2012 Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Lieştiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Pagina 1 din 98

Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Lieşti

MEDIU Consulting

Pagina 1 din 98

2012

2012

RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL

COMUNA Lieşti, judeţul Galaţi

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Lieşti, judeţul Galaţi

Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL Galaţi

Pagina 2 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 2 din 98

RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL

COMUNA LIEŞTI, JUDEŢUL GALA ŢI

BENEFICIAR: Consiliul local al comunei Lie şti

Autorul atestat al raportului de mediu: MEDIU CONSULTING

2012

Pagina 3 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 3 din 98

1 INTRODUCERE

1.1. Legisla ţie româneasc ă privind evaluarea impactului asupra mediului pentr u

proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonan ţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

modificată şi completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105

din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11 ianuarie 2012

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrog ă

Ord. 860/2002);

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din

31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea

deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din

09/06/2003), cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004), cu

modificările şi completările ulterioare.

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

Pagina 4 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 4 din 98

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi

Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

� OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06

/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

� HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte

integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;

� ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate

de interes comunitar;

� H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si

parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

� H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi

zone;

� H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

� Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

� Ord. nr. 1948/2010 , privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor

naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de

administrare;

� Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000

si a manualului de completare al acestuia;

� Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la Conventia

privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la

19 septembrie 1979;

� Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Conventiei

privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

� Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la Conventia

privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie

1979;

� Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie

Pagina 5 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 5 din 98

1995;

� Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la Acordul

privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează fezabilitatea

proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse

materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, să existe informaţii

suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor

naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor,

industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria

lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul

apei şi al deşeurilor.

Glosar de termeni conform legisla ţiei de mediu (HG 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de

către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate

pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt

cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia

sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării asupra deciziei luate;

Pagina 6 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 6 din 98

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice

şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităţile

competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare poten ţial semnificativ ă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste

valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament

poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a

masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativ ă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alert ă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au

rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi

care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraţiilor

de poluanţi din emisii/evacuări.

Prag de interven ţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la

care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referin ţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor

din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de

Pagina 7 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 7 din 98

evaluare a riscului.

Plan de ac ţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluan ţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse

staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,

chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de

pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care

implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al

poluanţilor.

Glosar de termeni conform legisla ţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizat ă,

legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare

urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale

sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-

economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau

nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor

Pagina 8 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 8 din 98

specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi

parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de

urbanism.

Circula ţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare

asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabil ă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regional ă - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi

internaţionale interesate.

Documenta ţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise

şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi

se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare

urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor

locuinţe individuale, de mică înălţime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localit ăţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula

Pagina 9 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 9 din 98

intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona func ţional ă - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă

(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea func ţional ă este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protec ţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata

a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial

de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile

umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejat ă - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,

prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.

1.2 Considera ţii generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueze

potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter

operaţional) şi răspund programului de amenajare spaţială a teritoriului şi de dezvoltare a

localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază.

Scopul raportului de mediu este reprezentat de:

� Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităţilor;

� Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

� Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

� Evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

Pagina 10 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 10 din 98

localităţii;

� Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii

şi serviciilor;

� Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;

� Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire;

� Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Urbanistic General –

„Actualizarea PUG comuna Lieştii” a consultat autorităţile publice responsabile cu protecţia

mediului (Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi, Agenţia Locala de Protecţie a

Mediului, Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean, Ocolul Silvic Galaţi, etc), a autorităţilor

publice responsabile cu sănătatea umană (Direcţii Judeţene de Sănătate Publică) cu privire

la următoarele aspecte:

� conţinutul raportului de mediu;

� relaţia planului cu alte planuri şi programe;

� problemele de mediu existente în zonă;

� factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan;

� obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii;

� criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului asupra

mediului;

� categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului;

� nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

� evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului;

� concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

� propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

� propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor

planului asupra mediului

1.3. Informa ţii generale

Actualizarea Planului Urbanistic General, a fost întocmită în baza unei analize

multicriterale a situaţiei existente a anului 2012 şi a strategiilor de dezvoltare care stabilesc

Pagina 11 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 11 din 98

obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare a comunei Lieşti în următorii 10 ani.

Raportul de Mediu vizează:

� stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

proiectului Actualizare PUG comuna Lieşti;

� analiza posibilelor efecte în cazul în care PUG - actualizat nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PUG;

� propune un sistem viabil de monitorizare şi gestionare;

� asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

� informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PUG şi posibilele impacturi ale

acestuia;

� notifică autorităţile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PUG -

actualizat şi motivele adoptării acestuia.

1.4. Beneficiarul proiectului

Consiliul Local al Comunei Lieşti, judeţul Galaţi, cod 807180, telefon 0236-821020,

836010, fax 0236-821006, e-mail [email protected].

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza nr.

19, telefon/fax: 0236.462.003, [email protected] a realizat acest studiu

în baza certificatului de înregistrare nr. 90, reprezentata prin Rodion Amzu având funcţia de

Director General.

1.6. Denumirea proiectului

Actualizarea Plan Urbanistic General Comuna Lieşti, judeţul Galaţi.

1.7. Localizarea geografic ă şi administrativ ă

Comuna Lieşti are în componenţă un singur sat, respectiv satul Lieşti. Comuna are o

suprafaţă a teritoriului administrativ de 8.912,00 ha, cu o populaţie conform datelor

Recensământului din 2011, de 10.321 locuitori, şi este amplasata la o distanţă de 27,00 Km,

Pagina 12 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 12 din 98

faţă de Tecuci, 50,00 km faţă de Galaţi şi 46,00 km faţă de Focşani, având următoarele

comune limitrofe:

� la nord - teritoriul administrativ al comunelor Iveşti şi Griviţa;

� la sud - teritoriul administrativ al comunelor Fundeni şi Tudor Vladimirescu;

� la est - teritoriul administrativ al comunei Pechea;

� la vest - teritoriul administrativ al comunei Năneşti (jud. Vrancea);

Figura nr. 1 – Planul Jude ţului Gala ţi şi încadrarea în teritoriul a Comunei Lie şti

Pagina 13 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 13 din 98

Figura nr. 2 – Plan de încadrare în teritoriu a Com unei Lie şti

Modul de folosin ţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al comun ei

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ are structura:

Pagina 14 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 14 din 98

Tabel nr. 1 Bilan ţ Teritorial existent

Pagina 15 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 15 din 98

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM

GENERAL, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1 Structura Planului de Urbanism General

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare

egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică

şi socială.

Plecând de la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de

Dezvoltare (P.N.D.) 2007 - 2013 pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a

sprijini dezvoltarea economică şi socială a României.

De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale

şi regionale dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile

Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare

Regionala (A.D.R.).

Planul de Urbanism General elaborat şi aprobat potrivit legii constituie un instrument de

aplicarea a politicii de dezvoltare a localităţilor.

Prin intermediul Planul Urbanistic General au fost stabilite obiectivele şi determinate

direcţiile generale de dezvoltare ale localităţilor aflate pe teritoriul administrative al Comunei

Lieşti, dar şi strategia, priorităţile şi reglementările cu privire la dezvoltarea pe o perioadă

determinată de 10 ani.

Conţinutul P.U.G. - ului răspunde unor cerinţe referitoare la:

� analiza situaţiei existente şi evidenţierea disfuncţionalităţilor la nivelul teritoriului

comunei Lieşti;

� relaţionarea localităţilor în teritoriul administrativ;

� determină principalele direcţii de dezvoltare a comunei, precum şi metodele de

intervenţie – unde este cazul;

� analiza potenţialului uman, al volumului şi structurii acestuia, a dinamicii populaţiei şi a

resurselor de muncă;

� zonificarea funcţională a localităţii;

� prezentarea tipului de proprietate asupra terenului şi a circulaţiei acestuia în funcţie de

necesităţi;

� organizarea transportului şi a circulaţiei, având prognoza traficului şi relaţiilor localităţii

în teritoriu;

� propuneri de dezvoltare a echipării edilitare corelate cu direcţiile de dezvoltare ale

localităţii şi capacităţile necesare;

Pagina 16 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 16 din 98

� protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile pe termen lung a

localităţii;

� posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor de utilitate publică la nivelul

localităţii, rezervând suprafeţele de teren necesare acestora.

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General

Prin PUG se doreşte stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Lieşti, în corelare cu

potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei.

Obiectivele pe termen mediu (10 ani) de dezvoltare ale administraţiei comunale prevăd:

• extinderea intravilanului existent cu 96,91 ha;

• extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivelul întregii comune, racordarea

sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia Lieşti şi realizarea unei

noi gospodării de apă echipată complet;

• extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare şi a unei platforme

de nămol, cu deversarea gravitaţională a apelor epurate în râul Siret;

• modernizări ale reţelei stradale ale drumurilor interioare şi a infrastructurii agricole;

• extinderea/modernizarea reţelei de energie electrică şi a iluminatului public;

• propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale;

• extinderea spaţiilor verzi, plantate de sport şi agrement.

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante

Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, transpusă în legislaţia românească prin H.G. 1706/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, impune ca

în Raportul de mediu să fie incluse informaţii cu privire la alte planuri relevante pentru planul

evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a ţinut cont de obiectivele de protecţie a mediului

la nivel naţional, dar şi a modului în care aceste obiective au fost luate în considerare la

elaborarea planului de urbanism.

Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formează cadrul de evaluare nu se

limitează la situaţia curenta a mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind necesar să se

evidenţieze cadrul în care obiectivele strategice vor fi implementate, respectiv obligaţiile de

mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementării prevederilor planului de urbanism.

Din Actualizarea Planului de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia

Pagina 17 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 17 din 98

întocmit de CABINET INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂ ARH. ROXANA MARIA

GHEORGHIU, a rezultat că pentru întocmirea documentaţiei de urbanism au fost analizate

următoarele documente:

• planul de amenajare al teritoriului naţional (P.A.T.N.), elaborat de S.C.

URBANPROIECT între 1994-1997 cu cele 5 secţiuni aprobate şi publicate;

• planul de amenajare al teritoriului judeţean (P.A.T.J.) Galaţi;

• suportul topografic al lucrării reambulat, scara 1: 5.000;

• studiul geotehnic;

• proiecte privind dezvoltarea infrastructurii edilitare în zonă, pentru comuna Lieşti;

• date statistice de la comisia naţională pentru statistică, direcţia judeţeană pentru

statistică, şi anuarele statistice;

• date cadastrale privind modul de folosinţă al terenurilor din intravilan şi extravilan

obţinute de la primăria Lieşti;

Conţinutul PUG corespunde obiectivelor europene de coeziune economică şi socială

prevăzute în Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeana, Planul

Naţional de Dezvoltare al României, Planul Naţional pentru Transport, Strategia Naţională

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, în P.U.G.-ul comunei Lieşti sunt prevăzute obiective care se regăsesc în

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului

Galaţi.

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE ST ĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUA ŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

URBANISM GENERAL

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, sunt:

� apă

� aer;

� sol;

� biodiversitate;

Pagina 18 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 18 din 98

� sănătatea umană;

� patrimoniul cultural arheologic şi arhitectonic;

� transport;

� turism.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan Actualizare PUG – comuna Lieşti au

fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus.

A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor

pe care le presupune evaluarea de mediu.

3.1 Aspecte relevante ale st ării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Reţeaua hidrografică din zonă este tributara râului Bârlad. Resursele de apă subterană

sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului.

În anul 2007 râul Bârlad fost monitorizat în secţiunea de control Lieşti clasele de calitate

ale râului Bârlad astfel:

Râu An Lungime (km)

Reparti ţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V

km % km % km % km % km %

Bârlad

2003 57 39 68,4 18 31,6 2004 57 57 100 2005 57 57 100 2006 57 39 68,4 18 31,6 2007 57 57 100

Sursa de date: SGA Galati, Directia Apelor Iaşi

S-au constatat urm ătoarele disfunc ţionalit ăţi:

� s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la

ionii generali de salinitate şi nutrienţi;

� gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de vară când substanţele organice

reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apă ca urmare a proceselor biochimice;

� se constată o îmbunătăţire a calităţii apei râului comparativ cu anii anteriori, 2006

şi 2007;

� râul Bârlad rămâne în continuare cel mai poluat râu care străbate judeţul galaţi, în

special în lunile de vară datorită debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici,

oxigenării deficitare, care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor.

Pagina 19 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 19 din 98

Figura nr. 3 Harta hidrologic ă a Comunei Lie şti

Apa freatică se află la adâncime de 6 m, 7 m de la terenul natural care urcă în

anotimpurile ploioase şi coboară în timpul secetei.

3.1.2 Aer

Din punct de vedere climatic, zona comunei Lieşti aparţine sectorului de climă

temperat continentală, atât datorită poziţiei geografice estice în cadrul ţării, cât şi datorită

predominării influenţei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică.

Acestea sunt:

� uscate şi reci, - iarna cu o durată medie a intervalului de îngheţ cuprins între 160 - 200

Pagina 20 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 20 din 98

zile şi cu temperatura medie a lunii ianuarie de aproximativ – 6 ÷ - 4º C;

� calde sau foarte calde şi uscate – vara, cu temperatura medie a lunii iulie de 20 –21

ºC.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt 400 - 550 mm, iar repartiţia lor este foarte

neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale,

ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant.

Temperatura medie anuală este de 9-10ºC, iar variaţia maximă a temperaturii aerului pe

parcursul unui an poate depăşi 65° C. La sta ţiile meteo din apropiere s-au înregistrat

următoarele intervale de variaţie ale temperaturilor extreme, acestea fiind depăşite de

înregistrările ultimilor ani, în special anul 2007:

� maximă - în jurul valorii de 39,4° C (5.08.1905);

� minimă - 29,3° C (25.01.1942) - 31,0° C (25.01.1942).

Trebuie menţionat faptul că trecerea de la sezonul cald la cel rece şi invers se face

brusc, datorită invaziilor maselor de aer cald din sud-vest care produc iarna dezgheţ general

şi topirea stratului de zăpadă destul de brusc, într-o perioadă relativ mică de timp.

Vânturile umede şi uscate, calde şi reci accentuează diferenţierile între umiditate şi

temperatura aerului.

Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord-vest şi nord purtătoare de umiditate

şi acestea alături de structură şi declivitate explică intensitatea degradărilor de teren pe

frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie.

În ceea ce priveşte radiaţia solară, aceasta este cuprinsă între 117 şi 125 kcal/cm2/an,

iar durata de strălucire a soarelui între 2000-2150 ore/an.

3.1.3 Sol şi subsol

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul

de mediu expus cel mai uşor la poluare. La nivelul comunei Lieşti, clasele de soluri

caracteristice sunt următoarele: cernoziomuri (argiloiluviale tipice, cambice freatic-umede,

cambice gleizate, cambice tipice, gleizate, semicarbonatice, vermice, carbonatice, slab

levigate) lacovisti sărăturate, lacovişti tipice şi cernoziomuri gleizate moderat puternic, lacuri

şi bălţi, protosoluri aluviale, psamosoluri şi soluri cenuşii tipice, pe nisipuri, soloneţuri tipice şi

soloneţuri luvice, soluri aluviale, soluri cenuşii tipice, pe depozite nisipoase.

Pagina 21 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 21 din 98

Figura nr. 4 Harta solurilor a Comunei Lie şti

3.1.4 Biodiversitate

Flora şi fauna aparţin biotopului stepei (neghină, boz, pălămidă, rapiţă), precum şi

biotopului luncilor (salcia, plop, stuf, papură, pipirigul, rogozul) şi de silvostepă (stejar, măceş,

porumbar). Dintre păsări, mai răspândite sunt speciile de stepă: ciocârlia, prepeliţa, vrabia,

cucul, cioara şi stăncuţa, coţofana, etc. Animalele sălbatice sunt reprezentate prin iepuri,

vulpi, dihor, şobolan, hârciogul, şoarecele de câmp, etc. Dintre reptile se întâlnesc şarpele de

casă, şarpele de apă, guşterul, etc. Pe cursul apelor întâlnim cleanul, bibanul. Pe teritoriul

comunei sunt 908,00 ha de pădure, având în componenţă salcâm şi stejar, în mod deosebit.

