Raport de Mediu - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RaportMediuRausor.pdf ·...

Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 0

Raport de Mediu

EXTINDERE ZONA DE AGREMENT

RÂUŞOR-RETEZAT, SAT SUSENI, COMUNA

RÂU DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA

Noiembrie 2011


Beneficiarul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI RÂU DE MORI

Proiectant general: FELIX DOMO BUCUREŞTI

Obiectul proiectului: RAPORT DE MEDIU „EXTINDERE ZONA DE

AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT” SAT SUSENI, COMUNA RÂU

DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA

SC ANDORA COMIMPEX SRL PETROŞANI

COLECTIV DE REDACTARE

dr. ing. Kovacs Ladislau – atestat MMP ing. Kovacs L. Oskar ing. Tărlungeanu Ion

Administrator: ing. Tărlungeanu Ion


CUPRINS

1.INTRODUCERE 16

2. METODOLOGIA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU- PUZ 19

2.1. ETAPA DE ÎNCADRARE 19

2.2. ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN ŞI DE

REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU

20

3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL 22

3.1.CONTEXTUL ACTUAL 22

3.2.STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC ZONAL 23

3.3.PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUZ 26

3.4. FUNCŢIUNI PROPUSE 27

3.4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ 27

3.4.2. SITUAŢIA PROPUSĂ 30

3.5. RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANT 37

4.ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI 41

4.1.Starea actuală a mediului 41

4.1.1. Încadrarea în teritoriu 41

4.1.2. Căi de comunicaŢii 41

4.1.3. VecinătăŢi 41

4.1.4. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătatea Parcului 42

4.1.5. Obiective turistice de interes din vecinătatea Parcului NaŢional 42

4.1.6. Date privind comunitatea 43

4.1.7. Geologie 44

4.1.8. Geomorfologie 46

4.1.9. Hidrologie 47

4.1.10. Clima 47

4.1.11. Soluri 48

4.1.12. Floră şi comunităţi de plante 49

4.1.13. Faună 50

4.1.14. Habitate 53

4.1.16. Zone de risc natural Şi managementul riscurilor 61

4.2.EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

PLANULUI URBANISTIC ZONAL

63

5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

68


6.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUZ 73

7.OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PUZ

80

8. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 83

9. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER

99

10.MĂSURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA

ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PUZ

99

11.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

102

12.MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ

106

13.REZUMAT NETEHNIC 108


Legislaţie specifică şi glosar de termeni

A. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

planuri/programe/proiecte de urbanism, stabilirea ariilor naturale protejate,

scoaterea din circuitul forestier, amenajarea pârtiilor de schi OUG nr. 195/2005

aprobată cu modificăari şi completări prin Legea nr. 265 /2006 cu modificările şi

completările ulterioare privind protecţia mediului;

Ordin nr. 995 din 21/09/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor

care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, Publicat in Monitorul

Oficial nr. 812 din 03/10/2006:

HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de mediu

pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe elaborat de

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia

Mediului (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004);

Lege nr. 18 din 19/02/1991, Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, publicată în

Monitorul Oficial nr. 1 din 05/01/1998;

Lege nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Sectiunea a III-a - zone protejate. Publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din

12/04/2000;

Lege nr. 526 din 11/12/2003 pentru aprobarea Programului naţional de

dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial

nr. 901 din 16/12/2003;


Lege nr. 418 din 16/11/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.

526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan

"Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 29/11/2006;

Ordonanţa nr. 3 din 30/01/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.

526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în

România", publicată în Monitorul Oficial nr. 73 din 31/01/2008;

Lege nr. 271 din 07/07/2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2008

privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului

naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România";

Lege nr. 46 din 19/03/2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial

nr. 238 din 27/03/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 193 din 25/11/2008 privind

modificarea şi completarea art. 37 si 39 din legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în

Monitorul oficial nr. 825 din 08/12/2008;

Lege nr. 193 din 27/05/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 193/2008 privind modificarea şi completarea art. 37 si 39 din Legea nr.

46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 01/06/2009;

Ordin nr. 25 din 4 februarie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire al

echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea

definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional;

Hotărâre nr. 229 din 04/03/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a

Pădurilor - Romsilva şi Regulamentul din 04/03/2009 de organizare şi funcţionare a

Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva, publicat în Monitorul Oficial nr. 162 din

16/03/2009;

Lege nr. 347 din 14/07/2004 - Legea muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr.

670 din 26/07/2004;

Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27/02/2008 pentru modificarea Legii muntelui

nr. 347/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 06/03/2008;


Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania,

publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31/10/2007;

Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07/02/2008;

Ordin nr. 1338 din 23/10/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura

2000, publicat în Monitorul Oficial nr. 738 din 31/10/2008;

Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii

şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din

25/11/2008;

Ordin nr. 491 din 05/10/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,

amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din 19/11/2001 şi Norma din 05/10/2001 privind

omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru

agrement, publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din 19/11/2001;

Hotarâre nr. 263 din 22/02/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi

exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial

nr. 649 din 12/09/2008;

Ordin nr. 1170 din 29/09/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la

efectele schimbărilor climatice – GASC si Ghid din 29/09/2008 privind adaptarea la

efectele schimbărilor climatice – GASC;

B. Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:

Planuri, programe şi proiecte – planurile, programele şi proiectele, inclusiv cele

cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:


- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau

local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură

legislativă, de către Parlament sau Guvern;

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului, programului, proiectului - orice autoritate publică, precum şi

orice persoană fizică sau juridică ce promovează un plan, un program sau un proiect;

Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicită potrivit competenţelor legale să execute controlul reglementărilor în

vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre;

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice şi, în concordanţă cu

legislaţia sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

SEA- Evaluare strategică de mediu - Evaluarea de mediu pentru politici, planuri

şi programe;

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care

identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale

aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică aferentă;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor,

luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în

procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de

către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea

aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,

chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea

diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor

naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a

calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea


apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi

identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată

inacceptabilă de către autorităţile competente;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră că un

amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii

suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări;

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile

de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului;

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea

competentă, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile

maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa

sub nivelurile de alertă sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de

rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului;

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul

de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia, indicându-se metoda de

reducere;

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile

materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din

surse staţionare sau mobile;

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile

umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile

fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi ale apelor de ploaie

ce se scurg de pe terenuri contaminate;


Receptori acvatici - ape de suprafaţă interioare, de frontieră sau costiere, precum

şi ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influenţă directă

sau de amestec ale acestor evacuări;

C. Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (Legea 350/2001

actualizată, Legea 168/2007)

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare

a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice

favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,

hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de

aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de

amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de

execuţie a obiectivelor de investiţii;

Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme

centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a

indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin

documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează

printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu;

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul

general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin

coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de

amenajare a teritoriului;

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune

anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific

documentaţiilor de urbanism;

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de

exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,

arendare etc.


Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi

capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări;

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare;

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor

de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care

beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi

naţionale şi internaţionale interesate;

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese

scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia

existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de

dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată;

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi

financiare, utilizate în scopul realizării unei strategii;

Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru

realizarea politicilor de dezvoltare;

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se

definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor;

Structura urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora

se constituie organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă

configuraţia lor spaţială;

Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe

termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană;

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare

administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale

(municipiu, oraş, comună);

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale

localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul


urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi

amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi

suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a

unităţii de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan;

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile

de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă

şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune

dominantă (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.).

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale;

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea

controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.);

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un

potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia,

activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime

umane;

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit

sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc.

şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun

măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi

volumetrie;

D. Glosar de termeni conform Codului Silvic (Legea 46/2008 actualizată, Legea

193/2009)

Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi

juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia

Naţională a Pădurilor Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu

respectarea regimului silvic;


Amenajament silvic - documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut

tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic;

Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure

aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al

funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc;

Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de

arbori, cât şi al condiţiilor staţionale;

Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa, în

funcţie de gradul de dezvoltare a arboretului, se exprimă prin următorii indici: indicele

de desime, indicele de densitate şi indicele de închidere a coronamentului;

Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată

de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi

arbuştilor, cu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului;

Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice,

transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică

în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase;

Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în

care rolul predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta;

Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri

lemnul brut în condiţiile prevăzute de regimul silvic;

Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel

încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de

regenerare, vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor,

capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente

la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme;

Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării

serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având

suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:

a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;


b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;

c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier;

Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu

destinaţie forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii;

Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la

o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja

împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică,

economică şi estetico-sanitară a terenurilor;

Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot

fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de

vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi

al diversităţii biologice;

Prejudiciu adus pădurii - efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată

integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure.

Aceste acţiuni pot afecta pădurea în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal şi în mod

indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp;

Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice

privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul

asigurării gestionării durabile;

Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu

menţinerea destinaţiei forestiere, determinată de modificarea prevederilor

amenajamentului silvic în scopul executării de lucrări, instalaţii şi construcţii necesare

gestionării pădurilor;

Scoatere definitivă din fondul forestier - schimbarea definitivă a destinaţiei

forestiere a unui teren în altă destinaţie, în condiţiile legii;

Sezon de vegetaţie - perioada din an de la intrarea in vegetaţie a unui arboret până

la repaosul vegetativ;

Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă

condiţii staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere;


Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea

distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie

agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire;

E. Glosar de termeni conform Natura 2000

Arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale

de interes comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât

păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare

Arie de protecţie specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor

de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare.

Stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când:

- arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt

stabile sau în creştere;

- are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung;

- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;

Stare de conservare favorabilă a unei specii - se consideră atunci când:

- specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă

viabilă a habitatului său natural;

- aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor;

- există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe

termen lung;

Habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:

-sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;

- au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o

suprafaţă restrânsă;

- reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai

multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi

pontică;


Habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui

conservare există o responsabilitate deosebită;

Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt

periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:

- periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care

nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;

- vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă

într-un viitor apropiat, în caz de persistenţă a factorilor cauzali;

- rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt

periclitate sau vulnerabile, riscă să devină, aceste specii sunt localizate în arii geografice

restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;

- endemice şi necesită o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului

lor şi/sau a impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.

Specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare

sunt necesare măsuri urgente.


1. INTRODUCERE

Denumirea proiectului

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal – PUZ

„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, SAT SUSENI, COMUNA

RÂU DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA

Raportul de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei

Nr. 2 din HG Nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de

mediu pentru planuri şi programe.

Titularul proiectului.

Titularul obiectivului analizat în prezentul Raport de Mediu este PRIMĂRIA

COMUNEI RÂU DE MORI cu sediul în Râu de Mori, Jud. Hunedoara, Tel:

0254/776046, 0788846328.

Autorul atestat al Raportului de Mediu

Elaboratorul atestat al Raportului de Mediu este dr.ing Ladislau Kovacs din cadrul

S C ANDORA COMIMPEX SRL PETROŞANI, cu sediul în PetroŞani, str.

Maleia nr. 8A, JudeŢul Hunedoara, Tel: 0254/547097.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ)

Planul Urbanistic Zonal (PUZ)-„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT

RÂUŞOR – RETEZAT”, SAT SUSENI, COMUNA RÂU DE MORI, JUDEŢUL

HUNEDOARA este promovat de către PRIMĂRIA COMUNEI RÂU DE MORI, în

calitate de titular al planului Şi face parte din acţiunile Şi măsurile de dezvoltare Şi

organizare arhitectural urbanistică a teritoriului administrativ al comunităŢii respective.

Scopul Planului Urbanistic Zonal (PUZ)

Planul Urbanistic Zonal are caracter director de analiză Şi reglementare

operaţională a situaţiei existente pe termen scurt, precum şi prevederi pe termen mediu

Şi lung.


Elaborarea prezentului PUZ are ca obiectiv continuarea punerii în valoare a

potenţialului turistic al zonei şi derivă din nevoia de a reglementa din punct de vedere

tehnic şi juridic zona respectivă de agrement.

Planul urbanistic zonal-„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR –

RETEZAT”, are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea

dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General Şi

Regulamentul Local de Urbanism aferent, avizat şi aprobat, Pr. 114/1999.

Planul Urbanistic Zonal realizat pentru „EXTINDERE ZONA DE AGREMENT

RÂUŞOR-RETEZAT” va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local şi va constitui

baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de dezvoltare al zonei de

agrement RâuŞor.

Memoriul de Prezentare, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare

pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal „EXTINDERE ZONA DE AGREMENT

RÂUŞOR-RETEZAT” sunt elaborate de către FELIX DOMO BUCUREŞTI, în

conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în domeniu :

Legea Nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare,

Legea Nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional Secţiunea a IVa - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările

ulterioare,

Ordinul Nr.176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind

metodologia de aprobare Şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal".

Surse documentare

În scopul întocmirii prezentului Raport de Mediu au fost colectate informaţii din

următoarele surse documentare:

PLANURI

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean 2009-PATJ Hunedoara,

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor 2005-PNGD,

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2008 -PJGD Hunedoara,


Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu 2008-PNAM,

Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2006-PLAM Hunedoara.

STRATEGII SI STUDII DE FUNDAMENTARE

- Strategia de Dezvoltare Regională 2007 – 2013,

- PUG si RLU aferent, avizat şi aprobat, proiect nr.114/1999,

- PUZ-AŞezare de vacanţă RâuŞor, proiect nr. 7571/1997,

- Proiect tehnic reŢea de apă, canalizare si staŢie de epurare,

- LegislaŢia de urbanism şi cea complementară acesteia,

- Certificatul de Urbanism.

ALTE SURSE DE INFORMAŢII

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara - Raport Starea Mediului 2009,

www.apmhd.ro,

Reţeaua Natura 2000 - www.apm.ro,

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Râu de Mori,

Descrierea unor aspecte de mediu identificate pe teren,

Planul cadastral actual al teritoriului administrativ al zonei propuse spre studiu.

http://www.apmhd.ro/

http://www.apm.ro/


2. METODOLOGIA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU - PUZ

Scopul evaluării strategice de mediu ( SEA ) este acela de a contribui la integrarea

consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea si adoptarea PUZ „EXTINDERE ZONA

DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, judeţul Hunedoara.

Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European Nr.2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor

planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern Nr. 1076/08.07.2004 de

stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri Şi programe

(Monitorul Oficial Nr. 707/05.08.2004), care transpune prevederile Directivei

menţionate în legislaţia naţională.

Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele

documentelor mai sus amintite, precum Şi recomandările metodologice din:

- Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe, elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul Nr. 117/2006

Şi

- Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri Şi programe de amenajare a

teritoriului Şi urbanism, elaborate în cadrul proiectului Europe Aid/121491/D/SER/RO

(PHARE 2004/016 - 772.04.03.03).

Procedura SEA (conform HG Nr. 1076/2004) presupune parcurgerea

următoarelor etape :

-Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;

-Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de

Mediu;

-Etapa de analiză a calităţii Raportului de Mediu.

2.1. ETAPA DE ÎNCADRARE

În conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG Nr. 1076/2004, Primăria

Râu de Mori în calitate de titular al Planului Urbanistic Zonal „EXTINDERE ZONA


DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT” a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului

Hunedoara.

În urma analizei planului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara decide

următoarele:

- Dacă planul se supune procedurii de realizare a evaluării de mediu conform

prevederilor HG Nr. 1076/2004;

- Completarea PUZ cu Raportul de Mediu;

- Constituirea grupului de lucru în vederea parcurgerii etapelor pentru obţinerea

Avizului de Mediu.

Titularul Planului Urbanistic Zonal-Primăria comunei Râu de Mori a constituit

grupul de lucru în cadrul căruia s-a realizat stabilirea domeniului şi a nivelului de

detaliu a informaţiilor ce trebuie incluse în Raportul de Mediu, precum şi analiza

efectelor semnificative ale planului asupra mediului.

2.2. ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN ŞI DE

REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU

In etapa de definitivare a proiectului Plan Urbanistic Zonal „EXTINDERE

ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, vor avea loc întâlniri ale grupului de

lucru SEA, precum şi elaborarea Raportului de Mediu.

Modul de lucru în cadrul grupului de lucru va fi următorul:

■ Reprezentanţii Primăriei vor propune dezbaterea PUZ prin prezentarea

obiectivelor planului;

■ Reprezentanţii APM Hunedoara vor prezenta cerinţele legate de procedura

SEA şi de conţinutul Şi calitatea Raportului de Mediu;

■ Expertul de mediu va prezenta metodologia de lucru şi principalii paŞi de

urmat pentru întocmirea Raportului de Mediu;

■ Expertul de mediu va propune grupului de lucru dezbaterea următoarelor

aspecte:


> Nivelul la care se va face analiza efectelor asupra mediului;

> Modalitatea de evaluare şi scala de evaluare adecvată;

> Obiectivele relevante de mediu;

> Varianta/Alternativa iniŢială, "0";

Elaborarea Raportului de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape:

■ Analiza stării mediului în zona de agrement analizată, luând în considerare

datele şi informaţiile existente;

■ Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost

formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;

■ A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în zona

propusă spre studiu (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în

condiţiile neimplementării prevederilor PUZ (Varianta/Alternativa iniŢială „0");

■ Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea extinderii

zonei de agrement RâuŞor-Retezat prin analiza modului în care propunerile acestuia

contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante;

■ Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă

care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare a stării

mediului în condiţiile implementării PUZ;

■ A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea

efectelor PUZ-Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat asupra mediului;

■ Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind

prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului

asociat implementării PUZ.

Dupa parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului de

Mediu.


3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

3.1. CONTEXTUL ACTUAL

Principiile compoziţionale urmărite în proiectarea zonei de agrement au la baza

principiul conservării cadrului natural Şi al peisajului, pentru a nu altera însuşi

principalul element de atracţie turistică, precum şi ideea creării unei intimităţi la nivelul

zonelor funcţionale. S-a optat pentru o dezvoltare de factură peisagistă, dispunerea

terenurilor fiind influenţată de configuraţia zonei, acordându-se atenţia cuvenită

cadrului natural, peisajului şi vegetaţiei forestiere.

Planul Urbanistic Zonal urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de

urbanism existente a constrângerilor si permisivităţilor urbanistice generate de zonele

propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea

premiselor pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale şi turistice în acord cu

obiectivele de dezvoltare judeţene.

Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că trebuie

susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura tehnico-edilitară precum şi prin

încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se are în vedere, de

asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi

valorificate prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare

urbanistică.

PUZ Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat cuprinde seturi de reglementări

bazate pe analize atente ale direcţiilor de dezvoltare, în principal turistice, de agrement,

zone protejate, circulaţie şi trafic urmărindu-se:

□ stabilirea planificării programelor de dezvoltare turistică Şi agrement;

□ inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;

□ realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază (de transport, apă, canalizare,

alimentare cu energie, etc.);

□ realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de utilitate publică (căi de acces,

spaŢii verzi, încălzire, etc.);


□ stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea

anumitor atracţii turistice Şi de agrement;

□ stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.

De asemenea, PUZ identifică:

-oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;

-oportunităţile de dezvoltare datorate programelor guvernamentale şi regionale,

inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.

3.2. STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Planul Urbanistic Zonal, elaborat conform conŢinutului cadru din

Ord.176/N/2000 de către proiectantul general de specialitate atestat Felix Domo

BucureŞti, cuprinde Memoriul de Prezentare Şi Regulamentul Local de Urbanism.

Memoriul de prezentare are următoarea structură:

1.INTRODUCERE

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE

5. ANEXE

1. Introducerea are trei părŢi:

1.1 Date de recunoaŞtere a investiŢiei

1.2 Obiectul\ P.U.Z.

1.3. Surse documentare

2. Stadiul actual al dezvoltării cuprinde următoarele subcapitole:

2.1. EvoluŢia zonei

2.2. Încadrarea localităŢii

2.3. Elemente ale cadrului natural

2.4. CirculaŢia


2.5. Ocuparea terenurilor

2.6. Echiparea edilitară

2.7. Probleme de mediu

2.8. OpŢiuni ale populaŢiei

3. Capitolul-Propuneri de Dezvoltare Urbanistică are următoarele subcapitole:

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare

3.2. Prevederi ale PUG

3.3. Valorificarea cadrului natural

3. 4. Modernizarea circulaŢiei

3.5. Zonificare funcŢională-reglementări, bilanŢ teritorial, indici urbanistici

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare

Alimentarea cu apă

ReŢeaua de canalizare

ReŢeaua de gaze

ReŢeaua electrică

TelecomunicaŢii

Gospodăria comunală

3.7. ProtecŢia mediului

3.8. Obiective de utilitate publică

Memoriul se incheie cu- Concluzii şi măsuri în continuare.

