RAPORT DE MEDIU - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Fundeni, Judeţul Galaţi

Consiliul Local Comuna Fundeni, Judeţul Galaţi 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC

GENERAL

COMUNA FUNDENI, JUDETUL

GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Fundeni, Judeţul Galaţi

Autor SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul



asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la xx.xx.2015

decembrie 2010

CUPRINS

Introducere 5555555555555555555555555... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante 555555555555555555555555555

7

1.1. Aspecte generale 55555555555555555555555 7 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 555555555555. 7 1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante 5555555. 9 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic general propus 555555555555555555555555

10

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului 555555555 10 2.1.1. Apa 55555555555555555555555555555.. 10 2.1.2. Aer 55555555555555555555555555555.. 14 2.1.3. Sol si subsol 5555555555555555555555555 14 2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna 55555555555555555.. 15 2.1.5. Relief 5555555555555555555555555555.. 16 2.1.6. Populatia si sanatatea umana 55555555555555555 18 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 5555555... 22 2.1.8. Cai de comunicatie si transport 5555555555555555 22 2.1.9. Managementul deseurilor 5555555555555555555 22 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG 55.. 23 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ 5555555555555555555555555.. 27

3.1. Apa 55555555555555555555555555555.. 27



3.2. Aer 55555555555555555555555555555.. 28 3.3. Sol 55555555555555555555555555555... 29 3.4. Biodiversitate: flora si fauna 55555555555555555.. 29 3.5. Mediul social si economic 555555555555555555... 39 3.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 5555555... 40 3.7. Zgomot si vibratii 5555555555555555555555... 40 3.8. Peisajul 555555555555555555555555555.. 40 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG 555.. 40 5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national

relevante pentru PUG 555555555555555555555 54

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international 555555555555555555

54

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului 555 62 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 5555555. 62 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG 55555555555.. 62 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG 5555. 62 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG

asupra obiectivelor de mediu relevante 555555555555. 69

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera 55555555555555..

72

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG 5555555555555555555555.

73

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 5555555.. 73 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 5555555... 75 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 5555555... 75 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate 55.. 76 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic 5555555555555555555555. 81

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic 5555555...

82

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime 5555555555555555555555555555

82

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului 5555555.

85

11. Rezumat fara caracter tehnic 55555555555555555. 88 12. Glosar de termeni 555555555555555555555..... 92 13. Bibliografie 5555555555555555555555555... 93 Anexe



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu



recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Fundeni şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

� metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

� metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

� mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1.1. Titularul planului Consiliul Local al Comunei Fundeni, Judeţul Galaţi, telefon/fax: 0236 / 821202 Persoana de contact: Primar Fundeni – Manuel Lupu 1.2. Autorul atestat al raportului de mediu Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor 1.3. Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Fundeni, Judeţul Galaţi



1.4. Aşezare geografică şi administrativă Comuna Fundeni este situată în partea de sud - vest a judeţului Galaţi, la limita cu judetul Vrancea. Coordonatele geografice ale comunei Fundeni sunt:

• 450 53' latitudine şi • 270 53' longitudine.

Teritoriul administrativ al comunei Fundeni are urmatoarele vecinatati: • la nord - teritoriul administrativ al comunei Liesti; • la sud - teritoriul administrativ al comunei Namoloasa; • la est - teritoriul administrativ al comunei Tudor Vladimirescu; • la vest - teritoriul administrativ al comunei Nanesti;

Comuna Fundeni este formata din 3 sate si anume: Fundenii Noi – sat resedinta de comuna, Lungoci şi Hanu Conachi. Incadrarea Comunei Fundeni în teritoriul Judeţului Galaţi



Suprafaţa administrativă a comunei este de 4.231,00 ha: din care 3.179,00 ha reprezintă teren agricol şi 1.052 ha teren neagricol. Conform Anuarului statistic – ediţia 2008, comuna Fundeni are o populaţie de 3.976 locuitori. Suprafaţa agricolă care revine pe un locuitor este de 1,01 ha, iar cea arabilă de 0,81 ha, valorile fiind mai mari, faţă de mediile pe judeţ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha). 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului

Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

Vecini :

Comuna Fundeni

1 – Comuna Liesti; 2 – Comuna Tudor Vladimirescu; 3 – Comuna Namoloasa; 4 – comuna Nanesti

1

2

3

4



1.1. Aspecte generale Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Fundeni, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume :

• a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

• stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

• stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan; • evidenţierii deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a

terenurilor; • delimitarii suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de

utilitate publică; 2. Stabiliri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); 3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 4. Stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; 5. Optimizarii relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Fundeni se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reţelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate etc. In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

• extinderea intravilanului Comunei Fundeni cu 92,21 ha;

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea debitului necesar pentru toate localităţile;

• sistem centralizat de canalizare cu doua staţii de epurare

• rezolvarea urgentă a evacuării apelor meteorice, evitându-se eroziunea solului;



• rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

• extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;

• extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrica si telefonie

• revitalizarea spaţiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor destinate dezvoltării activităţilor agricole;

• amenajarea unui Parc;

• amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru

• realizare sistem alimentare gaze naturale

BILANT TERITORIAL - Total comuna Fundeni

EXISTENT PROPUS

ZONE FUNCŢIONALE Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Zona locuinte si functiuni complementare

501,20 75,91 510,60 67,80

Zona institutii publice si servicii Alte zone cu functiuni de interes public

4,92 0,74 9,58 1,27

Zona unitati industriale si depozitare

8,65 1,31 11,28 1,50

Zona unitati agricole 13,68 2,07 33,24 4,41 Zona spatii verzi, sport si agrement

3,40 0,51 78,11 10,38

Zona destinatie speciala 0,11 0,06 0,11 0,01 Zona gospodarie comunala 4,07 0,61 4,32 0,57 Zona retele tehnico - edilitare 1,80 0,27 2,10 0,27 Zona cai de comunicatie rutiera si feroviara

54,50 8,25 56,53 7,51

Terenuri neproductive 21,33 3,23 - - Teren arabil intravilan 46,54 7,04 46,54 6,18

TOTAL INTRAVILAN 660,20 100 752,41 100 Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 752,41 ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 92,21 ha ce se adaugă la cele 660,20 ha existente în intravilan.

Suprafaţa introdusă în intravilan, de 92,21 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru locuinţe, spaţii verzi amenajate, sport si agrement, precum si zonei de echipare edilitara si constructii aferente.

Teritoriul intravilan propus a fost împărţit în 10 unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R.).



1.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii:

• cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi) • planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate

concesionării România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de SC Consproiect SA Galati, a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea elaborat de INCD Urbanproiect in 2005, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Fundeni elaborat în anul 1998 de societatea de proiectare “Arhitect Durbaca”. In P.U.G comuna Fundeni sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus



Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul; Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1 Apa Din punct de vedere hidromorfologic, comuna Fundeni se gaseste in bazinul hidrografic Siret, fiind marginita la sud – vest de raul Siret si la est de paraul Calmatui. Pe toata intinderea comunei, raul Siret este indiguit impotriva inundatiilor

Raul Siret culege apele a 1013 cursuri de apă (cel mai bogat din ţară). Cursul mijlociu străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior. Siretul are ca afluent mai important râul Bârlad.

Principalele caracteristici ale râului pe sectorul judeţului Galaţi:

� lungimea 150 km din 559 km pe teritoriul României

� debitul mediu anual este de 220 mc/s.

Paraul Calmatui, din vecinatatea satului Hanu – Conachi, curge pe directia Nord – Est cu un debit redus si se varsa in raul Siret. Apa acestui parau este folosita pentru irigarea culturilor legumicole amplasate in zona. In lunca Siretului panza de apa freatica este in general cantonata la adancimea de cca. 2,00 – 5,00m., determinand soluri freatic umede. Din punct de vedere al gradului de mineralizare, apa freatica este slab salinizata, motiv pentru care solurile pot fi cu salinitate in profunzime. Pentru irigarea suprafetelor agricole, comuna Fundeni dispune de marele sistem de irigatii Independenta – Hanu Conachi – Liesti, nefolosit la capacitatea proiectata. Pe raza comunei se mai gasesc baltile Braniste si Viisoara care in timpul verii sunt aproape secate. Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei Fundeni este de 3.83 km. Corpurile de apa de suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei sunt: Riul: Siret - confluenta cu: Leica Riul: Siret - confluenta cu: Ramnicul Sarat Riul: Siret - confluenta cu: Calmatui Riul: Calmatui - confluenta cu: Valea Ciorii



Riul: Leica - confluenta cu: Ramnicul Sarat Riul: Calmatui - confluenta cu: Siret Riul: Valea Ciorii - confluenta cu: Geru Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei Fundeni este de 4.254 km. Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt: Lacul: Balta Mare situat in bazinul: Siret Tip: Lac natural Lacul: Negru situat in bazinul: Siret Tip: Lac natural

Fig. 1. Comuna Fundeni, judetul Galati. Corpuri de apa.



Fig. 2. Pozitionarea Lacului Negru (Fundeni) (vedere satelitara)

Lacul Negru (Fundeni) este situat in Campia Tecuciului - Lunca Siretului, judetul Galati. Asezare: Movila Braniste (21m alt), limitrof drumului judetean 204A, Hanu – Conachi – Nanesti – Focsani. Lacul este cunoscut pentru sarurile si namolul de care dispune si care are proprietati deosebite in tratarea bolilor reumatismale si cardio – vasculare. Tocmai datorita acestor proprietati, inainte de 1989 a fost realizat un proiect pentru amenajarea lacului, construirea unui camin pentru batrani si a unei microbaze de tratament. Dupa anul 1989 proiectul a fost abandonat din diverse motive. In trecut condiţiile de salinitate sporite au dus la formarea nămolului cu particularităţi terapeutice, care se găseşte pe fundul lacului, dar care este folosit pe o scară redusă şi rudimentară. Pe malul lacului nu se găseşte nici o instalaţie sau amenajare corespunzătoare unei statiuni balneare. La momentul actual Lacul Negru are un grad de mineralizare redus, datorat apelor pluviale si a inundatiilor periodice ale raului Siret, care ajung in lac. Nu se cunoaste exact daca alimentarea lacului se face si din ape freatice (izvoare de apa sarata), care în anotimpul călduros şi în condiţiile unei clime de stepă, au un nivel hidrostatic scăzut ducand la variaţii insemnate a dâncimii apei în lac. In zona de influenţă a lacului nu au fost efectuate lucrări hidroameliorative, malurile sunt neamenajate.



