EA PUG C.A.ROSETTI varianta 1 - iulie 2015 · supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea,...

EVALUARE ADECVATĂ ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI C.A. ROSETTI

2

INTRODUCERE Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

proiecte, planuri şi programe Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate

avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată

şi completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105

din 01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11 ianuarie 2012 pentru

modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrogă Ord. 860/2002);

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în

cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003), cu

modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004), cu

modificările şi completările ulterioare.

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;


3

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi

Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007, cu

modificările şi completările ulterioare;

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte

integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată

a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale si

parcurilor naturale si constituirea administrațiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi

zone;

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

Ord. nr. 1948/2010, privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor

naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de

administrare;

Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 si

a manualului de completare al acestuia;

Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la Convenția

privind conservarea vieții sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19

septembrie 1979;

Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Convenției

privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;


4

Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la Convenția

privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie

1979;

Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;

Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea României la Acordul

privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează fezabilitatea

proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse

materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, să existe informaţii

suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor

naturale, cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor,

industria materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria

lemnului şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul

apei şi al deşeurilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG 1076/2004): Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de către

o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru

adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin

prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.


5

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia sau

cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice şi

structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităţile

competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste

valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament

poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a

masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au

rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care

determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraţiilor de

poluanţi din emisii/evacuări.


6

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la

care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor

din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de

evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse

staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,

chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de

pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implica

o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se


7

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare

urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice

din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau

teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-

economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau

nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor

specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi

parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de

urbanism.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare

asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite dreptul

generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi

internaţionale interesate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise

şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi

se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare

urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai mici,

destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor

locuinţe individuale, de mică înălţime.


8

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale (municipiu,

oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula

intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă

(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (platforme pentru depozitarea controlata a deşeurilor, puţuri

seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de

producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane,

mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,

prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.


9

1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS 1.1 Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General al Comunei C.A. ROSETTI, judeţul Tulcea.

Titularul PUG: Primăria Comunei C.A. ROSETTI.

1.2. Descrierea planului În mod concret, prin Planul Urbanistic General se stabilesc priorităţi de intervenţie,

reglementări şi servituţi de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din

comuna C.A. Rosetti şi din satele componente C.A.Rosetti, Letea, Sfistofca, Periprava si

Cardon, în perioada următorilor 10 ani.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este creşterea nivelului de viaţă al

membrilor comunităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţii, atingerea standardelor Uniunii

Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre mediul urban şi mediul rural.

Planul Urbanistic General al comunei Movila Miresei se axează pe domenii principale,

prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltării cât şi din punct de vedere

al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:

Scopul acestui PUG este reprezentat de:

stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităţilor;

utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

localităţii;

creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii şi

serviciilor;

fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;

asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire;

corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.


10

Actualizarea Planului Urbanistic General, a fost întocmită în baza unei analize

multicriteriale a situaţiei existente a anului 2012 - 2015 şi a strategiilor de dezvoltare care

stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare a comunei C.A. ROSETTI în următorii

10 ani.

Rezolvarea problemelor astfel determinate are la bază:

analiza situaţiei existente corelate cu dezvoltarea în timp a comunei şi determinarea

priorităţilor de intervenţie;

zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi extravilan şi reglementarea

posibilităţilor de intervenţie;

stabilirea condiţiilor şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Obiectivele Planului Urbanistic General Elaborarea noului Plan Urbanistic General a ţinut cont de prevederile Politicii de

Coeziune a Uniunii Europene, de Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ul comunitar, de

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, de Strategia Naţională pentru Dezvoltarea

Durabilă a României, de Agenda Locală 21, precum şi de alte documentaţii urbanistice

aprobate şi/sau aflate în valabilitate (PUZ-uri, PUD-uri). Elaborarea Planului Urbanistic

General al comunei C.A. Rosetti a urmărit, în concordanţă cu cerinţele locale, dar şi cu

exigenţele profesionale comune documentaţiilor urbanistice moderne şi logice, atingerea

concretă a următoarelor obiective specifice:

O.S.1. Definirea direcţiilor şi priorităţilor de amenajare a teritoriului unităţii

administrative şi a reglementărilor ce susţin dezvoltarea urbanistică a comunei;

O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe teritoriul

administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de comunicaţie

(intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de trafic);

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor spaţiale,

optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi echilibrată

a terenurilor (zonificare funcţională);


11

O.S.6. Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii

(interdicţii temporare sau definitive);

O.S.7. Stabilirea măsurilor generale de protecţie a mediului natural şi antropic;

O.S.8. Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate naturale şi construite, inclusiv

determinarea servituţilor de urbanism;

O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea condiţiilor de

conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de reglementări pentru

autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de Urbanism);

O.S.11. Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică prin directă

relaţionare cu Strategia de dezvoltare locală (stabilirea obiectivelor de utilitate publică şi

stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale planuri

urbanistice zonale).

1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului – reglementări urbanistice

Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, are o suprafaţă totală de 26.578,86 ha,

intravilanul existent ocupând 820,78 ha, iar diferenţa de 25758,08 ha o reprezintă extravilanul

comunei.

Utilizarea terenului este preponderent axată pe agricultură, terenurile de păşunat auo

bonitate ridicată, îndeosebi pe grindul Letea care prezintă o locaţie importantă deiernat, astfel

zootehnia este una din ramurile cu tradiţie în C.A. Rosetti. Cea maimare parte a terenurilor

(64,9%) este ocupată de suprafeţe acvatice şi bălţi, urmată depăduri şi vegetaţia forestieră

(16,3%), precum şi păşuni (10,8%), în timp ce suprafaţa construită reprezintă 4,8% din total.

Pe baza acestei distribuţii teritoriale, în profilul funcţional al aşezărilor din zona grindului Letea

apar în continuare activităţile agricole, piscicole şi de exploatare a stufului. Din cauza ponderii

restrânse a uscatului şi a fertilităţii scăzute a acestuia (nisipuri, sărături), comuna are o

suprafaţă mică de teren agricol (3298ha, din care doar 346ha teren arabil), conform datelor

raportate în anul 2012 de către Institutul Naţional de Statistică.

Bilanţul teritorial pentru intravilanul propus (prezentat în paralel cu situaţia existentă) a

comunei C.A. ROSETTI este prezentat în tabelul următor:


12

Tabel nr. 1 SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI PROPUSĂ

Bilanţul teritorial al comunei C.A ROSETTI – existent

Bilanţul teritorial al comunei C.A ROSETTI – propus


13

Tabel nr. 2 Situaţia existentă şi propusă pe trupuri comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea

Bilanț teritorial – Comuna C.A. ROSETTI – Situaţia Existentă

Bilanț teritorial – Comuna C.A. ROSETTI – Situaţia Propusă

Trup Destinaţie Suprafaţă [ha] % Trup Destinaţie Suprafaţă

[ha] %

Trup 1 Sat C.A. Rosetti 187.80 22,88 Trup 1 Sat C.A.

Rosetti 184,76 22,60

Trup 2 Sat Letea 264,20 32,18 Trup 2 Sat Letea 269,09 32,92

Trup 3 Sat Sfistofca 146,02 17,79 Trup 3 Sat

Sfistofca 143,92 17,60

Trup 4 Sat Periprava 95,75 11,66 Trup 4 Sat

Periprava 87,83 10,74

Trup 5 Zonă specială 43,34 5,28 Trup 5 Zonă

specială 44,94 5,49

Trup 6 Sat Cardon 67,79 8,25 Trup 6 Sat

Cardon 71,03 8,69

Trup 7 Staţie de epurare 0,003 0,003 Trup 7 Staţie de

epurare 0,03 0,003

Trup 8 Rampă de gunoi 0,18 0,02 Trup 8 Rampă de

gunoi 0,18 0,02

Trup 9 Schit Buna

Vestire 0,96 0,13 Trup 9

Schit Buna

Vestire 0,96 0,13


epurare 0,07 0,007

Trup 11 Sp8 0,61 0,08 Trup 11 Sp8 0,71 0,08

Trup 12 Rampă de gunoi 0,19 0,02 - - - -

Trup 13 Plajă 0,15 0,018 Trup 12 Plajă 0,15 0,018

Trup 14 Staţie

tratare - pompare

0,10 0,01 Trup 13 Staţie

tratare - ape

0,10 0,01

Trup 15 Staţie

tratare - pompare

0,04 0,004 Trup 14 Staţie

tratare - pompare

0,04 0,004

Trup 16 Sp8 0,03 0,003 Trup 15 Sp8 0,03 0,008

Trup 17 Platforma 7 0,28 0,03 Trup 16 Platforma

7 0,35 0,03

Trup 18 Canton A.R.B.D.D 0,49 0,05 Trup 17 Canton

A.R.B.D.D 0,49 0,05

Trup 19 Sp2 Grindu 0,02 0,002 Trup 18 Sp2

Grindu 0,02 0,002

Trup 20 Platforma Grindu 9,29 1,15 Trup 19 Platforma

Grindu 9,39 1,11

Trup 21 Sp1 Grindu 0,01 0,00 - - - -

Trup 22 Staţie de incubaţie 0,22 0,02 Trup 20 Staţie de

incubaţie 0,22 0,02

Trup 23 Sp9 0,11 0,01 Trup 21 Sp9 0,12 0,01


14

Bilanț teritorial – Comuna C.A. ROSETTI – Situaţia Existentă

Bilanț teritorial – Comuna C.A. ROSETTI – Situaţia Propusă

Trup 24 Sp1/1 0,03 0,001 Trup 22 Sp1/1 0,03 0,001 Trup 25 Sp1/2 0,25 0,03 Trup 23 Sp1/2 0,25 0,03 Trup 26 Sp2/2 0,19 0,02 Trup 24 Sp2/2 0,19 0,02 Trup 27 Sp2/1 0,17 0,02 Trup 25 Sp2/1 0,17 0,02 Trup 28 Sp I.A.S 0,06 0,007 Trup 26 Sp I.A.S 0,06 0,007

Trup 29 Sp Popina N 1,07 0,18 Trup 27 Sp Popina

N 1,17 0,13

Trup 30 Sp 3/1 0,06 0,007 Trup 28 Sp 3/1 0,06 0,007 Trup 31 Sp3/2 0,14 0,18 Trup 29 Sp3/2 0,14 0,18 Trup 32 Popina N 0,08 0,009 Trup 30 Popina N 0,18 0,02


epurare 0,06 0,006

Trup 34 Canton Ocolul Silvic

0,27 0,03 - - - -

Trup 35 Cherhana 0,25 0,03 - - - -


gunoi 0,28 0,03


gunoi 0,25 0,03

Total intravilan existent 820,78 100 Total intravilan

propus 817,27 100

Limita intravilanului propus cuprinde, atât suprafeţele de teren destinate construcţiilor şi

amenajărilor, cât şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioadă determinată.

Introducerea de noi suprafeţe a fost determinată de măsurile de dezvoltare ale strategiei

locale.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul

teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau

majorat cu suprafeţele nou introduse în intravilan. După cum se poate observa intravilanul

existent se va micşora cu 3,15 ha, intravilanul propus fiind retrasat în funcție atât de

necesităţile comunităţilor locale, cât şi de biodiversitatea din zonă.

Extinderea intravilanului comunei este propus a se face cu moderaţie, ţinând cont pe de o

parte de tendinţa naturală de expansiune spaţială şi de apariţia unor noi zone funcţionale

determinante şi de dezvoltarea unor noi necesităţi la scara comunei, iar pe de altă parte de

posibila creştere a numărului de locuitori şi de utilizatori regionali ai reţelelor de servicii

publice. Aceste considerente au impus reconversia funcțională sau completarea funcțiunilor


15

existente cu unele noi, generatoare de creștere economică, bazate pe resursele şi bogăţiile

naturale ale comunei.

1.2.2. Echiparea edilitară a) GOSPODĂRIREA APELOR

Comuna C.A. Rosetti se află în spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral, fiind inclusă în

unitatea Letea, cuprinsă între braţele Chilia şi Sulina.

Resursele de apă de suprafaţă Reţeaua hidrografică din teritoriul comunei este

reprezentată prin:

braţele: Chilia, Cernovca, Musura, Stambulul - Vechi, Dunărea – Veche;

canalele: Magearu, Sulimanca, Cardon (Sulina - Periprava), Sfiştofca, Sondei;

Golful Musura şi lacul Răducului;

ghiolurile: Nebunului, Seredii şi Sărat.

Situaţia actuală Alimentarea cu apă potabilă - comuna nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu

apă, localnicii utilizând apa din fântâni, care nu asigură nici debitul necesar, nici calitatea

prevăzută în normele în vigoare.

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat există două proiecte:

1. „Alimentarea cu apă a comunei C.A. Rosetti, judeţ Tulcea”, care prevede sistem

centralizat de apă în satele C. A. Rosetti, Sfiştofca şi Letea;

2. „Alimentare cu apă în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti”.

Canalizarea apelor uzate - nu există sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate în

nici un sat al comunei C.A. Rosetti.

Disfuncţii Asigurarea serviciilor centralizate de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate are

ca disfuncţii:

oprirea lucrărilor de alimentare cu apă în satele C.A. Rosetti, Letea şi Sfiştofca din lipsa

fondurilor;


16

lipsa alimentării cu apă în sistem centralizat în celelalte sate Periprava şi

Cardon;

lipsa canalizării şi epurării apelor uzate din toate satele.

Propuneri PUG – alimentare cu apă:

Propunerile pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei comunei C. A. Rosetti în

sistem centralizat fac referire la finalizarea proiectelor de alimentare cu apă existente şi la

introducerea de sisteme noi în Periprava şi Cardon.

Pentru alimentarea cu apă a satelor Letea, C.A. Rosetti şi Sfiştifca se propune

finalizarea investiţiei începute, conform studiului de fezabilitate nr. P101, întocmit de către

MASTER C. A. DESIGN S.R.L., în anul 2013, care propune modificări de soluţii în satele Letea

şi C. A. Rosetti. În aceste sate, noul proiect propune noi amplasamente pentru gospodării de

apă şi capacităţi, după cum urmează:

Letea, 1x150m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), staţie de pompare, cu suprafaţă de

2.400m2;

C. A. Rosetti, 1x100m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), cu suprafaţa de 3.603m2.

Distribuţia apei se face în procent de 70% cu cişmele stradale şi 30% cişmele amplasate

în curţi (etapa I), iar pentru etapa II distribuţia se propune 30% prin cişmele stradale şi 70%

cişmele în curţi. Reţeaua este realizată din tuburi de PEHD, cu diametre între 32-160 mm, este

echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire,

golire, sectorizare

Pentru satul Periprava se propune realizarea sistemului de apă independent, conform

proiectului tehnic nr. 3321, elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A., care prevede ca sursă de

apă a sistemului Cernovka, din care se va preleva, printr-o priză de apă, un debit de 2,08 l/s.

Aducţiunea apei către gospodăria de apă se face printr-o conductă din tuburi de PEHD-PE80,

cu Dn=50mm şi lungime de 215m. În staţia de tratare apa brută este potabilizată printr-un

proces de clorinare şi este pompată într-un rezervor cu capacitatea de 100m3. Gospodăria de

apă este amplasată în partea de nord – vest a satului, în vecinătatea canalului Ghiolul

Nebunului„ şi a staţiei de pompare de pe acest canal. Staţia are o suprafaţă de 3.340m2 şi

este înălţată până la cota +1,0 m dMN pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Reţeaua de

distribuţie a apei este din tuburi de PEHD-PE80, cu diametre între 32 – 90 mm şi o lungime


17

totală de 4,1km. Este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine

pentru vane de aerisire, golire, sectorizare.

Pentru satul Cardon se menţine propunerea din documentaţia existentă de PUG, şi

anume captarea apei din canalul Cardon, tratarea şi pomparea apei potabilizată într-un

rezervor metalic de tip „hidrosferă”. Reţeaua de distribuţie propusă are lungimea de cca. 9,7

km, este realizată din tuburi de PEHD-PE80, este echipată cu cişmele stradale, hidranţi

exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire, golire, sectorizare.

Propuneri PUG – canalizarea apelor uzate:

Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate se menţine propunerea din actuala

documentaţie PUG, şi anume sisteme individuale de canalizare pentru fiecare sat, cu

colectarea separată a apelor uzate şi meteorice. Apele uzate menajere se colectează prin

reţele din tuburi de PVC, iar apele meteorice sunt dirijate către staţiile de pompare – desecare,

existente sau propuse, şi sunt pompate în canalele din vecinătatea satelor.

Epurarea apelor uzate menajere se face în instalaţii de epurare compacte şi sunt

deversate în aceleaşi canale învecinate. Instalaţiile de epurare propuse asigură epurarea

apelor la parametrii ceruţi de normele de sănătate şi de protecţie a mediului aflate în vigoare.

Suprafaţa ocupată de fiecare staţie de epurare va fi de 0,20 ha.

Clasa de importanţă a lucrărilor de alimentarea cu apă şi de canalizare a apelor uzate

propuse se încadrează în clasa V de importanţă, respectiv categoria 4, conform STAS

4273/83.

Lucrările propuse pentru îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare nu constituie

surse de poluare. Ele au un impact pozitiv asupra condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei şi

a mediului înconjurător, ca urmare a realizării unei alimentări cu apă potabilă în flux continuu

şi a reducerii poluării surselor de apă prin evacuarea şi epurarea controlată a apelor uzate.

Păstrarea calităţii apei distribuite pentru consumul localnicilor necesită instaurarea

zonelor de protecţie sanitară, precum şi utilizarea terenurilor din interiorul acestora conform

indicaţiilor prevăzute în HG 930/2005 – Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor

de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Delimitarea acestor zone se face conform prevederilor

din Ordinul 1278/2011- Instrucţiuni privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a

perimetrului de protecţie hidrogeologică. Aceste zone sunt prevăzute în jurul tuturor obiectelor


18

care compun sistemul de alimentare cu apă, şi anume: construcţiile şi instalaţiile pentru

captarea, tratarea şi stocarea apei pentru consum.

Până la delimitarea acestor zone conform ordinului menţionat, se va păstra regimul de

protecţie sanitară cu regim sever, cu următoarele distanţele minime prevăzute de HG

930/2005:

captările de suprafaţă, 100 m în amonte de priza de apă, 25 m aval de ultimele lucrări

componente ale prizei, 25 m de o parte şi de alta a prizei;

staţiile de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;

rezervoarele de apă îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale construcţiei;

staţiile de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale construcţiei;

aducţiuni de apă, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

conductele din reţeaua de distribuţie apei, 3 m de la generatoarele exterioare.

Staţiile de epurare compacte vor avea o zonă de protecţie de minim 100,0 m până la

prima construcţie, conform prevederilor din OMS 119/2014, care modifică şi completează OMS

536/1997.

b) ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Situaţia actuală Pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti nu există surse de producere a

energiei electrice, necesarul energetic fiind asigurat din Sistemul Electroenergetic Naţional.

Furnizarea energiei electrice în comuna C.A. Rosetti este asigurată de Enel Distribuţie

Dobrogea, toate cele cinci localităţi ale comunei fiind prevăzute cu reţea electrică. Necesarul

energetic al localităţii este obţinut prin LEA 20 kV Sulina – Chilia Veche care asigură

alimentarea cu energie electrică din staţia de transformare 110/20 kV Sulina, şi care străbate

teritoriul comunei de la sud la nord.

Zonele de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice sunt reglementate prin

Norma Tehnică aprobată prin Ordinul 4/2007 al ANRE, prin care sunt impuse distanţe şi

dimensiuni aferente liniilor electrice aeriene.

Reţeaua de iluminat public este prezentă pe drumurile publice ale comunei C.A. Rosetti

şi este în administrarea Primăriei.


19

Disfuncţionalităţi Comuna C.A. Rosetti este electrificată în cea mai mare parte şi nu sunt probleme în

alimentarea cu energie electrică. Există, încă, gospodării neracordate la reţeaua electrică,

reprezentând aproape 20% din totalul comunei (din rezultatele preliminare ale

Recensământului).

Propuneri PUG

Pentru remedierea problemelor care pot apărea, în timp, datorită uzurii echipamentelor

electrice de distribuţie existente, este necesară o activitate continuă de mentenanţă şi

modernizare care are ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de

calitate şi siguranţă proiectaţi şi promovarea unor tehnologii alternative de generare a

energiei şi de eficienţă energetică.

Prin modernizarea şi extinderea reţelei electrice de distribuţie trebuie avută în vedere

dezvoltarea comunei atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, fiind necesare

măsuri care să rezolve problemele apărute sau care pot apărea, în primul rând, prin creşterea

consumului de energie electrică, dar ţinând cont, în acelaşi timp, de principiile dezvoltării

durabile.

Se propune extinderea liniei electrice aeriene de joasă tensiune, pentru a asigura

alimentarea cu energie electrică către toţi consumatorii existenţi în comună, astfel încât să nu

mai rămână locuinţe neracordate.

În cazul în care extinderea intravilanului duce la apariţia unor noi consumatori de energie

electrică, este necesară asigurarea condiţiilor pentru racordarea acestora la reţeaua electrică

de distribuţie. Amplasarea definitivă a noilor obiective energetice (posturi de transformare, linii

electrice de medie şi joasă tensiune) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la

Enel Distribuţie, conform mobilării ulterioare a terenului şi PUZ-urilor aferente, şi cu

respectarea normelor în vigoare.

c) TELECOMUNICAŢII

Situaţia actuală În comuna C.A. Rosetti, infrastructura de telecomunicaţii este acoperită prin telefonie fixă,

mobilă, televiziune şi internet.


20

Reţeaua de telefonie fixă aparţine societăţii ROMTELECOM S.A. şi asigură telefonizarea

abonaţilor particulari, agenţilor economici şi instituţiilor din toate localităţile comunei printr-o

centrală telefonică digitală, cu 120 linii, şi prin reţeaua de cabluri telefonice pozate aerian. Pe

teritoriul comunei sunt amplasate şi relee de telecomunicaţii (radio, teleemisie şi antene GSM),

în localităţile C.A. Rosetti, Sfiştofca şi Periprava. Instituţiile publice, primăria şi biblioteca, au

acces la internet.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna C.A. Rosetti beneficiază de acoperire, cei

mai importanţi operatori care funcţionează în zonă fiind Orange şi Cosmote. Dealtfel, evoluţia

reţelelor mobile, în ultimii ani, a fost extrem de dinamică, ducând la scăderea simţitoare a

importanţei telefoniei fixe, în special acolo unde aceasta este deficitară.

Disfuncţionalităţi În comuna C.A. Rosetti, reţeaua de telefonie fixă existentă nu asigură conectarea tuturor

gospodăriilor din comună, favorizând, astfel, creşterea gradului de izolare a localnicilor.

De asemenea, este necesară extinderea accesului la internet în comună, în beneficiul

tuturor locuitorilor.

Propuneri PUG

Prin obiectivele strategice guvernamentale de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în

bandă largă în România, până în 2015, se urmăreşte creşterea ratei de penetrare, la nivelul

gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă, până la 80%, creşterea gradului de acces la

serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă la nivelul populaţiei de 100% şi

conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor în bandă largă la nivelul IMM-urilor.

Aceste obiective pot fi îndeplinite, la nivelul comunei C.A. Rosetti, prin dezvoltarea

serviciilor de internet, transmisii de date, inclusiv internet wireless.

Propunerile de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor constau în:

continuarea acţiunilor de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii fixe şi mobile,

în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii şi pentru

îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate;

asigurarea şi extinderea accesului la internet, atât public cât şi privat.


21

Dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a serviciilor de telecomunicaţii va asigura

satisfacerea uneia dintre echipările principale de care trebuie să beneficieze comuna C.A.

Rosetti pentru a oferi un mediu favorabil dezvoltării economice.

d) ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

Situaţia actuală - în prezent alimentarea cu energie termică a comunei C.A. Rosetti se

realizează în sistem local, cu sobe de teracotă, combustibilul utilizat fiind, în principal, lemnele.

Disfuncţionalităţi Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care trebuie

achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea preparării

apei calde menajere constituie puncte slabe ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip

tradiţional.

Majoritatea clădirilor de locuinţe şi dotări din comună prezintă o izolare termică

necorespunzătoare, fapt ce duce la inconfort termic şi consum mare de energie necesară

pentru încălzirea spaţiilor.

Neutilizarea surselor regenerabile de energie din zonă, respectiv solară, biomasă etc.

constituie o problemă, în condiţiile în care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi

protejarea mediului ambiant.

Propuneri PUG

Obţinerea condiţiilor necesare de confort termic pentru locuinţele şi dotările din comuna

C.A. Rosetti impun măsuri de eficientizare a actualei situaţii. În acest scop se recomandă

reabilitarea termică a clădirilor de interes public şi a locuinţelor individuale. Este important ca

anvelopa construcţiilor, prin care acestea pierd căldura în timpul iernii (şi o primesc din mediul

exterior vara) să îndeplinească o serie de condiţii care sunt prevăzute în Normativul C 107 –

2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (în special Partea

1 – Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit C

107/1) publicat în Monitorul Oficial nr. 1124 bis din 13.12.2005, şi modificat prin Ordinul nr.

2513 din 22.11.2010 – intrat în vigoare din 01.01.2011. Detaliile de execuţie ale anvelopei şi

izolaţiilor termice se vor definitiva în condiţii de eficienţă economică, pentru ca locuinţele şi


22

celelalte clădiri proiectate să se încadreze în prevederile normativului amintit şi, implicit, ale

Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

e) ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Situaţia actuală - în prezent comuna C.A. Rosetti nu beneficiază de alimentare cu gaze

naturale, fiind situată la mare distanţă de traseele conductelor de gaze naturale.

Disfuncţionalităţi Costurile foarte ridicate ale unei astfel de investiţii, situaţia geografică a terenului (pânza

freatică ridicată, starea proastă a drumurilor) şi situaţia materială precară a populaţiei zonei

sunt cauze importante pentru care o astfel de investiţie nu e oportună deocamdată.

Propuneri PUG

Realizarea reţelei de distribuţie gaze naturale presupune, în primul rând, existenţa unui

număr suficient de consumatori care să aibă posibilitatea financiarăde a susţine înfiinţarea

sistemului de distribuţie, de a realiza instalaţiile interioare şi de a achita cu regularitate

facturile.

Alimentarea cu gaze naturale trebuie să aibă în vedere, pe lângă avantajele certe ale

comoditǎţii utilizǎrii acestui combustibil, şi obligaţia folosirii raţionale a acestuia prin utilizarea

unor echipamente cu randament ridicat, cu funcţionare automatizatǎ şi sigurǎ, precum şi cu

eficienţă şi responsabilitate din partea utilizatorilor.