Regulamentul Local de Urbanism, care explică aplicarea prevederilor PUZ,

cuprinde:

I. DISPOZIŢII GENERALE

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL

TERENURILOR

III. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ


IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR

FUNCŢIONALE

PARTE DESENATĂ cu

PLANŞA Nr.01, ÎNCADRARE ÎN TERITORIU

PLANŞA Nr.02, SITUAŢIE EXISTENTĂ

PLANŞA Nr.03, PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR

PLANŞA Nr.04, REGLEMENTĂRI URBANISTICE

a.- VARIANTA 1

b.- VARIANTA 2

c.- VARIANTA 3

PLANŞA Nr.05, REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ

PLANŞA Nr.06, CENTRUL ZONA DE AGREMENT - PROPUNERE

PLANŞA Nr.07, DOMENIUL SCHIABIL.

I. Capitolul-DispoziŢii Generale cuprinde:

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT

PUZ-"EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT "

2. BAZA LEGALĂ A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

AFERENT PUZ

3. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM

II. Capitolul – Reguli de bază privind modul de ocupare al terenurilor cuprinde:

4. REGULI DE BAZĂ CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII

MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA

APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC

6. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII

7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ


9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR

PENTRU CONSTRUCŢII

10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPAŢII VERZI ŞI

ÎMPREJMUIRI

III. Capitolul-ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ AL ANSAMBLULUI PE

UNITĂŢI ŞI SUBUNITĂŢI FUNCŢIONALE-face următoarea zonare:

ZCIS-Zona centrală şi servicii de interes general

ZLC-Zona locuinŢelor de vacanŢă

ZPAS-Zona parc, agrement,sport (inclusiv domeniul schiabil)

ZGC-Zona gospodărie comunală şi echipare tehnico-edilitară

ZCR-Zona aferentă circulaŢiei rutiere, pietonale şi amenajări aferente

IV. În capitolul-PREVEDERILE R.L.U. LA NIVELUL SUBUNITĂŢlLOR

FUNCŢIONALE-pentru fiecare zonă funcŢională, prevederile regulamentului cuprind

reglementări specifice, pe articole, grupate în trei subcapitole Şi anume:

CAP.1- GENERALITĂŢI

CAP.2- UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

CAP.3- CONDIŢII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A

CONSTRUCŢIILOR

Planul Urbanistic Local si Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia,

capătă odată cu aprobarea lor valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar

administraŢiei locale, care va urmări aplicarea lor, astfel încât autorizaŢiile de

construcŢie în zona analizată să fie eliberate cu respectarea acestor documente.

3.3. PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUZ

Cele două părŢi, proiectantul general respectiv beneficiarul au convenit asupra

elaborării unei documentaŢii de,urbanism, Plan Urbanistic Zonal Şi Regulament de

Urbanism aferent, ce se vor elabora pentru o zonă de pe teritoriul comunei Râu de Mori,


zonă situată la sud de această comună, pe teritoriul satului Suseni, teren în suprafaŢă de

1,7 ha în momentul de faŢă, cu extindere la cca. 114 ha.

Conform prevederilor PUG si RLU, suprafaŢa studiată este parŢial inclusă în

limitele intravilanului aprobat de Consiliul Local al Comunei Râu de Mori (CLCRM).

Zona studiată va cuprinde parcele destinate construirii locuinŢelor de vacanŢă,

hoteluri, Şi alte funcŢiuni complementare, din materiale durabile Şi cu regim de

înălŢime

P+1-4 Şi echipamentele edilitare de deservire necesare bunei funcŢionări al

ansamblului.

3.4. FUNCŢIUNI PROPUSE

Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta

trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructură tehnico-edilitară precum şi

prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. De asemenea se

are în vedere ca patrimoniul natural să fie protejat şi valorificat.

3.4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Amplasamentul studiat este situat într-o zonă specifică de munte, dar într-un

context natural Şi teritorial deosebit de atractiv. ExistenŢa zonei de agrement au

determinat de-a lungul timpului creŞterea ritmului de construire a locuinŢelor de

vacanŢă pe teritoriul existent.

Seviciile de interes general sunt asigurate de satul Râu de Mori.

Zona studiată este amplasată în sudul satului Suseni Şi are următoarele

vecinătăŢi:

N – MunŢii Retezat;

S – satul Suseni;

E – pârâul RâuŞor;

V – proprietăŢi private.


Hidrografia este reprezentată de pârâul Stevia Şi pârâul RâuŞor, afluent al Râului

Mare.

Zona studiată este stabilă Şi optimă pentru amplasarea de construcŢii, Şi nu este

expusă la riscuri naturale previzibile de tipul inundaŢiilor.

Fluxul principal de circulaŢie se face pe DJ 686, care leagă DN 68 prin satele

Râu de Mori Şi Suseni cu zona de agrement.

Analiza efectuată a arătat o pondere mai mare a traficului de autoturisme Şi

autocare.

SuprafaŢa carosabilului are imbracăminte asfaltică cu rigole, fără trotuare. S-a

efectuat modernizarea drumului judeŢean, ceea ce a condus la creŞterea gradului de

confort al traficului rutier.

În aceasta zonă nu există transport în comun.

În prezent principalele disfuncŢionalităŢi ale amplasamentului sunt: străzile sunt

înguste, parte cu griblură de piatră parte cu pământ, lipsa sistematizării verticale Şi a

sistematizării intersecŢiilor rutiere Şi a trotuarelor, lipsa unor dotări pentru agrement Şi

sport pentru toate anotimpurile.

În zona studiată sunt construite locuinŢe de vacanŢă, un mic domeniu alpin,

reprezentat de un teleschi Şi o pârtie de cca 150m.

Terenul este în cea mai mare parte în proprietatea privată a primăriei Râu de

Mori, concesionat persoanelor fizice si juridice, în vederea construcŢiei de locuinŢe de

vacanŢă, pensiuni etc, parcelat în loturi de 100 – 150 mp. Terenuri cu construcŢii

pentru cazare turiŞti, de cca 0,10 – 0,12 ha mai deŢin Hidroelectrica S.A. Şi Siderurgica

S.A.

Amplasamentul beneficiază de un context natural de excepŢie: vecinătatea cu

pădurea din apropiere, trasee marcate spre muntele Retezat, pârâul RâuŞor, etc.

În zona studiată există în prezent construcŢii, realizate din lemn, cărămidă, beton

armat, piatră Şi învelitori din Ţiglă, etc.

Pe terenul studiat sunt construite circa 30 de case de vacanţă familiale şi 12

pensiuni turistice cu 118 locuri de cazare, hotelul si cabana RâuŞor.


SuprafaŢa totală a terenului este de 1,7 ha,

Zonă lotizare căsuŢe de vacanŢă: 1,1 ha,

Zonă complex turistic: 0,6 ha. din care

- 0,135 ha. suprafaŢa carosabilă,

- 0,04 ha. suprafaŢa circulaŢiei pietonale Şi

- 0,254 ha. suprafaŢa construită.

Principalele disfuncŢionalităŢi ce pot fi menŢionate privind terenul supus

studiului sunt :

a) lipsa serviciilor turistice Şi de prim ajutor;

b) lipsa zonei centrale cu funcŢii specifice: promenadă, comerŢ, etc.

Din punct de vedere al echipării edilitare menŢionăm câteva aspecte,

prezentate în cele ce urmează.

Alimentarea cu apă se realizează din captarea de pe pârâul Stevia Şi o staŢie de

tratare, amplasate în partea de sud.

Evacuarea apelor uzate menajere sunt asigurate doar pentru spaŢiile de cazare ale

S.C. HidroconstrucŢia, unitate care a construit Şi o staŢie de epurare. Celelalte

locuinŢe de vacanŢă folosesc fose septice.

Este în curs de finalizare un proiect pentru asigurarea alimentării cu apă,

canalizarea Şi epurarea apei uzate menajere prin intermediul unei staŢii.

ReŢeaua de distribuŢie al apei potabile pentru zona studiată, se va realiza cu

conducte din polietilenă de înaltă densitate montate îngropat (sub adâncimea de îngheŢ

) Şi va fi dotată cu vane de secŢionare, montate în cămine amplasate la intersecŢia

străzilor.

Pe reŢeaua de distribuŢie al apei se vor monta hidranŢi supraterani de incendiu la

intersecŢia străzilor.

Amplasarea conductelor de distribuŢie al apei, în secŢiunea transversală a

drumului, va respecta distanŢele faŢă de celelalte reŢele edilitare Şi clădiri, cf. STAS

8591/1-91.


Alimentarea cu energie electrică pentru construcŢiile din zona studiată, se

realizează din reŢeaua aflată în proprietatea S.C. Hidroelectrica S.A.

Principalele disfuncŢionalităŢi semnalate de proiectant sunt:

- reŢelele edilitare nu fac faŢă cerinŢelor existente Şi lipsa unei staŢii de epurare

la capacitatea necesară actuală,

- alimentarea cu energie electrică se face printr-un intermediar,

- reŢea de telefonie Şi cablu TV nu există,

- lipsa unui contract pentru evacuarea deŞeurilor menajere.

In zonă nu există riscuri naturale previzibile, care ar putea afecta viitoarea\

structură urbanistică. Este necesară o evaluare a impactului asupra mediului, având în

vedere existenŢa zonelor protejate.

AdministraŢia publică locală Şi populaŢia, apreciază că iniŢiativa de a extinde

actuala zonă pentru construcŢia de case de vacanŢă Şi realizarea unei structuri

urbanstice coerente pe teritoriul administrativ al comunei Râu de Mori, este benefică

pentru întreaga comunitate Şi în consecinŢă susŢine proiectul.

Deoarece terenul studiat se află parŢial în extravilan, administraŢia a impus prin

Certificatul de Urbanism întocmirea Planului de Urbanism Zonal Şi al Regulamentului

Local de Urbanism aferent pentru întreaga suprafaŢă analizată.

Se apreciază că realizarea acestei structuri urbanistice, concomitent cu echiparea

corectă a teritoriului cu toate lucrările de infrastructură tehnică Şi socială necesare, va

ridica prestigiul zonei Şi potenŢialul turistic al comunei Râu de Mori, respectiv a

satului Suseni.

3.4.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

3.4.2.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare

Studiile elaborate anterior Şi concomitent cu documentaŢia, justifică extinderea

zonei de agrement Şi enunŢarea de reglementări urbanistice:


- studiul Şi proiectul tehnic privind reŢeaua de apă si canalizare, acoperă

necesarul atât pentru zona existentă cât Şi pentru o parte a extinderii. Pentru

amplasamentele Frasina, Valea Negrului, Jgheab si Văratic, se propune o reŢea de

canalizare separată Şi o staŢie de epurare în Frasina. Alimentarea cu apă potabilă,

pentru amplasamentele amintite mai sus, se va face din aceiaŞi sursă (captarea Stevia),

- accesul rutier la amplasament se face din satul Suseni, prin DJ 686 modernizat,

în baza unui studiu de fezabilitate, permiŢând dezvoltarea unor noi amplasamente.

3.4.2.2. Prevederi ale PUG

Conform PUG Şi RLU 114/1999, zona studiată este cuprinsă parŢial în

intravilanul comunei Râu de Mori Şi în consecinŢă schimbările ce vor apare în

folosinŢa terenurilor prin extindere, este permisă numai în urma elaborării Şi aprobării

PUZ cu regulamentul aferent.

Categoria de folosinŢă existentă este păŞune Şi parŢial pădure. Pentru domeniul

schiabil, proprietatea este privată a primăriei Râu de Mori.

3.4.2.3. Valorificarea cadrului natural

Zona studiată este situată la o altitudine de 1000 – 1200m, cu perspectiva spre

MunŢii Retezat, sub a cărei influenŢă climatică se află. Pădurile Şi păŞunile determină

o bună calitate al aerului, un regim termic moderat Şi diferenŢe mici vară-iarnă. În

privinŢa precipitaŢiilor, fiind o zonă subalpină, acestea nu depăŞesc 1000mm, media

anuală.

- temperatura medie luna august,+10 grade C,

- temperatura medie luna februarie, -10 grade C,

- vânturi dominante nesemnificative ca putere, N-S,

- adâncimea maximă de îngheŢ, 0,90 m,

- sarcini seismice minore.

Apropierea de pădure Şi apele pârâurilor Stevia Şi RâuŞor pe de o parte, iar pe de

altă parte accesibilitatea uŞoară Şi fară complicaŢii pe traseele marcate spre MunŢii


Retezat, justifică opŢiunea pentru crearea pe acest "amplasament" al unui ansamblu

destinat locuinŢelor de vacanŢă.

3.4.2.4. Modernizarea circulaŢiei

Accesul la ansamblul nou creat este asigurat prin DJ 686 din satul Suseni.

Toată circulaŢia carosabilă din intravilanul propus va fi însoŢită de circulaŢie

pietonală, de o parte Şi de alta al arterelor rutiere. Pentru persoanele cu handicap, la

intersecŢii pentru traversări pietonale se vor prevedea accese corespunzătoare cu

eliminarea bordurilor.

Pe drumul judeŢean DJ 686 vor fi realizate piste pentru biciclete, pe cât posibil

pe două sensuri, paralel cu trotuarele.

Pentru vizitatori se vor realiza parcaje, în special în zona transportului pe cablu Şi

a pârtilor.

3.4.2.5. Zonificare funcţională - reglementări, bilanŢ teritorial, indici urbanistici

Zona studiată are ca funcŢiune dominantă locuinŢe de vacanŢă, zona centrală

(hoteluri, alimentaŢie publică , comerŢ, esplanadă, etc.), zona spaŢii verzi, sport,

agrement, zona domeniului alpin cu transport pe cablu, pârtii de schi, staŢii plecare-

sosire, închiriere echipament salvamont, zona căilor rutiere Şi pietonale Şi zona de

gospodărie comunală.

Criteriile principale care au stat la baza concepŢiei de organizare urbanistică au fost:

- orientarea pentru punerea în valoare a peisajelor montane;

- punerea în valoare a pantelor pentru dezvoltarea domeniului schiabil;

- proximitatea sitului natural, pădurile din apropierea amplasamentului;

- punerea în valoare a traseului rutier DJ 686;

- forma Şi dimensiunile terenului ce urmează a fi structurat. Intreaga zonă

studiată s-a structurat funcŢional Şi configurativ-spaŢial ca un ansamblu existent Şi s-a

articulat cu zona publică a drumului judeŢean.

- s-a creat o structură stradală necesară accesului la parcelele de teren;


- locuinŢele de vacanŢă se vor dezvolta de-a lungul tramei stradale;

- plantaŢiile se vor amenaja în interiorul loturilor, fară a se stânjeni proprietăŢile vecine.

Domeniul schiabil, cu orientare nord-vest, se propune a se dezvolta astfel ca el să

facă faŢă noilor cerinŢe privind capacitatea de transport pe cablu, a pârtiilor de schi Şi a

serviciilor specifice sporturilor de iarna.

Transportul pe cablu s-a propus astfel ca el să deservească întreaga zonă de

agrement, dar Şi pe turiŞtii care nu locuiesc în zona de agrement. S-au propus patru

staŢii de plecare de la o altitudine între 1150m şi 1200m, o staŢie intermediară la

1750m Şi două staŢii sosire la 1500 respectiv 2000m. Lungimea totală a transportului

pe cablu va fi de 6021m. Pentru eficienŢa transportului pe cablu se recomandă

telegondola Şi telescaunul.

Pârtiile de schi au fost trasate Şi dimensionate pe cadastrul geografic Şi

transpuse pe ortofotoplan, astfel ca acestea să poată fi omologate în conformitate cu HG

nr. 263/22.02.2001 Şi Ordinul nr. 491/5.10.2001 al Ministerului Dezvoltării Regionale

Şi Turismului. Pentru omologarea pârtilor Şi traseelor transportului pe cablu, sunt

necesare acordul si autorizaŢia de mediu, potrivit legislaŢiei în vigoare.

Lungimea totală a pârtilor va fi de 9060m.

DiferenŢa de nivel va fi de cca. 800m.

Pârtiile care coboară de la cota 2000m, sunt astfel trasate încât să corespundă

condiŢiilor de omologare olimpică, pentru probele de coborâre Şi slalom uriaŞ. Pentru

celelalte probe olimpice, slalom special, slalom paralel, snowbord, etc. pârtile de la baza

domeniului schiabil întrunesc condiŢiile de omologare.

În viitor se poate lua în considerare, datorită calităŢilor oferite de amplasament,

realizarea unui sistem de trambuline Şi un traseu de bob, de condiŢie olimpică.

ELEMENTE DE BILANŢ - ZONA STUDIATĂ

ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ PROPUSĂ PENTRU ZONA ANALIZATĂ

BilanŢ Teritorial


ZIPS

ZLC

ZPAS

ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

ZONA LOCUINTE DE VACANTA

ZONA PARC, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE

din care

PARTII SI TRANSPORT CABLU = 40.43Ha.

ZGC ZONA GOSPODARIE COMUNALA

ZCR ZONA CAI RUTIERE

BILANT TERITORIAL PROPUS

TOTAL INTRAVILAN

EXISTENTZONE FUNCTIONALE

Ha. %

100%

% Ha.

114.22 100%

1.50 1.310.25 17.71

1.1

0.30

1.7

- -

0.05

64.70

2.94

17.65

47.51 41.60

52.15 45.66

4.34 3.80

8.72 7.63

Zona aferenta locuinŢelor de vacanŢă Şi altor structuri de cazare, deŢine o

pondere de peste 41%.

In planŞa elaborată de proiectant - "REGLEMENTARI URBANISTICE" sunt

prezentate principalele categorii de intervenŢii, astfel\încât în final, întreaga zonă să

funcŢioneze unitar, după cum urmează:

- Dezvoltarea unei structuri stradale având ca ax DJ686, care va deservi toate

funcŢiunile,

- Creearea loturilor destinate construirii de locuinŢe de vacanŢă individuale în

regim izolat.

Dimensiunile geometrice dominante ale loturilor sunt variabile: de la 150 mp la

400mp, cu excepŢia zonei centrale.

Procentul de ocupare a terenului ( POT) si coeficientul de ocupare al terenului

(CUT) au valorile:

- POT = SC/ST = 35%

- CUT = SD/ST = 0,8

- Hmax.= 10m la corniŞe

3.4.2.6. Dezvoltarea echipării edilitare

Alimentarea cu apă

Lucrările propuse au ca scop alimentarea cu apă Şi asigurarea evacuării apelor

uzate menajere de la obiectivele realizate.


Necesarul de apă pentru locuinŢele de vacanŢă, hoteluri, etc Şi dotările propuse

în această zonă vor fi calculate în funcŢie de consumurile specifice Şi numărul de

oameni.

Alimentarea cu apă va asigura şi debitul de incendiu de 5 l/s.

Conductele din polietilenă de înaltă densitate montate îngropat sub adâncimea de

îngheŢ (- 0,90 m) vor avea vane de secŢionare montate în cămine amplasate la

intersecŢia străzilor.

Pe reŢeaua de distribuŢie se vor monta hidranŢi supraterani de incendiu.

Amplasarea conductelor de distribuŢie al apei, în secŢiune transversală a

drumului, va respecta distanŢele faŢă de celelalte reŢele edilitare Şi clădiri, cf. STAS

8591/ 1 - 91.

ReŢeaua de canalizare

Apele uzate menajere rezultate de la fiecare locuinŢă de vacanŢă, vor fi colectate

în reŢeaua de canalizare Şi conduse la staŢia de epurare proiectată.

ReŢeaua de gaze

Nu există reŢea de gaze naturale în momentul de faŢă, dar se propune pentru

viitor.