Teritoriul administrativ al comunei Lieşti, se suprapune cu aria de protecţie avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, respectiv situl de interes comunitar ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior.

Pagina 22 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 22 din 98

Figura nr. 5 – Localizarea zonelor protejate fa ţă de teritoriul

administrativ al comunei Lie şti

3.1.5 Relief

Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi

ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe.

Relieful din comuna Lieşti este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Siretului inferior

şi pe marea câmpie a Covurluiului, ambele cuprinzând toată partea sudică a Moldovei.

Se poate observa o dispunere a cotelor pe lăţimea moşiei lieştene, adică de la nord la

sud, având creasta cea mai înaltă la limita estică. Din acest punct şi până în malul Siretului

curbele de nivel îşi micşorează treptat cotele, aproape pe neobservate.

O imagine a reliefului Lieştiului o prezintă Lunca Bârladului, evidentiaţă în trecut prin

numele „Divale”. Ea reprezintă porţiunea dintre fosta albie a râului Bârlad şi cea a râului

Siret.

Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe întreg teritoriul administrativ al comunei

Liesti este Câmpia Română reprezentată prin extremitatea nord-estică a acesteia - Câmpia

Pagina 23 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 23 din 98

(de terase) tabulară a Tecuciului.

Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a

Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est.

Altitudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul comunei coboară sub 45,00 m, iar

trăsătura esenţială a zonei o constituie predominarea câmpurilor largi şi puţin înclinate spre

vest în zona satului Liesti.

Din punct de vedere al originii şi evoluţiei reliefului geomorfologia şi peisajul geografic

sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi ansamblul de factori şi condiţii ai modelării

externe.

Relieful actual al teritoriului comunei Liesti reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre

pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi activ l-

au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei hidrografice

dovedesc că apele şi-au păstrat direcţia de curgere din pliocen şi datorită mişcărilor tectonice

pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Liesti.

3.1.6 Sănătatea popula ţiei

Popula ţie - elemente demografice şi sociale

Numărul şi evolu ţia popula ţiei

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, populaţia (date 2009 – fişa

localităţii) totală stabilită a comunei Lieşti număra 10.321 locuitori, din care 5.371 bărbaţi

(52,04 %) şi 4.950 femei (47,96 %).

Distribuţia populaţiei pe sate (conform Fişa localităţii – Direcţia de statistică) este

următoarea:

Comuna LIESTI Număr locuitori - 2011 Liesti 10.321 Total comun ă: 10.321

Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna studiată

sunt 108 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100).

Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60

%) faţă de populaţia feminină (48,40 %).

Pagina 24 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 24 din 98

Tabel nr. 2 Evolu ţia popula ţiei – comuna Lie şti (1977 - 2011)

Conform evidenţelor statistice, evoluţia numerică a populaţiei pe comună a fost

următoarea:

� în perioada 1992-2011 comuna Lieşti s-a situat în categoria unităţilor administrativ-

teritoriale care au avut uşoare scăderi de populaţie.

� densitatea populaţiei este de 115,81 loc/km2, iar suprafaţa agricolă care revine la un

locuitor este de 0,71 ha.

Tabel nr. 3 Pe grupe mari de vârst ă, structura popula ţiei pentru anul 2011 este

urm ătoarea:

*Date: Recensământul populaţiei 2011

Structura populaţiei pe vârste arată:

� ponderea populaţiei tinere (0 – 14 ani) are o uşoară tendinţă de creştere;

� vârsta medie a populaţiei comunei era de 28,6 ani (27,30 ani la bărbaţi şi 29,80 ani la

femei), ceea ce o situează sub nivelul mediu al vârstei populaţiei din comunele judeţului (37,3

ani), precum şi sub media pe ţară, în rural (38,5 ani).

Raportul de dependenţă, respectiv raportul între populaţia sub 14 ani şi peste 64 de ani

şi populaţia adultă de 15-64 ani, exprimă numărul mediu de dependenţi minori sau vârstnici

ce revin la 1.000 persoane. În comparaţie cu alte comune ale judeţului în comuna Lieşti în

anul 2011, valoarea acestui indicator este de 34 de persoane.

Comuna LIEŞTI 1977 1992 2002 2011

Lieşti 11.206 10.998 11.147 10.321

(date conform recensământ 2011)

Principalele grupe de vârst ă

Număr locuitori – 2011* Total masculin feminin

Total, din care: 10.321 5.371 4.950 0 – 14 ani 1.309 681 628 15 – 64 ani 6.794 3.687 3.107 64 ani şi peste 2.218 1.003 1.215

Pagina 25 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 25 din 98

3.1.7 Activit ăţi economice

Activităţile economice specifice ale comunei Lieşti sunt îndeosebi de tip agricol,

comercial şi a prestărilor de servicii ce sunt realizate prin societăţi comerciale, regii

autonome, societăţi agricole, asociaţii familiale şi întreprinzători particulari.

Comuna Lieşti face parte din rândul comunelor cu un profil industrial – agrar, deoarece

peste 70 % din populaţia ocupată are locul de muncă în activităţi industriale şi agricole.

Produsele agricole şi legumicole sunt, în proporţie mai mari decât cele animaliere,

valorificate pe piaţa liberă din localităţile învecinate mai mari. Un dezavantaj îl prezintă

distanţa de pieţele urbane cu cerere mai importantă.

Funcţia agricolă a comunei Lieşti se materializează în producţie vegetală, producţie

animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor

vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul

privat. De asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de

valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

Agricultura

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 82,05 % din suprafaţa totală a

comunei. Din acesta 71,30 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi

secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.

Principalele culturi Suprafa ţa (ha) Produc ţia (t) kg/ha 2007

Grâu+secară 275 412 1500 Porumb boabe 3.389 2.483 733

Cartofi 70 777 11.100 Floarea soarelui 816 543 665

Legume 180 2.142 11.900 2009

Grâu+secară 1.201 1.922 1.600 Porumb boabe 2.510 4.116 1.640


Legume 180 2.829 15.716 2011

Grâu+secară 287 574 2.000 Porumb boabe 3.310 6.124 1.850


Legume 180 2.313 12.850 Date furnizate de DJS Galaţi şi Primăria comunei Lieşti

Pagina 26 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 26 din 98

Privind structura culturilor agricole, aceasta este judicios alcătuită după criterii

agrotehnice şi economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor).

Analiza valorilor din tabelul anterior relevă, că pe lângă culturile de bază grâu, secară şi

porumb, se cultivă plante tehnice (floarea soarelui şi cartoful) si o varietate larga de legume,

care ocupă un loc important în suprafaţa cultivată a comunei.

O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Lieşti faţă de

întregul judeţ, în anul 2011, este prezentată în tabelul următor:

CULTURI AGRICOLE PRINCIPALE

comuna LIESTI - 2011

jude ţul Galaţi

% faţă de jude ţ

grâu şi secară kg/ha 2.000 2.641 132,05 porumb kg/ha 1.850 1.828 98,81

floarea soarelui kg/ha 1.300 821 63,15 legume kg/ha 12.850 14.709 114,46

Se observă că producţiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mai mari - cu

excepţia celor de legume şi grâu şi secara – care sunt uşor mai mici decât cele ale judeţului,

ceea ce confirmă valoarea agricolă a solurilor comunei ca fiind foarte bună.

Produc ţia animalier ă

Privind situaţia activităţii de creştere a animalelor aceasta va fi apreciată prin doi

indicatori:

� încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a

efectivelor totale - (porcine/suprafaţa arabilă) 18,88 %;

� încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a

efectivelor totale - (bovine, ovine, caprine/suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe) 57,01 %;

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2011 (comparativ cu anii anteriori)

se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor

comparativ cu anul 2009.

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării

necesarului pentru autoconsum (1 porc şi cca. 10 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama

că în comuna Lieşti (în anul 2011) existau 2.983 de gospodării ale populaţiei, indicatorul

Efective de animale (nr.) 2009 2011 Bovine 315 483 Porcine 2.608 1.200 Păsări 29.890 20.000

ovine şi caprine 1.858 3.300

Pagina 27 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 27 din 98

menţionat este de 2,49 la porci, iar la păsări este de 14,91 ceea ce reprezintă un existent

foarte bun, necesar si suficient pentru autoconsum.

Referitor la producţiile totale de carne, lapte, lână şi ouă sunt prezentate în tabelul

următor comparativ anul 2009 cu anul 2011:

Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor

asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale).

Morile, de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminţe

de floarea soarelui.

Ca unităţi agricole (conform lista dotări planşă A2. Reglementari urbanistice - zonificare)

se disting următoarele:

44. FERMA POMICOLA

45. ZONA AGRO - ZOO

53. TARG SAPTAMANAL

54. SOCIETATE LEGUMICOLA

Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor

asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale). După

aplicarea Legii nr. 18/1991, în comună, funcţionează 17 asociaţii agricole, din care 8 sunt cu

personalitate juridică. Pe cele 8.912 ha pământ sunt culturi de cereale, plante tehnice,

legume, vii, păşuni şi păduri. Din totalul de 8.912 ha, 5.513 ha reprezintă suprafaţa de teren

amenajată pentru irigaţie. Pe lângă cultivarea pământului, parte din locuitori comunei se

ocupă cu creşterea animalelor. Serviciile către populaţie sunt axate pe activităţi comerciale,

de producere şi desfacere a produselor alimentare şi nealimentare în magazinele, asociaţiile

familiale şi pieţele agroalimentare din comuna.

Industria

Datorită poziţiei geografice relativ bune faţă de municipiile Galaţi (20 km) şi Tecuci (27

km), pe teritoriul comunei Lieşti îşi desfăşoară activitatea o serie de societăţi comerciale cu

profil de industrie şi depozitare astfel (vezi planşa A2. Reglementări urbanistice - zonificare):

15. DEPOZIT MATERIALE DE CONSTRUCTII + SPATIU PRODUCTIE

Produc ţia animal ă U.M. 2009 2011 Carne (sacrificări) Tone viu 531 370

Lapte de vacă şi bivoliţă Hl. Fizic 1.377 960 Lână Kg. Fizic 6.138 9.900 Ouă Mii buc. 4.185 3.000

Pagina 28 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 28 din 98

18. BRUTARIE

19. MOARA NEFUNCTIONALA

27. ABATOR

29. DEPOZIT CHERESTEA

29.1 DEPOZITE

29.2 DEPOZIT PRODUSE METALURGICE

31. UNITATE ZOOTEHNICA + FABRICA BOLTARI+ PRESA ULEI

31.1 FABRICA BOLTARI + TUBURI FANTANA + PAVELE (MATERIALE DE

CONSTRUCTII)

32. DEPOZIT EN-GROSS

37. ZONA INDUSTRIALA

37.1 ZONA AGROINDUSTRIALA (MAT)

38. FABRICA DE ZAHAR

43. GATER

52. FABRICA DE MOBILA

53. FABRICA CONFECTII

56. DEPOZIT CEREALE

29.3 DEPOZIT (IMPLETITURI)

Învăţământ, cultur ă şi artă

Populaţia comunei Lieşti beneficiază de 9 unităţi de învăţământ (5 şcoli şi 4 grădiniţe)

structurate astfel:

� grădiniţe şi 5 şcoli generale pentru învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial în satul

Lieşti

Comuna dispune de un număr total de copii 1.309 – populaţie şcolară, din care:

� 313 de copii în învăţământul preşcolar;

� 472 de elevi înscrişi în unităţile primare;

� 512 de elevi înscrişi în unităţile gimnaziale;

� 12 elevi la învăţământul “a doua şansă”;

Personalul didactic este in numar de 80 de dascali, care isi desfasoara activitatea in de

37 de sali de clasa, 4 laboratoare si 2 ateliere scolare.

Pe teritoriul comunei există 5 biblioteci din care 1 publică şi 4 şcolare cu un număr de

14.729 de volume existente.

Un program national care vine în sprijinul culturii comunale liestene este Biblionet-ul –

Pagina 29 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 29 din 98

lumea în biblioteca mea.

Biblionet-ul este un proiect cultural care se adresează întregii comunităţi locale si vine în

sprijinul bibliotecarilor prin serviciile tehnice performante care le oferă.

În cadrul Centrului de Cultură şi Educaţie Liesti activează un club de şah, un ansamblu

folcloric intitulat “Cununia Satului” si au loc lectii de dansuri populare si sportive. De

asemenea, în cadrul centrului, îsi desfăsoară activitatea echipa de fotbal juniori – Sporting

Vointa Liesti.

Resursele de muncă ale comunei (16-59 ani) însumează 6.558 persoane (59,6 % din

totalul populaţiei) din care 3.151 sunt femei. Ca pondere, resursele de muncă sunt mai

reduse comparativ cu media pe judeţ (62 %).

Populaţia activă înregistrată în anul 2011 era de 4.330 persoane (din care 1.431 femei),

ceea ce pune în evidenţă un grad de activitate al resurselor de muncă de 66,0 % şi o rată de

activitate a populaţiei de 39,4 % (inferioară ratei medii pe judeţ de 45,4%).

Din populaţia activă erau ocupate în ramurile economiei naţionale 3.809 persoane (1.209

femei) respectiv aproape 88 % ceea ce reprezintă o rată de ocupare a populaţiei de 34,6 %

inferioară mediei pe judeţ (41,3 %).

Raportul dintre populaţia inactivă şi cea activă din punct de vedere economic pune în

evidenţă gradul de dependenţă economică a populaţiei inactive. Aceasta se ridică, în

comuna Lieşti, la 166 persoane inactive la 100 persoane active în 2008.

Popula ţia COMUNA LIESTI

Total jude ţ în rural

% faţă de jude ţ în rural

Popula ţia activ ă

ocupată 3.809 102.733 1,02 şomeri 521 9.960 1,12 Total 4.330 112.693 1,04

Popula ţia inactiv ă

Preşcolari, elevi, studenţi 1.309 37.695 1,24

pensionari 2.218 54.296 1,01 alte situaţii

(casnice, întreţinuţi de alte persoane)

2.464 312.830 0,27

Total 5.991 154.821 1.22 Total popula ţie

activ ă + inactiv ă 10.321

La nivelul anului 2011, circa 521 persoane din populaţia activă se află în şomaj (274) sau

în căutarea primului loc de muncă (247). Creşterea rapidă a numărului de pensionari,

reducerea proporţiei populaţiei şcolare se concretizează prin tendinţa de creştere a gradului

Pagina 30 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 30 din 98

de dependenţă economică a populaţiei inactive. Datele de mai sus caracterizează pentru

localitatea Liesti un profil industrial-agrar, peste 70 % din populaţia ocupată având locul de

muncă în activităţi industriale şi agricole.

Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică, numărul mediu al salariaţilor pe

principalele activităţi CAEN în anii 2009-2011 pe total comună este următoarea:

Comuna LIESTI 2009 2011

TOTAL 775 TOTAL 834 Adiministra ţie public ă 18 22 Industrie 535 499 Construc ţii 15 57 Comer ţ 35 42 Transport 32 57 Învăţământ 78 80 Activit ăţi financiar bancare şi de asigur ări, etc 32 45

Sănătate şi asisten ţă social ă 30 32

După cum se observă din tabelul de mai sus, numărul persoanelor angajate a crescut cu

59 persoane în anul 2011, faţă de anul 2009, distribuiţi pe următoarele domenii:

� în domeniul bancar – Raiffeisen - filiala Liesti, Carpatica - filiala Liesti, BRD Groupe

Societe Generale - filiala Liesti si CEC Bank - filiala Liesti,

� în domeniul fiscal, Administratia Financiara desfăşoară activităţi de verificare fiscală şi

încasări impozite şi taxe la un număr de peste 800 agenţi economici din comunele

Liesti, Iveşti, Fundeni şi Nămoloasa.