1.2.3 GOSPODĂRIE COMUNALĂ Situaţia actuală - Gestionarea deşeurilor

Teritoriul untităţii administrativ – teritoriale C.A. Rosetti este inclus în Rezervaţia Biosferei

Delta Dunării RBDD şi se supune din punct de vedere al gestionării deşeurilor programelor,

măsurilor şi legislaţiei specifice ce guvernează rezervaţia.

Conform reglementărilor actuale toate depozitele rurale neconforme trebuiau să-şi

înceteze activitatea până la data de 16 iulie 2009 (HG 349/2005). În anul 2012 Raportul anual

privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea-2012 subliniază că toate spaţiile de

depozitare rurale sunt reabiliate. În comunele aparţinătoare Rezervaţiei Biosferei Deltei


23

Dunării, activitatea în cele 13 depozite neconforme stabilite au fost închise (12) iar unul a oprit

activitatea. Proiectul POS Mediu, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul

Tulcea urmăreşte realizarea unei bune gestionări a deşeurilor pe teritoriul unităţilor teritorial

administrative din Delta Dunării, - oraşul Sulina, şi comunele Chilia Veche, Crişan, C.A.

Rosetti, Ceatalchioi, Maliuc, Pardina, Sfîntu Gheorghe, Beştepe, Nufăru.

Prin intermediul acestui proiect se urmăreşte concretizarea investiţiilor:

Depozit deseuri si statie de tratare mecano-biologică Mihai Bravu

Închiderea depozitelor de deseuri neconforme de la Isaccea, Măcin şi Sulina

Sistem de colectare deşeuri municipale

Achiziţionarea a 10 dane de acostare pentru nava de transport deşeuri din Delta Dunării

În vederea realizării unui sistem de gestionare a deşeurilor, comuna C.A. Rosetti a primit

în administrare bunuri şi utilaje pentru colectarea, depozitarea şi selectarea a deşeurilor la

standarde minime ale uniunii europene: centre de colectare locale (CLC) a deşeurilor dotate

cu europubele pentru colectarea selectivă, europubele pentru gospodării, o presă ompactoare

hărtie /pet, prescontainer mobil (deşeuri menajere şi umede) şi coşuri stradale.

De asemenea în toate localităţile comunei există platforme betonate pentru depozitarea

deşeurilor, localizate în interiorul intravilanelor - în C.A. Rosetti, Periprava şi Letea câte două

iar în Sfiştofca şi Cardon câte una.

Deşeurile menajere provin din gospodării (activitatea casnică), dejecţii umane, cadavre

de animale, obiecte vechi şi deteriorate, resturi de la curăţenia în locuinţe şi curţi, cenuşa

(rezultată mai ales din arderea cărbunilor), birourile instituţiilor şi agenţilor economici şi a

localurilor publice.

Conform PUG C.A. Rosetti – 2000 cantitatea, calitatea şi compoziţia deşeurilor

menajere sunt condiţionate de mai multe elemente cum ar fi mărimea şi caracterul localităţii,

mărimea populaţiei şi numărul de gospodării, clima, modul de viaţă, igiena locuitorilor,

sistemul de încălzire pe timp de iarnă, etc.

Colectare şi transport Cantitatea de deşeuri menajere generate/colectate în anul 2012 în Rezervaţia Biosferei

Delta Dunării a fost de 1422 tone în scădere comparativ cu 1518 tone valoarea din anul 2007.

Indicatorul de generare deşeuri menajere în mediul rural (cantitatea anuală de deşeuri în

funcţie de populaţia totală şi evoluţia privind colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor)


24

conform cu Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012 are

valoarea din perioada când nu se făceau măsurători - 0.4kg/loc/an.

Cu toate că la nivelul judeţului Tulcea în anul 2011, 76,44% din populaţie a avut acces la

serviciul de salubritate, în comuna C. A. Rosetti locuitorii nu beneficiază de acest serviciu.

(Raportul anual privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea-2012).

Deşeuri biodegradabile (biodeşeurile) Directiva 1999/31/CE transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 349/2005 ce se

referă la depozitarea deşeurilor, stabileşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile din

deşeurile municipale şi asimilabile depozitate prin compostare sau degradare anaerobă şi

colectare de gaz. Procentul deşeurilor biodegradabile, din deşeurile menajere, în mediul rural

conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este cu aproximaţie 60%. În arealul

rezervaţiei, în mediul rural, fracţiunea organică din deşeurile menajere se utilizează în

continuare în gospodăriile particulare. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia

Biosferei Deltei Dunării - 2012). De asemenea HG nr. 349/2005 prevede micşorarea treptată

a cantităţii deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale şi asimilabile depozitate din

cantitatea totală – de la 75% (din 1995 - 2010), la 50% (din 1995-2013) şi la 35% (din 1995 -

2016).

Având învedere că ocupaţia de bază a locuitorilor din această comună este creşterea

animalelor, (această ocupaţie a stat la baza formării localităţii C.A. Rosetti) iar grindul Letea

este folosit ca loc pentru iernat de către ciobani, cadavrele de animale reprezintă o problemă

important ce necesită rezolvare cât mai rapid. Pentru aceasta este necesar construcţia unor

platforme de colectare impermeabilizate.

În ce priveşte categoriile de deşeuri - de ambalaje, deşeurile periculoase din deşeurile

municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase, acestea nu se colectează

separat la momentul analizei.

Deşeurile din construcţii şi demolări sunt utilizate pentru astuparea gropilor de pe

drumurile comunale din localităţi. (Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012)

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice Directiva 2002/96/CE cu privire la deşeurile de echipamente electrice şi electronice

(DEEE) transpusă în legislaţia românească prin HG 1037/2010a avut ca ţintă în anul 2012

colectarea a câte 4 kg/locuitor DEEE din gospodării dar şi gradul de recuperare, refolosire şi


25

reciclare a componentelor DEEE. În localităţile de pe teritoriul rezervaţiei biosferei în anul 2012

nu s-au putut colecta decât 0,079 kg/locuitor de deşeuri de echipamente electrice şi

electronice, deşeuri ce urmează a fi reciclate la agenţii economici autorizaţi. (Raportul privind

Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012)

Deşeuri generate din activităţi medicale Metoda de colectare, ambalare şi depozitarea temporară, transportul şi eliminarea

acestor deşeuri este stabilită de Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, OMSF, nr.219/2002,

modificat şi completat prin Ordinul MSF nr.997/2004 şi Ordinul MSF nr.1029/2004. Astfel

toate deşeurile medicale de la cabinetele medicale din zonă - Sulina, Maliuc, Chilia Veche,

C.A.Rosetti,sunt ridicate de agentul de salubritate SC ASPL Sulina SRL. (Raportul privind

Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012).

Procesul de colectare selectivă şi reciclare se face în locuri special amenajate, în

recipiente de diverse capacităţi (europubele) pe categorii de deşeuri (plastic, hârtie-carton,

metale, biodegradabile, altele).

În deltă, colectarea selectivă a fost efectuată la un nivel destul de scăzut de agentul de

salubrizare SC ASPL Sulina SRL, din oraşul Sulina. Astfel cantitatea de deşeuri menajere

colectate separat este – în anul 2008, 72 tone, 2009, 66,67 tone, 2010, 65.33tone, 2011, 37.6

tone, 2012, 23 tone.. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-

2012).

În concluzie în prezent gestionarea deşeurilor în comuna C. A. Rosetti se realizează

astfel – în toate localităţile comunei există platforme de depozitare a deşeurilor şi europubele

pentru colectarea selectivă. Toate deşeurile se adună în localitatea C.A. Rosetti şi sunt

transportate la depozitul de deşeuri neconform din oraşul Sulina (depozitul neconform

urmează să se închidă în anul 2017 şi să se construiască o staţie de transfer de capacitate

mică). Deşeurile sunt transportate şi depozitate la depozitul ecologic din municipiul Tulcea

(aflat la o distanţă de 102km). Agentul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL realizează operaţia

de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi de ridicarea deşeurilor medicale.


26

Disfuncţionalităţi După analiza situaţiei existente se constată că în localităţile rezervaţiei nu există sistem

integrat pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje, a deşeurilor periculoase din

deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase. De asemenea:

Pe tot teritoriul unităţii teritorial-administrative s-au constat evacuări necontrolate de

deşeuri;

Depozitele de deşeuri nu sunt împrejmuite cu gard sau plantaţii pe perimetrul

depozitului şi nici racordate la apă şi canalizare;

Cadavrele de animale ridică mari probleme. Nu există platforme de colectare

impermeabilizate;

Locuitorii comunei nu beneficiază de un serviciu public de salubritate (având în vedere

faptul că în oraşul Sulina există un serviciu public de salubritate poate se doreşte

realizarea unui proiect comun în această privinţă ţinându-se cont de faptul că la Sulina

va fi închisă groapa de deşeuri neconformă şi va fi amenajată o staţie de transfer de

capacitate mică);

Nu există un sistem de colectare selectivă bine pus la punct;

Nu există un sistem de sortare, tratare şi valorificare a deşeurilor;

Recuperarea deşeurilor reciclabile poate fi dificilă deoarece acestea pot fi contaminate

de diferite substanţe chimice provenite de la deşeurile nereciclabile.

Nerezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor poate deveni o ameninţare în ce

priveşte calitatea factorilor de mediu, (poluarea aerului, a apelor de suprafaţă şi subterane,

contribuţie la producerea efectului de seră), a modificării peisajului din deltă, scoaterea din

circuitul natural sau economic a unor terenuri dar şi la adresa sănătăţii ecosistemelor şi

locuitorilor (apariţia unor boli infecţioase, sau a unor epidemii). (Raportul privind Starea

mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012).

Propuneri PUG

Referinţe privind Strategia comunei în domeniul gestionării deşeurilor Monitorizarea şi implementarea proiectului POS Mediu, axa prioritară 2, Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea reprezintă obiectivul general al

„Asociaţiei de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere”, organism, în

care comuna C. A. Rosetti este membră.


27

Obiectivele acestui proiect urmăresc:

serviciile de management de calitate şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale să

deservească un volum crescut de locuitori la tarife accesibile;

scăderea volumului de deşeuri depozitate;

reciclarea şi valorificarea unui volum crescut de deşeuri;

formarea unor structuri eficace de gestionare a deşeurilor;

În mod concret prin acest proiect se urmăreşte asigurarea unui sistem sistem integrat

pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului, în vederea respectării legislaţiei în sectorul

de mediu şi a angajamentelor din tratatul de aderare.

De asemenea această asociaţie va urmări introducerea unui mecanism de plată unitar a

serviciilor de salubrizare (o taxă unică de salubrizare) ce va fi percepută la nivelul judeţului

Tulcea, atat în mediul urban cât şi în cel rural.( Sistem de Management Integrat al Deşeurilor

în judeţul Tulcea).

Conform acestui proiect colectarea deşeurilor în zonele rurale şi urbane pentru toate

localităţile se va realiza în sistemul selectiv dual (deşeuri reciclabile şi deşeuri

biodegradabile) prin sistemul „din uşă-în-uşă” pentru două fracţii - umedă şi uscată, la

punctele de colectare „bring centers” pentru sticlă, hârtie/carton, plastic, metale, lemn. Se vor

asigura echipamente necesare pentru colectare în fiecare gospodărie - 1 pubelă de 120 l

pentru deşeurile biodegradabile, şi câte un container de 280 l pentru compostare individuală.

De asemenea în zonele urbane vor exista puncte de precolectare a deşeurilor reciclabile -

unul la 50 de gospodării iar în zonele rurale unul la 250 de locuitori. Deşeurile vor fi

transportate cu maşini speciale până la staţia de transfer şi mai departe cu nave pe Dunăre

până la staţia de tratare mecano-biologică Mihai Bravu şi la depozitul conform Mihai Bravu.

În final prin acest proiect se urmăreşte realizarea unei colectări selective în oraşele şi

localităţile judeţului în procent de 100%.

Având în vedere că teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti este inclus în

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, pentru realizarea unui bun management al deşeurilor şi

îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei se recomandă respectarea obiectivelor

şi măsurilor referitoare la gestionarea deşeurilor prevăzute în documentaţiile referitoare la

administrarea rezervaţiei. (Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei

Dunării-2012)


28

Acestea se referă la aplicarea şi respectarea directivelor europene cum reiese din

Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012 şi constau în:

depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat;

amplasarea de containere în scopul colectării selective a deşeurilor, în recipiente

speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie, material plastic etc.) în cât mai multe zone

din localităţile din RBDD;

reciclarea deşeurilor colectate separat;

amenajarea corespunzătoare a depozitelor existente (Tulcea, Sulina) astfel încât să nu

existe pericolul de poluare a apelor şi solului din zonele respective;

respectarea regulilor privind amplasarea depozitelor autorizate în locuri special

amenajate (distanţe regulamentare faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă,

zone de agrement,etc.);

sancţiuni aspre asupra celor care nu respectă legislaţia referitoare la depozitarea

deşeurilor în locurile amenajate special, ameninţând astfel zonele cu protecţie integrală

de pe teritoriul rezervaţiei;

informare şi sensibilizare a populaţiei în ce priveşte colectarea şi depozitarea

deşeurilor, urmărindu-se astfel reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile din

fiecare gospodărie cu ajutorul metodelor de compostare.

1.2.4 REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC Situaţia actuală şi disfuncţionalităţi

Accesul catre Comuna C.A.Rosetti se face dinspre Tulcea cu navele de pasageri, pe

Bratul Chilia spre Satul Periprava sau pe bratul Sulina spre Orasul Sulina.

Cu exceptia satului de resedinta, avand acelasi nume - C.A.Rosetti, toate celelalte 4 sate

componente (Letea, Periprava, Sfistofca si Cardon) sunt conectate la un curs de apă şi

anume:

Letea prin Canalul Magearu;

Periprava prin Bratul Chilia;

Sfistofca si Cardon prin canalul Cardon dintre Sulina si fosta Amenajarea Piscicola

Popina.

Pe uscat legătura între localităţi se face prin drumurile comunale:


29

DC 2: Sulina – Cardon - C.A. Rosetti , drum pietruit în stare acceptabila, în lungime

totala de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti;

DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pământ (nisip) în stare

acceptabila .

DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7, 0 km.

Sectorul de drum dintre Letea şi C.A.Rosetti în lungime de 4, 0 km a fost pietruit în anul

2006 cu fonduri finantate prin Programul de Dezvoltare Rurala ( P D R ), iar sectorul dintre

C.A. Rosetti si Sfistofca în lungime de 3, 0 km este din pământ (nisip) în stare acceptabila.

Rețeaua stradala a comunei însumează 79,9 km drumuri din nisip, în stare acceptabila,

din care 15,26 km în localitatea C.A.Rosetti; 32,02 km în Letea; 8,29 km în Periprava; 14,12

km în Sfistofca si 10,3 km în satul Cardon.

Drumul comunal DC 2 care asigură legătura reşedinţei de comună cu localitatea

învecinată, Sulina, şi cu un sat component al comunei (respective Cardon) este pietruit, în

stare mediocră. Are lungimea de 16 km , din care 8 km se află pe teritoriul administrativ al

comunei C.A.Rosetti.

DC 3 C.A. Rosetti – Periprava este din pământ, de asemenea în stare mediocră, în

lungime de 15 km, iar DC 4 Letea – C.A.Rosetti – Sfiştofca, în lungime de 7 km, este parţial

reabilitat: sectorul cuprins între satele Letea şi C.A. Rosetti, în lungime de 4 km, a fost pietruit

în 2006 cu fonduri din Programul de Dezvoltare Rurală (PDR), iar sectorul dintre C.A. Rosetti

şi Sfiştofca, în lungime de 3 km, este din pământ, în stare mediocră.

Traficul se desfăşoară fără disfuncționalități evidente, dimensionarea şi infrastructura

căilor de rulare fiind satisfăcătoare în raport cu traficul existent, atât în intravilan cât şi în afara

localităţilor, dar are stare de viabilitate mediocră.

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor,

intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi din discuţiile cu factorii locali de specialitate s-au

evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere următoarele:

reţea stradală neregulată, de tip răsfirat (cu excepţia satului Periprava), dar care nu mai

poate fi rectificată major, din cauza lipsei de spaţiu;

existenţa străzilor de pământ care necesită modernizare;

intersecţii care necesită amenajare;

iluminat stradal insuficient;


30

lipsa parcajelor amenajate aferente principalelor dotări în zonele de interes social şi

comercial.

Principala disfuncţie este constituită de faptul că toate străzile necesită atât amenajări de

profil, cât şi aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere.

O altă problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de

comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste

terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi

siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.).

Propuneri PUG

În corelare cu Strategia de Dezvoltare, principalele propuneri şi reglementări de circulaţie

sunt relativ puţine şi constau din:

Modernizarea străzilor, prin:

amenajări de profil conform STAS 10144/90

aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere;

amenajarea intersecţiilor

Reglementarea circulaţiei pietonale prin:

refacerea continuităţii trotuarelor existente,

amenajarea de trotuare pe toate străzile,

îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor,

amenajarea de treceri pentru pietoni şi staţii pentru transportul în comun;

Amenajarea de parcaje în zonele de interes social şi comercial;

Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele

tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, sunt reprezentate în

planşă:

pentru străzile principale: parte carosabilă cuprinsă între 7.00 (2 benzi de circulaţie),

acostamente de 1.0 m, şanţuri de 0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi

trotuare de minim 1.00 m pe ambele părţi;

pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5.50 – 5.00 m parte carosabilă,

acostamente de 1.0 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m, cel puţin pe o

parte a străzii.


31

Şanţurile existente de-o parte şi de cealaltă a străzilor se vor decolmata periodic,

asigurându-se scurgerea apelor meteorice.

Spaţiile de parcare se vor asigura în concordanţă cu prevederile regulamentului general

de urbanism, pentru unităţi de utilitate publica în terenurile proprii, în afara domeniului public,

iar pentru locuinţe în cadrul loturilor personale. De-a lungul străzilor se va asigura acces

individual la fiecare lot sau funcţiune de interes public.

1.2.5 Lucrări hidrotehnice/riscuri naturale Situaţia actuală

După inundaţiile din anul 1970, au fost implementate două proiecte de apărare împotriva

inundaţiilor în localităţile C.A. Rosetti, Letea, Sfiştofca şi Periprava.

Conform Planurilor de Apărare contra Inundaţiilor, teritoriul comunei intersectează banda

de inundabilitate de 1% probabilitate de apariţie a debitelor (o dată la 100 de ani), trasată pe

baza studiilor hidrologice şi hidraulice furnizate de INHGA.

În perioadele cu ape mari se manifestă doar fenomenul de infiltrare a apei, prin care se

formează mlaştini în incintele îndiguite. Conduce la băltirea apei în curţi, grădini sau pe străzi.

Această situaţie se manifestă astfel:

(1) în satul Letea, băltirea se produce de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară

a acestuia.

(2) în Sfiştofca, se produce de-a lungul părţii sudice a digului de apărare, pe partea

interioară a acestuia, precum şi în sudul şi, parţial, nordul localităţii.

(3) Periprava cuprinde zona nordică, centrul pe malurile lacului Nebunu şi vestul satul,

de-a lungul digului de apărare, în interior.

(4) Cardon, zona centrală, pe laturile gârlei.

Pentru evacuarea apelor astfel infiltrate, sunt prevăzute staţii de pompare pentru

desecare, în sudul localităţii Letea şi la nord de Periprava. Menţinerea cotei neinundabilă a

nivelului apei din ghiolul Nebunu, satul Periprava, are ca scop protecţia clădirilor amplasate în

vecinătatea sa.


32

Tabel nr. 3 Lucrări hidrotehnice de apărare existente comuna C.A. Rosetti

Cod Siruţa

Comitetul local de apărare

Curs de apă/surse de

risc la inundaţii

Obiective aflate în zone de risc la

inundaţii şi accidente la construcţii

hidrotehnice

Lucrări hidrotehnice de apă existente/cursul de

apă pe care sunt amplasate

15892 Sat C.A Rosetti - -

Dig tip Dunăre L= 8,5 km, B = 4 M, H = 2

m, SGA Tulcea

159918 Sat Letea Canal Letea

Canal Sulimanca

Gospodării (224), Pădurea Letea (3200

ha), izlaz (110 ha)

SP – 1400 mc/h (2 x Brateş 350), SGA Tulcea

159909 Sat Cardon Canal Cardon

Gospodării (22), izlaz (200 ha), DC 2 Sulina – C.A. Rosetti cu pod fix la Cardon podeţe

(3)

Zonă neamenajată

159927 Sat Periprava Dunărea XIV

– 1 Braţ Chilia Cernivca

Gospodării (165), Izlaz (134 ha)

Dig tip Dunăre A.P.P Popina L = 1,3 km, B = 4 m, H = 2,5 m, CL

C.A. Rosetti S.P. – 1440 mc/h (2 x

C.m.a. 12’’) SGA Tulcea

159936 Sat Sfiştofca Canal Sfiştofca

Gospodării (93), păsune (224 ha), izlaz

(1184 ha)

Dig tip Dunăre, L = 2,2 km, B = 4 m, H = 2 m, CL C.A.

Rosetti Sursa: Planurile de apărare împotriva inundaţiilor - Judeţul Tulcea 2010 - 2013

Lucrările hidrotehnice existente pe teritoriul comunei au ca destinaţie majoră apărare

împotriva inundaţiilor. Principalele lucrări sunt:

dig pe canalul Magearu, apără satele Letea şi C.A. Rosetti, are lungimea totală

de 8.500m. Digul porneşte din pădurea Letea, la cca. 2,0km de extremitatea nordică a satului

Letea, se continuă pe laturile de vest şi de sud şi mai departe spre nord-est traversând

grindurile Sulina şi Sărat, după care se încastrează în grindul Cardon. Digul a fost proiectat la

cota +2,9m rMN. Conform avizului geotehnic, pentru o bună stabilitate, taluzurile au o înclinare

de 1:4. Pentru apărarea digului s-a executat o perdea de protecţie cu lungimea de 7,0km şi

35m lăţime, amplasată în exteriorul digului;

dig care apără satul Sfiştofca, L = 3.000m şi S=3,0ha, este realizat pe laturile est

şi de sud ale satului;

diguri amplasate pe latura vestică şi nordică a satului Periprava. Digurile au

lungimea totală de 2.790m şi au ca scop evitarea apelor din infiltraţii şi din precipitaţii, care


33

ridică nivelul apei din Ghiolul Nebunul, având drept consecinţă inundarea construcţiilor situate

în vecinătatea acestuia. Pentru menţinerea nivelului ghiolului la o cota neinundabilă, este

utilizată o staţie de pompare pentru desecare, un canal de aducţiune a apei din ghiol în staţie

(L=380m), un canal de evacuare a apei de la staţia de pompare în Dunăre;

dig pe malul braţului Chilia, în zona de est a comunei, la amenajarea piscicolă

Popina;

amenajarea piscicolă Popina, care se află în partea de est a comunei, are o

suprafaţă de 6.400ha şi are ca folosinţă crescătorie (5.760ha) şi pepinieră de peşte (640ha),

în prezent activitatea este întreruptă, fiind utilizată numai 5% din suprafaţa amenajării.

Tranzitul de apă necesar funcţionării amenajării este asigurat printr-un canal magistral,

amplasat pe latura de vest şi parţial prin mijlocul amenajării. Canalul este deschis la nord în

braţul Chilia, aval de satul Periprava, iar la sud într-un canal care ajunge în braţul Sulina, în

Zona Milei 2. Punctul de priză (braţul Chilia) este prevăzut cu stăvilar care opreşte pătrunderea

apei în perioadele când vântul bate dinspre Marea Neagră şi umflă apele pe braţul Chilia,

apărând astfel de viitură satele Periprava, Sfiştofca, şi terenurile agricole din zonă. Suprafaţa

agricolă din zona amenajării piscicole este asigurată împotriva ridicării nivelului apei freatice

printr-un canal de drenaj, echipat cu trei staţii de pompare. În prezent amenajarea se află în

proces de renaturare şi reconstrucţie ecologică.

Alte riscuri naturale includ izolarea localnicilor datorită îngheţului şi a viscolelor puternice.

Înzăpezirile sunt datorate căderilor masive de zăpadă într-un interval scurt, ceea ce determină

intervenţia greoaie a utilajelor de deszăpezire. Fenomenul de îngheţ al Dunării este un factor

principal de diminuare a accesibilităţii în comună şi generează probleme în plan social şi

economic.

Zona este influenţată de manifestarea activităţii seismice din zona Vrancea, unde au loc

cutremure de adâncime mare. Portanţa redusă a terenului face să se producă o afundare în

teren a construcţiilor sub propria greutate, ceea ce limitează funcţionarea viitoarelor racorduri

de apă şi canalizare, sau chiar stabilitatea clădirilor (Consiliul Judeţean Tulcea, 2011).

Disfuncţionalităţi Disfuncţiile sunt comune pentru partea de riscuri la inundaţii şi amenajarea bazinului

hidrografic, având în vedere că lucrările existente pe teritoriul comunei sunt cele de apărare

împotriva inundaţiilor. Disfuncţia majoră o reprezintă infiltrarea apei în digurile de apărare


34

existente în satele Letea, Periprava şi Sfiştofca, care provoacă băltiri de apă în gospodăriile şi

grădinile localnicilor şi chiar pe străzile satelor.

Propuneri PUG

Strategia de dezvoltare a comunei prevede pentru perioada 2011 – 2016 ca direcţie

strategică în acest domeniu, reabilitarea şi construirea digurilor de apărare împotriva

inundaţiilor pentru satele aparţinătoare comunei. Măsurile necesare realizării acesteia sunt:

identificarea digurilor existente şi identificarea terenurilor pe care se vor construi cele

noi;

stabilirea planului pentru reabilitarea şi construcţia digurilor;

identificarea surselor de finanţare;

realizarea şi depunerea proiectelor de finanţare/realizare a demersurilor

financiare;

realizarea lucrărilor de reabilitare/construire a digurilor de protecţie împotriva

inundaţiilor.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral are în curs de licitare proiectele pentru

„Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Spaţiul Hidrografic

Dobrogea - Litoral” şi „Hărţile de hazard la inundaţii în spaţiul hidrografic Dobrogea - Litoral”.

Până la elaborarea acestor proiecte, în Planul Urbanistic General actual al comunei sunt

propuse următoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor:

pentru satul Periprava, se propune refacerea canalului colector din partea de est a

satului şi racordarea la staţia de pompare – desecare Popina Nord, precum şi realizarea unui

canal colector în partea de vest a satului, pe lângă digul existent, şi racordarea lui la o staţie

de pompare – desecare;

pentru satul Letea, se propune realizarea unui canal colector dalat perforat, de-a

lungul digului existent, legat la o noua staţie de pompare, având în vedere că staţia existentă

nu face faţă. De asemenea, un canal dalat perforat, de la şcoală până la staţia de pompare

existentă;

pentru satul Cardon, se propune decolmatarea şi recalibrarea canalului existent;

mărirea capacităţii staţiilor de pompare din satele Letea şi Periprava.