Fig. 3. Aspecte ale zonei Lacului Negru (Fundeni), comuna Fundeni, Judetul Galati

Sunt necesare analize chimice pentru a preciza continutul si concentraţia de cloruri şi sulfuri, prezenta in sedimente a altor elemente si substante chimice: metan, CO2, O2, N2, SiO2, Al2O3, Fe, Mg, Ca, K, Na, P, S, cuarţ, feldspat, calcite, clorit, siderite, pirită. Este cunoscut faptul ca nămolurile conţin substanţe organice, din care: acizi humci, substanţe proteice, celuloză, carbon şi azot. Compoziţia chimică a apei lacului mai putin a fost influentata in timp de inflenţa îngrăşămintelor folosite în zonă, precum şi a pesticidelor. De-a lungul timpului zona lacului a fost utilizata ca pasune comunala (in partea sud-estica a lacului exista o stana). Sunt cunoscute studii (Petrescu în 1993), ce releva faptul că nu este recomandată intervenţia omului în bazinele lacustre sărate în sensul dragării fundului, a curăţirii suprafeţei, creării canalelor de scurgere sau de legătură între lacuri sau alte surse de apă dulce sau sărată. In lacurile indicate pentru tratament terapeutic sunt necesare bazine special amenajate, interzicându-se pătrunderea în lac, fapt ce duce la barbotarea nămolului, a distrugerii stratului de nămol şi frânarea procesului de peloidogenoză. Exploatarea lacului trebuie să fie bine organizată şi cu personal îndrumat şi pregătit, care să cunoască atât procesele chimice şi biologice care se petrec în lac, cât şi cantitatea şi locul de colectare a nămolului. Având în vedere exploatarea neorganizată a lacului, se recomanda efectuarea de analize bacteriologice periodice în perioadele estival.



2.1.2 Aer Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Fundeni aparţine sectorului de climă temperat continentală, atât datorită poziţiei geografice. Asprimea climei este datorata verilor firbinti si uscate si mai ales iernilor reci cu viscole frecvente. Precipitatiile au valori dintre cele mai reduse din tara, ca urmare a influentei estice, continentale, dar si ca o consecinta a prezentei foehnului. Un vânt foehn ori vânt föhn, conform originalului föhn din limba germană, este un tip de vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Foenul are loc ca urmare a unei mişcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul de aer se mişcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde şi ca atare se răceşte, determinând transformarea vaporilor de apă în precipitaţii. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mişcarea ascensională până la atingerea crestei sau vârfului muntelui, după care îşi continuă mişcarea descensional, în partea cealaltă a abruptului. Pe măsură ce coboară panta domoală a muntelui temperatura aerului creşte adiabatic datorită creşterii presiunii atmosferice odată cu atingerea unei altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creează vânturi puternice, furtunoase, calde şi uscate. În doar câteva ore, un astfel de front de aer poate produce creşteri de până la 30°C. Cea mai mare frecvenţă o au, in ordine, vânturile dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord - vest. Acestea directii sunt favorizate si de orientarea culmilor si a vailor. In comuna Fundeni mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. Pe teritoriul comunei nu sunt amplasate obiective industriale care prin procesele de ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului. 2.1.3 Solul şi subsolul Principalele tipuri de sol din arealul comunei Fundeni sunt:

• Cernoziom castaniu levigat plus nisip 81%; • Aluvionar 12%; • Nisipuri 6%; • Saraturi 1%

Geologic, fundamentul regiunii este constituit din formatiuni pliocene reprezentate prin gresii, marne nisipoase, argile si nisipuri, peste care sun asezate formatiuni cuaternare. Predominant, in zona comunei Fundeni si a satelor componente formatiunile cuaternare sunat aluvionare (maluri, prafuri argiloase – nisipoase, nisipuri, pietrisuri, etc.) saturate, peste care, in satul Hanu Conachi sunt depozite eoliene, reprezentate de nisipuri fine depuse de vant, usor sensibile la umezire ca orice pamant de natura eoliana. Grosimea depozitelor cuaternare (aluvionare si eoliene) variaza intre 10,00 si 20,00m. Geomorfologic, comuna Fundeni şi localităţile componente se situează în cea mai mare parte în Lunca Siretului, care constituie în această zonă un şes aluvionar, ce se dezvoltă pe toată latura sud-vestică a comunei. Terenul de fundare din satul Fundenii Noi şi satul Lungoci este alcătuit din pământuri aluvionare constituite dintr-o alternanţă de prafuri argiloase cu prafuri nisipoase şi nisipuri plastic consistente – plastic moi, în care nivelul apei subterane este cantonat la adâncimi de 2,0 m – 4,0 m. Terenul de fundare din zona satului Hanu Conachi alcătuit din pământuri de natură eoliană constituite din nisipuri fine, afânate, slab sensibile la umezire şi de grosime mică, maxim 4,0 – 5,0 m impune ca fundarea construcţiilor să se facă în conformitate



cu prescripţiile Normativului privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe terenuri macroporice, sensibile la umezire din grupa A – Indicativ P7 – 2000 In zona dunelor se regasesc urmatoarele tipuri de nisipuri:

• Nisip mobil (zburator) alcatuit din granule fine, uniforme pulverulente, format in buna parte din cuart;

• Nisip argilos cu un continut de 10-20% argila; • Nisip calcaros cu un continut de 4 – 10% calcar.

Caracteristic pentru toate aceste soluri este faptul ca sunt foarte permeabile, putin higroscopice si lipsite de tenacitate. Nisipurile de la Hanu Conachi sunt incadrate in grupa nisipurilor cisdanubiene.

Fig. 4. Harta geologică a judeţului Galaţi

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

Pe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafaţă a judeţului Galaţi, ca şi pe nisipurile de pe valea Bârladului şi Siretului, s-a instalat o vegetaţie ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură. Asociaţiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice, care se continuă şi pe teritoriul judeţului Galaţi. Vegetaţia de stepă este reprezentată prin graminee şi dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate din: păiuşul (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum oristatum), lucerna mică (Medicago minima) etc. În afară de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogon Ischaemum, care este rezistentă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus arenarius) etc. Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei şi carpen, precum şi păduri de stejar brumăriu, arţar tătăresc sau plantaţii de salcâm.

Fundeni



Fauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de mamifere rozătoare, amfibieni, reptile, iar dintre păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pădurile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistreţul şi vulpea. Fauna aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare. Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor (mamifere, pasari etc.). Fauna care populează luncile şi bălţile se compune din mamifere precum: vulpe, vidra, iar dintre păsări: starci, egrete, raţe, pescăruşi etc. Modificările care au avut loc în biotop au avut ca urmare şi reducerea lor ca număr şi arie de răspândire. Flora actuala a judeţului Galaţi cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane. Fauna de vertebrate include 26 specii de mamifere, 239 specii de păsări, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni. Conform datelor lui Bănărăscu (1994), ihtiofauna Dunării Inferioare este reprezentată prin 54 specii de peşti. 2.1.5. Relieful Teritoriul administrativ al comunei Fundeni este amplasat în partea de sud - vest a Judeţului Galaţi. Din punct de vedere al formei principale de relief comuna Fundeni apartinand unor subunitati ale Campiei Romane (Campia Covurlui, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului), cu o extindere mare in partile central-sudica si vestica. Asezata in campia Siretului Inferior, regiune supusa inundatiilor, aceasta a constituit principala cauza a stramutarii locuitorilor din vechiul sat Fundeni si formarea a doua sate: Fundenii Noi si Hanu Conachi. Prezenţa nisipurilor determină apariţia unui relief de dune in Câmpia Tecuciului (dunele fluviative de la Hanu Conachi). Legat de relief si conditiile climatice, de sol si de panza freatica, vegetatia naturala este formata din asociatii ierboase predominand gramineele specifice stepei, dar cea mai mare parte este acoperita cu suprafete cultivate. Vegetatia arboriscenta este formata din salcami, stejari si o mica parte pin.



Fig. 5. Aspecte de relief din lunca Dunarii si a Siretului inferior Geomorfologic, comuna Fundeni şi localităţile componente se situează în cea mai mare parte în Lunca Siretului, care constituie în această zonă un şes aluvional, ce se dezvoltă pe toată latura sud-vestică a comunei. Această zonă de relief aproape plană şi dominată de vânturi puternice, care suflă constant din aceeşi direcţie aproape tot anul, a permis formarea de dune continentale din nisip, în special pe latura nord-vestică a comunei, cunoscute în literatura de specialitate ca „dunele de la Hanu Conachi”. În vederea opririi deplasărilor dunelor, în decursul anilor s-a desfăşurat o campanie de înpădurire masivă. Deoarece Lunca Siretului era inundabilă în perioadele cu precipitaţii abundente s-a impus îndiguirea malulului Siretului din zona comunei Fundeni printr-un dig de pământ. La intrarea în comuna Fundeni, pe stânga drumului judeţean DJ 204, până la digul de pământ de la Siret, există o zonă mlăştinioasă în jurul Lacului Negru, care în perioadele cu precipitaţii abundente este acoperită de apă. În cele trei localităţi componente ale comunei Fundeni formele de relief caracteristice (geomorfologice) sunt:

a. zona de dune: ocupă în mare parte satul Hanu Conachi şi este formată din nisipuri eoliene, stabilizate cu vegetaţie bogată (preponderent salcâmi), fiind situată între curbele de nivel de + 19.00 - + 24.00 m;

b. zona de terase, Lunca Siretului: se înscrie între curbele de nivel de + 14.00 - + 19.00 m;

c. zonă de mlaştini (luncă inundabilă): se află în zona Lacului Negru şi la intrarea în comună dispre Galaţi (în satul Hanu Conachi) între dig şi malul Siretului

Campia Tecuciului



Localităţile sunt amplasate în zona de dune, terase şi luncă, evitându-se zona de mlaştini.

Localităţi

Teren agricol

Pădure, vegetaţie naturală

Vegetaţie în zone umede

Suprafeţe acvatice

Fig. 6. Harta utilizarii terenurilor Comuna Fundeni şi localităţile Hanu Conachi şi Lungoci fac parte din zona seismică B, având coeficientul seismic Ks = 0,25 şi perioada de colţ de Tc = 1,5 sec. (conform NNoorrmmaattiivvuulluuii PP –– 110000 –– 11999922 ppeennttrruu pprrooiieeccttaarreeaa aannttiisseeiissmmiiccă aa ccoonnssttrruuccţţiiii lloorr). Conform SSTTAASS 1111110000 11//11999933 comuna Fundeni prezintă gradul VIII de intensitate seismică. 2.1.6. Populaţia si sanatatea umana Conform datelor furnizate de Consiliul Judetean Galati, la data de 01.07.2009, populaţia totală stabilită a comunei Fundeni număra 3.977 locuitori, din care 1.962 bărbaţi (49,33 %) şi 2.015 femei (50,66%). În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Fundeni dispune de 94,68 loc/km2, iar suprafata agricola care revine la un locuitor este de 0,79ha. In perioada 1992 – 2008, comuna Fundeni s-a situat in categoria unitatilor administrativ teritoriale care au avut scaderi de populatie.