� în domeniul administrării justiţiei, functionează Judecătoria si Parchetul de pe lângă

Judecătorie la care sunt arondate 11 comune limitrofe, un birou notarial care execută

lucrări notariale pentru cetăţenii din comunele Independenţa, Piscu, T. Vladimirescu,

Fundeni, Nămoloasa, Iveşti, Barcea, Umbrăreşti, Griviţa şi C. Negri.

� ordinea publica este asigurata de Sectia nr. 3 de Politie Rurală;

De asemenea pe raza comunei Lieşti functionează Biroul de Cadastru şi Publicitate

Imobiliara din cadrul Oficiului de cadastru si publicitate imobiliara Galaţi. Publicitatea

imobiliara întemeiată pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect înscrierea

în cartea funciara a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelasi teritoriu

administrativ, aici fiind arondate 11 comune limitrofe.

Pagina 31 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 31 din 98

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitecto nic

Conform listei Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmită de

Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Galaţi,

pe teritoriul administrativ al comunei Lieşti, nu se regăseşte nici un monument istoric s-au un

sit aparţinând repertoriului arheologic naţional.

3.1.9 Transport

Principala artera de circulaţie rutieră care străbate comuna de la nord la sud şi

traversează satul Lieşti este drumul naţional DN25, care face legătura zonei cu municipiul

Galaţi şi municipiul Tecuci. De asemenea comuna Lieşti este traversată de calea ferată ce

face legătura între municipiul Galaţi şi Tecuci.

3.2 Evolu ţia probabil ă a mediului în cazul neimplement ării Planului de

Urbanism General

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate

aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului.

Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei

economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a

acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat

în considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru dezvoltarea şi

modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera

presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite

probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic

general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci

doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice.

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism

aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului

natural şi construit.

În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă,

aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,

peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al comunei Lieşti.

Pagina 32 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 32 din 98

Tabelul nr. 4 Evolu ţia factorilor de mediu în situa ţia neimplement ării m ăsurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplement ării

obiectivelor din PUG

Apă

- Alimentarea cu apă se realizează din două puţuri forate de mare adâncime;

- Fiecare foraj este prevăzut cu câte o cabină de protecţie şi o electropompă;

- Gospodăria de apă este prevăzută cu o instalaţie de dezinfecţie a apei potabile şi un bazin de stocare a apei potabile de 200 mc;

- Presiunea apei este asigurată cu ajutorul unei staţii de pompare;

- Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime de 10,5 km;

- Exploatarea neraţională a pânzei de apă de mică adâncime a locuitorilor;

- Comuna Lieşti, dispune de o reţea de canalizare, având o lungime de aproximativ 2 km, apele uzate fiind deversate într-un canal de desecare, fără a fi pre-epurate;

- Lipsa unui sistem de colectare şi evacuare a apelor meteorice;

Realizarea unei reţele de alimentare cu apă acoperind un procent de 100% din necesar; Realizarea unei noi gospodării de apă (incluzând staţie de clorinare, staţie de pompare, rezervor de înmagazinare) şi racordarea ei la conducta de aducţiune Salcia – Lieşti; Realizarea unui sistem centralizat de canalizare la nivelul întregii comune, prevăzut cu o staţie de epurare (în prezent se derulează un proiect pentru realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere cuprinzând zona Drăgăneşti – Barcea - Umbrăreşti – Iveşti - Lieşti prevăzut cu o staţie de epurare care se va amplasa în zona administrativă a comunei Lieşti). Realizarea unui sistem de evacuare a apelor meteorice prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată canalizarea pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă;

Neimplementarea PUG al comunei va conduce în continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime, în proces continuu de degradare datorită exploatării intensive a resurselor de apă freatică şi a lipsei unui sistem centralizat de alimentare care să aibă capacitatea de a deservi efectivul de gospodării al întregii comune şi evacuare/tratare ape uzate.

Pagina 33 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 33 din 98



Aer

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Încălzirea locuinţelor se realizează în prezent cu sobe pe combustibil solid sau centrale termice proprii cu combustibil lichid sau solid. Toate gospodăriile posedă contract cu firme specializate pentru ridicarea deşeurilor menajere pentru a evita depozitarea necontrolată a acestora.

Modernizarea străzilor existente, modernizarea intersecţiilor, realizarea unei reţele stradale în zonele de extindere a intravilanului. Se vor amenaja cu acostamente marginite de şanţuri sau rigole betonate, fâşii verzi şi trotuare pe străzile principale şi secundare. Perierea şanţurilor cu dale de beton pentru asigurarea evacuării rapide a apelor. Amenajarea şi dotarea staţiilor pentru vehicule de transport în comun. De asemenea este necesar construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie, situate în fondul funciar agricol. Se propune alimentarea cu gaze naturale a localităţii Lieşti. La nivelul comunei Lieşti se propune o suprafaţă de 26,83ha de spaţii verzi.

Gradul de degradare al drumurilor va creşte. Relaţiile de comunicare dintre localităţi vor fi din ce în ce mai restrânse. Consumul de combustibil va creşte şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemulţumirea populaţiei şi creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate la nivelul întregii comunei.

Realizarea reţelei de canalizare a apelor menajere, şi o staţie de epurare.

Degradarea solului având în vedere că în prezent se confruntă cu probleme privind lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere.

Pagina 34 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 34 din 98



Managementul deşeurilor

Pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie Primăria a înfiinţat şi autorizat un serviciu public de salubritate, deşeurile menajere, verzi şi deşeurile din construcţii, fiind depozitate la groapa de gunoi a municipiului Tecuci. Serviciul de salubritate deţine în dotare o autospecială, ridicarea deşeurilor realizându-se o dată pe săptămână, colectarea realizându-se individual de la fiecare cetăţean. La nivelul comunei există şase puncte pentru colectarea deşeurilor reciclabile, acestea fiind colectate şi valorificate cu firme specializate/autorizate Cadavrele de animale, sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat, prevăzut cu o camera frigorifică. Primăria deţine un contract de prestări servicii cu o societate specializată/autorizată. Gunoiul de grajd şi deşeurile verzi (resturi vegetale) provenite din gospodării, sunt gestionate de fiecare cetăţean al comunei, iar după compostare ele sunt folosite ca îngrăşământ natural.

Realizarea unui sistem complex, pentru managementul corespunzător al nămolului rezultat de la staţia de epurare;

Degradarea solului şi a apei, neîndeplinirea obiectivelor de mediu privind gestionarea deşeurilor asumate la nivel judeţean

Pagina 35 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 35 din 98



Sănătatea popula ţiei

Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate menajere. Sistem de alimentare cu apă potabilă subdimensionat. Exploatarea apei din pânza freatică de mică adâncime. Stocarea apelor uzate menajere, în bazine absorbante (latrine), poluând atât apa freatică de mică şi mare adâncime, cât şi solul.

Extinderea sistemului de alimentare cu apă asigurând un grad de acoperire de 100 %. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu staţie de epurare mecano-biologică. Exinderea zonelor verzi şi a spaţiilor de agrement.

Înrăutăţirea stării de sănătate şi confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având în vedere lipsa dotărilor de utilitate publică precum: alimentare cu apă, sistem centralizat de canalizate/tratare ape uzate, spaţii verzi şi de recreere, etc

Riscuri naturale

În partea de V a comunei, a fost semnalată o zonă dificilă de fundare, reprezentată de loess galben sensibil la umezire - grupa B de pământuri sensibile la umezire, care prin umezire sub greutate proprie poate suferi tasări mai mari de 5 cm, respectiv loess umezit cu consistenţă scăzută şi teren aluvionar, recent, neconsolidat, mâlit, cu consistenţă redusă, cu umiditate ridicată şi compresibilitate ridicată.

În ceea ce priveşte suprafeţele de teren care urmează a fi introduse în intravilan, acestea sunt propuse spre amplasare în părţile de sud, respectiv de est-sud-est ale localităţii şi sunt reprezentate în prezent de terenuri cu folosinţă agricolă, relativ plane cu mici denivelări locale, nefiind afectate de solurile semnalate în partea de V a comunei. Structura de rezistenţă a noilor construcţii vor respecta în proiectare şi execuţie normele de stabilitate, siguranţă în construcţii şi studiul geotehnic.

Exploatarea neraţională a zonei de V a comunei Lieşti, ar putea produce efecte negative asupra viitoarelor construcţii, ce ar putea fi ridicate în zonă, fără o supraveghere atentă încă din faza de proiectare şi aprobarea lor, în urma unor studii de specialitate.

Biodiversitate

Teritoriul administrativ al comunei Lieşti, se suprapune cu aria de protecţie avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, respectiv situl de interes comunitar ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizarea Planului de Urbanism General al Comunei Lieşti, nu vor afecta integritatea siturile NATURA 2000, localizate pe raza comunei Lieşti.

Neimplementarea PUG, nu vor produce modificări asupra siturilor NATURA 2000.

Pagina 36 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 36 din 98


obiectivelor din PUG Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi

cultural

Pe teritoriul comunei Lieşti nu există situri arheologice/monumente istorice/situri din repertoriul arheologic naţional (RAN).

Nu este cazul Nu este cazul

Peisajul

Subdimensionarea zonelor necesare dezvoltării atât sociale cât şi a serviciilor. Lipsa zonelor verzi amenajate, la nivelul comunei Lieşti.

Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 96,91 ha cu destinaţie de locuinţe, dotări, comunicaţie rutieră, lucrări edilitare si spatii verzi. Extinderea spaţiilor verzi la nivelul satului Lieşti de la 3.70 ha la 26,83ha

Neimplementarea obiectivelor PUG va conduce la degradarea peisajului prin neamenajarea spaţiilor verzi sau inexistenţa acestora, construirea fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social şi economic

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Neacoperirea cu servicii de utilitate publică

Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 96,91 ha cu destinaţie de locuinţe, dotări, comunicaţie rutieră, lucrări edilitare si spatii verzi Extinderea sistemului de alimentare cu apă pe teritoriul întregii comune. Realizarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu o staţie de epurare; Extinderea reţelei de energie electrică, pentru cele 3 zone de extindere Propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale pe întreg teritoriul comunei, dacă apar oportunităţi pentru dezvoltarea reţelei existente;

Diminuarea în continuare a standardului de viaţă al cetăţenilor din comună, datorită lipsei locurilor de muncă, a infrastructurii, etc

Pagina 37 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 37 din 98

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AF ECTATĂ

SEMNIFICATIV

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni

pentru realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. se apreciază că impactul asupra mediului

rezultat în urma implementării planului se vor resimţi numai la nivel local şi în imediata

vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică

amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de realizare propriu-

zisă a clădirilor cât şi datorită amplasării noilor clădiri faţă de cele existente.

Pot fi evidenţiate următoarele aspecte cu privire la caracteristicile de mediu ale zonei

studiate şi a celei imediat învecinate.

Din analiza critică făcută în teren se pot desprinde o serie de alţi factori care prin

problemele ce le ridică, pot influenţa la nivel punctual sau zonal starea calităţii factorilor de

mediu, respectiv:

� starea mediocră a căilor de comunicaţie rutieră;

� necesitatea creării unor noi drumuri de acces;

� necesitatea stabilirii extinderii intravilanului;

� extinderea spaţiilor verzi;

� slaba echipare edilitară.

4.1 APA

� Reţeaua de alimentare cu ap ă potabil ă

Comuna Lieşti dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.

Alimentarea cu apa potabilă a comunei Lieşti se face printr-o conducta de distribuţie care

face parte dintr-un amplu proiect de alimentare cu apa a localităţilor Drăgăneşti, Barcea,

Umbrăreşti, Lieşti, Iveşti. Administrarea sistemului de alimentare cu apă a comunei Lieşti,

este realizata de operatorul regional APA CANAL Galaţi.

La nivelul comunei Lieşti exista 2 puţuri de mare adâncime aflate în exploatare. Forajul

F1, are o adâncime de 82 m şi este amplasat în partea de este a comunei, iar forajul F2, este

executat la o adâncime de 80 m. Cele două foraje sunt echipate cu câte o electropompă,

având fiecare o putere instalată Pi = 7,5 kw. Fiecare foraj este prevăzut cu o cabină de

protecţie în care sunt amplasate echipamentele de exploatare a forajele. La nivelul

gospodăriei de apă există o instalaţie automată de clorinare cu hiproclorit de sodiu. Reţeaua

de distribuţie a apei potabile are o lungime totală de 10,5 km. Gospodăria de apă din comuna

Lieşti, este dotata cu un rezervor de înmagazinare realizat din beton

Pagina 38 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 38 din 98

armat având un volum de 200 mc unde este stocată apa din cele două foraje. Rezervorul

este semi îngropat, având un diametru de 10,0 m şi o înălţime de 2,5 m. Pentru asigurarea

presiunii la consumatori, gospodăria de apă este prevăzută cu o staţie de pompare. În

comuna Lieşti se mai folosesc ca sursă de apă fântânile de tip rural. Comuna nu dispune de

un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate menajere.

În comuna Lieşti se mai folosesc ca sursă de apă fântânile de tip rural, care sunt supuse

poluării; fântânile ţărăneşti din curţi sau de pe drumurile săteşti nu au asigurată o zonă de

protecţie sanitară şi apa nu este verificată din punct de vedere al potabilităţii.

Sistemul de distribuţie a apei potabile respectă cerinţele impuse de legislaţia în vigoare,

respectiv Ordinul nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului - cadru al

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Zona de captare şi cea a gospodăriei de apă respectă prevederile HG 930/2005 pentru

aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi

hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste zone sunt împrejmuite cu

gard pentru asigurarea zonei de protecţie sanitară.

� Reţeaua de canalizare

Comuna Lieşti dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere,

având o lungime de aproximativ 2 km. Apele colectate sunt evacuate într-un canal de

desecare, fără a fi pre-epurate. La câteva gospodării şi obiective publice s-au executat

bazine betonate vidanjabile, cu precădere cele executate în ultimii cinci ani.

Colectarea apelor uzate menajere se face în haznale, care nefiind ecologic construite

poluează bacteriologic pânza freatică, care în majoritatea cazurilor este consumată în scop

potabil prin fântânile din comună.

Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social-culturale şi economice se scurg

gravitaţional prin şanţurile de pe marginile drumurilor existente, nesistematizate. Întrucât nu

există pante continui spre o vale sau râu, apa în unele zone bălteşte. Unele străzi nu au

şanţuri sau rigole de scurgere, sau au şanţuri cu secţiunea obturată, acest lucru împiedecând

scurgerea corespunzătoare a apelor.

Principalele disfuncţionalităţi semnalate sunt:

� lipsa unui sistem centralizat cu alimentare cu apă la nivelul întregii comune;

� exploatarea neraţionala a pânzei de apă freatice de mică adâncime;

� lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, în întreaga

Pagina 39 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 39 din 98

comună, care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în

prezent pentru alimentarea cu apă;

� evacuarea reziduurilor fecaloide nu se face în mod organizat, neexistând serviciile de

vidanjare prin care să se colecteze materiile fecale şi să fie evacuate la o staţie de epurare

apropiată;

� lipsa parţială a rigolelor şi şanţurilor de scurgere sau întreţinerea necorespunzătoare a

celor existente.