35

Se propune, de asemenea asigurarea zonelor de protecţie a lacurilor şi a lucrărilor

hidrotehnice existente pe teritoriul administrativ al comunei, conform prevederilor Legii 107 –

Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

5,0m în jurul lacurilor naturale, indiferent de suprafaţa acestora;

4,0m de-a lungul digurilor, spre interiorul incintelor formate;

3,0m de-a lungul canalelor de derivaţie

Ameliorarea terenurilor degradate:

reducerea potenţialului de salinizare a solurilor pe perioade îndelungate prin

renaturarea zonelor îndiguite;

stabilirea, pe baza unor studii, a măsurilor necesare reducerii infiltraţiilor manifestate

pe teritoriul localităţilor Letea, Sfiştofca, Periprava şi Cardon.

1.2.6 Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul comunei C.A. Rosetti

Conform listei Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmită de

Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Tulcea, în

comuna C.A. Rosetti a fost semnalat următorul sit arheologic:

Tabel nr. 4 Situri arheologice

Cod LMI - 2004 Denumire Localitate Adresă Datare TL-I-s-B-05879 RAN 159927.01 Aşezare Sat PERIPRAVA, comuna

C.A.ROSETTI La S şi SV de

satul Periprava Epoca

medievală

În comuna C.A. Rosetti, există un lăcaş de cult conform Ministerului Culturii, Cultelor şi

Patrimoniului Naţional, respectiv:

Tabel nr. 5 – Lăcașe cult la nivel de UAT

Datare 1930 Tip Biserică Cultul ortodox de rit vechi Judeţ Tulcea Localitate PERIPRAVA Comuna C.A. ROSETTI


36

Mitropolie Mitropolia Cultului Creştin de Rit Vechi Stabilirea zonei de protecţie a monumentelor se face prin studii de specialitate întocmite

prin grija Direcţiei Monumentelor Istorice în colaborare cu alte organisme centrale şi locale

specializate.

Până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 59 din legea

422/2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată, se consideră zonă de protecţie

suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m

în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.

Primarii unităţilor administrativ-teritoriale colaborează cu Direcţia Judeţeană pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, iar proprietarii monumentelor istorice au obligatia să

permită montarea şi să întreţină însemnul şi sigla „Monument Istoric”;

Placa explicativă a monumentului trebuie să respecte următorul conţinut: tipul

monumentului istoric (casă memorială biserici şi mânăstiri, conac, necropolă, aşezare),

numele în trei limbi, coordonatele geografice actuale, codul în lista Monumentelor Istorice,

încadrare cronologică, scurtă descriere (15-30 de cuvinte).

1.2.7 Organizarea zonelor de spatii verzi În ceea ce priveşte spaţiul verde existent la nivelul comunei C.A. Rosetti, suprafaţa

actuală conform bilanţului teritorial este de 19,25 ha (192500 mp). Conform Legii 24/2007

privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, spaţiul verde

se consideră:

a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;

b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:

1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone

ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie

socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;

c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze

sportive;


37

d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;

e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement.

g) pepiniere şi sere.

Conform „Art.2-1” din OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005

privind protecţia mediului, este necesară asigurarea suprafeţei de spaţiu verde de minimum 26

mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. Corelând suprafaţa existentă de spaţiu verde

(192500 mp) cu numărul de locuitori din comuna C.A. Rosetii (910 locuitori), se poate observa

că suprafaţa minima de 26 mp/locuitor nu este asigurată, conform legislaţiei în vigoare.

1.2.8 POPULAŢIA: ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE După cum se observă din tabelul de mai jos populaţia comunei C.A. Rosetti între anii de

recensământ manifestă o tendinţă de scădere destul de accentuată, dacă ne raportăm la anul

1992. Această tendinţă se menţine şi la nivelul rural judeţean, dar cu o intensitate mai redusă.

Tabel nr. 6 Volumul populaţiei comunei CA Rosetti – evoluţie în anii de

recensământ, comparativ cu contextul suprateritorial

1992 2002 2011

comuna C.A. Rosetti

Frecvenţe absolute 1256 1179 910

Evoluţia populaţiei 1992 = 100% 93,9 72,5

judeţ Tulcea (populaţie rurală) *

Frecvenţe absolute 139429 133980 110585

Evoluţia populaţiei 1992 = 100% 96,1 79,3

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 1992, 2002 şi 2011 *Nota: Populaţia rurală conţine şi populaţia comunei CA Rosetti

Între anii 2002 şi 2011 populaţia comunei a avut o evoluţie constant descrescătoare,

similară cu cea înregistrată la nivel de rural judeţean sau naţional, însă într-un ritm mai alert.

Dacă în această perioada comuna C.A. Rosetti a pierdut aproximativ 18.7% din populaţia

iniţială, la nivelul ruralului judeţean pierderea de populaţie a fost de numai 8%, iar mediul rural

naţional a înregistrat o diminuare a populaţiei de până la 5,3%.

Diminuarea populaţiei este mult mai mare in rândul persoanelor de sex feminin (12,2%)

faţă de cele de sex masculin (5,2%).


38

Densitatea populaţiei în perioada 2006 – 2011 a scăzut de la 10,6 locuitori/km2 in 2006 la

9,7 locuitori/km2 in 2011. Densitatea populaţiei comunei este la jumătatea valorii mediei a

densităţii rurale din judeţul Tulcea (16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că avem

de-a face cu o comună mica în peisajul rural al acestui judeţ.

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei C.A. Rosetti este similara în 2011 cu cea

observată la nivelul mediului rural al judeţului Tulcea – populaţie feminină (49,3%) şi populaţie

masculină (50,7%) – în sensul că ponderea populaţiei feminine (48,1% - 438 femei) este mai

mică decât a celei masculine (51,9% - 472 bărbaţi). Raportul de masculinitate (număr de

bărbaţi la 100 femei) a devenit supraunitar începând din anul 2007, cu alte cuvinte numărul

bărbaţilor l-a depăşit pe cel al femeilor.

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic,

comuna C.A. Rosetti se caracterizează prin:

Scăderea volumului populaţiei de la 997 locuitori în 2006 la 910 în 2011,

scădere mare comparativ cu ruralul judeţului Tulcea;

Densitatea populaţiei comunei a fost permanent inferioară mediei densităţii rurale din

judeţul Tulcea (9.7 locuitori/km² faţă de 16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că

avem de-a face cu o comună mica în peisajul rural al acestui judeţ;

Ponderea populaţiei feminine (48.1% - 438 femei) este mai mică decât a celei

masculine (51,9% - 472 bărbaţi), în 2011;

Populaţia de 15-64 ani a crescut cu 2,5% în 2011 faţă de 2006 şi era mai puţin

numeroasă decât în alte comune (63.9% faţă de 71.5% ponderea judeţeană).

Raportul de dependenţă demografică avea în 2011 valoarea de 56.4%, mai mare faţă

de valoarea la nivel rural (48,9%). Acest fapt se datorează în principal ponderii mari de

vârstnici (19.3%), şi mai puţin ponderii copiilor (16.8%),

Natalitatea înregistrată în 2011 era 6.6‰, cea mai scăzută valoare din perioada 2006

– 2011;

Mortalitatea avea în 2011 o valoare scăzută comparativ cu anul anterior, de 15.4‰

faţă de 21.6‰. Valoarea acestei rate la nivelul întregului rural din judeţ era mai mare (15,7‰)

în 2011;

Toate aceste caracteristici reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări majore ale

structurilor demografice la nivelul comunei C.A. Rosetti.


39

1.2.9 Turismul Zona oferă o varietate unica din punct de vedere turistic, Delta Dunării constituind

principala atracție pentru mii de vizitatori. Pe lângă aceasta, se remarca si celelalte atracţii

locale, respectiv: bisericile lipovenești Periprava şi Sfiştofca, Fântânile cu cumpănă, Pădurea

Letea, Dunele de nisip, Sărăturile mari, Canalul Magearu, Schitul Buna Vestire, bisericile

creştin ortodoxe din C.A. Rosetti şi Letea, hergheliile de cai din pădurea Letea, Ghiolul Nebunu

Periprava, Lacul Sărat C.A. Rosetti.

1.2.10. Informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Planul propus „Actualizare Plan Urbanistic General Comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea”

este o strategie de amenajare a teritoriului administrativ al comunei. În această fază de proiect

nu sunt precizate obiectivele de producţie ce se vor implementa pentru dezvoltarea economică

a localităţii în viitor.

1.3. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

C.A. ROSETTI este o comună aflată în nord - estul Deltei Dunării, pe grindul Letea, la 102

km de orașul Tulcea .

Comuna este compusă din satele:

C.A. Rosetti (reşedinţa de comună);

Letea;

Sfiştofca;

Periprava;

Cardon.

Comuna C.A. Rosetti este delimitată la nord şi la est de braţul Chilia al Dunării, la sud de

teritoriul administrativ al oraşului Sulina şi la vest de teritoriul administrativ al comunelor

Crişan şi Chilia Veche.

In anul 2011 se înregistrau 910 locuitori dintre care populaţie feminină (49,3%) şi

populaţie masculină (50,7%).


40

Figura nr. 1 Încadrare în zona a planului propus


41

Modalităţi de acces:

Pe uscat legătura între localităţi se face prin drumurile comunale:

DC 2: Sulina – Cardon - C.A. Rosetti , drum pietruit în stare acceptabila, în

lungime totala de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti;

DC 3: C.A. Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pământ (nisip)

în stare acceptabila .

DC 4: Letea - C.A. Rosetti – Sfiştofca în lungime de 7, 0 km.

Teritoriul administrativ al comunei se învecinează:

• la nord Graniţa cu Ucraina,

• la est Graniţa cu Ucraina,

• la sud Sulina,

• la vest Chilia Veche.

1.4. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin pregătirea

amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier, excavarea

solului sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor ce vor sta la

baza construcţiei investiţiei analizate, pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de

sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea spaţiului verde, etc.

Totodată în interiorul perimetrului se vor realiza/moderniza drumuri de acces, drumuri

ce vor face legătura cu planul propus.

În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei analizate vor

fi angrenați un număr semnificativ de lucrători. Nu se poate determina durata de construcţie a

planului, aceasta este strict influenţată de absorbţia de investiţii atât la nivel local cât şi la nivel

naţional.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului, în măsura în care acesta

poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă aceste potenţiale efecte

negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele benefice generate de

implementarea PUG.


42

Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă, fără a afecta zonele limitrofe; lucrările

de construcţie presupun un interval de timp redus la maxim 24 luni, în funcţie de fiecare

obiectiv ce urmează a se implementa.

Limita intravilanului propus cuprinde, atât suprafeţele de teren destinate construcţiilor şi

amenajărilor, cât şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioadă determinată. Introducerea de

noi suprafeţe a fost determinată de măsurile de dezvoltare ale strategiei locale.


teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau

majorat cu suprafeţele nou introduse în intravilan. După cum se poate observa intravilanul

existent se va micşora cu 3,15 ha, intravilanul propus fiind retrasat în funcție atât de

necesităţile comunităţilor locale, cât şi de biodiversitatea din zonă.

Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:

În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar

(organizarea de şantier, săpături fundaţii etc.), precum şi o urbanizare a terenurilor agricole

acolo unde se doreşte a se realiza noi amenajări urbanistice.

Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în

context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei.

Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte

economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui

document ar putea avea ca efect:

direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;

nevalorificarea unor zone cu potenţial balnear, la justa sa valoare;

mediul social şi economic, ar suferi cel mai mult, prin lipsa implementării obiectivelor

din PUG.

Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG al

comunei C.A. Rosetti creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra

opţiunilor privind dezvoltarea zonei.


43

1.5 Resursele naturale necesare implementării planului Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare

resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.

Pentru implementarea planului este necesara modificarea destinaţiei terenurilor din

extravilanul oraşului, în zone multifuncţionale, în special în zona de activităţi productive pol

central de dezvoltare al zonei, având în vedere specificul zonei.

1.6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Nu se vor exploata resursele naturale provenite din cadrul ariilor naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea planului.

1.7 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Principalele surse de emisie a poluanţilor rezultaţi din activităţile desfăşurate în cadrul

amplasamentului în perioada de construcţie şi funcţionare sunt reprezentate de:

Perioada de construcţie/amenajare Luând în considerare specificul lucrărilor, zona implementării planului fiind situată în

intravilanul comunei C.A. Roseeti, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt

reprezentate de gazele de evacuare ale mijloacelor de transport, respectiv de praful generat

de trecerea acestora pe drumurile existente, în perioadele de lucrări. În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe

de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi

altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a


44

lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a

fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de

praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării obiectivelor propuse prin Actualizarea Planului

de Urbanism General al comunei C.A. Rosetti implică o serie de operaţii diferite, fiecare având

propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului,

specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de

la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi dirijate spre la locul de

asamblare/construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe

poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care

se desfăşoară aceste activităţi.

Poluanţii rezultaţi sunt: Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin:

oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de

carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

nivelul tehnologic al motorului;

puterea motorului;

consumul de carburant pe unitatea de putere;

capacitatea utilajului;

vârsta motorului/utilajului;

dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.


45

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Activitatea organizării de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi locală. Sursele se

încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a

lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim

maxim de 10 ore/zi.

Perioada de funcţionare/exploatare În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUG nu vor

constitui surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative

în vigoare.

Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zona va fi localizat doar în arealul

necesar realizării planului.

Recomandăm in cazul unor lucrări în vecinătatea/aproprierea luciurilor de apă,

constructorul să se doteze cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu

produse petroliere şi evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafaţă.

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor

generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere, etc. O altă

sursă de posibili poluanţi poate fi reprezentată de către utilajele care vor deservi punctele de

lucru analizate/implicate în implementarea obiectivelor din PUG, care pot fi generatoare de

scurgeri accidentale de produse petroliere. Pentru a elimina aceste cauze se va monitoriza şi

verifica periodic instalaţiile/utilajele/calitatea materialelor de construcţie ale sistemului de

colectare, respectiv stocare a carburanţilor şi dotarea amplasamentului cu produse absorbante

pentru a preveni eventualele scurgeri accidentale cu produse petroliere.

Factorul de mediu apa poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor

generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere de la

rezervoarele de combustibil, si apele uzate rezultate. Pe perioada execuţiei vor fi prevăzute

toalete ecologice, iar pentru perioada de funcţionare apele uzate vor fi tratate în stațiile de

epurare prevăzute.


46

Cu scopul menţinerii echilibrului între spaţiul liber şi cel construit, respectiv între

dezvoltarea economică şi cadrul natural, trebuie îndeplinite obiectivele de protecţie a mediului

stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru planul

urbanistic general.

Măsurile cuprind intervenţii spaţiale menite să reducă până la eliminare sursele de

poluare a calităţii mediului natural şi să îmbunătăţească condiţiile de existenţă a comunităţii

locale.

Din analiza situaţiei existente privind calitatea factorilor de mediu, decurg următoarele

direcţii prioritare de intervenţie: 1) refacerea şi conservarea mediului natural prin reconstrucţia

ecologică a incintelor îndiguite şi ameliorarea solurilor sărăturate; 2) respectarea normelor de

igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei; 3) mărirea gradului de confort prin dezvoltarea

reţelelor edilitare.

Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă:

definitivarea reţelelor de alimentare cu apă şi extinderea sistemului de distribuţie a apei

potabile;

crearea unor rezerve suficiente de apă, permanentă şi de calitate, la nivelul cererii în

perioada de vară;

zonele din care se captează apa trebuie protejate astfel încât să se evite poluarea,

motiv pentru care se instituie „zone de protecţie sanitară” conform Ordinului nr.

119/2014 pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de

viaţă al populaţiei.

Epurarea şi preepurarea apelor uzate:

toate localităţile componente au propuneri de extindere a reţelei de canalizare pentru

transportul apelor uzate menajere şi de conectare a acestei reţele la staţii de epurare;

până la realizarea sistemelor centralizate, se impune crearea bazinelor vidanjabile în

cazul tuturor construcţiilor care produc ape uzate.

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor:

micşorarea cantităţii de deşeuri eliminate prin colectarea selectivă în vederea

valorificării;


47

crearea structurilor necesare colectării selective a deşeurilor şi a spaţiilor pentru

colectare şi depozitare;

interzicerea depozitării deşeurilor în locuri neautorizate;

se va asigura informarea locuitorilor prin mijloace adecvate asupra sistemului de

gestionare a deşeurilor din cadrul localităţii;

se vor respecta prevederile planului regional şi ale planului judeţean de gestiune a

deşeurilor;

nu se va realiza puţ sec pentru animale moarte, din cauza prezenţei apei freatice la

foarte mică adâncime şi a terenului nisip care permite circulaţia facilă a apei, izolarea

puţului fiind problematică. O.G. nr. 47/2005 privind reglementările de neutralizare a

deşeurilor de origine animală, actualizată prin O.G.14/2010 şi Legea 73/2006, impune

incinerarea deşeurilor animaliere, consiliile locale fiind responsabile de neutralizarea

celor provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor găsite

moarte pe teritoriul unităţii administrative teritoriale respective, pentru care nu se poate

identifica proprietarul.

Ameliorarea terenurilor degradate:

reducerea potenţialului de salinizare a solurilor pe perioade îndelungate prin

renaturarea zonelor îndiguite;

stabilirea, pe baza unor studii, a măsurilor necesare reducerii infiltraţiilor manifestate pe

teritoriul localităţilor Letea, Sfiştofca, Periprava şi Cardon.

Arii naturale protejate:

se vor respecta prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Planul de Management

al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Punerea în valoare a valorilor peisagistice se va

face prin controlul modului de construire în zonele respective, prin interzicerea realizării

de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitectural depreciază

valoarea peisajului.

Pe teritoriul reţelei ecologice Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSPA0031

Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, precum şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) se

impune:


48

evitarea activităţilor ce pot afecta semnificativ habitatele şi speciile pentru care au fost

desemnate siturile;

luarea măsurilor pentru a menţine sau a aduce speciile şi habitatele respective într-o

stare favorabilă de conservare.

În plus, conform Directivei Habitate, trebuie să se asigure:

evaluarea impactului asupra mediului a oricăror planuri şi/sau proiecte susceptibile să

afecteze starea de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost

desemnat;

stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un efect negativ

asupra mediului şi pentru care nu există soluţii de reducere a efectelor (interes public

major, inclusiv raţiuni socio-economice);

stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de

management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management;

implementarea măsurilor de conservare prin aplicarea prevederilor din planurile de

management.

La acestea se adaugă măsuri nestructurale care includ participarea comunităţii locale la

crearea unui mediu potrivit existenței şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor de interes

local şi participarea la realizarea unor proiecte de ecologizare, protecţia mediului,

conştientizarea şi educarea spiritului civic.

1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare

Tabel nr. 7 Deşeuri generate la nivel de comună

Coduri deşeuri

HG 856/2002

Denumirea şi tipul caracterul deşeului generat (periculos, nepericulos, inert)

Modul de depozitare temporară

Modalităţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

Perioada de construcţie

17 05 04 Pământ excavat Se depozitează în cadrul organizării de şantier

Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului

20 03 01 Deşeuri menajere amestecate Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de salubritate

17 04 05 Deşeuri metalice Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate 17 04 07

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

Perioada de funcţionare


49

15 01 01

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

15 01 02 15 01 03 15 01 06 19 08 14 Hârtie şi carton

Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

20 01 01 20 01 02 Sticlă 20 01 38 Lemn 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metalice 20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de salubritate 17 09 04 Deşeuri inerte Spaţii special amenajate Eliminare prin societate de salubritate/săteni

02 01 06 Deşeuri de origine animală Platformă de compostare Eliminare prin societate de salubritate/săteni

16 02 14 DEEE Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie Deşeurile inerte rezultate pe perioada construcţiei şi funcţionare, vor fi limitate în timp.

Aceste deşeuri vor fi dirijate spre platforma special amenajată, platformă indicată de primărie.

Eventualele deşeuri metalice/ambalajele care pot rezulta pe perioada construcţiei vor fi

recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea reciclării acestora.

Deşeurile generate în perioada de funcţionare se vor colecta selectiv, se vor depozita în

spaţii special amenajate, pe platforme betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare la

societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii. Se vor respecta

prevederile Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu

cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar pe o

platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la depozitul de

deşeuri menajere de către o firmă specializată/autorizată.

1.7.2. Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri.

Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;


50

Hotărârea Guvernului 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi

electronice;

Monitorizarea şi implementarea proiectului POS Mediu, axa prioritară 2, Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea reprezintă obiectivul general al

„Asociaţiei de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere”, organism, în

care comuna C. A. Rosetti este membră. Deşeurile vor fi transportate cu maşini speciale până

la staţia de transfer şi mai departe cu nave pe Dunăre până la staţia de tratare mecano -

biologică Mihai Bravu şi la depozitul conform Mihai Bravu. În final prin acest proiect se

urmăreşte realizarea unei colectări selective în oraşele şi localităţile judeţului în procent de

100%.

1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Bilanţul teritorial al comunei C.A. ROSETTI Teritoriul intravilan propus, precum şi bilanţul zonelor funcţionale propuse prin

Actualizarea Planului de Urbanism General al Comunei C.A. ROSETTI sunt următoarele:

Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, are o suprafaţă totală de 26.578,86 ha,

intravilanul existent ocupând 820,78 ha, iar diferenţa de 25758,08 ha o reprezintă extravilanul

comunei.

Comuna C.A. Rosetti are în componenţă intravilanului 37 de trupuri ocupând o suprafaţă

totală de 820,78 ha. În urma implementării planului, intravilanul comunei C.A. Rosetti va avea

817,27 ha şi 33 de trupuri, ele fiind redate în tabelul nr. 2.

Extinderea intravilanului comunei este propus a se face cu moderaţie, ţinând cont pe de o

parte de tendinţa naturală de expansiune spaţială şi de apariţia unor noi zone funcţionale

determinante şi de dezvoltarea unor noi necesităţi la scara comunei, iar pe de altă parte de

posibila creştere a numărului de locuitori şi de utilizatori regionali ai reţelelor de servicii

publice. Aceste considerente au impus reconversia funcțională sau completarea funcțiunilor

existente cu unele noi, generatoare de creștere economică, bazate pe resursele şi bogăţiile

naturale ale comunei.


51

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Având în vedere obiectivele propuse prin prezentul PUG, prin implementarea planului

analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare care să presupună proiecte de

dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte mijloace de construcţie

necesare în implementarea planului propus, care pot afecta integritatea ariilor naturale de

interes comunitar, avifaunistic ori naţional, existente pe teritoriul administrativ al comunei C.A.

Rosetti.

1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a planului

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul Planului Urbanistic General al

comunei C.A. Rosetti este 10 ani, unele pot avea caracter permanent iar altele se pot modifica

în timp în funcţie de dezvoltările economice şi edilitare viitoare ale comunei C.A. Rosetti.

Implementarea obiectivelor se va face în perioada propusă în funcție de posibilităţile

financiare ale localităţii şi de durata accesării fondurilor necesare.

1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului Planul Propus Actualizare Plan Urbanistic General Comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea

este un plan de amenajare teritorială ce se află în etapa de avizare a schimbării funcţiunii

terenurilor aferente modificărilor de intravilan, sau a schimbării funcțiunilor terenurilor din

intravilanul existent.

Activităţile ce vor fi generate de implementarea planului propus rezultă din reglementările

urbanistice propuse în plan.

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care, alături de

cele existente vor forma noul intravilan.

În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General

se poate aprecia că economia comunei se va dezvolta valorificând condiţiile favorabile

existente şi potenţialul natural al zonei.


52

Activităţi industriale – nu vor avea o pondere semnificativă în dezvoltarea economică a

comunei, aceasta rămânând la stadiul de mică industrie, nepoluantă.

Depozitare şi construcţii - se vor moderniza şi vor avea o creştere economică funcţie de

gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a comunei (construcţii de locuinţe, dotări,

institiţii, turism, echipare edilitară, etc).

Agricultura – se preconizează o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificată a

teritoriului agricol, inclusiv a activităţilor ce prezintă interes turistic şi pescuit sportiv.

Dezvoltarea activităţilor turistice şi de agrement – valorificarea potenţialului zonei Deltei

Dunării, a pădurii Letea, etc.

Dezvoltarea activităţilor din această ramură, este prioritară atât pentru comuna C.A.

Rosetti, cât şi pentru judeţul Tulcea şi nu numai, şi va avea un aport semnificativ la

dezvoltarea economică a acestuia.

Alte activităţi - prestări servicii - dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie şi

pentru viitoarea dezvoltare în domeniul turistic.

În măsura în care vor apărea investitori sau fonduri pentru demararea unor proiecte

importante din punct de vedere economic, turistic şi nu numai, pe teritoriul administrativ sunt

destule posibilităţi de amplasare a unor noi obiective.

Transporturile şi circulaţia, reprezintă o funcţie urbană generalizată şi în consecinţă

trebuie să ţină cont de aspecte variate: comportament individual şi social, evoluţia preferinţelor

privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distracţiilor, etc. Aceste aspecte au consecinţe

directe asupra mobilităţii, a circulaţiei rutiere şi transporturilor.

În ceea ce priveşte zonele verzi şi zonele de protecţie atât în jurul ariilor naturale

protejate, cât şi a gospodăriilor comunale, au rolul de a proteja atât mediul înconjurător, cât şi

delimitarea clară a unor obiective de utilitate publică, respectând reglementările în vigoare şi

nu în ultimul rând protecţia populaţiei din zonă.

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Activităţile principale identificate în zona de amplasare a planului care generează un

impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

creşterea animalelor, păşunat (bovine), pe amplasament şi pe terenurile învecinate ;


53

depozitarea atât a deşeurilor menajere cât şi a celor de origine animală în zone

neamenajate;

Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate în

execuţie sau propuse au fost stabilite pe baza unor factori determinaţi de:

natura proiectelor aflate în vecinătatea obiectivelor ce fac obiectul prezentului PUG;

dimensiunea economica şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulativ;

distanţa faţă de zone protejate (arii naturale protejate) şi zone locuite.

Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ Scara la care se face evaluarea PUG comuna C.A. Rosetti judeţul Tulcea este una

locală. Analiza obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de

afectare semnificativă a componentelor de mediu (evaluare detaliată mai jos).

Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în

activităţi cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor

realiza studii de evaluare a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluări vor fi în măsură

să identifice, la o scară spaţio-temporală adecvată şi pentru proiecte concrete, caracteristicile

de mediu ce pot fi afectate semnificativ.

În urma identificării planurilor şi proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au

stabilit şi principalele căi posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra:

biodiversităţii locale;

asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

mediului social economic.

1.13. Alte informaţii relevante Nu este cazul.

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG

2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti cuprinde predominant grinduri nisipoase,

ocupând o suprafaţă compactă în partea centrală a zonei, în timp ce în vestul acesteia

prezintă aspectul unor fâşii izolate în cuprinsul întinselor stufărişuri. Spre est, între grindul


54

Letea şi braţul Chilia se situează zona antropizată a amenajării piscicole Popina. Grindul Letea

prezintă un relief vălurat, format din dune paralele fixate sau mobile, de maximum 12 m

înălţime, acoperite de o vegetaţie de stepă psamofilă, cu acoperire redusă.

Variaţia de suprafeţe restrânse a condiţiilor ecologice determină o dispunere în mozaic a

comunităţilor vegetale, depresiunile intradunale fiind ocupate, în funcţie de gradul de

accesibilitate al apei freatice, de tufărişuri, rarişti de arbori şi fâşii de pădure numite

„hasmacuri”. În perimetrul zonei strict protejate „Pădurea Letea” hasmacurile au o structură

complexă, bazată pe amestecul de specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora),

plop alb (Populus alba), frasin (Fraxinus pallisae). În partea vestică a grindului, precum şi

între C.A. Rosetti, Sfiştofca şi Cardon, pâlcurile de pădure sunt dominate de plop alb. În afara

hasmacurilor, zonele depresionare sunt ocupate predominant de tufărişuri de salcie târâtoare

(Salix rosmarinifolia) sau de vegetaţie halofilă, distribuită în special la est şi sud de pădurea

Letea, până la satul Cardon.

Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti se suprapune cu următoarele zone

protejate:

ROSCI 0065 Delta Dunării;

ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

Rezervaţia Naturală Biosfera Deltei Dunării;

Rezervaţia Pădurea Letea – zonă strict protejată;

Rezervaţia Lacul Răducu – zonă strict protejată.

Monitorizarea biodiversităţii locale Monitorizarea speciilor de fauna si flora precum si a habitatelor semnalate în perimetrul

implicat în dezvoltarea planului si în zona învecinata a planului, pe lângă informaţiile pe care le

oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor masuri de management

activ, face posibila si identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale si funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp util,

pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigura o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determina o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate sa fie bine documentate si corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologica are si o importanta teoretica, informaţiile obţinute având un rol


55

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determina structura, funcţiile şi dinamica

ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor si a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au

realizat într-o maniera standardizata. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o

etapa importanta a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor si a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea si analiza datelor într-o forma standardizata,

astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite sa fie comparabile

între ele si sa aibă aceeaşi valoare informaţionala.

Obiectivele urmărite au constat în:

monitorizarea parametrilor si indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,

sol) prin aportul planului propus);

cunoaşterea mai buna a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale,

tipuri de ecosistem si speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

schimbările pe termen lung a factorilor globali si locali de mediu;

evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

evidenţierea prezentei speciilor de plante si animale;

Tabel nr. 8 Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversității locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.Flora

Pasări cuibăritoare

Pasări sedentare

Pasări de pasaj

Pasări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile


56

Mamifere

Nevertebrate terestre

2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc.

2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0065 Delta

Dunării respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării

La nivelul comunei C.A Rosetti aria naturala de importanţă comunitară ROSCI – 0065 -

ocupa o suprafaţă de 454.037,00, suprapunându-se în proporţie de 100% cu teritoriul

administrativ al comunei.

În ceea ce priveşte teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii,

are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României,

cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă

până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi

zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate

geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul

Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică. Din suprafaţa totală a Rezervaţiei,

mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre

incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural

Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie

domeniul public de interes naţional.

Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea

(87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

Obiectivul principal al planului este reprezentat de modificarea intravilanului existent.

Prin „Actualizare PUG comuna C.A. Rosetti” se propune o creştere micşorare a intravilanului

existent de la 820,78 ha. la 817,27 ha, astfel limita intravilanului nou propus va fi retrasat. În

ceea ce priveşte obiectivele cu privire la alimentarea cu apă, reţeaua de canalizare,

modernizarea iluminatului public, acestea se vor desfăşura doar în intravilanul stabilit,


57

neafectând habitatele de interes conservativ din cadrul sitului de interes comunitar. În ceea ce

priveşte modernizarea drumurilor, se vor reabilita şi moderniza drumurile actuale.


58

Figura nr. 2 Evidenţierea zonelor protejate la nivelul UAT C.A. Rosetti


59

2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA

0031 - Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

97% din suprafaţa comunei C.A. Rosetti se află în aria de protecţie specială

avifaunistică ROSPA 0031, instituită conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind

declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000, având o suprafaţă totală de 512.820,00 ha.

Obiectivele prevăzute în prezentul PUG nu vor afecta structura sitului de protecţie

specială avifaunistică ROSPA 0031, deoarece majoritatea lucrărilor propuse se vor

desfăşura în afara zonei protejate.

2.2.3 Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Pădurea Letea

Pădurea Letea are o suprafaţă de 2825 ha. Zona strict protejată cuprinde doar o

parte din suprafaţa totală a pădurii, parte ce a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930

şi devenită rezervaţie naturală începând cu anul 1938. Pădurea s-a dezvoltat sub

forma unor fâşii late (hașmacuri) în spaţiile dintre dunele de nisip şi este formată din

stejar de luncă, stejar brumăriu, plop alb, frasin de luncă, tei alb. Pe dunele înalte cu

nisip nefixat şi nesolificat, coabitează periţorul, vineţele de nisip, troscot de nisip, pelinul

de nisip.

În ceea ce priveşte obiectivele prevăzute în prezentul PUG, acestea nu vor avea

nici un impact asupra rezervaţiei, deoarece ele se limitează strict în afara acestei zone,

neafectând structura habitatelor din cadrul rezervaţiei.

2.2.4 Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Lacul Răducu

Lacul Răducu ocupă o suprafaţă de 2 500 ha. Zona strict protejată Lacul Răducu

este situată în partea centrală a deltei maritime şi în sudul formaţiunilor de grinduri

Letea, fiind delimitată, la sud, de Dunărea Veche, de la canalul Magearu până la grindul

Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întâlnirea cu grindul Răducu şi, în continuare

până la Gârla Fără Nume, la nord de gârla temporară dintre grindul Răducului şi grindul

Părului, la nord-est de grindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul

Magearu, de la grindul Părului până la Dunărea Veche şi de următoarele coordonatele

geografice: 45016' N şi 45013' N; 29025' E şi 29030' E


60

În ceea ce priveşte obiectivele prevăzute în prezentul PUG, acestea nu vor avea

nici un impact asupra rezervaţiei, deoarece ele se limitează strict în afara acestei zone,

neafectând structura habitatelor din cadrul rezervaţiei.

2.2.5. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0065 Delta

Dunării, respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0065, a fost declarat arie naturală protejată

în densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau

lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice

din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri

silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii

de plante şi animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă

mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după

înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici

teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de

animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de

peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de

mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae,

orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească

(Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris

(Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia

dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata

şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de

numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican

creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar,

avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt

cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care

cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii

ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779

specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30

%; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor


61

sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi

halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme

observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de

specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada

1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică

de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol. Dintre

aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure

sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana

cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris,

Menyanthes trifoliata etc.).

Suprafaţa totala a sitului de 454037 ha este situat la o altitudine maxima de 229

m, iar ca regionare geografica aceasta este poziţionata în zona stepică şi pontică, fiind

delimitata de următoarele coordonate: latitudinea – N 44º 54' 1''si longitudine 28º 55'

13''. Tabel nr. 9 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N02 15 522, 521 Estuare, lagune N06 13 511, 512 Râuri, lacuri N07 51 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 10 211 - 213 Culturi (teren arabil) N16 5 311 Păduri de foioase N22 2 332, 333 Stâncării, zone sărace în

vegetaţie

2.2.6. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031

Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe

Suprafaţa totala a sitului de protecţie avifaunistică este de 512820 ha fiind situat la

o altitudine maxima de 137 m, iar ca regionare geografica aceasta este poziţionata în

zona stepică, fiind delimitata de următoarele coordonate: latitudinea – N 44º 54' 41''si

longitudine 28º 55' 42''.


62

Alte caracteristici ale sitului Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul

Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul Chilia şi la sud de

complexul lacustru Razim Sinoie. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare

componentă a sitului şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 kmp, din care cea mai

mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3.510 kmp, reprezentând circa 82%,

restul fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a

acestuia, în Ucraina. Ţinând cont de geneză, hipsometrie, relaţiile hidrice dintre braţele

Dunării şi zonele interioare, diferenţierile climatice şi variaţia peisagistică, în Delta

Dunării se pot distinge două mari sectoare - delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă. Delta

fluvială reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf

al Dunării. Principala sa caracteristică e suprafaţa relativ mare a grindurilor fluviale, în

timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (deasemenea de mici

dimensiuni), aflate într-un grad înaintat de colmatare. Delta fluvio-maritimă se

desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol în vest

şi ţărmul mării în est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman şi

Sărăturile un important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări importante la

contactul cu Marea Neagră. La sud de Delta propriu-zisă se desfăşoară până la capul

Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie

zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată iniţial de apele mării şi care a fost

compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. În ultimile decenii

complexul a suferit foarte mari modificări datorită acţiunii umane, fiind transformat în

rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţii amenajate în jurul

complexului. La vest de Tulcea, între cursul Dunării şi limita platoului continental până la

Cotul Pisicii se desfăşoară zona predeltaică ce cuprinde zonele umede naturale şi

seminaturale şi zonele agricole.Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-

continental cu influenţe pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori

moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Cantitatea mare de căldură este

dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore,

iar radiaţia solară globală însumează anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai

mari din ţară.


63

Clase de habitat prezente în sit: Tabel nr. 10 Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N02 14 522, 521 Estuare, lagune N06 11 511, 512 Râuri, lacuri N07 48 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 18 211 - 213 Culturi (teren arabil) N16 5 311 Păduri de foioase

2.2.7. Informaţii privind rezervaţia naturală Pădurea Letea

Pădurea Letea a fost declarată arie cu regim de protecţie integrală pentru

conservarea acestui tip de ecosistem (ce cuprinde numeroase elemente floristice şi

faunistice speciale: balcanice, mediteraneene, subtropicale, stepice), ocrotirea bogatei

flore şi faune, precum şi datorită valorii peisagistice (pădure cu aspect subtropical, cu

plante cu tulpini volubile ce se dezvoltă luxuriant pe copaci seculari grupaţi în fâşii

paralele cu dunele de nisip) a zonei.

Tipuri de ecosisteme: păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte;

pajişti pe grinduri maritime joase; dune de nisip mobile şi semimobile, acoperite parţial

cu vegetaţie.

Aici sunt prezente următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: vegetaţie

forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (cod 91AA); dune fixate cu vegetaţie

herbacee perenă (dune gri) (cod2130*); tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (cod

40C0*); păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (cod 91F0).

Specii. Fauna este reprezentată de specii valoroase unele fiind protejate conform

Convenţiei de la Berna: mamifere, păsări (113 specii din care 106 protejate: Pernis

apivorus, Haliacetus albicilla, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco subbuteo,

Circaetus gallicus etc.), reptile, amfibieni, 15 specii endemice de nevertebrate. Din cele

561 de specii de plante superioare identificate în zonă, Elymus pycnanthum este

endemism, iar cornaciul (Trapa natans) figurează pe lista speciilor protejate în

aceeaşi convenţie; o serie de plante superioare sunt periclitate (rare, vulnerabile sau în


64

pericol iminent de dispariţie): Dianthus pontederae, Gypsophilla paniculata (ipcărige),

Minuartia setacea, Limonium belidifolium, Helianthemum nummularium (iarba osului),

Camelina rumelica, Frankenia hirsuta, Frankenia pulverulenta, Rumex tuberosus,

Potentilla erecta (sclipeţi), Potentilla inclinata, Potentilla recta (buruiană de cinci

degete), Lathyrus sylvestris (bob de ţarină), Lythrum thymifolia, Euphorbia leptocaula,

Euphorbia paralias, Aegylops cylindrica (ciucure).

Asociaţii vegetale: Elymetum gigantei, Ephedro-Caricetum colchicae, Scabioso

ucrainicae-Caricetum ligericae, Aperetum maritimae, Cynodontemum dactyloni, Dauco

(guttati)-Chrysopogonetum grylli, Saliceto (rosmarinifoliae)-Holoschoenetum vulgaris,

Fraxinetum pallisae, Quercetum roboris, Quercetum roboris-pedunculuflorae, Carici

acutiformis, Salicetum cinerae, Scirpo-Phragmitetum, Typhaetum angustifolie,

Caricetum ripariae-acutiformis.

2.2.8. Informaţii privind rezervaţia naturală Lacul Răducu

Aria declarată ca având regim de protecţie integrală cuprinde atât lacul

Răducu (cu o ihtiofaună specifică zonei), precum şi grindurile Răducului şi arii

depresionare inundabile cu floră şi faună tipic deltaică. Tipuri de ecosisteme: lacuri cu

schimb redus de ape, acoperite parţial cu vegetaţie plutitoare (Lacul Răducu); arii

depresionare inundabile, cu vegetaţie hidrofilă fixată (comunităţi de stuf şi papură);

formaţiuni de plaur; pajişti pe grinduri maritime joase. Principalul tip de habitat este

habitatul cu lacuri distrofe şi iazuri (cod 3160).

Specii. Aria adăposteşte specii de păsări, reptile (Emys orbicularis, Natrix natrix),

amfibieni (Bombina bombina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Rana ridibunda), peşti

(Aspius aspius, Leucaspius delineatus, Rhodeus sericeus, Misgurnus fossilis, Silurus

glanis), plante superioare (Trapa natans, Salvinia natans), protejate conform Convenţiei

de la Berna.

Asociaţii vegetale: Typhaetum angustifolie, Salvinio-Spirodeletum polyrrhizae,

Myriophillo-Nupharetum, Scirpo-Phragmitetum.


65

2.2.9. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor

naturale protejate de interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic

ROSCI 0065 Delta Dunării

Tabelul nr. 11 Habitate şi specii de interes comunitar

prezente în ROSCI 0065

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

1.00 B C B B

1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului 1.00 A A B B

1310 - Comunități cu salicornia și alte specii anuale

care colonizează terenurile umede și nisipoase

1.00 B A B B

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 1.00 A A A A

2190 - Depresiuni umede intradunale 1.00 A A A A

6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase

sau argiloase 1.00 B C B B

6420 - Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

campiilor, până la cel montan si alpin

0.00 A A B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan și alpin

30.00 A A A A

6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii 1.00 B C B B

6510 - Pajiști de altitudine joasă 1.00 B B B B

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea

uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea

1.00 A A A A

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

10.00 A B A A

3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație

2.00 A A A A


66

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Râuri cu maluri

namoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si

Bidention

1.00 A A A A

92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă 3.00 A A A A

62C0 - Stepe ponto-sarmatice * 1.00 A C A A

2110 - Dune mobile embrionare 1.00 B A B B

2130 - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena * 5.00 A A A A

1150 - Lagune costiere * 2.00 B A B B 3140 - Ape puternic oligo-

mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara

1.00 B A B B

1410 - Pajiști sărăturate de tip mediteranean 1.00 A A A A

92D0 - Galerii ripariene si tufărișuri 0.20 B A B B

3160 - Lacuri distrofe și iazuri 1.00 B B B B 7210 - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus * 0.00 B A B B

40C0 - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice * 0.00 C C B C

91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar

pufos 0.00 C C B C

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri

0.80 A B A A

1530 - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-

sarmatice * 1.00 B C B B

6120 - Pajiști xerice pe substrat calcaros * 1.00 A C A A

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Tabel nr. 12 Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Residentă

Migratoare Populație

Conservare

Izolare

Evaluare

globală Reproducer

e Ierna

t Pasa

j 133

5 Spermophilu

s citellus P C B C B

1355 Lutra lutra R A B C B


67

1356

Mustela lutreola R A B B B

2635

Vormela peregusna V C B B B

2633

Mustela eversmannii V B B B B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Tabel nr. 13 Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere ernat Pasaj

1298 Vipera ursinii R A A A A 1219 Testudo graeca R C B B B 1993 Triturus

dobrogicus RC A B B A

1220 Emys orbicularis RC A B C A 1188 Bombina

bombina C A A C A


Tabel nr. 14 Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluare

globală Reproducer

e Ierna

t Pasa

j 4127 Alosa tanaica P RC A B C B

1130 Aspius aspius C A A C A

1149 Cobitis taenia RC A B C B

1124

Gobio albipinnatus C B A C A

1157

Gymnocephalus schraetzer C A B B B

1145

Misgurnus fossilis C A A C A

2522

Pelecus cultratus RC A B C B

1134

Rhodeus sericeus amarus

P B A C A

114 Sabanejewia RC A B C B


68

6 aurata 1160 Zingel streber P B B C B

2511 Gobio kessleri V D

1159 Zingel zingel P B B C B

2011 Umbra krameri R A B B B

2555

Gymnocephalus baloni RC A A B A

4125

Alosa immaculata P C A B C B


Tabel nr. 15 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluare

globală Reproducer

e Ierna

t Pasa

j 1037

Ophiogomphus cecilia P A B C B

1060

Lycaena dispar RC B B C B

4028 Catopta thrips R B B C B

4045

Coenagrion ornatum P?

4030

Colias myrmidone P B B C B

1089

Morimus funereus R D

4027

Arytrura musculus R A B C B

4064

Theodoxus transversalis R B B B B

4056

Anisus vorticulus R B B C B

1082

Graphoderus bilineatus P B B C B

4036

Leptidea morsei P A B C B


Tabel nr. 16 Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE


69

Cod Nume PopulațieEvaluarea sitului

Populație Conservare Izolare Evaluare globală

2253 Centaurea jankae R A A B B 4067 Echium russicum R C C A A

1516 Aldrovanda vesiculosa R A C B B

1428 Marsilea quadrifolia R A C B B 2255 Centaurea pontica V A A B B

Tabel nr. 17 Alte specii importante de floră si faună

Denumire științifică Populație

Alyssum borzaeanum R CAnacamptis pyramidalis V D

Artemisia arenaria R DAsperula setulosa R D

Astrodaucus littoralis V DBagrada stolata R D

Bufo bufo C DCakile maritima ssp. euxina R DCamphorosma monspeliaca V D

Canis aureus P DCarassius auratus auratus P D

Carassius carassius V ACarex secalina V C

Centaurium spicatum R DCeratophyllum demersum C DChalcalburnus chalcoides

mento P? A Convolvulus lineatus R DConvolvulus persicus R D

Corispermum marschallianum R DCoronella austriaca R DCrambe maritima R D

Crypsinus angustatus R DEremias arguta P D

Erinaceus concolor concolor R DEryngium maritimum R D

Esox reichertii P DEuphorbia paralias P DFrankenia hirsuta R D

Geotomus elongatus R DGeotomus punctulatus R D

Groenlandia densa P DHeliotropium curassavicum V D

Hottonia palustris R D


Hyla arborea P DLacerta agilis P D

Leprosoma inconspicuum R DLepus europaeus R D

Leuciscus borysthenicus R DLeuciscus idus R D

Limonium meyeri R DLindernia procumbens P C

Medicago marina V DMelanocoryphus tristrami R D

Melilotus arenaria R AMenaccarus arenicola R DMerendera sobolifera V D

Micromys minutus R DMus spicilegus R D

Mustela erminea aestiva R DMustela nivalis R D

Myriophyllum spicatum C DNeogobius syrman P? BNeomys anomalus P D

Nuphar lutea P ANymphaea alba P A

Ochetostethus nanus R DOdontoscelis fuliginosa R DOdontoscelis hispidula R D

Onosma arenaria R DOrchis coriophora ssp. fragrans R D

Orchis laxiflora ssp. elegans R DOrchis morio V D

Pachybrachius fracticollis R DParamysis intermedia V B

Paramysis kessleri V BPelobates fuscus P D

Pelobates syriacus P D


70


Perca fluviatilis P DPetunia parviflora V D

Phragmites australis C DPlantago cornuti R APodarcis taurica P D

Polygonum amphibium P DPolypogon monspeliensis R A

Potentilla pedata R APterocuma pectinatum V B

Rana ridibunda C DRanunculus aquatilis P D

Ruppia cirrhosa V DRuppia maritima V D

Saccharum strictum V DSaga pedo R D

Salvinia natans C CSander lucioperca P D


Sander volgensis P DSciocoris homalonotus R DScolymus hispanicus R A

Silene thymifolia V DSilurus soldatovi P DSorex araneus R D

Stachys maritima V DStagonomus bipunctatus R D

Stibaropus henkei R DSyrenia montana R A

Tholagmus flavolineatus R DTrapa natans C C

Triturus vulgaris P AUmbra krameri R BVimba vimba P D

Zannichellia prodani P BZygophyllum fabago V D

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Vulnerabilitate - în ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi

macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare,

asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile

inferioare ale lanţului trofic. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a

bazinului dunărean şi, în special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor),

microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald

acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând

circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie

a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către

consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare. În

consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea

acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de

adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai

redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin

pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn,

crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD


71

(caracuda, linul, văduviţa). În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai

reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în

cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în marş sau în

staţionare, pe braţele Dunării(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele

interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la

bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca

urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,

instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul

Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:Km107 de pe braţul Sfântu

Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă modificări

semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val,precum şi

producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de

cuibărire şi hrănire.

Desemnarea sitului – un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983

din august 1990 care, odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei

Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o

administraţie şi un consiliu ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de

elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin care s-a stabilit structura şi modul de

administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a unor areale deteriorate. * Deşi Delta

Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în reţeaua

internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera” (MAB)

din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin statutul

acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a

ratificat şi transmis la UNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi

Cultural Universal care conferea acordul ţării noastre la respectarea statutului acestor

arii protejate şi solicita includerea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte

afilieri internaţionale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Convenţiei privind

zonele umede de importanţă internaţională – îndeosebi ca habitat pentru păsările de

apă, cunoscută sub denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în

decembrie 1991, Delta Dunării, ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista


72

Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO. Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost

promovat în 1971 de către UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere),

prin care se are în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme

reprezentative cu resurse genetice capabile de menţinerea şi extinderea unor specii de

plante şi animale pe cale de dispariţie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii

protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu este destinată unei protecţii exclusive ci are mai

multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şi anume: conservarea ecosistemelor

şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile; păstrarea formelor tradiţionale

de activitate economică, care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice;

cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor ecosistemelor protejate;

armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaţiei

Biosferei – conservarea.

Tip de proprietate - o mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei

Rezervaţiei Delta Dunării. Suprafeţele de păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor

locale, în rest, situaţia sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi

plantaţiile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate

de Direcţia Silvică Tulcea.