Fig. 6. Gruparea unităţilor teritoriale în judeţul Galaţi după densitatea populaţiei Gruparea unităţilor teritoriale în judeţul Galaţi după densitatea populaţiei Distribuţia populaţiei pe sate (conform datelor de la Directia de Statistica Galati) este prezentată în tabelul de mai jos:

Comuna Fundeni Numar locuitori - 2006 Fundeni 836 Lungoci 558 Hanu Conachi 2.582 Total comuna 3.982



Resursele de muncă şi populaţia ocupată Emigrările masive de populaţie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea contingentului fertil şi în consecinţă la reducerea fertilităţii şi a natalităţii, concomitent cu creşterea indicatorilor mortalităţii.

In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Fundeni, acestea sunt cu preponderenţă în agricultură şi în sfera serviciilor. Starea de sănătate a populaţiei Starea de sănătate a populaţiei comunei Fundeni este monitorizată în cadrul dispensarului uman din satul Hanu - Conachi, iar ca personal de specialitate – 2 medici de familie, 1 medic stomatolog si 3 asistenti. Totodata in comuna Fundeni exista si o farmacie. Activităţi economice Comuna Fundeni face parte din rândul comunelor cu activităţi preponderent agricole. Funcţia agricolă a comunei Fundeni se materializează în producţia vegetală, producţia animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute. a) Agricultura Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 75,13 % din suprafaţa totală a comunei. Din acesta 84,90 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor. O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Fundeni faţă de întregul judeţ, în anul 2008, este prezentată în tabelul de mai jos:

Culturi agricole principale Comuna Fundeni Judeţul Galaţi Grâu şi secară, kg/ha 2.100 2.641 Porumb, kg/ha 1.936 1.828 Floarea soarelui, kg/ha 1.209 821 Legume, kg/ha 20.933 14.709

Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale). Cele doua mori de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui. Producţia animalieră Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul de mai jos.

Efective de animale (nr.) 2008 bovine 795 porcine 290



păsări 45.832 ovine şi caprine 1.358

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării necesarului pentru autoconsum (1 porc şi 15 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama că în comuna Fundeni (în anul 2008) existau 2.024 de gospodării, indicatorul menţionat este de 1,01 la porci, iar la păsări este de 17,08 ceea ce reprezintă un existent relativ bun, necesar pentru autoconsum. b) Industria Comuna Fundeni nu este un centru cu activităţi industriale (numărul mediu al salariaţilor care activează în sectorul industrial este mic). Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, numărul mediu al salariaţilor în anul 2004, din totalul comunei a fost următorul:

Comuna Fundeni 2008 Industrie 1 Construcţii 2 Comerţ 52 Transport 2 Învăţământ 34 Agricultura 38

Dotările existente în cadrul comunei Fundeni sunt următoarele: a) Instituţii publice şi servicii:

• Administraţie – Primărie şi Consiliul Local ; • Învăţământ – 3 şcoli şi 1 grădiniţa; • Sănătate – 1 dispensar uman si un dispensar veterinar; • Cultură – 1 biblioteca; • Culte – 3 biserici; • Sport – teren sport

b) Gospodăria comunală • Cimitire – 3

c) Căi de comunicaţie • Drum national DN 25 Tecuci - sendreni • Drum judeţean DJ 204 Focsani - Galati, DJ 204 N Tudor Vladimirescu -

Fundeni • Acces la linia ferata dubla Galati – Tecuci prin intermediul haltei din satul Hanu

Conachi

d) Constructii aferente lucrari edilitare:



2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Fundeni nu figurează nici un monument istoric sau de arhitectura. Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecţie. 2.1.8. Căi de comunicaţie şi transport Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Fundeni sunt: Rutiere:

• Drumuril nationale DN25, drumurile judeţene DJ204 si 204N care asigura legatura cu comunele Tudor Vladimirescu, Liesti si judetul Vrancea

• Drumul national DN25 Tecuci – Sendreni strabate satul Hanu Conachi • Drumul judeţean DJ204 face legătura intre satele Fundeni si Lungoci; • Drumuri comunale.

In privinta retelei feroviare, comuna Fundeni are acces imediat la linia dubla de cale ferata Galati – Tecuci, prin intermediul haltei din satul Hanu Conachi

Pe raza comunei drumurile se prezintă astfel: • DN25 este prevazut partial cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, iar pe tronsonul

aferent satului Hanu – Conachi , in zona centrala a satului, acostamentele din balast trebuie betonate sau asfaltate

• DJ 204 este prevazut cu imbrăcăminte asfaltică uşoară • Drumurile satesti sau comunale care pornesc sau se termină în drumuri

judeţene, sunt in mare parte pietruite cu balast sau cu lidonit; • Drumurile săteşti interioare sunt din pământ şi pornesc fie din drumurile judeţene

fie din drumurile comunale. Trama stradală a satelor prezintă trasee sinuoase, declivităţi mari, curbe şi intersecţii cu vizibilitate redusă, distante variabile între garduri, lăţimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m;

• Intersecţiile drumurilor judeţene cu drumurile comunale sunt neamenajate, deasemenea intersecţiile străzilor din reţeaua secundară cu drumurile judeţene şi comunale;

• Profilurile transversale sunt necorespunzătoare; 2.1.9. Managementul deseurilor Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008. Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseurile din gospodarii la cele trei platforme de gunoi neconforme situate in satele Fundeni, Lungoci si Hanu Conachi. Platforma neconforma de gunoi din satul Fundeni (Saraturi) avea o suprafata estimata de 1 ha, cea din comuna Lungoci (La dig) avea o suprafata estimata de 0,3 ha, iar cea din comuna Hanu Conachi (Saraturi) avea o suprafata estimata de 0,8 ha



La sfarsitul lunii iunie, Consiliul local a reusit reabilitarea celor 3 platforme neconforme conform prevederilor legale, urmand o procedura simplificata: compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant. 2.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic

General Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Fundeni.



Evoluţia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerilor

Apa Neacoperirea cu servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna Lipsa sistem de canalizare si staţii de epurare Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea celor existente Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna, care va fi prevăzut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţa si adâncime, in proces continuu de degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti Lipsa spatii verzi amenajate Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei

Gradul de degradare a drumurilor va creste; Relaţiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera Nemulţumirea populaţiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind depozitarea necontrolata a deşeurilor,



transfer arondată comunei poluarea solului datorata lipsei unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere, alunecărilor de teren

Sănătatea populaţiei

Neacoperirea cu servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere Lipsa spatii verzi amenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotărilor de utilitate publica (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare, management defectuos al deşeurilor menajere, spatii verzi si agrement)

Riscuri naturale

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabilirea zonelor cu alunecari de teren Delimitarea zonei cu riscuri naturale Se instituie “interdictie de construire “ in zonele cu risc

Neimplementarea PUG va conduce la mărirea suprafeţelor afectate de fenomenele de alunecare de teren.

Biodiversitate P.U.G. Fundeni se află în perimetrul ariei de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform HG 1284/2007)

Intorducerea in intravilan a Lacului Negru si realizarea unei zone de agrement

Neimplementarea PUG nu va avea impact semnificativ asupra biodiversitatii, zona ramanand in continuare antropizata

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc)

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va



pentru imbunatatirea microclimatului.

contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism local

Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit, precum si a zonei de spatii verzi si agrement, prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitătii.

Introducerea in intravilan a unei suprafete de 92,21 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare, precum si spatii verzi si agrement

Se va construi fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Sistem de management defectuos al deşeurilor Neacoperirea cu servicii de utilitate publica Introducerea in intravilan a unei suprafete de 92,21 ha

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevăzut cu 2 statii de epurare

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a standardului de viata al cetăţenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor publice



Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor de construcţii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, si anume:

• Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, sărături, etc.

• Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

• Lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie cu trafic intens (DJ, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină prin spălări si infiltratii de ape meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanţe chimice şi bacteriologice peste limite admise. 3.1. Apa

a) Alimentare cu apă potabilă În prezent în satul Hanu Conachi există sistem centralizat de alimentare cu apă. Alimentarea cu apa se realizeaza din magistrala de Vrancea, ce alimenteaza si municipiile Galati si Braila, prin intermediul statiei de repompare Serbestii Vechi. Apa subterana provine din puturile forate in zona Vadu Rosca si Salcia – Liesti. Sistemul de alimentare cu apa este format din:

• 2 rezervoare de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc • 1 statie de clorinare automata cu hipoclorit • 1 statie de pompare; • Retea de distributie din polietilena de inalta densitate

Satele Fundeni si Lungoci nu beneficiaza de sisteme de alimentare centralizate. Sursele de apa potabila le constituie fântânile de tip rural, care sunt supuse poluării. Fântânile ţărăneşti din curţi sau de pe drumurile săteşti nu au asigurată o zonă de protecţie sanitară şi apa nu este verificată din punct de vedere a potabilităţii



b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Cele trei sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant. 3.2. Aer Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

• numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona; • procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea

locuinţelor • emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd.

Poluanţii sunt : pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DN 25, DJ 204, DJ 204N). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Ordinul nr 592/ 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. , STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Fundeni, din judeţul Galaţi a fost încadrată astfel: a) în Lista 2 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt intre

valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta pentru pulberi în suspensie (PM10)

b) în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

• sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf (SO2);

• sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).



3.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor doua platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Fundeni este nominalizată. 3.4. Biodiversitate, arii protejate În cadrul judeţului Galaţi, pe baza elementelor de biodiversitate au fost desemnate următoarele arii protejate: Pădurea Buciumeni; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana – Roşcani; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Fundeanu; Pădurea Balta Munteni; Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului; Pădurea Torceşti; Lacul Zătun; Pădurea Mogoş-Mâţele; Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa; Balta Tălăbasca; Balta Potcoava; Ostrovul Prut (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Vlăşcuta (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Pochina (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lunca Joasă a Prutului (Maţa-Rădeanu); Locul fosilifer Rateş; Locul fosilifer Tirighina Barboşi, Locul fosilifer Bereşti; Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Toate aceste arii protejate au fost încadrade în Reţeaua Natura 2000 - situri naturale protejate de importanţă comunitară (SCI): Pădurea Balta-Munteni; Pădurea Mogoş-Mâţele; Pădurea Torceşti; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana-Roşcani; Lunca Joasă a Prutului; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului, Lunca Joasă a Prutului şi situri de protecţie specială avifaunistică (SPA): Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa şi Lunca Siretului Inferior.

Planul de Urbanism General al comunei Fundeni, judetul Galati este inclus in situl de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Din alte arii naturale protejate de interes comunitar din judetul Galati aflate in vecinatatea P.U.G. Fundeni amintim de Situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi (Fig. 7).