Propuneri PUG

� alimentare cu apă

� asigurarea unei reţele de alimentare cu apă, având un grad de acoperire de 100%, la

nivelul întregii comunităţi. Vor fi acoperite astfel zonele existente şi lipsite anterior de reţea de

alimentare cu apă şi se va asigura distribuţia apei potabile şi în noile zone introduse în

intravilan;

� realizarea unei noi gospodării de apă în comuna Lieşti, incluzând o staţie de clorinare,

rezervor de înmagazinare şi staţie de pompare şi racordarea ei la conducta de aducţiune Dn

1000 mm Salcia – Lieşti. Noua gospodărie de apă va fi dotată cu un rezervor de 500 mc,

zona respectiva va fi prevăzută cu protecţie sanitară (2.500 mp);

� canalizare

� pentru evacuarea apelor meteorice se propune ca în prima etapă deversarea acestora

să se realizeze prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată

canalizarea pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă;

� în prezent se execută un sistem centralizat de colectare a apelor menajere cuprinzând

zona Drăgăneşti – Barcea - Umbrăreşti – Iveşti - Lieşti cu staţie de epurare mecanică,

chimică şi biologică, precum şi terţiară, cu îndepărtarea nutrienţilor (azot, fosfor) care se va

amplasa în zona administrativă a comunei Lieşti (amplasată în partea de V a satului Lieşti),

cu deversarea apelor gravitaţional în râul Siret. În anumite puncte se vor amplasa staţii de

pompare ape menajere cu refulare în conducta principală de colectare ce va fi amplasată în

lungul drumului naţional DN25 care traversează comuna Lieşti de la nord la sud;

� amenajare platforme de uscare a nămolului rezultat de la staţia de epurare;

Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate pentru o localitate rurală cuprinde în

general următoarele: racordări la consumatorul de apă, canale de serviciu, colectoare, staţii

Pagina 40 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 40 din 98

de pompare (în cazul când nu se poate realiza panta de scurgere), staţie de epurare terţiară

şi gura de evacuare în emisar – râul Siret.

Pentru comuna Lieşti apele menajere vor preluate prin intermediul unei reţele de

canalizare şi va ajunge la staţia de epurare care va fi este amplasată în partea de vest a

intravilanului comunei Lieşti.

Reţeaua de canalizare propusă este în sistem separativ şi cuprinde colectoarele

principale, colectoarele secundare, staţii de pompare ape uzate şi căminele de vizitare.

Descrierea procedeului de epurare

Intrarea apei uzate în statia de epurare se va face prin radierul de beton al staţiei în

pardoseala modulului. Apa uzata va intra în instalaţia de sitare şi desnisipare, unde

materialele solide vor fi retinuţe de o sită fină cu fante de 1-3 mm şi deversate direct în saci

sau container.

Apa sitată şi deznisipată se va aduna gravitaţional într-un bazin de stocare. De aici va fi

preeluată de un echipament de pompare cu pompe submersibile şi dirijata spre modulul

mecano- biologic. În apa sitată se va injecta precipitant pentru reducerea fosforului şi o

sedimentare mai rapidă. Apa sitată şi tratată cu precipitant va fi evacuată gravitaţional în

decantorul primar unde va avea loc separarea nisipului, suspensiile grosiere şi a grăsimilor.

Nămolul colectat în partea inferioară a decantorului va fi evacuat ciclic prin pompare în

bazinul de stocare şi îngroşare nămol primar şi în exces. Grăsimile se vor evacua prin

deversare în bazinul de stocare grăsimi de unde se pot vidanja periodic. Apa epurată

mecanic va curge gravitaţional în bazinul de nămol activat. În acest bazin va avea loc

nitrificarea – denitrificarea. Aerarea se va realiza cu panouri de aerare cu bule fine, sursa de

aer comprimat fiind asigurată cu suflante comandate de senzorul de O2 dizolvat. Amestecul

de apă cu namol activ va curge gravitaţional în decantorul secundar unde va avea loc

separarea solid-lichid prin sedimentare. Apa epurata va fi evacuată gravitaţional în emisar–

raul Barlad. Inainte de evacuare spre emisar apa epurată va fi tratată pentru dezinfecţie cu

hipoclorit de sodiu sau cu ultraviolete. Nămolul sedimentat va fi recirculat parţial în bazinul cu

nămol activ iar în exces este evacuat automat în bazinul de stocare – îngroşare de unde se

pompează în instalaţia de deshidratare. Deshidratarea nămolului se va realiza într-o

instalaţie automată de deshidratat nămol cu melc şi sită specială. Namolul deshidratat se va

evacua direct în container sau saci. Pentru spălarea instalaţiei de deshidratat nămol se va

utiliza apa potabilă de la reţea. La ieşirea din staţie pe conducta de deversare se va monta

Pagina 41 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 41 din 98

un debitmetru electromagnetic. Staţia va fi comandată de la un modul de comanda şi

deservire care asigură funcţionarea în regim automat.

4.2 AER Principalele surse de impurificare/poluare a aerului în zona care face obiectul

prezentei evaluări sunt reprezentate de:

� numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

� surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazoşi, lichizi, solizi

pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile economice desfăşurate pe teritoriul comunei.

Poluanţii de interes sunt reprezentaţi prin:

� pulberi în suspensie;

� oxizii de azot (exprimaţi în NO2);

� oxizii de sulf (exprimaţi în SO2);

� oxizi de carbon (CO, CO2).

Aceştia sunt caracteristici atât arealelor cu densitate mare a locuinţelor, cât şi celor din

lungul principalei artere de circulaţie (DN 25) şi sunt reprezentaţi prin hidrocarburi nearse şi

produşi de oxidare.

Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS

12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor

tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor

de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu

tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este ”bună”

deoarece nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localităţii,

capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul

agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt:

� arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile din comună

(dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

� surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de

oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

� depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de emisii specifice de gaze de

depozit (oxizi de carbon, compuşi organici volatili, metan, etc).

Pagina 42 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 42 din 98

4.3 SOL

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca

urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv

utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi

agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme

neimpermeabilizate prevăzute cu sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor

menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la

poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip latrină

neimpermeabilizate contribuie atât la contaminarea solului şi subsolului, cât şi a apei freatice.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentru

aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole,

comuna Lieşti este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi..

Deşeurile

Comuna Lieşti dispune de un serviciu local de salubrizare Lieşti, autorizat, înfiinţat în

structura aparatului de specialitate al primarului comunei Lieşti, judeţul Galaţi sub denumirea

de "Serviciu Public de Salubrizare". Serviciul este dotat cu o autospecială, pubele pentru

colectarea deşeurilor reciclabile, coşuri stradale, spaţii garare etc.

Frecvenţa de ridicare este de trei/două ori pe săptămână (sezon cald/rece) la instituţii,

societăţi şi scoli şi o dată pe săptămână pentru persoane fizice. Deşeurile menajere se

colectate sunt transportate şi depozitate la groapa de gunoi a municipiului Tecuci, conform

acordului încheiat cu Direcţia Publică de Salubritate şi Spaţii Verzi Tecuci.

Deşeurile de tip stradal, dacă nu au fost amestecate cu deşeurile municipale, pot fi

transportate direct la depozitul de deşeuri, fără a fi necesară efectuarea operaţiei de sortare.

Deşeurile specifice predominant vegetale, precolectate din parcuri, curţi, şi grădini se

transportă în vederea reciclării prin compostare la un sistem autorizat.

La nivelul comunei Lieşti, sunt amplasate în diferite zone ale comunei, 6 puncte pentru

colectarea deşeurilor reciclabile precum, hârtie, carton, plastic, metalice, dar şi deşeuri din

sticlă şi geam, fiecare punct fiind dotat cu pubele de 240 l.

În ceea ce priveşte deşeurile din construcţie şi demolări, acestea sunt folosite la

sistematizarea noilor zone ce urmează a fi construite/consolidate, ori sunt transportate de

beneficiar/locuitorii comunei cu mijloace proprii, la groapa de gunoi a municipiului Tecuci.

Pagina 43 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 43 din 98

Cadavrele de animale moarte, sunt stocate/depozitate într-o ladă frigorifica, existentă la

nivelul comunei. Pentru eliminarea acestor deşeuri, primăria comunei Lieşti deţine un

contract de prestări servicii cu o firmă specializată/autorizată.

Deşeurile agricole, rezultate din gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele

zootehnice, se neutralizează prin compostare în amenajări proprii, care nu poluează mediul

şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de locuinţe, în incinta gospodăriei.

Compostul rezultat este utilizat în grădini şi pe terenurile proprii ale fiecărei gospodării.

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice, sunt colectate şi depozitate în spaţii

special amenajate, ele urmând a fi eliminate cu societăţi specializate/autorizate.

4.4 BIODIVERSITATE

4.4.1 Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc



Siretului Inferior.

4.4.2 Descrierea sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Situl de importanţă comunitară Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală de 25.081

ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două regiuni biogeografice

(continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni administrative, precum: Bacău,

Brăila, Galaţi şi Vrancea.

Tabel nr. 5 Caracteristici generale ale sitului ROS CI 0162 Lunca Siretului Inferior

sunt:

Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Pagina 44 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 44 din 98

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, habitatele şi

speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Tabel nr.6 – Clasificarea habitatelor prezente în s it

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv Global

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion

fluitantis şi Callitricho-Batrachion 20 B C C B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus

spp. 0,2 C C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Tabel nr. 7 Specii de mamifere enumerate în anexa I I a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

1355 Lutra lutra P - - - C B C B

1335 Spermophilus

citellus P - - - - - - -

Tabel nr. 8 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consil iului

92/43/CEE



1220 Emys orbicularis P - - - C B C B 1166 Triturus cristatus P - - - C B C B 1188 Bombina bombina P - - - C B C B

Tabel nr.9 Specii de pe şti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 9 2/43/CEE



1130 Aspius aspius P - - - C B C B 1149 Cobitis taenia P - - - C B C B 2511 Gobio kessleri P - - - B B C B 1124 Gobio albipinnatus P - - - C B C B

Pagina 45 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 45 din 98

1157 Gymnocephalus

schraetzer P - - - C B B B

1145 Misgurnus fossilis P - - - C B C B 2522 Pelecus cultratus P P - - - C B C B

1134 Rhodeus sericeus

amarus P - - - B B C B

1146 Sabanejewia aurata P - - - C B C B 1160 Zingel streber P - - - B B C B 1159 Zingel zingel P - - - C B C B

Tabel nr. 10 Specii de nevertebrate enumerate în an exa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE



1083 Lucanus cervus P - - - C B C C 1014 Vertigo angustior P? - - - - - - -

Tabel nr. 11 Alte specii importante de flor ă şi faun ă

Cat. Specia Popula ţie Motiv M Felis silvestris P D

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul Vechi şi

Homocea, până în amonte de Municipiul Galaţi, la care se adaugă mici porţiuni de terasă (de

ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum şi partea inferioara a luncii unor afluenţi ai

Siretului (ex. Râul Trotuş, în aval de Urecheşti, Râmnicu Sărat, Suha, Bârlădel, Buzău). Situl

se întinde pe teritoriul judeţelor Bacău (porţiunea superioară a sitului situată pe Râul Trotuş),

Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi. Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: Ape

dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajişti seminaturale umede, preerii

mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5 %; Păduri

caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de

depozitare, mine, zone industriale) - 2%. Situl este localizat preponderent în lunca inundabilă

a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tânăr, format din depuneri aluviale.

Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, în partea

inferioară a sitului, la cca. 300 m în partea superioara a sitului, pe Râul Trotuş. Substratul

geologic este reprezentat de argile, nisipuri şi chiar pietrişuri în partea superioară, de vârstă

cuaternară, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reţeaua hidrologică

este reprezentată de Râul Siret şi de afluenţii acestuia. Regimul

Pagina 46 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 46 din 98

hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări periodice, în principal în lunile februarie-

martie, aprilie-iunie şi noiembrie. Aceste revărsări au influenţă directă asupra vegetaţiei

forestiere. În zona de terasă, regimul hidrologic al râului nu influenţează vegetaţia forestieră.

Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind caracteristic etajului colinar în partea

superioară a sitului şi stepei, în partea mijlocie şi inferioară a sitului. Solurile sunt

preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă:

Sit important pentru specile de peşti reofili, reprezentând o porţiune de râu relativ puţin

afectată de activităţi antropice.

Vulnerabilitate:

Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este prezent din ce în ce mai

frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea

localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe întreg perimetrul, nevoia de lemn de foc

care generează tăieri ilegale, extinderea şi promovarea arboretelor din salcâm, plopi

euramericani si alte specii forestiere alohtone, păşunatul în pădure, constituie principalele

puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localităţilor

limitrofe sitului în zona de lunca, diversificarea proprietăţii asupra terenurilor din sit, etc.

constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

4.4.3 Descrierea sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală de 36.492

ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două regiuni biogeografice

(continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni administrative, precum: Brăila,

Galaţi şi Vrancea.

Tabel nr. 12 Caracteristici generale ale sitului RO SPA0071 Lunca Siretului Inferior:

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Pagina 47 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 47 din 98

Tabel nr. 13 Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC

Cod Specie Popula ţie: Reziden ţă Cuib ărit Iernat Pasaj Sit


A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i C B C C

A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C

A031 Ciconia ciconia - - - 300-500 i

D - - -

A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C

A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C

A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-

180 i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica - - - 5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola - - - 10-14 i C B C C

A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - -

A177 Larus minutus - - - 20-35 i

D - - -

A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus - - - 60-75

i C B B C

A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta - 5-12 p - 25-30

i C B C C

A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i

D - - -

Tabel nr. 14 Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC



A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i C B C C

A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C

Pagina 48 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 48 din 98

A031 Ciconia ciconia - - - 300-500 i

D - - -

A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C

A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C

A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica - - - 5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola - - - 10-14

i C B C C

A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - -

A177 Larus minutus - - - 20-35

i D - - -

A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus - - - 60-75

i C B B C

A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta - 5-12 p - 25-30

i C B C C

A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50

i D - - -

Tabel nr. 15 Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC



A054 Anas acuta - - - 20-35

i D - - -

A056 Anas clypeata - - - 30-60

i D - - -

A052 Anas crecca - - - 50-80

i D - - -

A050 Anas penelope - - - 170-230 i - - -

A053 Anas platyrhynchos - 10-20 p - 350-500 i

D - - -

A055 Anas querquedula - 1-3 p - D - - -

A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80

i D - - -

A043 Anser anser - - - 350-500 i D - - -

A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i D - - -

A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C

A087 Buteo buteo - - - 20-35

i D - - -

Pagina 49 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 49 din 98

A198 Chlidonias leucopterus - 5-12 p - B B C B

A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -

A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500-3000 i C B C B

A459 Larus cachinnans - 18-25 p - 200-250 i

D - - -

A156 Limosa limosa - - - 600-

1000 i D - - -

A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -

A017 Phalacrocorax carbo - - - 50-

120 i D - - -

A005 Podiceps cristatus - 30-45 p - D - - - A048 Tadorna tadorna - 2 p - D - - -

A161 Tringa erythropus - - - 150-200 i D - - -

A162 Tringa totanus - - - 300-500 i D - - -

A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i D - - -

A179 Larus ridibundus - 25-35 p - 80-

180 i D - - -

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă.

Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din

genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea

migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya

nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,

Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus),

laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia

riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. APM-GL Nazare A Aug 30 2006.

Calitate şi importanţă:

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale

protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta

Potcoava şi Balta Tălăbaşca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului

(sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior,

datorită suprafeţei si adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă

Pagina 50 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 50 din 98

freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa

inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites,

Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbaşca este o zonă de o deosebită

importanţă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor

specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea

purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,

Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide

(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra

avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus

ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia,

Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

4.4.4 Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare,

dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferi telor etape de implementare a planului

Implementarea planului propus are ca obiective, extinderea reţelei de alimentare cu apă

şi canalizare, modernizarea căilor rutiere existente, extinderea reţelei de energie electrică,

propunerea extinderii reţelei de alimentare cu gaze, mărirea zonelor verzi, precum şi

introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 96,91 ha. Având în vedere localizarea zonelor

protejate la nivelul comunei Lieşti, implementarea obiectivelor propuse prin PUG, nu vor

afecta integritatea siturilor NATURA 2000, ele implementându-se în afara ariilor naturale

protejate. Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin excavarea solului sunt

reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării fundaţiilor ce vor sta la baza

construcţiilor (imobile, unităţi comerciale, instituţii publice, zone verzi etc), infrastructurii

adiacente, pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a

terenului amenajarea spaţiului verde, refacerea zonelor de păşunat distruse.

În cadrul organizărilor de şantier şi în lucrările aferente care vor fi realizate vor angrena

un număr diferit de lucrători în funcţie de natura şi mărimea investiţiei ce urmează a se

implementa.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie, în măsura în care acesta poate fi

influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă aceste potenţialele efecte

negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele benefice generate de

implementarea Planului Urbanistic General aferent Comunei Lieşti, judeţul Galaţi.

