TIMPULtimpul.ro/magazines/93.pdfiulie-august 2010 2 Agora TIMPUL NOTE INUTILE OVIDIU PECICAN ~n...

$: TIMPULtimpul.ro/magazines/93.pdfiulie-august 2010 2 Agora TIMPUL NOTE INUTILE OVIDIU PECICAN ~n civiliza]iile sub`ntinse de religiile mo-noteiste avraamice, cuv`ntul r\m`ne instru-$
7-8iulie-august

2010

24 pagini,

1 leu

an XI, nr. 138

www.timpul.ro

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I

Dosarul MarinoIstorii de rezisten]\ [i cedareGabriel Andreescu

E[ecurile anticomunismului`n Rom=nia post-comunist\Sorin Bocancea

„Romanian Adjective“,filmul rom=nesc la LondraUn fotoreportaj de Liviu Antonesei

Num\r ilustrat cu fotografii de Florin }upu

~ntre velier [i steamerB\t\lie naval\ pe apeleincon[tientuluiCristian Florea

Poeme de Aleš Debeljak

„Pe to]i istoria ne apropie,ne fascineaz\, ne tulbur\“Dialog cu sculptorul Ovidiu Maitec

iulie-august 2010

2 AgoraTTIIMMPPUULL

NOTE INUTILE

OVIDIU PECICAN

~n civiliza]iile sub`ntinse de religiile mo-noteiste avraamice, cuv`ntul r\m`ne instru-mentul fundamental prin care divinitatea aseparat distinctul de indistinct, asociind,totodat\, con]inutului o form\. Conformconsemn\rii ini]iale a lui Moise (`n GenezaDumnezeu „a spus“), [i a celei din Evan-ghelia lui Ioan („~ntru `nceput era Cuv`ntul/[i Cuv`ntul era la Dumnezeu/ [i Dumnezeuera Cuv`ntul./ Acesta era `ntru `nceput laDumnezeu./ Toate prin El s-au f\cut [i `nafara Lui/ nimic nu s-a f\cut.“), `n jurul Cu-v`ntului se `nv`rte `ntreaga Crea]ie. Dup\cum observ\ `ns\ Cristian B\dili]\ `n co-mentariul la capitolul 1 din Ioan, cuv`ntul `ngreac\ e logos, iar acesta „... poate `nsemna«cuv`nt, spunere, zicere, ra]iune, concept»,iar `n registru peiorativ chiar «basn\, fabul\,poveste», intr`nd `n sfera semantic\ a luimythos“. La Ioan, atrage aten]ia exegetul,„... este vorba despre «Cuv`nt» ra]ional,echivalat `n latin\ prin verbum“ (Noul Testa-ment. Evanghelia dup\ Ioan, Bucure[ti, Ed.Curtea Veche, 2010, p. 132). Prin Cuv`ntulioanic nu trebuie, a[adar, `n]eles nici doarexpresia sonor\ articulat\ asociat\ unui refe-rent exterior sau interior bine individualizat,nici numai conceptul ori reazemul ra]ionalcare conduce la crearea acestuia, dup\ cumnici fabula]ia f\r\ reazem `n realitate, fie ea

exterioar\, fie interioar\. Cel pu]in primeledou\, merg `mpreun\, condi]ion`ndu-se reci-proc. Mai probabil, lor li se asociaz\ `ns\ –ca o umbr\ – [i mythos-ul, c\ci altminteriveste greu de `n]eles de ce c\r]ile bibliceapeleaz\ din greu la dimensiunea simbolic\[i metaforic\ a limbajului.

Conform acestei construc]ii, Cuv`ntul aredeci o hart\ tridimensional\, ce con]ine (saucuprinde) aspectul, forma sau „fa]ada“ – vi-bra]ia lui fizic\ (sonor\) –, baza lui ra]ional\,construc]ia, „scheletul“ dind\r\tul respecti-vei expresii, [i etajul, reflexia, reverbera]ialui „vizual\“ fantasmatic\, volumele pe carei le asigur\ mythos-ul. De altfel, nu este decrezut c\ `nd\r\tul Cuv`ntului s-ar g\si nu-mai butaforie, adi]ion\ri de nivel improvi-zate. ~ntre baz\, form\ [i volum rela]iile [i`ntrep\trunderile s`nt func]ionale [i `ncruci-[ate, ca `ntr-un adev\rat cub Rubik sau `ntr-un cristal poliedric. Nu are de ce s\ uimeasc\aspectul triadic al condi]iei ontologice acuv`ntului, c`t\ vreme el este instrumentulfondator al lumii prin ac]iunea divin\. Dareste de re]inut c\, sub acest raport, lumea`ns\[i este rezultatul prin excelen]\ al tehno-logiei cuv`ntului, fiind generat\ prin punereala lucru a acestuia.

Important este [i c\, urmare a trifa]et\riisale a[a-zic`nd structurale, Cuv`ntul `[i im-prim\ simetric urma asupra realit\]ii pe careo genereaz\, cre`ndu-i volume [i comple-mentarit\]i de registre pe m\sur\. Existen]eisale vibratile, sonore, ì corespunde lumeafizic\, de la particulele elementare p`n\ lagenom [i infra- ori supra-lumile energetice [imateriale dezv\luite deja sau pe cale de a sedezv\lui. Bazei, principiului s\u ordonator,„logicii“ Cuv`ntului ì corespunde a[ternerea`n timp [i spa]iu a realit\]ilor care apar, semanifest\ [i dispar, ca [i nivelul ontologic al

g`ndului. ~n fine, proiec]ia Cuv`ntului `nmythos asigur\ configurarea [i dezvoltarealumilor imaginarului [i a imaginalului (`n]e-leas\, aceasta din urm\, `n sensul lui HenryCorbin: ca intermediar\ `ntre lumea senzo-rial\ [i cea inteligibil\).

~n acest sens, explozia mijloacelor de co-municare tehnologizat\ de ultim\ or\ – noilemedia, cu sateli]ii, telefonia mobil\, faxul [iradarul, re]eaua mondial\ internet, re]elelede socializare lansate `n spa]iul virtual [i sis-temul skype etc. – reconfigureaz\, dup\ toatesemnele, echilibrul anterior al lumii, `n ca-drul c\ruia accentul c\dea pe cuv`ntul scris [imultiplicat cu for]\ prin tehnologiile Gala-xiei Gutenberg. Aceasta, la r`ndul ei, era,cum se [tie, pasul secund dup\ ce epoci `n-tregi Cuv`ntul `nsemnase transmitere oral\.Odat\ cu v`rsta a treia, cea actual\ (Galaxiawww sau a noilor media sau chiar Bill Gates),triumful formal al sincretismului dintre oral[i vizual este dublat de intrarea `n comuni-care universal\ simultan\, tr\s\turi ce atest\intrarea `n etapa – hegelian\ – a sintezei. Nueste de mirare c\ acum amenin]\rile paraltele, se succed mai rapid [i au o alur\ maiagresiv\ `n raport cu mo[tenirea tradi]iei.

Redus treptat la neputin]\ senzorial\,apropiindu-se tot mai brutal de iminenta luimoarte, Tony Judt `[i `ncheia eseul Words,publicat `n New York Review of Books din 15iulie 2010, cu doar pu]ine zile `nainte deplecarea lui definitiv\, astfel: „De[i s`nt a-cum mai solidar cu cei constr`n[i la t\cere,r\m`n mul]umit de limbajul imprecis [al vor-birii – n. O.P.]. Nemaifiind liber s\ `l exersezeu `nsumi, apreciez mai mult dec`t oric`ndc`t de vital\ este comunicarea pentru repu-blic\ [`n sensul de via]\ a cet\]ii – n. O.P.]:nu doar c\ este un mijloc cu ajutorul c\ruiatr\im `mpreun\, ci [i parte din ceea ce `n-

seamn\ s\ tr\im `mpreun\. Bog\]ia de cuvin-te `n care am fost crescut contura un spa]iupublic `n total\ `ndrept\]ire – [i astfel despa]ii publice p\strate `n mod corespunz\tors`nt ceea ce ne lipse[te nou\ ast\zi. Dac\ cu-vintele se deterioreaz\, ce le va `nlocui? Eles`nt tot ce avem.“ (Pentru c\ exist\ riscul catraducerea mea s\ s\r\ceasc\ expresia auto-rului, redau [i `n original acest fragment,preluat [i de Vladimir Tism\neanu pe blogullui: „Though I am now more sympathetic tothose constrained to silence I remain con-temptuous of garbled language. No longerfree to exercise it myself, I appreciate morethan ever how vital communication is to therepublic: not just the means by which welive together but part of what living togethermeans. The wealth of words in which I wasraised were a public space in their ownright–and properly preserved public spacesare what we lack today. If words fall intodisrepair, what will substitute? They are allwe have.“)

Temerea g`nditorului era `ntemeiat\,angoasa lui nu a primit `nc\ un r\spuns clar.Cred `ns\ c\ a lupta pentru proprietatea lim-bajului, pentru claritatea comunic\rii [ipentru lumea social\ pe care aceste cruciadeo genereaz\ nu trebuie s\ devin\ sinonimulopozi]iei la explozia imaginalului, a comuni-c\rii virtuale din timpurile noastre. Ea artrebui mai degrab\ s\ stabileasc\ regulilecele mai fructuoase [i mai profitabile alecoexisten]ei [i intersec]iei tipurilor pluralede comunicare prin care lumea devine orealitate mereu mai bogat\ [i mai complex\,`n loc s\ s\r\ceasc\ sau s\ r\m`n\ `n etapeleprecedente ale spiralei devenirii noastreistorice.

Pe coordonatele cuv`ntuluiCAPRICORN

www.timpul.ro

BOGDAN

C|LINESCU

Ziarul Le Monde a fost cump\rat de un triode investitori, alc\tuit din oamenii de afaceriPierre Bergé [i Xavier Niel (Free) [i de ban-cherul Matthieu Pigasse (Lazard). Ceilal]ipretenden]i (grupul Le Nouvel Observateur,spre exemplu) au abandonat oferta. Prestigio-sul cotidian e salvat, cel pu]in pe o perioad\de c`]iva ani. Investitorii nu prea s-au busculatla poarta lui. Gestionat catastrofal de 20 deani, `n situa]ie de faliment, Le Monde a pier-dut `n 2009 peste 2 milioane de euro pe lun\(!). ~n total, datoria se ridic\ la peste 80 demilioane de euro. ~ns\ nu datoriile de de zecide milioane pe care le are ziarul ne interesea-z\ aici ([i le vor pl\ti cei `njura]i p`n\ mai ieride cei pe care ì vor salva de la [omaj), ci fap-tul c\ pre[edintele Fran]ei a intervenit `n peri-oada negocierilor. Mai `ntì, `mping`ndu-l peStéphane Richard, fost director al cabinetuluidoamnei Christine Lagarde, ministrul Econo-miei, [i ac]ionar principal al grupului Orangeapar]in`nd `n majoritate statului, ca un poten-

]ial cump\r\tor. Pe urm\, convoc`ndu-l la pa-latul Elysée pe Eric Fottorino, directorul co-tidianului, [i spun`ndu-i c\ el – pre[edinteleFran]ei – nu vrea c\ ziarul s\ ajung\ pe mìnileunor oameni de afaceri „dubio[i“ (Xavier Niele creatorul „minitelului roz“). {eful statului `l[antajeaz\ pe Fottorino, amenin]`ndu-l cu re-tragerea unei subven]ii publice de 20 milioanede euro destinate tipografiei ziarului LeMonde. P`n\ la urm\, lucrurile s-au rezolvatde la sine, ceilal]i pretenden]i la cump\rareacotidianului s-au retras, `ns\ urmele l\sate deinterven]ionismul preziden]ial au r\mas. Nu eprima dat\ c`nd puterea politic\ se amestec\`n afacerile presei, prietenii sarkozi[ti s`nt maipeste tot: la canalul de televiziune TF 1, lapostul de radio Europe 1, la Figaro sau la s\p-t\m`nalul Le Journal du Dimanche. ~n acestdomeniu, Fran]a se comport\ ca ultimul statafrican, iar at`t timp c`t presa va primi, directsau deghizat, peste 280 milioane de euro desubven]ii publice pe an, independen]a ei var\m`ne total aleatorie.

Mai multe afaceri de corup]ie implic`ndmembri ai guvernului Fillon au izbucnit `nprim\vara [i `n vara aceasta. De la trabucurileministrului Christian Blanc (`n valoare de12 000 de euro pe an [i pl\tite cu bani pu-blici), vila ministrului Alain Joyandet, aparta-mentele de func]iune ale ministrului ChristianEstrosi, salariile cumulate ale doamneiChristine Boutin, ministru al locuin]elor, p`n\

la cheltuielile de c\l\torii faraminoase aleministrului Sportului, Rama Yade, democra]iafrancez\ a f\cut un enorm salt `n trecut p`n\ `nperioada mitterandian\, considerat\ dreptapogeul scandalurilor politice. Toate acesteafaceri nu s`nt dec`t rezultatul leg\turilor in-cestuoase `ntre Stat ([i privilegiile pe careacesta le acorda slujitorilor lui) [i lumeaprivat\. Dincolo de grotescul lor, ceea ce mise pare de r`s `n aceste afaceri este c\ cei cares`nt ast\zi implica]i (la ora la care scriu acester`nduri, doi mini[tri, Joyandet [i Blanc, [i-auanun]at demisia) d\deau ieri lec]ii moral\capitalismului…

Un personaj ce nu pare afectat de acesteafaceri politice [i sare `n ajutorul mini[trilor eJean-François Kahn, inepuizabilul ziarist [ifondator al revistelor L’Evénement du jeudi(ce nu mai exist\ ast\zi) [i Marianne. Nu e demirare, ne spune Le Canard Encha`né (carede altfel a scos la iveal\ scandalurile), JeanFrançois Kahn a profitat [i el de apartamenteoficiale. A locuit mai mul]i ani `ntr-un aparta-ment de 240 m2 situat `n rue de Seine, `n aron-dismentul 6. Apartamentul era par]ial pl\titde… prim\ria Parisului.