Fig. 7. Limitele ariilor naturale protejate ROSPA0071 si ROSCI0072 (imagine satelitara)

Prezentarea sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa 1 - Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică şi Formularului Standard Natura 2000 (conform Anexei 4 la HG 1284/2007) se prezintă următoarele caracteristici principale ale sitului desemnat: Denumirea sitului: ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior Localizarea sitului: Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

• Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Silistea (4%), Vădeni (5%), • Judetul Vrancea: Adjud (31%), Biliesti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăsesti (16%), Nănesti (10%),Ploscuteni (30%), Pufesti (17%), Ruginesti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%),

• Judetul Galati: Brănistea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenta (46%), Ivesti (4%), Liesti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Sendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).



Coordonatele sitului: - Latitudine: N 450 52’ 42’’

- Longitudine: E 27º 16' 58'' Suprafaţa sitului (ha): 38 496.0 Altitudine (m): Min.: 0; Max.: 303; Med.: 33 Regiunea biogeografică: Continentală şi stepică Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO021 4.5 Brăila RO024 66.4 Galaţi RO026 9.1 Vrancea

Fig. 8. Harta ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior



Tabel 3: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

A229 Alcedo atthis 15-25 p D

B C C

A029 Ardea purpurea 5-12 p D

B C C

A024 Ardeola ralloides

5-10 p D

B C C

A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i

C

B C C

A196 Chlidonias hybridus

80-100 p 380-450 i

C

B C C

A031 Ciconia ciconia 300-500 i

C

B C C

A081 Circus aeruginosus

6-12 p C

B C B

A038 Cygnus cygnus 4-10 i D

B C C

A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i

C B C C

A026 Egretta garzetta

20-45 p 80-180 i

C

B C C

A189 Gelochelidon nilotica

5-10 i B

B C B

A135 Glareola pratincola

10-14 i C

B C C

A022 Ixobrychus minutus

10-15 p C

B C C

A338 Lanius collurio 15-25 p D

B C C

A339 Lanius minor 20-35 p C B C C A177 Larus minutus 20-35 i D B C C A023 Nycticorax

nycticorax 20-30 p C

B C C

A019 Pelecanus onocrotalus

60-75 i C

B C C

A034 Platalea leucorodia

5-20 p C

B C C

A132 Recurvirostra avosetta

5-12 p 25-30 i C

B C C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D

B C C

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C



Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.



Tab. 4 : Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 +

Tab. 5: Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 - Managementul sitului

Situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Urmeaza sa se stabileasca structura administrativă a sitului, care să elaboreze Planul de Management şi regulamentele specifice acestui sit, conform prevederilor OUG nr.57/2007.

Situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi

Descriere. Situl este situat în Sudul Moldovei, la peste 21 km vest de extremitatea nordică a sitului Schela Green, într-un climat de tip continental.

Nisipurile de aici au origine fluviatilă, găsindu-se pe o suprafaţă de cca. 13.500 ha. Acest sit este amplasat la contactul a două unităţi geomorfologice - câmpia Tecuciului cu câmpia Siretului inferior, pe depozite holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificaţie încrucişată, nisipuri si loessuri. Relieful de aici se prezintă sub formă de dune, cu altitudini variabile de origine fluviatilă si eoliană.

Aici se întâlnesc patru tipuri de vegetaţie după criterii tipologice:

1. Pădure de stejar cu păducel şi salcâm cu un covor vegetal bine dezvoltat 2. Asociaţii de coada şoricelului şi secară 3. Pâlcuri de mesteacăn şi asociaţii de Brometem tectori 4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetaţie săracă cu elemente de floră arenicolă



Fig. 9. Situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu Conachi

Acesta se întinde pe o suprafaţă de 217 ha, fiind situat atât în regiunea biogeografică stepică. Habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat acesta în listele de mai jos.



Tipuri de habitate prezente în sit:

• * Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri (5% din suprafaţă) • 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (5% din suprafaţa sitului)

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 4033 Erannis ankeraria • 1088 Cerambyx cerdo

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 4067 Echium russicum Alte specii importante de floră şi faună:

• Bufo bufo

• Hyla arborea

• Dendrocopos medius

• Dendrocopos syriacus

• Ficedula albicollis

• Fringilla coelebs

• Lanius collurio

• Lanius minor

• Lullula arborea

• Muscicapa striata

• Picus canus

• Sturnus vulgaris

• Sylvia atricapilla

• Sylvia communis

• Sylvia curruca

• Upupa epops

• Dryomys nitedula

• Muscardinus avellanarius

• Allium guttatum

• Astragalus varius

• Campanula macrostachya

• Carex stenophylla

• Delphinium fissum

• Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus

• Echinops ritro ssp. ruthenicus

• Euphorbia peplis

• Galanthus elwesii

• Juncus capitatus

• Mollugo cerviana

• Myriostoma

• Ornithogalum orthophyllum ssp. psammophilum

• Paeonia peregrina

• Rindera umbellata

• Salix rosmarinifolia

• Salvia aethiopis

• Syrenia cana

• Syrenia montana

• Viola hymettia



Vulnerabilitate. Extinderea, prin drajonare, a plantaţiei de salcâm, plantaţie făcută începând cu anii 20 ai secolului trecut în toată Câmpia Tecuciului, pentru a stopa eroziunea eoliană a solurilor şi a stabiliza dunele de nisip de aici. Astfel, salcâmul tinde să invadeze dunele de nisip de pe teritoriul sitului în detrimentul speciilor de plante specifice, unele dintre acestea fiind considerate ca rare în flora României. Habitate si specii incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu Conachi şi relaţia acestora cu planul - 6260 *Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri (5% din suprafaţă).

1) Formaţiuni dominate de graminee perene cespitoase, înalte sau de înălţime medie, sau plante sufrutescente ce acoperă lacunar terenul, împreună cu comunităţi de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) în cadrul arealului stepelor panonice (34.91), astfel limitate la bazinul panonic şi la zonele dominate de comunităţile acestora. De asemenea, include comunităţi similare din vestul bazinului pontic (34.A2). 2) Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

- Animale: insecte - Gampsocleis glabra, Myrmeleotettrix antennatus, Callimorpha

quadripunctaria, Cletis maculosa, Zygaena laeta, Z. punctum, Scythris kasyi. - Veg: Bassio laniflorae-Brometum tectorum (Soó 1938) Borhidi 1996; Potentillo arenariae-

Festucetum pseudovinae Soó (1939) 1950.

- 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (5% din suprafaţa sitului). 1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum. Include subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă Păduri de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane, din nordul câmpiei tracice în sudul şi sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate în principal prin masive forestiere insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Maritsa şi Tundja, şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale munţilor Rodopi. Stejarii sunt însoţiţi de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene. 41.7372 Păduri moesiace de stejar pufos Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din sudul munţilor Dinarici, lanţul muntos balcanic şi din regiunile învecinate, incluzând sud - estul şi sudul României.

2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970; Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970; Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu 1978)



Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniţă 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 4033 Erannis ankeraria

Descriere. Anvergura masculului 30-38 mm. Culoarea de fond ocru, cu striurile transversale mai intunecate, brune. Striul bazal este mult mai arcuit decat la E. aurantiaria. Aripile posterioare albe-galbui, sidefii. Femela aptera. Habitat. Cvercete termofile. Distributie. Este raspandita in sud - estul Alpilor, Croatia, Slovenia, Ungaria, Romania (Canaraua Fetii), Balcani si Asia Mica. In Romania a fost foarte rar semnalata din Moldova, Muntenia si

Dobrogea fiind probabil prezenta in Banat si Transilvania. Populatie. Densitatea populatiilor nu poate fi estimata fiind colectate doar cateva exemplare ( <5 indivizi). Ecologie si comportament. Specie foarte asemanatoare cu Erannis aurantiaria. Zboara incepand cu sfarsitul lunii octombrie pana in decembrie. Larvele traiesc pe specii de Quercus si impupeaza in sol (Foster & Wohlfahrt, 1981). Masuri luate si necesare pentru ocrotire. Nu exista suficiente date despre aceasta specie. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% fata de media la nivel naţional. • 1088 Cerambyx cerdo

Habitat. Specie cu dimensiuni de 23-55 mm. Populeaza padurile batrane cu esente foioase, preferandu-le in special pe cele de cvercinee; uneori poate fi intalnita si in parcuri. Produce daune fiziologice si tehnice, atacând arborii în partea de jos, expusã razelor soarelui, precum si arbori izolati mai în vârstã. Biologie. Specia se dezvolta in lemnul stejarului, castanului,

fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela depune ouale cate 2-3 in crapaturile sau ranile scoartei. Dupa circa 14 zile apare larva, care initial se hraneste cu scoarta, iar mai apoi patrunde in lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult) dureaza de regula 3 ani, insa uneori se poate prelungi pana la 5 ani. Adultii sunt nocturni si crepusculari. Ziua se ascund in coroanele arborilor, scorburi, etc. Zborul are loc in lunile mai-august. Distributie. Europa (Italia, Franta, Grecia, Romania, Spania, Belorusia, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est, Sicilia, Africa de Nord. Masuri de conservare. Conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. Specia este inclusa in anexele Conventiei de la Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% fata de media la nivel naţional.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 4067 Echium russicum



Descriere. Planta erbacee bianuala, cu tulpina inalta de 30-90 cm, neramificata, cilindrica,acoperita cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculati si cu peri scurti si moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formeaza o rozeta. Inflorescenta este lunga de 25 –30 cm, cilindrica, alcatuita din flori scurt pedicelate, rosii. Corola ajunge pana la 17 mm lungime, iar tubul acesteia depaseste de doua ori lungimea caliciului. Staminele si stigmatul ies mult din corola. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronuntat zgrabuntos. Infloreste in mai-iulie. Se deosebeste de celelalte specii ale

genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La E. italicum corola este alba sau alb-rosietica, iar la E. vulgare corola este albastra. Habitat. 62C0 Stepe ponto-sarmatice – frecvent in fitocenoze cu Stipa lessingiana. Distributie. Romania: sporadica in Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova si Dobrogea. GL: Hanul Conachi, Roscani (Padurea Baneasa), Tulucesti (Padurea Garboavele), Scanteiesti (Padurea Mogos-Matele), Suceveni (Padurea Poganesti). Populatie. >1000 indivizi, stabila. Ecologie si comportament. Xeromezofita, subtermofila. Creste prin pajisti si tufarisuri din zona de stepa pana in etajul gorunului. Masuri luate si necesare pentru ocrotire. Amenintari: Nu au fost identificate. Cele mai multe locuri in care creste sunt rezervatii naturale. Recomandari: Avand in vedere ca este o planta bianuala, cel putin unele fanete ar trebui cosite dupa maturarea semintelor. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% fata de media la nivel naţional. Specificam ca tipurile de habitate prezente în sit: 6260 *Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, la fel si speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 4033 Erannis ankeraria si 1088 Cerambyx cerdo, speciile de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:4067 Echium russicum nu au fost identificate in perimetrul Planului de Urbanism General al comunei Fundeni, judetul Galati. 3.5. Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Fundeni, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; - circulaţia pe drumurile publice locale; - redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecţie sanitară. - Spatiile institutiilor publice sunt fie insuficiente, fie supradimensionate

activitatii prezente - Zonele cu valoare peisagistica deosebita nu sunt puse in valoare, iar

zonele de sport si agreement fie lipsesc , fie sunt foarte slab reprezentate.