ROSPA 0031 Delta Dunării Complexul Razim Sinoe Tabel nr. 18 Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluare

globală Reproducer

e Ierna

t Pasaj

A001 Gavia stellata

40-50i A B C C

A002 Gavia arctica 50-80i A B C C

A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160 p A A A A

A020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B A

A021 Botaurus stellaris 800-1000p A B C A

A022 Ixobrychus minutus 3000-3500 p A B C A

A023 Nycticorax nycticorax 3500-4000p A B C A

A024 Ardeola 3000-4000p A B C A


73

ralloides

A026 Egretta garzetta 1700-2500 p A B C A

A027 Egretta alba 320-360p 1000-1200i A B C A

A029 Ardea purpurea 230-450 p A B C A

A030 Ciconia nigra 2-5i 500-1000i C B C B

A031 Ciconia ciconia 100-120p

45000-

60000iB B C C

A032 Plegadis falcinellus 2000-3200 p A B C A

A034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C A

A037 Cygnus

columbianus bewickii

10-40i A B C B

A038 Cygnus cygnus

340-1270

i B B C A

A042 Anser erythropus

10-30 i A B C A

A060 Aythya nyroca 3800-4200 p A B C A

A068 Mergus albellus R 4000-

5000i A B C A

A071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C C

A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C

A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A

A080 Circaetus gallicus R D

A081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C B

A082 Circus cyaneus

150-200 i B B C B

A083 Circus macrourus 50-60i B B C C

A084 Circus pygargus 3-6i

500-800i B B C C

A089 Aquila pomarina

200-300 i C B C C

A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B

A092 Hieraaetus pennatus 50-80i D

A094 Pandion haliaetus RC C B C C

A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C

A097 Falco 300-350p 2000- A B C A


74

vespertinus 3000i

A098 Falco columbarius

20-60 i B B C B

A103 Falco peregrinus 2-4i 10-

20i B B C C

A119 Porzana porzana 300-400 p B B C B

A120 Porzana parva 2000-3000 p A B C A

A121 Porzana pusilla V C B C C

A127 Grus grus R C B C C

A131 Himantopus himantopus 220-370 p

1400-2200 i A A C B

A132 Recurvirostra avosetta 220-280 p

800-1200 i A A C B

A133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C C

A135 Glareola pratincola 420-540 p A B C B

A138 Charadrius alexandrinus 90-120 p

450-520 i A B C B

A139 Charadrius morinellus R C B C C

A140 Pluvialis apricaria

300-500i B B C C

A151 Philomachus pugnax

13000-

18000 i

B B C B

A154 Gallinago media

20-80 i A B B B

A157 Limosa lapponica 1-5 i D

A159 Numenius tenuirostris 1-3 i A B C B

A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C

A170 Phalaropus lobatus

700-1200 i C B C C

A176 Larus

melanocephalus 160-200p A B B A

A177 Larus minutus

10000-

12000 i

A B C B

A180 Larus genei 20-70

i C B C B

A189 Gelochelidon nilotica 8-12 p

320-350 i A B C B

A190 Sterna caspia

500-1000i A B C B

A191 Sterna 250-300p 3000- A B C B


75

sandvicensis 5000i

A193 Sterna hirundo 1800-2300 p A B C B

A195 Sterna albifrons 40-100p A B C B

A196 Chlidonias hybridus 5000-6000p

30000-

50000iA B C B

A197 Chlidonias niger 200-300 p B B C C

A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B

A229 Alcedo atthis 1500-1700 p A B C B

A231 Coracias garrulus 500-600p B B C B

A234 Picus canus RC D

A236 Dryocopus martius RC D

A238 Dendrocopos medius R D

A242 Melanocorypha calandra RC D

A246 Lullula arborea R R D

A255 Anthus campestris RC C B C C

A272 Luscinia svecica 300-700 p A B C B

A293

Acrocephalus

melanopogon

400-1000 p A A C B

A307 Sylvia nisoria R RC C B C C

A320 Ficedula parva C D

A321 Ficedula albicollis C D

A338 Lanius collurio RC C D

A339 Lanius minor R C D

A379 Emberiza hortulana R D

A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500 p

4000-6500

i

4000-6500 i A B C A

A396 Branta ruficollis

1000-3000i

7000-24000i A B C A

A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B

A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C

A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C

A429 Dendrocopos syriacus RC D


76

A464 Puffinus yelkouan

20-100i B B B B

A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B

A533 Oenanthe pleschanka 12-24 p B B B B


Tabel nr. 19 Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

A004 Tachybaptus ruficollis

RC B B C C

A005 Podiceps cristatus

RC C B C C

A006 Podiceps grisegena

400-800 p 5000-10000 i

A B C B

A008 Podiceps nigricollis

RC C C B B C B

A017 Phalacrocorax carbo

8000-12000 p

3000-7000 i

40000-50000 i

A B C B

A025 Bubulcus ibis 2-8 p A B B A028 Ardea cinerea 600-800 p C B C C A036 Cygnus olor 3600-

5300 i A B C A

A039 Anser fabalis 20-120 i

C B C C

A043 Anser anser 6500-15000 i

A B C A

A048 Tadorna tadorna

800-1200 i

B B C A

A050 Anas penelope 8000-10000 i

A B C C

A051 Anas strepera 1300-3000 i

A B C A

A052 Anas crecca 9000-20000 i

B B C C

A053 Anas platyrhynchos

20000-40000 i

A B C B

A054 Anas acuta 1200-7000 i

B B C C

A055 Anas querquedula

4500-8000 i

B B C C

A056 Anas clypeata 9000- A B C B


77

10000 i A058 Netta rufina 540-

2470 i P A B C A

A059 Aythya ferina 24000-38000 i

B B C B

A061 Aythya fuligula 18000-20000 i

A B C B

A067 Bucephala clangula

30-50 p 1000-1200 i

A B C B

A069 Mergus serrator 230-340 i

C B C C

A070 Mergus merganser

120-180 i

B B C B

A086 Accipiter nisus RC RC D A087 Buteo buteo R P D A088 Buteo lagopus R D A099 Falco subbuteo RC C B C B A118 Rallus

aquaticus RC A B C C

A123 Gallinula chloropus

C C B C C

A125 Fulica atra C 40000-50000 i

80000-100000 i

B C C B

A130 Haematopus ostralegus

15-20 p A B C C

A141 Pluvialis squatarola

2500-3000 i

B B C B

A142 Vanellus vanellus

500-600 p 10000-12000 i

B B C C

A143 Calidris canutus

1-5 i A B A A

A144 Calidris alba 300-800 i

B B C C

A145 Calidris minuta 2800-3200 i

B B C B

A146 Calidris temminckii

120-400 i

B B C C

A147 Calidris ferruginea

8000-9000 i

B B C B

A149 Calidris alpina 10000-17000 i

B B C B

A150 Limicola falcinellus

700-950 i

B B C C

A152 Lymnocryptes minimus

500-1000 i

B B C B

A153 Gallinago gallinago

5000-10000 i

B B C B

A155 Scolopax rusticola

RC R B B C C

A156 Limosa limosa 10000-15000 i

B B C B


78

A158 Numenius phaeopus

200-500 i

C B C B

A160 Numenius arquata

4500-6000 i

A B C B

A161 Tringa erythropus

3000-4000 i

A B C B

A162 Tringa totanus 3500-12000 i

B B C B

A163 Tringa stagnatilis

600-700 i

B B C B

A164 Tringa nebularia

1300-2600 i

B B C C

A165 Tringa ochropus

4000-5000 i

B B C C

A168 Actitis hypoleucos

400-700 i

C B C C

A169 Arenaria interpres

80-120 i

A B C C

A173 Stercorarius parasiticus

R B A C B

A174 Stercorarius longicaudus

V D

A179 Larus ridibundus

2000-3000 p 20000-50000 i

B B C C

A182 Larus canus 4000-10000 i

C B C C

A183 Larus fuscus 200-400 i

C B C C

A207 Columba oenas R R D A210 Streptopelia

turtur RC D

A214 Otus scops R D A221 Asio otus RC D A226 Apus apus R D A228 Apus melba V D A230 Merops

apiaster P RC D

A232 Upupa epops C D A247 Alauda

arvensis RC D

A249 Riparia riparia 5000-7000 p C B B C B A251 Hirundo rustica P P D A252 Hirundo daurica R D A253 Delichon urbica RC D A256 Anthus trivialis P D A258 Anthus

cervinus R B B C C

A259 Anthus spinoletta

P D

A260 Motacilla flava RC C C B C B A261 Motacilla

cinerea P P D

A262 Motacilla alba C C C B C B A263 Bombycilla R D


79

garrulus A266 Prunella

modularis P D

A270 Luscinia luscinia

P RC D

A271 Luscinia megarhynchos

P RC D

A273 Phoenicurus ochruros

P D

A274 Phoenicurus phoenicurus

C C C B C B

A275 Saxicola rubetra

RC D

A276 Saxicola torquata

RC D

A277 Oenanthe oenanthe

P C D

A278 Oenanthe hispanica

R C B C C

A284 Turdus pilaris RC D A285 Turdus

philomelos P D

A286 Turdus iliacus R D A287 Turdus

viscivorus R D

A290 Locustella naevia

R D

A292 Locustella luscinioides

P A B C C

A295 Acrocephalus schoenobaenus

C C B B C B

A296 Acrocephalus palustris

P RC C B C B

A297 Acrocephalus scirpaceus

C C B B C B

A298 Acrocephalus arundinaceus

C C B B C B

A299 Hippolais icterina

RC RC C B C C

A308 Sylvia curruca P D A309 Sylvia

communis P D

A310 Sylvia borin P D A311 Sylvia

atricapilla P D

A314 Phylloscopus sibilatrix

P D

A315 Phylloscopus collybita

R P D

A316 Phylloscopus trochilus

P D

A317 Regulus regulus

P D

A319 Muscicapa P RC D


80

striata A322 Ficedula

hypoleuca RC D

A335 Certhia brachydactyla

R D

A336 Remiz pendulinus

C D

A337 Oriolus oriolus RC D A340 Lanius

excubitor R D

A341 Lanius senator R D A351 Sturnus

vulgaris P P D

A353 Sturnus roseus P RC B B C C A359 Fringilla

coelebs C P D

A360 Fringilla montifringilla

RC D

A361 Serinus serinus RC D A363 Carduelis

chloris P RC D

A364 Carduelis carduelis

P RC D

A365 Carduelis spinus

RC D

A366 Carduelis cannabina

R RC D

A368 Carduelis flammea

R D

A371 Carpodacus erythrinus

V D

A375 Plectrophenax nivalis

V D

A383 Miliaria calandra

RC P D

A435 Oenanthe isabellina

R D

A438 Hippolais pallida

R A B A C

A459 Larus cachinnans

1500-2000 p 15000-20000 i

A B C C

A515 Glareola nordmanni

1-5 i A B A C


Vulnerabilitate - braconajul - turismul in masa - industrializarea şi extinderea

zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in

timpul cuibăritului (colonii), a perioadelor de migraţie şi iarnă (aglomerări ale speciilor de


81

păsări acvatice) - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a

terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea

excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea

habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole precum

cositul sau păşunatul - arderea vegetaţiei in timpul cuibaritului si al migratiei - înmulţirea

necontrolată a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice -

amplasare de generatoare eoliene - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive -

defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe

mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - împăduririle zonelor

naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)

Desemnarea sitului - Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim-Sinoie a fost

inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în 1990, în cadrul Programului

“OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. Valoarea de patrimoniu natural

universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea

acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă

umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Convenţia

RAMSAR.

Tip de proprietate - în mare parte terenul este proprietate de stat, domeniu public

de interes naţional şi în mai mică masură proprietate privată.

ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din sit

Influență

210 - Pescuitul comercial A 45.00 - 421 - Depozit de deşeuri menajere A 2.00 - 620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

A 15.00 -

243 - Braconajul, otrăvirea, capcane A 10.00 - 180 - Arderea controlată B 0.00 - 230 - Vânătoarea A 0.00 - 840 - Inundarea A 0.00 0


82

Activități și consecințe în jurul sitului Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din sit

Influență

140 - Păşunatul A 15.00 - 210 - Pescuitul comercial A 30.00 - 620 - Sporturi de exterior şi activităţi de petrecerea timpului liber în natură

A 15.00 -

120 - Fertilizarea A 0.00 0 110 - Folosirea pesticidelor A 0.00 - 101 - Modificarea practicilor agricole A 0.00 - 320 - Prospecţiuni, exploatări, explorări A 0.00 - 410 - Zone industriale sau comerciale A 0.00 - 419 - Alte zone industriale/ comerciale A 0.00 -

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Planuri de management al sitului

Există plan de management şi se aplică.

2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0065,

ROSPA0031, Rezervaţia Naturală Delta Dunării, Rezervaţia naturală Pădurea Letea,

Rezervaţia naturală Lacul Răducu, descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si

habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a

relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia

acestora

Din obiectivele specifice planului analizat, o parte a acestora au legătura directă cu

ariile naturale protejate aflate în unitatea administrativă a comunei C.A. Rosetti şi

anume:



O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe

teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de

comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de

trafic);


83

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor

spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi

echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);






O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie

adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea

condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de

reglementări pentru autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de

Urbanism);



stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale

planuri urbanistice zonale).

În funcţie de aceste obiective au fost trasate o serie de domenii şi măsuri pentru

implementarea PUG astfel:

DOMENIU MĂSURI/PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

FOND CONSTRUIT

1. Întocmirea planurilor parcelare în vederea intabulării proprietăţilor

2. Integrare în tarla pe planul digital a planului de amplasament şi delimitare ale proprietăţilor înscrise în cartea funciară

3. Actualizarea bazei de date în ceea ce priveşte cadastrul UAT C.A. Rosetti şi finalizarea aplicării legii fondului funciar la nivelul UAT

4. Executarea de servicii de realizare a planurilor parcelare la nivel de tarla pentru UAT C.A. Rosetti

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

5. Iniţierea de parteneriate cu localităţi cu specific similar şi demararea de activităţi bazate pe schimbul de experienţă şi de bune practici

6. Sprijinirea şi asistarea întreprinzătorilor locali prin intermediul unui incubator de afaceri

7. Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării de noi ramuri economice


84

– cu accent pe activităţile prietenoase 8. Înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti 9. Exploatarea eficientă a terenurilor agricole, valorificarea

elementelor naturale specifice şi procesarea locală a produselor primare

10. Programe şi campanii de conştientizare şi informare asupra oportunităţilor de dezvoltare în domeniul agricol şi zootehnic

11. Sprijinirea ONG-urilor cu activitate în domeniul agricol 12. Stimularea companiilor de pe raza Comunei să ofere tinerilor

programe de tip “practică” pentru facilitarea orientării profesionale

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI

POTENŢIAL DEMOGRAFIC

13. Masuri care sa impulsioneze cresterea natalitatii 14. Facilitati privind locuirea acordate tinerelor familii 15. Facilitati de ordin socio-economic acordate tinerelor familii 16. Stimularea incadrarii in munca a tinerilor 17. Cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor

tinere 18. Masuri pentru cresterea si dezvoltarea pietei muncii 19. Asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ ŞI DE

TRANSPORT

20. Realizarea unei infrastructuri de captare şi transport a apei potabile şi reţelei de canalizare ape uzate menajere şi pluviale în Comuna C.A. Rosetti

21. Asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare

22. Realizarea unei statii de epurare pentru apele uzate menajere

23. Reabilitarea partiala, extinderea şi modernizarea sistemului rutier în Comuna C.A. Rosetti;

24. Extinderea infrastructurii de iluminat public, în zonele neiluminate

25. Modernizarea sistemului de iluminat public existent 26. prin alocarea de fonduri proprii, accesarea de fonduri 27. nerambursabile şi/sau credite 28. Reabilitarea posturilor trafo existente de către operatorul de

servicii 29. Alimentarea cu energie electrica a tuturor locuintelor; 30. Se recomandă utilizarea surselor regenerabile de energie:

panouri solare, biomasa, pompe de caldura, etc 31. Se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes

public şi a locuinţelor individuale, în funcţie de posibilităţi 32. Se recomandă echiparea tuturor obiectivelor de utilitate

publică cu centrale termice proprii cu combustibil solid

PROTECŢIA MEDIULUI

33. Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu

34. Dezvoltarea turismului ecologic şi turismului cultural 35. Implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării

şi epurării apelor uzate provenite din activităţile gospodăriilor, instituţiilor şi agenţilor economici


85

36. Dezvoltarea locală integrată a sectorului de salubrizare a localităţii şi managementul deşeurilor solide

37. Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor care să includă toate etapele unui sistem eficient – colectare selectivă la sursă, valorificarea deşeurilor refolosibile, transport, depozitare conformă cu normele în vigoare, etc.

38. Creşterea eficienţei utilizării resurselor naturale şi a energiei 39. Introducerea surselor regenerabile de energie.

2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes

comunitar reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a

acestora in raport cu aria naturala protejata

Covorul vegetal al zonei studiate prezintă o certă valoare conservativă de interes

internaţional, având în vedere că majoritatea asociaţiilor se încadrează în habitate de

interes comunitar (DEVILLIERS et altii 1996; SANDA, ARCUŞ, 1999; SANDA et altii

2008) codificate după cum urmează: 1310 (15.11521), 3150 (22.413), 92A0 (44.6611,

44.6621, 44.6622). Tot în această categorie figurează şi habitatele prioritare 1530*

(15.A21275), 6260* (34.A2111, 34.A21222), 6440 (37.263), 6420 (16.22B1).

În ceea ce priveşte gradul de antropizare este de remarcat faptul că, deşi există

un păşunat mediu sau chiar intens în unele zone datorită hergheliilor de cai şi a

turmelor de vite nesupravegheate, totuşi toate asociaţiile identificate în cursul

cercetărilor, descrise în continuare, sunt de tip primar. Staţiunile speciilor, asociaţiilor şi

habitatelor enumerate mai jos se înscriu în totalitate în perimetrul sitului Natura 2000

Delta Dunării.

15.11521 Comunităţi vest-pontice de Salicornia sp., Suaeda sp. şi Salsola

soda (Western Pontic glasswort-seablite-saltwort swards)

Asociaţia Suadetum maritimae Soó 1927 a fost înregistrată între C.A. Rosetti

şi Cardon, fiind observată de asemenea între Letea şi C.A. Rosetti, unde formează fâşii

înguste, lungi de câţiva kilometri, în zonele cu relief negativ. În cuprinsul acestei

asociaţii a fost notată prezenţa speciei ameninţate rare Limonium meyeri.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Suaeda maritima;

Specii ameninţate: Limonium meyeri;


86

Alte specii: Aeluropus litoralis, Cynodon dactylon, Halimione pedunculata,

Juncus gerardi, Juncus littoralis, Salicornia europaea, Spergularia media.

15.A21275 Pajişti sărăturate vest-pontice de Cynodon dactylon (Western Pontic

Cynodon saline beds)

Asociaţia Trifolio fragifero-Cynodontetum Br.-Bl. et Bolos 1958 formează pajişti

ruderalizate limitrof satului Cardon, precum şi între C.A. Rosetti şi respectiva localitate.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Cynodon dactylon, Trifolium

fragiferum;

Alte specii: Conyza canadensis (+; RC), Linum austriacum , Oenothera biennis,

Pulicaria dysenterica, Scirpoides holoschoenus, Teucrium scordium, Xanthium

italicum.

22.353 Comunităţi amfibii halo-nitrofile ponto-panonice (Ponto-Pannonic halo-

nitrophile amphibious communities)

Asociaţia Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933, descrisă între Letea şi C.A.

Rosetti, constituie habitatul unei singure specii ameninţate rare, Samolus valerandi.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Bolboschoenus maritimus;

Specii ameninţate: Samolus valerandi;

Alte specii: Aster tripolium, Atriplex hastata, Mentha aquatica (+; LR),

Phragmites australis, Pulicaria dysenterica, Salicornia europaea, Schoenoplectus

tabernaemontani, Typha angustifolia.

22.413 Comunităţi de Stratiotes aloides (Water-soldier rafts)

Asociaţia Stratiotetum aloidis Nowinski 1930, semnalată în cadrul studiilor proprii

între C.A.Rosetti şi Cardon, într-un canal colmatat, este edificată de specia ameninţată

vulnerabilă Stratiotes aloides.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Stratiotes aloides (5; RC),

Specii ameninţate: Stratiotes aloides.

Alte specii: Nymphaea alba, Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris,

Typha angustifolia.


87

22.4311 Comunităţi de nuferi (Waterlily beds)

Asociaţia Nymphaetum albae Vollmar 1947, inventariată între C.A. Rosetti şi

Cardon a fost observată şi în lungul canalului Magearu, limitrof satului Letea. Singura

specie de interes conservativ identificată până în prezent este taxonul Salvinia

natans, inclus în categoria „neameninţat”.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Nymphaea alba;

Specii ameninţate: Salvinia natans;

Alte specii: Typha angustifolia;.

37.26412 Pajişti pontice de Holoschoenus sp. de interdune (Pontic dune slack

Holoschoenus grasslands)

Asociaţia Saliceto rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mititelu et al. 1973 a

fost inventariată între C.A. Rosetti şi Cardon, unde singura specie ameninţată întâlnită

în această subasociaţie a fost Limonium meyeri. În perimetrul pădurii Letea au fost

înregistrate şi fitocenoze dominate de Salix rosmarinifolia, la care se daugă şi o altă

specie ameninţată rară, Periploca graeca.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Scirpoides holoschoenus, Salix

rosmarinifolia;

Specii ameninţate: Limonium meyeri, Periploca graeca, Salix rosmarinifolia.

Alte specii: Carex colchica, Consolida regalis, Conyza canadensis, Cynodon

dactylon, Daucus carrota, Eleagnus angustifolia, Euphorbia seguieriana, Juncus

litoralis, Linaria genistifolia, Medicago falcata, Plantago arenaria, Polygonum arenarium,

Scabiosa argentea, Teucrium scordium, Verbascum banaticum, Vincetoxicum

hirundinaria.

34.A2111 Pajişti pioniere psamofile vest-pontice (Western Pontic sand pioneer

grass swards)

Asociaţia Bromo-Cynodontetum Pop I. 1970 ocupă suprafeţe apreciabile, inclusiv

între Letea şi C.A. Rosetti , unde acoperă cea mai mare parte a terenurilor nisipoase

mai mult sau mai puţin plane, aspectul monoton al acesteia fiind întrerupt pe alocuri de

inflorescenţele speciei ameninţate Limonium meyeri.


88

Specii caracteristice/edificatoare principale: Bromus tectorum, Cynodon dactylon;

Specii ameninţate: Limonium meyeri;

Alte specii: Agropyron repens, Artemisia santonica, Consolida regalis, Eryngium

campestre, Euphorbia seguieriana, Holoschoenus vulgaris, Juncus littoralis, Medicago

minima, Plantago arenaria, Teucrium scordium, Vincetoxicum hirundinaria.

34.A21222 Stepe psamofile vest-pontice de Scabiosa argentea (Western Pontic

Scabiosa sand steppes)

Asociaţia Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965

domină vegetaţia de semideşert caracteristică pentru dunele de nisip, atât în perimetrul

pădurii Letea, cât şi în afara acesteia, inclusiv între pâlcurile de plop alb dintre C.A.

Rosetti şi Cardon. Cenotaxonul prezintă cea mai ridicată concentraţie de specii

ameninţate în raport cu restul tipurilor de vegetaţie inventariate, aici fiind identificaţi

şase astfel de taxoni, încadraţi în categoria „rar”.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Carex colchica, Ephedra distachya,

Scabiosa argentea;

Specii ameninţate: Convolvulus persicus, Ephedra distachya, Leymus racemosus

ssp. sabulosus, Periploca graeca, Salix rosmarinifolia, Syrenia montana.

Alte specii: Artemisia campestris, Bassia laniflora, Bromus tectorum, Centaurea

arenaria, Consolida regalis, Cynodon dactylon, Euphorbia seguieriana, Helichrysum

arenarium, Scirpoides holoschoenus, Linum austriacum, Plantago arenaria,

Polygonum arenarium, Secale sylvestre, Silene conica, Vitis sylvestris.

44.6622 Tufărişuri de Hippophaë rhamnoides-Populus canescens din Delta

Dunării (Danube Delta Hippophaë-Populus canescens galleries)

Asociaţia Calamagrostio epigei-Hippophaëtum rhamnoides Popescu, Sanda,

Nedelcu 1986 ocupă în general depresiunile dintre dune sau partea inferioară a

acestora fiind întâlnită în zona studiată între C.A. Rosetti şi Cardon.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Hippophaë rhamnoides,

Calamagrostis epigeios.

Alte specii:

- arbuşti/liane: Tamarix ramosissima.


89

- ierburi/subarbuşti: Cannabis sativa, Centaurea arenaria, Chondrilla juncea

Consolida regalis, Conyza canadensis, Cynodon dactylon, Euphorbia seguieriana,

Medicago falcata, Plantago arenaria, Polygonum arenarium, Salsola soda, Scabiosa

argentea.

44.6611 Zăvoaie vest-pontice de plop alb (Western pontic white poplar galleries)

Asociaţia Populetum albae (Br.-Bl. 31 pp.) Borza 37 a fost întâlnită între

C.A.Rosetti şi Cardon, dar mai ales în vestul pădurii Letea, unde formează adesea

arborete întinse, fără participarea în amestec a speciilor de stejar, sau în care acestea

au o acoperire nesemnificativă. Singura specie ameninţată rară identificată până în

prezent este liana Periploca graeca.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Populus alba.

Specii ameninţate: Periploca graeca.

Alte specii:

- arbori: Fraxinus pallisae, Pyrus pyraster, Quercus pedunculiflora .

- arbuşti/liane: Evonymus europaeus.

- ierburi/subarbuşti: Agropyron repens, Asparagus pseudoscaber, Cynanchum

acutum, Euphorbia palustris, Iris pseudacorus, Phragmites australis, Pulicaria

dysenterica, Symphytum officinale, Teucrium scordium.

44.6621 Păduri de periploca-plop-stejar-frasin din Delta Dunării (Danube Delta

periploca-poplar-oak-ash galleries)

Asociaţia Asparago pseudoscaberi-Quercetum pedunculiflorae Popescu et al.

1997, inclusiv subasociaţia fraxinetosum pallisae (Krausch 1965) Sanda, Popescu

1992, formează pâlcurile de pădure cunoscute local sub denumirea de „hasmacuri”,

întâlnite în zonele depresionare dintre dunele de nisip, în perimetrul zonei strict

protejate „Pădurea Letea”, unde constituie habitatul speciei ameninţate rare Periploca

graeca.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Asparagus pseudoscaber, Fraxinus

pallisae, Galium rubioides, Periploca graeca, Quercus pedunculiflora, Vitis sylvestris.

Specii ameninţate: Periploca graeca .


90

Alte specii:

- arbori: Fraxinus angustifolia, Malus sylvestris, Populus alba, Populus tremula,

Pyrus pyraster.

- arbuşti/liane: Berberis vulgaris, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna,

Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rhamnus frangula, Rubus caesius.

- ierburi/subarbuşti: Agropyron repens, Consolida regalis, Convallaria majalis,

Loranthus europaeus, Odontites vernus, Phragmites australis, Vincetoxicum

hirundinaria.

53.132 Comunităţi de Typha angustifolia (Lesser reednace beds)

Asociaţia Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 a fost înregistrată între C. A.

Rosetti şi Letea, precum şi între respectiva comună şi Cardon, atât pe malul canalelor

cât şi în zonele cu relief negativ, pe soluri umede. În fitocenozele permanent inundate

au fost semnalate două specii ameninţate, Salvinia natans, protejată prin Convenţia de

la Berna, ce figurează în categoria neameninţat, respectiv taxonul vulnerabil Stratiotes

aloides.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Typha angustifolia.

Specii ameninţate: Convolvulus persicus, Ephedra distachya; Leymus racemosus

ssp. sabulosus, Periploca graeca, Salix rosmarinifolia, Syrenia montana.

Alte specii: Alisma plantago-aquatica, Althaea officinalis, Calystegia sepium,

Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Mentha aquatica, Nymphaea alba,

Nymphoides peltata, Pulicaria dysenterica, Sagittaria sagittifolia, Schoenoplectus

lacustris, Sium latifolium, Sparganium erectum, Xanthium italicum.

53.1111 Stufărişuri de Phragmites sp. de apă dulce (Freshwater Phragmites

beds)

Asociaţia Scirpo-Phragmitetum W. Koch 1926, descrisă din zona dintre C.A.

Rosetti şi Cardon, formează stufărişuri întinse în jurul grindului Letea, prezentând o

valoare conservativă redusă, reliefată de absenţa speciilor ameninţate, cel puţin în

suprafeţele cercetate.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Phragmites australis,


91

Alte specii: Alisma plantago-aquatica, Berula erecta, Calistegia sepium, Lycopus

europaeus, Mentha aquatica, Nymphaea alba, Salix cinerea, Senecio paludosus, Sium

latifolium, Stachys palustris, Typha angustifolia,

53.1122 Stufărişuri halofile de Phragmites sp. pe soluri uscate (Dry halophile

Phragmites beds)

Asociaţia Astero tripolii-Phragmitetum humilis Krisch (1972) 1974, identificată

între C.A. Rosetti şi Cardon, formează o zonă de tranziţie între stufărişurile de apă

dulce şi vegetaţia dunelor joase. Este de subliniat prezenţa, în cuprinsul respectivelor

fitocenoze, a speciei ameninţate rare Samolus valerandi.

Specii caracteristice/edificatoare principale: Aster tripolium, Phragmites australis

ssp. australis var. humilis.

Specii ameninţate: Samolus valerandi (+; RC).

Alte specii: Berula erecta, Galium palustre, Lycopus europaeus), Lythrum

salicaria, Mentha aquatica, Pulicariadysenterica, Senecio paludosus, Sium latifolium,

Stachys palustris.

2.2.9. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate

prin implementarea PUG

2.2.9.1 Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată

Studiile asupra structurii vegetaţiei în zona PUG a comunei C.A. Rosetti au

presupus parcurgerea a trei etape: pregătitoare, analitică şi sintetică, etape care vor fi

prezentate în detaliu în cele ce urmează.