Organizările de şantier vor trebui sa fie reduse ca suprafaţă, fără a afecta zonele

limitrofe; lucrările de construcţie vor presupune un interval de timp redus în funcţie de natura

Pagina 51 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 51 din 98

şi mărimea investiţie ce se va implementa.

4.4.5 Resursele naturale necesare implement ării planului

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare

resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.

4.4.6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din c adrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea planului

Nu se vor utiliza resurse naturale provenite din cadrul ariilor naturale protejate pentru a

fi utilizate la implementarea planului.

4.4.7 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

planului. Zonele de implementare a obiectivelor PUG, sunt localizate în interiorul

intravilanului existent/propus, în afara siturilor NATURA 2000, neconţinând specii

edificatoare/protejate.

Speciile de flora şi fauna existente în zona de implementare a obiectivelor prevăzute în

prezentul plan şi în vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice.

Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat

prezent în zona de implementare a PUG precum şi posibilităţile de refacere se poate

considera ca asupra zonei studiate (perimetrul necesar implementării planului) nu se

preconizează un impact negativ asupra florei din zonă.

Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizare PUG comuna Lieşti, nu vor reduce

suprafaţa siturilor NATURA 2000, prezente la nivelul comunei.

Prin implementarea proiectului şi a măsurilor constructive nu se generează poluanţi care

pot determina modificări legate de resursele de apa sau alte resurse natural şi nu necesită

stabilirea indicatorilor chimici-cheie.

Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită faptului

că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la creşterea

numărului de specii comune fără statut de conservare.

Prin impunerea unor măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, în

perioada implementării obiectivelor, şi implicit asupra biodiversităţii din

Pagina 52 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 52 din 98

arealul studiat şi imediata vecinătate a acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu,

nu se preconizează un impact rezidual semnificativ datorat implementării planului.

Figura nr. 6 Delimitarea intravilanului propus fa ţă de zonele protejate

Pagina 53 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 53 din 98

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Lieşti, au

rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, precum:

� Lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se detaşează

necesităţile pentru construirea unor noi locuinţe, impune creşterea suprafeţei intravilanului;

� Nerespectarea – în anumite zone ale localităţii – a regimului de înălţime de P÷P+1;

� Diminuarea activităţilor pe teritoriul comunei a condus la scăderea numărului de locuri

de muncă, ceea ce coroborat cu restructurările de personal din industrie, servicii, favorizând

astfel creşterea şomajului;

� Completarea zonelor existente prin reparcelări pentru completarea fondului locuit şi a

dotărilor la nivel de oraş prin reconversie funcţională;

� Sistem centralizat de alimentare cu apa – parţial;

� Sistem de canalizare a apelor menajere - parţial;

� Reţea de gaze naturale - parţial;

� Posturile de transformare existente nu pot prelua toţi consumatorii;

� Iluminatul public este insuficient dimensionat;

� Lipsa spaţiilor verzi amenajate în intravilan;

� Zone de agrement insuficient valorificate;

� Tăierea necontrolată a perdelelor de protecţie pentru folosirea lemnului ca şi

combustibil a dus la schimbarea climatului in zona;

� Poluarea excesiva a Râului Bârlad;

� Deversarea apelor uzate direct la suprafaţa solului;

4.5.1 EXTINDEREA INTRAVILANULUI EXISTENT

Având în vedere dezvoltarea economică a comunei Lieşti, şi creşterea demografică,

intravilanul existent la nivelul comunei, este insuficient, nesatisfăcând cerinţele actuale atât a

locuitorilor comunei, cât şi a agenţilor economici.

Propuneri PUG

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 1.096,16

ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 136,86 ha – din care suprafaţa de 96,91 ha

reprezintă suprafaţa introdusă în intravilan, diferenţa de 39,95 ha reprezintă suma tuturor

Pagina 54 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 54 din 98

trupurilor de pe teritoriul administrativ al comunei Lieşti, ce se adaugă la cele 999,25 ha

existente în intravilan.

4.5.2 CIRCULAŢIA RUTIERĂ

Teritoriul administrativ şi intravilanul Comunei Lieşti este străbătută de traseul drumului

naţional DN 25 (de la Nord la Sud) traseul în plan prezentând aliniamente lungi cu declivităţi

mici (sub 0.5%).

Trama stradală prezintă trasee rectangulare, cu distante variabile între garduri, lăţimea

carosabilului fiind de la 4,00 la 6,00 m. În proporţie de 70% străzile sunt pietruite fie cu

macadam, fie cu Lidonit, restul sunt din pământ.

Disfunc ţionalit ăţile semnalate la nivelul comunei sunt:

� intersecţiile străzilor din reţeaua principală cu drumul naţional DN 25 sunt

neamenajate;

� existenţa numeroaselor intersecţii ale DN 25 cu străzile locale şi accese în curţile

riverane;

� traversarea intravilanului de către traficul de tranzit pe traseul drumului naţional DN

25, prevăzut actualmente cu câte două benzi de circulaţie;

� lipsa parcajelor amenajate la principalele dotări, parcarea/gararea la domiciliu

făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor;

� neamenajarea staţiilor de transport în comun;

� nesistematizarea străzilor, starea proastă a sistemelor rutiere;

� lipsa pistelor pentru biciclişti şi a trotuarelor;

� lipsa indicatoarelor rutiere.

Toate acestea duc la reducerea capacităţii de circulaţie şi a siguranţei traficului local şi

de tranzit.

Propuneri PUG

� reabilitarea şi modernizarea DN 25 propunere Conform proiectului „Modernizare DN

25 Tecuci – Şendreni”;

� modernizarea drumurilor laterale;

� modernizarea străzilor existente (profiluri transversale, îmbrăcăminte rutieră), prioritar

a străzilor principale; într-o prima etapă se propun cel puţin lucrări de împietruire,

reîncărcare, stabilizare;

Pagina 55 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 55 din 98

� completarea reţelei de străzi principale cu străzi sau tronsoane de străzi astfel încât să

se asigure relaţii cât mai directe între diverse zone fără traversarea zonei centrale sau pentru

înlesnirea unor accese importante;

� plantarea unor perdele de protecţie în imediata vecinătate a căilor de circulaţie;

� pereerea şanţurilor cu dale de beton pentru asigurarea evacuării rapide a apelor;

� străzile rurale se vor amenaja cu acostamente, mărginite de şanţuri sau rigole

betonate, fâşii verzi şi trotuare şi pot fi:

- străzi principale cu partea carosabilă de 5.50 m, plarforma de 7 m, iar ampriza de

11 m;

- străzile secundare au partea carosabilă de 4 m, platforma de 5 m, iar ampriza de 9

m, ele asigurând accesele locale.

� amenajarea şi echiparea corespunzătoare a principalelor intersecţii, cu asigurarea

priorităţii pentru circulaţia desfăşurată pe drumul de categorie superioară şi cu asigurarea

capacitaţii, vizibilităţii şi a siguranţei circulaţiei vehicolelor şi a pietonilor;

� amenajarea şi dotarea staţiilor pentru vehicule de transport în comun;

� construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi

drumurile agricole de exploataţie, situate în fondul funciar agricol;

4.5.3 ENERGIE ELECTRICĂ

Comuna Lieşti, situată în partea central-vestică a judeţului Galaţi, este alimentată cu

energie electrică din staţia de transformare Tecuci (110/20 kV) staţie racordată la axul de

înaltă tensiune LEA 110kV ce uneşte staţiile Lacu Sărat – Romanu – Măximeni - Lieşti –

Iveşti – Tecuci – Ionăşeşti – Mărăşeşti.

Teritoriul comunei este străbătut de linii electrice de medie tensiune(20 kV)de tip aerian

(LEA) care cuprind zone de protecţie specifice, ce impun restricţii de construire în apropierea

lor (conform NTE-003/04/00). Pentru pozarea liniilor de medie tensiune s-au utilizat stâlpi de

beton.

De asemenea, comuna Lieşti este traversată în partea de

sud-este de linii electrice aeriene de înaltă tensiune 110 kv si 220 kv montate pe stâlpi

metalici, aceste linii cuprind zone de protecţie şi zone de siguranţa conform reglementarilor în

vigoare.

Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4kV) destinată alimentării cu energie

electrică a consumatorilor locali, este de tip aerian si este amplasata pe principalele artele

Pagina 56 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 56 din 98

ale comunei, totodată iluminatul stradal fiind amplasat pe aceiaşi stâlpi ai reţelei de joasa

tensiune.

Posturi de transformare

În comuna Lieşti sunt posturi de transformare de tip aerian, puterea lor situându-se în

gama 40-250 kVA.

Iluminat public

Iluminatul public este amplasat pe reţeaua aeriana de joasă tensiune a comunei si a

reţelei de alimentare a consumatorilor casnici (0,4 kV), aceştia fiind echipaţi cu corpuri de

iluminat cu lămpi cu vapori de mercur. Starea tehnică a reţelei de iluminat public este

nesatisfăcătoare.

Disfunc ţionalit ăţile semnalate la nivelul comunei sunt:

- reţeaua electrică subdimensionată;

- lipsa siguranţei în exploatare şi funcţionare a reţelei;

- fluctuaţia tensiunii în reţeaua de distribuţie;

- reţeaua de iluminat public este nesatisfăcătoare, neacoperind toate zonele limitrofe.

Propuneri PUG

Reţele de distribu ţie de medie tensiune (20 kV) :

� trasee noi corelate cu dezvoltările prevăzute prin introducerea în intravilan a

celor 3 noi zone;

� extinderea reţelelor electrice existente ale comunei;

� înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât

normele în vigoare sau un grad de uzură depăşit.

� înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere cu grad de uzură

avansat.

Având în vedere noile lotizări, datorită extinderii intravilanului, se propune ca racordarea

noilor obiective şi a consumatorilor, să se facă respectând normele în vigoare PE 155/94.

Posturi de transformare 20/0,4 kV:

Stabilirea necesarului de energie electrică pentru toţi consumatorii noi propuşi din

comună se va face în concordanţă cu normele S.C.FDFEE ELECTRICA

Pagina 57 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 57 din 98

S.A.-SDFEE Galaţi, ţinând seama de încărcările admisibile ale transformatoarelor, cât şi de

configuraţia schemei electrice.

Aceste posturi de transformare vor fi:

� noi, amplasate în centrul de greutate al consumatorilor;

� cele existente vor prelua în funcţie de gradul de încărcare noii consumatori;

Se prevede:

� înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât

normele în vigoare sau un grad de uzură depăşit;

� introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea

siguranţei în exploatare şi evitarea sustragerilor uleiului din cele cu ulei.

Reţele de joas ă tensiune :

� înlocuirea reţelelor cu perioadă de viaţă depăşită;

� realizarea programului de electrificare a localităţilor rurale în concordanţă cu

“programul privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a

satelor, conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice”;

� reţele noi pentru asigurarea tensiunii şi electricităţii la consumatorii din zonele

propuse pentru dezvoltare, în toate localităţile componente ale comunei;

� reconsiderarea branşamentelor în strânsă corelare cu noile puteri cerute la

consumatorii existenţi.

Iluminatul public

Aşa cum s-a menţionat în Programul Guvernamental, acest tip de reţele trebuie să fie

aduse la nivelul normelor în vigoare si consumuri reduse de energie electrica.

Alimentarea cu energie electrică se propune să fie făcută din PT din reţea, asigurându-se

şi comanda aprinderii automate, sistemul de iluminat putând fi ulterior alimentat din surse

regenerabile (panouri fotovoltaice sau/si centrale eoliene) .

In vederea cresterii gradului de siguranta a iluminatului public precum si reducerea

costurilor cu energia electrica pentru iluminatul public se recomanda introducerea iluminatului

public utilizand corpuri cu LED-uri a caror caracteristici principale sunt durata foarte mare de

viata si consum de energie electric redus.

De asemenea, se va avea in vedere modernizarea iluminatului public astfel ca pentru

acesta sa fie utilizate si alte surse de energie electrica regenerabila prin utilizarea panourilor

fotovoltaice, centralelor eoliene, etc. La dimensionarea si alegerea corpurilor de iluminat se

Pagina 58 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 58 din 98

va tine cont si de evolutia tehnologiilor in acest domeniu astefel incat sa fie utilizate cele mai

noi tehnologii.

Stabilirea definitivă a soluţiilor de alimentare cu energie electrică, precum şi obiectivele

energetice aferente propuse, se va face de către proiectanţii de specialitate, în colaborare cu

autorităţile publice locale şi cu avizul de racordare al S.C.FDFEE ELECTRICA S.A.-SDFEE

Galaţi.

La eliberarea autorizaţiilor de construcţii pentru noile obiective se vor avea în vedere

obţinerea avizelor de amplasament specifice, inclusiv de la SDFEE Galaţi.

4.5.4 Alimentara cu gaze naturale

Comuna Lieşti este traversată în partea de nord-est de o conducta magistrala de gaze

naturale Galaţi – Oneşti cu Dn 20” care vehiculează gaze la presiune înaltă (peste 6 bari).

Comuna dispune de o retea de distributie a gazului metan de joasa presiune la care sunt

racordati consumatori economici si casnici. Marea majoritate a locuitorilor, folosesc pentru

încălzirea locuinţelor, combustibili solizi (lemn, cărbuni, peleţi, etc).

Disfunc ţionalit ăţi

- lipsa unui sistem de distribuţie a agentului termic la nivelul instituţiilor publice (şcoli,

grădiniţe, dispensar uman, dispensar veterinar, poliţie, primărie, poştă etc.);

- poluarea aerului prin folosirea combustibililor solizi;

- lipsa unei reţele alimentare cu gaze naturale la nivelul întregii comune.

Propuneri PUG

� propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale pe întreg teritoriul

comunei;

Pentru ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna Lieşti există un

program de derulare (faza de proiect) de introducere a gazelor naturale. Principalii

consumatori vor fi gospodăriile populaţiei, unităţile economice, social-culturale şi

administrative menţionate în cadrul PUG.

Pentru alimentarea ale comunei Lieşti sunt necesare staţii de reglare-măsurare de la

presiunea înaltă la presiunea medie şi staţii de reglare de la presiune medie la presiune

redusă.

Pagina 59 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 59 din 98

4.5.5 Telecomunica ţii Comuna Liesti dispune în prezent de o centrala telefonica digitala ce deserveste abonaţii

existenţi. Reţeaua telefonică locală este realizată din fibră optică pozată pe stâlpi şi îngropat

precum si retele telefonice urbane aeriene pentru abonatii locali amplasate pe stalpii retelei

de distributie energie electrica de joasa tensiune.

4.5.6 Riscuri naturale

Comuna Lieşti este situată în partea de nord - vest a judeţului, aspectul este de câmpie

înaltă, fiind fragmentat în culmi şi păduri prelungi separate de văi paralele. Pe versanţi şi

suprafeţe înclinate apar procese uneori evidente de: eroziune, transport, acumulare, care

generează un microrelief caracteristic. Relieful cu pante pronunţate ale câmpiei înalte şi

prezenţa pământului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pământ să fie

antrenate uşor de apele de precipitaţii. Aceste zone sunt evidenţiate în partea de V a

comunei Lieşti. În ceea ce priveşte suprafeţele de teren care urmează a fi introduse în

intravilan acestea sunt amplasate în părţile de sud, respectiv de est - sud-est ale localităţii şi

sunt reprezentate în prezent de terenuri cu folosinţă agricolă, relativ plane cu mici denivelări

locale, nefiind afectate de fenomene geomorfologice.

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL

Conform listei Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmită de

Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Galaţi,

pe teritoriul administrativ al comunei Lieşti, nu se regăseşte nici un monument istoric s-au un

sit aparţinând repertoriului arheologic naţional.

4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un

ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre aceste

şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi durata. Tăria

sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt caracteristici

subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.

În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul

rutier existent pe drumurile ce traversează comuna.