3.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Fundeni nu figurează monumente istorice sau arhitectornice 3.7. Zgomot şi vibraţii Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. 3.8. Peisajul Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 3982 locuitori, suprafaţa de spaţiu verde a comunei Fundeni trebuie să ajungă la 103.532 m2 (10,3532 ha). In prezent, suprafaţa ocupată de spaţiile verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Fundeni este de 3,40 ha, adica 0,51 % din teritoriu. Spaţiile verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor. In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, Consiliul Local Fundeni îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei Fundeni, amenajarea unor spatii verzi, sport şi agrement. Având în vedere ca prin PUG se vor amenaja 78,11 ha pentru spaţii verzi şi ţinând cont de faptul că populaţia Comunei Fundeni este de 3982 locuitori, rezultă că fiecărui locuitor îi va reveni o suprafaţă de spaţiu verde de cca. 196,15 m2.

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Fundeni este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. Dupa cum s-a mentionat anterior zona prevazută pentru realizarea P.U.G. Fundeni se află în perimetrul ariei de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Astfel, teritoriul administrativ al comunei Fundeni se suprapune pe situl protejat. Aceasta arie protejata este atribuita in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Urmeaza sa se stabileasca structura administrativă a sitului, care să elaboreze Planul de Management şi regulamentele specifice acestui sit, conform prevederilor OUG nr.57/2007.



Pasuni, pajisti saraturate In zona PUG studiata sunt si mici suprafete de pajisti naturale, utilizate, la momentul actual, ca pasuni. Probabil, in trecut suprafata acestora era mult mai extinsa, in prezent fiind puternic degradate, lipsite de valoare conservativa. Una din cauzele principale ce a dus la distrugerea pajistilor naturale este pasunatul intens practicat de localnici (in special ovine, cabaline), dar si transformarea lor in terenuri agricole. Pe suprafete restranse (malurile lacului Negru) este prezenta vegetatia de sărătură, care este în general slab reprezentată. Speciile de plante caracteristice sunt: Aster tripolium (albastrica), Elymus atherica, Elymus pungens, Elymus pycnanthus (pir), Halimione pedunculata, Juncus gerardi (pipirig), Plantago maritima (patlagina), Puccinella distans (iarba de saratura), speciile de Salicornia spp., Salicornia maritima (branca), Spergularia salina, Sueda maritima (ghirin), Triglochin maritima, etc. Pentru zona de amplasament si terenurile invecinate planului, in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România”, Doniţă et al.,2005, ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, s-a identificat tipul de habitat: R8704 Comunitãti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major, încadrat în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale. Corespondente: NATURA 2000: –; EMERALD: –; CORINE: –; PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities EUNIS: –; Asociatii vegetale: Lolio – Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo – Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Rãspândire: Terenuri virane, margini de drum, cãrãri, curti, în toatã tara. Suprafete: 500–600 ha. Statiuni: Altitudine de la nivelul mãrii pânã la 500–600 m, în zona colinarã; Clima: T = 11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante usor înclinate cu expozitie sudicã, esticã si vesticã. Soluri: nisipoase si luto-nisipoase bogate în substante organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis.Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor. Mentionam, ca valoarea conservativă a speciilor de vegetatie identificate in zona de amplasament este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia va fi afectată nesemnificativ de realizarea obiectivelor P.U.G. Fundeni, judetul Galati.



Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru a căror conservare a fost desemnat situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

Pescăraş albastru - Alcedo atthis. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament,

habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Stârc roşu - Ardea purpurea. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează

habitate acvatice. Realizarea Planului Urbanistic General Fundeni nu va afecta semnificativ populatia speciei.

Stârc galben - Ardeola ralloides. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent in perimetrul PUG Fundeni. Specia va fi

afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Raţa roşie - Aythya nyroca. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi

întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Dezvoltarea P.U.G. Fundeni nu va afecta semnificativ populaţia speciei.

Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.



Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Barza albă - Ciconia ciconia. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu

este prezentă pe amplasament. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Erete de stuf - Circus aeruginosus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul P.U.G. Fundeni specia nu este

prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei.

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Realizarea Planului Urbanistic General Fundeni nu va afecta semnificativ populatia speciei.

Egreta mare - Egretta alba. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele

acvatice. Dezvoltarea P.U.G. Fundeni nu va afecta semnificativ populaţia speciei.

Egreta mică - Egretta garzetta. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă.



La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament,

habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Dezvoltarea P.U.G. Fundeni nu va afecta semnificativ populaţia speciei.

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Realizarea Planului Urbanistic General Fundeni nu va afecta semnificativ populatia speciei.

Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni. Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. În perimetrul de dezvoltare a planului urbanistic



general P.U.G. Fundeni specia nu este prezentă. Dezvoltarea P.U.G. Fundeni nu va afecta semnificativ populaţia speciei.

Pescăruş mic – Larus minutus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează

habitate acvatice. Realizarea Planului Urbanistic General Fundeni nu va afecta semnificativ populatia speciei.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul P.U.G. Fundeni. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru.

Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Lopătar - Platalea leucorodia. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele

umede cu lacuri şi bălţi întinse. Dezvoltarea P.U.G. Fundeni nu va afecta semnificativ populaţia speciei.



Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului P.U.G.

Fundeni specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea P.U.G. Fundeni.

Chiră de baltă - Sterna hirundo. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Realizarea Planului Urbanistic General Fundeni nu va afecta semnificativ populatia speciei. Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate

Pe perimetrul PUG studiat s-a identificat o diversitate specifica relativ redusa a faunei. Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor a fost cea mai bine reprezentată. Prezentam caracteristicile unor grupe şi specii de animale identificate in zona de amplasament. Pasari. Conform surselor bibliografice pe raul Siret sunt cunoscute circa 168 specii de păsări (28 sedentare, 54 oaspeţi de vară, 4 oaspeţi de iarnă şi 82 specii de pasaj), in special pe lacurile de acumulare din aval. In cadrul observatiilor realizate pe amplasamentul PUG comuna Fundeni, judetul Galati s-au identificat 29 de specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare.

Tabel 5 - Specii de păsări din perimetrul PUG comuna Fundeni, judetul Galati Nr. Nume stiintific Nume popular Statut Directiva Pasari (Directiva

Consiliului Europei 79/409/CEE)

1 Falco tinnunculus vanturel rosu MP 2 Falco subbuteo soimul randunelelor OV 3 Perdix perdix potarniche S Annex II/1, III/1 4 Coturnix coturnix prepelita OV Annex II/2 5 Larus ridibundus pescarus razator MP 6 Larus cachinnans pescarus argintiu S 7 Streptopelia decaocto gugustiuc S Annex II/2 8 Columba livia domestica porumbel domestic S 9 Merops apiaster prigorie OV 10 Upupa epops pupaza OV 11 Dendrocopos syriacus ciocanitaore de gradini S 12 Galerida cristata ciocarlan S 13 Alauda arvensis ciocarlie de camp MP Annex II/2



14 Hirundo rustica randunica OV 15 Motacilla alba codobatura alba OV 16 Sylvia curruca silvie mica OV 17 Sturnus vulgaris graur MP Annex II/2 18 Pica pica cotofana S Annex II/2 19 Corvus frugilegus cioara de semenantura S Annex II/2 20 Corvus corone cornix cioara griva S 21 Corvus monedula stancuta S Annex II/2 22 Parus major pitigoi mare S 23 Parus coeruleus pitigoi albastru S 24 Saxicola torquata maracinar negru OV 25 Passer montanus vrabie de camp S 26 Fringilla coelebs cinteza OV 27 Passer domesticus vrabie de casa S 28 Carduelis carduelis sticlete OV 29 Miliaria calandra presura sura MP S - specie sedentara, OV – oaspete de vara, MP – migrator partial

Caracteristicile unor specii de pasari observate in perimetrul PUG comuna Fundeni, judetul Galati sunt prezentate in continuare:

Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea PUG comuna Fundeni, judetul Galati. Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul studiat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Va fi afectata nesemnificativ de implementarea planului.

Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Observata in numar mai mare in



timpul migratiilor. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ.

Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Dezvoltarea PUG Fundeni nu va afecta semnidficativ specia.

Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ urmare a realizarii obiectivelor PUG comuna Fundeni, judetul Galati.

Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului. Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de implementarea planului.

Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul asupra speciei urmare a implementarii planului va fi nesemnificativ.



Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul PUZ studiat. Stoluri mari observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului. Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea PUG comuna Fundeni, judetul Galati.

Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Dezvoltarea Planului va afecta nesemnificativ specia.

Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul asupra speciei urmare a implementarii planului va fi nesemnificativ.

Aspecte ale migratiei avifaunei

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare. Observatile efectuate in zona de amplasament a P.U.G. Fundeni au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în



alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu. Atât oaspeţii de vară în pasaj, cât şi oaspeţii de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o anumită perioadă, dar după care prezenţa lor nu a mai fost observată. Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romînia, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursul raului Siret, frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a P.U.G. Fundeni nu au indicat prezenţa unui culoar de migraţie al pasarilor, respectiv a unor efective insemnate de pasari. S-au semnalat specii comune de pasari, nefiind identifiacate specii de importanta comunitara.

Având în vedere aceste aspecte putem preciza că prin realizarea planului, migratia pasarilor nu va fi afectata semnificativ. Specificam, de asemenea ca in corespundere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului obiectivului de investitie. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari nu se regăsesc în arealul studiat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zonă. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Perimetrul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul şi în împrejurimi. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;



Pentru speciile necoloniale perimetrul statiunii şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrabiile, graurii, sticleţii, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul lacului Negru. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din vecinatatea drumului judetean DJ204A, localitatatea Fundeni si amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinatae a planului În ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinatae a planului mentionam următoarele: - biodiversitatea din zona studiata, se constituie din specii comune şi pentru care

nu se impun măsuri speciale de protecţie;

- pe amplasament nu s-au identificat tipurile de habitate si speciile desemnate pentru Situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi;

- flora identificata în perimetrul si in imediata vecinatae a planului a fost încadrata in grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, R8704 Comunitãti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major, format din specii ruderale, ce nu reprezinta un habitat prioritar;

- impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament si imprejurimi, urmare a realizării P.U.G. Fundeni, este nesemnificativ;

- speciile de păsări din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice, desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate pe amplasamentul studiat;

- studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul P.U.G. Fundeni, judetul Galati.

DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA Specificam, ca suprafata de teren prevazuta pentru realizarea P.U.G. Fundeni nu este ocupat de nici un habitat natural. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.



Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament a planului au identificat specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de conservare. Speciile de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, in principal specii acvatice, nu au fost identificate in perimetrul planului studiat. Speciile respective nu au fost întâlnite în zona de amplasament a planului, implicit in zona lacului Negru, în perioadele reproductiva şi migraţie. Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament si imprejurimi. Habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări nu sunt prezente pe perimetrul cercetat, acestea intalnindu-se in biotopurile invecinate din Lunca Siretului inferior (Balta Talabasca, Balta Potcoava, Balta Lozova, Balta Malina), cu intinderi mari de apa si vegetatie abundenta, unde isi gasesc conditii favorabile de viata. In ceea ce priveste lacul Negru, acesta se alimenteaza, in principal, din apele pluviale si urmare a inundatiilor raului Siret, care ajung in lac. Lacul este putin adanc, lipsit de vegetatie, cu maluri joase. In anotimpul călduros şi în condiţiile unei clime mai aride, lacul inregistreaza variaţii insemnate a dâncimii apei, in unele perioade secand in totalitate. În concluzie, speciile de pasari semnalate pe perimetrul studiat si in vecinatatea acestuia vor fi afectate nesemnificativ de realizarea obiectivului de investitie. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR Dupa cum s-a mentionat anterior, în perimetrul destinat realizarii obiectivelor P.U.G Fundeni, judetul Galati nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Totodata, specificam ca ecosistemele acvatice din Lunca Siretului au fost incadrate in aria protejata cu statut de conservare: situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, datorita rolului lor important in protectia si conservarea speciilor de pasari.

DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII AFECTATE

Realizarea obiectivelor Planului Urbanistic General Fundeni, judetul Galati va afecta nesemnificativ efectivele si structura populatiilor de flora si fauna din habitatele învecinate.

Specificam, ca obiectivele care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura etc. prevad extinderea intravilanului comunei Fundeni cu 92,21 ha. Aceasta suprafata raportatata la 38.496 ha a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, constituie 0,2%. Evaluând aceste date consideram ca suprafata existenta a ariei naturale protejate este suficient de mare si de stabila pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung.



RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Planul Urbanistic General al comunei Fundeni, judetul Galati se afla in situl de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si in vecinatatea sitului de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi. Activitatile planificate a fi desfasurate, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Realizarea obiectivelor PUG Fundeni, nu va afecta integritatea si stabilitatea siturilor Natura 2000, in special a ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume - relatia dintre tipurile de ecositem existente, structura vegetatiei şi a faunei. Ecosistem acvatic/palustru. Este reprezentat prin formatiuni vegetale naturale de pajisti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatica. Vegetatia. Formată preponderent din păduri de luncă şi diferite specii iubitoare de apă din genurile Phragmites, Typha, Nymphoides, Scirpus si altele. De asemenea o mare parte din teren este ocupată de culturi agricole şi într-o mai mică măsură de pajişti şi păşuni. Fauna. Este o zona importanta in ceea ce priveste migratia speciilor de pasari acvatice: stârci (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Ardea alba, Ardea purpurea), ţigănuşi şi lopătari (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), limicole (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), pescăruşi (Larus ridibundus), chire şi chirighiţe (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), s.a. Obiectivele PUG Fundeni, planificate a fi desfasurate pe o suprafata redusa la scara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, nu vor genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale ariei protejate mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse



cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Lunca Siretului Inferior. Criterii aprobate de BirdLife: C1, C6.

Localizare: N 45.48; E 27.71

Altitudine: min 4, max. 305

Suprafata: 38495 ha

Cai de acces: În zona, accesul este posibil, în apropiere de valea Siretului pe E85, între Bacău – Focşani, intrând spre localităţile Lespezi, Burcicioaia, Domneşti, Pufeşti, Ciorani, Pădureni, Doaga, Ciuşlea, Suraia, Vulturu (unele sunt drumuri judeţene, altele sunt uliţe locale, greu practicabile). Spre zona inferioară a cursului Siretului se poate ajunge de pe DN 25 Tecuci – Galaţi. Balta Tălăbasca poate fi vizitată tot de pe DN 25, prin localitatea Tudor Vladimirescu. Biotopuri principale: Terenuri arabile neirigate (34,2%), Păşuni (7,6%), Păduri de foioase (21,3%), Zone cu vegeteţie ierboasă naturală (3,9%), Zone de tranziţie păduri - tufărişuri (7,7%), Mlaştini (4,7%), Cursuri de apă (12,1%), Ape stătătoare (3,5%) Specii de pasari calificative: Rata rosie - Aythya nyroca Chirighita neagra - Chlidonias niger Pescarita razatoare - Gelochelidon nilotica

ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

Situl de importanta comunitara ROSPA0071 "Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Situl de importanta comunitara ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi este atribuit in custodie Directiei Silvice Galati.



5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice Obiective la nivel local si national Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.



Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei Fundeni sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

• extinderea teritoriului intravilan al comunei Fundeni cu 92,21 ha; • extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă; • realizarea unui sistem centralizat de canalizare si doua statii de epurare; • modernizarea retelei stradale si asfaltării drumurilor comunale • extinderea retelei de energie electrică si telefonie; • imbunătătirea sistemelor de incălzire a locuintelor; • amenajarea de zone de agrement si recreere; • cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele

europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si infiintarea de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.



Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate in prezentul raport, si in mod special a următoarelor acte normative:

- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările si completările ulterioare;

- OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonanŃă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

- Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004; - Hotărarea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de

descărcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile ulterioare;

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004;

- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG Fundeni în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului. Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreşte a se obţine. Tintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează îndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUG şi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din Comuna Fundeni, judeţul Galaţi, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Comuna Fundeni este reprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind antropizate. Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului rural, dar propunerile incluse vizează îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul adoptării soluţiilor de



urbanizare şi asigurării unor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin aceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale. Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localităţile respective. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 3 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu stabilite la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi, şi respectiv prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 SUD – EST. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.



Tabelul 6 : Obiective, tinte si indicatori Factor/

aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reţelelor de canalizare in cele trei sate şi a celor 2 staţii de epurare a apelor uzate în satele Hanu Conachi (UTR 8) şi Fundeni si Lungoci (Trup E – UTR 6); - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aerul

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanţi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.



344/2004, HG 1403/2007

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea/ valorificarea deseurilor

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002

Zgomot şi vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate satele comunei; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei; Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate;



Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;

Biodiversitate si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea florei si faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/ 2007 Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Distributia, structura si totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor



6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcţioneze obiectivele proiectate. PUG –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Fundeni, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 6.1. Metodologia de evaluare utilizată pentru Planul Urbanistic General Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel: Categoria de impact Descriere Simbol Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Fundeni asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă ; • realizarea reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate; • rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în

sistem centralizat şi pe principii ecologice; • extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; • extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie; • extinderea intravilanului cu 92,21 ha din teritoriul administrativ al comunei

Fundeni • amenajarea a unei de agrement si piscicultura (TRUP C - UTR4) • amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru

Obiectivul nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei

Factor de

mediu Obiective de mediu

relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 5



Obiectivul nr. 2 - realizarea reţelei de canalizare şi a 2 staţii de epurare a apelor uzate;

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru


+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant;

- încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate

- desfiinţarea bazinelor tip absorbant.


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1

Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deşeurilor, odata cu inchiderea celor 2 depozite neconforme de deseuri si implementarea sistemului de colectare selectiva a acestora.


+ 2


Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - închiderea celor 2

depozite de deşeuri neconforme;

- implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.



populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Conservarea resurselor; +1

Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor

Total 8



Obiectivul nr. 4 - extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale

Factor de mediu




Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrărilor de modernizare

şi asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

- amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



populatiei. +1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru.


cultural




+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 7



Obiectivul nr. 5 - extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.


Impact pozitiv prin înlocuirea transformatoarelor cu ulei cu transformatoare tip uscat.



populatiei. 0 Impact neutru.

Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaţii.

Total 3 Obiectivul nr. 6 - extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei de 92,21 ha din teritoriul administrativ al comunei Fundeni

Factor de mediu a



Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1

Impact negativ datorat: - schimbarii categoriei de

folosinţă a terenului; - dezvoltarii economice a

comunei in viitor;



populatiei. 0 Impact neutru.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 2 Obiectivul nr. 7 – Amenajarea unei zone de agrement si piscicultura (Trup C – UTR 4 cu S =8,30ha)

Factor de mediu a




Impact pozitiv asupra zonei care in prezent este

antropizata prin amenajarea unor spaţii verzi şi a

aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.



populatiei. +2

Impact pozitiv datorat creării de posibilităti de relaxare si

petrecere a timpului liber

Riscuri naturale




cultural




+2

Impact pozitiv asupra zonei care in prezent este

antropizata prin crearea unui habitat propice

dezvoltarii ulterioare a ecosistemelor terestre si

acvatice




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 8



Obiectivul nr. 8 - Amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru (UTR2 cu S = 63,66 ha)

Factor de mediu




Impact pozitiv datorat spatiului verde care va delimita zona si care va

contribui la cresterea calitatii aerului in zona.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.



populatiei. +2

Impact pozitiv datorat creării de posibilităti de relaxare si petrecere a timpului liber

Riscuri naturale




cultural




+1

Impact pozitiv prin crearea conditiilor necesare

dezvoltarii ecosistemelor terestre si acvatice




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea turismului durabil

Total 7 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului

Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7 Total

Obiectiv nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2 -realizarea reţelei de canalizare şi a

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8



2 staţii de epurare Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8

Obiectivul nr. 4 -extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5 extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 -extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei de 99,50 ha

0 0 -1 0 +1 0 +2 2

Obiectivul nr. 7 – Amenajarea unei zone de agrement si piscicultura (Trup C – UTR 4 cu S =8,30ha)

+2 0 0 +2 0 +2 +2 8

Obiectivul nr. 8 - Amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru

+2 0 0 +2 0 +1 +2 7

Total 4 8 7 11 2 2 15 Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Fundeni rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de mai jos:



Impactul generat de implementarea PUG

-1.5

-1

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Imbunatatireacalitatii aerului

Imbunatatireacalitatii apelo r de

suprafaţă şisubterane

Imbunatatireacalitatii so lului

Imbunatatireacalitatii vietii,

crestereaconfortuluipopulatiei.

Pro tectia populatiei Pro tejarea siimbunatatirea

conditiilo recosistemelor

terestre si acvatice

Dezvoltareainfrastructurii rutiere

si a utilitatilo rimp

actu

l asu

pra

med

iulu

i

Obiectiv nr. 1 Obiectiv nr. 2 Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Obiectiv nr. 5 Obiectiv nr. 6 Obiectiv nr. 7

Obiectiv nr. 8 Obiectiv nr. 9

impact total generat de implementarea PUG

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii apelor desuprafaţă şi subterane

Imbunatatirea calitatii so lului

Imbunatatirea calitatii vietii, crestereaconfortului populatiei.