In etapa pregătitoare s-au realizat imagini de ansamblu asupra terenului ce

urmează să fie studiat şi pentru organizarea lucrului efectiv. Astfel pentru studiile pe

teren s-au desfăşurat următoarele activităţi:

alegerea şi delimitarea terenului, pentru aceasta s-au utilizat hărţi

topografice la o scară cât mai detaliată (scară mare: 1:5000 – 1:50 000, scară medie

1:100 000 – 1: 200000) şi cât mai recente posibil. Alături de acestea au fost utilizate şi

aerofotogramele respectiv imaginile satelitare;


92

consultarea literaturii ştiinţifice privind cadrul fizico-geografic al zonei şi

studiile botanice din regiune şi din zonele învecinate;

reactualizarea cunoştinţelor privind metodologia de lucru având în vedere

particularităţile tipurilor de vegetaţie posibile din zona respectivă şi caracterele unor

specii ce ar putea fi întâlnite acolo.

Studiul vegetaţiei din zona PUG a presupus utilizarea metodelor de cercetare a

vegetaţiei prin relevee fitosociologice in urma cărora a rezultat un inventar floristic (listă

de specii) şi o distribuţie a habitatelor din aria naturală protejată ROSCI 0065 din zona

PUG studiată.

Inventarul floristic (Specii de flora) caracteristice habitatelor identificate în

zona PUG Având în vedere că obiectivul principal al PUG constă în modificarea şi retrasarea

intravilanului existent aferent comunei C.A. Rosetti, s-a realizat o evaluare a habitatelor

din zonele ce urmează a fi introduse în intravilan, pentru fiecare sat component, astfel:

Sat Periprava – intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 95, 75

ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 7,92 ha (87,83 ha propuşi). După retrasarea

noului intravilan, cea mai mare suprafaţă propusă se află în partea de sud a satului

Periprava (aproximativ 7 ha), zonă ce se caracterizează prin prezenţa unui sol nisipos.

Habitatul semnalat în zona analizată este R1609 Comunităţi vest-pontice cu

Scabiosa argentea (ucranica), fiind definită prin asociaţia Asociaţia Scabioso argenteae-

Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965.

Facorul antropic şi-a pus amprenta zonei analizate, în mod deosebit printr-un

păşunat intensiv. Covorul vegetal are o acoperire redusă, iar înălţimea stratului nu

depăşeşte 10 – 50 cm.

În ceea ce priveşte speciile caracteristice asociaţie acestea sunt Carex colchica şi

Scabiosa argentea. Pe lângă speciile caracteristice au mai fost semnalte Artemisia

campestris, Bassia laniflora, Centaurea arenaria, Cynodon dactylon, Euphorbia

seguieriana, Plantago arenaria, Polygonum arenarium, Silene conica, Festuca beckeri.

Pe lână habitatul R1609 a fost semnalat şi habitatul R8704 Comunităţi antropice

cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – habitate


93

întâlnite în toata zona intravilanului, specifice marginilor de drumuri comunale, drumuri

de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi e grajd, zone antropice.

Figura nr.3 Intravilanul propus sat Periprava


94

Specii identificate în cadrul habitatului, Lolium perenne; Lepidium ruderale;

Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum murinum; Malva pusilla; Centaurea

calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus; Euclidium syriacum; Poa annua;

Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum argenteum; Syntrichia ruralis;

Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

Sat Letea - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 264,20 ha,

el urmând a fi retrasat şi marit cu 4,89 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea

aproximativ 269,09 ha. Figura nr.4 Intravilanul propus sat Letea


95

După retrasarea noului intravilan, cea mai mare suprafaţă propusă se aflâ în

partea de nord a satului Letea (aproximativ 3 ha), zonă ce se caracterizează prin

prezenţa terenurilor agricole intens cultivate. Habitatul identificat în zona analizată este

R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura

şi Plantago major – habitate întâlnite în toata zona intravilanului, specifice marginilor de

drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi e grajd,

zone antropice.

Specii identificate în cadrul habitatului, Lolium perenne; Lepidium ruderale;

Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum murinum; Malva pusilla; Centaurea

calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus; Euclidium syriacum; Poa annua;

Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum argenteum; Syntrichia ruralis;

Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

Diferenţa de aproximativ 1,89 ha sunt localizate în extremitatea vestică a satului

Letea, semnalându-se prezenţa unei pajişti seminaturală intens păşunată. În ceea ce

priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium

fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio

fragifero – Cynodontetum.

Majoritatea plantelor componente sunt plante subhalofile sau suportant halofile

dintre care mai reprezentative sunt Cynodon dactylon şi Trifolium fragiferum, specii ce

definesc şi asociaţia semnalată. Alte specii semnalte: Taraxacum bessarabicum,

Polygonum aviculare, Trifolium arvense, Plantago major, Teucrium scordium, Xanthium

italicum, Rumex crispus, Agrostis stolonifera.

Sat C.A. Rosetti - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ

287,80 ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 3,04 ha, astfel suprafaţă intravianului

propus va avea aproximativ 184,76 ha. Faţă de limita intravilanului existent, după

retrasarea noului intravilan sunt propuse a se introduce în intravilan patru zone.

Prima zonă este localizată în partea de nord a satului C.A. Rosetti, având o

suprafaţă de aproximativ 0,86 ha semnalându-se prezenţa unei pajişti seminaturală

intens păşunată.În ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi

vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind

definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum.


96

Figura nr.4 Intravilanul propus sat C.A. Rosetti






Acelaşi habitat a fost semnalat şi în partea de vest a satului, zonă ce urmează a fi

introdusă în intravilan, însumând aproximativ 1 ha.


97

În partea de nord – est a satului sunt propuse două zone a fi introduse în intravilan

una de 0,20 ha, respectiv 0,12 ha, zone ce se suprapune cu terenuri agricole. Habitatul

semnalat este R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,

Sclerochloa dura şi Plantago major – habitate. Specii identificate în cadrul habitatului,

Lolium perenne; Lepidium ruderale; Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum

murinum; Malva pusilla; Centaurea calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus;

Euclidium syriacum; Poa annua; Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum

argenteum; Syntrichia ruralis; Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

Sat Sfiştofca - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 146,02

ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 2,1 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va

avea aproximativ 183,92 ha.

Faţă de limita intravilanului existent, după retrasarea noului intravilan sunt propuse

a se introduce în intravilan o nouă zonă localizată în partea de sud – vest a satului,

având o suprafaţă de aproximativ 0,9 ha, semnalându-se prezenţa unei pajişti

seminaturală intens păşunată.În ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este

R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi

Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum.







98

Figura nr.5 Intravilanul propus sat Sfiştofca

Sat Cardon - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 67,69 ha,

el urmând a fi retrasat şi mărit cu 3,34 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea

aproximativ 71,03 ha. Faţă de limita intravilanului existent, după retrasarea noului

intravilan sunt propuse a se introduce în intravilan o nouă zonă localizată în partea de

nord a satului, având o suprafaţă de aproximativ 1,2 ha. Pe lângă această zonă în

partea de vest vor fi introduse două zone însumând aproximativ 0,5 ha, în partea de


99

sud sunt propuse a se introduce în intravilan aproximativ 0,15 ha, iar în partea de est a

satului sunt propuse a se introduce în intravilan 0,75 ha.

Figura nr.6 Intravilanul propus sat Cardon


100

Toate aceste zone au un specific agricol, impactul antropic asupra acestora fac ca

zonele mai sus menţionate să fie lipsite de habitate ori specii de interes comunitar.

Această zonă a fost catalogată ca făcând parte din habitatul R8704 Comunităţi

antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

Cea mai mare suprafaţă ce urmează a fi introdusă în satul Cardon, ocupă 4,81 ha

fiind localizată în partea de nord – est a satului, fiind caracterizată atât prin prezenţa

terenurilor agricole, cât şi prin prezenţă pajiştilor seminaturale din zonă. În ceea ce

priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium

fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio

fragifero – Cynodontetum.






Având in vedere cele prezentate mai sus, intravilanul propus pentru comuna C.A.

Rosetti, va avea o suprafaţă de 817,27, micşorându-se cu aproximativ 3,51 ha. Având

în vedere modificările propuse, nu estimăm un impact negativ asupra habitatelor

prioritare senalate în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunării,

respectiv asupra rezervaţiei naturale Biosfera Deltei Dunării, deoarece în zonele

propuse nu au fost semnalate habitate ori specii de interes prioritar/conservativ.

În ceea ce priveşte celelalte obiective, acestea nu vor avea un impact negativ

asupra siturilor protejate, deoarece acestea vor fi implementate strict în cadrul

intravilanului propus, cu excepţia modernizării infrastructurii care sunt localizate la

nivelul întregului UAT.


101

2.2.10. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate

prin implementarea PUG

2.2.10.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata

Fauna terestră În perimetrul destinat implementării planului analizat s-a identificat o

biodiversitate animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) specifică arealului, datorită

ruderalizării habitatului, a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane

(suprapăşunat, activităţi piscicole, lucrări agricole, etc). În urma observaţiilor efectuate

fauna semnalată este reprezentata majoritar de nevertebrate, vertebrate (reptile,

amfibieni) fiind slab reprezentate, în timp ce mamiferele au o răspândire în afara

zonelor de interes – obiective PUG.

Nevertebrate Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor. În funcţie de

tipul de hrană fauna de nevertebrate ocupă fie zona hipo sau epigee, fie diferite părţi

vegetale aeriene ale plantelor ierboase sau subarboricole. La nivelul solului sunt

întâlnite specii de colembole, miriapode, acarieni, aranee, coleoptere şi nu numai.

Părţile vegetale ale plantelor reprezintă suportul şi hrana pentru diferitele specii de

gasteropode şi insecte adulte sau aflate în stare larvară: coleopterele şi lepidopterele. În

tabelul de mai jos, sunt evidenţiate speciile de nevertebrate identificate şi starea lor de

conservare. Tabelul nr. 20 Specii de nevertebrate identificate

Nr crt

Specie Denumire populară Directiva Habitate OUG 57/2007

1 Aglais urticae Vulpe mică neconsemnată neconsemnată

2 Anisoplia austriaca Cărăbuşul cerealelor neconsemnată neconsemnată

3 Apis mellifera Albină neconsemnată neconsemnată

4 Aranea diadema Păianjenul cu cruce neconsemnată neconsemnată

5 Bombus terrestris Bondar neconsemnată neconsemnată

6 Coccinella septempunctata Gărgăriţă neconsemnată neconsemnată

7 Culex pipiens Tânţarul comun neconsemnată neconsemnată

8 Decticus verrucivorus Cosaş neconsemnată neconsemnată


102

9 Erythromma viridulum - neconsemnată neconsemnată

10 Formica rufa Furnică neconsemnată neconsemnată

11 Gryllus campestris Greierul-de-cîmp neconsemnată neconsemnată

12 Melanostoma scalare - neconsemnată neconsemnată

13 Pieris brassicae Fluturele alb al verzei neconsemnată neconsemnată

14 Pieris rapae Fluturele alb al rapiţei neconsemnată neconsemnată

15 Plebeius argus - neconsemnată neconsemnată

16 Vanessa atalanta Admiral neconsemnată neconsemnată

17 Vanessa cardui Fluturele de scaieţie neconsemnată neconsemnată

18 Vespa germanica Viespie neconsemnată neconsemnată

Vertebratele prezente în zona destinată implementării PUG sunt puţin

numeroase atât ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi , ele făcând parte din

rândul consumatorilor de ordin superior.

Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:

Amfibienii – reprezentaţi de specii comune de Bufo bufo, Rana ridibunda, Rana

esculenta, Rana dalmatina şi Bombina bombina.

Reptilele sunt slab reprezentate prin specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix,

Natrix tessellata), ţestoasa de apă (Emys orbicularis), triton dobrogean (triturus

dobrogicus) guşterul (Lacerta viridis), şopârla de câmp (Lacerta agilis).

Gradul de conservare la nivel european cât şi naţional, speciile de amfibieni şi

reptile prezente în cadrul UAT C.A. Rosetti sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Nr crt Specia Denumirea

populară IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în

Cartea Roşie a vertebratelor din România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

Amfibieni

1 Rana esculenta

Broasca mică de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

2 Rana ridibunda

Broasca mare de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

3 Bufo bufo Broască râioasă brună LC SAA Anexa 4 Anexa 3


103

4 Bombina bombina

Buhai de baltă cu burta roşie LC SAA Anexa 2 Anexa 3

5 Triturus dobrogicus Triton dobrogean NT SV Anexa 2 Anexa 3

Reptile

6 Natrix natrix Şarpele de casă LC - Anexa 4 -

7 Natrix tessellata Şarpele de apă LC SAA Anexa 4 Anexa 4A

8 Lacerta agilis Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A

9 Lacerta viridis Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A

10 Emys orbicularis

Broasca țestoasă de apă NT SV Anexa 2 Anexa 3

Legenda/Descriere: SV – specie vulnerabilă, SAA – specie aproape ameninţată; Statut IUCN Red List: LC - Least Concern; Cartea Roşie a vertebratelor din România: -; OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: - Anexa 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, Anexa 4A – specii de interes comunitar - specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă, Anexa 5A - specii de interes comunitar - specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management; Directiva habitate - Directiva Consiliului 92/43/CEE – Anexa 4 - specii de animale şi plante de interes comunitar care necesita o protecție strictă, Anexa 5 – specii de plante şi animale de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management.

Mamifere: - fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul

în care se practică o agricultură şi un păşunat intensiv.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis

(şoarecele berc) şi Apodemus agrarius (şoarecele de câmp).

În zonă au mai fost observate specii aparţinând ordinului Carnivora, identificată prin

specia Vulpes vulpes (vulpea) dar şi indivizi aparţinând ordinului Lagomorpha identificaţi

prin specia Lepus europaeus (iepure de câmp, şoldan), Sus scrofa (porcul mistreţ),

Erinaceus concolor (arici).

În urma monitorizării nu au fost identificaţi indivizi sau galerii aparţinând speciii

Spermophilus citellus.


104

Tabelul nr. 21 Specii de amfibieni/reptile şi mamifere identificate

Nr crt Specia Denumirea

populară IUCN RED LIST

Specie protejată inclusă în Cartea

Roşie a vertebratelor din

România

Directiva Habitate

OUG 57/2007

Amfibieni

1 Rana esculenta Broasca mică de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

2 Rana ridibunda Broasca mare de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

3 Hyla arborea Brotăcel LC * Anexa 4 Anexa 4A

4 Pelobates fuscus

Broasca de pământ LC * Anexa 4 Anexa 4A

Reptile

5 Natrix tessellata Şarpele de apă LC * Anexa 4 Anexa 4A

6 Natrix natrix Şarpele de casă NT - Anexa 4 -

7 Lacerta agilis Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A

8 Lacerta viridis Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A Mamifere

9 Microtus arvalis Şoarecele berc LC - - -

10 Apodemus agrarius

Şoarecele de câmp LC - - -

11 Vulpes vulpes Vulpea LC - - Anexa 5B

12 Lepus europaeus

Iepurele de câmp LC - - Anexa 5B

13 Sus scrofa Porcul mistret LC - - Anexa 5B

14 Erinaceus concolor Arici LC - - -

2.2.11 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente

pe suprafaţa sau în vecinătatea planului ROSPA 0031, respectiv rezervaţia naturală

Biosfera Deltei Dunării, menţionate si în formularul standard al ariei naturale protejate

de interes comunitar

Avifauna reprezintă componenta faunistică cea mai bine reprezentată la nivelul

comunei, atât prin specii acvatice, semnalate în cadrul UAT C.A. Rosetti.

Din punct de vedere fenologic majoritare sunt speciile oaspeţi de vară si în pasaj,

parţial migratoare si sedentare, prezenta oaspetilor de iarna nefiind semnalata in zona

lacurilor. Structura fenologică a speciilor identificate in zona lacurilor pentru avifaunele


105

semnalate în cele patru lacuri este asemănătoare. De mentionat ca studiul s-a

concentrat pe toată zona analizată, fiind cuprinse atât habitatele terestre, forestiere cât

şi cele acvatice semnalate in cadrul zonei analizate.

Pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti au fost identificate 67 de specii

de păsări a căror conservare necesită desemnarea de Arii de Protecţie Specială

Avifaunistică, ce se încadrează în Anexa III a O.U.G. nr. 57/2007, respectiv: Gavia

stellata, Phalacrocorax pygmaeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax

nycticorax, Ardeola ralloides, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Egretta

garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser erythropus, Branta

ruficollis, Aythya nyroca, Tadorna tadorna, Pernis apivorus, Milvus migrans, Haliaeetus

albicilla, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus macrourus,

Circus pygargus, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Aquila pomarina, Aquila clanga,

Hieraaetus pennatus, Pandion haliaetus, Falco vespertinus, Falco cherrug, Falco

peregrinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla, Recurvirostra

avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Larus minutus, Sterna

hirundo, Chlidonias hibridus, Sterna (Gelochelidon) nilotica, Sterna caspia, Sterna

sandvicensis, Sterna albifrons, Chlidonias niger, Asio flammeus, Alcedo athis,

Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Picus canus,

Dryocopus martius, Acrocephalus paludicola, Acrocephalus melanopogon, Sylvia

nisoria, Ficedula parva, Luscinia svecica, Lanius minor, Lanius collurio.

Speciile ce conferă o valoare conservativă mare zonei sunt: Botaurus stellaris,

Ixobrychus minutus, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Circus macrourus,

Circus pygargus, Aquila pomarina, Aquila clanga, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug,

Falco peregrinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla, Recurvirostra

avosetta, Himantopus himantopus.

Au fost identificate 37 de specii de păsări protejate, a căror conservare necesită

desemnarea de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, ce se regăsesc în Anexa IV B

a O.U.G. nr. 57/2007, după cum urmează: Tachybaptus ruficollis, Falco tinnunculus,

Falco subbuteo, Limicola falcinellus, Actitis hypoleucos, Arenaria interpres, Athene

noctua, Merops apiaster, Picus viridis, Jynx torquilla, Motacilla flava, Motacilla cinerea,


106

Motacilla alba, Bombycilla garrulus, Erithacus rubecula, Phoenicurus phoenicurus,

Phoenicurus ochruros, Remiz pendulinus, Locustella naevia, Locustella luscinoides,

Phylloscopus trochilus, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus collybita, Regulus

regulus, Muscicappa striata, Panurus biarmicus, Aegithalos caudatus, Sitta europaea,

Oriolus oriolus, Miliaria calandra, Serinus serinus, Carduelis spinus, Carduelis chloris,

Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis flammea, Coccothraustes

coccothraustes.

Cele mai rare specii de păsări pentru această zonă, încadrate în această anexă,

sunt: Limicola falcinellus, Arenaria interpres, Motacilla cinerea, Bombycilla garrulus,

Phoenicurus ochruros, Remiz pendulinus, Locustella luscinoides, Phylloscopus

trochilus, Regulus regulus, Muscicappa striata, Miliaria calandra, Serinus serinus,

Carduelis spinus, Carduelis flammea, Coccothraustes coccothraustes.

Numărul total de specii de păsări identificate pe teritoriul comunei C.A. Rosetti,

care se regăsesc şi în anexele O.U.G. nr. 57/2007, este de 104 specii. Speciile de

păsări identificate în zonă care nu se regăsesc în cele două anexe ale O.U.G. nr.

57/2007, dar se regăsesc în Anexa II a Legii nr.13 /1993, sunt: Podiceps griseigena,

Podiceps nigricollis (caspicus), Bubulcus (Ardeola) ibis, Mergus albellus, Accipiter

gentilis, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo buteo vulpinus, Buteo lagopus, Falco

columbarius, Charadrius dubius, Tringa stagnatilis, Tringa ochropus, Tringa glareola,

Calidris minuta, Calidris temminckii, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Calidris alba,

Phalaropus lobatus, Larus melanocephalus, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos

major, Riparia riparia, Hirundo rustica, Delichon urbica, Lanius senator, Troglodytes

troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Luscinia megarhynchos,

Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus,

Acrocephalus arundinaceus, Hippolais pallida, Sylvia curruca, Sylvia communis, Sylvia

atricapilla, Regulus ignicapillus, Ficedula hypoleuca, Parus cristatus, Parus caeruleus,

Parus major, Certhia familiaris, Emberiza citrinella, Emberiza schoeniclus.

Dintre speciile de păsări care cuibăresc în zona comunei C.A. Rosetti au fost

identificate: Phalacrocorax pygmaeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus,

Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus,

Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides,


107

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus,

Platalea leucorodia, Cygnus olor, Aythya nyroca, Haliaeetus albicilla, Circus

aeruginosus, Falco vespertinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla,

Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Larus

minutus, Sterna hirundo, Chlidonias hibridus, Chlidonias niger, Asio flammeus, Alcedo

athis, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Dryocopus

martius, Sylvia nisoria, Ficedula parva, Luscinia svecica, Lanius minor, Lanius collurio.

Tachybaptus ruficollis, Falco tinnunculus, Falco subbuteo, Athene noctua, Upupa

epops, Merops apiaster, Picus viridis, Motacilla alba, Erithacus rubecula, Phoenicurus

phoenicurus, Remiz pendulinus, Locustella naevia, Locustella luscinoides,

Phylloscopus trochilus, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus collybita Regulus

regulus, Muscicappa striata, Panurus biarmicus, Aegithalos caudatus, Sitta europaea,

Oriolus oriolus, Miliaria calandra, Serinus serinus, Carduelis spinus, Carduelis chloris,

Carduelis carduelis Podiceps griseigena, Podiceps nigricollis, Buteo buteo,

Dendrocopos major, Riparia riparia, Hirundo rustica, Delichon urbica, Oenanthe

oenanthe, Luscinia megarhynchos, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus

palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus arundinaceus, Hippolais pallida,

Sylvia curruca, Sylvia communis, Sylvia atricapilla, Regulus ignicapillus, Ficedula

hypoleuca, Parus caeruleus, Parus major, Certhia familiaris, Emberiza schoeniclus.

2.2.11.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria

naturala protejata de interes comunitar ROSPA 0031 şi rezervaţia naturală Biosfera

Deltei Dunării

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Situl

este deosebit de important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus,

Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax,

Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana

porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus

himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius


108

alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus

stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica.

Deoarece această zonă reprezintă limita de areal pentru Falco naumanni, există

fluctuaţii ale efectivelor cuibăritoare în perimetrul sitului.

Situl este important în perioada de migrație pentru speciile: Phalacrocorax

pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis,

Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius

alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei,

Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus

ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris

ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus,

Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii,

Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius,

Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans,

Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este

important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga,

Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus

albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser.

2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerica a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

Existenţa speciilor de flora si fauna specifice habitatelor de interes comunitar în

zona studiată a planului PUG permite implementarea planului în arealul propus cu

luarea unor masuri privind protecţia biodiversităţii locale. Realizarea proiectului nu va

afecta numeric si structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele

prioritare ale ariilor naturale din zona PUG comuna C.A. Rosetti.

Implementarea obiectivele propuse au influenţă restrânsă (fiind limitate la

suprafeţele implicate si nu vor afecta integritatea si stabilitatea sitului natural Natura


109

2000. Având în vedere că intravilanul comunei va fi retrasat şi modificat, s-au realizat

vizite în teren pentru a identifica şi carta habitatele existente în zonele ce urmează a fi

înglobate în PUG. Aşa cum se poate observa mai sus, habitatele semnalate au o

valoare conservativă redusă, nefiind semnalate specii de floră ori habitate de interes

conservativ ce ar putea fi afectate de implementarea obiectivelor din prezentul PUG.

2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de studiu este alcătuită din următoarele tipuri de habitate: 1310 (15.11521),

3150 (22.413), 92A0 (44.6611, 44.6621, 44.6622). Tot în această categorie figurează şi

habitatele prioritare 1530* (15.A21275), 6260* (34.A2111, 34.A21222), 6440 (37.263),

6420 (16.22B1), însă zona propusă a fi introdusă în intravilan este caracterizată de

următoarele habitate: R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica),

fiind definită prin asociaţia Asociaţia Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon

1960) Krausch 1965, R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium

perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major , R1514 Comunităţi vest - pontice cu

Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia

Trifolio fragifero – Cynodontetum

Sub presiunile antropice existente (în special păşunatul excesiv) habitatele

natural de interes conservative descrise în zona de studiu menţin si asigura buna

funcţionalitate si relaţiile dintre populaţiile speciilor de flora si fauna. Funcţiile habitatelor

si ecologia speciilor au fost descrise in capitolele anterioare. Implementarea obiectivelor

PUG au rolul de a asigura în viitor reducerea presiunii antropice asupra habitatelor

prioritare si naturale, contribuind astfel la menţinerea suprafeţelor existente si chiar la

extinderea lor, mai ales în zone unde nu exista presiune antropica.

2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Administrarea ROSCI 0065 Delta Dunarii si a ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoie este încredintata - A.R.B.D.D.- Administratia Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii Exista Planuri de management ale siturilor si acestea se aplica.


110

Potrivit Legii nr. 82/1993, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

(ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologica a teritoriului rezervatiei

conservarea si protejarea patrimoniului natural cu valoare stiintifica deosebita si

promovarea utilizarii durabile a resurselor productivitatii ecosistemelor naturale,

reconstructia ecologica a unor habitate deteriorate prin amenajarile realizate înainte de

1989.

Planul de management discutat si aprobat de Consiliul stiintific al RBDD contine

35 obiective si 87 proiecte, grupate în patru categorii si anume:

- Obiective generale privind redresarea starii ecologice a RBDD, cadrul legislativ si

a unor forme de cooperare si promovare a rezervatiei;

- Obiective privind utilizarea economica durabila a spatiului RBDD si folosirea

resurselor naturale (agricultura fara îngrasaminte chimice si pesticide, folosirea

resurselor naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologica si mamifere,

ecoturism);

- Obiective si activitati în zona tampon care sa contribuie la reducerea presiunii

antropice spre zonele cu protectie integrala si reabilitarea habitatelor degradate

anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protectie integrala, cum ar fi îmbunatatirea

calitatii apei, cercetare si monitoring asupra biodiversitatii pentru conservarea si

protectia ei.

Acest plan de management a fost pus în aplicare si se deruleaza de catre ARBDD,

cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universitati, companii

specializate (Apele Române, Romsilva), societati comerciale, Consiliului Judetean

Tulcea si cu sprijinul nedimensionat al populatiei locale (Obiectivele de management

pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila în Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii din România, 1995, P. Gâstescu, 1996).

Printre obiectivele cu caracter permanent mentionam:

- modelarea si îmbunatatirea regimului hidrologic;

- cunoasterea functionarii ecosistemelor;

- cunoasterea biodiversitatii;

- supravegherea proceselor morfologice costiere;


111

- valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile si reglementarea

activitatilor economice, cu deosebire a celor traditionale;

- reconstructia ecosistemelor deteriorate;

- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si

antropice;

- dezvoltarea sistemului informational si a monitoringului integrat;

- informarea si educatia ecologica a publicului si a populatiei locale;

- conservarea si valorificarea specificului etno-cultural a populatiei locale;

- cooperarea cu organizatiile interne si internationale.