Pagina 60 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 60 din 98

Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare matematică pe

baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia

populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

4.8 PEISAJUL

În vederea unei ocupări cât mai raţionale a teritoriului, suprafeţele agricole incluse în

intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, în funcţie de solicitări şi eliberarea de

autorizaţii de construire, numai pe baza întocmirii de documentaţii de urbanism (PUD, PUZ)

şi a Regulamentului Local de Urbanism.

În PUG-ul comunei Lieşti este prevăzută necesitatea înfiinţării spaţiilor verzi şi plantaţiilor

de protecţie.

Menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi intravilan, având

în vedere rolul lor de protecţie sau de protecţie şi producţie.

Unul din obiectivele PUG este creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din comună şi

apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi

modernizarea spaţiilor verzi din cadrul localităţilor componente şi înfiinţarea de noi parcuri,

scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Propuneri PUG

Zona spatiilor plantate, de sport si agrement se va revitaliza (scuarul „Şerbăneşti”) şi se

vor institui altele noi, astfel:

- locuri de joaca pentru copii;

- plantaţii de aliniament la principalele drumuri ce permit aceasta;

- zone verzi de protecţie pentru cimitire, sector zootehnic şi zone de depozitare;

În conformitate cu Art. 2 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea O.U.G. nr. 195/2005

privind protecţia mediului, administraţia locală are obligaţia de a asigura până la 31

decembrie 2013 o suprafaţă minimă de 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor.

Suprafaţa totală propusă prin prezentul P.U.G. pentru spaţii verzi, sport şi agrement este

de 26,83 ha din intravilan.

Tabelul nr. 16 Spa ţiilor verzi comuna Lie şti

Nr. crt. Func ţiunea Lieşti [ha]

1 Spatii verzi alocate zonei centrale

2,50

Pagina 61 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 61 din 98

2 Spaţiu verde public de folosinţă specializata (scuar Şerbăneşti) 0,30

3 Teren sport 1,10

4 Loc de joacă pentru copii 0,50

5 Spaţiu verde aferent zonei de locuinţe în zonele de extindere intravilan

15,83

6 Fâşii plantate aferente căilor de circulaţie (DN) 2,80

7 Spaţiu verde de protecţie între dotări şi locuinţe

3,80

8 Total suprafe ţe verzi Lie şti 26,83

Ţinând cont de numărul de locuitori existent în comuna Lieşti (10321 locuitori), suprafaţă

de 26,83 ha spaţii verzi propusa prin Reactualizarea Planului Urbanistic General, asigură cu

mult prin ţintele impuse de legislaţia în vigoare (O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului), respectiv 26 mp/cap de locuitor. Pentru

eliminarea disconfortului vizual se vor prevedea perdele de protecţie către zonele care ridică

acest tip de probleme.

Menţinerea calităţii mediului între limitele acceptabile, cu tendinţa de aducere la

parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al

mediului (reconstrucţie ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile) cu efecte benefice

asupra sănătăţii populaţiei.

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANU L DE

URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGA TE DE ORICE ZONĂ

CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE

PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunei Lieşti este

apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului,

solului, fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.



Pagina 62 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 62 din 98

Siretului Inferior. Implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul PUG, nu va influenţă în

mod negativ siturile NATURA 2000, prezente la nivelul comunei Lieşti.

6 BIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE

URBANISM GENERAL

6.1 Obiective de protec ţia mediului, stabilite la nivel na ţional, comunitar sau

interna ţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului

comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii

Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune

asupra mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de

protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,

respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat membru

care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime a acestora.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa

fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al

şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru comun,

şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor,

realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii Europene.

Obiective la nivel local şi na ţional

Planul Na ţional pentru aderarea României la Uniunea European ă

În conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a

prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna

octombrie 1999 Planul Naţional de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea

anului 2000.

Acest document corelează şi integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;

- Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală;

- Planul Naţional pentru Transport;

Pagina 63 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 63 din 98

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va ţine seama de

considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe

următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în

special a celor de dioxizi de sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor

municipale în condiţii ecologice.

Planul Na ţional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului (PNAPM)

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995

(ultima dată fiind revizuit în 1999) şi a fost actualizat în concordanţa cu Planul Naţional pentru

Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea

măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor

de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea

teritoriului şi sănătate). în luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM;

selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă

cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);

- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;

- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a

atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura,

managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;

- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Na ţional ă de Gestionare a De şeurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului,

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din

punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru

activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu

principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul

Pagina 64 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 64 din 98

“responsabilitatea producătorului”.

Planul Na ţional de Gestionare a De şeurilor

Acest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru

perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are

ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat

de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi

măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu

termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a De şeurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul

Jude ţean de Gestionare a De şeurilor pentru Jude ţul Gala ţi

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea

de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de

Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei

europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale

solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,

precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevan ţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea

legisla ţiei de mediu

În Actualizarea Planului de Urbanism General al comunei Lieşti sunt prevăzute măsuri şi

lucrări referitoare la:



sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia Lieşti şi realizarea unei

noi gospodării de apă echipată complet;


de nămol, cu deversarea epurate gravitaţional în râul Siret;


Pagina 65 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 65 din 98




Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite

la nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de

România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea

prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură

implementarea prevederilor actelor normative menţionate în prezentul raport, şi în mod

special a următoarelor acte normative:

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată

prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu

modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

• Legea apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr.

352/2005 şi prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protecţia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001

modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului

• Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul

Ministerului Sănătăţii 1028/2004;

• Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului.

Pagina 66 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 66 din 98

6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protec ţie a mediului

Tabelul nr. 16 Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Apa

Reducerea impactului datorat evacuării apelor

uzate menajere direct pe sol fără a fi tratate în prealabil

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de

poluanţi în apele reziduale

Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în

NTPA 001/2002

pH, CBO5 , CCOCr, materii în suspensie, detergenţi

sintetici, etc.

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze

un impact semnificativ asupra calităţii aerului în

zonele cu receptori sensibili

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de

poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, mobile)

Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS

12574/87, respectiv Ordin 592/2002

Emisii poluanţi specifici NOx, SOx, Pulberi, CO,

etc.

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor

desfăşurate în etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu

respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG

1403/2007

Indicatori de observaţie ai calităţii solului: pH,

hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea,

depozitarea şi eliminarea deşeurilor

Colectarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu

prevederile legale şi in strânsă corelaţie cu strategia cuprinsă în

PJGD Galaţi.

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deşeurilor, precum şi

reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în

vigoare. Ord. 636/2008, HG 349/2005, OUG 78/2000,

HG 448/2005 cu modificările ulterioare, Ordonanţa 47/2005, Legea 426/2001, Ord.

2//211/118 /2004, HG 128/2002, HG 621/2005, Ord. 927/2005,

Tipuri deşeuri conform HG 856/2002 Cantităţi deşeuri

Zgomotul şi vibraţiile

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori

sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de

vibraţii

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea

receptorilor sensibili la poluarea fonică

Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii

H.G. 321/2005, H.G. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Pagina 67 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 67 din 98

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Peisajul Minimizarea impactului

asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de

continuitate a formelor terenului şi minimizarea schimbărilor

topografice

Reducerea impactului asupra peisajului în etapele de implementare a obiectivelor

planului. -

Biodiversitatea Respectarea legislaţiei cu privire la ariile protejate

Menţinerea stării de sănătate a ecosistemelor existente pe

teritoriul administrativ al comunei (ROSCI/ROSPA Lunca

Siretului Inferior)

Minimizarea impactului asupra biodiversităţii în etapele de implementare a obiectivelor

planului. -

Pagina 68 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 68 din 98

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Lieşti, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei atât din punct de vedere

socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii cetăţenilor. În

continuare este prezentată evaluarea implementarea PUG asupra factorilor de mediu, care

are ca scop identificarea acelor potenţiale neconcordanţe dintre obiectivele propuse pentru

dezvoltarea comunei Lieşti cu obiectivele de referinţă pentru protecţia mediului.

PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei Lieşti, în corelare cu

prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean şi în condiţiile respectării dreptului

de proprietate şi a interesului public, şi nu în ultimul rând ţinând cont de reglementările de

protecţie a mediului înconjurător.

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Pl anului de Urbanism General

Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată

s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).

Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact

(pozitiv sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară:

� + 2: impact pozitiv semnificativ;

� + 1: impact pozitiv nesemnificativ;

� 0: nici un impact;

� - 1: impact negativ nesemnificativ;

� - 2: impact negativ semnificativ.

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru

reactualizare PUG propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost

acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri

specifice de prevenire, reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru

impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.

În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost

cuprinsă în intervalul (-2;0).

Pagina 69 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 69 din 98

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementare a Actualiz ării Planului de

Urbanism General al comunei Lie şti

Principalele obiective din planul Actualizare PUG comuna Lieşti asupra cărora s-a

efectuat în Raportul de Mediu o analiză detaliată sunt:

O1 - extinderea intravilanului existent cu 96,91 ha;

O2 - extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivelul întregii comune,

racordarea sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia - Lieşti şi

realizarea unei noi gospodării de apă echipată complet;

O3 - extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare şi a unei

platforme de nămol, cu deversarea gravitaţională a apelor epurate în râul Siret;

O4 - modernizări ale reţelei stradale ale drumurilor interioare şi a infrastructurii agricole

O5 - extinderea/modernizarea reţelei de energie electrică şi a iluminatului public;

O6 - propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale;

O7 - extinderea spaţiilor verzi, plantate de sport şi agrement.

Tabelul nr. 17 Evaluarea obiectivelor din PUG relat ive la obiectivele de mediu

Obiectivul O1. extinderea intravilanului existent cu 96,91 ha

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel

impact Justificarea încadr ării

Aer OR1

îmbun ătăţirea calit ăţii aerului

0 Nici un efect diminuarea emisiilor de

GES

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane; +1

Prin extinderea intravilanului, în zonă se va realiza o extindere a reţelei de

alimentare cu apă în sistem centralizat, eliminând astfel exploatarea pânzei de

apă freatică de mică adâncime infestată cu nitraţi şi nitriţi, şi a unei reţele de canalizare, prevăzute cu o staţie de

epurare, diminuând exploatarea neraţională a pânzei de apă freatică şi

poluarea apei subterane

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului -1

Impact negativ datorat: � schimbării tipului de folosinţă al

terenului � dezvoltării economice pe viitor a

comunei; Sănătatea populaţiei

OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului +1 Impact pozitiv datorat creşterii gradului

de confort al cetăţenilor comunei

Pagina 70 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 70 din 98



Riscuri naturale OR5 protec ţia popula ţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii.

+1

Impact pozitiv datorat extinderii intravilanului, în zona de S şi E a comunei Lieşti, zone nesupuse unor fenomene geomorfologice, ce ar putea produce o defragmentare a zonei, prin procese de tasare, sufuziune, ravenare, etc,


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi +2

Impact pozitiv major datorat: � Extinderii intravilanului comunei şi

posibilităţi de dezvoltare economice şi sociale Conservarea resurselor

Biodiversitate OR7 Asigurarea protec ţiei peisajului natural, a

biodiversit ăţii 0 Nici un efect

TOTAL 4

Obiectivul O2 extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivelul întregii comune,

racordarea sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia - Lieşti şi

realizarea unei noi gospodării de apă echipată complet;



Aer OR1 îmbun ătăţirea calit ăţii aerului

0 Nici un efect diminuarea emisiilor de GES

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane +2

Impact pozitiv major datorat: � extinderii sistemului de alimentare

apă potabilă; � creşterea gradului de confort al

populaţiei.

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului 0 Nici un efect

Sănătatea populaţiei

OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului +2

Impact pozitiv major datorat: � asigurării calităţii apei potabile în

reţea; � îmbunătăţirii confortului şi a igienei; � creşterea gradului de confort al

populaţiei;

Riscuri naturale OR5 protec ţia popula ţiei prin

diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii

0 Nici un efect


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi

utilit ăţi +1 Impact pozitiv datorat: � posibilităţilor de dezvoltare ale

comunei Conservarea resurselor



TOTAL 5

Pagina 71 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 71 din 98

Obiectivul O3 - extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare şi a unei

platforme de nămol, cu deversarea gravitaţională a apelor epurate în râul Siret;




0 Nici un impact diminuarea emisiilor de GES

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane; +2

Impact pozitiv major datorat: � desfiinţării puţurilor absorbante şi

deversări necontrolate de ape poluate în receptori naturali; � încadrării indicatorilor de calitate ai

apelor uzate menajere în normativele în vigoare datorită construcţiei staţiei de epurare

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului +2

Impact pozitiv major datorat: � desfiinţării puţurilor absorbante; � eliminării deversărilor necontrolate

de apei poluate



Impact pozitiv major datorat: � îmbunătăţirea confortului şi a

igienei;

Riscuri naturale

OR5 protec ţia popula ţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii.

+1

Impact pozitiv datorat: � eliminarea puţurilor absorbante din

gospodăriile săteşti, conduce la eliminarea umidităţii excesive din sol, umiditate ce poate produce procese geomorfologice (alunecări de teren, surpări, ravenări, etc) deja întâlnite la nivelul comunei în partea de V


OR6 dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi +1

Impact pozitiv datorat: � posibilităţilor de dezvoltarea

economică şi socială; Conservarea resurselor



TOTAL 8

Obiectivul O4 modernizări ale reţelei stradale ale drumurilor interioare şi a infrastructurii

agricole



Aer OR1 îmbun ătăţirea calit ăţii aerului +1 Impact pozitiv major datorat: � lucrărilor de modernizarea a

drumurilor care vor diminua cu mult

Pagina 72 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 72 din 98



diminuarea emisiilor de GES

emisiile datorită traficului (se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant);

� lucrărilor de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi de-a lungul drumurilor din comună;

� lucrări de modernizare a drumurilor agricole, diminuând pulberile în suspensie, ce apar în perioadele aride ale anului;

Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane +1

Modernizarea/crearea de şanţuri dalate în lungul căilor rutiere şi evacuarea apelor pluviale din intravilan

Sol OR3 îmbun ătăţirea calit ăţii solului +1

Impact pozitiv datorat: � realizării şi modernizării sistemelor

de rigole pentru colectarea apelor pluviale;



Impact pozitiv datorat: � siguranţei în trafic, confortului

deplasărilor şi posibilităţile de comunicare


0 Nici un efect


OR6


Impact pozitiv datorat: � accesibilităţii rapide în zonă � modernizarea semnalizării rutiere Conservarea resurselor



TOTAL 6

Obiectivul O5 - extinderea/modernizarea reţelei de energie electrică şi a iluminatului public;




+1

Promovarea producerii energiei verzi; Montarea de panouri solare atât pentru alimentarea cu energie a iluminatului

public, cât şi dotarea cu panouri solare a instituţiilor publice


Apă OR2 îmbun ătăţirea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane; 0 Nici un efect



OR4 îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii, creşterea confortului 0 Nici un efect

Riscuri naturale

OR5 protec ţia popula ţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunec ărilor de teren/inunda ţii.

0 Nici un efect

Pagina 73 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 73 din 98




OR6


Impact pozitiv major datorat îmbunătăţirii serviciilor de alimentare cu energie electrică şi posibilităţilor de dezvoltare activităţi economice în viitor Conservarea resurselor



TOTAL 3

Obiectivul O6. propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale;



Aer OR1


+2

Impact pozitiv datorită înlocuirii combustibilului convenţional cu gazele naturale, asociate diminuării cantităţilor de emisii poluante








0 Nici un efect


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi 0 Nici un efect

Conservarea resurselor



TOTAL 4

Obiectivul O7. extinderea spaţiilor verzi, plantate de sport şi agrement



Aer OR1


+2

Impact pozitiv datorită capacităţii plantelor de absorbţie a CO2 şi folosirea acestora ca perdele de protecţie împotriva emisiilor poluante şi a zgomotului datorat traficului auto




Pagina 74 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 74 din 98







+1 Impact pozitiv datorită combaterii fenomenelor de băltire


OR6

dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şi utilit ăţi 0 Nici un efect

Conservarea resurselor


biodiversit ăţii +2

Impact pozitiv datorat îmbunătăţirii semnificative a peisajului şi a măririi

zonelor de spaţii verzi, posibile areale propice de dezvoltare a faunei locale

TOTAL 7

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale imp lement ării Planului de

Urbanism General asupra obiectivelor de mediu relev ante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Lieşti, s-a realizat pe baza însumării

punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabelul nr. 18 Evaluarea efectului cumulativ al imp lement ării PUG Lie şti

Obiectivul stabilite prin PUG

Obiective relevante

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 Total

O1 0 +1 -1 +1 +1 +2 0 4 O2 0 +2 0 +2 0 +1 0 5 O3 0 +2 +2 +2 +1 +1 0 8 O4 +1 +1 +1 +1 0 +2 0 6 O5 +1 0 0 0 0 +2 0 3 O6 +2 0 0 +2 0 0 0 4 O7 +2 0 0 +2 +1 0 +2 7

TOTAL 6 6 2 10 3 8 2

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Lieşti rezultă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor

de mediu.

Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va

concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe

Pagina 75 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 75 din 98

factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată

în figura de mai jos.

Figura nr. 7 Impactul generat de implementarea PUG

Evaluarea global ă a impactului generat de implementarea PUG Lie şti

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUG-ului

generează un impact preponderent pozitiv.

Figura nr. 8 Evaluarea global ă a impactului generat de implementarea PUG

Ponderea poten ţialului impact de mediu generat de implementarea PU G Lieşti

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG Lieşti permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, se poate concluziona

Pagina 76 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 76 din 98

că implementarea PUG va contribui în principal la îmbunătăţirea calităţii vieţii (sănătatea

populaţiei), îmbunătăţirea calităţii aerului şi a apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi

dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi Conservarea resurselor (mediul

social şi economic), limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, la îmbunătăţirea

calităţii solului, protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii, asigurarea protecţiei peisajului natural, a biodiversităţii etc.

Figura nr. 9 Clasificarea contribu ţiei PUG Lie şti la atingerea obiectivelor relevante

de mediu

OR1 îmbunătăţirea calităţii aerului; diminuarea emisiilor de GES;

OR2 îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane; OR3 îmbunătăţirea calităţii solului;

OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului;

OR5 protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii;

OR6 dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi Conservarea resurselor;

OR7 asigurarea protecţiei peisajului natural, a biodiversităţii.

Pagina 77 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 77 din 98

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, IN CLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Prin promovarea şi Actualizarea Planului de Urbanism General al comunei Lieşti, judeţul

Galaţi, se urmăreşte o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei din zona administrativ

teritorială a comunei Lieşti.

De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse în Actualizarea Planului de Urbanism

General al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context

transfrontier, ipoteză argumentată de lipsa unor activităţi care ar putea genera impact

semnificativ asupra mediului.

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT

DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIUL UI AL

IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic General rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru

compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din

analiza impactului măsurilor propuse de proiect – „Actualizare PUG comuna Lieşti” o parte

din acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea

efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate

etapele de pregătire şi implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Lieşti se

recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului.

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării apei

Planul Urbanistic General al comunei Lie şti prevede următoarele măsuri de

asigurare a protecţiei surselor de apă împotriva poluării, degradării şi epurării lor, respectiv:

� realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevăzut cu o staţie de

epurare a apelor uzate menajere şi deversarea lor în râul Siret. Staţia de epurare va fi

amplasată în partea de V a comunei Lieşti;

� evitarea deversării în râuri şi pâraie a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în

prealabil în staţia de epurare, menţinându-se astfel o calitate corespunzătoare a

cursurilor de apă;

� evitarea poluării pânzei de apă freatică utilizată pentru alimentări cu apă, prin

Pagina 78 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 78 din 98

eliminarea toaletelor tip latrină şi a foselor cu fund nebetonat utilizate în mediul rural

� renunţarea la exploatarea pânzei de apă freatică şi a izvoarelor în scopuri potabile în

favoarea utilizării apei din straturile subterane de mare adâncime;

� dezafectarea reţelei de canalizare existente şi a zonei de deversare a apelor uzate

provenite de la locuitorii/instituţiile publice care sunt racordare la reţea;

Măsurile prev ăzute prin PUG cu privire la alimentarea cu ap ă

Prin prezentul PUG se propune extinderea reţelei de distribuţie pe toate străzile, care să

formeze un sistem inelar şi ramificat, cu conducte de polietilenă de înaltă densitate. Pe

traseul conductelor se vor monta armăturile necesare, vane şi hidranţi de incendiu pentru

stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Reţeaua de distribuţie a apei se va realiza din

conducte polietilenă de înaltă densitate.

Dezvoltarea reţelei de distribuţie se va realiza în concordanţă cu prevederile din plan

astfel vor fi racordate la reţeaua de distribuţie apă potabilă întreaga comună, inclusiv noile

lotizări.

Pentru o siguranţă şi eficacitate cât mai mare a gospodăriilor de apă din comuna Lieşti

se impun următoarele măsuri:

� se vor respecta zonele de protecţie aferente fiecărui puţ forat;

� se va asigura un debit optim continuu, având în vedere variaţiile zilnice şi

sezoniere ale necesarului de apă;

� împrejmuirea zonelor de protecţie sanitară se vor întreţine pentru a limita accesul

persoanelor neautorizate şi al animalelor;

� se vor întreţine instalaţiile de tratare şi filtrare a apei potabile;

� se vor întreţine şi igieniza bazinele de decantarea a apei potabile extrase din

puţurile forate, ori de câte ori este nevoie;

� procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie nu

trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.

Măsurile prev ăzute prin PUG cu privire la canalizarea şi epurarea apelor uzate

Pentru preluarea apelor uzate menajere generate la nivelul întregii comune Lieşti, se

va realiza un sistem centralizat de canalizare, prevăzut cu o staţie de epurare care include

treaptă mecanică, chimică, biologică precum şi terţiară, cu îndepărtarea nutrienţilor (azot,

fosfor) şi amenajarea de platforme de uscare a nămolului.

Pagina 79 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 79 din 98

Pentru evacuarea apelor uzate menajere în sistem centralizat de la locuinţe şi dotările

aferente, se propune un sistem de canalizare pentru comuna Lieşti, format din:

� reţele de canalizare cu funcţionare gravitaţională;

� staţii de pompare;

� reţele de canalizare prin pompare;

� staţie de epurare ape uzate.

Pe conductele de canalizare se vor executa cămine de vizitare. Evacuarea apelor uzate

de la consumatori se va face prin racorduri individuale.

În jurul staţiei de epurare se va realiza o zonă de protecţie de cca 300 m care va

beneficia de plantaţii specifice pentru reducerea poluării zonelor de locuinţe.

Amplasarea staţiei de epurare se va amplasa în partea de V a satului Lieşti, iar apele

epurate vor fi deversate în râul Siret.

Evacuarea apelor pluviale din zona locuită, se va realiza prin intermediul

canalelor/şanţurilor prevăzute pe marginea drumului, întreţinute astfel ca apele să se scurgă

continuu, în afara localităţii. Aceste zone se vor dala şi amenaja corespunzător, întreţinerea

fiind asigurată atât de primăria Lieşti cât şi de locuitorii comunei.

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect

menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării

unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel

de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive

ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia.

Aceasta include monitorizarea apelor de suprafaţă, a precipitaţiilor şi a apelor subterane.

Execuţia reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor menajere necesare

pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane impun următoarele măsuri:

� instituirea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări

necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe

malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile riscuri

accidentale de poluare;

� realizarea şi funcţionarea la capacitate maximă şi exploatarea corespunzătoare a

staţiilor de epurare a apelor uzate;

� monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate

evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de

Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a

Pagina 80 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 80 din 98

apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali;

� se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de

canalizare;

� în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului,

se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile

acestora;

� deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea

legislaţiei în vigoare.

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării aerului

În PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia.

Dezvoltarea urbanistică a localităţii impune execuţia de lucrări pentru: refacerea şi

modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deşeurilor, dezvoltarea

activităţilor economice. Ca măsuri de compensare se prevăd:

1. pe durata modernizării reţelei rutiere, sau a execuţiei de construcţii de noi obiective de

interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare,

emisiile de praf, zgomot şi vibraţii (devierea şi fluidizarea traficului), curăţenia pe drumurile

publice;

2. deoarece, volumul de transport rutier creşte se recomandă mărirea suprafeţelor din

intravilan destinate spaţiilor verzi;

3. depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport va

trebui să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a

deşeurilor pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau noxe;

4. pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru

încălzirea locuinţelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a energiei cu

randamente ridicate;

5. în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA – STAS 12

574/1987 şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a polu ării solului

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului

sunt:

Pagina 81 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 81 din 98

� dezafectarea reţelei de canalizare existente şi stoparea deversării apelor uzate

neepurate în canalul de desecare;

� eliminarea/dezafectarea bazinelor absorbante (haznale), individuale;

� realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului

generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;

� realizarea unei staţii de epurare care va include o treaptă de epurare mecanică,

chimică, biologică precum şi terţiară, cu îndepărtarea nutrienţilor (azot şi fosfor) şi

amenajarea de platforme de uscare a nămolurilor, cu deversarea apelor în râul Siret;

� la nivelul comunei Lieşti s-a implementat un sistem integrat de gestionare a deşeurilor

menajere, care prevede realizarea facilităţilor necesare pentru colectarea selectivă şi

transportul deşeurilor la depozitul din municipiul Tecuci, facilităţi care vin să diminueze

impactul generat de depozitarea haotica a deşeurilor, în depozite neconforme;

� în ceea ce priveşte deşeurile menajere, acestea sunt colectate săptămânal de

serviciul public autorizat la nivel de comună, colectarea realizându-se din Uşa în Uşă;

� pentru preluarea deşeurilor reciclabile (plastic, hârtie, metal), dar şi pentru deşeuri de

sticlă şi geam, CL a implementat un program de valorificare a lor, prin amplasarea a 6 puncte

colectare valorificarea lor realizându-se cu o firma specializată/autorizată - SC BIPECO

Tecuci, la solicitarea primăriei ori de câte ori este nevoie (funcţie de gradul de umplere al

containerelor);

� deşeurile de animale moarte, vor fi depozitate într-o ladă frigorifică (existentă, aflată în

administrarea primăriei) şi eliminate de o firmă specializată/autorizată (S.C. CAZACIOC

S.R.L);

� deşeurile inerte, vor fi folosite de proprietarii imobilelor fie la sistematizare pe verticală

a terenului, fie la umplutura fundaţiei până la cota zero, excesul fiind transportate de locuitorii

comunei Lieşti, şi direcţionate spre depozitare la depozitul de deşeuri din municipiului Tecuci;

� deşeurile de origine animală/resturi vegetale rezultate din gospodării particulare care

nu se asimilează cu fermele zootehnice, se neutralizează prin compostare în amenajări

proprii, care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de

locuinţe, în incinta gospodăriei. Compostul rezultat este utilizat în grădini şi pe terenurile

proprii ale fiecărei gospodarii.

� în vederea reducerii cantităţii de DEEE eliminate ca deşeuri municipale nesortate şi

pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii de DEEE trebuie să le

predea la punctul de colectare constituit special în acest scop in curtea primăriei. Pentru

Pagina 82 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 82 din 98

eliminarea DEEE primăria are încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. GREMLIN

COMPUTER S.R.L. Constanţa;

Conform PJGD Galaţi, comuna Lieşti este arondată subzonei 3, fiind arondate şi

comunele Fundeni, Nămoloasa, Iveşti, Piscu, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi,

Independenţa, Schela şi realizarea unei staţii de transfer în comuna Tudor Vladimirescu, cu

depozitare finală a deşeurilor la depozitul zonal municipal Tecuci.

Teritoriul administrativ al comunei Lieşti se găseşte în lista localităţilor pe judeţe unde

există surse de nitraţi din activităţile agricole.

Vulnerabilitatea zonei analizate a fost diferenţiată în funcţie de tipul surselor de nitraţi:

� surse actuale: activităţile agricole prezente produc un surplus de nitraţi ca urmare a

densităţii mari de animale (din gospodării individuale şi/sau complexe zootehnice);

� surse istorice: complexe zootehnice care au funcţionat în trecut şi acum sunt

dezafectate.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, pentru limitarea/diminuarea cantităţii de nitraţi

atât în sol cât şi în pânza freatică, se/sau impus următoarele măsuri:

� apele subterane din zonele de câmpie şi in special din mediul rural sunt cele mai

vulnerabile la poluarea cu nitraţi, însă prin asigurarea sistemului centralizat de

alimentare cu apă a comunei Lieşti, se va limita consumul de apă din pânza freatică

de mică adâncime (fântâni);

� implementarea sistemului de canalizare şi realizarea staţiei de epurare a apelor

uzate, va elimina în mod treptat deversarea apelor uzate în bazine proprii, cea mai

mare parte în regim absorbant;

� aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizării/poluării cu produse

fitosanitare şi aplicarea acestora în asistenţa unor persoane specializate/autorizate;

� descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau

spălarea buncărelor şi rezervoarelor utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de

orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor va fi interzisă;

� în zona captărilor de apă se va interzice administrarea îngrăşămintelor

organice/chimice în perimetrul de protecţie sanitară;

� se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de

ploaie, ninsoare şi soare putemic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu

zăpadă. În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:

� solul este puternic îngheţat;

Pagina 83 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 83 din 98

� solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor

drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;

� câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suporat lucrări de subsolaj în

ultimele 12 luni.

� gunoiului de grajd se va depozita pe cele două platforme de compostare a gunoiului

de grajd, iar împrăştierea lui pe terenurile agricole se va aplica după următorul

grafic:

Conform Ordinului nr. 536/23. 06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, deşeurile zootehnice, rezultate din

amenajări în gospodării particulare, care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se

colectează şi se neutralizează prin compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu

produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.

Pagina 84 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 84 din 98

Tabelul nr. 19 Calendarul de interdic ţie pentru împr ăştierea îngr ăşămintelor, conform codului de bune practice agricole

Stadiul ocup ării terenului

Îngr

ăşă

mân

t LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31

Soluri necultivate*

G M L

Culturi înfiin ţate toamna

G M L

Culturi înfiin ţate

prim ăvara

G M L

Culturi de ierburi

perene**

G M L

*cu excepţia pajiştilor, păşunilor şi fâneţelor **înfiinţate de peste 6 luni G - gunoi de grajd M – mraniţă L – dejecţii lichide - perioadă interzisă pentru împrăştierea îngrăşămintelor

Pagina 85 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 85 din 98

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversit ăţii



Siretului Inferior. În urma implementării obiectivelor prevăzute în PUG al comunei Lieşti se

consideră că respectând siturile stabilite, investiţiile ce vor urma să se desfăşoare nu vor

exercita un efect negativ asupra speciilor de floră şi faună, dacă se vor respecta următoarele:

� se recomandă respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la ariile protejate;

� în ceea ce priveşte organizările de şantier, acestea vor fi semnalizate corespunzător,

se vor evita deversări de produse petroliere, sau ape uzate, etc;

� deşeurile menajere şi cele generate din organizarea de şantier, vor fi

colectate/eliminate/valorificate de societăţi specializate/autorizate.

Proiectul nu prevede modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede,

corpuri de apă (lacuri, râuri, etc.), plaje, etc.

De menţionat, este faptul că implementarea obiectivelor prezente în PUG, se vor

desfăşura în afara siturilor NATURA 2000, acestea nefiind afectate de viitoarele lucrări.

Proiectul nu presupune modificarea suprafeţei zonelor împădurite, schimbări asupra

vârstei, compoziţiei speciilor şi a tipului de pădure. Proiectul nu presupune

modificarea/distrugerea populaţiei de plante, modificarea compoziţiei speciilor: specii locale

sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare, modificări ale resurselor speciilor de

plante cu importanţă economică.