Pro tectia populatiei

Pro tejarea si imbunatatirea conditiilo recosistemelor terestre si acvatice

Dezvo ltarea infrastructurii rutiere si autilitatilo r

impact pozitiv



Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăţirea calităţii solului. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui la :

- limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.

Clasificarea contributiei PUG Fundeni la atingerea obiectivelor relevante de mediu

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Protejarea si imbunatatirea conditiilorecosistemelor terestre si acvatice

Protectia populatiei

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii solului

Imbunatatirea calitatii apelor desuprafaţă şi subterane

Imbunatatirea calitatii vietii, crestereaconfortului populatiei.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere sia utilitatilor

Din figura de mai sus se observa ca obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt:

- protejarea si imbunatatirea ecosistemelor terestre si acvatice, - protectia populatiei - îmbunăţăţirea calităţii aerului.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Fundeni.



De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism General al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier datorita:

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită, distanta pana la cea mai apropiata granita, cea cu Republica Moldova fiind de cca. 60 km;

- lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Propunerile P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Fundeni. Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Fundeni se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa Planul Urbanistic General al comunei Fundeni prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevazut cu doua statii de epurare a apelor uzate menajere;

- Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa;

- Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime.

- Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului.

Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa Prin prezentul PUG se propun urmatoarele:

1. Extinderea retelei de distributie a apei potabile pentru satul Hanu Conachi 2. Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă in satele Fundeni

si Lungoci astfel: - Alimentarea cu apa se va face din conducta de aductiune existenta Dn

1200mm - Rezervoarele de apă potabilă pentru consum, avarie şi rezerva intangibilă

pentru stins incendii vor fi in numar de 3 cu capacitatea de 80m3 fiecare. - Sistemul va fi prevazut cu staţie de clorinare (tratare cu hipoclorit) şi staţie

de pompare, reţele de aducţiune si distribuţie din conducte de polietilena cu diametrul cuprins între 63 mm -140 mm



Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv noile lotizari. Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă din comuna Fundeni se impun următoarele măsuri:

• se vor respecta zonele de protectie aferente gospodariilor de apa; • se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere

ale necesarului de apă; • imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul

persoanelor neautorizate si al animalelor; • se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile; • se vor intretine si igieniza rezervoarele de inmagazinare a apei potabile, ori de cate ori

este nevoie; • procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu

trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic; Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru comuna Fundeni se propun doua staţii de epurare: una va prelua apele uzate menajere rezultate de la populaţia satului Hanu Conachi, iar cealaltă va deservi locuitorii satelor Fundeni şi Lungoci. Reţeaua de canalizare propusă este în sistem separativ şi cuprinde statiile de epurare, colectoarele principale, colectoarele secundare şi căminele de vizitare. Apele epurate in statia de epurare ce va deservi satul Hanu Conachi vor fi evacuate in paraul Calmatui, iar apele epurate in statia de epurare ce va deservi satele Fundeni si Lungoci vor fi evacuate in raul Siret. Staţiile de epurare se vor amplasa la o distanţă de minimum 300 m de construcţiile existente şi de cele care se vor propune a se realiza în zonă. In jurul statiilor de epurare se va realiza o zona de protectie de cca. 300m, care va beneficia de plantatii specifice pentru reducerea poluarii zonelor de locuinte. Evacuarea apelor pluviale din zona locuita se va face prin rigole prevazute pe marginea drumurilor, intretinute astfel ca apele meteorice sa se scurga continuu in afara localitatii. Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice, are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale poluarii si implica doua etape: cunosterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. Aceasta inlude monitorizarea apelor de suprafata si a apelor subterane. Executia retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ape menajere necesare pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiilor de epurare a apelor uzate;

- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţiile de epurare, astfel încât să se încadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA 001/2005;



- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele:

- In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite

- se recomandă mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi datorita faptului ca volum de transport rutier va creste;

- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, conform prevederilor legislative. Operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri;

- adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse, eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliana;

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este necesara impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS 12574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrarilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului

- realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol

- implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor, prin infiintarea in fiecare sat a unor puncte de colectare; Punctele de colectare selectiva vor fi dotate cu containere specifice fiecarui tip de deseu in vederea valorificarii (plastic, hartie, metal, etc.) Serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat, iar deşeurile menajere se vor transporta la depozitul ecologic de la Tecuci.



Cele trei depozite de deşeuri menajere neconforme din satele Fundeni, Lungoci si Hanu Conachi s-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 120/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare: Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344//2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului si în special a solurilor, atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sau se va valorifica/ elimina prin firme autorizate. Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005. Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă specializată/autorizată. 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate Impactul produs prin realizarea Planului Urbanistic General comuna Fundeni asupra biodiversităţii este nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate. Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasament si zonei invecinate se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare.

Impact pe termen scurt sau lung. Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie respectiv dezafectare, iar impact pe termen lung nu exista.

În faza de construcţie. În această fază putem vorbi de un impact negativ nesemnificativ direct si indirect. Impactul direct. Acest impact se va regăsi pe suprafata de 92,21 ha, prevazuta a fi introdusa, conform PUG in intravilanul comunei Fundeni. Din obiectivele PUG mentionam: extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea debitului necesar pentru toate localităţile; realizarea unui sistem centralizat de canalizare cu doua staţii de epurare; rezolvarea urgentă a evacuării apelor meteorice, evitându-se eroziunea solului; rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice; extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrica si telefonie; revitalizarea spaţiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor destinate dezvoltării activităţilor agricole; amenajarea unui Parc; amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru; realizare sistem alimentare gaze naturale.

Prin activitatea de agrement, ce se preconizeaza a fi realizata in zona lacului Negru, se urmareste realizarea infrastructurii specifice: terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, spatii verzi etc.



In ceea ce priveste impactul produs prin amenajarea unei baze de agrement pe Lacul Negru, aceasta se incadreaza in parametrii tehnici ai investitiei pe suprafata ce urmeaza a fi inclusa conform PUG in intravilanul comunei Fundeni.

In faza de construcţie sunt prevazute activitati de realizare a terenurilor de tenis, volei, a spatiilor de campare, a casutelor din lemn, locurilor de joaca pentru copii, a drumurilor si a aleilor de acces, a parcarilor etc.

In aceasta faza un factor de impact pentru speciile de fauna, in special pasari il poate constitui zgomotul produs in perioada de executie a lucrarilor propuse conform PUG Fundeni (degajate în aer de noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice generatoare de zgomot, echipamente şi utilaje folosite). Din masurile de reducere a impactului zgomotului specificam urmatoarele: - dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului

(izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj.

O alta sursa de impact este legata de colectarea si depozitarea deşeurilor Impactul pozitiv al managementul deşeurilor asupra speciilor pasari din zona Lacului Negru, depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, de deşeurile produse de acestea, de transportul materialelor şi de deşeurile de construcţie. Măsuri de reducere a impactului generat de deseuri:

- depozitarea deşeurilor/îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament; - controlul respectării normelor de colectare a deşeurilor in zona de agrement Lacul

Negru; - asigurarea dotărilor necesare pentru colectarea deseurilor (coşuri de gunoi,

colectarea lor rapidă, avertizoare şi panouri educative); - transportul la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat; - realizarea serviciului de salubritate de catre un operator privat local sau existent

în zonă.

Activitatile mentionate nu prevad dezvoltarea potentialului balnear al lacului, prin amenajarea unei staţiuni balneoclimaterice etc. Lacul nu are un nivel constant al apei, nu se alimenteaza din panza de apa freatica, iar in perioadele secetoase seaca. Apa din lac, cand aceasta persista, este mult indulcita de afluxul de ape pluviale, inregistrand un grad scazut de salinitate. Asadar, in conditiile hidrologice existente, nu poate fi vorba despre utilizarea apelor sulfurate, clorurosodice etc., caracteristice lacurilor cu mineralizare sporita si a namolului de pe fundul lacului in scopuri terapeutice. De asemenea PUG Fundeni nu prevede realizarea dragarii fundului lacului, a curăţirii suprafeţei, creării canalelor de scurgere etc., interventii nedorite in conditiile unui sit protejat. Dupa cum s-a mentionat, suprafaţa ce urmeaza a fi introdusa in intravilanul comunei Fundeni, va fi supusa unui impact pozitiv permanent, pe toata durata existentei investitiei şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea de pe amplasament si zona invecinata.

Vegetaţia ce va fi inclusa in intravilanul comunei Fundeni nu va fi afectata semnificativ. In cazul faunei urmare a mobilităţii majorităţii speciilor efectul negativ va fi minim, nesemnificativ. Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaţiunilor de construcţie.



Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de executie a obiectivelor propuse. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din perimetrul si vecinatatea amplasamentuluii, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ.

În faza de operare. În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

In faza de închidere. Dupa cum s-a specificat anterior in cadrul studiului de fata una din activitatile desfasurate in cadrul PUG Fundeni este: amenajarea unei zone de agrement, cu terenuri de sport, loucri de joaca, spatii verzi etc. Considerând acest mod de utilizare a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de activităţi. Se ia totuşi în considerare posibilitatea scoaterii din funcţiune a amplasamentului cu următoarele etape: dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor construite; demolarea constructiilor. Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, fara a perturba mediul natural al zonei. Impactul rezidual. Studiile realizate pe amplasament si zona invecinata au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000: Situl de importanta avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, Situl de importanta comunitara -ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi . Totodata, prin prezentul studiu se propun masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a acestor masuri, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii PUG Fundeni, judetul Galati.

Impactul cumulativ. Pentru aprecierea impactului investiţiei asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce sunt sau vor fi în zona amplasamentului. Deoarece ariile protejate din zona, incluse în Reţeaua Natura 2000, ocupa suprafete relativ mari: 38.496 ha - Situl de importanta avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, impactul cumulativ se va aprecia în perimetrul investitiei si vecinătatea acesteia în situaţia actuală.

Specificam ca activităţile principale identificate în perimetrul PUG şi în zonelor învecinate sunt legate de: agricultura (ex. suprafeţele agricole din imediata vecinatate);



păşunat (pe terenurile limitrofe); activităţi de protecţie şi conservare a speciilor/habitatelor din ariile protejate, în conformitate cu legislaţia de mediu existenta.