Echipa Fran]ei de fotbal a fost eliminat\ru[inos `n primul tur al Campionatului mon-dial. Mai mult, ea s-a remarcat printr-o… gre-v\ a antrenamentului `naintea ultimului meci`mpotriva Africii de Sud. Nu vreau s\ fac

comentarii despre acest sinistru personaj,Raymond Domenech, antrenorul echipei na-]ionale, un individ a c\rui inteligen]\ medio-cr\ nu este egalat\ dec`t pur [i simplu de igno-ran]a `n domeniul fotbalului. A[ vrea doar s\le r\spund celor care, `n Fran]a, au invocatdrept cauze ale acestor evenimente, banii(prea) mul]i pe care ì c`[tig\ juc\torii. Adic\ evina societ\]ii capitalisto-liberale c\ a f\cutdin ei ni[te r\sf\]a]i. Dac\ ar fi a[a, atunci artrebui s\ fac\ grev\ `n fiecare s\pt\m`n\ lacluburile de care apar]in. C\ci aceste cluburi –Barcelona, Manchester United, Chelsea, RealMadrid – ì pl\tesc cu milioane. De altfel, `ncelelalte echipe na]ionale – Spania, Argen-tina, Anglia – s`nt juc\tori ce c`[tig\ [i maimult dec`t francezii [i nu am auzit de crize saude greve. ~n club, ei nici nu `ndr\znesc s\ fac\cel mai mic comentariu. A[ vrea s\-l v\d pefunda[ul Patrice Evra anun]`ndu-l pe sir AlexFerguson c\ nu va participa la antrenament pemotive de grev\. V\ las s\ v\ imagina]i conse-cin]ele… Nu, majoritatea celor din echipaFran]ei nu are nici cel mai mic respect pentruculorile Fran]ei, s`nt organiza]i `n clanuri –etnice [i religioase (mul]i juc\tori s`nt mu-sulmani) – [i atunci c`nd s`nt selec]iona]i, au oatitudine de gol\na[ de cartier… Sarcinanoului antrenor, Laurent Blanc, va fi foartedificil\, el va trebui s\ schimbe nu numaistilul de joc al echipei, ci [i comportamentele.

Iulie 2010

Teme pe vacan]\

3

iulie-august 2010

Coresponden]\ de pe TamisaTTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

ANA-MARIA PASCAL

~n ce termeni [i `n jurul c\ror idei se poar-t\ discu]iile asupra reformei `n justi]ie, la di-ferite na]ii? Ce anume provoac\ aceste dez-bateri [i cum variaz\ aceste motiva]ii pro-funde de la o societate la alta? S`ntem cuto]ii mi[ca]i de acelea[i abateri, abuzuri, saugoluri `n plan justi]iar – sau se poate vorbi desensibilit\]i diferite de la un spa]iu culturalla altul, la fel de mult pe c`t se discut\ deschimb\ri `n preocup\rile legate de drept [ijusti]ie `n diferite timpuri? Tind s\ cred c\sensibilit\]ile [i motiva]iile noastre variaz\,`ntr-adev\r, `n spa]iu tot at`t (dac\ nu maimult) ca `n timp.

De la o extrem\... (Rom=nia)

Am v\zut c\, în România, reforma justi]ieieste f\cut\ posibil\ de scandaluri în magis-tratur\. M\ refer, desigur, la „efectul Voicu“,o criz\ nu doar juridic\, dar [i politic\ [i poli-tizat\. Directorul unui program al Funda]ieiKonrad Adenauer, Stefanie Ricarda Roos,declar\ de altfel c\ „reforma justi]iei ]ine deo decizie politic\ (22, 30 martie – 5 aprilie2010, p. 9). Nu vreau s\ discut aici nici scan-dalul Voicu per se, nici [ansele acestuia de aavea un efect semnificativ asupra sistemuluijuridic rom=nesc. Vreau doar s\ remarc fap-tul ca atare al existen]ei acestei leg\turi detip cauz\ – efect `ntre cele dou\ evenimente:scoaterea la iveal\ a stenogramelor Voicu [i`ncercarea magistra]ilor, sprijini]i de socie-tatea civil\, de a declan[a reforma justi]iei. {imai re]in un aspect referitor la aceast\ `ncer-care de reform\ – aspectul ei etic, explicit:„sistemul trebuie s\ se reformeze dininterior, iar aceast\ reform\ trebuie s\ fie unamoral\, nu doar legislativ\“ (Andreea Pora,22, p. 1). Faptul este, cred, semnificativ pen-tru nevoile [i suferin]ele cronice ale socie-t\]ii rom=ne[ti.

...La alta (UK)

Ceea ce se `nt`mpl\ `n Marea Britanie dec`teva luni `ncoace poate fi descris dreptopusul situa]iei din Rom=nia, de[i f\r\ ele-mentul motiva]ional esen]ial: corup]ia. Estevorba de solicit\ri de reform\ politic\ (anu-me, a modalit\]ilor de supraveghere a acti-vit\]ilor antiteroriste) prilejuit\ de o deciziejudec\toreasc\ `ntr-un caz implic`nd servi-ciile secrete. Acestea din urm\ au fost acuzatde `nc\lcarea drepturilor omului `n trata-mentul aplicat lui Binyam Mohamed, fostde]inut la Guantanamo Bay. Dar s\ derul\mpu]in [irul evenimentelor.

~n martie 2005, comisia guvernamental\de supraveghere a serviciilor secrete, Intelli-gence and Security Committee (ISC), publi-c\ un raport potrivit c\ruia MI5 [i MI6 [i-ardesf\[ura activitatea `n conformitate cu ce-rin]ele privind drepturile omului, iar tehni-cile de interogare coercitive ar fi „completstr\ine“ eticii, metodologiei [i preg\tiriipersonalului din cadrul serviciilor secrete.

~n iulie 2007, ISC public\ un al doilea ra-port, `n care se reitereaz\ faptul c\ serviciilesecrete nu aveau cuno[tin]\ de vreun trata-ment coercitiv aplicat de c\tre Statele Unitesuspec]ilor de terorism. Potrivit unor dovezi

ulterioare, cel pu]in un ofi]er MI5 a fost im-plicat direct `n interogarea prin metode coer-citive a lui Mohamed Binyam.

~ntre timp, cazul Mohamed Binyam (re-zident britanic de origine etiopian\, torturat`n Statele Unite, sub acuza]ia de terorism [iulterior de]inut la Guantanamo Bay) lua am-ploare at`t `n Marea Britanie, c`t [i pe terito-riul american, cu implica]ii profunde `n planpolitic [i diplomatic. Pe parcursul investiga-]iei legale s-a dovedit c\ MI5 a t\inuit fa]\ decomisia menit\ s\-i supravegheze activitatea(ISC) 42 de documente care verific\ faptulc\ ofi]erii s\i [tiau c\ Mohamed Binyam eratorturat `nainte ca ei s\ se deplaseze `n Pa-kistan pentru a-l supune interogatoriilor.

Concluziile comisiei judec\tore[ti dinMarea Britanie, condus\ de Lord Neuberger,s`nt devastatoare at`t pentru imaginea servi-ciilor secrete, c`t [i pentru aceea a comisieiguvernamentale menite s\ o supravegheze.Practic, ele s`nt at`t de critice, `nc`t `n de-cembrie 2009 are loc o [edin]\ unde se dis-cut\ dac\ decizia comisiei judec\tore[tipoate sau trebuie f\cut\ public\.

~n februarie 2010, tribunalul a decis pu-blicarea hot\r`rii comisiei judec\tore[ti con-duse de Lord Neuberger. Paragraful centraldin discursul acestuia spune clar c\: a) celedou\ rapoarte – din 2005 [i 2007 – ale Comi-siei (ICS) s`nt false; b) Comisia [tia c\ celpu]in unii dintre ofi]erii de securitate erau lacurent cu metodele coercitive de interogarela care fusese supus Mohamed Binyam; c)de[i buna credin]\ a Ministrului de Externe(pe atunci, laburistul David Miliband) nueste `n discu]ie, mecanismul prin care se emitdocumente guvernamentale referitoare la ac-tivitatea serviciilor secrete ([i anume, pebaza informa]iilor primite de la personalul a-cestora) este, `n mod evident, inadecvat [i,ca atare, trebuie revizuit. Potrivit concluzii-lor lui Neuberger, anumi]i ofi]eri din servi-ciile secrete „par a avea un comportamentdubios `n privin]a drepturilor omului [i atehnicilor coercitive“ (cit. `n The Guardian,27/02/2010, p. 5).

Hot\r`rea de publicare a deciziei judec\-tore[ti nu este mai pu]in remarcabil\ dec`tconcluziile acesteia din urm\ (con]inute `ndiscursul lui Neuberger). Merit\ notat argu-mentul tribunalului unde, `n februarie 2010,s-a luat aceast\ hot\r`re: „fiecare din hot\r`-rile noastre este luat\ pe baza principiuluiindependen]ei justi]iei [i a rolului acestuia `nmen]inerea respect\rii legii `n societateanoastr\“ (Ibid.).

~n urma public\rii rezultatelor comisieijudec\tore[ti, reac]ia societ\]ii civile a fostde a solicita noului guvern de coali]ie ini]ie-rea unei investiga]ii publice asupra implic\-rii institu]iilor britanice `n acte de tortur\.Cele mai importante ONG-uri care promo-veaz\ respectarea drepturilor omului nu doarpe insul\, ci `n plan interna]ional (precumLiberty [i Human Rights Watch) critic\ duratitudinea guvernului `n privin]a posibilei`nc\lc\ri a drepturilor fundamentale aleomului de c\tre oficiali britanici [i solicit\luarea de m\suri urgente pentru restaurareareputa]iei de campion al drepturilor omuluide care s-a bucurat Marea Britanie p`n\ nude mult. Dou\ comisii parlamentare solicit\,la r`ndul lor, ini]ierea unei investiga]ii in-dependente pentru a se stabili dac\ Binyam

Mohamed a fost torturat dup\ arestarea sa `n2002 [i dac\ oficiali britanici au avut cu-no[tin]\ de acest lucru.

La sf`r[itul lunii mai, noul ministru deexterne (conservatorul William Hague) [i-adeclarat inten]ia de a autoriza `nceperea uneiatari investiga]ii sub control judec\toresc. ~nprezent, poli]ia metropolitan\ cerceteaz\rolul jucat de agen]i de securitate britanici `ninterogarea lui Binyam Mohamed. O lun\mai t`rziu, `nc\ se discut\ termenii [i condi-]iile de desf\[urare a noii investiga]ii inde-pendente. Nu cred c\ surprinde pe nimenifaptul c\ MI5 ar prefera ca investiga]ia s\ nuse desf\[oare la tribunal, adic\ `n cursul unuilong proces judec\toresc. Lord Carlile, res-ponsabilul guvernamental cu procesul actualde revizuire a legisla]iei teroriste, pledeaz\`n favoarea unei investiga]ii sub control ju-dec\toresc. Avantajele acesteia s`nt c\ „aroferi o cercetare riguroas\ cu privire la acu-za]iile aduse, ar proteja securitatea na]ional\[i ar putea oferi compensa]ie celor care potdemonstra c\ au fost supu[i torturii sau altuigen de tratament inuman sau degradant“ (cit.de BBC, 30/06/2010). Va fi interesant dev\zut ce latur\ a factorilor decizionali (aceeapolitic\, sau aceea justi]iar\) va avea maimult\ greutate `n luarea deciziei cu privire latipul de investiga]ie c\reia ì vor fi supuseinstitu]iile britanice acuzate de `nc\lcareadrepturilor omului.

{i eternul latin...

Robert Hossein nu este judec\tor dec`t lafigurat – prin intermediul artei sale [i maiales al pieselor pe care le pune `n scen\. ~n

ultimii ani, marile sale reu[ite teatrale s`ntreconstituiri ale unor procese celebre:L’Affaire du courrier de Lyon, Je m’appelaisMarie-Antoinette [i L’Affaire Seznec. ~ntr-uninterviu publicat `n Le Figaro Magazine din6 februarie 2010 (p. 84), reporterul `l `ntreab\cum vede el (sau `n ce ar consta) o reform\a justi]iei. Hossein r\spunde direct: „Qu’ellen’oublie pas l’individualisation de la peine.Sans individualisation, il n’y a pas de justicequi vaille“.

Sigur, ve]i spune ([i pe bun\ dreptate) c\astfel de repere s`nt pur circumstan]iale, iarcriteriul lor de selec]ie poate fi la fel de con-troversat ca [i subiectele luate ca exemplu.Ceea ce am vrut eu s\ spun este c\ discu]iacu privire la ce anume st`rne[te nevoia dereform\ `n plan juridic (sau educa]ional,politic, economic etc.) merit\ purtat\. Estenu doar un bun prilej de hermeneutic\ apli-cat\, ci [i o ocazie de a `n]elege ceva cu pri-vire, pe de o parte, la natura uman\ [i formeleei de manifestare `n diferite spa]ii socio-cul-turale, iar, pe de alta, la conturul tr\s\turilordominante ale realit\]ii `n cadrul spa]iilorrespective. De pild\, faptul c\ rom=nii s`nt,ast\zi, extrem de sensibili la fenomenul co-rup]iei, `n timp ce respectarea drepturiloromului constituie o preocupare prioritar\ abritanicilor, iar experien]a individualizat\ avictimelor injusti]iei ì mi[c\ pe francezispune ceva despre timpul `n care tr\im.