ReŢeaua electrică

Alimentarea cu energie electrică pentru construcŢiile din zona studiată se va

realiza pe o reŢea a distribuitorului public.

Această linie aeriană (în extravilan), va asigura necesarul de energie electrică

pentru toate loturile, iluminat public, gospodarie comunală,etc. Se va calcula puterea

instalată, în ideea ca încălzirea Şi prepararea hranei să se facă electric.

ReŢeaua electrică de alimentare a consumatorilor va fi trifazică. Se propune

studierea unei soluŢii cu cablu electric îngropat, în conformitate cu legislaŢia în

vigoare, care interzice reŢelele electrice aeriene în intravilan.

Telecomunicaţii

TelecomunicaŢiile vor fi asigurate prin racordare la reŢeaua Romtelecom Şi

reŢeaua de telefonie mobilă. ReŢelele de telecomunicaŢii aeriene se interzic în

intravilan.


Gospodăria comunală

Precolectarea deŞeurilor menajere se va realiza pentru fiecare unitate de locuit

independent. La locuinŢele de vacanŢă se vor amenaja platforme speciale pentru

depozitarea temporară a deŞeurilor menajere în containere amplasate pe parcela proprie.

Fiecare proprietar va încheia contract cu o firmă specializată din zonă sau cu

administraŢia publică locală Şi care va colecta periodic deŞeurile menajere, în

conformitate cu legislaŢia în vigoare.

3.4.2.7. ProtecŢia mediului

- Se vor lua măsuri pentru evacuarea corectă al apelor uzate menajere pentru

întreg ansamblul nou creat şi se interzice deversarea pe teren a acestora;

- Întregul ansamblu va trebui să beneficieze de un sistem corect de asigurare al

infrastructurii tehnico - edilitare, conform propunerilor proiectantului;

- Se propune organizarea de parcuri, terenuri sportive, oglinzi de apă pe pârâul

RâuŞor;

- Refacerea peisagistică a unor terenuri din intravilan.

3.4.2.8. Obiective de utilitate publică

Sunt parcele destinate realizării de obiective de interes public: comerŢ,

alimentaŢie publică, divertisment, prestări de servicii, agrement Şi sport, acestea

aflându-se în zona centrală sau în spaŢiile staŢiilor de teleferic.

Se propune trecerea în domeniul public de interes local a suprafeŢei de teren

aferentă căilor de comunicaŢie rutieră propuse pentru crearea ansamblului, precum Şi

terenul domeniului schiabil (pârtii, transport pe cablu Şi staŢile de pornire-sosire).

Beneficiarul va dona aceste terenuri (aferente drumurilor) Primăriei Râu de Mori,

printr-un act de donaŢie sau contra cost la preŢul pieŢii.

CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE

Prezentul studiu propune completarea structurii funcŢionale stabilite prin PUG,

cu cea turistică, în consens cu priorităŢile comunei privind dezvoltarea activităŢilor


turistice, prin valorificarea potenŢialului natural Şi antropic de care dispune zona Şi

anume:

-Realizarea operaŢiunii de trasare a străzilor nou create, continuarea parcelării

terenului;

-Echiparea terenului cu utilităŢile necesare unei bune funcŢionări a ansamblului;

-Construirea locuinŢelor de vacanŢă pe lot Şi amenajarea spaŢiilor aferente

lotului;

-Edificarea domeniului schiabil, activităŢilor sportive Şi culturale, în scopul

atragerii de turiŞti în tot cursul anului.

Se apreciază că realizarea acestei investiŢii va îmbunătăŢi din punct de vedere

arhitectural - urbanistic zona Şi va fi rentabilă din punct de vedere economic atât pentru

investitori cât Şi pentru comunitatea locală.

De capitalul financiar al operaŢiunii urbanistice va depinde succesul investiţiei,

adică actorii implicaŢi Şi de interesul acestora, de fondurile disponibile Şi de abilitatea

etapizării investiŢiei .

3.5. RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

Un principiu de bază avut în vedere la reactualizarea P.U.Z - Extindere zonă de

agrement RâuŞor-Retezat, judeţul Hunedoara - este cel al integrării acestuia în planurile

statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum Şi corelarea cu prevederile

documentaţiilor de urbanism aprobate. In acest sens planul a fost întocmit în

conformitate cu :

Planul de Amenajare a Teritoriului NaŢional - PATN

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - PATJ Hunedoara

Planul NaŢional de Gestiune a Deşeurilor - PNGD

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - PRGD Reg. 5 Vest

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - PJGD Hunedoara

Planul NaŢional de Acţiune pentru Mediu - PNAM

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - PRAM Reg. 5 Vest


Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM Hunedoara

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara (PATJ Hunedoara) are

caracter director Şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-

economică a judeţului.

Rolul PATJ este de a coordona Şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative

componente la nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global Şi unitar privind

posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional Şi european. Prevederile PATJ

constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială Şi

urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial- administrative din cadrul

judeţului.

Planul de Amenajare a Teritoriului NaŢional (PATN) are caracter director Şi

fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu Şi lung Şi determină

dimensiunile, sensul Şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord

cu ansamblul cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care

sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României.

Planul de Dezvoltare Regionala Reg. 5 - Vest: este un document strategic care

prezintă priorităţile de mediu, de dezvoltare Şi de coeziune ale regiunii de dezvoltare,

conţine profilul economic Şi social al acesteia, strategia de dezvoltare regională Şi

programarea financiară multianuală a priorităţilor Şi măsurilor de dezvoltare regională,

luând în considerare toate sursele de finanţare: buget de stat, bugete locale, surse

private, sprijinul financiar al UE, precum Şi alte fonduri externe rambursabile sau

nerambursabile.

Planul NaŢional de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Reg. 5 Vest Şi Planul Judeţean

de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Hunedoara sunt documente care abordează

toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel naţional, regional Şi

judeţean Şi servesc ca bază pentru politica din acest domeniu, pentru atingerea ţintelor

stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, pentru stabilirea cadrului pentru crearea unui


sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum Şi pentru stabilirea necesarului de

investiţii Şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare.

Planul Regional si Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM si PLAM)

reprezintă strategia pe termen scurt, mediu Şi lung pentru soluţionarea problemelor de

mediu la nivel regional si judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în

concordantă cu Planul NaŢional de Acţiune pentru Mediu Şi cu Programele de

Dezvoltare Locală, Judeţeană si Regională.

CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU: PATJ HUNEDOARA, PLAM

HUNEDOARA, PRAM REG 5 - VEST ŞI PLANUL STRATEGIC DE

DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

Tabel nr. 3.5.1. DOMENIU / ASPECTE DE

MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PUZ EXTINDERE

ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Infrastructura / Echiparea edilitară

Reabilitarea drumurilor de acces Şi cu infrastructura rutieră aferentă. Construirea de parcări, drumuri, trotuare, alei pietonale, etc. în zona turistică. Reabilitarea sistemului de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, iluminat etc.)

Reabilitarea infrastructurii în zona turistică. Modernizarea Serviciilor Publice

Turism Construire instalaŢie de transport pe cablu. Extinderi, amenajări si dotări pârtii existente. Omologare pârtii. Dezvoltarea de activităţi turistice conexe (comerţ, alte servicii aferente acestui domeniu)

Relansarea economică a zonei.

Calitatea apei Diminuarea anuală cu 10% a numărului de surse de poluare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă

CB05 < 10mg/dm3

N<0,lmg/dm3

P<0,lmg/dm3-pentru

îmbunătăţirea calităţii


apelor de suprafaţă Deşeuri Crearea unor puncte de

colectare selectivă a deşeurilor

Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor cu 95 %

CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU PLANURI ŞI PROGRAME

NAŢIONALE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL JUDEŢEAN DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR HUNEDOARA

Tabel nr 3.5.2. PUZ EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT

OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PUZ EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT

Aplicarea unui sistem de management integrat al deşeurilor

Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordanţă cu sistemul integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

Reducerea impactului asupra factorilor de mediu generat de depozitarea neconformă a diverselor categorii de deşeuri. Colectarea selectiva a deşeurilor

Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea deşeurilor este cea mai importantă pentru sănătatea populaŢiei.

CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU PLANURI ŞI PROGRAME

NAŢIONALE DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI

Tabel Nr 3.5.3

PUZ EXTINDERE ZONA DE

AGREMENT RÂUŞOR-

RETEZAT

PLANURI ŞI PROGRAME

NAŢIONALE DE

GESTIONARE A

CALITĂŢII AERULUI

OBIECTIVE

PRINCIPALE

Imbunătăţirea calităţii aerului Ord. nr. 35/2007 privind

aprobarea Metodologiei de

elaborare Şi punere în

aplicare a planurilor Şi

programelor naţionale de

gestionare a calităţii aerului

Autorităţile publice

locale vor lua măsuri

ca documentaţiile de

urbanism să respecte

aceste acte normative.

Idem

HG. nr. 543/2004 privind

elaborarea Şi punerea în

aplicare a planurilor Şi

programelor naţionale de

gestionare a calităţii aerului

CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU LEGEA 24/2007 PRIVIND

REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN

INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR


Tabel nr 3.5.4

PUZ EXTINDERE

ZONA AGREMENT

RÂUŞOR-RETEZAT

OBIECTIVE

PRINCIPALE

INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ

Realizarea delimitării

Şi respectării zonelor de

protecţie a monumentelor

naturii

Protecţia Şi

conservarea spaŢiilor verzi

pentru menţinerea

biodiversităŢii lor.

Regenerarea, extinderea,

ameliorarea compoziţiei Şi a

calităţii spaŢiilor verzi

Indeplinirea

obiectivelor PUZ în

termenele Şi bugetul

stabilit

Realizarea dotărilor

edilitare corespunzătoare

pentru reducerea poluării

aerului, a apei (subterane Şi

de suprafaţă), solului Şi

peisajului.

Menţinerea Şi

dezvoltarea funcţiilor de

protecţie a spaŢiilor verzi

privind apele, solul,

schimbările climatice,

menţinerea peisajelor în

scopul ocrotirii sanătăŢii

populaţiei, protecţiei mediului

Şi asigurării calităţii vieţii

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI

4.1 Starea actuală a mediului

4.1.1. Încadrarea în teritoriu

Situată la poalele Munţilor Retezat, comuna Râu de Mori ocupă o suprafaţă de

38612 ha, fiind situată la 62 de kilometri de Deva şi la 18 kilometri de Haţeg şi

străbătută de Râul Mare şi de pâraiele Râuşor şi Sibişel. Localitatea este alcătuită din

aşezările: Râu de Mori, care este reşedinţa de comună, satele Brazi, Clopotiva, Ohaba-

Sibişel, Ostrov, Ostrovel, Sibişel, Suseni, Unciuc şi Valea Dâljii, precum şi cătunul

Bălanu, fiind situate la distanţe cuprinse între un kilometru - Ostrovel şi 28 de kilometri

- Ohaba-Sibişel.

Teritoriul comunei este străbătut de Râul Mare, cea mai mare apă curgătoare din

Ţara HaŢegului, râul cu cel mai mare potenŢial hidroenergetic al râurilor interioare din

România Şi de pâraiele RâuŞor Şi SibiŞel.

4.1.2. Căi de comunicaŢii


Calea de comunicaŢie rutieră principală DJ 686 este axa principală ce traversează

zona de agrement Şi leagă amplasamentul de DN 68, prin satul Suseni Şi reŞedinŢa de

comună, satul Râu de Mori.

4.1.3. VecinătăŢi

Amplasamentul se află la poalele munŢilor Retezat la nord-est, pârâul RâuŞor la

est Şi satul Suseni la nord.

Zona studiată este amplasată în sudul satului Suseni Şi are următoarele

vecinătăŢi:

N – MunŢii Retezat;

S – satul Suseni;

E – pârâul RâuŞor;

V – proprietăŢi private.

O parte importantă din zona de agrement (analizată) se află în interiorul Parcului

Naţional Retezat - Rezervaţia Biosferei.

4.1.4. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătatea Parcului

In zona din vecinătatea Parcului NaŢional Retezat există următoarele vestigii

arheologice, istorice şi culturale:

a. ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei

Romane;

b. Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii;

c. Biserica Peşteana, a Sfântului Proroc Ilie, sec. al-XIII-lea;

d. Biserica Râu de Mori, cu hramul “Duminica tuturor sfinţilor”, datată de unii

autori în sec. X;

e. Conacul Cândea din Râu de Mori, monument istoric din sec. al-XV-lea;

f. Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni – Râu de Mori, care au aparţinut

tot familiei Cândea în sec. al-XIII-lea;

g. Biserica Ostrov, situată în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al-XIII-lea;

h. Mănăstirea Prislop, ridicată de Mircea cel Bătrân;


i. Castelul fam. Kendeffy, din Sântămărie Orlea, sec. al-XIII-lea;

j. Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al-XIII-lea;

k. Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul sec. al-XIII-lea;

l. Biserica Iobagilor din Sălaş;

m. Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al- XIV-lea;

n. Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al-XIV-lea;

o. Biserica din Nucşoara;

p. Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară

din anul 1411.

4.1.5. Obiective turistice de interes din vecinătatea Parcului NaŢional

Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului NaŢional sunt:

a. Rezervaţii naturale paleontologice:

aa. Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie

paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com.

Sântămărie Orlea,

bb.Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie

paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,

cc. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,

b. Rezervaţii naturale speologice

aa. Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea

Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,

bb. Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat

Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina

cc. Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul

calcaros, pe raza localităţii Câmpu lui Neag,

dd. Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui

Neag,

c. Rezervaţii naturale botanice:


aa. Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei

Sălaşu de Sus,

bb.Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana,

com. Densuş,

cc. Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva,

com. Râu de Mori,

dd. Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de

Sus,

ee. Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,

ff. Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,

com. Băniţa,

gg.Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa,

hh.Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.

4.1.6. Date privind comunitatea

SuprafaŢa intravilanului comunei este de 470 ha iar al extravilanului 38142 ha.

PopulaŢia comunei este de 3352 locuitori, cu 2417 gospodării Şi locuinŢe.

ActivităŢile specifice zonei sunt: agricultura, exploatarea lemnului, creŞterea

vitelor, pomicultura, iar ca activităŢi economice producerea energiei electrice Şi

turismul.

Comuna are 7 Şcoli, 5 grădiniŢe, o unitate medico-sanitară Şi câteva unităŢi

comerciale.

Ca facilităŢi oferite investitorilor de către primărie menŢionăm: concesionarea de

terenuri pentru construcţia de căsuŢe de vacanŢă, vile, hoteluri, pârtii de schi,

dezvoltarea pisciculturii Şi agriculturii, etc.

In prezent Primăria Râu de Mori are în derulare un proiect legat de înfiinŢarea

unui Centru de Informare Turistică.

În privinŢa alimentării cu apă a populaŢiei s-a realizat 1,5 km din reţeaua de

alimentare pentru satele Suseni, Ostrovel şi centrul de comună. Alimentarea acestor sate


se face dintr-o aducţiune situată în zona Râuşor, în vreme ce pentru Clopotiva, unde

există o altă reţea în lungime de aproximativ 500 de metri, se face dintr-o sursă locală.

În prezent se mai lucrează la o aducţiune de 700 de metri în Brazi şi Bălanu, care va

deservi atât şcoala din cătun, cât şi populaţia, respectiv un număr de 50 de familii.

Totodată, s-au efectuat studii de fezabilitate pentru branşarea la reţeaua de canalizare a

tuturor satelor componente ale comunei.

4.1.7. Geologie

Deoarece o parte importantă din zona de agrement (analizată) RâuŞor-Retezat se

află în interiorul Parcului Naţional Retezat, se prezintă în continuare o serie de

elemente/date cuprinse în Planul de Management a Parcului Naţional Retezat Rezervaţie

a Biosferei (PNRRB), plan elaborat pentru perioada 2011-2020 de către Administraţia

Parcului Naţional Retezat R.A. din cadrul Regiei NaŢionale a Pădurilor-ROMSILVA.

Motivul pentru care s-a infiinţat Parcul Naţional Retezat în anul 1935, a fost că

„regiunea superioară a Retezatului trebuie transformată într-un grandios Parc Naţional,

o rezervaţie ştiinţifică importantă, prin adăpostirea şi apărarea de orice stricăciuni a

vegetaţiei şi a lumii sale animale.”

Peisajul caracteristic al PNRRB este unul din motivele principale pentru care este

căutat de turişti.

Caracterul aparte al peisajului este dat atât de formaţiunile geomorfologice Şi

geologice, de numeroasele văi cu ape cristaline, repezi şi cu cascade, cât şi de prezenţa

pădurilor, a jneapănului, a petecelor de păşune.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, „Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei este cel

de protecţie şi conservare a unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic

naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-

geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic


sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative,

recreative şi turistice.”

Ca şi sit Natura 2000, Parcul Naţional Retezat trebuie să asigure menţinerea sau,

dacă este necesar, refacerea statutului de conservare favorabil pentru speciile şi

habitatele de interes comunitar identificate pe teritoriul său.

Conform Legii 462/2001 categoriile de arii naturale protejate din Parcul Naţional

Retezat Rezervaţie a Biosferei sunt:

- Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele - Rezervaţie Ştiinţifică-categ. I (conform

UICN)

- Parcul Naţional Retezat - Parc Naţional- categ. II

- Parcul Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei - Rezervaţie a Biosferei

- ROSCI0217 Retezat- Arie specială de conservare- categ. V

- ROSPA0084 Munţii Retezat- Arie de protecţie specială avifaunistică- categ. V

Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei are o suprafaţă de 38138 ha.

Principalele zone funcţionale ale Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei

sunt:

A.Zona cu protecţie strictă,

B. Zonele de protecţie integrală,

C. Zonele-tampon denumite şi zone de conservare durabilă Şi

D. Zona de dezvoltare durabilă

Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari

blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului

Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat şi masivul

granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic – Bărbat şi cade

sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic.

Între cele două blocuri este cuprinsă o fâşie de şisturi cristaline, aparţinând

autohtonului danubian, cu şisturi cuarŢitice, micaşisturi filitoase şi şisturi clorito-

amfibolice.


O altă fâşie de şisturi cristaline aferente domeniului danubian se întinde la nord-

vest de blocul granitic nordic.

Sedimentarul este reprezentat prin câteva petece geologice paleozoice şi

mezozoice, în special calcare din Jurasic Superior si Cretacic Inferior, aparţinând

cuverturii autohtonului, şi se află către periferia estică a Retezatului - Culmea Tulişa şi

în sud-sud vest- Retezatul Mic.

Cristalinul pânzei getice nu apare decât pe latura nordică a munţilor, pătrunzând

mai departe sub sedimentarul depresiunilor Haţeg şi Petroşani.

4.1.8. Geomorfologie

Relieful este variat, de la cota 300m în centrul comunei, la 2509m a vârfului

Peleaga din masivul Retezat.

Relieful este modelat în principal în conformitate cu structura geologică şi cu

caracteristicile substratului litologic.

Liniile majore ale reliefului reflectă concordanţa cu structura, atât ca orientare,

cât şi ca morfologie. Caracteristicile substratului litologic reprezintă un element de bază

în conturarea caracterelor reliefului din zonă.

4.1.9. Hidrologie

Reţeaua hidrografică bogată se drenează în două direcţii:

a. spre nord, către râul Strei, bazinul hidrografic Mureş

b. spre sud, către Jiul de Vest, bazinul hidrografic Jiul Românesc.

Cascadele sunt frecvente pe toate pâraiele din Parc.

Un loc deosebit în caracterizarea hidrologică a parcului îl constituie lacurile

naturale. Acestea îşi datorează geneza condiţiilor optime ale acumulării şi transformării

zăpezilor în gheţari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Cantonate în

poala căldărilor, etajate în trepte, înşirate, grupate în complexe sau izolate, ele constituie

o atracţie de prim ordin, atât pentru turişti, cât şi pentru oamenii de ştiinţă.

În intregul masiv există 54 lacuri glaciare permanente, aflate între 1700 şi 2300 m.