În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităţi prin urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu activităţile enumerate anterior.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

Dupa cum s-a specificat anterior, incadrarea in intravilanul comunei Fundeni a suprafetei Lacului Negru in scop de agrement, prin realizarea infrastructurii specifice (terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, spatii verzi etc.), poate fi benefica speciilor de pasari pentru a carui conservare a fost desemnată SPA-Lunca Siretului Inferior, in special grupului de pasari acvatice, ce-si pot gasi locuri de popas si hranire in zona sus amintita (starci, egrete, limicole). Introducerea în intravilan a zonei Lacului Negru si amenajarea acestuia pentru agrement, fara a se interveni negativ asupra ecosistemului lacului, poate constitui un model de convetuire intre oameni si natura, in cazul respectiv pasari salbatice, specii protejate prin legislatia de mediu (Directiva Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). La fel, perimetrul Lacului Negru amenajat in conformitate cu obiectivele PUG comuna Fundeni va putea deveni pe viitor un loc care sa atraga pasarile, ca urmare a posibilitatii, pe viitor, a alimentării lacului cu apa si mentinerii nivelului constant al acesteia. Pentru mentinerea unui echilibru ecologic intre activitatile propuse de agrement si speciile de pasari, pentru atragerea acestora in zona Lacului Negru se recomanda:

- realizarea de constructii din matriale naturale (lemn, stuf, papura, rogoz etc.); - de a pastra linistea si nu a perturba speciile de pasari ce se hranesc sau se afla

in popas in zona respectiva; - a respecta punctele de acces, traseele stabilite in incinta zonei de agrement; - a se realiza platforme din pamant si vegetatie acvatica, ca locuri de cuibarit

pentru pasari acvatice; - a se realiza podete, punti si turnuri de observatii asupra pasarilor etc.

Din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar nu va fi pierdut niciun procent, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea planului. Prin realizarea obiectivelor PUG Fundeni nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar. Pe amplasament nu s-au semnalat specii si habitate de interes comunitar.

MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI În cazul biodiversităţii semnalate in perimetrul si vecinatatea amplasamentului, nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare.



Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea PUG Fundeni este nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe etc.). In ceea ce priveste fauna (in special pasari), pe amplasamentul obiectivului de investiţie nu s-au identificat specii de importanta comunitara incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I, II). Sugeram totusi cercetarea cu atenţie a terenului pentru a se vedea dacă nu există exemplare de fauna sau cuiburi de păsări (in cazul identificării de cuiburi de păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de şantier); pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către o instituţie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologica Româna, respectiv Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati. Pentru evitarea, în general a impactului asupra biodiversităţii se recomanda:

- respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile

învecinate; - a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului; - respectarea graficului lucrarilor de constructie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor

exemplare din fauna locală etc.

În etapa de executie a PUG Fundeni sunt necesare si alte măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii:

- prevenirea deteriorarii suprafeţelor invecinate, pentru a evita pierderea şi/sau afectarea habitatelor şi a speciilor de flora şi fauna;

- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de excavare;

- eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului, în scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

- reconstrucţia terenurilor a caror suprafaţa a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de executie şi redarea terenurilor folosintelor initiale;

- utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de constructive;

- excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale;

- prevenirea şi inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi;

- controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaţa amplasamentului;

- orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata şi va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu.

CONCLUZII Suprafata perimetrului Planului Urbanistic General comuna Fundeni, judetul Galati este inclusa in siturile Natura 2000: Situl de importanta avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior implicand o portiune redusa din suprafata 0,2%;



Din punct de vedere al functionarii activitatilor ce se desfasoara in cadrul obiectivului, pe intreaga perioada de functionare, impactul asupra speciilor si a habitatelor, a ariilor protejate din zona, incluse in Reteaua Natura 2000, va fi redus, nesemnificativ; Pe teritoriul de interes economic nu exista specii de flora sau fauna de interes conservativ si habitate de interes comunitar; Actionand pe suprafete mici pe intreaga durata de operare a obiectivului de investitie, impactul asupra biodiversitatii va fi redus; Realizarea obiectivului PUG Fundeni nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migratie ale pasarilor si nu are impact transfrontier; In concluzie, impactul realizarii Planului Urbanistic General comuna Fundeni, judetul Galati asupra speciilor si habitatelor este nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi

economic Masurile prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor comunei Fundeni sunt:

- reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale, judeţene acolo unde se impune; - refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc - dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie,

realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor; - se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune

prin impadurirea zonelor expuse - pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din

studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale - sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate

- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare

- se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare;

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, având în vedere rolul lor de protectie.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa fie utilizata forţa de muncă disponibilă la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei. Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună ; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai.



În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Fundeni pot contribui următorii factori: - Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. - Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/ rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale. Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural,

arheologic şi arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Fundeni nu figurează monumente istorice sau de arhitectura. Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in:

• interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

• elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă valoarea acestora;

• constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul 7 – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de

mediu Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă)

Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa

Nu au fost stabilite sisteme de captare/ epurare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si 2 statii epurare ape menajere uzate in satele Hanu Conachi (Trup E – UTR6) şi Fundeni si Lungoci. Amplasarea staţiilor de epurare se va face cu respectarea distanţei minime de 300 m, faţă de construcţiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă; apele epurate se vor refula în receptor natural (parâul Calmatui, respectiv raul Siret), prin intermediul unor staţii de pompare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost: - realizarea sistemului de captare/epurare ape

uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Prevedea organizarea colectarii selective a deseurilor de la populatie intr-un singur punct de colectare – platforma din afara satului Fundeni

Prevede infiintarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru fiecare sat. Deşeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci prin transfer la arondata comunei, conform PJGD Galati.

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. Daca ar fi ramas alternativa „0”, ar fi fost putin probabil ca locuitorii din toate satele comunei sa aduca deseurile colectate selectiv in gospodaria proprie si sa le predea in acest punct. Acest lucru ar fi dus probabil la reinfiintarea altor depozite neconforme de deseuri

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg



din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 92,21 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru

mediu Indicator

Frecventa monitorizarii

Autoritatea responsabilă

Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primaria Fundeni ARPM Galati

Operatori economici

Ord. 592/2005 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile

de gospodarire a

apelor

Primaria Fundeni SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG 974/ 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Fundeni

ARPM Galati Ordinul MAPM nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului

4. Gestionarea Cantitati de deseuri lunar Primaria Fundeni H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr.



deseurilor colectate si predate Operatorul de salubritate

659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare

5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat

anual Primaria Fundeni -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Fundeni Conform prevederilor legislative specifice

7. Spaţii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi

anual Primaria Fundeni Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naţional al spaţiilor verzi



11. Rezumat fără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Fundeni a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Comuna Fundeni este situată în partea de nord-vest a Judeţului Galaţi si se compune din trei sate si anume: Fundeni, Hanu Conachi si Lungoci. Suprafaţa administrativa a comunei este de 4.231 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării PUG – ului, se propune extinderea intravilanului cu o suprafaţă de 92,21 ha, de la un total existent pe comună de 660,20 ha la un total propus de 752,41 ha. Activitatatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Fundeni pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. Prin Planul Urbanistic General al comunei Fundeni se propun pentru următorii ani urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

- extinderea intravilanului comunei cu 92,21 ha - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă pentru

intreaga acomuna; - sistem centralizat de canalizare cu doua staţii de epurare cu respectarea

distanţei minime de 300 m, faţă de construcţiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă.

- Amenajarea de santuri si rigole pentru colectarea apelor pluviale, evitându-se eroziunea solului;

- rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

- modernizarea străzilor şi asfaltarea drumurilor comunale, precum si reabilitarea podetelelor existente;

- extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică (reţea de medie şi joasă tensiune) şi a reţelelor de telefonie;

- reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, zone de sport, recreere. Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Consiliului Local Fundeni si au ca destinaţie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si agrement. Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei.



Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs: - analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu

relevante; - evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea

obiectivelor; - s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta

definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: Apa – principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităţii apelor de suprafaţă şi a apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv. Aerul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, închiderii platformelor de deşeuri, promovării industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii aerului în zonele limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. Solul - principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare prin modernizarea căilor de circulaţie, gestiunea deşeurilor, realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere, regularizarea cursurilor de apă, stabilirea zonelor de protecţie, aliniament şi retrageri, restricţii şi interdicţii de construire. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Zgomotul şi vibraţiile - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii în ariile limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. Flora şi fauna - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Implementarea planului va determina un impact neutru asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole. Populaţia şi sănătatea umană - principalele forme de impact sunt asociate funcţionalităţii zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Mediul social şi economic - principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore în conformitate cu strategia de dezvoltare a comunei Fundeni. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.



Mediul urban, infrastructura rutieră - principalele forme de impact sunt asociate creşterii gradului de complexitate, coerenţă şi flexibilitate a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare ale localitătii, cu efecte benefice pe termen lung în dezvoltarea comunităţii. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Factorii climatici - principalele forme de impact sunt asociate pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare impactul se apreciază ca fiind neutru. Peisajul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, prevederilor referitoare la spaţiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul se apreciază ca fiind pozitiv. In urma evaluarii de mediu a PUG Fundeni s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUG calitatea solului se va imbunatati, vor scadea riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

CONCLUZII

• Implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Fundeni va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe termen mediu si lung;

• Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei;



• Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu;

• Implementarea noului PUG nu va afecta semnificativ biodiversitatea zonei; • Pentru aria de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior se vor respecta reglementările impuse de legislaţia în vigoare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

• Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu vor fi afectate semnificativ de realizarea planului urbanistic general P.U.G. Fundeni;

• Tipurile de habitate si specii desemnate pentru ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanu Conachi nu s-au identificat pe perimetrul studiat;

• Pe amplasament nu au fost identificate exemplare sau grupuri de păsări a acestora la cuibărit sau în migraţie. In majoritate acestea sunt specii de păsări acvatice, ce preferă, in special, zone umede.



12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.



13. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi; 2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Fundeni,

2009; 3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, cazimir Swizenwski – judetul galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002; 9. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British

Trust for Ornithology, Thetford; 10. Botnariuc N., Vădineanu A. (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică,

Bucureşti; 11. Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice,

Ovidius University Press, Constanta; 12. Hagemeijer W., Blair M. (1997) – The EBCC Atlas of European Breeding Birds:

Their Distribution and Abundance, T & A. D. Poyser, London; 13. Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for

conservation, vol. 2, Bird Life International, London; 14. Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti; 15. Ivan D., Doniţă N., Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Paucă M., Mititelu

D., Boşcaiu N. (1992) - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti; 16. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj; 17. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995; 18. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura

Medicală, Bucureşti, 1978; 19. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 20. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 21. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;

22. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

23. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.



ANEXE Anexa 4 – Avizul Consiliul Judeţului Galaţi ; Anexa 5 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD Galaţi ; Anexa 6 – Avizul MIRA – ISU Galaţi ; Anexa 7 – Avizul MIRA DGMLA ; Anexa 8 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; Anexa 9 – Anexa 10 – Avizul Ministerul Sănătăţii - AJSP Galaţi; Anexa 11 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General; Anexa 12 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ; Anexa nr. 13 – Hotărârea nr. 8 din 30 martie 2006 privind constituirea şi componenţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) al comunei Fundeni, Judeţul Galaţi şi a Centrului Operativ cu Activitate Temporară a CLSU Fundeni (COAT)

RAPORT DE MEDIU - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...