Referin]e:

The Guardian, 27/02/2010, 15/05/2010Le Figaro Magazine, 6/02/2010Revista 22, nr. 14 (1047), 30/03/2010 – 5/04/2010BBC news, www.bbc.co.uk, 21/05/2010 [i 30/06/2010

Misterele justi]iei (III):g`nduri de reform\

1. „S-a `nregistrat –31 grade Celsius laMiercurea Ciuc.“ (prognoza meteo la ru-brica {tirile care conteaz\ a postului deradio Europa FM, 24 / 01 / 2010, 8h05).Gradele Celsius au fost `nregistrate, verbulla diateza reflexiv\ are valoare pasiv\, deciacordul `n num\r `ntre predicat [i subiecteste indiscutabil obligatoriu.

2. „Urmeaz\ s\ vede]i `n zilele urm\-toare /.../“ (matinalul De[teptarea al ace-luia[i post de radio, 25 / 01 / 2010, 9h10).Oare nu se putea evita o repeti]ie de nivel[col\resc, de pild\ prin viitorul verbului-baz\ (ve]i vedea) sau printr-o construc]iesintactic\ – de exemplu, o propozi]ie –atributiv\, dependent\ de substantivul

determinat „zilele“, dar diferit\ lexical deverbul „a urma“ (care vor veni)?

3. „ /.../ `l ve]i cunoa[te pe Dumitru `ntoate formele sale /.../ „ (ibid.). Ne (tot) `n-treb\m: care „forme“? Trupe[ti sau sufle-te[ti? Materiale sau spirituale? Palpabilesau impalpabile? {i a[a mai departe. Cumpo]i s\ „cuno[ti“ un om, omul `n general,`n formele lui? Personal, nu cred c\ tocmai„formele“ omului s`nt cele ce trebuie mai`ntì a fi cunoscute de c\tre ascult\torulunui post de radio, indiferent de gradul luisau al nostru de curiozitate.

(Liviu Franga)

Suferin]ele limbii rom=ne (I)

DE

TE

CT

OR

DosarTTIIMMPPUULL4

iulie-august 2010 www.timpul.ro

GABRIELANDREESCU

Condi]iile

Pedepsele pentru tinerii care au f\cut partedin Tineretul Universitar Na]ional }\r\nesc [iOrganiza]ia „subversiv\“ a Partidului Na]io-nal }\r\nesc Manist au variat destul de mult.Ioan B\rbu[, ini]iatorul, a primit 15 ani `nchi-soare sever\, Adrian Marino, se pare al doilea`n ordinea importan]ei, [i mai mul]i bucure[-teni, zece ani temni]\ grea [i pierderea unordrepturi civile, accept`ndu-se circumstan]eatenuante. Ie[enii au pl\tit cu p`n\ la cinci ani`nchisoare.

E greu s\ sesiz\m c`t de mult a contat ati-tudinea `n fa]a anchetatorilor, dar ea avea cusiguran]\ un rol [i acuza]ii [tiau aceasta. Pur-tarea a fost `n general demn\, semn c\ gene-ra]iile n\scute la `nceputul secolului au avut ocultur\ a onoarei mult diferit\ dec`t cele ceaveau s\-[i fac\ educa]ia `n zorii regimuluicomunist. Declara]iile lui Ioan B\rbu[ s`ntseci, nu se pl`nge `n nici un moment, ceea ceexplic\ poate asprimea pedepsei.

~n ce-l prive[te pe Adrian Marino, acestaare atitudinile m`ndre amintite `n episodulprecedent. Se adaug\ tentativa de a-[i anun]acolegii pe care-i b\nuia `n libertate. Mai re-produc unul din mesajele sale:

„Stimate d-le Profesor [Ioan Botez],Ve]i fi aflat de accidentul nostru. ~ntruc`t

numele Dvs. a fost pomenit la anchet\, iardup\ observa]iile noastre v\ afla]i `n clipa defa]\ sub atent\ supraveghere, se impune at`tla Ia[i, c`t [i la Bucure[ti, o aten]ie extrem\.Avertiza]i pe to]i amicii. Curierul merit\ o`ncredere absolut\ [i v\ va da informa]ii [iinstruc]iuni verbale. Nu p\stra]i nimic com-promi]\tor acas\. Moralul nostru este exce-lent, iar `ncrederea ne[tirbit\. Consola]i, dac\pute]i, pe tat\l meu. Marino“1

Adrian `[i asum\ `n fa]a anchetatorilor,deschis, opiniile [i ac]iunile politice. Nu estesingurul care `[i enun]\ scopurile cu aplomb.Mitrea S. Dumitru o face [i el: „Precizez c\scopul ac]iunii noastre era de a reorganiza ti-neretul universitar na]ional ]\r\nist pentru oschimbare de regim.“2

Cum e de b\nuit, dosarele nu `nregistreaz\cruzimea mijloacelor folosite `n timpul an-chetei. Am g\sit `ntre paginile de penitenciarun document al Ministerului Afacerilor Inter-ne, Direc]ia General\ a Securit\]ii Statului 5cu un con]inut interesant, care permite o du-bl\ interpretare. Ordinul adresat Direc]ieiRegionale de Securitate cere intensificarea [iad`ncirea m\surilor de cercetare a elemente-lor PN} re]inute `n urma opera]iunilor din15/16 august 1949. ~n acela[i timp, col. M.Dulgheru [i cpt. T. Fiamboli au grij\ s\ enun]e:„V\ atragem aten]iunea c\ aceste „Conclu-ziuni [i Sarcini“ trebuie s\ constituie pentruDvs numai un `ndreptar general, astfel `nc`ts\ nu fie aplicate `n mod mecanic `n desf\[u-rarea cercet\rilor…(…) ve]i proceda la clari-ficarea elementelor ce apar c\ n-au desf\[uratnici un fel de activitate du[m\noas\ regimu-lui nostru, urm`nd a ne propune eliberareaacestora, f\r\ a se a[tepta terminarea ancheteituturor celor re]inu]i. … Clarificarea situa]ieiunor asemenea elemente este necesar\ deoa-

rece regimul nostru democratic `n]elege s\ lo-veasc\ f\r\ cru]are numai elementele du[m\-noase Republicii noastre populare [i elemen-tele cari au desf\[urat activitate organizat\.Nu este `ns\ nici just [i nici echitabil de a lovi`n oameni nevinova]i, cari apoi din cauza lo-viturilor nedrepte ar putea `ngro[a r`nduriledu[manilor regimului…“3

Este posibil ca ordinul s\ fi cerut subordo-na]ilor ceva mai mult\ ra]ionalitate `n m\su-rile lor. Dar e cel pu]in la fel de probabil caderularea pe band\ a anchetelor, ca [i a pro-ceselor `n urma ob]inerii de „probe“ prin mij-loace brutale s\ fi dus la situa]ii critice, iarconducerea ministerului s\ se fi v\zut obli-gat\ s\ r\spund\ `n vreun fel, s\ se acopere `nfa]a conducerii de partid.

Presiunea asupra celor ancheta]i sau `ncar-cera]i trebuie `n]eleas\ [i ]in`nd cont de rapor-turile institu]ionale de atunci. Puterea siste-mului de reprimare era total\. ~n dosarul depenitenciar al TUN} se afl\ o not\ prin careconducerea `nchisorii cere prelungirea pedep-sei de]inutului Eugen Mailat cu 60 de luni.Mailat se declarase f\]i[ du[man al ideii co-muniste, iar informatorii denun]aser\ „ura…pe care o are fa]\ de regimul nostru“.4 Propu-nerea se aprob\, urmeaz\ anchetarea [i con-damnarea pentru activitate contrarevolu]io-nar\. Securitatea poporului decidea, judec\-torii se conformau.

Renun]\ri [i c\deri

Acestea fiind amintite, e de b\nuit c\ uniiacuza]i au cedat pur [i simplu `n `nfruntareafizic\ [i simbolic\ cu anchetatorii [i au cola-borat cu ei pentru a primi o pedeaps\ mai

u[oar\. Traian Gheorghiu, principalul acuzat`n lotul de la Ia[i, r\spunde sp\[it la interoga-torii, iar `n `nscrisurile sale ultime cere cle-men]\. A fost condamnat, `n ianuarie 1951, la„doar“ 1 an [i 5 luni `nchisoare. {i profesorulIoan C. Botez d\ semne de supunere. ~n de-clara]ia din 24 august 1949 va accepta c\„…`n]eleg`nd mersul vremurilor [i d`ndu-miseama de transformarea sufleteasc\ a tinere-tului, `n]eleg pe viitor s\ pot da [i probe desimpatie fa]\ de acest regim. Voiu c\uta … a`n]elege din ce `n ce mai constructiv marilerealiz\ri ale Guvernului actual.“5 Sau iat\ unpasaj semnat de Gheorghe Budurc\: „Co-mentariile [cu Gh. Chiper] le f\ceam tot `nspirit reac]ionar [i speram c\ situa]ia se vaschimba `n urma interven]iei ce s-a `nceputcu Puterile din Apus…“6 Astfel de formul\rifac not\ distinct\ cu comentariile m`ndre alelui Marino.

Fiecare de]inut este un caz. Petru P. Andrei,fiul cunoscutului sociolog [i ministru PetreAndrei, folose[te `n declara]iile finale un lim-baj nea[teptat de umil: „Ajuns la Ia[i, din-tr-un spirit de arivism ne`n]eles [i `n continuuconflict cu so]ia mea m-am `nscris `n PartidulNa]ional }\r\nesc (…) M-am al\turat grupu-lui diversionist I. Botez [i Gh. Chiper. …Nu-mi pot explica aceast\ atitudine a mea …Cu angajament solemn de a deveni un daposibilitatea reabilit\rii.“7

Ce explic\ aceast\ atitudine dezv\luie totdosarul s\u prin notarea `ncerc\rilor lui PetruAndrei de a-[i ap\ra so]ia [i fiica. Este vizibi-l\ speran]a `ncarceratului de a fi al\turi decele dou\ fiin]e pe care le iubea [i al\turi decare dorea s\ revin\. Face ceea ce este posibils\ le protejeze. Sentimentele fa]\ de fiin]ele

dragi de acas\ s`nt foarte intense, evidente [idin logica, [i din stilul a ceea ce spune. Cum s\califici zbaterea unui om aflat `n situa]ia lui?

Alteori `ns\, cercet\torul intrat `n arhivacreat\ de sinistra institu]ie de represiune facefa]\ unei dezgoliri umane `n care circumstan-]a amenin]\rilor p\le[te. La 15 mai 1950, stu-dentul S.I., din anul 5 al Facult\]ii de Medi-cin\ Uman\, d\ `n timp ce se afla la peniten-ciarul Pite[ti o declara]ie care poate fi luat\ camodel al genului. Dup\ ce descrie pe largactivit\]ile pentru care fusese incriminat,folose[te urm\toarele formul\ri la adresacelor v`na]i de Securitate `n dosarul fostuluiTUN} [i la adresa lui `nsu[i:

– „..]in s\ afirm c\ multe din ac]iunile `n-dreptate `mpotriva clasei muncitoare au fostf\cute la ordinul b\tr`nilor din conducereafostului PN} prin elemente legionare infil-trate p`n\ `n cele mai `nalte posturi de con-ducere a TUN}“;8

– „Dup\ eliberarea mea din penitenciarulJilava la 4 iulie 1948 am `n]eles s\ nu maiac]ionez sub nici un fel politic. Acest lucrul-am `mp\rt\[it imediat dup\ eliberarea meadlui Inspector Gral Dulgheru `n cursul uneiaudien]e ce i-o solicitasem. Domnia mea mi-a spus c\ pasivitatea nu e suficient\. ~n spi-ritul meu burghez [i mentalitatea retrograd\ce m\ caracterizeaz\ nu am `n]eles datoria cem\ a[tepta. Am continuat s\ r\m`n pasiv…“9

– „Eu, `n loc s\ fi `n]eles c\ prin aceast\demascare `mi crea condi]iuni obiectivepentru a-mi revizui complet atitudinea dintrecut, `n momentul `n care susnumitul adeclarat c\ trecutul meu reac]ionar nu-mi d\dreptul de a mai fi `n mijlocul lor la cursuri,,am protestat declar`nd c\ pentru trecut am datsocoteal\.“ … „De altfel eu nu caut prin a-ceast\ declara]ie pe care o dau din proprieini]iativ\ s\ m\ scuz, ci dimpotriv\ s\ demasctoate aspectele negative ale trecutului meu …precum [i demascarea tuturor acelora care auavut atitudini [i ac]iuni potrivnice construiriisocialismului `n ]ar\.“10

Colaborarea lui S.I. cu anchetatorii e com-plet\. Demasc\ o cuno[tin]\ care de]inea no-ti]e dup\ discu]iile [i rapoartele care se f\ceau`n cadrul organiza]iei de baz\ a Facult\]ii deDrept din Bucure[ti, `l descrie pe Ioan B\rbu[`n termeni r\ut\cio[i („temperament `nc\p\]`-nat [i servil“), iar dup\ ce `[i exprim\ regretulde a nu-i fi denun]at la timp pe unii colegi,termin\ pe un ton de maxim\ umilitate: „La`ncheierea acestei declara]ii, rog organele an-chetatoare din Direc]ia General\ s\-mi cear\l\muriri pentru fiecare punct expus mai sus,precum [i asupra diferitelor persoane pe carele-a[ fi cunoscut. …Nu cer nici o favoare de-c`t aceea de a putea s\ contribui la zdrobireaultimei r\m\[i]e reac]ionare.“11

Spuneam c\ declara]ia lui S.I. este un mo-del, `ntruc`t ea con]ine o serie complet\ de in-grediente ale pierderii stimei de sine, o ade-v\rat\ plonjare `n ad`ncimi deloc luminoase.Iat\ elementele acestei degringolade: preci-zarea vinova]ilor („ordinul b\tr`nilor…“);anun]area faptului c\ a avut grij\ s\ se pun\anterior la dispozi]ia autorit\]ilor („am `m-p\rt\[it dlui Inspector Gral Dulgheru …“);p\rerea de r\u pentru a-[i fi ap\rat drepturile(„aceast\ demascare `mi crea condi]iuni o-biective…“); folosirea de cuvinte acuzatoarela adresa celor despre care Securitatea cereinforma]ii („temperament servil…“); auto-blamarea, autoacuzarea („spiritul meu bur-ghez [i mentalitatea retrograd\…“); punereala dispozi]ia organelor anchetatoare („rog or-ganele anchetatoare din Direc]ia General\ s\-mi cear\ l\muriri…“); promisiunea unei co-labor\ri totale („pentru a zdrobi r\m\[i]elereac]ionare…“).