Ca urmare a intervenţiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii

râurilor a început să fie controlată şi prin lacurile de baraj/artificiale, amenajate pe Râu

Mare. Din anul 1974 s-a început construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la

confluenţa râurilor Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes, care s-a terminat în

anul 2004. Pentru completarea volumului de apă din baraj s-au făcut două canale

subterane de aducţiune de pe râurile Râuşor şi Nucşoara.

Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie alpine sau în

urma colmatării parţiale a unor lacuri glaciare.

Apele subterane de mică adâncime, ape freatice, sunt cantonate mai ales în scoarţa

de alterare de la baza grohotişurilor.

4.1.10. Clima se caracterizează printr-un topoclimat complex de munte.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, luna cea mai rece este ianuarie, cu

temperaturi între -11°C şi -5°C , iar cea mai caldă – iulie, între +16°C Şi +6°C, sub

altitudinea de 1800 m.

Îngheţul, datorită scăderii temperaturii minime sub 0°C, este un fenomen aproape

permanent pe culmi.

Umezeala aerului, mai slab diferenţiată pe verticală, creşte de la 74-75% la poale,

până la 85- 87% pe culmi.

Nebulozitatea este un fenomen mai frecvent în lunile mai - iunie, datorită

circulaţiei aerului umed pe versanţi, şi cel mai rar întâlnită în luna octombrie.

Ceaţa, fenomen specific creşte ca frecvenţă odată cu altitudinea: de la 50-75

zile/an la poale, pană la 250 zile/an la 1800 m, şi chiar mai multe pe culme.

Durata strălucirii soarelui, strâns legată de regimul nebulozităţii şi al ceţii, scade

vara de la 1300 ore/an, la altitudini coborâte, până la 950 ore/an, pe culmi, în timp ce

iarna are valori cuprinse între 600 şi 800 ore.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 900 mm la altitudini

scăzute, 1300 mm la altitudini mijlocii, şi 1600-1800 mm peste această altitudine.


Prima ninsoare apare în zona alpină la începutul lunii septembrie, iar ultima la

sfârşitul lunii iunie. Durata stratului de zăpadă este de cca 100 zile în zonele joase şi

peste 200 zile la 2000 m altitudine.

Vântul are o frecvenţă de 94-95% pe crestele muntoase din parc, în schimb pe

văile adăpostite calmul are o frecvenţă de 35-40%. Viteza medie a vântului creşte de la

2-3 m/s până la 10-11 m/s pe culmi, iar viteza maximă poate atinge deseori 40-60 m/s.

4.1.11. Soluri

Pe raza comunei Râu de Mori solurile sunt variate Şi de mai multe tipuri:

- aluvionare cu carbonaŢi, cernoziomuri, levigate în zonele de câmpie,

- soluri brune, soluri brun-roŞcate pe terase Şi

- soluri brune, în zonele împădurite.

În funcţie de altitudine şi de structura rocilor există o mare varietate de soluri, cu

soluri acide în partea cristalină şi soluri alcaline în zona calcaroasă.

Amenajamentele silvice şi cele silvo-pastorale identifică 11 tipuri genetice de sol.

Tipurile specifice de sol sunt: sol brun acid şi brun feriiluvial, rendzină, sol brun

eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri şi podzoluri turboase, etc. Podzolul

este tipul genetic cel mai frecvent, atât în golurile alpine, cât şi în păduri.

4.1.12. Floră şi comunităţi de plante

Datorită poziţiei sale la încrucişarea diverselor căi de migraţie fitogeografică,

relieful masivului a favorizat întegrarea selectivă a unei mari diversităţi de elemente

floristice, provenite de la mai multe tulpini florogenetice.

Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii

de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în România. Existenţa aici a mai

bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat

Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.

Prima plantă endemică semnalată, în ordine cronologică in PNRRB, este

flămânzica, Draba dorneri, descoperită în 1858 de către Heuffel.


O mare importanţă o au şi cele 130 de plante rare sau vulnerabile din „Lista roşie

a plantelor superioare din România”.

În OM 776/2007 sunt listate următoarele specii de plante: Campanula serrata-

Clopoţel; 1902 Cypripedium calceolus-Papucul doamnei, Blabornic; 2113 Draba

dorneri- Flămanzică; 1758 Ligularia sibirica- Curechi de munte, Gălbenele; 4116

Tozzia carpathica- Iarba gâtului.

De asemenea 2 specii, ghinţura galbenă- Gentiana lutea şi ghiocelul- Galanthus

nivalis, sunt trecute în lista speciilor pentru a căror exploatare şi prelevare este nevoie

de măsuri de management.

Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul

Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni, unii endemici ca Hieracium borzae,

Hieracium nigrilacus, şi respective pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. De

asemenea o serie întreaga de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic ca de exemplu

Barbarea lepuznica, Centaurea pseudophrygia retezatensis, Oxytropis jacquinii

retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.

Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 10

clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a

Retezatului. Se pot întalni cele mai variate asociaţii de la Pino-Quercetum

moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNRRB la Oreochloo-Juncetum

trifidi a cărei cenoze populează pe suprafeţe restrânse vârfurile, crestele şi versanţii

puternic înclinaţi din etajul alpin. Deosebit de importantă din punct de vedere floristic

este zona calcaroasă a Retezatului Mic cu un mare număr de plante rare şi/sau endemice

cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni şi multe altele.

Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de importanţă aparte, aici

regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de

Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum şi floarea de colţ- Leontopodium

alpinum şi altele asemenea.

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limită între zona stâncoasă şi pajiştile

alpine, în care se întâlnesc rododendronul- Rhododendron kotschii şi jneapănul- Pinus


mugo. Jneapănul, specie protejată în România, are o distribuţie mare pe pantele abrupte

ale Retezatului. Zambrul- Pinus cembra, specie rară de arbori, apare în grupe mai mari

şi mai compacte decât în alte masive.

Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a

Biosferei o reprezintă păşunatul cu ovine, peste capacitatea de suport a păşunilor.

In zonele tampon ale Parcului se desfăşoară exploatări forestiere, cu respectarea

prevederilor legale în vigoare.

Un potenţial pericol pentru flora Retezatului Mic îl constituie modernizarea

drumului de acces spre Herculane- DN 66A, mai ales prin facilitarea dezvoltării în

această zonă a turismului motorizat, dacă sistemul de supraveghere/control al modului

în care se desfăşoară turismul nu va fi bine fundamentat şi aplicat în teren.

4.1.13. Faună

Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, datorită habitatelor sale foarte

diverse, naturale, sau puţin modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună

deosebit de bogată în ceea ce priveşte numărul de specii.

Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii încadrate în toate grupele

taxonomice caracteristice habitatelor carpatice, cu toate că au fost mult studiate sunt

încă puţin cunoscute.

În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat,

fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puţin 6 specii

endemice de plecoptere. Viermii inferiori- nematodele, au fost bine studiaţi, având mai

mult de 143 de specii găsite în această zonă, incluzând 8 endemite.

Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la

diversităţi specifice foarte ridicate.

Ca o recunoaştere a importanţei pe care o are Retezatul pentru conservarea

fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanţă Lepidopterologică

Europeană.

Vertebratele au în parc reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România.


Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim chişcarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre

cele trei specii de agnate din România, a cărui prezenţă reprezintă încă o dovadă a

calităţii apelor Retezatului.

Specia a devenit rară fiind trecută pe anexa II, a Directivei 92/43/EEC privind

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi în OUG 57/20007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice.

Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii între care şi nisipariţa- Sabanajewia aurata.

Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România,

totalizând 10 specii, Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii, se pot întâlni în

Retezat.

Dintre acestea, 8 specii sunt considerate de către specialişti, rare şi vulnerabile la

nivel naţional.

În Retezat trăieşte subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris,

subspecie considerată endemit carpatic şi subspecie prioritară.

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre

ale României.

Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari

ale masivului şi în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă

montană.

Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile

de păsări ale României. Din acestea 122 sunt specii cuibăritoare în parc şi în zonele

apropiate.

Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de munte Aquila chrysaetos, acvila

ţipătoare mică Aquila pomarina, şerparul Circaetus gallicus, şoimul călător Falco

peregrinus, cocoşul de munte Tetrao urogallus, buha Bubo bubo, cucuveaua pitică

Glaucidium paserrinum, barza neagră Ciconia nigra şi multe alte specii rare.

Directiva 79/409/EEC a Consiliului Europei, privind conservarea păsărilor

sălbatice cuprinde în anexele sale 55 de specii din zonă.


Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a

Biosferei, în număr de 55 de specii, reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale

Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici.

Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele

mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos şi râsul Lynx lynx. De asemenea se

întalnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul

Cervus elaphus şi căpriorul Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni

cum sunt pisica sălbatică Felis silvestris şi mustelidele găsesc în diversele habitate ale

parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.

In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care Rhinolophus

ferrumequinum, Vespertilio murinus şi Pipistrellus pygmaeus.

Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului.

Diversitatea mare a faunei din Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se

corelează cu existenţa unor habitate naturale puţin afectate de activitatea umană.

Speciile de interes comunitar sunt prezentate în formularele standard ale SCI 0217

Retezat şi SPA 0084 Munţii Retezat.

4.1.14. Habitate

Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de păşunile

alpine şi subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile de conifere boreale şi

subalpine, respectiv pădurile de foioase montane, habitatele acvatice şi tufărişurile de pe

văile râurilor.

Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatică, considerată prin proiectul Global

2000 a Fondului Mondial pentru Natură/World Wide Fund for Nature – WWF ca avand

statut de ecoregiune importantă d.p.d.v. al biodiversităţii la nivel global.

Pădurile acoperă aproximativ 49% din suprafaţă. Cele mai răspandite specii sunt

fagul Fagus sylvatica, molidul Picea abies, jneapănul Pinus mugo, bradul Abies alba,

paltinul Acer pseudoplatanus, mesteacănul Betula pendula, aninul Alnus viridis, ulmul

Ulmus glabra, scoruşul de munte Sorbus aucuparia.


Populaţia de zambru Pinus cembra este probabil cea mai reprezentativă din

Munţii Carpaţi.

Cele mai răspandite păduri sunt cele de răşinoase, făgetele, şi amestecurile de

răşinoase cu fag.

Pădurile de fag se găsesc între 800-1200 m, cele de amestec între 1200-1400 m,

iar molidişurile între 1400-1800 m.

Pădurile virgine şi cvasivirgine însumează o suprafaţă de peste 4800 ha şi

reprezintă 26% din suprafaţa de pădure arondată în prezent Parcului.

Pădurile din Retezatul Mic prezintă o situaţie aparte, având în vedere

caracteristicile abiotice din zonă: substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai

ridicată.

Păşuni alpine şi subalpine ocupă aproximativ 11% din suprafaţa Parcului la

altitudini cuprinse între 1700-2300 m. Aici se întâlnesc specii ocrotite, cum ar fi:

Rhododendron myrtifolium, Gentiana acaulis, G. punctata, G. lutea, Soldanella şi

altele.

Grohotişurile şi stâncăriile acoperă un procent de 11% din suprafaţa PNRRB,

atât în partea cristalină, cât şi în cea calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate

de puţine specii, mai multe în partea calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli,

nevertebrate, reptile, păsări.

Jnepenişurile sunt situate la limita superioară a pădurii de unde urcă până la

2000-2200 m, acoperind zona dintre pădurile de molid şi păşunile alpine. Printre

speciile caracteristice pentru zona jnepenişurilor se regăsesc: Vaccinium myrtillus- afin,

Vaccinium vitis-idaea- merişor, Homogyne alpina, Soldanella hungarica.

În Parc se pot distinge trei categorii de habitate acvatice:

a) lacuri, bălţi şi pâraie, în care trăiesc populaţii importante de nevertebrate

acvatice, peşti şi amfibieni. În cadrul unor grupe de nevertebrate, tricoptere şi

plecoptere, există specii endemice,

b) mlaştinile de turbă; cele de la Zănoaga-Judele au fost mai mult studiate şi

prezintă interes special din punct de vedere palinologic,

c) lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat

acvatic artificial, existând din 1984.


Habitatele de interes comunitar sunt prezentate în formularul standard al SCI

0217 Retezat din Planul de management al Parcului.

4.1.15. Rezervaţia Biosferei are aceeaşi localizare în momentul de faţă ca şi

Parcul Naţional Retezat.

Zonarea poate fi propusă şi finalizată numai după stabilirea şi legiferarea limitelor.

Datele existente, precum şi cateva propuneri, sunt evidenţiate în tabelul 4.1.1.

Tabel nr. 4.1.1.

Arii naturale protejate ce pot fi incluse/care pot

constitui zonele RezervaŢiei

Statutul Observaţii

Parcul Naţional Retezat Arie protejată categ II UICN

Reglementări şi administraţie proprie

Fâneţele cu narcise de la NucŞoara

Rezervaţie naturală botanică

Peştera Zeicului Rezervaţie speologică Situată pe Valea Scorotei, în Retezatul calcaros, pe raza localitătii Câmpu lui Neag

Peştera cu Corali Rezervaţie speologică Pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui Neag

Calcarele de la Faţa Fetei Rezervaţie naturală botanică

Vl.Râului Mare, com. Râu de Mori

Vârful Poienii

Rezervaţie naturală botanică

Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus

Zone tampon Zonele tampon ale PNRRB Zona de tranziţie Cuprinde localităţile şi

terenurile agricole din jur

Suprafaţa de 20000 ha pe care a fost declarată rezervaţia biosferei în 1979 nu

îndeplineşte toate cele trei funcţii de bază cerute prin Programul MaB UNESCO, nu

satisface funcţia de dezvoltare durabilă în mod corespunzător, deoarece nu include zone

care să permită întradevăr promovarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile. De

aceea este necesară extinderea suprafeţei, astfel încât Rezervaţia Biosferei să

îndeplinească şi funcţia de promovare a dezvoltării durabile.

La Conferinţa asupra Mediului Înconjurător şi a Dezvoltării care a avut loc la Rio

de Janeiro s-a decis să se ia măsuri efective de oprire a declinului biodiversităţii. Pentru

aceasta s-a considerat necesară conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi

a habitatelor acestora, în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural, luând


naştere astfel reţeaua ecologică Natura 2000, care este formată din suprafeţe bine

delimitate - situri Natura 2000 - răspandite pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Reţeaua Natura 2000 se bazează pe implementarea Directivelor HABITATE -

Directiva privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale

sălbatice CE 92/43 – şi PĂSĂRI - Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE

79/409.

Pe teritoriul Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se suprapun două

situri Natura 2000 legiferate prin OM 776/2007al MMDD:

- ROSCI0217 Retezat, care depăşeşte limitele PNRRB, având o suprafaţă de

43218 ha;

- ROSPA0084 Munţii Retezat, cu o suprafaţă puţin mai mică decât a parcului -

38009 ha - încadrându-se în limitele acestuia.

A. Sitecode ROSCI0217 Retezat


În continuare se prezintă speciile Şi habitatele întalnite în acest site.

A.1. Specii

Mamifere:

Barbastella barbastellus- ord. Chiroptera, fam. Vespertilionidae,

Rhinolophus hipposideros- liliacul mic cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.

Rhinolophidae,

Rhinolophus ferrumequinum- liliacul mare cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.

Rhinolophidae,

Rhinolophus euryale- liliacul mediteranean cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.

Rhinolophidae,

Myotis myotis- liliacul mare cu urechi de şoarece - ord. Chiroptera, fam.

Vespertilionidae,

Myotis blythii- liliacul mic cu urechi de şoarece - ord. Chiroptera, fam.

Vespertilionidae,

Canis lupus- lupul - ord. Carnivora, fam. Canidae,


Ursus arctos- ursul brun - ord. Carnivora, fam. Ursidae,

Lynx lynx- râsul - ord. Carnivora, fam. Felidae,

Lutra lutra- vidra - ord Carnivora, fam. Mustelidae.

Amfibieni & reptile:

Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă - ord. Anurae, cls. Discoglossidae

Peşti:

Barbus meridionalis- moioagă - ord. Cypriniformes, fam. Cyprinidae,

Cottus gobio- zglăvoaca - ord. Scorpaeniformes, fam. Cottidae,

Eudontomyzon danfordi- chişcarul - ord Pteromyzontiformes, fam Pteromyzontides.

Nevertebrate:

Callimorpha quadripunctaria - ord. Lepidoptera, fam. Arctiidae,

Euphydryas maturna - ord. Lepidoptera, fam. Nymphalidae,

Glyphipterix loricatella - ord. Lepidoptera, fam. Glyphipterigidae,

Leptidea morsei ssp major trăieşte la noi, L morsei morsei trăieşte în Japonia -

ord. Lepidoptera, fam. Pieridae,

Lycaena dispar - ord. Lepidoptera, fam. Lycaenidae,

Nymphalis vaualbum - ord. Lepidoptera, fam. Nymphalidae,

Pholidoptera transsylvanica- cosaşul transilvan - ord. Orthoptera, fam. Tettigoniidae,

Pseudogaurotina excellens - ord. Lepturinae, fam. Rhagiidae,

Rosalia alpina- croitorul fagului - ord. Coleoptera, fam. Cerambycidae.

Plante:

Campanula serrata - ord. Synandrales, fam. Campanulaceae,

Cypripedium calceolus- papucul doamnei - ord. Asparagales, fam. Orchidaceae,

Draba dorneri- flămânzică - ord. Rhoedales, fam. Brassicaceae,

Ligularia sibirica - ord. Synandrales, fam. Compositae,

Tozzia carpathica - ord. Scrophulariales, fam. Scrophulariaceae.

Alte specii importante de floră şi faună - conform listei N 2000:


Bufo bufo, Hyla arborea, Rana dalmatina, Rana temporaria, Salamandra

salamandra, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Matacilla alba, Motacilla cinerea,

Boloria titania, Erebia gorg, Erebia melas, Erebia pharte, Erebia sudetica, Maculinea

alcon, Maculinea arion, Parnassius mnemosyne, Sciocoris umbrinus, Capreolus

capreolus, Cervus elaphus, Chionomys nivalis, Crocidura leucodon, Crocidura

suaveolens, Dryomys nitedula, Eliomys quercinus, Felis silvestris, Marmota marmota,

Martes martes, Muscardinus avellanarius, Mustela erminea, Myotis daubertonii,

Myoxus glis, Neomys anomalus, Neomys foetidens, Nyctalus noctula, Pipistrellus

nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Rupicapra rupicapra, Sciurus

vulgaris, Sorex alpinus,m Sorex araneus, Sorex minutus, Talpa europaea, Vespertilio

murinus, Achillea oxyloba ssp. schurii, Aconitum napellus ssp. tauricum, Allium

schoenoprasum ssp. sibiricum, Alopecurus pratensis ssp. laguriformis, Angelica

archangelica, Barbarea lepuznica, Campanula patula ssp. abietina, Carex curta, Carex

dacica, Carex echinata, Carex limosa, Carex pauciflora, Carex rostrata, Centaurea

pinnatifida, Cetraria laureri, Cetraria oakesiana, Crocus banaticus, Dactylorhiza

cordigera , Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus henteri, Dianthus tenuifolius,

Dichelyma capillaceum, Draba simonkaiana, Edraianthus graminifolius ssp.

graminifolius, Epilobium alsinifolium, Eriophorum vaginatum, Gentiana punctata,

Heracleum palmatum, Juncus filiformis, Koeleria macarantha ssp. transsilvanica,

Leontopodium alpinum, Lilium carniolicum ssp. jankae, Luzula sudetica, Meesia

longiseta, Onobrychis montana ssp. transsilvanica, Papaver alpinum ssp. corona-

sancti- stephani, Pedicularis baumgartenii, Pinus cembra, Pinus mugo, Plantago atrata

ssp. carpatica, Plantago gentianoides, Poa laxa ssp. pruinosa, Pseudorchis albida,

Pseudorchis frivaldii, Saxifraga stellaris, Scabiosa lucida ssp. barbata, Sesleria rigida

ssp. haynaldiana, Soldanella pusilla, Thlaspi pawlowskii, Thymus comosus, Typha

shuttleworthii.