Pentru conservarea biodiversitatii au fost elaborate si sunt în curs de realizare

planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de protectie integrala si

anume: Rosca – Buhaiova, Periteasca – Leahova, Letea, Caraorman, Raducu, Capul

Dolosman, Rotundu.

Principalele atributii ale ARBDD:

Exercitarea atributiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervatiei este

forma prin care ARBDD controleaza desfasurarea activitatilor economice si sociale,

urmarind ca acestea sa se desfasoare în conditiile protectiei mediului înconjurator, a

eliminarii impactului antropic asupra ecosistemelor naturale deltaice:

- Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea

stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si

biodiversitatii;

- Identifica, delimiteaza si propune delimitarea si declararea zonelor functionale;

- Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice;

- Evalueaza starea resurselor naturale si nivelul de valorificare a acestora, în

acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

- Exercita atributiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervatiei;

- Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale;

- Avizeaza planurile de amenajare a teritoriului


112

2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

În cazul ariilor naturale protejate starea de conservare a acestora este data de

totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care îi

poate afecta pe termen lung răspândirea, structura si funcţiile, precum şi supravieţuirea

speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt

îndeplinite condiţiile:

arealul natural al habitatului si suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

habitatul are structura si funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este

mare;

speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila

(aşa cum aceasta este definita în continuare).

Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca

obiectivele planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. Habitatele identificate

in zona de implementare a planului urbanistic general nu sunt de interes comunitar, iar

speciile de floră şi faună din zona dezvoltării obiectivelor PUG nu sunt prioritare si nu

sunt incluse pe Lista speciilor protejate sau pe Lista roşie a speciilor ameninţate.

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabila,

se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale si

culturale specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus si a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de

conservare favorabila a speciilor de interes conservativ pe fondul factorilor ce

acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate si care pot influenta pe termen lung

răspândirea si abundenta populaţiilor speciei respective la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabila” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

datele privind dinamica populaţiilor speciei indica faptul ca aceasta se menţine

si are şanse sa se menţină pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului

natural;


113

arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reducă în

viitorul apropiat;

exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice sa

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel ca implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare si speciilor protejate din compoziţia ariilor naturale

protejate. De asemenea obiectivele prevăzute în prezentul plan nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Suprafeţele efectiv afectate de implementarea planului nu

reprezintă habitate de interes comunitar, au o valoare de conservare redusă şi o

capacitate de regenerare mare datorită prolificităţii speciilor si suprafeţei mari de

întindere.

2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Presiuni şi ameninţări asupra habitatelor si speciilor de plante identificate în zona de studiu

Activităţi agricole: aceste activităţi pot afecta biodiversitatea pe perioada

lucrărilor sezoniere efectuate pe terenurile agricole, aplicarea fertilizanţilor chimici,

combaterea dăunătorilor sau prin micsorarea habitatelor naturale situate în vecinătatea

terenurilor agricole;

Păşunatul în zona ariei naturale de interes comunitar – se face cu un număr

mare de animale si fără respectarea Codului de bune practici în agricultura; aceasta

activitate ducând la reducerea suprafeţelor habitatelor de interes conservativ şi

ruderalizarea acestora prin pătrunderea unor specii invazive.

Activităţi piscicole – aceste activităţi pot duce la o reducere a efectivelor de

păsări ce cuibăresc în zona lacurilor, dacă nu sunt respectate normele legislative în

vigoare. De asemeni prezenţa speciilor acvatice (colonii de cormorani şi pelicani) în

zona lacurilor nu este dorită acţionându-se în scopul limitării accesului acestora, măsuri

care duc si la reducerea efectivelor celorlalte păsări ce cuibăresc în zona.


114

Activităţi de pescuit, vânătoare si cules: aceste activităţi pot avea un impact

semnificativ atunci când este vorba de vânătoare, care crează un deranj semnificativ în

zonele în care se desfăsoară si, de asemenea, poate cauza moartea unor specii

protejate, iar în cazul activităţilor de cules, acestea pot duce la alterarea condţiilor unor

specii de plante prin colectarea unor părţi ale acestora (flori, frunze,rădăcini etc.) sau a

unor specii de animale, prin colectarea sau uciderea acestora (reptile, mamifere, păsări

etc) sau distrugerea cuiburilor lor;

Infrastructură, transport si comunicaţii: aceste activităţi pot avea efecte de

diminuare a suprafeţelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor

de exploatare sau pot afecta în mod direct speciile de păsări prin amenajarea unor

trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violentă a acestora.

3. Identificarea si evaluarea impactului Acest capitol descrie condiţiile fizice si biologice, culturale si resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează

impactul direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic general.

Consecinţele asupra mediului în situația alternativei de neimplementare vor fi de

asemeni analizate.

În ceea ce priveste identificarea si evaluarea impactului, se vor analiza posibilele

efecte semnificative ale prezentului proiect în funcţie de tipul de impact posibil a fi

înregistrat.

Tipurile de impact sunt evaluate în funcţie de parametrii faţă de care se face

raportarea, si anume în funcţie de:

1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani)

si lung (mai mult de 5 ani);

2. Aria de aplicare a planului: impact al planului si impact cumulativ al planului cu

alte proiecte si planuri relevante din vecinătate;

3. Efect exercitat asupra factorilor de mediu: impact direct si indirect


115

3.1 Identificarea impactului 3.1.1. Impactul actual Perimetrul destinat implementării planului urbanistic general PUG este localizat

în unitatea administrativa a comunei C.A. Rosetti comuna aflata în nord-estul judeţului

Tulcea. Impactul actual consta în surse de poluarea specifice activităților agricole

desfăşurate în zona, utilizarea drumurilor de exploatare agricola, exploatarea intensive

a terenurilor agricole, activităţi de combatere a dăunătorilor, păşunatul excesiv, activităţi

piscicole, circulaţia autovehiculelor pe drumurile existente, precum şi depozitarea

necontrolată a deşeurilor. De asemenea o contribuţie semnificativă la poluarea factorilor

de mediu o are si inexistenţa unui sistem centralizat de gestionare a apelor uzate

menajere, a deşeurilor generate precum şi inexistenţa unor zone de protectie asupra

ariilor naturale, monumentelor istorice şi arheologice etc.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementarii proiectului

analizat sunt urmatoarele:

Impactul asupra topografiei zonei si fiziologiei a reliefului;

Impactul asupra calitatii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

Impactul asupra biodiversitatii locale;

Impactul asupra mediului social si economic.

Impactul asupra topografiei zonei si a fiziologiei reliefului Prin implementarea obiectivelor planului propus PUG C.A. Rosetti, zona propusa

pentru dezvoltarea planului va fi schimbata datorita activitatilor specific fiecarui obiectiv.

Caracterul solului nu va fi schimbat în zona de implementare a planului.

Impactul direct asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului consta în

îndepartarea stratului de sol vegetal, impact care datorita limitarii ca suprafata si

perioada nu conduce la modificari ale echilibrului existent al solului si o eventuala

limitare a accesului în zona. Chiar daca aceste consecinte asupra topografiei si


116

fiziologiei reliefului sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin masurile luate în cadrul

fiecarui obiectiv propus.

Impactul rezidual Un potential impact rezidual negativ va fi generat de cresterea efectelor produse

de precipitatii, viituri si miscari de terasamente pe zonele potential afectate.

Avand în vedere faptul ca modificarea topografica nu este o permanenta

consecinta a lucrarilor prevazute in cadrul obiectivelor PUG, prin masurile luate se va

limita efectul final asupra fiziologiei reliefului local al comunei.

Impactul asupra calitatii factorilor de mediu Impactul asupra calitatii aerului În cadrul comunei C.A. Rosetti, influenta factorilor antropici asupra calitatii

atmosferei, se manifesta frecvent, fiind generata de activitaţile agricole, zootehnice si

traficul auto. În restul teritoriului comunei, sursele de poluare sunt dispersate fiind

identificate ferme agricole şi ferme piscicole, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind

redusa. La influenta antropica asupra calitatii aerului din judet se adauga si efectele

naturale datorate climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului

de eroziune avansata specific lantului hercinic si solului.

Caile de transport utilizate sunt cele pre-existente:

DC 2: Sulina – Cardon - C.A.Rosetti , drum pietruit în stare acceptabila, în

lungime totala de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al

comunei C.A.Rosetti;

DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pamânt

(nisip) în stare acceptabila

DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7, 0 km

Drumuri de acces si exploatare a parcelelor agricole;

Majoritatea emisiilor de poluanti atmosferici rezulta din operatiile specifice

activitatilor agricole si sunt reprezentate de pulberi fugitive si gaze de combustie

rezultate ca urmare a utilizarii echipamentelor,utilajelor si autovehiculelor implicate.

Impactul asupra poluarii aerului în faza prin implementarea obiectivelor PUG:


117

direct negativ - emisii specifice obiectivelor ce presupun activităţi de

construcţie – realizare sistem centralizat de canalizare, extindere sistem

alimentare cu apa, reabilitare drumuri comunale, etc, activitati caracterizate

prin emisii de pulberi si noxe care pot afecta speciile de flora si fauna a ariilor

natural protejate aflate în arealului de implementare a PUG.

indirect negativ – posibile efecte negative asupra sanatatii umane. Aceste

efecte pot fi evitate/atenuate prin: masuri operatorii elaborate în cadrul

activităţilor specifice fiecărui obiectiv.

Consecinte asupra calitatii solului prin implementarea planului Impactul fizic asupra solului se va manifesta în perioade scurte <2 ani, în special

datorita obiectivelor ce presupun lucrări edilitare, reabilitări de drumuri, reţea canalizare,

racordarea noilor zone introduse în intravilan la reţeaua de apă potabilă, etc. În calitatea

si în structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile (dar recuperabile în

timp):

modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;

modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de

afanare tasarea), coeziunea si frecarea interna;

modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice a solului;

Prin implementarea obiectivelor PUG în comuna C.A. Rosetti se va genera un

potential impact asupra factorului de mediu sol de tip:

Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzand modificarea

echilibrului existent al solului si impactul datorat lucrarilor specifice ce

caracterizeaza fiecare obiectiv al PUG, impact ce este reversibil în timp;

Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterarii subsolului în

urma implementarii obiectivelor PUG.

Direct pozitiv – stabilirea zonelor de constructie cu interdictie definitivă,

stabilirea zonelor de protectia a ariilor natural protejate, monumente

istorice, vestigii arheologice, stopare depozitării neconforme a deşeurilor,


118

eliminarea deversării apelor uzate menajere de la populaţie şi tratarea

acestora în staţia de epurare, etc.

Consecinte asupra calitatii surselor de apa Apa subterana Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

zona propusa pentru dezvoltarea planului analizat are caracteristici bune de

infiltratie si drenaj a apelor de precipitatie.

acviferul freatic este prezent in medie la o adancime de peste 1-5 metri si are o

dezvoltare redusa si limitata, functie de dezvoltarea depozitelor deluviale si este

cu fluctuatii pe verticala ale nivelului piezometric în functie de nivelul precipitatiilor

şi de nivelul Dunării;

Ape de suprafaţă Obiectivele prevăzute în prezentul PUG nu vor avea o influenţă negativă asupra

corpurilor de apă de suprafaţă, ci una pozitivă prin eliminarea puţurior absorbate cu o

reţea de canalizare şi staţie de epurare a comunei.

Impactul prognozat asupra calitatii surselor de apa Obiectivele legate de implementarea planului propus nu vor presupune crearea

pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafata si/sau subterane.

Obiectivele ce propun dezvoltarea retelei hidro-edilitare pot prognoza un impact asupra

factorilor de apa astfel:

Direct negativ – rezultat ca urmare a implementării obiectivelor planului ce

propun lucrari de reabilitare drumuri, implementare sistem de alimentare cu

apă şi canalizare/tratare ape uzate, , etc – efecte ce sunt reversibile în timp

fiind manifestate în perioade scurte <2 an ;

Direct pozitiv – dezvoltarea sistemului de canalizare a apelor uzate menajere

din toate localitatile component comunei C.A. Rosetti cu scopul reducerii

poluarii diirecte a solului si apelor de suprafaţă şi subterană. Un alt efect

pozitiv asupra factorului de mediu apă îl constituie eliminarea depozitării


119

deşeurilor în spaţii neamenajate. Managementul deşeurilor se va realiza în

conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare, precum şi prin implementarea

proiectului SMID din judeţul Tulcea..

3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului Impactul generat prin implementarea planului în zona poate fi caracterizat printr-o

serie de efecte potentiale:

modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament;

restrangerea suprafetelor habitatelor existente fara afectarea suprafetei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;

Caracterizarea Planului urbanistic general din punct de vedere al impactului

produs asupra ariilor naturale de importanta comunitara ROSCI 0065 si de interes

conservativ ROSPA0031 prin implementare obiectivelor ce pot prognoza efecte

potentaile asupra biodiversităţii locale:



O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe

teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de

comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de

trafic);

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor

spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi

echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);





120



O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie

adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea

condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de

reglementări pentru autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de

Urbanism);



stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale

planuri urbanistice zonale).

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor prezente pe amplasamentul

perimetrului destinat implementarii PUG cat si in vecinatatea acestuia putem prognoza

impact asupra acestora precum si recomandari in ceea ce priveste conservarea si

protejarea acestora.

Impactul prognozat asupra speciilor de flora si fauna Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere a

speciilor de fauna sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se

diferenţiază punctual la fiecare grup de faună.

Zona destinata implementarii obiectivelor PUG este antropizata datorita agriculturii

intensive, în special în imediata vecinătatea a satelor componente din comuna C.A.

Rosetti, activităţilor umane, cresterii animalelor. Odată cu creşterea impactului asupra

habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de

retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au

adaptat prezenţei omului şi a activităţilor pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în

habitatele din zona se evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare

şi conservare redusă. Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea

acelor populaţii de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.


121

Prin implementarea obiectivelor PUG nu vor fi supuse impactului speciile de floră

şi de faună ce ocupă în prezent habitatele existente in situl Natura 2000 ROSCI0065,

respectiv rezervaţiei naturale Biosfera Deltei Dunării, ori a rezervaţiilor naturale Letea şi

Lacul Răducu – zone strict protejată. Zonele ce urmează a fi afectate de obiectivele

prevăzute în prezentul PUG, au un grad moderat de conservare nefiind semnalate

specii de floră, ori habitate de interes comunitar.

Evaluarea impactului produs prin implementarea PUG Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului produs prin implementarea

Actualizare PUG in comuna C.A. Rosetti sunt reprezentati de numărul de specii afectate

pe de o parte, si de numărul de indivizi ai populatiilor locale afectate pe de altă parte,

acestia permitând cuantificarea consecintelor negative sau pozitive asa cum au fost

descrise mai sus. Alături de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor

asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor si

proiectelor.

Astfel, în punctele critice de control identificate ca urmare a evaluarii fiecarui

obiectiv in contextul implementarii planului, au fost identificate efectelor acestora asupra

biodiversitătii locale, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung, atât singulare cât si

cumulate. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de dezvoltare a C.A. Rosetti prin

noul PUG, activitătile specifice obiectivelor pot avea un impact asupra ariilor naturale de

interes comunitar ROSCI 0065 si ariei naturale de protectie speciala avifaunistica

ROSPA 0031, respectiv a rezervaţiilor naturale Biosfera Deltei Dunării, Pădurea Letea

şi Lacul Răducu sau pot să nu aibă absolut nicio influentă asupra acestora, după cum

urmează:


122

Tabel nr. 22 Evaluare impact Impactul prognozat Tipul impactului

Faza de implementare a planului Impactul planului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii

ariilor naturale protejate din zona PUG

Impact direct pe termen lung: • modificări ale populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau

a unor specii cu regenerare dificilă precum a rezultat din monitorizarea din teren când nu au fost identificare specii de interes comunitar sau valoare conservativa mare;

• impact vizual pozitiv după implemantarea planului, prin creşterea gradului de confort a zonei şi promovarea mai mare în circuitul turistic.

• Impact pozitiv prin eliminarea unor speciilor invazive si limitarea pe amplasament a efectelor produse prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, pasunat excesiv si alte activitati antropice.

• schimbarea destinatiei unor terenuri din extravilan în intravilan, nu există niciun impact direct asociat acestei initiative, deoarece nu presupune activităti directe, în perimetrul propus, ci doar initiative legislative si documentatii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct asupra siturilor Natura 2000.

Impact indirect: • prin introducerea in intravilan a suprafatei propusă, vor avea loc o serie de modificări ce presupun

investitii în vederea dezvoltării si amenajării noii zone intravilane • impact pozitiv datorită eliminării zonelor unde s-au depozitat deşeuri municipale, refacerea zonei şi

dezvoltării turismului în zonă; • impact pozitiv prin eliminarea foselor absorbante şi implementarea unui sistem centralizat de

calanizare la nivelul zonei studiate.

Impact pe termen scurt: • Impactul pe termen scurt este posibil a fi uşor negativ asupra zonelor naturale care vor fi prinse în

planul de dezvoltare, fiind exercitat de activitătile de constructie și amenajare a investitiilor propuse prin PUG, însă datorită prezentei în principal a habitatelor artificiale, reprezentate de terenuri agricole, nivelul deranjului va fi minim, cu un puternic caracter de reversibilitate.

• efect redus de deranj şi restrângere a biodiversitatii specifice zonei datorită activitatilor specifice implementarii obiectivelor planului, efect produs pe termen scurt <2 an. Impact pe termen lung

• În ceea ce privește impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de către dezvoltările si investitiile propuse prin PUG și care vor înlocui definitiv habitatele initiale, reprezentate în majoritate de terenuri agricole.

Impact rezidual:

• Nu sunt propuse reduceri ale suprafetelor habitatelor naturale si prioritare de interes comunitar,


123

suprafaţele destinate implementării PUG (suprafaţe în totalitate antropizate); • reducerea efectelor asupra ariilor naturale protejate prin stabilirea unor zone de protectie - zone de

interdictie definitiva si temporara de construire.

Concluzii: Obiectivele de conservare a unei ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 si protectie speciala ROSPA 0031 precum si integritatea retelei NATURA 2000, precum şi a celor trei rezervaţii naturale identificate în carul UAT nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan. Statutul de conservare al speciilor de flora si fauna nu vor fi afectate de obiectivele prevăzute în prezentul plan. Nu se va reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar/avifaunistic, implementarea planului nu produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar, deaorece lucrările propuse se vor desfăşura în afara habitatelor priopritare semnalate în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI 0065, repsectiv a rezervaţiei naturale Biosfera Deltei Dunării şi a rezervaţiilor Pădurea Letea şi Lacul Răducu.

Nevertebrate Impact direct pe termen scurt:

• în faza de realizare a obiectivelor PUG se va înregistra un impact redus asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări specifice de constructie si reabilitare atribuite obiectivelor planului;

• impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de habitatul ce se va restrânge la nivel local, impactul va fi doar punctual fără să determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Vertebrate Amfibieni şi reptile

Impactul direct pe termen scurt: • În urma observaţiilor din teren speciile de amfibieni şi reptile identificate sunt reprezentate printr-un

numar redus de indivizi, izolati in cea mai mare parte ce aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu necesită acţiuni de relocare. Impactul indirect

• restrângerea a habitatelor (habitate majoritar antropice – terenuri agricole, terenuri ruderaliztate, pajişti puternic antropizate din cauza păsunatului în zonă) destinate implementarii PUG au un efect local de scurta durata în migrarea speciilor de reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate identice care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”;

Vertebrate Avifauna

Impact direct: • posibil deranj generat pe o perioadă scurtă de timp (implementarea unui obiectiv specific PUG) creat

asupra speciilor comune intalnite pe raza localitatilor comunei C.A. Rosetti (passeriforme); Obiectivele planului nu se vor implementa in zonele/habitatele specifice avifaunei caracteristice ROSPA 0031 nefiind afectata integritatea ariei naturale protejate.


124

Impactul indirect • Pe termen mediu, impactul direct singular este prognozta ca urmare a activitatile turistice propuse in

cadrul PUG, activitati ce au o desfasurare sustinuta pe termen lung, si se desfasoara într-un spatiu restrâns, unde speciile prezente în mod constant sunt specii commune care sunt adaptate habitatelor antropizate, aceste activitati neinfluntând distributia speciilor de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031.

Vertebrate Mamifere

Impactul direct Obiectivele specifice PUG nu propun afectarea speciilor de mamifere. Nu se prognozeaza un

impact direct, indirect pe termen scurt şi lung. Având o mobilitate ridicată acestea se vor retrage din zonele posibil a fi afectate în imediata vecinătate a planului.

Habitate si flora Impact direct pe termen scurt: • Afectarea pe termen scurt a speciilor ce compun structura unor habitate fara interes conservativ :

terenuri agricole, terenuri ruderalizate, pajisti semi-naturale caracterizate prin prezenta speciilor ruderale, invazive si care formeaza asociatii fara interes conservativ.

• Sunt prezente in zona de implementare a PUG si habitate reprezentative pentru structura ariei naturale protejate ROSCI 0065 – habitate a caror structura ramanand intactă nefiind afectate de implementarea planului PUG.

Impactul implementării proiectului asupra stării de conservare

Impact direct pe termen lung: • apariţia unor fenomene de deteriorare a habitatelor prioritare (habitate prioritare menţionate în fişa

sitului ROSCI 0065), datorită creşterii numărului de specii comune/invazive cu posibilităţi de înmulţire şi creştere rapidă; mentionam ca zona are o influenta antropizata datorita activitatilor umane invecinate, terenuri agricole, pasunat.

• afectarea populaţiilor de floră şi faună; Datorita fenomenului de ruderizare prin activitati antropice ce nu sunt specifice PUG (depozitari deseuri neautorizate, accesul animalelor in zona habitatatelor specifice ariei naturale protejate, incendieri ale vegetatiei) pe langa speciile comune pot fi afectate si specii de interes conservativ.

Impactul cumulativ asupra biodiversităţii

• Arealul PUG ce face obiectul evaluării adecvate este cunoscut ca avand o stare de conservare favorabile, existand insa zone afectate datorită activitatilor agricole, umane, depozitărilor ilegale de deşeuri, pasunat excesiv, invadarea unor specii perene etc. Obiectivele PUG nu propun activitati de antropizare a ariilor naturale protejate, implementarea acestora nu reprezinta o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale;

• Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor alte proiecte în zonă dar cu activităţi diferite este nesemnificativ, planul propus neexercitând un impact negativ suplimentar.

Obiectivele aferente PUG nu implica reducerea suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante din punct de vedere floristic, ce pot asigura un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat. Majoritatea obiectivelor propuse prin prezentul PUG nu vor afecta habitatele prioritare, deoarece acestea se vor implementa în afara habitatelor de intere comunitar.

Faza de implementare a planului


125

Impactul proiectului asupra integrităţii ariilor naturale protejate

adiacente planului

Impact direct: • Habitatele afectate prin implementarea PUG , nu reprezinta habitate prioritare si nu satisfac nevoile

de cuibarire si hrana a speciilor de fauna evidentiate in cadrul ariilor naturale protejate. Nu sunt afectate specii si habitate ce asigura integritatea ariei naturale protejate. Lucrările propuse aferente obiectivelor prevăzute în prezentul PUG se vor desfăşura în afara habitatelor de interes comunitar, fără a afecta integritatea acestora.

Impact indirect: • Posibila introducere a unor specii invazive de floră şi faună (de ex. aducerea de sol vegetal de pe

terenurile agricole); • Aparitia unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (ape menajere, poluanti atmosferici, deşeuri);

Impactul cumulativ asupra biodiversităţii

Planurile, proiectele si activitatile care au fost luate în considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile umane, activitati industriale si activitatile de transport prezente în intravilanul si extravilanul comunei C.A. Rosetti. Posibilitatile de cumulare a potentialelor efecte asupra mediului pentru diferite planuri şi proiecte din zona administrativă a comunei C.A. Rosetti, sunt reprezentate de acele fluxuri din fiecare activitate specifica, fluxuri care în punctele în care se intersecteaza pot da nastere unor efecte de tip cumulat. Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona PUG (ferme, asociatii agricole/piscicole, complexe turistice) este nesemnificativ chiar şi în conditiile dezvoltarii tuturor obiectivelor PUG, aceasta neexercitand un impact negativ suplimentar asupra integritatii ariilor naturale protejate prezente in unitatea comunei C.A. Rosetti.

Concluzii: Impactul produs de implementarea obiectivelor PUG este nesemnificativ, deoarece zona destinată planului

a fost stabilita cu scopul de a nu nu afecta ariile natural de inters comunitar/avifaunistic şi implicit populaţiile de plante şi animale ce se regăsesc în lista speciilor de interes comunitar.

Lucrările propupe prin prezentul PUG, nu vor afecta habitatele de interes comunitar, deoarece habitatele semnalate în limitele intravilanului propus, nu sunt de interes comunitar, iar lucrările se vor desfăşura fără a afecta integritatea habitatelor prioritare din vecinătate acestora. În ceea ce priveşte speciile de vertebrate/nevertebrate, impactul obiectivelor propuse prin prezentul PUG, asupra acestora, va fi de scurtă durată, fără a avea un efect negativ semnificativ asupra acestora.


126

Evaluarea semnificaţiei impactului pe baza indicatorilor cheie cuantificabili prezenţi

în cele ce urmează:

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Implementarea obiectivelor PUG nu propune reducerea suprafeţei ariei protejate

ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065, respectiv asupra celor trei

rezervaţii naturale care se suprapun cu UAT C.A. Rosetti. În ceea ce priveşte situl

NATURA 2000 ROSPA 0031, nu vor fi afectate habitate specifice de hranire, cuibarire sau

odihna pentru speciile de pasari specifoce sitului Natura 2000, practic suprafaţa habitatelor

specifice ariilor naturale protejate/rezervaţiilor naturale nu se vor restrănge.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Prin implementarea PUG, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate

ROSPA 0031, ROSCI 0065 respectiv a rezervaţiilor naturale, nu se va modifica,

suprafatele destinate implementarii planului reprezentand habitate antropice: terenuri

agricole, terenuri ruderalizate, pajiste semi-naturala degradata, acestea neconstituind

habitate de interes comunitar, astfel implementarea planului nu va genera un impact

semnificativ asupra speciilor de interes comunitar, asupra necesităţilor de hrana si cuibarit

ale acestora.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) Nu se poate considera o fragmentare a habitatelor naturale, deoarece

implementarea planului propune obiective ce se vor realiza în afara habitatelor de interes

conservativ, zonele destinate avand o valoare nesemnificativă atât din punct de vedere

floral cât şi din punct de vedere speciilor de faună (se remarca prezenta în numar mare a

speciilor ruderale, perene si invazive). De menţionat este faptul că obiectivul principal al

planului o constituie retrasarea intravilanului existent, noul intravilan va ocupa o suprafaţă

mai mică decât cel actual. Limitele acestuia nu va diferi cu mult faţă de limitele

intravilanului actual.