Dosarul Marino (II)Istorii de rezisten]\ [i cedare

5Dosar TTIIMMPPUULL

iulie-august 2010www.timpul.ro

O divaga]ie `n cazul {tefan Augustin-Doina[

~n expunerea acestei declara]ii depriman-te, dar a unui om aflat `n m`inile Securit\]ii,cu o pedeaps\ deasupra capului s\u amenin-]\toare, mi s-a p\rut firesc s\ protejez iden-titatea victimei S.I. Cazul s\u trimite inerentla formula care circul\ `n mediile culturale,cu una dintre variante ar\t`nd cam a[a: nu amtrecut prin asemenea orori, nu [tiu dac\ a[ firezistat, deci nu vreau s\ judec (s\ m\pronun] etc.).

Or, chiar aceasta avem de f\cut. Avem dejudecat asemenea cazuri. Cei ce refuz\ s\ sesitueze cu privire la cum arat\ omul subvremi, ori peste vremi, nu o fac `n numelevreunei situ\ri abstracte, superioare, care i-arplasa dincolo de bine [i de r\u, ci invoc`nd uncriteriu c`t se poate de modest, acela alfelului `n care s-ar fi comportat ei `n[i[i subputerea brutalit\]ilor, lu`ndu-se astfel dreptcriteriu al atitudinii morale. Ei subiectiveaz\total, prin urmare nepermis, o tem\ de natur\colectiv\.

La dilemele opiniei etice se adaug\ o alta:este sau nu legitim s\ fie aduse la cuno[tin]aopiniei publice cazurile individuale de ced\riumane? Urm`nd principiul interesului comu-nitar, a[ zice c\, privitor la numele care nuspun nimic, r\spunsul e mai degrab\ negativ.~n schimb, comportarea oamenilor-reper aiunei societ\]i `n fa]a vicisitudinilor vie]ii de-vine de maxim\ relevan]\, [i poate nu at`t dinperspectiva individualit\]ii lor, ci mai alespentru felul `n care se pozi]ioneaz\ societateafa]\ de ei. Logica aceasta `[i g\se[te o sem-nifica]ie particular\ `n spusa c\ rom=nilor nule-au lipsit talentele, ci caracterele.

Problema noastr\ ]ine de natura foartecomplicat\ a ceea ce am numit mai sus at`t desimplu: „comportamentul `n fa]a vicisitudi-nilor vie]ii“. Via]a personalit\]ilor pe care lediscut\m a fost lung\, variate au fost [i epo-cile prin care au trecut. Iat\ de ce e loc s\ faco divaga]ie, `n aceast\ dezbatere pricinuit\ decazul Marino, ca s\ aduc `n discu]ie con-]inutul dosarelor de la CNSAS pe numele lui{tefan Augustin-Doina[. Dintre toate mate-rialele de arhiv\ prin care am trecut, cele alepoetului mi s-au p\rut a solicita cea mainuan]at\ apreciere uman\.

De la sf`r[itul anilor 40 p`n\ `n 1953,scriitorul fusese obligat s\ ocupe modesteposturi de profesor de provincie. P`n\ `n1954, nu a avut drept s\ publice. A fost ares-tat `n februarie 1957 pentru omisiune dedenun], pus `n libertate `n februarie 1958. Af\cut mai multe cereri s\ i se permit\ reluareaactivit\]ii literare, la care i s-a r\spuns cu„nu“. Pe un asemenea fundal, poetul cedeaz\[i scrie cu m`na lui, la 17 ianuarie 1961, acestmemoriu cu care nu are cum s\ se m`ndreasc\nici el, nici admiratorii s\i:

„Ast\zi, dup\ aproape 3 ani de la elibera-rea mea, m\ adresez dv. cu rug\mintea de ami se da posibilitatea s\-mi desf\[or mai de-parte munca de scriitor. Consider, bizuin-du-m\ pe aprecierile unanime de care s-aubucurat poeziile pe care le-am prezentat, c\pot fi util, prin scrisul meu, luptei pe care oduce azi `ntregul nostru popor pentru des\v`r-[irea construirii socialismului […]“ „[…] amfost deprins s\ muncesc, s\-mi c`[tig singurexisten]a, s\ fiu de folos `n m\sura posibilit\-]ilor mele societ\]ii din care fac parte.“12

„P`n\ `n 1946, orientarea mea `n proble-mele de art\ [i literatur\ a fost tipic burghez\:art\ pentru art\, autonomie estetic\; deci apo-litism, deci evazionism, estetism. […] Odat\cu intrarea `n `nv\]\m`nt, eu am p\r\sit a-ceast\ pozi]ie ideologic\, reflex al educa]ieiburgheze pe care o primisem acas\ [i `n [coa-l\, pentru a m\ apropia treptat de ideologiaprogresist\ a clasei muncitoare. Aceast\schimbare de structur\ o dovedesc lucr\rilepentru copii trimise la radio, precum [i poe-ziile [i articolele publicate `n revistele amin-tite. Evolu]ia de fapt a fost destul de lent\,`ns\ decisiv\, oper`ndu-se `n ad`nc, prin de-gajarea progresiv\ de falsele concep]ii `n carefusesem format. ~n momentul arest\rii mele,avem predat la ESPLA un volum cu poeziioriginale.“ „Ast\zi am gata pentru tipar unpoem `nchinat celei de a 15-a anivers\ri aeliber\rii patriei, un volum de versuri, o pies\de teatru, un volum de traduceri etc.“13

„Lipsa mea de vigilen]\, atitudinea mea degur\ casc\ din toamna lui 1956, a f\cut s\ fiucondamnat. A fost o nou\ gre[eal\, o gre[eal\pe car am isp\[it-o printr-un an de `nchisoare.Aceast\ experien]\ dureroas\ a gr\bit [i maimult `n mine procesul de transformare a ve-chiului intelectual burghez …. Din 1958 p`n\azi, timp de 3 ani, procesul s-a radicalizat [ides\v`r[it, g\sindu-[i o expresie adecvat\ `ntextele pe care le am `n sertar.“14

{i iat\ acum promisiunea:„Iat\ de ce m\ adresez Dv. cu toat\ `ncre-

derea: da]i-mi din nou posibilitatea s\ mun-cesc [i s\ public. V\ voi dovedi c\ s`nt cutotul ata[at Partidului [i Guvernului, c\ merit`ncrederea pe care v-o solicit ast\zi din ad`n-cul fiin]ei mele. {tefan Augustin-Doina[“15

Astfel de r`nduri vorbesc despre cedareapoetului `n fa]a poverii materiale a omuluif\r\ de lucru [i, mai ales, a imposibilit\]ii afir-m\rii artistice, esen]a vie]ii unui creator. Con-form dosarului de urm\rire informativ\, supu-nerea lui Doina[ la presiunea organelor a mersmai departe de asumarea statutului de „tovar\[de drum“. Iat\ ce afirm\ referatul cu propuneride trecere a numitului Popa {tefan-Doina[ `neviden]a pasiv\ din 31 ianuarie 1963:

„La data de 28 iunie 1962 susnumitul afost luat `n eviden]\ `n cadrul dosarului de o-biectiv nr. 297 – «Scriitorii» pentru motivulc\ `n anul 1957 a fost condamnat de c\treTribunalul Militar Bucure[ti la un an de `n-

chisoare … ~n tot timpul execut\rii pedepseiel a fost folosit ca agent de camer\ de c\treorg. Dir. VIII. Dup\ eliberare, de la data de 7februarie 1958, el este folosit de c\tre noi caagent `n problema «Scriitorii». ~n toat\aceast\ perioad\ de c`nd el este `n leg\tur\ cuorganele noastre a avut o atitudine just\ de-masc`nd atitudinea du[m\noas\ a elementelorpe l`ng\ care a fost dirijat, ar\t`ndu-[i ata[a-mentul s\u fa]\ de regimul actual prin scriericu tematic\ actual\. Fiind un element munciinoastre [i d`nd dovad\ de `ncredere `n muncasa de scriitor, Propunem s\ se aprobe trecereasusnumitului PSD `n eviden]a pasiv\.“16

Pare clar, nu? Nota raport din 9 decembrie1962 pe care o face „[eful“ la referatul dincare am citat mai sus ofer\ `ns\ o surpriz\:

„Consider c\ tov. lt. mj. S\raru Pavel nu asurprins exact situa]ia agentului. Probabil c\a tras concluzii din unele aspecte de supra-fa]\. Mai repede `nclin s\ cred c\ nu-l cunoa[-te `ndeajuns, de[i lucreaz\ de peste 6 luni.

Recrutarea acestui agent nu s-a terminat la7 februarie 1958 c`nd i s-a luat angajamentul,ci mult mai t`rziu, c`nd a `n]eles rostul munciinoastre [i s-a debarasat `ntruc`tva de concep-]iile mici burgheze despre aceast\ munc\.Nici acum nu este vindecat complet deaceast\ meteahn\. A[a ne putem explica reti-cen]ele sale. ~ntr-o anumit\ perioad\… a fostserios verificat: T.O., S.O., coresponden]a [inu a rezultat nimic compromi]\tor. Dup\ cel-am ajutat s\ p\trund\ `n via]a literar\,agentul [i-a schimbat mult atitudinea fa]\ denoi. A furnizat material informativ [i `n cazullui Negoi]escu – foarte bun prieten… Pe vii-tor va fi dirijat concret pt. a cunoa[te mani-fest\rile [i atitudinea lui Regman Cornel, PaulEverac, Horia Popescu, Ion Negoi]escu… M.Petroviceanu, Mihai Constantinescu,… [iSorana Coroam\, Victor Moldovan. Nu s`ntde acord cu [probabil trecerea `n eviden]a pa-siv\]… Indescifrabil (document olograf).17

Exist\ pu]ine cazuri `n care documentelede arhiv\ s\ ofere o prob\ at`t de evident\, [imai ales direct\, privind caracterul aproapearbitrar `n care ofi]erii de securitate puneauetichete pe oamenii afla]i sub supravegherealor. ~n general, munca de verificare a diferite-lor sus]ineri din documente, posibil\, implic\trecerea prin `ntregul dosar [i c`nd este po-sibil, apelul la surse exterioare. Aici `ns\,[eful dlui S\raru Pavel a f\cut alte doveziinutile. Dar [i acesta exagera cu privire la ro-lul informativ al lui {tefan Augustin-Doina[,de vreme ce „agentul“ avea s\ bat\ cu m`nalui, la ma[ina de scris, adeziunea lui Ion Ne-goi]escu la Scrisoarea deschis\ din 1977semnat\ de Paul Goma.

Dosarul lui {tefan Augustin-Doina[ maiofer\ o informa]ie excep]ional\. Volumul 1din Arhiva CNSAS cu indicator I 2627 pe nu-mele Popa {tefan Augustin, con]ine 16 file18.Penultima foaie, care fusese anterior copertaa treia, are scris pe ea: „Dosarul con]ine 294file“. Propozi]ia a fost t\iat\, iar o not\ indic\renumerotarea.19 Din cele 294 de file, CNSAS– [i implicit cercet\torul – a primit 16 file! Eadev\rat c\ persoanelor ce lucreaz\ `n arhivaCNSAS le trec tot timpul prin fa]a ochilorfile cu c`te un vechi num\r din dosarul de Se-curitate [i cu cel nou, dat de CNSAS, prob`ndschimb\rile la trecerea dintr-o custodie `nalta. Dar e fapt rar s\ ai dovada c\ SRI a p\s-trat 95% dintr-un dosar. Am mai spus, dar totg\sesc motive s\ repet: faptul c\ lucr\m doarcu e[antioane din dosarele penale, de urm\ri-

re informativ\ sau de re]ea care oricum sinte-tizeaz\, a[a cum am v\zut, mai mult motiva-]iile securi[tilor, demonstreaz\ extrema grij\care trebuie dat\ interpret\rii lor.

Atitudinea lui Adrian Marino`n oglind\

Aten]ia dat\ declara]iilor studentului lamedicin\, apoi dosarului lui {tefan Augustin-Doina[ e motivat\ de nevoia de a aduce amin-te condi]iile `n care oamenii erau sili]i s\ r\s-pund\ organelor de represiune. Felul `n careacuza]ii `[i formuleaz\ declara]iile vorbe[te`n multe nuan]e despre lucrurile cu care seconfruntau; despre cum se raportau la oa-menii c\rora le puteau periclita via]a prinr\spunsurile lor; cum se situau fa]\ de ei `n[i[i`n momente de cump\n\; cum tr\iau valoriprecum demnitatea, respectul de sine, cuvintece sun\ altminteri emfatic dar au, `n aseme-nea momente, o intensitate cople[itoare. Peurma unor astfel de nuan]e putem s\ plas\mmai bine, `n contextul vie]ii [i al cercet\rii,statura uman\ a lui Adrian Marino.