A.2. Habitate

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de


apă montane / Alpine rivers and their ligneous vegetation with Salix

elaeagnos,

7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae / Alpine

pioneer formations of Caricion bicoloris-atrofuscae,

4060 Tufărişuri alpine şi boreale / Alpine and Boreal heaths,

4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-

Rhododendretum hirsuti) / Bushes with Pinus mugo and Rhododendron hirsutum -

Mugo-Rhododendretum hirsuti,

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicatice Siliceous alpine

and boreal grasslands,

6230* Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone

montane (şi submontane, în Europa continentală) / Species-rich Nardus grasslands

on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental

Europe),

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din

etajul montan până în cel alpin / Hydrophilous tall herb fringecommunities of

plains and of the montane to alpine levels,

6520 Fâneţe montane / Mountain hay meadows,

8220 Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică / Siliceou rocky

slopes with chasmophytic vegetation,

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de

apă montane / Alpine rivers and their ligneous vegetation with Myricaria

germanica,

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine / Alpine and subalpine calcareous

grasslands,

3220 Cursuri de apă montane şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora /

Alpine rivers and the herbaceous vegetation along their banks,

4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp. / Sub-Arctic Salix spp. Scrub,

8110 Grohotişuri silicatice din etajul montan până în etajul nival

(Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani) / Siliceous scree of the montane to

snow levels (Androsacetalia alpinae and Galeopsietalia ladani),


8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până

în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) / Calcareous and calcshist screes of the

montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii),

9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene / Tilio-

Acerion forest of slopes screes and ravines,

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare / Transition,

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum / Luzulo-Fagetum beech forests,

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate

calcaroase / Medio-European limestone beech forests of the Cephalanthero-Fagion,

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) / Dacian Beech forests

(Symphyto-Fagion,)

9410 Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin

(Vaccinio-Piceetea) / Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels

(Vaccinio-Piceetea,)

9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra / Alpine Larix

decidua and/or Pinus cembra forests.

B. Sitecode ROSPA0084 Munţii Retezat


B.1. Specii (din Directiva Păsări)

Aegolius funereus- minuniţă - Ord. Strigiformes, fam. Strigidae,

Alcedo atthis- pescăraş albastru - ord. Coraciiformes, fam. Alcedinidae,

Aquila chrysaetos- acvilă de munte - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,

Aquila pomarina- acvilă ţipătoare mică - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,

Bonasa bonasia- ieruncă - ord. Galliformes, fam. Tetraonidae,

Bubo bubo- buhă - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,

Caprimulgus europaeus- caprimulg - ord. Caprimulgiforme, fam. Caprimulgidae,

Circaetus gallicus- şerpar - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,

Crex crex- cristel de camp - ord. Gruiformes, fam. Rallidae,

Dendrocopus leucotos- ciocănitoare cu spate alb - ord. Piciforme, fam. Picidae,

Dendrocopus medius- ciocănitoare de stejar - ord. Piciforme, fam. Picidae,

Dryocopus martius- ciocănitoare neagră - ord. Piciforme, fam. Picidae,

Falco peregrinus- şoim călător - ord. Falconiformes, fam. Falconidae,

Ficedula albicollis- muscar gulerat - ord. Passeriformes, fam. Muscicapidae,

Ficedula parva- muscar mic - ord. Passeriformes, fam. Muscicapidae,

Lanius collurio- sfrancioc roşu - ord. Passeriformes, fam. Laniidae,

Pernis apivorus- viesparul - ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,

Picoides tridactylus- ciocănitoare de munte - ord. Piciformes, fam. Picidae,

Picus canus- ghionoaie sură - ord. Piciformes, fam. Picidae,

Strix uralensis- huhurez mare - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,

Glaucidium passerinum- ciuvica - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,

Tetrao urogallus- cocoş de munte - ord. Galliformes, fam. Tetraonida,

Ciconia nigra- barza neagră - ord. Ciconiiformes, fam. Ciconiidae.

4.1.16. Zone de risc natural Şi managementul riscurilor

Pe teritoriul zonei analizate s-au semnalat unele fenomene de risc natural şi

antropic, dar nesemnificative.


Risc seismic

Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, zona de amplasament se

încadrează în gradul 6 pe scara MSK, având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100

ani şi o perioadă de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.

Risc de inundabilitate

Fenomenele de inundabilitate, dar nesemnificative, au fost semnalate pe văile

torenţiale precum Şi pe aflueţii principali ai pârâurilor.

Risc de instabilitate

Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, fiind favorizaţi de panta

mare a acestora, de umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei. În zonele

muntoase instabilitatea se manifestă prin prăbuşiri de roci dezagregate în urma

fenomenului de îngheţ- dezgheţ.

Zonele în care există totuŞi posibilitatea producerii unor fenomene de instabilitate

sunt urmatoarele:

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren redus, practic 0 (zero)

marcate pe zona culmilor deluroase şi muntoase, precum şi pe zonele de luncă Şi terasă

a râurilor, dar şi pe zonele de versant împădurite cu pantă redusă, sub 5 grade;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mediu, situate pe

zonele de la baza versanţilor unde pantele nu depăşesc 15 grade, împădurite, cu nivel

hidrostatic situat la adâncimi mai mari de 10 m;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, situate pe zonele de

versant cu pante cuprinse între 15 şi 25 grade, lipsite de vegetaţie arboricolă.

Zonele cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare, cuprind zonele

cu alunecări active, sau cu probabilitate de reactivare mare. Sunt în general zonele

despădurite cu pantă mare ce depăşesc 20 de grade.


4.2. EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă

atât a Directivei SEA (art.5 Şi anexa I-b) cât Şi al HG nr. 1076/2004 (art.16).

Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUZ - Extindere zona de

agrement RâuŞor-Retezat, jud. Hunedoara, răspunde nevoilor Şi cerinţelor stării

mediului din teritoriul analizat Şi a tendinţelor sale de evoluţie.

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului a fost studiată în

cadrul alternativelor / variantelor posibile avute în vedere la elaborarea PUZ. Conform

HG 1076/2004 art.16, se prevede ca titularul Planului sau Programului să prezinte

alternative / variante posibile ale acestuia pe care apoi grupul de lucru să le evalueze

privind îndeplinirea obiectivelor de mediu.

Criteriile de alegere al alternativelor pentru P.U.Z. sunt următoarele:

• relevanŢa- alternativa nu trebuie să contravină realizării obiectivelor PUZ;

• fezabilitatea din perspectiva protecţiei mediului- natura impactului -/+ Şi

modalităţi de diminuare sau întărire (după caz);

• fezabilitatea economică Şi socială- bugete financiare/acceptarea sau

neacceptarea din partea publicului.

În consecinţă, proiectantul, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Local

Şi cu aportul Grupului de Lucru au definitivat 3 alternative/variante de amenajare, pe

care le prezentăm în continuare.

Variantele/Alternativele posibile pentru implementarea proiectului sunt

următoarele:

- Varianta/Alternativa“0” respectiv cea în care nu se efectuează nici o amenajare a

zonei, aceasta păstrându-şi folosinţele actuale,

- Varianta/Alternativa“1” care prezintă soluţia de extindere al zonelor funcţionale

la 79,88 ha,



la 95,60 ha,


la 114,22 ha.

Tabel nr. 4.2.1. Prezentarea opţiunilor relevante identificate - alternative faŢă de

cele obişnuite în PUZ - Extindere zonă de agrement RâuŞor- Retezat

Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru

alegerea alternativelor PUZ

Amplasament Ar putea fi ales un alt

amplasament pentru planul

propus?

Nu se poate alege alt

amplasament deoarece

planul prevede extinderea

zonei de agrement

existente

Necesitatea implementării

planului

Se poate satisface cererea

fără implementarea

planului?

Cererea nu poate fi

satisfăcută fară

implementarea planului.

Modalităţi/ procese/date

tehnice

Planul se poate realiza în

alt mod, sau se pot folosi

alte variante de

implementare?

Pot apărea variante de

impelementare legate de

reglementările din cadrul

PUZ, însă coeficienţii POT

Şi CUT. trebuie să respecte

specificaţiile din PUG Şi

cerinţele din Certificatul de

Urbanism.

Termene de implementare Pentru implementarea

planului se poate aloca un

interval mai lung de timp?

Are semnificaţie data de

demarare a planului Şi

intervalul de timp alocat

pentru implementare?

Se poate aloca un interval

mai lung de timp Şi se

poate alege alt moment de

implementare al planului,

dar nu afectează impactele

potenţiale asupra mediului

Prin neimplementarea planului, nu se dezvoltă domeniul schiabil,

infrastructura de transport, centrul zonei de agrement, numărul caselor de vacanţă,

spaŢiile verzi, sistemul de alimentare Şi reŢeaua de canalizare a apei, obiectivele de

utilitate publică, etc.


Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementarii PUZ poate fi

urmărită în tabelul nr.4.2.2.

Tabel nr. 4.2.2 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUZ

- Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat

Aspecte de mediu relevante Evoluţia posibilă în situaţia

neimplementării PUZ

Aer În cazul neimplementării PUZ se va

menţine acelaşi nivel al calităţii aerului

Apa

Se estimează că se va menţine acelaşi nivel

al calităţii apei, respectiv se va atinge un

nivel inferior decât cel din prezent deoarece

odată cu neimplementarea PUZ -Extindere

zonă de agrement RâuŞor-Retezat, nu se

vor realiza obiectivele propuse în cadrul

acestui plan, obiective benefice pentru

protejarea Şi îmbunătăţirea calităţii apei din

zonă, respectiv: colectarea selectivă a

deşeurilor Şi colectarea apelor uzate

menajere şi meteorice prin sisteme de

canalizare şi epurare adecvate .

Sol/Subsol

Lipsa investiţiilor în managementul apelor

uzate Şi a deşeurilor va conduce la

extinderea suprafeţelor în care acviferul

freatic este poluat. De asemenea,

exploatările forestiere ilegale pot cauza

eroziuni ale solului, alunecări de teren,

întârzierea reâmpăduririlor în zonele cu

păduri defrişate.

Biodiversitate

Lipsa unei politici de conservare a

elementelor capitalului natural va face ca

acestea să fie afectate de extinderea

activităţilor antropice, în special de

defrişări neautorizate.

Monumente ale naturii

Lipsa unei viziuni integrate privind

valorificarea obiectivelor de patrimoniu va

împiedica dezvoltarea potenţialului turistic.

Sănătatea umană

Se vor menţine perimetrele critice sub

aspectul poluării aerului sau al apei

(subterane Şi de suprafaţă) ce vor continua

să afecteze populaţia rezidentă din lipsa

dotării edilitare a localităţii Şi al

activităţilor neconforme de gestiune a


deşeurilor.

Alternativa neimplementării planului este defavorabilă majorităŢii aspectelor

relevante de mediu.

Considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai bună apreciere

faŢă de nevoile de protejare a mediului înconjurător Şi o îmbunătăţire a efectelor

pozitive în urma implementării planului.

Ca urmare, elaboratorii Raportului, proiectantul general Şi reprezentanţii

Consiliului Local nu recomandă pentru nici un motiv această alternativă.

Principalele elemente care afectează cadrul natural sunt legate de practicarea unui

turism necontrolat, care poate altera atât mediul natural prin apariţia unor depozitări

necontrolate de deşeuri, vizibile şi cu efecte devastatoare pentru factorii de mediu

(aer, apă, sol) dar Şi apariţia aglomeraţiei, utilizarea până la refuz a anumitor resurse

naturale, deci schimbarea peisajului zonei. Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului

poate conduce la pierderea uneori ireversibilă a factorilor specifici zonei turistice, a

factorilor care atrag turiştii, de aceea este importantă identificarea componentelor

distinctive Şi valorificarea acestora într-un mod durabil.

Pentru dezvoltarea zonei de agrement, prin realizarea unui PUZ cu variante

viabile, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

■ Prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la regimul de

construire, funcţiunea zonei, înălţimea maxim admisă, coeficientul de utilizare a

terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului ( POT), retragerea clădirilor

faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele lateralei posterioare ale parcelei;

■ Modificarea, prin planuri urbanistice zonale Şi a reglementărilor aprobate trebuie

să asigure unitatea, coerenŢa Şi confortul urban al zonei;

■ Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context

local Şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei

(5-10 ani);


■ Reglementările configurativ-spaŢiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate

cu aspectele economice si sociale, precum Şi cu aspectele ce vizează protecţia

mediului.

Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

■ O alocare ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor

decizii luate de diferite instituţii;

■ Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;

■ Lipsa /neimplementarea PUZ poate duce la pierderea unei oportunităţi importante

de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea Şi promovarea

PUZ - Extindere Zonă de agrement RâuŞor-Retezat trebuie să constituie cadrul adecvat

de dezbatere Şi consultare publică asupra opţiunilor privind dezvoltarea zonei.


5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

Realizarea propunerilor va genera un impact asupra mediului, impact ce se va

manifesta atât negativ cât şi pozitiv.

Acest impact va fi diferit atât în perioada de implementare a planului cât şi de

exploatare-operare al obiectivelor.

A. IMPACTUL NEGATIV

1. În perioada de implementare a propunerilor

Cu toate că în prezent datorită tehnologiilor de execuţie moderne, al unor

materiale puţin agresive pentru medii şi unor mecanizări avansate, perioadele de

execuţie s-au diminuat mult, ceea ce reduce durata impactului, ele totuşi pot avea

impact negativ.

Activităţile desfăşurate generează:

a) mişcări importante de mase de pământ, deblee sau ramblee cu excavaţii, care

generează modificări în stratele superioare a solului, chiar dezechilibrul lor natural şi

uneori schimbări ale peisajului;

b) emisii importante de praf şi noxe produse de gazele de eşapament de la

motoare, mijloace mecanice de transport şi utilaje;

c) perturbarea prin zgomot şi noxe a habitatelor, faunei şi florei;

d) scoaterea din circuit de suprafeţe care îşi pot pierde valoarea iniţială de habitat

natural;

e) perturbarea scurgerii naturale a apelor datorită lucrărilor efectuate, etc.

În concluzie în perioada de execuţie are loc un important impact negativ ale cărui

durată este limitată doar la durata execuţiei.

2. În perioada de exploatare – operare

a) fragmentarea definitivă a habitatelor cu posibilitatea dispariţiei unor forme de

floră;

b) creşterea pericolului de accidente pe traseu datorită vitezelor sporite de

circulaţie, cu efecte asupra participanţilor la trafic, etc.

B.- IMPACTUL POZITIV

1. În perioada de implementare a planului:

a) crearea temporară şi definitivă de locuri de muncă pentru populaţia autohtonă;

b) dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum;

c) ridicarea într-o oarecare măsură a nivelului economic de civilizaţie şi informare

a populaţiei etc.

2. În perioada de exploatare – operare


a) dezvoltarea unei infrastructuri turistice;

b) crearea locurilor de agrement;

c) asigurarea unor condiţii de confort sporit pentru turişti, prin facilităţi obţinute:

parcări, locuri de relaxare, de alimentaţie publică, odihnă, etc.

Scopul principal al Raportului de mediu este de a lua în considerare aceste

elemente de impact negativ, de a propune măsuri şi soluţii de diminuare sau reducere a

lor, de a maximiza impactul pozitiv astfel încât lucrările să se încadreze mai bine în

mediul natural şi să asigure o dezvoltare durabilă a zonei cât şi protejarea mediului

înconjurător.

Componentele de mediu posibil a fi afectaţi prin realizarea planului vor fi:

5.1. SOLUL

Solul în perioada de execuţie a propunerilor va fi cel mai afectat.

Sursele de poluare a solului vor fi activităţile din şantier care implică

manipularea unor cantităţi importante de carburanţi, combustibili, diferite materiale,

care pot polua solul şi subsolul.

Principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile depuse pot fi grupaţi astfel:

- poluanţi direcţi – pierderile de produse petroliere;

- poluanţi accidentali – reversări accidentale de ape uzate menajere, deşeuri etc;

- poluanţi sinergici – în special asocierea de SO2 cu particule de praf;

- lucrările de terasamente, amenajări etc. Deşi nu sunt poluante conduc la

degradarea solului şi induc modificări structurale în profilul solului.

5.1.1. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de implementare

Poluanţii ce caracterizează calitatea aerului în perioada de exploatare sunt cei

rezultaţi ca urmare a traficului auto şi nu numai, dintre aceştia NOx, SO2 şi metalele

grele (Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului.

Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au şi precipitaţiile.

Formele de impact vor fi:

o înlăturarea stratului vegetal;

o deteriorarea profilului de sol pe adâncime;

o apariţia eroziunii;

o deversările accidentale ale unor substanţe;

o depozitarea necontrolată a deşeurilor;

o scurgeri de la canalizări, epurări de ape, etc.

5.1.2. Surse de poluare a solului în timpul exploatării – operării

- principalii poluanţi eliminaţi prin gazele de evacuare ale autovehiculelor ca:

monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx) hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc),

oxizi de sulf (SO2), particule (fum);


- pe lângă efectul direct al acestor poluanţi mai sunt şi efectele indirecte.

Atmosfera este spălată de ploi, astfel încât poluanţii din aer sunt transferaţi în ceilalţi

factori de mediu (apa de suprafaţă, sol, vegetaţie, faună) şi ajung în final să dăuneze

sănătăţii omului.

O problemă ar mai putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la

activităţile de întreţinere.

Terenurile ocupate de depozitele necontrolate de deşeuri care sunt depuse direct

pe sol pot afecta atât solul cât şi pânza freatică.

Se apreciază că nu vor interveni schimbări în calitatea şi structura solului, decât în

cazul unor deversări accidentale de ape menajere sau substanţe periculoase.

Modalităţile de învestigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului sunt

reglementate de HG nr.1408/2007 privind „Modalităţile de investigare şi evaluare a

poluării solului şi subsolului”. Aceasta reglementează pachetul minimal obligatoriu de

metode, şi cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi

subsolului.

5.2. APA

5.2.1. Surse de poluare a apei în perioada de implementare a programului

În perioada de execuţie sursele posibile de poluare a apelor sunt:

- execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul şi organizările de şantier;

- efectuarea de excavaţii pot determina antrenarea unor particule fine de pământ

în apă;

- lucrările care se desfăşoară în apropierea pârâurilor pot produce direct

poluarea apelor;

- ploile care spală suprafaţa lucrărilor pot antrena particule de pământ şi astfel

indirect acestea ajung în cursurile de apă;

- locul organizărilor de şantier nu sunt cunoscute în prezent de aceea trebuie

acordată o atenţie sporită protecţiei mediului în aceste locaţii;

- în categoria surselor potenţiale de poluare a apelor trebuie inclusă şi posibila

poluare accidentală rezultată din transportul unor recipienţi cu combustibili;

- depozitarea pe malul apelor a deşeurilor din construcţii, lucrări dezafectate,

etc.

5.2.2. Surse de poluare a apei în perioada de exploatare – operare

- deversări de ape uzate neepurate direct în pârâuri;

- materiale poluante antrenate de ploi şi evacuate în emisarii naturali, etc.

Prin măsurile de colectare şi evacuare al apelor uzate proiectate, se apreciază că

eroziunea solului şi poluarea pârâurilor se va reduce.


Conform Raportului privind starea mediului, apa potabilă se încadrează în limitele

admise de legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei.

Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică.

Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile

destinate consumului, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare

privind calitatea apei.

5.3. AERUL

5.3.1. Surse de poluare a aerului în timpul execuţiei propunerilor

În perioada de execuţie a propunerilor activităţile din şantier pot avea un impact

asupra calităţii atmosferei în zonele de lucrări şi în zonele adiacente acestora.

Lucrările generează surse de emisii de praf şi poluanţi specifici arderii

combustibililor fosili (produse petroliere).

Emisiile de praf care apar în timpul execuţiei lucrărilor de excavare, amenajarea

căilor de vehiculare, de nivelare şi taluzare.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,

depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Natura temporară a lucrărilor, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea

continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte

surse nedivizate de praf. Astfel sursele principale de poluare a aerului pot fi:

- activitatea de construire cu utilaje,

- transportul materialelor,

- activitatea din organizările de şantier.

Se apreciază că poluarea aerului din aceste zone sunt reduse şi pot fi neglijate.

Utilajele indiferent de tipul lor funcţionează cu motoare Diesel, gazele de

eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specifici

arderii interne a motorinei NOx, COV, CH4, CO, CO2, NH3, Cu, Cd, Cr, Hi, Se, Zn,

SO2.

