribuire şi diminuare a materialelor

Valoarea contabilă a stocurilor de materiale consumate pentru crearea imobilizărilor corporale entității se contabilizează ca majorare a imobilizărilor corporale în curs de execuție şi diminuare a materialelor

Valoarea contabilă a stocurilor de materiale vîndute sau transmise terţilor se contabilizează ca majorare a altor cheltuieli din activitatea operațională şi diminuare a materialelor

Informaţia privind mişcarea stocurilor de materiale se generalizează prin întocmirea periodică (lunară) a Registrului pentru contul 211 „Materiale”.

La sfârşitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărţii Mari datele din registrul nominalizat se trec în Bilanţul contabil.

Contabilitatea produselor (serviciilor) şi a mărfurilorCategoria produselor cuprinde semifabricatele, produsele finite şi produsele reziduale.

Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor şi produselor reziduale destinate vânzării se ţine cu ajutorul contului 216 „Produse”, cu funcţie contabilă de activ. În debit se înregistrează costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale intrate în gestiune, obţinute din producţia proprie prin creditul conturilor 811 „Activităţi de bază” şi 812 „Activităţi auxiliare”.

Se creditează cu costul produselor finite ieşite din gestiune prin vânzare, în corespondenţă cu debitul contului 711 „Costul vânzărilor”; cu produsele returnate pentru remedierea rebuturilor, în corespondenţă cu debitul conturilor 811 „Activităţi de bază” şi 812 „Activităţi auxiliare”; cu lipsurile la inventar, în corespondenţă cu debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”; cu cele distruse în urma calamităţilor naturale prin debitul contului 723 „Pierderi excepţionale”.

Obţinerea din producţie proprie de produse finite şi modul de reflectare a operaţiilor aferente în contabilitate se reflectează în continuare prin următorul exemplu.



Exemplul 14.Exemplificarea înregistrării operaţiilor cu produse finite: presupunem că entitatea S.A.

Vista a produs şi predat la depozit produse finite în valoare de 127 300 lei la cost efectiv. Ulterior aceste produse s-au vândut la preţ negociat de vânzare în valoare de 158 900 lei şi taxa pe valoarea adăugată în mărime de 20 %.

Înregistrările efectuate la entitatea S.A. Vista se prezintă astfel:

La sfârşirea perioadei de gestiune (lunii) informaţiile privind produsele se generalizează în Registrul pentru contul 216 „Produse”, iar după perfectarea Cărţii Mari informaţiile privind stocurile de produse se trec în bilanţul contabil.

PROBLEMEProblema 1. Extras din contabilitatea entităţii „Floarea-soarelui” S.R.L.

Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie N

Nr.cr.

Documentul şi conţinutul operaţiilor economiceSuma,

lei1. Factura fiscală nr.023065. La data de 29.10.N entitatea „Floarea-soarelui”

S.R.L. a procurat materii prime de la entitatea „Viaţa nouă”. Factura cuprinde: valoarea materiilor prime, preţ 1500 u.c. x 5,65

lei/unitate) servicii de transport taxa pe valoarea adăugată, 20%

Total de plată

?4 320

??

2. Nota de contabilitate. S-a plătit pentru încărcarea materiilor prime, din sumele de avans eliberate anterior reprezentantului entităţii „Floarea-soarelui” 130

3. Calcul contabil. Materiile prime aprovizionate au fost descărcate de către lucrătorii entităţii „Floarea-soarelui”, costurile cu manopera reprezintă:

salariul calculat pentru descărcarea materiilor prime contribuţiile la asigurări sociale şi asistenţa medicală

115?

Se cere:1) Determinaţi costul de achiziţie al materiilor prime procurate.2) Întocmiţi jurnalul de înregistrări cronologice pentru operaţiunile economice pe luna



octombrie N.

Problema 2. Se cere: să se evalueze materialele ieşite din gestiune şi aflate în stoc conform metodelor:

a) costului mediu ponderat global;b) costului mediu ponderat după fiecare intrare;c) FIFO.

Date iniţiale: 1) soldul materialului „Z” la data de 01.01.201_ constituie 160 unităţi, preţul unei unităţi -

20,00 lei;2) achiziţiile materialului „Z”, în luna ianuarie, au evoluat astfel:

Data Nr. de unităţi Preţul (lei) Valoarea (lei)02.01.201_ 180 22,00 ?04.01. 201_ 250 21,00 ?14.01. 201_ 320 23,00 ?

3) consumul materialului „A”, în luna ianuarie, a evoluat astfel:

Data Nr. de unităţi10.01. 201_ 32025.01. 201_ 35027.01. 201_ 100

Rezolvarea problemei de efectuat în următoarele tabele:Tabelul 1

Metoda costului mediu ponderat global

Data, luna

Intrări Ieşiri Soldcant. preţ suma cant. preţ suma cant. preţ suma

Total



Verificare =

Tabelul 2Metoda costului mediu ponderat după fiecare intrare

Data, lunaIntrări Ieşiri Sold

cant. preţ suma cant. preţ suma cant. preţ suma

Total

Verificare =

Tabelul 3Metoda FIFO

Data, Intrări Ieşiri SoldNote de curs: Titularul cursului Natalia Zlatina dr., conf. univ.

Rodica Cușmăunsă dr., conf. univ.


luna cant. preţ suma cant. preţ suma cant. preţ suma

Total Verificare =

Problema 3. Date iniţiale: Entitatea „Lăcrămioara” S.R.L. dispune la 01.10.N de un stoc de materiale în cantitate de 34 560 unităţi la un cost de achiziţie de 13,50 lei/unitate.

Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie N

Nr.cr.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economiceSuma,

lei1. Factura fiscală AA nr.098035. S-au procurat materiale:

24 350 unităţi x 11,30 lei/unitate, preţ de cumpărare servicii de transport taxa pe valoarea adăugată, 20 %

Total de plată

?12 460

??

2. Bonul de consum nr.2346. S-au eliberat şi consumat, în producţia de bază, materiale 10 200

3. Factura fiscală AB nr. 400243. S-au vândut materiale, achitarea urmând să se efectueze ulterior:

5 600 unităţi x 17,20 lei/unitate, preţ de vânzare taxa pe valoarea adăugată, 8% Total de plată

???

4. Actul de achiziţie a mărfurilor nr.095. S-au procurat materiale de la persoane



fizice în cantitate de 9 450 unităţi la un preţ de 12,10 lei/unitate ?5. Factura WE nr.45383245. S-au achiziţionat materiale:

8 790 unităţi x 14,70 lei/unitate, preţ de cumpărare servicii de transport taxa pe valoarea adăugată, 20%

Total de plată

?13 450

??

6. Bonul de consum nr.4512. S-au eliberat şi consumat în secţia de reparaţii materiale 8 200

7. Bonul de consum nr.24928. S-au eliberat şi consumat în producţia de bază materiale 13 500

8. Calcul contabil. S-a înregistrat costul (valoarea de bilanţ) materialelor vândute 7 400

Se cere:

1) Determinaţi soldul final a stocurilor de materiale.2) Pentru toate operaţiile de procurare a materialelor de la persoane juridice şi vânzare

efectuaţi achitările şi încasările respective şi întocmiţi formulele contabile.

Problema 4. Entitatea „GRÂU” Î.I. a achiziţionat materiale de la un furnizor din Republica Moldova.

Factura fiscală cuprinde: valoarea materialelor, preţ 97 500 lei taxa pe valoarea adăugată, 20 % 19 500 lei

Total de plată ? leiLa transportarea materialelor a fost angajat transportul organizaţiei de transport, care a

prezentat factura fiscală în sumă de 4 570 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Materialele au fost descărcate de către angajaţii entităţii, căror s-a calculat salariu în sumă de 1 065 lei, concomitent fiind calculate şi contribuţiile la asigurări sociale şi primele de asigurare medicală în conformitate cu normele în vigoare. Cumpărătorul a achitat furnizorului suma datorată integral prin virament.



Se cere:1) Determinaţi costul de achiziţie al materiilor prime procurate.2) Întocmiţi jurnalul de înregistrări cronologice ale operaţiunilor economice pe luna

octombrie N.

Problema 5.Entitatea S.A. Viitorul a produs şi predat la depozit produse finite în valoare de 945 300

lei la cost efectiv. Ulterior aceste produse s-au vândut la preţ negociat de vânzare în valoare de 1 258 900 lei şi taxa pe valoarea adăugată în mărime de 20 %.

Se cere:1) Determinaţi costul efectiv al produselor vândute.2) Întocmiţi jurnalul de înregistrări cronologice ale operaţiunilor economice generate de vânzarea produselor şi încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător.3) Prezentaţi exprimarea contabilă a problemei în situaţia când vânzătorul este o unitate comercială şi comercializează mărfuri:

a) vânzări cu plata ulterioarăb) vânzări cu plata integrală în numerar.



Problema 6.

Se cere:1) să se înregistreze formulele contabile a următoarelor operaţiuni economice care

au avut loc pe parcursul lunii;2) să se repartizeze cota-parte a cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente

materialelor achiziţionate şi de reflectat înregistrarea dată;3) să se calculeze costul efectiv total şi unitar al materialelor achiziţionate;4) să se deschidă contul sintetic 211 „Materiale” şi conturile analitice respective şi să

se înregistreze în ele operaţiile economice. Date iniţiale:

Jurnalul cronologic de înregistrare a operaţiilor economice

Nr. crt.

Conţinutul operaţiilor economiceSuma (lei)

Corespondenţa conturilor

Dt Ct1. De la filiala “Omega” S.A. s-au primit şi s-au depozitat:

- materialul „X” la preţ contractual de 5 lei/kg - 400 kg;- materialul „Y” la preţ contractual de 10lei/kg -800 kg.

? ?

2. Total TVA conform facturii (20%); ? 3. Cheltuieli de transport până la depozit cu transportul

propriu;500

4. Cheltuieli de deplasare ce ţin de aprovizionarea materialelor (fără acordarea avansului); 450

5. Salariul calculat muncitorilor pentru descărcarea materialelor;

400

6. Calculul contribuţiilor la asigurarea socială aferent salariului calculat;

?

7. Calculul asigurării medicale obligatorii aferent salariului calculat;

?

8. Cheltuieli de asigurare a materialelor în drum; 3009*

? ?

Tabelul de repartizare a cheltuielilor de transport-aprovizionare (CTA) în costul efectiv al materialelor procurate

Denumirea materialelor

Baza de repartizare

Coeficientul de repartizare

CTA aferent materialelor procurate

Costul efectiv al materialelor procurate



unitar total1 2 3 4 5 6

Total

Dt Ct Dt Ct Dt Ct Dt Ct


2.2 Stocurile Noi

Documents

Transcript of 2.2 Stocurile Noi