Dup\ anchete, dup\ anii de `nchisoare,dup\ domiciliul obligatoriu, la sf`r[itul anilor60 Adrian Marino s-a aflat `n fa]a unei fe-restre de oportunitate pe care a asumat-o ca oprovocare: acceptarea `nt`lnirilor confiden-]iale cu ofi]erii de securitate [i ascultarea soli-cit\rilor lor pentru a realiza opera cultural\ce-l obsedase toat\ via]a.

Putea s\ fie oare un asemenea compromis,de care era foarte con[tient, compatibil cum`ndria lui, cu propensiunea pentru contesta-]ie [i onestitate? Materialele `ntocmite pe nu-mele lui Adrian Marino de Securitate nu dez-mint aceste atribute, ba chiar le confirm\ maiclar. Arhiva dovede[te c\ el nu a `ntreprinsnimic pentru sus]inerea strategiilor de influ-en]are ale regimului. Din contr\, ea vorbe[temai cur`nd despre modul `n care Marino a`ncercat s\ foloseasc\ Securitatea pentruscopurile sale culturale.20 F\r\ s\ o doreasc\,documentele probeaz\ [i imaginea foarte`nalt\ pe care o aveau ofi]erii de leg\tur\ des-pre critic. Acesta le impunea, fapt ce poate s\fi jucat un anumit rol `n evolu]ia raporturilordintre c\rturar [i Securitate.

1 Arhiva CNSAS, Dosar P 013838, Vol. 2, f. 61bis.2 Arhiva CNSAS, Dosar P 013877, Vol. 2, f. 61.3 Ordinul R.Nr.103.675 din 9 septembrie 1949,

Arhiva CNSAS, Dosar P 013877, Vol. 2, f. 116, 116v.4 Dosarul s\u intr\ în cele dou\ serii de volume de

penitenciar: Arhiva CNSAS, Dosar P 013877, Vol. 11, f. 1.5 Arhiva CNSAS, Dosar P 013838, Vol. 3.6 Declara]ia din 10 august 1949: Arhiva CNSAS,

Dosar P 013838, Vol. 3, f. 242.7 Arhiva CNSAS, Dosar P 013838, Vol. 3, ff. 88-90.8 Arhiva CNSAS, Dosar P 013877, Vol. 7, f. 792, 792v.9 Ibidem. f. 794.10 În leg\tur\ cu demascarea celui în cauz\ de c\tre un

coleg, în timpul unei ore la facultate, dup\ care i s-ainterzis s\ mai participle la cursuri (Ibidem. ff. 797-798).

11 Ibidem. f. 809.12 ~n ultimii 3 ani nu fusese `ncadrat nic\ieri (Arhiva

CNSAS Dosar I 2628 vol. 1, f. 110).13 Ibidem., f. 111.14 Ibidem., f. 112.15 Idem.16 Arhiva CNSAS, Dosar I 2628, vol. 2, f. 2.17 Ibidem., f. 3.18 Dosarul a fost microfilmat la 26.11.1993.19 Dosarul operativ de la Securitate cu nr. 238360.

Opera]ia a fost f\cut\ la data de 3.07.2002. S`nt indicatenumele reprezentantului SRI [i cel al CNSAS care aufinalizat procedura.

20 Formularea îi apar]ine lui Andrei Niculescu.

AgoraTTIIMMPPUULL6


SORINBOCANCEA

Turn\torii ca anticomuni[ti de mare clas\

~n afar\ de cele dou\ aspecte analizate `nsec]iunile precedente (faptul c\ anticomunis-mul este o ideologie f\r\ partid [i orientareaaten]iei spre sistemul comunist [i nu spre per-soane), al treilea fenomen ce a adus prejudiciianticomunismului `l reprezint\ infiltrarea `nr`ndul militan]ilor anticomuni[ti a unor turn\-tori ai securit\]ii. {i nu este vorba de oameni deduzin\, de [efi de asocia]ii de locatari, de chel-neri, portari sau prestatori de servicii cotidieneai celor lua]i `n vizor, ci de v`rfuri ale politicii[i societ\]ii civile post-comuniste. Timp depeste trei cincinale (s\ m\ exprim `n unit\]itemporale familiare lor), ace[ti tovar\[i binev\zu]i de ochii alba[tri ai odiosului regim [i-auascuns cu dib\cie [i [i-au `ntre]inut cu ulei [ismirn\ scheletul din propriul dulap, au reu[it s\ne vr\jeasc\ astfel `nc`t i-am socotit oameniafla]i `n avantgarda lumii pe care ne-o doream,persoane cu scaun la cap [i oneste (mai alesoneste). S`nt cei care, oriunde s-au exprimat,au st`rnit valuri de admira]ie, au fost `ndr\gi]i,noua genera]ie de indivizi care voiau ceva dela via]\ lu`ndu-i ca modele.

Pentru a nu r\m`ne `n cadrele generale, voiindica unele cazuri, ordinea fiind f\r\ impor-tan]\. ~n via]a politic\, este vorba de senioriiliberali Mircea Ionescu Quintus, Dan AmedeoL\z\rescu [i Alexandru Paleologu. Nu a[ vreas\ vorbesc [i despre cei din categoria insistentmediatizatului senator Ghi[e, fiindc\ `n cazulacestora nu a existat riscul de a fi lua]i ca mo-dele de demnitate sau de rezisten]\ fa]\ decomunism, fiind vorba de turn\tori de duzin\.~n societatea civil\, este vorba de celebrelecazuri ale celebrilor Sorin Antohi, CarolSebastian, Constantin B\l\cianu Stolnici [iAdrian Marino.

Ceea ce ì une[te pe ace[ti turn\tori estefaptul c\, cu excep]ia lui Al. Paleologu, to]i auascuns faptul c\ au colaborat cu securitatea,fiind deconspira]i dup\ o lung\ perioad\ `ncare s-au bucurat de succes. Pe Paleologu l-amtrecut printre ei pentru c\, `n pofida faptului c\[i-a recunoscut fapta dup\ Revolu]ie, atitudi-nea sa fa]\ de ceea ce a a f\cut a adus prejudiciianticomunismului.

~n fond, cu ce au afectat aceste cazuri mi[-carea anticomunist\? Iat\ care ar fi, `n opiniamea, elementele ce au subminat aceast\ mi[ca-re: `n primul r`nd, r\m`nerea turn\torilor `nspa]iul public sub masca reprezentan]ilor lumiinoi; `n al doilea r`nd, reac]iile opiniei publice(mai exact ai celor mai importan]i vectori aiopiniei publice) fa]\ de deconspirarea acestorturn\tori; `n fine, modul `n care aceste perso-naje au `n]eles s\-[i prezinte situa]ia, atuncic`nd au f\cut-o. S\ le lu\m pe r`nd.

1. Prezen]a unei adev\rate triplete de aur aturn\toriei la v`rful PNL a dus la blocarea legiilustra]iei, Ticu Dumitrescu trezindu-se tr\dattocmai de c\tre cei pe care ì credea camarazi`ntr-ale anticomunismului. Cum putea trecelegea Ticu `n condi]iile `n care turn\torii eraucei ce urmau s\ o voteze?! Tripleta seniorilor afost doar v`rful icebergului, fiindc\ partiduldispunea de e[alonul doi, `n care figurau cama-

razii lui Ghi[e, cu tot neamul lor cel decon-spirat [i nedeconspirat. {i `n celelalte partide ceau format Conven]ia (coali]ie ce a c`[tigatalegerile din 1996 tocmai pe mesaj anticomu-nist) s-au aciuat exemplare din aceast\ catego-rie. S\ ne mai mire atunci faptul c\ [i `n prezentlegea lustra]iei (alta ca form\ [i con]inut dec`t„legea Ticu“) `nc\ nu e `n vigoare?

~n afar\ de blocarea legii lustra]iei de c\treturn\torii recompensa]i politic, un alt prejudi-ciu adus de r\m`nerea `n spa]iul public a tutu-ror turn\torilor celebri a fost apari]ia sentimen-tului de ne`ncredere `n mi[carea anticomunist\.~n momentul `n care cei ce se propuneau camodele ai noii societ\]i s-au dovedit a fi tocmaiinversul a ceea ce credeam a fi, apare senti-mentul de ne`ncredere `n to]i cei ce practic\discursuri similare. Dezam\gi]i, oamenii debun\ credin]\ care mai vibreaz\ la discursulanticomunist pot spune despre orice militantanticomunist c\ face ceea ce face tocmai pen-tru c\ are o pat\ la dosar, a[a cum s-a `nt`mplatcu ceilal]i. Anticomunismul poate ap\rea astfelca un proiect al vechilor structuri comunisto-securiste, prin care acestea `[i produc propriulnegativ pentru a-l `mpinge spre o detonarecontrolat\. Putem s\-i acuz\m pe comuni[ti deorice, numai de necunoa[tere [i de bun\ utili-zare politic\ a dialecticii, nu. Dup\ deconspira-rea acestor turn\tori, pu]ini au mai r\mas cei ce`ntre]in discursul anticomunist [i din ce `n cemai pu]ini cei dispu[i s\-l mai asculte. Voit saunevoit, dialectica a lucrat `n defavoarea antico-munismului.

~n fine, e bine s\ ne amintim [i de incidentulpetrecut la {coala de var\ „Germania [i Rom=-nia: Transferuri academice, culturale [i ideolo-gice“, organizat\ la Berlin `ntre 19 [i 25 iulie2008 de ICR-Berlin, c`nd Rom=nia a fost re-prezentat\ de Sorin Antohi [i Andrei CorbeaHoi[ie (un alt turn\tor dovedit), fapt ce a atrasprotestele Hertei Müller. C`nd m\ g`ndesc cuc`t\ promptitudine i se umezesc ochii d-lui Ho-ria-Roman Patapievici doar la rostirea sintag-mei „memorialul durerii“ nu mai `n]eleg nimic.Incidentul ne dovede[te faptul c\ anticomuni[-tii de afar\ au r\mas s\ ne p\zeasc\ de gafeleanticomuni[tilor din interior, c`]i or mai fi.

2. ~n dezbaterile pe marginea turn\toriloraminti]i, tema dominant\ a fost condamnareaprocesului de demascare, din urm\toarele mo-tive: a) e vorba de persoane private (`n cazullui Carol Sebastian, un jurnalist bine cotat,socotit printre cei mai buni din noua genera]ie,acest lucru a fost sus]inut atunci chiar de pre-[edintele Clubului Rom=n de Pres\, nemilosul,obiectivul, Cristian Tudor Popescu); b) succe-sul profesional ì scute[te pe turn\tori de bla-mare (`n cazul incidentului de la Berlin, cuaceast\ ideea a cochetat H-R Patapievici `nap\rarea sa fa]\ de acuza]iile Hertei Müller); c)`n fine, turn\torii s`nt victime ale regimului [inu ar trebui s\-i judec\m.

Cu primul argument nu s`nt de acord din ur-m\torul motiv: jurnali[tii nu s`nt simpli cet\-]eni, ci persoane cu responsabilitate public\;dac\ atunci c`nd ì interpeleaz\ pe oameniipolitici se erijeaz\ (convenabil) `n vox populi,trebuie s\-[i asume exigen]ele prezen]ei publi-ce [i c`nd s`nt ei `n[i[i interpela]i.

Fa]\ de a doua tez\ am urm\torul contraar-gument: `n discu]ie nu este valoarea profesio-nal\ a turn\torului, ci calitatea sa moral\. ~ndiscu]ie nu era opera lui Sorin Antohi. Voi citimai departe Utopica [i alte texte ale acestuiautor, dar s`nt convins c\ persoana respectiv\are grave probleme de caracter, fapt confirmat[i de falsificarea propriului CV.

Cu a treia tez\ s`nt de acord doar par]ial: M.Ionescu Quintus, Dan Amedeo L\z\rescu, C.B\l\ceanu Stolnici, Sorin Antohi, Carol Sebas-tian, Adrian Marino [.a. au fost victime ale

securit\]ii, fapt ce nu exclude `ns\ [i posibilita-tea de a fi unii dintre tic\lo[ii no[tri dragi. As-cunz`nd ceea ce au f\cut, ei au `nceput prin a fivictime [i au sf`r[it `n tic\lo[ie.

S`nt triste episoadele racol\rii unor persoa-ne aflate `n deten]ie [i supuse agresiunilor fizi-ce [i psihice. La fel s`nt [i scenele racol\rii ele-vului Antohi Sorin [i studentului SebastianCarol, evenimente pe care nu le dorim nim\-nui, oric`nd [i oriunde s-ar afla. P`n\ aici, victi-mele se bucur\ de toat\ compasiunea noastr\,dac\ asta poate alina c`t de c`t trauma pe careau suferit-o. Dar, dac\ dup\ ’89 ele ar fi poves-tit ceea ce li s-a `nt`mplat, ar fi avut loc `ntr-unmemorial al durerii. Nu po]i acuza pe nimenipe motiv c\ nu rezist\ la presiuni psihice sau ladurere, fiindc\ nimeni nu [i-a ales natura. Nu ìputem condamna pe cei `n cauz\ c\ nu au fosteroi. Dar, nu pot s\ nu m\ `ntreb de ce au ]inutascuns at`]ia ani faptul c\ au turnat. Ba, maimult, `n acest timp unii au [i scris cu mult ta-lent despre securitate [i turn\tori de ni se `nc\l-zea inima citindu-i. De asta spun c\ tic\lo[ialor nu a `nceput `n perioada deten]iei, a liceuluisau a studen]iei, ci `n perioada post-comunist\,c`nd au ascuns fapta lor unei societ\]i dispuses\ le acorde circumstan]ele atenuante [i s\-iconsidere victime ale fostului regim. Asta `nm\sura `n care o tr\s\tur\ de caracter se supuneregimului temporalit\]ii.