Se remarcă de asemenea prezenţa protoxidului de azot (N2O) substanţă

incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic şi a metanului care împreună cu

CO2 au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind în principal de

următorii factori:

- nivelul tehnologic al motorului;

- puterea motorului;

- consumul de carburanţi;

- capacitatea utilajului;

- vârsta motorului/utilajului;

- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.


Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor se

consideră ampriza lucrării extinse lateral pe ambele părţi cu câte o fâşie de 10-15 m

lăţime.

Consumul zilnic de carburant poate ajunge la zeci sau sute de litri/zi.

Emisiile zilnice de particule în suspensie-ca valori maxime se realizează în

perioadele lipsite de precipitaţii.

5.3.2. Surse de poluare a aerului în perioada de operare

Sursa principală o va constitui circulaţia autovehiculelor pe drumuri şi căi de

acces.

În concluzie se poate aprecia că poluarea aerului în zonă şi în vecinătatea acesteia

va fi nesemnificativă.

5.4. PEISAJUL

Schimbări ale peisajului datorate proiectului sunt generate de:

- schimbarea fizică (tăierea arboretului);

- schimbarea caracterului vizual şi a calităţii peisajului.

Schimbările în zona de influenţă vizuală vor fi pozitive.

5.5. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

În general lucrările prevăzute se vor desfăşura pe terenuri deschise fără a avea

impact negativ asupra turiştilor şi al muncitorilor.

Principalii poluanţi (particule de suspensie, monoxidul de carbon, dioxidul de

sulf, hidrocarburi, formaldehida etc.) ce caracterizează calitatea aerului în perioada de

execuţie, vor fi pe termen scurt de mediere şi pot fi apreciate ca moderate raportându-se

la legislaţia actuală.

Referitor la zgomot există depăşiri ale valorilor de 50 dB(A) – în zona acestor

lucrări.

Mai eficientă apare protecţia împotriva zgomotului la sursă.

Pe baza monitoringului se poate decide implementarea unor măsuri mai drastice

(panouri fonoabsorbante) acolo unde este necesar.


6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLAN

Proiectul de faţă se fundamentează pe principiul dezvoltarii durabile, pe

protejarea mediului şi priveşte activităţi care să aibă în vedere o dezvoltare economică şi

urbană armonioasă.

Administrarea eficientă a proiectului va contribui la dezvoltarea socială şi

economică a zonei, prin creşterea calităţii vieţii, îşi va aduce contribuţia la existenţa

unui mediu protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate

în gestionarea resurselor zonei.

Atât în timpul realizării proiectului, cât şi în perioada de exploatare se vor urmări

în permanenţă factorii de mediu, avându-se în vedere şi afluenţa permanentă a turiştilor.

În zonă există arii de protecţie specială, prezentate în cele ce urmează.

6.1. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătate

În zona din vecinătatea Parcului NaŢional Retezat există următoarele vestigii

arheologice, istorice şi culturale:

a. ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei

Romane;

b. Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii;

c. Biserica Peşteana, a Sfântului Proroc Ilie, sec. al-XIII-lea;

d. Biserica Râu de Mori, cu hramul “Duminica tuturor sfinţilor”, datată de unii

autori în sec. X;

e. Conacul Cândea din Râu de Mori, monument istoric din sec. al-XV-lea;

f. Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni – Râu de Mori, care au aparţinut

tot familiei Cândea în sec. al-XIII-lea;

g. Biserica Ostrov, situată în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al-XIII-lea;

h. Mănăstirea Prislop, ridicată de Mircea cel Bătrân;

i. Castelul fam. Kendeffy, din Sântămărie Orlea, sec. al-XIII-lea;

j. Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al-XIII-lea;

k. Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul sec. al-XIII-lea;

l. Biserica Iobagilor din Sălaş;

m. Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al- XIV-lea;

n. Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al-XIV-lea;

o. Biserica din Nucşoara;

p. Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară

din anul 1411.

6.2. Obiective turistice de interes din vecinătate

Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului NaŢional Retezat sunt:

a. Rezervaţii naturale paleontologice:

aa. Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie

paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com.

Sântămărie Orlea,

bb.Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie

paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,


cc. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,

b. Rezervaţii naturale speologice

aa. Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea

Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,

bb. Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat

Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina

cc. Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul

calcaros, pe raza localităţii Câmpu lui Neag,

dd. Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui

Neag,

c. Rezervaţii naturale botanice:

aa. Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei

Sălaşu de Sus,

bb. Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana,

com. Densuş,

cc. Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva,

com. Râu de Mori,

dd. Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de

Sus,

ee. Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,

ff. Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,

com. Băniţa,

gg. Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com.

Băniţa,

hh. Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.

Conform Legii 462/2001 categoriile de arii naturale protejate din Parcul

Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei sunt:

- Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele-Rezervaţie Ştiinţifică-categ.I (conform

UICN)

- Parcul Naţional Retezat-Parc Naţional-categ.II

- Parcul Naţional Retezat-Rezervaţie a Biosferei

- ROSCI0217 Retezat-Arie specială de conservare- categ.V

- ROSPA0084 Munţii Retezat-Arie de protecţie specială avifaunistică-

categ.V

6.3. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea

formelor de impact semnificativ ale planului asupra mediului.

În acest capitol se prezintă obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii propuşi

pentru plan

Structura lor este realizată pe factorii de mediu, în conformitate cu Directiva SEA.


Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai

puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt

necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt

denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în

realizarea ţintelor, precum şi pentru atingerea obiectivelor, se utilizează indicatori, care

reprezintă de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor

unui plan.

Obiectivele de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile HG nr.

1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost

realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor

privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.

Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv

pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de

implementarea planului au fost selectate şi analizate mai multe obiective, legate de

aspectele de mediu, problemele de mediu relevante, obiectivele şi măsurile propuse.

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză

a documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele

relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru.

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea

prezentării obiectivelor de mediu. Forma finală al acestor obiective este redată în

Tabelul Nr.6.1.

Tabel Nr. 6.1

Domeniu

/ factor

Obiective de

mediu strategice

şi specifice

Indicatori Ţinte

Mediul

social Şi

economic

Crearea

condiţiilor

pentru

dezvoltarea

turistică Şi

economică a

zonei Şi pentru

creşterea Şi

diversificarea

ofertei de locuri

- Crearea condiţiilor

pentru dezvoltarea activităţilor

de turism, servicii comerciale

Şi alte activităŢi

- Dezvoltarea

infrastructurii Şi facilitarea

accesului în această zonă

- Crearea de noi locuri

de muncă, ridicarea

standardului de viaŢă a

- Număr de noi proiecte

implementate pe domenii de

activitate

- Modul de respectare a

prevederilor PUZ Şi a

legislaţiei pentru protecţia

mediului

- Număr de locuri de muncă

create

- Număr de turişti


de muncă populaţiei, promovarea

investiţiilor şi creşterea

numărului de turişti

beneficiari ai proiectelor

Aer Limitarea

emisiilor de

poluanţi

atmosferici în

cadrul

dezvoltării

infrastructurii

turistice a zonei

- Reducerea emisiilor de

poluanţi de la sursele

nedirijate, astfel încât

concentraŢiile de poluanŢi în

zonele cu receptori sensibili

(flora, fauna, ecosisteme) să

nu depŞească valorile limită

legale, prin întreţinerea

corespunzătoare a căilor de

transport rutier

- Realizarea de perdele verzi

de protecţie de-a lungul

arterelor de circulaţie

- Dirijarea circulaţiei prin

marcaje corespunzătoare,

pentru evitarea blocajelor în

trafic pe căile de circulaţie

interioare

- Respectarea prevederilor din

RLU privind înălţimea de

dispersie a coşurilor de gaze

arse

- Lungime de drumuri

modernizate Şi nou

realizate

- Acţiuni realizate pentru

dirijarea circulaţiei prin

marcaje corespunzătoare

- Lungime de perdele verzi

de protecţie realizate

Resurse

de apă

Limitarea

poluării apei în

cadrul

dezvoltării

infrastructurii de

agrement a

zonei

- Întreţinerea corespunzătoare

a instalaţiilor Şi utilajelor

pentru alimentarea cu apă

potabilă, canalizarea şi

epurarea apelor uzate menajere

Şi pluviale ( revizii,

decolmatări, etc.)

- Racordarea tuturor

construcţiilor la reţeaua de

canalizare al apelor uzate

menajere, pentru evitarea

poluării punctiforme Şi difuze

al apelor freatice Şi de

suprafaţă

- Realizarea colectării Şi

evacuării controlate a apelor

pluviale

- Managementul

- Respectarea NTPA

001/2005 la evacuare

- FrecvenŢa depăşirii

C.M.A. la poluanţii ce

indică o poluare organică

- Asigurarea necesarului de

apă pentru întreaga zonă Şi

a calităţii apei potabile

- FrecvenŢa depăşirii

CM.A. la indicatorii

urmăriţi conf. Legii nr.

458/2002 privind calitatea

apei potabile

- Lungimea reţelei edilitare

realizate


corespunzător al deşeurilor,

restricŢionarea campărilor

dezorganizate Şi interzicerea

depozitării necontrolate a

deşeurilor în zonă.

Manage-

mentul

deşeurilor

Creşterea

cantităţii de

deşeuri colectate

selectiv pentru

reciclare

- Realizarea cantităţilor

minime de deşeuri necesare a

fi eliminate pe cap de locuitor

- Realizarea unei cantităţi

maxime de deşeuri colectate

selectiv Şi reciclate

Sol Reducerea

poluării Şi

menţinerea

calităţii solului

- Respectarea prevederilor

PUZ cu privire la zonificarea

teritoriului

- Managementul corespunzător

al deşeurilor menajere Şi

asimilate, restricŢionarea

campărilor dezorganizate Şi

dirijarea turiştilor pe traseele

marcate

- Realizarea construcţiilor Şi a

reţelelor edilitare cu

respectarea legislaţiei de

mediu Şi a proiectelor, Şi

obţinerea avizelor Şi

acordurilor prevăzute în

certificatele de urbanism


al deşeurilor de construcţii în

perioada funcţionării

şantierelor Şi ecologizarea

zonelor la terminarea lucrărilor

- Realizarea lucrărilor edilitare

de-a lungul drumurilor nou

create.

- Racordarea tuturor

construcţiilor la reţeaua de

canalizare

- Realizarea căilor de circulaţie

la parametrii calitativ superiori

- Realizarea lucrărilor de

defrişare Şi scoaterea cioatelor

în zonele propuse, să se facă


prevederilor PUZ cu privire

la zonificare şi la aplicarea

regulamentului local de

urbanism

- Suprafaţa de teren

înierbată, suprafaţa de

pârtie realizată şi întreţinută

prin lucrări

- Număr mare de construcţii

realizate racordate la

sistemul de canalizare

- Sistemul de management

al deşeurilor din zonă în

relaţie cu prevederile legale

(număr şi tip dotări de

colectare, puncte de

colectare, contracte de

salubrizare)

- Lungime reţele edilitare

realizate

- Suprafeţe afectate de

eroziune şi alunecări de

teren

- Suprafate mici de teren

defrişate


numai pe bază de proiect

tehnic

Biodiversi

tate

Limitarea

impactului

negativ asupra

biodiversităŢii

ca urmare al

dezvoltării zonei

- Eliminarea campărilor

neutorizate în zonele protejate

- Avertizarea prin panouri

indicatoare a existenŢei

rezervaţiilor Şi ariilor protejate

si a obligativităţii turiştilor de

a se comporta după reguli

stricte, inclusiv pentru evitarea

pericolului de incendiu

- Respectarea prevederilor

Codului Silvic privind regimul

Şi modul de construire,

asigurarea măsurilor

compensatorii

- Planificarea perioadei de

desfăşurare a lucrărilor de

defrişare, astfel încât impactul

asupra mediului să fie cât mai

redus

- Prevenirea apariţiei Şi

răspândirii speciilor invazive,

prin monitorizarea habitatelor

existente Şi a celor nou create


al deşeurilor de construcţii Şi

menajere în perioada

funcţionării şantierelor Şi

ecologizarea zonelor la

terminarea lucrărilor

- Modificări ale suprafeţelor

habitatelor Şi speciilor

(distribuţia habitatelor,

structura vegetaţiei),

monitorizarea speciilor

faunei sălbatice

- Panouri indicatoare

aplicate

- Suprafeţe pentru care s-a

obţinut scoaterea din

circuitul forestier Şi

măsurile compensatorii

aplicate

Populaţia

Şi

sănătatea

umană

Crearea

condiţiilor de

recreere Şi

refacere a stării

de sănătate,

protejarea

sanătăŢii umane

- Amenajarea pârtiilor de schi

cu dotările necesare Şi

realizarea de spaŢii de

agrement complementare

- Realizarea spaŢiilor de

cazare Şi servicii aferente

practicării schiului

- Asigurarea calitativă Şi

cantitativă al apei potabile în

toate perimetrele staţiunii

- Asigurarea colectării apelor

uzate menajere prin reţeaua de

- Număr de proiecte noi

implementate, număr de

pârtii de schi realizate

- Lungime reţele edilitare

realizate -Număr de spaŢii

de cazare Şi servicii

realizate racordate la

reţelele edilitare

- Număr indicatori specifici

pentru calitatea factorilor de

mediu monitorizaţi

- Număr puncte de colectare


canalizare propusă

- Menţinerea calităţii factorilor

de mediu pentru protecţia

sanătăŢii populaţiei

- Managementul adecvat al

deşeurilor

deşeuri

- Mod de respectare

perimetre de protecţie

sanitară la instalaţii Şi reţele

edilitare

Mediul

urban,

inclusiv

infrastruct

ura rutieră

Crearea

condiţiilor

urbanistice

pentru atingerea

obiectivelor

strategice de

dezvoltare a

zonei

- Delimitarea zonelor

funcţionale pentru dezvoltarea

urbană

- Reglementarea utilizării

terenurilor Şi reglementarea

modului de construire

- Îmbunătăţirea condiţiilor

privind tranzitul rutier Şi

realizarea reţelelor interioare

de drumuri, alei, accese, reţele

- Protecţia Şi punerea în

valoare a peisajului,

dezvoltarea turismului

- Număr planuri urbanistice

de detaliu aprobate,

obiectivele acestora, modul

de respectare a prevederilor

PUZ si a legislaţiei de

protecţia mediului

- Modul de asigurare a

utilităţilor în perimetrele

construite, număr Şi tipuri

de echipamente edilitare

- Modul de respectare al

interdicţiilor de construire


7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PUZ

Obiectivele de protecţia mediului impuse pentru planul elaborat trebuie să

respecte o serie de acte normative, dintre care menţionăm câteva, şi anume:

a) Protecţia calităţii apelor

HOTĂRÂREA nr.188 din 28 februarie 2002, pentru aprobarea unor norme

privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificată de HG nr.

352 din mai 2005, conform articolului 4 înainte de a fi evacuate în receptorii naturali să

corespundă NTPA 001/2005 (Anexa 2);

HOTĂRÂREA nr.1213 din 06.09.2006, privind stabilirea procedurii-cadru

de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.

Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării

evaluării impactului asupra mediului sunt cele:

a) prevăzute în anexa nr.2;

b) realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau

necesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fie împreună

cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale protejate.

HOTĂRÂREA nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.

b) Protecţia calităţii aerului

ORDINUL MAPAM nr. 592/2002 privind aprobarea normativul privind

stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, a dioxidului de azot, a oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie şi a

monoxidului de carbon în aerul înconjurător;

utilajele tehnologice şi de transport folosite în timpul construcţiei şi operării

ulterioare vor respecta HG nr. 743/2002, privind stabilirea măsurilor de aprobare

a tipurilor de motoare, precum şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi

particule poluante provenite de la acestea;

ORDINUL nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, care precizează că emisiile

poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile

tehnice prevăzute la omologarea autovehicolului.

c) Protecţia calităţii solului

LEGEA nr. 465/2001, privind colectarea separată a deşeurilor revalorificabile

şi predarea acestora;

LEGEA nr. 426/2001, privind regimul deşeurilor;


ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare

şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de

deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

HG nr. 621 din 23 iunie 2005, privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor

din ambalaje,

HG nr.1408 din 23 noiembrie 2007 privind modalităţile de investigare şi

evaluare a poluării solului şi subsolului,

HG nr.1403 din 26 noiembrie 2007 privind refacerea zonelor în care solul,

subsolul şi ecosistemele au fost afectate.

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de

implementarea PUZ-Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat au fost selectate Şi

analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:

□ Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr.1076/2004;

□ Problemele de mediu relevante pentru PUZ, rezultate în urma analizării stării

actuale a mediului;

□ Obiectivele Şi măsurile propuse prin PUZ - Extindere zona de agrement

RâuŞor-Retezat.

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză

a documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale Şi naţionale. Obiectivele

relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru PUZ -

Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat.

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea

prezentării obiectivelor relevante. Forma finală al acestor obiective este redată în

Tabelul nr. 7.1.

Tabel nr. 7.1

Aspecte

de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Aer - Principalele surse de emisii atmosferice identificate în

teritoriul analizat sunt reprezentate de:

■ surse de emisii fixe rezultate de la încălzirea locală cu

combustibil solid (lemne)

■ starea necorespunzătoare a drumurilor din zonă

Apa - Neasigurarea la nivelul zonei de agrement a unui sistem

centralizat de alimentare cu apă Şi al unui sistem de

canalizare

■ nu există reţea publică de alimentare cu apă,

■ hotelurile Şi pensiunile existente îŞi asigură singure

apa,

■ canalizarea apelor uzate menajere nu se realizează în

sistem centralizat. Aceste ape sunt evacuate în fose septice

sau sunt dirijate către văile din zonă

Sol - ExistenŢa unui nivel de risc al apariţiei alunecărilor de teren


din cauze naturale sau antropice

- ExistenŢa unui nivel de poluare a solului Şi subsolului din

cauza lipsei investiţiilor în managementul apelor uzate Şi al

deşeurilor

Biodiversitate - ExistenŢa unui procent ridicat de păduri aflate în intravilan,

ce necesită măsuri de protecţie Şi conservare

Sănătate

umană

- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă,

evacuare ape menajere şi gestiune a deşeurilor

Management

al riscurilor de

mediu

- ExistenŢa unor zone în care se pot produce alunecări de

teren active Şi al unor construcţii amplasate în zone cu

declivitate foarte mare

Valori

naturale

- Deficienţe în delimitarea Şi respectarea zonelor de protecţie

a valorilor naturale

Infrastructura

rutieră

- Dezvoltarea necorespunzătoare al infrastructurii tehnico-

edilitare precum Şi costuri ridicate pentru realizarea acesteia

Transport

durabil

- Lipsa unei legături directe realizată prin transportul pe cablu

- Trama stradală în interiorul zonelor construibile nu este

suficient dezvoltată urbanistic, neadaptată zonei montane, în

stare proastă Şi neadaptată unui trafic rutier

- Inexistenţa unui număr suficient de locuri de

parcare/staţionare

- Zonele funcţionale nu sunt structurate suficient din punct de

vedere arhitectural-urbanistic

Turism durabil - Pârtia de schi existentă nu este suficient echipată Şi

modernizată

- SpaŢii verzi Şi de agrement insuficiente


8. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea

formelor de impact semnificativ al planului asupra mediului.

Pentru evaluarea gradului de poluare al unui factor de mediu (dacă avem

determinaţi prin analize parametrii fizico-chimici ai acestuia şi pentru care avem

reglementate concentraţii maxime admise prin STAS-uri sau acte normative) se poate

aplica " indicele de poluare „Ip " ca rezultat al raportului dintre concentraţia maximă

determinată prin analize şi concentraţia maximă admisă:

În baza valorilor acestui raport, cuprinse între 0 - 20,00, se poate utilizata scara

de bonitate exprimată prin note de la 1 la 10, care pun în evidenţă gradul de poluare al

factorului de mediu analizat şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător, conform

Tabelul Nr.8.1.

Tabel Nr. 8.1.