Durata sau persistenţa fragmentării Nu este cazul.


127

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Avand in vedere specificul obiectivelor PUG, perturbarea speciilor de mamifere,

păsări, reptile şi nevertebrate se va resimţi in perioada de implementare ca urmare a

activitatilor specifice de reabilitare/modernizare tehnico-edilitare, dezvoltare durabila,

complex turistic, amenajari noi spatii verzi. Obiectivele propuse sunt in concordanta cu

strategia de mediu la nivel judetean si national conducând la o dezvoltare durabilă a

comunei C.A. Rosetti.

Planul de Urbanism General al comunei C.A. Rosetti îşi propune o stategie de

dezvoltare pe o durata de 10 ani, durata fiecarui obiectiv de implementare facand obiectul

strategiei locale de dezvoltare.

În ceea ce priveşte suprapunerea UAT C.A. Rosetti cu siturile Natura 2000 aceasta

se suprapune integral cu ROSCI 0065, rezervaţia naturala Biosfera Deltei Dunării,

respectiv 97% cu ROSPA 0031. Pe teritoriul comunei mai sunt prezente două rezervaţii

naturale, având ca şi statut zone stric protejate, ele fiind Pădurea Letea şi Lacul Răducu.

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) Implementarea obiectivelor planului „Actualizare PUG comuna C.A. Rosetti, judeţul

Tulcea” nu va produce schimbari asupra habitatelor si speciilor de interes conservativ

pentru care au fost desemnate cele 2 ariii naturale protejate, respectiv cele trei rezervaţii

naturale. Habitatele naturale de interes comunitar identificate in zona administrativa a

comunei C.A. Rosetti nu se vor restrange ca suprafata fapt ce asigura inegritatea ariei

naturale protejate. Lucrările propuse se vor desfăşura în afara habitatelor de interes

conservativ, fără a afecta integritatea acestora.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului Având în vedere compoziţia habitatelor idetificate, speciilor si asociatiilor vegetale

pe care acestea le formeaza (asociatii descrise in capitolul 2.2.9) în zona studiata,

obiectivele propuse PUG nu afecteaza ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi

faună specifice ariilor naturale protejate ROSPA 0031 şi ROSCI 0065, respectiv cele trei

rezervaţii, chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte


128

impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei,

respectiv a ecosistemelor din zonă.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Prin implementarea Planului Urbanistic General, a obiectivelor in contextul

dezvoltarii durabile, nu se generează poluanţi care pot determina modificări legate de

resursele de apa sau alte resurse natural şi nu necesită stabilirea indicatorilor chimici-

cheie. Obiectivele de dezvoltare si reabilitare a insfrastructurii edilitare au ca scop

reducerea influentei negative existente asupra factorilor de mediu sol, ape de suprafata si

subterane, obiective cu actiune directa ce mentin starea de conservare a ariilor naturale

protejate Natura 2000.

Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Impactul generat de implementarea planului analizat este direct şi nesemnificativ

datorită faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor

specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.

Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului Ca urmare a implementării măsurilor de reducere/eliminare a impactului pentru

fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung,

singulare si cumulate), potentialul impactului identificat pentru fiecare obiectiv specific

PUG se va schimba, ca urmare a reevaluării acestora.

Astfel, dacă se implementează măsurile de reducere/eliminare propuse, se poate

mentiona că nivelul impactului rezidual scade si se încadrează în limita impactului de tip

nesemnificativ în cazul evaluarii tururor obiectivelor de implementare.

Măsurile de reducere/eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la

eliminarea impactului vizat.


129

Astfel, conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune că pe

perioadă scurtă, medie si lungă impactul negativ rezidual poate avea valori

nesemnificative, însă acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului fiecărui

obictiv specific PUG în sine, la momentul implementării sale, tinând cont de toate

aspectele si detaliile necesare realizării sale.


130

4. Măsurile de reducere a impactului 4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru

fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

Tabel nr. 23 Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare Impactul posibil prognozat asupra

mediului Măsuri de diminuare a impactului prin planul

propus spre implementare Habitate/Specii

În urma implementării planului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate:

NU se vor modifica suprafeţele biotopurile din imediata vecinătate a lucriurilor de apă - nefiind afectate habitatele de interes comunitar. Lucrările propuse se vor desfăşura în afara acestora;

NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă; Impactul după implementarea obiectivelor (în faza de exploatare) este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie daca se vor respecta normele în vigoare.

Pentru reducerea impactului în timpul implementării obiectivelor PUG se propun următoarele masuri:

impementarea obiectivelor din PUG să respecte strict suprafeţele destinate fără să afecteze vecinătăţile;

Reabilitarea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi din intravilan, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al reducerii poluării;

protejarea habitatelor instalate de-a lungul zonelor umede existente la nivelul UAT, să nu fie afectate de lucrările de implementare a obiectivelor din PUG;

găsirea soluţiilor pentru păstrarea arborilor existenţi de pe amplasamentele unde se vor efectua lucrări de implementare a obiectivelor;

aplicarea măsurilor pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu va diminua impactul asupra biodiversităţii din intravilanul localităţii şi vecinătatea acestuia;

utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se va face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente.

limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie;

depozitarea materialelor în spaţii amenajate.

implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate;

asigurarea unui management adecvat al deşeurilor şi a apelor uzate generate în faza de implementare a obiectivelor prevăzute în


131

Impactul posibil prognozat asupra mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare

prezentul PUG; - interzicerea recoltării florilor şi a fructelor,

culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

- interzicerea construcţiilor în cadrul habitatelor de interes comunitar.

Avifaună


132



Nu estimam impact semnificativ în faza de implementare a obiectivelor PUG asupra avifaunei existente.

Obiectivele planului sunt implementate în zone care nu sunt foarte productive din punctul de vedere atât a speciilor de păsări prezente, precum si a efectivelor acestora. Implementarea obiectivelor PUG nu va influenta culoarele de zbor, proiectul propus neconstituind o bariera în migratia speciilor de pasari. Obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozeaza un impact semnificativ cuantificabil prin scaderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibarire, de hranire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 şi fisa sitului Natura 2000.

Pentru protecţia speciilor de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea planului se impun următoarele măsuri stabilite de către constructor şi beneficiarul planului:

interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea planului;

respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul planului;

planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie si amenajare, etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra biodiversitatii dacă nu sunt gestionate corect;

reducerea perturbării avifaunei prin emisii de praf, zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);

- astfel lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot si vibratii în zona PUG (in special in zonele invecinate ariilor natural protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit si crestere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăsurarea lucrărilor netrebuind să depăsească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

- etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare si construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

- rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.

- reducere a emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)

reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi /sau a puilor etc. din arealul analizat).

- este necesara instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării biodiversităţii


133



Amfibieni/reptile

În urma monitorizării zonei studiate pentru implementarea obiectivelor PUG au fost observate un număr redus de exemplare de amfibieni şi reptile acestea fiind specii comune zonei analizate.

Pentru speciile de reptile si amfibieni

identificate în zona de studiu nu este necesară implementarea unor măsuri de diminuare a impactului deoarece acesta este nesemnificativ, singurul moment când există un deranj minor este pe durata fazelor de construcţie, dar care nu va afecta nici ireversibil si nici semnificativ populaţiile locale.

Este necesar a se stabili unele masuri cu caracter organizatoric ce stabilesc:

-desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;

- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

Mamifere

În urma monitorizării, a fost observat un număr restrâns de mamifere.

De asemeni au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare în special în zona malurilor de ape şi în imediata vecinătate a terenurilor agricole.

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus în zona de implementare a obiectivelor din PUG.

Implementarea obiectivele PUG nu au un impact semnificativ asupra populatiilor de mamifere din zona studiata. Prin urmare se stabilesc doar masuri cu caracter general:

interzicerea capturarii/omorârii acestor specii. în cazul în care vor fi identificaţi indivizi

răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente.

în situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

în perioada de funcţionare unele obiective din PUG vor fi împrejmuite cu gard, accesul în zonă fiind aproape nul.

Nevertebrate

În perimetrul analizat, în perioada de monitorizare s-au identificat mai multe specii de nevertebrate.

Nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor în faza de construcţie/operare.

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create). Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala; Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces; Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor


134



existente. Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie; Depozitarea materialelor în spaţii amenajate. Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.

CONCLUZII Planul Urbanistic General împreună cu RLU devine după aprobare „act de autoritate

al administraţiei publice locale” pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi

autorizaţii de construire pe teritoriul localităţii, pentru viitoarele proiecte - PUZ-uri.

PUG C.A. ROSETTI reglementează funcţional şi propune extinderea suprafeţei

intravilanului pe terenuri arabile şi agricole cu folosinţa: păşune, pajişte, fâneaţă etc. Nu

vor fi afectate habitatele de interes comunitar pentru care a fost desemnta situl de interes

comunitar ROSCI0065, Rezervaţia Naturală Biosfera Deltei Dunării, Lacul Răducu,

Pădurea Letea, respectiv speciile de interes avifaunistic din cadrul ROSPA0031, deoarece

lucrările propuse se vor limita doar la intravilanul existent/nou propus, cu excepţia

modernizării căilor de acces, nefiind semnalate habitate de interes comunitar, ori specii de

floră protejate atât de legislaţia europeană cât şi de cea românească în zona de impact.

Implementarea obiectivelor propuse de PUG ca reabilitarea/extinderea infrastructurii

rutiere, de apă – canalizare, va duce la remedierea situaţiei de poluare a apei de

suprafaţă şi a solului, în zonele de impact şi implicit la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Prin implementarea obiectivelor din PUG nu vor fi afectate ariile protejate din cadrul

UAT, nici speciile/habitatele pentru care aceste situri au fost desemnate.

Schimbarea categoriei de folosinţă de pe suprafaţa extinderilor de intravilan

reprezintăun impact negativ semnificativ, de lungă durată, ireversibil, manifestat însă pe

plan local. Ocuparea cu construcţii civile se va face eşalonat în funcţie de necesităti.

Pe amplasamentul intravilanului propus de PUG, luat în studiu, nu există zone

umede cu ecosisteme acvatice folosite de speciile pentru care au fost desemnate siturile

protejate la nivel de UAT, care să fie afectate de obiectivele PUG.

In perimetrul PUG nu sunt necesare defrişări şi nu se va produce impact negativ

asupra habitatelor forestiere existente la nivelul UAT C.A. Rosetti.


135

Flora din păşunile situate în extinderile de intravilan propuse de PUG nu cuprinde

specii din categoriile dispărute, periclitate, vulnerabile, rare sau endemice şi nici specii cu

valoare economică deosebită.

Obiectivele propuse în PUG nu au impact negative asupra speciilor şi habitatelor

prioritare de importanţă comunitară.

În urma evaluării impactului planului propus “Actualizare Plan Urbanistic General

Comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea” asupra speciilor de păsări de interes avifaunistic şi

a habitatelor existente din cadrul siturilor de interes comunitar, respectiv asupra

rezervaţiilor naturale din cadrul UAT., s-a constatat că nu va exista un impact negativ

semnificativ, care să reducă diminuarea populaţiilor de păsări sau să reducă semnificativ

habitatele de hrănire, de cuibărie sau popas temporar în perioada de migraţie sau care să

blocheze traseele de deplasare sau migraţie de asemenea nu va exista un impact negativ

asupra florei şi faunei din situri.

Implementarea obiectivelor PUG nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării

obiectivelor pentru conservarea ariilor protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra

factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a siturilor,

ROSCI0065, ROSPA0031, Rezervaţia naturală Biosfera Deltei Dunării, Lacul Răducu,

repsectiv Pădurea Letea şi implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.

Având în vedere că intravilanul existent se va micşora cu 3,15 ha, impactul generat

de PUG va fi unul pozitiv asupra biodiversităţii.


teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale

sau majorat cu suprafeţele nou introduse în intravilan. După cum se poate observa

intravilanul existent se va micşora cu 3,15 ha, intravilanul propus fiind retrasat în funcție

atât de necesităţile comunităţilor locale, cât şi de biodiversitatea din zonă.


136

4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Tabel nr. 24 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

– Actualizare PUG, Comuna C.A. ROSETTI, judeţul Tulcea

Factori implicaţi Măsura de reducere a impactului Factori implicaţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de implementare a planului

Direct Pe termen lung Biodiversitate Flora şi fauna

Modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

Implementarea obiectivelor din prezentul PUG nu va restrângerea nicio suprafaţă de arie protejata (SCI/SPA) la nivel de comună deoarece acestea nu se suprapun cu nicio arie protejată;

Modificări minore ale populaţiilor de floră şi faună;

Posibil efect de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită implementării obiectivelor din plan.

interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul ce îşi va desfăşura activitatea în perioada de construcţie;

înainte de începerea perioadei de implementare a obietivelor prevăzute în PUG se va realiza o inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea eventualelor cuibăriri ale speciilor de pasări în zonă;

desfăşurarea activităţilor din cadrul amplasamentului analizat pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locală învecinată;

respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de floră şi deranjarea populaţiilor de faună prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi);

plantarea unor specii arboricole caracteristice zonei caracterizate de o creştere rapidă;

Întreaga comună va fi racordată la un sistem centralizat de canalizare, ia apele uzate vor fi tratate în staţii de epure;

deşeurile menajere generate la nivel de comună vor fi gestionate conform SMID Tulcea;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă; Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de sistematizare pe verticală a terenului/OS.

Implementarea masurilor se va realiza atat în perioada organizarii de santier, cat şi în perioada de implementare a obiectivelor din prezentul PUG cât şi în perioada de functionare/exploatare a acestora. Responsabilitatile de dimunuare a impactului vor revini atat constructorului în perioada de organizare de santier, cat şi a beneficiarului, respectiv Consiliul Local al comunei C.A. Rosetti, în perioada de functionare/exploatare a obiectivelor.


137

4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere

a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţlor

de constructie. Pe lângă monitorizare impusă, pentru a putea observa evoluţia

biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că

impactul evaluat iniţial se modifică, se recomandă monitorizarea biodiversităţii cel putin un

an începând odată cu derularea activităţilor de constructie, în vederea readucerii acestuia

la un nivel minim acceptat.

În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării

efectelor semnificative ale implementării planului propus.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu

relevante care pot fi influenţate de implementarea Actualizării Planului de Urbanism

General al comunei C.A. Rosetti, judeţul Tulcea propus.

Tabelul nr. 25 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor Actualizare PUG comuna C.A. Rosetti asupra mediului

Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate A. Suprafeţele anuale de teren plantate/împădurite

Suprafaţa (ha) de teren plantată/împădurită

Primăria comunei C.A. Rosetti cu sprijinul Direcţiei Silvice

B. Inventarul suprafeţelor agricole abandonate/necultivate

Suprafaţa agricolă nelucrată (ha) Primăria comunei C.A. Rosetti

C. Inventarul suprafeţelor verzi existente la nivelul comunei C.A. Rosetti (intravilan)

Raportul m2/cap de locuitor Primăria comunei C.A. Rosetti

D. Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii

Se va cuantifica în termen monetari Primăria comunei C.A. Rosetti

E. Suprafaţa anuală afectată de alunecări de teren

Se va exprima în hectare de terenuri afectate/an Primăria comunei C.A. Rosetti

F. Numărul anual al iniţiativelor de utilizare a resurselor regenerabile

Nr. agenţi economici care utilizează energii regenerabile (solară/eoliană) şi capacitatea acestora

Primăria comunei C.A. Rosetti cu sprijinul APM Tulcea

G. Cantitatea anuală de deşeuri municipale colectate Exprimă măsura extinderii şi

eficienţei sistemelor de colectare a deşeurilor

Primăria comunei C.A. Rosetti cu ajutorul operatorului de salubritateH. Cantitatea anuală de deşeuri

municipale valorificate I. Numărul de monumente istorice reabilitate/starea acestora precum şi asigurarea zonei de protecţie aferente

Exprimă eficienţa măsurilor de protejare a patrimoniului cultural

Primăria comunei C.A. Rosetti (pe baza datelor furnizate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Tulcea)

J. Lungimea totală a drumurilor reabilitate în anul curent

Exprimă efortul de modernizare a infrastructurii de transport

Primăria comunei C.A. Rosetti


138

K. Numărul de acţiuni de informare/ instruire în probleme ce privesc mediul înconjurător

Reflectă efortul comunităţii locale pentru creşterea gradului de conştientizare a problemelor de mediu la nivelul zonei.

Primăria comunei C.A. Rosetti

5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul

programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt

ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi

corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică,

informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care

determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat

într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă

importantă a programului de monitorizare

Obiectivele urmărite au constat în:

monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,

sol) prin aportul proiectului de investiţie);

cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.


139

Analiza florei şi vegetaţiei Metoda de lucru Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă

să fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea

suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca

suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde

majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel

aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare

standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în

funcţie de tipul de vegetaţie.

Perioada optimă de colectare a datelor Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de

obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate.

Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei

din habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda

Braun-Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.

Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente

(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a

determinat cu ajutorul GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiecţie

geografică). Datele observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.

Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană

identificate în perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet

delimitându-se un număr de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul şi

exteriorul perimetrului.

Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea

şi determinarea unor exemplare reprezentative.

Cercetările asupra florei au cuprins două etape:

etapa de teren;

etapa de laborator.

Analiza faunei Metoda de lucru Metode de monitorizare a Nevertebratelor


140

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale

speciilor de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup

sistematic şi s-au calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.

S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de

bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de

vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).

Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin

observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei: Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte

pe lungimea perimetrului implicat.

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite,

în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se

numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc

sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.

Metode de monitorizare a mamiferelor Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale

speciilor, perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda

observaţiei directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului

implicat. Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai

mobile şi ecosisteme omogene.

Metoda de monitorizare a Avifaunei Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi

observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale

perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe

(marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat.

Metoda transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi

ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se

fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea

vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de

exemplare observat.


141

6.Alternativele planului Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejării mediului înconjurator s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei „zero” şi

a celei finale.

Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile în

intravilan, respectiv ce pot fi introduse în intravilan;

- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

- pierderea unor investitii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;

- pastrarea aspectului zonei fără o sistematizare urbanistica adecvată ce conferă un

aspect neplăcut peisajului;

- lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staţii de epurare;

- lipsa retelelor de alimentare cu apă, cu efecte majore asupra starii factorilor de

mediu, dar şi asupra sanătăţii populaţiei;

- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, menţinerea valorilor de trafic,

cresterea timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia

motoarelor;

- lipsa unui sistem de management integrat l-a nivel de comună atât a deşeurilor

menajere cât şi a celor de origine animală;

- nevalorificarea potenţialului turistic al zonei;

- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.

Un plan de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza să se

implementeze, în acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si crearea

cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca

(temporare, dar si pe termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii

specializate, a facilitatilor educative etc.


142

Tabelul nr. 26 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea PUG

Aspectul identificat Propunerea finală PUG (Alternativa A) Alternativa 0 Criteriile care au condus la alegerea variantei A

Lipsa intravlanului, Lipsa unui sistem de alimentare cu apă la nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor stala nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staii de epurare conforme cu legislaţia de mediu în vigoare, infrastrucctura rutieră este de proastă calitate, depozitarea necontrolată a deşeurilor, etc

O.S.1. Definirea direcţiilor şi priorităţilor de amenajare a teritoriului unităţii administrative şi a reglementărilor ce susţin dezvoltarea urbanistică a comunei;

O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de trafic);

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată,

Nu au fost stabilite alte alternativă privind obiectivele din prezentul PUG deoarece acestea după implementarea lor va aduce un beneficiu atât pentru locuitorii din zona, cât şi pentru bugetul consiliului local al comunei C.A. Rosetti.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Impactul socio-uman va fi unul pozitiv, îmbunătăţind cu mult standardul de viaţă actual al locuitorilor din comună. Lipsa unui intravilan bine definit care să ofere o extindere corectă atât din punct de vedere legal cât şi din punct de vedere peisagistic, lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare, a infrastructurii rutiere precare, a managementului defectuos al deşeurilor la nivel de comună şi lipsa unor oportunităţi de valorificare a resurselor naturale, resurse ce sunt generate în cadrul zonei analizate (potenţial turistic ridicat), au făcut ca obiectivele prezente în Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei C.A. Rosetti, să fie cele mai fezabile, atât din punct de vedere socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului.


143


raţională şi echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);

O.S.6. Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii (interdicţii temporare sau definitive);


O.S.8. Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate naturale şi construite, inclusiv determinarea servituţilor de urbanism;

O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de reglementări pentru autorizarea construirii


144


(elaborarea Regulamentului Local de Urbanism);

O.S.11. Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică prin directă relaţionare cu Strategia de dezvoltare locală (stabilirea obiectivelor de utilitate publică şi stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale planuri urbanistice zonale).


145

Lista experţi implicaţi: dr. Trif Cătălin Răzvan;

drd. Silvia Drăgan;

ecolog Ana Maria Lapteacru

geograf Ene Adrian


146

Bibliografie: Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Mihai PETRESCU, Cristina DINU, Viorel CUZIC, Valentin PANAIT, Mariana CUZIC,

Adina Maria LEFTERACHE, Adina RADU, Tulcea 2012, DELTA DUNĂRII, vol IV, Studii şi cercetări de ştiinţele naturii şi muzeologie, INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE, Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării

*** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

*** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;


147

CONCLUZII Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementarea PUG

amplasamentul şi natura activităţilor desfăşurate în vecinătatea ariilor protejate de pe

teritoriul comunei C.A. Rosetti, implementarea obiectivelor nu vor avea un impact negativ

asupra acestor zone. Obiectivele evidenţiate nu vor restrânge/fragmenta/distruge speciile

de floră şi faună protejate. Datorita suprapunerilor cu zonele protejate s-a realizat un

program de monitorizare a activitatii avifaunistice in perimetrului de de implementare a

obiectivelor. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de

studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel incât sa cuprindă întreg teritoriul comunei

precum şi zonele adiacente în functie de speciile de păsări monitorizate.

În urma procesării datelor de monitorizare atat pentru habitate, specii de flora cât şi pentru

fauna s-au ales variantele optime din punct de vedere a protectiei biodiversităţii fără

afectarea habitatelor prioritare identificate şi a speciilor de interes comunitar identificate şi

s-au propus masuri de reducere a impactului.


148

CUPRINS: 1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS ................................................................... 9

1.1 Denumirea planului ....................................................................................................... 9

1.2. Descrierea planului ................................................................................................... 9

1.2.1 Zonarea funcţională a teritoriului – reglementări urbanistice .................................... 11

1.2.2. Echiparea edilitară .................................................................................................. 15

1.2.3 GOSPODĂRIE COMUNALĂ .................................................................................... 22

1.2.4 REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC ................................................................... 28

1.2.5 Lucrări hidrotehnice/riscuri naturale .......................................................................... 31

1.2.6 Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul

comunei C.A. Rosetti ......................................................................................................... 35

1.2.7 Organizarea zonelor de spatii verzi .......................................................................... 36

1.2.8 POPULAŢIA: ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ..................................... 37

1.2.9 Turismul .................................................................................................................... 39

1.2.10. Informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate .................................................................... 39

1.3. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 .. 39

1.4. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ...................... 41

1.5 Resursele naturale necesare implementării planului .................................................. 43

1.6 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ................................................... 43

1.7 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora .............................................................. 43

1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria

de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de

către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi

de sprijin, efecte de drenaj etc.) ......................................................................................... 50

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de

construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii

suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ........................ 51

1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului .................................................................................................... 51


149

1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului .......................... 51

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ

cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de

interes comunitar ............................................................................................................... 52

1.13. Alte informaţii relevante .......................................................................................... 53

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG.......................................................................... 53

2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei ......................................................................... 53

2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

etc. 56

2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0065 Delta

Dunării respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării .......................................................... 56

2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 -

Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie ........................................................................ 59

2.2.3 Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Pădurea Letea ................................. 59

2.2.4 Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Lacul Răducu ................................... 59

2.2.5. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0065 Delta Dunării,

respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării ...................................................................... 60

2.2.6. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării

şi Complexul Razim Sinoe ................................................................................................. 61

2.2.7. Informaţii privind rezervaţia naturală Pădurea Letea............................................... 63

2.2.8. Informaţii privind rezervaţia naturală Lacul Răducu ................................................ 64

2.2.9. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau habitatelor

de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor naturale

protejate de interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic ................................... 65

2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0065, ROSPA0031,

Rezervaţia Naturală Delta Dunării, Rezervaţia naturală Pădurea Letea, Rezervaţia

naturală Lacul Răducu, descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de

interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora

cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ............ 82


150

2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a acestora in

raport cu aria naturala protejata ......................................................................................... 85

2.2.9. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate prin

implementarea PUG .......................................................................................................... 91

2.2.9.1Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată

91

2.2.10.Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate prin

implementarea PUG ........................................................................................................ 101

2.2.10.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata ....................... 101

2.2.11 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente pe

suprafaţa sau în vecinătatea planului ROSPA 0031, respectiv rezervaţia naturală Biosfera

Deltei Dunării, menţionate si în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar ......................................................................................................................... 104

2.2.11.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria naturala

protejata de interes comunitar ROSPA 0031 şi rezervaţia naturală Biosfera Deltei Dunării

107

2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerica a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de

mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ............................................ 108

2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ......................................................................................... 109

2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde

au fost stabilite prin planuri de management ................................................................... 109

2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ................................................... 112

2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale protejate de

interes comunitar ............................................................................................................. 113

3. Identificarea si evaluarea impactului ............................................................................ 114

3.1 Identificarea impactului .............................................................................................. 115

3.1.1. Impactul actual ...................................................................................................... 115


151

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ......... 115

3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului ................... 119

4. Măsurile de reducere a impactului ........................................................................ 130

4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru

fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ..... 130

4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului ........................................................................................................................ 136

4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu .................................................. 137

5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de

interes comunitar afectate ............................................................................................... 138

6.Alternativele planului .................................................................................................... 141

EA PUG C.A.ROSETTI varianta 1 - iulie 2015 · supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea,...

Documents

Transcript of EA PUG C.A.ROSETTI varianta 1 - iulie 2015 · supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea,...