Reac]iile vectorilor de opinie `n momentuldeconspir\rii turn\torilor celebri au dovedit c\anticomunismul ]ine p`n\ `n momentul `n care`n discu]ie s`nt prietenii sau persoanele pe carele apreciem. Ceea ce era lesne de `n]eles `n ca-zul securi[tilor a devenit de ne`n]eles `n cazuri-le unor intelectuali rasa]i, unor politicieni cumare vizibilitate sau unor jurnali[ti de succes.

~mi aduc aminte de spusele unui b\tr`n ex-perimentat `n cele umane, ce a tr\it `n urm\ cupeste dou\ mii de ani: „nedreptatea suprem\este s\ pari a fi drept f\r\ s\ fii“ (Platon). Astaau reu[it cei de care vorbim: `n loc s\ ias\ s\vorbeasc\ despre nenorocirea moral\ de a fifost agen]ii nenorocirii fizice ale cuno[tin]elor[i prietenilor lor, ei au `nceput s\ ne ]in\ lec]iide moral\ [i s\ condamne comunismul pe careei l-au sprijinit. Cu talent, cu m\iestrie, a[acum ì st\ bine tic\losului perfect.

Ei au fost adesea judeca]i `n compara]ie cucei pe care i-am socotit tic\lo[i de meserie, cuofi]erii de securitate care s-au ocupat de poli]iapolitic\ [i cu cei care au colaborat `n acest scopcu securitatea pe fa]\, fie ca turn\tori [tiu]i prinredac]ii, universit\]i sau unit\]i de produc]ie,fie ca „tovar\[i de n\dejde“ cu func]ii de con-ducere. C`nd vrem s\ ne proiect\m portretulrobot al tic\losului comunist, ne g`ndim, deregul\, la ace[ti indivizi care ne-au afectat „lavedere“. Dar, cred c\ nu doar ace[tia s`nt decondamnat, ci [i aceia care au reu[it s\ se as-cund\ vreme `ndelungat\, p`n\ c`nd au fostnevoi]i s\ ias\ din aura `n care au reu[it s\ secamufleze. Marea problem\ care apare nu estesimplul fapt c\ unii turn\tori au fost devoala]i,ci acela c\ formatorii de opinie au tratat cazu-rile lor cu m\suri diferite. Ceea ce era valabil`n cazul tic\lo[ilor patenta]i nu mai era [i `n celal tic\lo[ilor dragi opiniei publice.

P`n\ la urm\, nimeni nu avea preten]ia ca eis\ se spovedeasc\, ci doar s\ nu mai populezespa]iul public. Pentru ni[te con[tiin]e critice caale lor, autolustrarea ar fi fost un gest de nor-malitate. C`[tigul pe care am avut impresia c\ni l-au adus ca oameni de spirit este mai micdec`t paguba pe care au produs-o, fiindc\ ase-menea evenimente dau impresia c\ nu mai po]iavea `ncredere `n nimeni, c\ to]i cei care neapar ca repere morale sigur au ei o problem\ ladosar, c\ orice discurs etic este ap\ de ploaie,simplu exerci]iu stilistic departe de a exprimao convingere. Aceste personaje mi-au creat im-presia unor soli[ti de oper\ care, dup\ concert,

se gr\besc spre cas\ pentru a asculta `n intimi-tate, relaxa]i, manele.

Mai mult dec`t at`t, oameni precum cei lacare m\ refer le dau posibilitatea tic\lo[ilor„oficiali“ s\ par\ mai buni. Lui Felix ì convineasocierea cu Max (numele de cod al lui CarolSebastian): el a tr\it bine [i `n vechiul regim [idup\; Max, nu. Acum, s`nt oarecum pe piciorde egalitate, fiindc\ s`nt percepu]i ca asocia]i`n acela[i efort de a-[i dosi pata din trecut. IarFelix, a c\rui deconspirare nu a dezam\git a-proape pe nimeni, poate s\ mai spun\ o dat\senin c\ to]i cei ce au lucrat la stat au fostcolaboratori ai securit\]ii.

Din parteneri de dialog, aceste personaje auajuns simplu material didactic la o lec]ie de mo-ral\, `n care toate cele aflate `n ultimul timp [icele pe care le vom mai afla ne `nva]\ c\, dac\`n cazul tic\lo[ilor oficiali lucrurile s`nt simple,mai greu ne este s\ le g\sim un nou loc `n uni-versul nostru simbolic tic\lo[ilor no[tri dragi.

3. Ne`ncrederea `n discursul anticomunist,generat\ de dezam\girea fa]\ de sus]in\torii a-cestui tip de discurs deconspira]i ca fiindagen]i ai regimului advers, este poten]at\ [i demodul `n care turn\torii celebri au `n]eles s\-[iprezinte situa]ia. Propun s\ analiz\m cazurilePaleologu, Antohi [i Marino.

~n cazul lui Al. Paleologu, tic\lo[ia nu s-amanifestat prin ascunderea pe o perioad\ `nde-lungat\ a statutului de turn\tor, ci prin modul`n care [i-a justificat gestul. Dup\ cum a m\r-turisit, nu a cedat `n fa]a unei palme primite dela securist, ci `n fa]a polite]ei celui ce i-a ceruts\ fac\ acest lucru. De gentleman ce era s-aapucat s\ decid\ asupra destinului unor oamenicare avuseser\ proasta inspira]ie s\-l primesc\`n cas\ sau s\ aib\ `ncredere `n el. Mai mult de-c`t at`t, „conu Alecu“ (cum `l alintau apropia-]ii) [i-a transformat post factum gestul `ntr-unsoi de haiducie, sus]in`nd c\ banii primi]i pen-tru turn\torie au ajuns la so]iile [i copiii victi-melor propriului gest. A[a o fi fost. Dar nu eramai bine s\ nu-i toarne [i s\-i lase acas\ s\-[i`ntre]in\ familiile, far\ a fi nevoi]i s\ ajung\ lam`na generozit\]ii celui ce i-a transformat `nvictime? A[a prob\ de cinism, mai rar: s\ `]ipermi]i s\ traduci `n registrul glumi]elor tic\lo-[ia vie]ii tale, pentru a mai ob]ine un succes depublic. ~n acest caz, m\ `ntreb: c`nd a `nceput„conu Alecu“ s\ fie tic\los [i c`nd s-a oprit?

~n cazul lui Sorin Antohi, lucrurile nu s`ntat`t de simple precum s-ar fi dorit. O declara]iea istoricului m\ face s\ cred c\ nu-[i asum\ tur-n\toria ca pe o vin\, lustra]ia fiind ca un moftpe care ni-l satisface: „M-am «lustrat», de[i numi s-a cerut s\ o fac. Dimpotriv\! Oamenii decalitate nu mi-au pus niciodat\ la `ndoial\ toatemeritele care m-au impus. Eu vreau s\ pl\tesc`ns\, cu v`rf [i `ndesat, pentru toate gre[elilemele. Voi reveni c`ndva pe scena public\ [i pecea academic\, mai `ntì cu c`teva c\r]i `n ro-m=n\ [i `n englez\, unele terminate. Apoi `micaut [i «reabilitarea formal\»“.

~n afar\ de faptul c\ `[i consider\ falsifica-rea CV-ului o chestiune formal\, `nc\ un aspectnu mi-a pl\cut la Sorin Antohi: modul conce-siv `n care `[i anun]\ autolustrarea. Asta s-artraduce cam a[a: cu toate c\ „oamenii de onoa-re“ (nu fitecine!) nu mi-au cerut-o, eu o fac.Cel care vorbea cu senin\tate de Punctul 8 dela Timi[oara consider\ c\ trebuia s\ i se cear\lustrarea [i nicidecum c\ era de datoria sa s\ ofac\. Mai departe putem traduce: v-a]i trezitvoi s\ m\ c\uta]i la trecut [i la CV, c`nd oame-nii de onoare merg pe `ncredere; cu toate c\ num\ oblig\ nimic, eu m\ voi retrage, fiindc\ s`ntun om de onoare care vrea s\ pl\teasc\ „cu v`rf[i `ndesat“, adic\ mai mult dec`t ar trebui.Dup\ care urmeaz\ fraza din ciclul „am s\ m\`ntorc b\rbat“ – adic\, v\ voi ar\ta eu c`t o s\

E[ecurile anticomunismului `n Rom=nia post-comunist\ (III)

7Cronici din tranzi]ie TTIIMMPPUULL


ADRIAN NI}|

Nietzsche face parte din categoriafilosofilor foarte cunoscu]i, dar foarte pu]inaborda]i de c\tre exege]i. Una din explica]iiar fi c\ stilul s\u fragmentar e dificil de p\-truns, nel\s`nd spa]iu suficient pentru o vi-ziune unitar\ asupra `ntregului operei. G`n-direa fragmentar\, stilul asem\n\tor maimult literaturii dec`t filosofiei, utilizareametaforelor, folosirea unor concepte pecare, de regul\, nu le define[te, toate acesteelemente fac ca celebrul autor al lucr\riiA[a gr\it-a Zarathustra s\ nu se fi bucurat,la noi sau aiurea, de aten]ia pe care o merit\un g`nditor european de prim rang. De e-xemplu, `n spa]iul autohton numai Constan-tin R\dulescu-Motru [i CI Gulian i-au dedi-cat filosofului c`te o monografie. Lucrurilestau aproape identic `n spa]iul european, cudeosebirea c\ Nietzsche a fost redescoperito dat\ cu intrarea culturii europene `n zodiapostmodern\. A[a se face c\ Vattimo, Fou-cault, Derrida, Deleuze [i al]ii au aruncat `nultimele 3-4 decenii o privire proasp\t\ asu-pra operei nietzscheene.

~n aceste condi]ii, apari]ia unei lucr\ridespre primul ,,imoralist“ sau despre ,,ulti-mul modern“, Dansul m\[tilor. Nietzsche [ifilosofia interpret\rii, de George Bondor(Humanitas, 2008), este mai mult dec`t me-ritorie. Trebuie spus de la bun `nceput c\lucrarea lui Bondor prezint\ articula]iileprincipale ale g`ndirii nietzscheene de laprimele scrieri [i p`n\ la lucr\rile de maturi-tate, trat`nd despre principalele sale concep-te: for]a, voin]a de putere, interpretarea, ge-nealogia, nihilismul, metafizica, moartea luiDumnezeu etc. De aici, un aspect pozitiv [ialtul negativ. Cel pozitiv este c\ autorul reu-[e[te s\ dea o imagine coerent\ asupra g`n-dirii lui Nietzsche, fapt concretizat `ntr-o lu-crare extrem de meticuloas\ [i didactic\.Latura nepl\cut\ este c\ o `ncercare de sin-tetizare a ideilor lui Bondor ar `nsemna osintetizare a ideilor lui Nietzsche. Probabilc\ punerea `n prim-plan a problemei (`ntre-b\rii) `n jurul c\reia este construit\ lucrarea,[i astfel posibilitatea eviden]ierii stadiuluicercet\rii, a mizei problemei, posibilitateaeviden]ierii solu]iei [i argumentelor propusede autor ar fi avut darul s\ fac\ lucrarea nudoar didactic\, util\ pentru toate categoriilede cititori, dar [i performant\, adic\ s\ aduc\un r\spuns unei probleme a cercet\rii opereinietzscheene.

Dup\ acest lung preludiu, p\rerea noastr\este c\ lucrarea lui George Bondor are `ncentru ideea c\ la Nietzsche fiin]a este inter-pretare. Tot ceea ce este interpreteaz\ `ntr-un fel sau altul tot ceea ce este. Fiin]a apareat`t ca subiect privilegiat al interpret\rii (s\ne g`ndim la con[tiin]\: toate ideile, senti-mentele, credin]ele, idealurile etc. s`nt inter-pret\ri ale noastre), c`t [i obiect al interpre-t\rii (interpret\m totul: lucruri, oameni, idei,credin]e etc.).

Dar, dup\ Nietzsche, interpretarea nueste altceva dec`t o manifestare a voin]ei de

putere. La orice scar\ am privi lumea, at`t lanivel uman, c`t [i la nivel organic sau anor-ganic, interpretarea se face `n leg\tur\ cu(sau `n func]ie de) voin]a de putere, at`t asubiectului, c`t [i a obiectelor interpretate.De aici, un important joc al interpret\rii, caun corelat al conflictului voin]ei de putere.Tot de aici, jocul m\[tilor. Este cert c\ joculinterpret\rii conduce la necesitatea purt\riiunei anumite m\[ti, apoi a alteia [i a[a la in-finit. Este interesant c\ sensul (adic\ ]intainterpret\rii) se afl\ tocmai la suprafa]a lu-crurilor, dar oarecum obnubilat\ `n spateleunor elemente care au menirea de a deruta.Dup\ Nietzsche, partea vizibil\ a lucrurilor,partea cu care ne afl\m `n contact este toc-mai cea mai `n[el\toare: morala, religia,filosofia, `ntr-un cuv`nt cultura.

Desigur c\ la `ntrebarea cine (sau ce)face ca lucrurile s\ stea astfel, marele filo-sof ar r\spunde c\ resentimentul. Culturaeuropean\ este o cultur\ a celor slabi, a scla-vilor, care [i-au creat un instrument foarteputernic pentru a-[i impune st\p`nirea. Toat\morala, religia [i filosofia s`nt astfel `n a-cord cu fiin]a celor slabi. C`t\ vreme se con-sider\ c\ este bine s\ nu min]i, s\ nu furi saus\ nu t`nje[ti dup\ so]ia vecinului este certc\ a[a se manifest\ voin]a de putere a unoroameni slabi, resentimentari. C`t\ vreme secrede c\ Dumnezeu este viu [i perfect bun,atotputernic sau atot[tiutor este semnul,dup\ Nietzsche, c\ a[a au interpretat lucru-rile oamenii cu voin]a slab\.