Nota de bonitate Valoarea Ip Efectele asupra mediului

10 0,00 Mediu neafectat de activitate

9 0,00-0,25 Fără efecte cuantificabile

8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului,

mediu afectat în limite admisibile, nivel 1

7 0,50-1,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat

în limitele admisibile, nivel 2

6 1,00-2,00 Efectele sunt accentuate, mediu

afectat peste limita admisibilă, nivel 1

5 2,00-4,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat

peste limitele admisibile, nivel 2

4 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate, mediu

afectat peste limite admisibile, nivel 3

3 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1, efectele

letale la durate medii de expunere

2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel 2, efectele

letale la durate scurte de expunere

1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viaţă

CMA

CIp

max


De asemenea, pentru evaluarea cantitativă al impactului asupra mediului

înconjurător creat de activitatea desfăşurată pe amplasament, se poate utiliza "metoda

Rojansky", încadrând indicele de poluare maximă "Ip max", cu note de bonitate de la 1

la 10, exprimând astfel apropierea/depărtarea stării de fapt faţă de starea ideală (naturală)

a mediului.

Valoarea indicelui de poluare globală (Ipg), este redat de raportul dintre suprafaţa

figurii geometrice considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după marcarea

notelor de bonitate, Sp:

Scara privind calitatea mediului indică următoarele aprecieri:

Ipg =1,0-mediu natural neafectat de activitatea umană

Ipg = 1 2-mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile

Ipg = 2 3-mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort

formelor de viaţă

Ipg = 3 4-mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor

de viaţă

Ipg = 4 6-mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă

Ipg > 6-mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Pentru stabilirea “calitativă” al efectelor activităţilor desfăşurate asupra unui

factor de mediu, se poate utiliza o metodă al aprecierii subiective (neavând parametrii

cunoscuţi), metoda determinării "indicatorului de calitate" Ic calculat cu relaţia:

în care: E-cuantificarea efectelor în mărimi calitative şi ne permit remedierea

lor pe o scară de tipul:

"+" -influenţe şi efecte pozitive

"0" -influenţe şi efecte nule

"-" -influenţe şi efecte negative

Dacă :

Ic = 0 +1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)

Ic = -1 0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)

Ic = 0 factorul de mediu este neafectat

Sp

SiIpg

EIc

1


Valorile indicatorilor de calitate „Ic” pentru cuantificarea efectelor activităţii

asupra calităţii factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în Tabelul

Nr.8.2

Tabel Nr.8.2.

Nota de bonitate ; E 0

Efectele activităţii asupra mediului

10 0 Mediu neafectat de activitate

9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile,

nivel 1, influenţe pozitive mari

8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile, nivel

2, influenţe pozitive medii

7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile, nivel

3, influenţe pozitive mari

6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibilă,

nivel 1, efecte negative

8.1.1. Categorii de impact

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu.

Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de

impact generate de implementarea planului.

In cazul planului ce face obiectul planului se va aplica metoda simplificată,

deoarece există forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În

vederea evaluării sintetice al impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai

relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor

potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

O clasificare a categoriilor de impact asupra mediului este redată în Tabelul Nr.

8.3.

Tabel Nr.8.3.

Categoria de

impact

Descriere

Impact pozitiv

semnificativ

Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de

mediu

EIc

1


Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează, sau

nici un efect

Impact negativ

nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor

de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ

semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

8.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra

mediului

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale

prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre

factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante.

Criteriile, semnificaţia impactului şi comentariile sunt redate în Tabelul Nr.8.4.

Tabel Nr.8.4.

Factor/as

pect de

mediu

Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia

impactului

Populaţia

- Formele de impact

socio-economic pentru

următoarele domenii:

forţa de muncă,

calitatea vieţii, acces,

siguranţa şi confortul

comunităţii

- Implementarea

proiectului va determina

apariţia unor forme de

impact pozitiv sau

negativ, pe durate

diferite, asupra vieţii

sociale şi economice din

comunitate

- Semnificaţia

impactului socio-

economic va fi

determinată pe baza

rezultatelor evaluărilor

expert

Managem

entul

deşeurilor

- Cantităţile de deşeuri

rezultate

- Prevederi ale planului

privind managementul

- Localizarea depozitelor

de deşeuri este

importantă, deoarece se

elimină utilizarea altor

- Semnificaţia

impactului va fi




Factor/as

pect de

mediu


impactului

deşeurilor menajere şi

industriale


prevederilor legale cu

privire la

managementul tuturor

categoriilor de deşeuri

terenuri

- Implementarea planului

va genera deşeuri

industriale şi menajere,

care vor necesita un

management

corespunzător pentru a

nu afecta mediul şi

sănătatea populaţiei

expert, luând în

considerare prevederile

planului cu privire la

soluţiile constructive,

de colectare şi

depozitare a deşeurilor

Apa

- Concentraţiile de

poluanţi în apele uzate

evacuate în mediu în

raport cu valorile limită

prevăzute de legislaţie

- Măsurile pentru

reducerea emisiilor de

poluanţi în mediu

- Activităţile necesită

consumuri de apă care

pot determina poluarea

apelor de suprafaţă şi

subterane

- Semnificaţia

impactului asupra

calităţii apelor va fi


evaluărilor expert

Aerul

- Măsurile pentru

controlul emisiilor de

poluanţi în atmosferă

de la surse, şi eficienţa

acestora în reducerea

poluării

- Concentraţiile de

poluanţi în emisiile de

la sursele dirijate şi de

la sursele mobile în

raport cu valorile limită


- Concentraţiile

imisiilor de poluanţi

relevanţi (pulberi, NO2,

NOx, SO2, CO) în aerul

ambiental din zonele

cu receptori sensibili


poate genera (în timpul

realizării) cantităţi

importante de poluanţi

(pulberi PM10 şi PM2,5,

NO2, NOx, SO2, CO)

emise în atmosferă, care

pot afecta semnificativ

calitatea aerului

ambiental din zonele cu

receptori sensibili

- Semnificaţia

impactului asupra

calităţii aerului

ambiental din zonele


va fi determinată pe

baza rezultatelor

evaluărilor expert


Factor/as

pect de

mediu


impactului

(vegetaţie, ecosisteme)

în raport cu valorile

limită prevăzute de

legislaţie

Zgomotul

şi

vibraţiile

- Măsurile pentru

reducerea poluării

fonice şi pentru

reducerea efectelor

vibraţiilor

- Nivelurile de zgomot

în zonele cu receptori

sensibili în raport cu

valorile limită


- Nivelurile ale

intensităţii vibraţiilor

care să nu afecteze

sănătatea umană

- Implementarea

proiectului presupune

utilizarea de

echipamente şi utilaje cu

nivele reduse de zgomot

şi vibraţii

- Semnificaţia

impactului zgomotului

şi vibraţiilor în zonele


va fi determinată pe

baza rezultatelor

evaluărilor expert

Biodiversi

tate, flora

şi fauna

- Măsurile pentru

protecţia biodiversităţii

- Modificarea

suprafeţelor

biotopurilor

- Modificările fondului

forestier

- Pierderile şi

modificările de habitate

- Modificări şi pierderi

ale resurselor de specii

de plante cu importanţă

economică şi ale

resurselor de ciuperci

- Alterarea speciilor şi

populaţiilor faunei


poate determina diferite

forme de impact asupra

biodiversităţii: direct,

indirect, reversibil,

parţial ireversibil

- Semnificaţia

impactului va fi



expert


Factor/as

pect de

mediu


impactului

sălbatice

Modificarea/distrugere

a adăposturilor de

animale

Săn

ătatea

umană

- Măsurile de

minimizare a

impactului asupra

factorilor de mediu

- Calitatea factorilor de

mediu în raport cu

valorile limită specifice

pentru protecţia

sănătăţii umane


poate genera cantităţi

apreciabile de poluanţi

emise în mediu (în

timpul realizării) care, în

lipsa măsurilor de

diminuare/eliminare

adecvate pot determina

afectarea semnificativă a

calităţii factorilor de

mediu din zonele cu

receptori sensibili.

- Semnificaţia

impactului va fi



expert

Infrastruc

tura

rutieră/Tr

ansportul

- Soluţiile constructive

ale infrastructurii

rutiere în raport cu

necesităţile planului, cu

siguranţa circulaţiei şi

cu protejarea

receptorilor sensibili

- Nivelurile impactului

transportului asupra

calităţii mediului


implică modernizarea

căilor de acces

- Transportul unor

cantităţi mari de

materiale implică

utilizarea unor vehicule

cu capacităţi mari, în

special pe drumurile

tehnologice, ceea ce va

determina un impact

asupra calităţii aerului şi

asupra nivelurilor de

zgomot şi vibraţii.

- Semnificaţia

impactului va fi



expert

Peisajul

- Măsurile de

diminuare al

impactului


va determina un impact

la scară locală asupra

- Semnificaţia

impactului va fi

evaluată prin analiza


Factor/as

pect de

mediu


impactului

- Modificările asupra

peisajului la scară

locală

- Formele de impact

asupra componentelor

de mediu şi a

ecosistemelor

- Modificările asupra

căilor de acces, etc.

peisajului.

- În unele perimetre

modificarea peisajului va

avea un caracter

permanent

expert a factorilor

sistemului natural

în interacţiune cu

factorii sistemului

socio-economic

Solul

- Măsurile pentru

reducerea impactului

- Sursele potenţiale de

poluare a solului pe

durata de realizare a

planului, aria probabilă

a impactului

- Suprafeţele de sol

afectate şi natura

afectării


va determina producerea

unor diverse forme de

impact fizic şi mecanic

asupra solului

- Semnificaţia

impactului va fi



expert

Valorile

materiale

- Utilizarea resurselor

existente

- Eficienţa utilizării

resurselor

- Reciclarea

materialelor


presupune utilizarea

unor cantităţi importante

de materiale

- Utilizarea în cât mai

mare măsură a resurselor

locale va determina

reducerea impactului

prin scurtarea apreciabilă

a distanţelor pentru

transportul materialelor

- Transportul

materialelor

poate determina un

- Semnificaţia

impactului privind

utilizarea resurselor va

fi determinată pe baza

evaluărilor expert


Factor/as

pect de

mediu


impactului

impact semnificativ

asupra mediului

Factorii

climatici

- Măsuri tehnice şi de

management pentru

reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră

- Emisiile de CO2 în

atmosferă


presupune funcţionarea

de surse cu emisii reduse

de gaze

- Semnificaţia

impactului va fi


evaluărilor expert

8.3. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate

planului

8.3.1. Efecte cumulative

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra

mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi

sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai

multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un

impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează

un efect combinat.

Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicţia impactului iau în

considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea desfăşurării

tuturor activităţilor implicate de plan, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se

întâmple în realitate.

8.3.2. Interacţiuni

Pentru situaţiile în care ar exista posibilitatea interacţiunilor dintre doi sau mai

mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare trebuie luate în

considerare aceste interacţiuni potenţiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu "zgomot şi

vibraţii". Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele

umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru aceşti receptori. Totuşi,

zgomotul poate afecta şi alţi receptori, ca de exemplu fauna terestră.


În conformitate cu prevederile art.14 din HG nr. 1076/2004, în cadrul grupului de

lucru SEA au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a PUZ - Extindere zona de

agrement RâuŞor Retezat - cu privire la domeniul Şi nivelul de detaliu al informaţiilor

ce trebuie incluse în Raportul de mediu.

Evaluarea PUZ - Extindere zona de agrement RâuŞor Retezat- s-a realizat la

nivelul obiectivelor propuse prin analiza modului în care măsurile acestui plan

contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante

Cuantificarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUZ poate fi

urmărită în tabelul nr. 8.5.

Tabel nr. 8.5.

Aspecte de mediu relevante EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA

FACTORILOR DE MEDIU ÎN

PERIOADA DE IMPLEMENTARE A

PUZ

Aer Planul va determina impact negativ

nesemnificativ asupra calităţii aerului cu

condiţia respectării măsurilor prevăzute în

PUZ: reducerea emisiilor de poluanţi Şi de

la sursele nedirijate prin întreţinerea în

bună stare a căilor de transport rutier,

respectarea prevederilor din RLU privind

înălŢimea de dispersie a coşurilor de gaze

arse, limitarea emisiilor de gaze prin

obligativitatea izolării termice a

construcţiilor la eliberarea autorizaţiilor de

construire, respectarea planului de

defrişare astfel încât să nu se depăşească

suprafaţa preconizată legal pentru

investiţie.

Factorii de mediu cu care se

interconectează: biodiversitatea, flora şi

fauna, apa, sănătatea umană, peisajul,

solul, infrastructura rutieră/transportul,

factorii climatici.

Apa Planul va determina forme de

impact neutru asupra calităţii apelor prin:

respectarea valorilor limită legale pentru

concentraţiile de poluanţi la deversarea în

emisar al apelor uzate epurate, realizarea

unui sistem centralizat de alimentare cu


apă potabilă Şi canalizare Şi epurarea

apelor uzate menajere pentru evitarea

poluării punctiforme Şi difuze al apelor

freatice Şi de suprafaţă, respectarea

perimetrelor de protecţie a pârâurilor din

zonă, managementul corespunzător al

deşeurilor, interzicerea depozitărilor

necontrolate de deşeuri, implementarea

unui sistem de colectare selectivă a

deşeurilor, etc.


interconectează: sănătatea umană, solul,

aerul, biodiversitatea, flora şi fauna.

Sol/Subsol Planul va determina forme diferite

de impact asupra solului Şi anume,

impact pozitiv prin:

- realizarea reţelelor de canalizare

ape menajere Şi pluviale Şi epurarea

acestora,

- managementul corespunzător al

deşeurilor,

impact negativ prin:

- defrişarea Şi scoaterea cioatelor,

-extinderea ariilor pentru construirea

zonei de agrement,

-amenajarea domeniului schiabil Şi

echiparea cu infrastructura de transport pe

cablu, parcări, etc.


interconectează: populaţia,

biodiversitatea, flora şi fauna, peisajul,

transportul

Biodiversitate Planul va determina forme diferite

de impact asupra biodiversităŢii Şi anume,

impact pozitiv prin:

-avertizarea prin panouri indicatoare

a existenŢei ariilor protejate,

-desemnarea unui responsabil

administrativ a zonei pentru urmărirea

implementării proiectelor cu respectarea

prevederilor legislative Şi a celor din

prezentul raport,

impact negativ prin:


-pierderea de habitate prin defrişare,

-stres indus asupra faunei prin

fragmentarea Şi modificarea rutelor de

hrănire, a adăposturilor, a zonelor de

cuibarire,

impact neutru asupra:

-rutelor de migrare a păsărilor

călătoare,

-zonelor de cuibarire a speciilor

protejate.


interconectează: peisajul, solul, apa,

aerul.

Peisaj Planul va determina forme de

impact pozitiv asupra peisajului prin:

- reglementarea zonelor Şi a modului

de construire în raport cu funcţiunile

acestora, în vederea asigurării unui peisaj

urban modern cât mai estetic,

-managementul corespunzător al

deşeurilor,

-măsuri de ecologizare a zonelor cu

depozitări necontrolate a deşeurilor,

-evitarea defrişărilor ilegale,

-ecologizarea pădurilor din zonă prin

îndepărtarea doborâturilor, cioatelor,

arborilor bolnavi.


interconectează: biodiversitatea, flora şi

fauna, apa, aerul, solul, populaţia.

Infrastructura rutieră Implementarea planului va

determina forme de impact semnificativ

pozitiv asupra funcţiilor urbane prin

modificări ale configuraţiei actuale a

zonei, apariţia unei infrastructuri edilitare

Şi modificarea celei rutiere prin

construirea de noi drumuri de acces.

Principalele propuneri în domeniul

infrastructurii rutiere urmăresc atât

dezvoltarea reţelei de circulaţie prin

îmbunătăţirea legăturilor locale şi zonale

prin crearea unor noi drumuri, a unor noi

platforme de parcare, cât şi îmbunătăţirea


parametrilor tehnici ai reţelei existente. De

asemenea, se urmăreşte asigurarea

accesibilităţii spre terenurile lipsite de

accese carosabile, pentru a putea deveni

construibile.


interconectează: populaţia, aerul,

zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană,

solul

Sănătatea umană Planul va determina forme de

impact semnificativ pozitiv asupra

condiţiilor de viaŢă a populaţiei (turiştilor)

Şi a sănătăŢii acesteia, prin asigurarea

alimentării cu energie electrică, cu apă,

Ş.a, asigurarea de servicii sanitare, conditii

de locuit de calitate, spaŢii de agrement Şi

sport, etc. Factorul de mediu cu care se

interconectează: populaţia, apa, aerul,

solul, zgomotul şi vibraţiile.

Mediul social şi economic Planul va determina forme de

impact semificativ pozitiv asupra

dezvoltării economico-sociale prin

extinderea infrastructurii turistice, deci

crearea unor noi locuri de muncă Şi prin

dezvoltarea altor ramuri conexe turismului.

În concluzie activităţile de punere în aplicare a proiectelor majore de

infrastructură pentru „Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat,” pot genera un

impact rezidual nesemnificativ asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, biodiversitate)

în special în perioada de execuţie, Şi un impact sesizabil pozitiv asupra peisajului,

dezvoltării socio-economice a zonei, calitatea apei Şi sănătatea umană în perioada de

operare.

Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor impactul este semnificativ pozitiv

pentru zona menţionată.

Implementarea planului va duce, în prima etapa la schimbări ale folosinţei

unor terenuri prin scoaterea lor din circuitul forestier Şi defrişare cu posibile modificări

ale echilibrelor naturale. Se menţionează că s-au adoptat soluţii minimale de defrişare

pentru realizarea pârtiilor de acces la golul alpin.


Aceste efecte vor fi atenuate de măsurile compensatorii de reâmpădurire pentru

păstrarea nealterată a fondului forestier care vor îmbunătăŢi în final regimul hidric al

zonei Şi vor avea efecte pozitive asupra solului si habitatelor, calităţii aerului Şi în

general vor duce la îmbunătăŢirea condiţiilor de dezvoltare a vegetaţiei.

Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în

activităţi cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se

vor realiza studii de evaluare al impactului asupra mediului.

Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice caracteristicile de mediu ce

pot fi afectate semnificativ.

Efectele asupra mediului generate de implementarea obiectivelor planului din

punct de vedere economic, social, turisic etc. pot fi redate sintetic în tabelul nr. 8.6.

Tabel nr. 8.6.

Domenii Obiective PUZ Efecte

asupra mediului

Economico-Social - Organizarea arhitectural-urbanistică a

zonei studiate prin stabilirea noilor funcţiuni

prevăzute a se realiza, Şi încadrarea într-o

soluţie de ansamblu coerentă

- Crearea unui ansamblu urbanistic care

să poată fi integrat ca staţiune turistică de

interes

- Crearea de zone şi relaţii funcţionale

coerente în cadrul zonei

- Realizarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii de turism (căi de acces la

obiective turistice, instalaţii de iluminat, etc.

aferente obiectivelor turistice)

- Echiparea edilitară a zonelor existente

Şi a celor propuse spre dezvoltare

Pozitiv

semnificativ

Peisaj / Agrement /

Turism / Sport

- Stabilirea măsurilor de administrare şi

valorificare a teritoriului şi dezvoltarea

anumitor atracţii turistice

- Stabilirea planificării şi a programelor

de dezvoltare turistică la nivel local

- Promovarea dezvoltării ecoturismului

- Servicii specifice zonelor turistice (

spaŢii de agrement Şi sport, trasee turistice,

amenajarea de spaŢii verzi cu rol de protecţie,

etc.)