Implementarea obiectivelor prevăzute în PUG-ului propus, nu vor conduce la degradarea

florei din cauza factorilor fizici (grad scăzut de însorire, compactarea solului, modificarea

condiţiilor hidrologice, etc), în zona adiacentă. De asemenea nu va conduce la alterarea

speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Implementarea proiectului şi operarea lui pe arealul analizat nu va influenţa dinamica

resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale, nu va

modifica/distruge rutele de migrare.

Amplasamentul propus nu va determina modificarea/reducerea spaţiilor pentru

adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, etc.

Amplasamentul, prin natura activităţii, capacitatea proiectată şi zona de amplasare

aleasă nu prezintă risc de poluare transfrontalieră. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de

protecţie a biodiversităţii având în vedere specificul acesteia în zona amplasamentului.

Pagina 86 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 86 din 98

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi

economic

Măsurile prev ăzute prin PUG pentru diminuarea impactului generat de

disfuncţionalităţile mai sus menţionate, acestea sunt menite să îmbunătăţească standardul

de viaţă al cetăţenilor comunei Lieşti, reabilitarea infrastructurii existente şi crearea de noi

locuri de muncă:



sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia - Lieşti şi realizarea unei noi

gospodării de apă echipată complet;







Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului

social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intenţionează ca forţa

de muncă disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în

planul de urbanism. Sprijinirea iniţiativelor private la nivel local, pentru realizarea unor

activităţi economice în comună vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă pentru

populaţie dar şi îmbunătăţirea nivelului de trai. De asemenea, ca urmare a modernizării

infrastructurii rutiere, se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi a creşterii gradului

de siguranţă al circulaţiei. Pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică

la 1.096,16 ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 136,86 ha – din care suprafaţa de

96,91 ha reprezintă suprafaţa introdusă în intravilan, diferenţa de 39,95 ha reprezintă suma

tuturor trupurilor de pe teritoriul administrativ al comunei Lieşti, ce se adaugă la cele 999,25

ha existente în intravilan.

Această modalitate permite ca indicii şi alte prescripţii obligatorii din Regulamentul

aferent Planului Urbanistic General, să fie recunoscute în piesele desenate. Suprafaţa

introdusă în intravilan, de 96,91 ha va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru

locuinţe, dotări de interes comunitar, spaţii verzi amenajate, sport, agrement. Suprafaţa

inclusă în intravilan rămâne în continuare în circuitul agricol, până la elaborarea Planurilor

Urbanistice Zonale.

Pagina 87 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 87 din 98

Tabelul nr. 16 Bilan ţul teritorial al suprafe ţelor cuprinse în intravilanul existent – propus

Pagina 88 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 88 din 98

Figura nr. 10 Delimitarea intravilanului propus fa ţă de cel existent

Potenţialul economic al comunei Lieşti va trebui exploatat prin stimularea iniţiativei

private în sensul valorificării produselor agricole dar şi pentru înfiinţarea unor noi activităţi

economice.

Pentru lansarea economiei se recomandă înfiinţarea unor activităţi de mică industrie,

pentru valorificarea produselor agricole locale sau asigurarea serviciilor pentru populaţie:

• ateliere de tâmplărie, de reparaţii (reparaţii aparate electrocasnice), croitorie, cizmărie

Pagina 89 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 89 din 98

etc;

• atragerea firmelor capabile să desfăşoare activităţi productive generatoare de

produse cu valoare adăugată mare;

• atragerea firmelor pentru producerea de energie verde (parcuri eoliene/fotovoltaice);

Pentru dezvoltarea unei economii performante şi creşterea nivelului de viaţă al

locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu

conservarea mediului şi respectării legislaţiei în vigoare.

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULT ĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA

INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

În situaţia neimplementării obiectivelor propuse în Actualizarea Planului de Urbanism

General, o evoluţie probabilă a mediului la nivelul teritoriului administrativ al comunei Lieşti ar

putea genera o degradare evidentă a factorilor de mediu şi a calităţii vieţii populaţiei având în

vedere, lipsa dotărilor de utilitate publică (lipsa vetrelor de casă, lipsa unui sistem centralizat

de alimentare cu apă potabilă la nivelul întregii comune, lipsa unui sistem centralizat de

canalizare, tratarea apelor uzate menajere, subdimensionarea reţelei electrice şi a

iluminatului public, infrastructură rutieră necorespunzătoare, lipsa unui sistem de colectare şi

evacuare a apelor pluviale, lipsa spaţiilor verzi etc). Aceste disfuncţionalităţi vor conduce la

impurificarea apelor de suprafaţă cât şi a celor freatice a solului şi subsolului, prin

exploatarea neraţională a pânzei de apă de mică adâncime, şi deversării apelor uzate în

haznale. Proiectele de dezvoltare urbană generează modificări asupra stării factorilor de

mediu, acestea fiind mai mult sau mai puţin vizibile. A fost analizat şi s-a luat în calcul

impactul implementării obiectivelor prevăzute în P.U.G. asupra factorilor de mediu apă, aer,

sol şi subsol, biodiversitate, dar şi impactul asupra aşezărilor umane şi sănătatea populaţiei.

10.2 DIFICULTĂŢI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.G. comuna Lieşti, nu au fost

întâmpinate dificultăţi.

Pagina 90 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 90 din 98

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTEL OR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Tabelul nr. 20 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implement ării planului Actualizare P.U.G. – Comuna

Lieşti Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven ţa Surse de informare Responsabilitate

1 Protecţia calităţii aerului Poluanţi atmosferici

specifici: pulberi, noxe, miros

anual

Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

Primăria Lieşti Operatori economici

2 Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va face monitorizare regulată conform autorizaţiei

de gospodărire a apelor

Rezultatele analizelor de laborator prin comparaţie cu prevederile din HG 352/2005 pentru apa epurată

evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.

Operatorul de servicii de gospodărie

comunală

3

Protecţia solului şi reducerea suprafeţelor afectate de

depozitarea necontrolată a deşeurilor

Cantitatea de deşeuri colectate şi predate lunar Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel

localitate

Primăria Lieşti a Operatorul de salubritate

(Serviciul Public Salubritate Lieşti)

4 Protecţia şi conservarea biodiversităţii

Monitorizarea degradării speciilor de floră şi faună aferentă SCI/SPA Lunca

Siretului Inferior

În perioadele de pasaj şi cuibărit şi pe

perioada de realizarea a

obiectivelor prevăzute în plan

P.V. pe faze de executare a lucrărilor Primăria Lieşti ARPM Galaţi/Custode/ONG

Pagina 91 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 91 din 98

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven ţa Surse de informare Responsabilitate

5 Îmbunătăţirea calităţii vieţii;

creşterea confortului populaţiei.

Parametri de calitate ai apei potabile

Conform legislaţiei în domeniul sanitar se

va face o monitorizare regulată

Rezultate conform prevederilor HG nr. 974/2004 pentru aprobarea

Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei

potabile, cu modificările şi completările ulterioare

Primăria Lieşti a Operatorul de salubritate

(Serviciul Public Salubritate Lieşti)

6 Zonarea teritorială Număr Certificate de

urbanism şi Autorizaţii de construire eliberate

anual Registru hotărâri ale consiliului local; Evidenţele serviciului de urbanism. Primăria Lieşti

7 Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

Număr de beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu

anual Calendarul evenimentelor;

Registru de hotărâri ale consiliului local;

Primăria Lieşti Unităţi şcolare, Organizaţii

neguvernamentale

Pagina 92 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 92 din 98

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMA ŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU

Raportul de mediu pentru Actualizare P.U.G. comuna Lieşti a fost realizat conform

prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind

procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, şi care impune ca în

Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative asupra

mediului ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism, dar şi

alternativele prevăzute pentru implementarea acestora.

Comuna Lieşti are în componenţă un singur sat, respectiv satul Lieşti. Comuna are o

suprafaţă a teritoriului administrativ de 8.912,00 ha, cu o populaţie conform datelor

Recensământului din 2011, de 10.321 locuitori, şi este amplasata la o distanţă de 27,00 Km,

faţă de Tecuci, 50,00 km faţă de Galaţi şi 46,00 km faţă de Focşani, având următoarele

comune limitrofe:

� la nord - teritoriul administrativ al comunelor Iveşti şi Griviţa;

� la sud - teritoriul administrativ al comunelor Fundeni şi Tudor Vladimirescu;

� la est - teritoriul administrativ al comunei Pechea;

� la vest - teritoriul administrativ al comunei Năneşti (jud. Vrancea);

Prin intermediul Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent planului de urbanism

au fost stabilite şi prevăzute reglementările din piesele desenate la nivelul teritoriului

administrativ al comunei Lieşti.

Consiliul Local al comunei Lieşti prin intermediul P.U.G. îşi propune:



sistemului de alimentare cu apă la reţeaua Dn 1000 mm Salcia - Lieşti şi realizarea

unei noi gospodării de apă echipată complet;







În etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat

de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de

materiale purverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va

Pagina 93 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 93 din 98

manifesta şi un impact fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul.

Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în P.U.G. se impune cu necesitate

izolarea zonelor în care se lucrează.

În cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de

antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer.

Dimensionarea viitoarelor construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de

regimul pluvial din zona comunei Lieşti.

În perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din P.U.G., în special a utilităţilor,

este de aşteptat o îmbunătăţire a factorilor de mediu apă, aer, sol.

Considerăm că implementarea noului P.U.G., respectându-se legislaţia în vigoare privind

protecţia mediului, nu va avea efecte negative asupra mediului.

Dimpotrivă, obiectivele acestuia au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi

starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în prezentul raport de mediu au ca scop

reducerea la minim a efectelor realizării/implementării P.U.G. asupra factorilor de mediu.

Pentru realizarea în viitor a unor proiecte cu potenţial impact asupra mediului de teritoriul

comunei Lieşti va fi necesar, înainte de a începe construirea acestora, să se solicite Agenţiei

Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi, emiterea avizului şi/sau acordului de mediu.

Pagina 94 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 94 din 98

13 BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia protecţiei mediului în

România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999;

2. Institutul Naţional de Statistica Anuarul statistic al României 2005;

3. Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie

"Vasile Parvan”

4. Institutul Pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European,

Acta Terrae Septemcastrensis I, Sudul Moldovei în cadrul sistemului defensiv roman

contribuţii la cunoaşterea valurilor de pământ, Autor: Costin Croitoru, pag. 107-120,

Editura Economica – Sibiu 2002 - ISSN 1583-1817;

5. Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Decembrie 2005;

6. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia Naţionala de Gestionare a

Deşeurilor;

7. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Plan Naţional de Gestionare a

Deşeurilor;

8. O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006;

9. H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe;

10. Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

11. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi

completările ulterioare;

12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

13. Legea nr. 50/1991*** republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de

construcţii;

14. H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

15. O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata prin legea 426/2001, ordonanţa

modificata prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune

Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.

91/156/EEC şi Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase, completată de

Legea nr. 64/2011;

Pagina 95 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 95 din 98

16. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

17. Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind

mediul de viata al populatiei, cu modificările şi completările ulterioare;

18. STAS 12574/1987 –Privind aerul din zonele protejate.

19. Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national:

a. Sectiunea I – Cai de comunicatie (Legea nr. 363/2006)

b. Sectiunea II – Apa (Legea nr. 171/1997, cu modificările şi completările

ulterioare)

c. Sectiunea III – Zone protejate (Legea nr. 5/2000)

d. Sectiunea IV – Reteaua de localitati (Legea nr. 351/2001, cu modificările şi

completările ulterioare)

e. Sectiunea V – Zone de risc natural (Legea nr. 575/2001)

f. Sectiunea VI – Zone turistice (Legea nr.190/2009)

14 ABREVIERI

P.U.G. PLAN DE URBANISM GENERAL

P.U.Z. PLAN DE URBANISM ZONAL

P.U.D. PLAN DE URBANISM DE DETALIU

H.G. HOTARARE DE GUVERN

O.U.G. ORDONANTA DE URGENTA

C.L. CONSILIUL LOCAL

U.T.R. UNITATE TERITORIALA

U.E. UNIUNEA EUROPEANA

S.E.A. EVALUARE STRATEGICA DE MEDIU

P.N.D. PLAN NATIONAL DE DEZVOLTARE

E.I.A. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EVALUAREA

LA NIVEL DE PROIECT A EFECTELOR DE MEDIU)

I.N.C.D. INSTITUTUL NATIONAL D E CERCETARE DEZVOLAT ARE

P.A.T.J. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEA N

A.D.R. AGENTIILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA

C.E.S. COEZIUNE ECONOMICA ŞI SOCIALA

Pagina 96 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 96 din 98

CUPRINS:

1 INTRODUCERE ........................................................................................................................................................................................ 3

1.2 Consideraţii generale ..................................................................................................................... 9

1.3. Informaţii generale ...................................................................................................................... 10

1.4. Beneficiarul proiectului ................................................................................................................ 11

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu .......................................................................................... 11

1.6. Denumirea proiectului ................................................................................................................. 11

1.7. Localizarea geografică şi administrativă ...................................................................................... 11

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM GENERAL, PREC UM ŞI A

RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE .........................................................................................................15

2.1 Structura Planului de Urbanism General ..................................................................................... 15

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General .................................................................................. 16

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante .............................. 16

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE ST ĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN

SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ......................................................................................17

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ............................................................................ 18

3.1.1 Apa ...................................................................................................................................... 18

3.1.2 Aer ....................................................................................................................................... 19

3.1.3 Sol şi subsol ......................................................................................................................... 20

3.1.4 Biodiversitate ....................................................................................................................... 21

3.1.5 Relief .................................................................................................................................... 22

3.1.6 Sănătatea populaţiei ............................................................................................................ 23

3.1.7 Activităţi economice ............................................................................................................. 25

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic .................................................................... 31

3.1.9 Transport .............................................................................................................................. 31

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Urbanism General ............... 31

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV ...........................................37

4.1 APA ............................................................................................................................................ 37

4.2 AER ............................................................................................................................................ 41

4.3 SOL ............................................................................................................................................ 42

4.4 BIODIVERSITATE ...................................................................................................................... 43

4.4.1 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme,

tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc ................................ 43

4.4.2 Descrierea sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior ........................................................ 43

4.4.3 Descrierea sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior ....................................................... 46

4.4.4 Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care

vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ................................................... 50

Pagina 97 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 97 din 98

4.4.5 Resursele naturale necesare implementării planului ............................................................ 51

4.4.6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .................................................................... 51

4.4.7 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ................................... 51

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC................................................................................................ 53

4.5.1 EXTINDEREA INTRAVILANULUI EXISTENT ........................................................................... 53

4.5.2 CIRCULAŢIA RUTIERĂ ............................................................................................................ 54

4.5.3 ENERGIE ELECTRICĂ ............................................................................................................. 55

4.5.4 Alimentara cu gaze naturale ...................................................................................................... 58

4.5.5 Telecomunicaţii ......................................................................................................................... 59

4.5.6 Riscuri naturale ......................................................................................................................... 59

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL ............................................... 59

4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII ................................................................................................................ 59

4.8 PEISAJUL ................................................................................................................................... 60

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLA NUL DE URBANISM GENERAL, INCLUSIV

ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZON Ă CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU

CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE ..............61

6 BIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NA ŢIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANIS M GENERAL .........................................62

6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional ................ 62

6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ......................................................... 66

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................68

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Urbanism General .................................. 68

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Actualizării Planului de Urbanism General al

comunei Lieşti .................................................................................................................................... 69

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism General asupra

obiectivelor de mediu relevante ......................................................................................................... 74

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERĂ .......................................................................................................................................................................................77

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENT ĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ..............................77

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei ........................................................................... 77

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului ....................................................................... 80

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului ........................................................................ 80

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii ............................................. 85

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic ....................... 86

Pagina 98 din 98


MEDIU Consulting

Pagina 98 din 98

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE

A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE ........................................................................................................................................89

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR ................................................................... 89

10.2 DIFICULTĂŢI ....................................................................................................................... 89

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTEL OR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL .................................................................................................................90

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE MEDIU ......................92

13 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................................................................94

14 ABREVIERI ...............................................................................................................................................................................................95

2012 Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Lieştiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of 2012 Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Lieştiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...