Ajungem acum la filosofie, sau mai exactla metafizic\. Dup\ Nietzsche, metafizica seface vinovat\ c\, `ncep`nd cu Socrate, s-a `n-dep\rtat de lume, a l\sat tocmai via]a deo-parte. Filosofii au interpretat lumea `ntr-unmod defectuos, `n sensul c\ au dat na[tereunei lumi inteligibile, considerate a fi singu-ra adev\rat\, imuabil\, etern\, perfect bun\etc. ~n schimb, lumea `n care tr\im este v\-zut\ drept schimb\toare, supus\ devenirii,rea, distructibil\ etc.

Critica efectuat\ de Nietzsche ajunge pebun\ dreptate la platonism, echival`nd defapt metafizica cu platonismul. Dac\ cinevaar vrea s\ spun\ c\ este o exagerare, `n sen-sul c\ nu toat\ metafizica european\ se ba-zeaz\ pe dualismul platonician, se poate r\s-punde c\ miza discu]iei este alta. O proble-m\ de drept [i nu de fapt trebuie v\zut\ aici:ideea lui Platon a trecut `n cre[tinism (dareste prezent\ [i `n alte mari religii ale lumii,cum s`nt iudaismul sau islamismul). Vedemcum, dup\ moral\, dup\ religie, chiar [i filo-sofia se face vinovat\ de a se fi `ndep\rtat delume, de via]\.

Una dintre cele mai clare critici ale luiNietzsche se `ndreapt\ `mpotriva ra]iunii.Tocmai ra]iunea este aceea care s-a `ndep\r-tat de via]\ prin dublarea lumii cu o lume in-teligibil\, l\s`nd deoparte afectele, instincte-le, dorin]ele. Din acest punct de vedere,Nietzsche are perfect\ dreptate s\ se consi-dere ultimul modern [i primul imoralist,adic\ primul care pune bazele unui nouraport cu lumea.

Ajun[i aici, s\ observ\m un fapt foarteimportant. Schimbarea pe care o prefigurea-z\ Nietzsche `nseamn\ o abordare violent\ afelului de a interpreta lumea. Este timpul,crede Nietzsche, ca filosofia s\ se fac\ cuciocanul, c\ci distrugerea lumii inteligibilea modernilor, distrugerea prejudec\]ilor le-gate de puterea ra]iunii, de `ncrederea oarb\

`n morala, religia [i filosofia moderne cere oschimbare radical\ `n ordinea lumii. Numai`n acest fel se va putea trece de la lume inte-ligibil\ la lumea concret\ `n care tr\im zi dezi. Numai `n acest fel vom putea asista nunumai la moartea lui Dumnezeu, dar [i aomului modern. Supraomul, metafora luiNietzsche pentru a desemna acest proces,este a[teptat s\ vin\ cu ciocanul interpret\rii[i s\ distrug\ prejudec\]ile moderne cu pri-vire la via]\. Se observ\ cum ideea mor]iilui Dumnezeu, departe de a fi manifestulunei g`ndiri atee, este semnul unui nihilismactiv, adic\ unul care nu numai c\ distruge,dar [i creeaz\: distruge vechile prejudec\]iale modernilor [i creeaz\ noi valori, noi ideimorale [i noi idei filosofice.

Critica nietzschean\ a metafizicii apareastfel ca una devastatoare, marc`nd o etap\bine delimitat\ `n istoria metafizicii europe-ne. S\ se amintim c\ momentul kantian alcriticii metafizicii s-a desf\[urat `n orizontulunei abord\ri moderne. Kant a demonstratc\ metafizica nu e posibil\ ca [tiin]\ dec`tdac\ va `nainta pe drumul sigur pe caremerg matematica [i fizica, adic\ prin utili-zarea judec\]ilor sintetice a priori, `ncerc`ndastfel s\-[i construiasc\ conceptele. Metafi-zica tradi]ional\, de p`n\ la Kant, nu puteas\-[i dea `n intui]ie conceptele tradi]ionale(sufletul, lumea [i Dumnezeu), astfel `nc`tjudec\]ile ce se formeaz\ cu aceste conceptevor da ra]ionamente false.

Un alt moment al criticii metafiziciiapar]ine empirismului logic, dup\ care me-tafizica folose[te judec\]i ce nu pot fi supu-se verific\rii empirice. Fiind lipsite de uncriteriu al adev\rului, aceste judec\]i s`ntlipsite de sens. Solu]ia neopozitivist\ ar fi oconcentrarea asupra limbajului, adic\ odep\[ire a metafizicii printr-o analiz\ logic\a limbajului.

~n `ncheiere, s\ observ\m cum, prin su-blinierea acestor dou\ momente ale istorieicriticii metafizicii, apare cu claritate imen-sul rol jucat de critica lui Nietzsche. Mizacriticii sale este la fel de valoroas\ ca [i ceaa criticii kantiene sau neopozitiviste. Din a-cest punct de vedere, lucrarea lui GeorgeBondor nu este o lucrare de hermeneutic\.Pe de alt\ parte, sintagma autorului ,,filoso-fie a interpret\rii“ trebuie v\zut\ ca o masc\ce ascunde un chip eminamente metafizic.

Interpretare [i metafizic\la Nietzsche

POLEMICI CORDIALEregreta]i faptul c\ m-am lustrat [i c\ mi-a]idescoperit falsul din autobiografie. R\m`nevalabil\ `ntrebarea din cazul conului Alecu.

~n fine, un caz special este cel al luiAdrian Marino. Spun special fiindc\dosarul s\u este `nc\ `n discu]ie, exist`ndargumente pro [i contra. Eu [tiu doar c\Petru P. Andrei (fiul savantului PetreAndrei) a sus]inut, `n diferite interviuriacordate dup\ Revolu]ie, c\ Marino a fostturn\tor. ~n urma protestelor studen]e[ti dela Ia[i, c`nd au fost arestate 200 depersoane, to]i au [tiut c\ Marino i-a tr\dat.Printre aresta]i s-a aflat [i Petru P. Andrei. ~nurma evenimentelor de atunci [i a anilor depu[c\rie ce le-au urmat, `ntre cei doi fo[ticolegi de partid s-a produs o ruptur\. PetruP. Andrei a refuzat [i dup\ Revolu]ie s\-lvad\ pe Marino, chiar [i atunci c`nd acestavenise `n Ia[i, povestind tuturor scene degroaz\ `n care Marino fuma cu gardienii `ntimp ce victimele turn\toriei lui erau b\tute.

Marino nu a ie[it cu o replic\ atunci, c`ndPetru P. Andrei l-a acuzat public, ci postmortem, c`nd acuzatorul s\u nu mai aveaoricum demult posibilitatea dreptului lareplic\ (Petru P. Andrei a murit `n 2002) iarautorul memoriilor nu mai are cum s\ vin\cu l\muriri. ~n cartea sa de memorii, publi-cat\ recent, Marino se r\zbun\ prin arunca-rea `n pia]a public\ a unor informa]ii false,sus]in`nd c\ a fost la fa]a locului `n momen-tul `n care savantul Petre Andrei, `ntr-unmoment de la[itate, s-a sp`nzurat. Aceastaeste o minciun\. ~n timpul `n care legionariii-au intrat `n cas\ pentru a-l executa, [tiindc\ va avea soarta lui Iorga [i Madgearu (fu-sese amenin]at `n repetate r`nduri), savantula luat o pastil\ de cianur\, nu `nainte de al\sa o scrisoare `n care `[i explic\ gestul.Scrisoarea a fost publicat\ de c\tre Petru P.Andrei (acesta s-a ocupat de publicarea `n-tregii opere a tat\lui s\u, gest recompensatcu premiul Academiei Rom=ne), iar Marinoputea s\ afle chiar din ultimele r`nduri alesavantului c\ sinuciderea nu a fost un gestde la[itate, ci un gest demonstrativ al unuiom ce nu a vrut s\ fie umilit. R\zbunarea nus-a oprit aici, Marino scriind mai departe c\Petru P. Andrei a profitat de imaginea tat\luipentru a trage foloase prin universitatea pecare a fondat-o. O alt\ mare gogori]\. Cu-nosc traiectul lui Petru P. Andrei ([i de dina-inte de Revolu]ie [i de dup\) [i mai ales cea `nsemnat acesta pentru Universitatea„Petre Andrei“ din Ia[i.

Afirma]iile lui Marino m\ fac s\ cred c\Petru P. Andrei a avut dreptate. Este deocam-dat\ doar o credin]\. Cum spuneam, dosarullui Marino este `nc\ `n discu]ie [i nu a[ vreas\ operez cu certitudini `n acest caz. M\ re-zerv doar la ceea ce [tiu de la Petru P. Andrei[i la a judeca reac]ia lui Marino. P`n\ la probacontrarie, eu cred c\ Marino a turnat.

Doi turn\tori (al treilea este `nc\ `n dis-cu]ie), dou\ abord\ri diferite ale propriilorcondi]ii. Unul trec`nd `n registru mi[toc\-resc groz\viile pe care le-a s\v`r[it, altul so-cotind c\ ceea ce a f\cut nu e mare scofal\,c\ se autolustreaz\ a[a, doar pentru satisfac-]ia celor neserio[i, s\ nu zic\ lumea c\ nu eom de onoare. S`nt dou\ modalit\]i de aduce `n derizoriu un lucru foarte important:distrugerea unor oameni a c\ror vin\ eraaceea de a se fi exprimat `mpotriva unui re-gim criminal. Astfel de atitudini ar putea s\incite la anticomunism, dar nu se `nt`mpl\a[a. Dac\ proiec]ia statutului de victim\ `imai putea face simpatici pe ace[tia, modul`n care [i-au gestionat problema `i descali-fic\ [i, din p\cate, afecteaz\ [i anticomunis-mul. Una e c`nd unul dintre militan]i e des-coperit c\ nu e `n regul\, [i alta e c`nd maiface [i glumi]e sau trateaz\ subiectul cusuperioritate. Se produce o alunecare de ladispre]ul fa]\ de purt\torul mesajului la dis-pre]ul fa]\ de mesaj, omul de r`nd fiind ten-tat s\ spun\ „l\sa]i-m\ cu anticomunismulvostru c\ am v\zut eu cine s`nte]i; uita]i-v\la X, Y, Z“.

Cronici din tranzi]ieTTIIMMPPUULL8

www.timpul.roiulie-august 2010

ALIONA GRATI

Tendin]a de distan]are, de creare a unornoi refugii definesc, la etapa actual\, coordo-natele imaginarului romanesc din RepublicaMoldova. De fapt, personajele din romanelelui Aureliu Busuioc, Nicolae Rusu, NicolaeEsinencu, Dumitru Crudu, Claudia Partole,Anatol Moraru, Iulian Ciocan, ConstantinCheianu [.a. se m\cin\ `ntre dou\ st\ri: pe deo parte, imperativul de integrare `n via]areal\, `n mediul [i `n cadrul politic regional ledetermin\ s\ intre `n rela]ii sociale, iar, pe dealt\ parte, dezideratul de p\strare a farmecu-lui interiorit\]ii ì `mpinge spre c\utarea unorrefugii rimbauldiene `n suprarealitate.

La Nicolae Popa, neputin]a individului dea se elibera de puternicele constr`ngeri alemediului se traduce printr-o expresie simbo-lic\ modern\, care a [i dat titlul romanuluiAvionul mirosea a pe[te (Chi[in\u, Arc,2008, 288 p). Se [tie c\ `n imaginarul colec-tiv avionul, corespondent modern al p\s\rii,precum pe[tele `not`nd `n ap\, reprezint\ ma-rile aspira]ii de `n\l]are spiritual\ a omului.Doar c\ `n romanul lui Nicolae Popa pe[telenu lunec\ cu dexteritate `n mediul acvatic, cist\ `nghe]at `ntr-un avion, burdu[it pe de-asu-pra cu marf\ de contraband\, iar ceea ce plu-te[te `n ap\ este trupul unui t`n\r cu o fost\existen]\ dubioas\. Aceast\ r\sturnare de mitprefigureaz\ viziunea asupra lumii a unuidezgustat de starea moral\, social\, cultural\,politic\ [i economic\ a ]inutului `n care s-an\scut [i locuie[te, dar [i a unui `nnebunit deobsesia culpei cauzate de lipsa comunic\riiefective cu semenii s\i.

Ac]iunea romanului lui Nicolae Popa pro-mite o intrig\ poli]ist\, de la un moment dat`ns\ aceasta se dilueaz\ `n alte substan]e.Mihai Loghin, absolvent de la Litere, se afl\`n penitenciar pentru o presupus\ omucidere[i este pus `n situa]ia s\ depun\ m\rturii `nscris la anchet\. Foarte cur`nd depozi]ia devi-ne permeabil\ discursurilor de alt\ natur\, os-cil`nd `ntre m\rturisirea criminalului [i con-fesiunea epistolar\ a `ndr\gostitului, nara]iu-nea fantasmatic\ a nebunului [i autoanalizascriitorului care se exploreaz\/define[te prinintermediul scrisului. Acest cadru fluctuantcuprinde evoc\ri ale evenimentelor care auprecedat [i au urmat priva]iunea de libertate,fragmente de anchet\ poli]ist\, reflec]ii met-aliterare, digresiuni lirice devenite pe alocuritulbur\toare poeme `n proz\. M\rturiile auceva din ambiguitatea [i impasibilitatea tru-cat\ specifice prozei lui Kafka sau din dez-gustul sartrean fa]\ de realitate, c\ci la cap\-tul romanului ne d\m seama c\ faptele evo-cate s`nt mai degrab\ rodul imagina]iei exa-cerbate a unui individ r\t\cit `n labirintul si-nelui, torturat de pierderea pe r`nd a tuturorreperelor existen]iale. Reconstituind din fr`n-turi posibila crim\, afl\m c\ Mihai [i-ar fiucis colegul pe nume Maximilian Mutu`ntr-un moment de furie, provocat de atitudi-nea [i cuvintele abjecte ale acestuia din urm\la adresa preotesei Agnesa (destinatara epis-tolei de care Loghin este `namorat). Dispari-]ia lui Mutu, de care Loghin se face sau nuvinovat, constituie un pretext pentru exploziaexperien]ei sale sensibile [i un preludiu latragica [i irevocabila c\dere `n abis care va

urma. ~n ordinea fireasc\ a genului, subiectulnu se consum\ cu o sinucidere ce ar eliberarapid eroul de suferin]\, c\ci autorul ì pre-g\te[te acestuia o moarte lent\, cu demol\ritreptate, milimetrice, cu treceri prin neferi-cite experien]e sociale [i erotice, deten]ie `npenitenciar [i tratament `n casa de nebuni.