Pozitiv

Fond construit/ - Realizarea unei trame stradale coerente Semnificativ


Infrastructura Şi

utilizarea terenului

care să facă accesibilă diferitele zone

funcţionale

- Reabilitarea drumului judeţean, putând

fi astfel folosit Şi de transportul în comun. Tot

odată trebuie avută în vedere Şi realizarea unor

spaŢii de parcare, pentru a preântâmpina

aglomerarea acestora

- Reglementarea circulaţiei pietonale

prin: amenajarea de trotuare şi amenajarea de

parcări în zonele aglomerate

- Modernizarea şi viabilizarea străzilor

existente care vizează: aplicarea de

îmbrăcăminţi rutiere corespunzatoare,

corectarea (în măsura posibilităţilor, având în

vedere relieful accidentat, specific zonelor

montane), elementelor geometrice

necorespunzătoare (declivităţi foarte mari şi

raze mici, cu vizibilitate redusă, trasee

sinuoase)

- Realizarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii de bază a zonei (de transport, de

apă, de canalizare, etc)

- Realizarea unor străzi de deservire a

zonelor precum Şi modernizarea căilor de acces

existente, astfel încât să permită desfăŞurarea în

condiţii optime atât a traficului auto cât Şi a

celui pietonal

Pozitiv

Riscuri antropice

sau naturale

- Evidenţierea zonelor ce presupun

posibile riscuri antropice sau naturale şi

măsurile de înlăturare a acestora.

Semnificativ

pozitiv

Patrimoniu natural - S-au adoptat soluţii minimale de

defrişare pentru realizarea pârtiilor de acces la

golul alpin

Pozitiv

Gestiunea

deşeurilor

- Interzicerea depozitării necontrolate a

deşeurilor

- Implementarea unui sistem de colectare

selectivă a deşeurilor, etc.

Semnificativ

pozitiv


9. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER

Implementarea planului în zona amplasamentului analizat, produce unele efecte

semnificativ negative pe perioada de execuţie şi pozitive în perioada de operare, dar nu

se pune problema apariţiei unor efecte cu caracter transfrontier.


10. MĂSURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI

COMPENSA ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTĂRII PUZ

AŞa cum a fost prezentat anterior, măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor

PUZ analizate nu pot genera un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, iar

majoritatea măsurilor vor avea un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de

mediu relevant.

Cu toate acestea, proiectele de investiţii cu impact potenţial asupra mediului (în

înţelesul dat de Ordinul Nr. 863/2002), propuse a fi realizate, trebuie să fie însoţite de

studii de evaluare al impactului asupra mediului.

Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei

naţionale în vigoare Şi vor putea permite identificarea:

> Efectelor potenţiale asupra mediului generate de proiect;

> Celor mai bune tehnici Şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;

> Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor

negative asupra mediului generat de proiectul în cauză;

> Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului al

implementării proiectelor.

La finalizarea proiectelor de investiţii, se va demara procedura de autorizare din

punct de vedere al protecţiei mediului (acolo unde este necesar, în conformitate cu

prevederile Ordinului Nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a

autorizaţiei de mediu), în cadrul căreia există de asemenea posibilitatea suplimentară a

identificării eventualelor aspecte de impact Şi a conformării cu prevederile legislaţiei de

mediu.

În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru

prevenirea, reducerea si compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu

relevante considerate în cadrul evaluării.

□ Pentru protecţia calităţii aerului se recomandă următoarele măsuri:

■ Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul

atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţii;

■ Extinderea zonelor verzi Şi a perdelelor de protecţie. La eliberarea

autorizaţiilor de construcţie se va impune Şi respectarea suprafeţelor minime de spaŢii

verzi;

■ Asigurarea de măsuri Şi dotări speciale pentru izolarea Şi protecţia fonică a

surselor generatoare de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte limitele prevăzute

de legislaţia în vigoare;

■ Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente Şi eficienŢe ridicate,

în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental.


□ Pentru protecţia calităţii apelor subterane Şi de suprafaţă se recomandă

următoarele măsuri:

■ Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea

sistemului de canalizare Şi de epurare al apelor uzate;

■ Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate al

apei vor fi controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la consumatori;

■ În jurul captărilor Şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie

sanitară, aŞa cum au fost precizate în PUZ;

■ Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum Şi a

debitelor de apă uzate ce ajung în staţia de epurare;

■ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să

caracterizeze apele uzate evacuate din gospodăriile populaţiei în reţeaua publică de

canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002 privind condiţiile de evacuare a

apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor Şi direct în staţiile de epurare;

■ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să

caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari

naturali) sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale Şi urbane la evacuarea în receptorii

naturali;

■ BranŞarea consumatorilor individuali la sistemele de alimentare cu apă este de

preferat să se realizeze după execuţia Şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare

Şi a staţiilor de epurare;

■ În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea

materialelor de construcţii Şi a deşeurilor în albiile Şi pe malurile cursurilor de apă,

precum Şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă;

■ Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor Şi alunecărilor

de teren Şi se vor respecta zonele cu interdicţii de construire;

■ În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUZ-ului se vor preciza

restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie de limitele de inundabilitate Şi de

instabilitate a terenului (unde este cazul).

□ Pentru protecţia calităţii solului se recomandă următoarele măsuri:

■ Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţii. Suprafeţele

destinate pentru depozitarea de materiale de construcţii, de recipienŢi goliţi Şi

depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de

polietilenă;

■ In cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea

pierderilor de pământ precum Şi pentru utilizarea pământului excavat la reamenajarea Şi

restaurarea terenurilor.

□ Dintre măsurile de protecţie a biodiversităŢii se pot recomanda:

■ Restrângerea la minimum posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de

şantier


□ Pentru protecţia sănătăŢii umane se recomandă următoarele măsuri:

■ Asigurarea proiectării corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare

necesare;

■ Asigurarea alimentării cu apă la parametrii de calitate în conformitate cu

prevederile legale;

■ Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă Şi

staţiile de epurare;

■ Asigurarea extinderii servicilor de colectare Şi colectare selectivă a deşeurilor

prin intermediul unor operatori specializaţi Şi autorizaţi, cu respectarea reglementarilor

specifice activităţilor de colectare Şi transport a deşeurilor;

■ Se vor realiza perdele vegetale de protecţie;

■ Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru

funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării

impactului acustic;

■ Proiectare corespunzătoare Şi exploatare optimă a staţiei de epurare;

■ Realizarea regulamentului de exploatare a staţiei de epurare Şi autorizarea

acesteia;

■ Respectarea limitelor maxime admise pentru zgomot, mentionate în STAS

10009/88 privind acustica urbană, etc.


11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

Administraţia publică locală şi populaţia, apreciază că iniţiativa de a extinde

actuala zonă prin construcţia de case de vacanţă şi crearea unei structuri urbanistice

coerente pe teritoriul analizat, este benefică pentru întreaga comunitate şi în consecinţă

susţine proiectul, pentru ca zona să devină una dintre principalele atracţii turistice ale

judeţului.

De asemenea, localnicii sunt conştienţi că dezvoltarea turismului în această zonă

va creea pe de-o parte noi locuri de muncă, va impulsiona şi va dezvolta şi alte ramuri

economice conexe turismului, dar în acelaşi timp va aduce şi mai mulţi turişti care vor

dori să vadă o zonă de agrement modernizată, cu un aspect plăcut, curat.

Totodată un număr mare de turişti poate creea probleme în ceea ce priveşte

aglomeraţia şi traficul, dar şi dezvoltarea haotică şi degradarea mediului natural. Tocmai

pentru a preântâmpina aceste probleme, autoritatea locală trebuie să dezvolte zona de

agrement pe baza unor strategii şi planuri de dezvoltare realiste, si în care să se ţină cont

de opinia actorilor locali.

Potenţial de dezvoltare:

• Accesibilitatea zonei prin drumurile DJ 686 si DN 68;

• Apropierea faţă de oraşul Haţeg cu un număr important de locuitori;

• Atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a zonei;

• Zona dispune de terenuri libere de construcţii.

• Zona slab construită şi intenţia autorităţilor de a realiza un plan de dezvoltare

coerent şi realist constituie o şansă de a dezvolta zona în mod durabil, de a preveni o

dezvoltare haotică, de a preântâmpina experienţele nereuşite ale altor staţiuni turistice;

• Situat într-o zonă turistică pitorească, sălbatică (zona Retezat) încă,

nexploatată, are şanse de a deveni o alternativă viabilă la zonele turistice consacrate;

• Bogăţia fondului silvic, golul alpin care depaşeşte altitudinea de 2000 m,

orientarea pantelor şi declivitatea acestora permite practicarea sporturilor de iarnă şi a

drumeţiilor;

• Prezenţa în zonă şi în vecinătatea Parcului Naţional a Rezervaţiei Retezat;

• Tendinţe de extindere al infrastructurii de cazare prin realizarea de case de

vacanţă, datorită realizării în viitor a pârtiilor de schi şi a transportului pe cablu;

• Oportunitatea existenţei fondurilor europene ce alocă sume importante pentru

realizarea infrastructurii şi protecţia mediului. In acest sens autorităţile locale pot

demara procedurile pentru accesarea unor fonduri europene;

Obţinerea variantei optime de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin

selectarea unei alternative, ci prin remodelarea succesivă a primei variante de plan.


Astfel proiectantul a elaborat trei variante/alternative.

Variantele/Alternativele posibile pentru implementarea proiectului sunt

următoarele:

- Varianta/Alternativa“0” respectiv cea în care nu se efectuează nici o

amenajare a zonei, aceasta păstrându-şi folosinţele actuale,

- Varianta/Alternativa“1” care prezintă soluţia de extindere al zonelor

funcţionale la 79,88 ha,


funcţionale la 95,60 ha,


funcţionale la 114,22 ha.

În tabelul Nr.11.1. sunt redate suprafeţele zonelor funcţionale al variantelor

propuse.

Tabel Nr. 10.1.

Zone

funcţionale

Situaţia

existentă [ha]

Varianta

1

[ha]

Varianta

2

[ha]

Varianta

3

[ha]

ZIPS 0,25 1,50 1,50 1,50

ZLC 1,10 16,22 30,30 47,51

ZPAS - 52,15 52,15

52,15

ZGC 0,05 4,08 4,08 4,34

ZRC 0,30 5,93 7,57 8,72

Total 1,70 79,88 95,60 114,22

Notă:

- ZIPS- Zona instituţii publice şi servicii,

- ZLC- Zona locuinţe de vacanţă,

- ZPAS- Zona parc, agreement, sport, protecţie,

- ZGC- Zona gospodărie comunală,

- ZRC- Zona căi rutiere.

Analizând datele din tabel se pot face o serie de aprecieri, prezentate în cele ce

urmează.

a.Varianta/Alternativa“0”sau“nici o acţiune”

Deşi potenţialul turistic al zonei este ridicat şi resursele turistice pot fi exploatate

în toate anotimpurile, zona nu este dezvoltată la acest nivel.

Prin neimplementarea propunerilor din planul urbanistic, zona îşi va menţine

caracteristicile existente, prezentând următoarele disfuncţionalităţi:

-străzile sunt înguste, acoperite cu criblură sau pământ,

-lipsa sistematizării intersecţiilor rutiere,

-lipsa dotărilor pentru agrement şi sport pentru toate anotimpurile, existând un

singur telescaun şi o pârtie de 150m,

-construcţiile existente sunt din lemn, cărămidă, beton sau piatră, nerespectând

reglementările architectural-urbanistice,


-lipsa servicilor turistice şi de prim ajutor,

-lipsa zonei centrale cu funcţii specifice (promenadă, comerţ,etc.),

-casele de vacanţă folosesc fose septice pentru evacuarea apelor uzate menajere,

doar SC Hidroconstrucţia SA dispune de staţie de epurare,

-nu există sistem centalizat de alimentare cu apă, canalizare şi epurare al apelor

uzate,

-alimentarea cu energie electrică a caselor de vacanţă se face prin intermediar,

respectiv SC Hidroelectrica SA,

-reţelele edilitare nu fac faţă cerinţelor existente şi lipsa unei staţii de epurare la

capacitatea necesară,

-lipsa unei reţele de telefonie,

-lipsa contractelor de evacuare al deşeurilor,etc.

În condiţiile neimplementării P.U.Z.-ului potenţialul turistic ridicat al zonei

râmâne nefolosit, iar lipsa infrastructurii de agrement turistic şi sportiv menţin zona la

un nivel slab de dezvoltare, fără perspective.

b.Varianta/Alternativa“1”

Criteriile de organizare urbanistică au fost următoarele:

-punerea în valoare a peisajului montan şi al domeniului schiabil,

-proximitatea sitului natural,

-punerea în valoare a traseului rutier DJ 686,

-realizarea unei structuri stradale pentru accesul la parcele,

-dezvoltarea locuinţelor de vacanţă de-a lungul tramei stradale,

-dezvoltarea plantaţiilor în interiorul loturilor, etc.

În „Varianta 1” se propune o anumită dezvoltare pe terenul primăriei, realizarea

zonei centrale cu parcuri, dezvoltarea domeniului schiabil Şi al infrastructurii stradale,

construirea de case de vacanŢă Şi de spaŢii verzi, refacerea sistemului stradal, etc.

Astfel se propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă totală de 79,88 ha

faţă de suprafaţa existentă de 1,7 ha, din care:

ZIPS de la 0,25 ha la 1,50 ha,

ZLC de la 1,10 ha la 16,22 ha,

ZPAS la 52,15 ha,

ZGC de la 0,05 ha la 4,08 ha,

ZRC de la 0,30 ha la 5,93 ha.

c.Varianta/Alternativa“2” propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă

totală de 95,60 ha faţă de suprafaţa variantei 1 de 79,88 ha, din care:



c.Varianta/Alternativa“3” propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă

totală de 114,22 ha faţă de suprafaţa variantei 2 de 95,60 ha, din care:



ZGC de la 4,08 ha la 4,34 ha,


Această alternativă, care răspunde tuturor cerinţelor, este susţinută de următoarele

argumente/funcţionalităţi:

-circulaţia carosabilă va fi prevăzută cu circulaţie pietonală,

-se vor realiza şi piste de biciclete,

-se vor realiza locuinţe de vacanţă, zona centrală (hoteluri, alimentaţie publică,

comerţ, esplanadă), zonă spaţii verzi, sport, agreement, transport pe cablu, pârtii de schi,

staţii plecare-sosire, închirieri echipamente sportive,

-realizarea, în sistem centralizat, a lucrărilor de alimentare cu apă, evacuării şi

epurării apelor uzate în staţia de epurare,

-se vor monta hidranţi supraterani,

-alimentarea cu energie electrică se va asigura de la reţeaua distribuitorului public,

cu cablu subteran,

-se va realiza racordarea la reţeaua de telefonie,

-s-a propus alimentarea amplasamentului cu gaze naturale,

-se vor amenaja platforme betonate pe care se vor amplasa containere pentru

deşeuri,

-se vor realiza parcuri, terenuri sportive, oglinzi de apă pe pârâul Râuşor, etc.

Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate, practicarea turismului controlat,

prezenţa turişilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de

importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea

acestora.

Această alternativă oferă o serie de amenajări care conduc la un impact cât mai

redus şi controlabil asupra factorilor de mediu, pentru a crea infrastructura necesară în

zonă.

Varianta 3-a este cea mai completă pentru amenajarea zonei şi se propune pentru

realizare.

Cordonatele geodezice al suprafeţelor care definesc varianta aleasă sunt redate în

planşa din anexă.


12. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ

Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să

descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate

de implementarea PUZ - Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat.

Conform rezultatelor analizei prezentate nu au fost identificate potenţiale efecte

semnificative în urma implementării planului.

Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem simplu şi

eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea

planului:

■ Un program de monitorizare a efectelor PUZ care să se concentreze pe

problemele de mediu identificate şi care să ofere o imagine graduală asupra modului în

care aceste probleme sunt rezolvate;

■ Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate de către

titular, fiind necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în acest

domeniu, precum Agenţia de Protecţia Mediului, ISU, operatorul de salubritate etc;

■ Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu

relevante stabilite în cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite

astfel nu numai evaluarea impactului implementării PUZ asupra mediului, dar şi a

modului în care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse;

■ Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor;

■ Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în

implementarea PUZ;

■ Recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.

12.1. Monitorizarea calităţii apei

■ Se va monitoriza calitatea apelor reziduale semestrial, urmărindu-se următorii

parametrii:

■ - pH;

■ - Suspensii;

■ - CCO;

■ - CBO5;

■ - Detergenţi, etc.

12.2. Monitorizarea calităţii aerului

■ Se va monitoriza calitatea aerului (imisiile) semestrial, determinând următorii

parametrii:

■ - Pulberi totale, PM10 şi PM2.5;

■ - SO2;


■ - NOx.

12.3. Monitorizarea calităţii solului

■ Se va monitoriza calitatea solului semestrial, urmărindu-se parametrii impuşi

de normele în vigoare.


13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a

Planului Urbanistic Zonal pentru Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat, judeţul

Hunedoara.

Raportul de Mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale

Anexei Nr.2 din HG Nr. 1076/2004 "privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării

de mediu pentru planuri si programe".

Planul Urbanistic Zonal pentru Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat va fi

aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local şi va constitui baza legală pentru realizarea

programelor şi strategiei de dezvoltare a comunei Râu de Mori.

Scopul planului este îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, de a coordona şi

armoniza dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile şi opţiunile

populaţiei.

Prin propunerile de organizare urbanistică cuprinse în acest PUZ se urmăreşte

revitalizarea zonei şi marcarea ei pe hartă ca arie atractivă din punct de vedere

funcţional şi al imaginii localităţii Râu de Mori.

Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUZ contribuie la

atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive şi

negative la atingerea acestor obiective şi au fost identificate situaţiile în care planul nu

aduce contribuţii sau aduce contribuţii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite.

Nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative ce ar putea apare

în urma implementării planului, totuşi a fost propus un set de recomandări care vizează

toate aspectele de mediu analizate şi care să contribuie la îmbunătăţirea capacităţii

planului de a se adresa problemelor de mediu identificate.

In concluzie, apreciem că implementarea PUZ Extindere zona de agrement

Râuşor-Retezat este necesară pentru asigurarea viziunii integrate privind dezvoltarea

durabilă a zonei din Parcul Natural Retezat. Considerarea propunerilor prezentei

evaluări de mediu va asigura o minimizare a efectelor negative asociate implementării

planului şi posibilitatea de îmbunătăţire a efectelor pozitive.

Obiectivele generale ale proiectului vizează valorificarea potenţialului existent

(spaţial, economic, peisagistic), concomitent cu ameliorarea disfuncţionalităţilor

semnalate în zonă, prin identificarea tendinţelor spontane de dinamism economic şi a

premiselor de configurare spaţială.

PUZ Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat cuprinde seturi de reglementări

bazate pe analize atente ale direcţiilor de dezvoltare, în principal turistică şi servicii,

zone protejate, circulaţie şi trafic, urmărindu-se:

• stabilirea planificării şi a programelor de dezvoltare turistică la nivel local;

• inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;

• realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază a localităţii (de transport, de

apă şi canalizare, etc);


• realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de turism de utilitate publică (căi de

acces, alimentare apa potabilă, evacuare ape menajere, alimentare cu energie electrică,

etc.

• stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea

anumitor atracţii turistice;

• stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.

Planul urbanistic zonal Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat are caracter

de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe

a zonei pentru care se elaborează PUZ cu prevederile Planului urbanistic general al

comunei.

De asemenea, PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat identifică:

• oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;

• oportunităţile de dezvoltare datorate programelor de echipare guvernamentale

şi regionale, inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.

Solicitări specifice:

• Crearea unui ansamblu urbanistic care să poată fi integrat funcţional ca staţiune

turistică de interes;

• Integrarea domeniului schiabil, în structura funcţională a zonei studiate;

• Crearea de zone şi relaţii funcţionale coerente în cadul zonei;

• Realizarea unei trame stradale coerente care să facă accesibilă diferitele zone

funcţionale, dar ale cărei axe principale să creeze, în acelaşi timp, imaginea vizuală

necesară unei zone de agrement;

• Clarificarea statutului juridic al terenurilor şi semanalarea circulaţiei acestora,

evidenţierea obiectivelor de utilitate publică;

• Evidenţierea zonelor ce presupun riscuri antropice sau naturale şi măsurile de

înlăturare a acestora:

• Măsuri de protecţie a mediului:

• Reglementari specifice detaliate - permisiuni si restricţii - incluse in

regulamentul de urbanism aferent PUZ.


ANEXĂ

Raport de Mediu - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RaportMediuRausor.pdf ·...

Documents

Transcript of Raport de Mediu - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RaportMediuRausor.pdf ·...