Romanul este scris la persoana I [i amin-te[te mai cur`nd de o autodescifrare de felulcelor f\cute pe celebrul divan freudian, dec`tde pledoaria unui inculpat. Se desprind nea-p\rat de-a lungul lecturii c`teva constela]iiimaginare ce descoper\ dorin]a, teama [i am-bi]ia celui care se m\rturise[te, `nc`t nici ointerpretare nu va putea evita reconstituireaimaginilor `n metamorfoz\. De fapt, aten]iaar trebui s\ se concentreze asupra a cel pu]indou\ planuri care comunic\ `ntre ele: pe ta-bloul social din primul deceniu de suverani-tate a basarabenilor [i, respectiv, pe sistemulde imagini care tr\deaz\ nelini[tea [i frustr\-rile individului incapabil a se adapta la con-di]iile `n care i-a fost dat s\ existe.

Realitatea istoric\ descris\ are toate dateleunei lumi peste fire, capabil\ s\ furnizeze su-ficiente motive pentru traume psihologice [iclaustr\ri. Romanul reactualizeaz\ segmentul`n care se fac vizibile consecin]ele imediateale c\derii sistemului sovietic: dezm\]ul gru-p\rilor interlope [i subordonarea de c\treacestea a tuturor figurilor centrale ale vie]iisociale, de la diriguitorii economiei sau dem-nitarii republicii p`n\ la slujitorii bisericii.Serviciile secrete fac abstrac]ie de schimba-rea regimului [i func]ioneaz\ „pe vechi“, in-vad`nd via]a privat\ a oamenilor. Este expre-siv ([i) `n acest sens enun]ul reluat obsesivde-a lungul romanului: „se [tie, totul se[tie…“ amintind de supravegherea orwellia-nului „frate mai mare“ care „st\ cu ochii petine“. Entuziasmul mi[c\rii na]ionale pieretreptat, iar fo[tii deputa]i, dac\ nu fac partedin structurile mafiote, sf`r[esc lamentabil `ns\r\cie. Pe undeva `n roman este `nserat mo-nologul unui deputat democrat autoflagel`n-du-se pentru gre[elile, lipsa de pragmatism [i,mai ales, pentru indiferen]a cu care el [i cole-gii s\i de Parlament i-au tratat pe cei datorit\c\rora au acces la Putere: `nv\]\torii, biblio-tecarii [i medicii de la ]ar\. Confirm`nd legi-tatea despre ideali[tii fr`n]i implacabil devia]\, deputatul moare, inima i se fr`nge `nmomentul `n care afl\ (sic!) c\ a ob]inut cet\-]enie rom=neasc\. Scena este gr\itoare `nsensul atitudinii autorului fa]\ de pericolulidolatriz\rilor excesive [i a miturilor aplicatela nivel social. Fiind, `n fond, principii bune,uneori ele se pot transforma `n opusul lor.Atrocit\]ile [i crimele monstruoase, rezultate-le implement\rii utopiilor de tot felul (fasciste,comuniste etc.) s`nt avertiz\ri de neignorat `nprivin]a primejdiei delir\rilor politice.

Poate a[a se explic\ faptul c\ singurul mitpe care `l accept\ prozatorul `n structura deprofunzime a nara]iunii sale este cel al supli-ciului lui Isus r\stignit pe cruce, proiectat `nimaginea revelatorie de la debutul romanu-lui: „Eram ca [i `ntins pe o cruce masiv\ delemn ce plutea `n deriv\ pe suprafa]a p\m`n-tului. A[teptam s\ fiu s\ltat de la spate cu totcu cruce [i ridicat pe traiectoria bine cunos-cut\ p`n\ `n pozi]ia vertical\ a oric\rui cruci-fix. Trebuia `ns\ s\ mai stau o vreme culcatcu fa]a la cer `n a[teptarea r\spunsului la `n-trebarea dac\ voi fi primit sau nu acolo, sus.{i tot uit`ndu-m\ `n t\riile cerului, deodat\,bang! M-am ciocnit ca de un tavan. Cerul eraca de ghea]\! C`t\ densitate!“ Starea-suspen-sie `ntre aspira]ia spiritual\ [i for]a gravita]io-nal\ a contingentului, care ar exprima celedou\ aspecte ale naturii umane: dumnezeias-c\ [i omeneasc\, imposibile de separat dec`t

prin moarte, ]ine `n amor]eal\ receptarea eve-nimentelor din timpul real, astfel `nc`t intrigapoli]ist\ anun]at\ trece cur`nd `n planul se-cund al interesului. Ceea ce atrage mai de-grab\ aten]ia este `nscrierea acestei st\riabisale `ntr-o orchestrare epic\ cu simboluri,parabole [i alegorii literare. Ni se reveleaz\treptat fizionomia spiritual\ a unui tip sufe-rind de un preaplin al lucidit\]ii, care `[itransfer\ introiec]iile psihice `n proiec]ii asu-pra lumii exterioare. Tentativele de eliberarea fiin]ei de eul terestru s`nt transferate [i sub-limate artistic gener`nd imagini inedite. Iat\doar c`teva ce ]in de constela]ia semnalat\ `ntitlu: „Aveam impresia c\ avionul se desprin-dea de sol `ncerc`nd s\ t`rasc\ toate dealuriledup\ el“; „Avionul se scutur\ de ultimiizgrun]uri ai pistei de decolare (…) Ciorile,din nou ciorile (…) Te [i miri c\ deocamdat\nici o turbin\ a vreunui motor nu s-a `nfundatcu pene, cu oscioare [i ma]e de cioar\, tr`n-tind avionul de p\m`nt“; sau „UN AVIONMOLDOVENESC ~NC|RCAT CU PE{TES-A PR|BU{IT ~NTR-UN LAC DIN TAN-ZANIA“. Starea de criz\ provoac\ deturna-rea de la modul anterior de percepere a reali-t\]ii [i crearea unui univers imaginar, `n carete po]i orienta doar urm\rind aceast\ evolu]iezigzagat\, oscil`nd pe vertical\. Traiectoriaexisten]ial\ a lui Mihai Loghin pune simultan`n lumin\ rela]ia dialectic\ dintre individ [isocietate, pe de o parte, [i dintre individ [idivinitate, pe de alt\ parte.

Mai multe s`nt, de fapt, ideile-tem\ `n ju-rul c\rora se polarizeaz\ conflictul `n roman:starea de culpabilitate, alienarea, erosul, do-rin]a de integrare `n societate, conflictul pa-tern, problema scrisului etc. Pe fiecare seg-ment tematic al nemiloasei aventuri de expli-care a sinelui se profileaz\ cel pu]in dou\lumi diferite, inegale ca prezentare: cea aeului [i cea apar]in`nd celuilalt, v\zut `noglind\ lacanian\. Se mizeaz\ mai ales peefectele acestei oglinzi imaginare care ì per-mite individului s\ se vad\ dinafar\, s\ seperceap\ ca entitate aparte. Relevante `n a-cest sens s`nt imaginea de debut reprezent`ndeul liric `ntins pe o cruce `n fa]a cerului deghea]\, scena `n care Max ]inea cu tot dina-dinsul s\ prind\ cu oglinda avionul din zbor,motivul frecvent al ochilor alba[tri, precum [ienun]ul, pomenit mai sus, care e un fel deinel poetic reunind mai multe sugestii din zo-na cercet\rii imaginarului colectiv: „se [tie.Absolut totul se [tie…“ `nainte ca individuls\ aib\ con[tiin]a a ceva. Dar tocmai acestimaginar speculativ submineaz\ integralita-tea subiectului, c\ci sensul s\u este proiectatspre el dinspre o lume asupra c\reia nu poateavea nici un control – lumea celuilalt. Alteri-t\]ile cap\t\, `n func]ie de st\rile de spirit alepersonajului, multiple chipuri de semi/oa-meni sau de semi/animale.

Urm\rind metamorfozele spirituale alepersonajului, capt\m c`teva pregnante con-stela]ii de imagini, care-i desemneaz\ alteregourile fragmentate: Loghin – „cel `n carne[i oase“ [i „cel din m\rturisirile l\sate ̀ n scris“,Loghin – criminalul descris `n depozi]ie (in-culpatul), Loghin – desfiin]at de sentimentulde dragoste pentru Agnesa („idiotul util“,„badyguardul“), Login – masculul `nc\p\]inat(„op\ritul“), Loghin – blasfematorul, Login –„omul bun“, Loghin – „[op`rl\“, „[arpe“,„nemilos aligator“, Loghin „scheun`nd“ [i„url`nd“ p`n\ la desfiin]are, Loghin – nebu-nul etc. O aten]ie aparte trebuie acordat\ipostazei Loghin – scriitorul, care este, pe deo parte, vis\torul `n stare de veghe, omul b`n-tuit de co[maruri, `nfrico[at de propriile st\ride reverie [i traumatizat de realitatea cotidia-nului. Pe de alt\ parte, atest\m mereu con[ti-

in]a lucid\ a faptului c\ magma de ecouri [ipulsiuni, amintiri, simptome sau vise s`nt tra-duse `n acte de limbaj [i c\ artefactul textualjoac\ rolul intermediarului ce mijloce[te co-municarea `ntre lumea personal\ a autorului[i lumile celorlal]i („Anchetatorilor nu le r\-m`ne dec`t s\ rebobineze filmul evenimente-lor reie[ind din aceste m\rturisiri adunate [cumodific\rile specifice genului, bine`n]eles]`ntr-un roman de care m\ fac responsabil `nm\sura `n care s`nt sau nu responsabil [i decrim\“). La acest nivel cap\t\ semnifica]iereferin]ele intertextuale care sugereaz\ pro-babil un anumit mod de asumare a existen]ei,cele c`teva trimiteri mai evidente la Crim\ [ipedeaps\ de F.I. Dostoievski, Str\inul de Al.Camus, Procesul [i Castelul de Kafka, Grea-]a de Sartre, Z\pezile de pe Kilimanjaro de E.Hemingway etc. indic`nd preferin]ele livre[ti.

Uneori Nicolae Popa `[i ad`nce[te viziu-nea, prefigur`nd prin extaze contemplativeun adev\rat regim poetic al sacralit\]ii. Un`ntreg evantai de alterit\]i sugereaz\ deschi-derea eului spre lumea supranatural\. Multeipostaze apar ca rezultate ale valoriz\rii mi-tologiei autohtone: blajinii, B\tr`nul Pe[te-{op`rl\ care oscileaz\ `ntre lumea de aici [icea de „dincolo“, Omul-de-pe-deal, cer[eto-rii, cìnele Spartac cu ochi blajini, rinocerulf\r\ corn, pisicile albe pe nume Crina, Flo-rica, Ofelia, L\cr\mioara, Narcisa, Fulgu]a,Sulfina, Filomela. Identitatea personajului nudevine mai clar\ nici atunci c`nd se `ncearc\definirea lui ca fiin]\ social\. Oglinda reflec-t\ mereu imagini dezolante de ideali[ti sau detipi bestiali. O serie de ipostaze aten]ioneaz\asupra precarit\]ii idealiz\rilor: iubita [i tr\-d\toarea Agnesa („Iuda mea“), pilotul Mata-che picat f\r\ voie `n schema afaceri[tilor, p\-rintele Anatol care dureaz\ o biseric\, darcare se `neac\ `n `mprejur\ri misterioase, Na-dina dezgustat\ de via]a de acas\ [i plecat\ ca[i alte femei `n str\in\tate, deputatul FilaretLoghin culpabiliz`ndu-se pentru e[ecurilepolitice. Cu to]ii se `nscriu `n masa incolor\alc\tuit\ din indivizi pe nume „«Alienatulunu!», «Alienatul doi!», «Alienatul trei» [itot at`]ia aliena]i c`te ALINEATE avea De-clara]ia de Independen]\“. O alt\ constela]iecuprinde gama morbidului rela]iilor sociale:Max cu un comportament instinctual, anche-tatorul Curbet care aduce acuza]ii f\r\ a aveadovezi, indivizi mirosind a pe[te (e vorba de oafacere dubioas\ legat\ de exportul pe[telui),bandi]i vorbind `ntr-o „limb\ potric\lit\ decariile puturoaselor lor guri“, demnitarul „pro-tector“ Dav\rog, marele regizor al Marii Adu-n\ri Na]ionale, administratorul-bursuc etc.

~n aceast\ schem\ a existen]ei umane, si-tuate `ntre eros [i thanatos, nu se [tie nicio-dat\ de unde `ncepe s\ se manifeste o alteri-tate a fiin]ei sau alta, c\ci de bun\ seam\ „to-tul se mi[c\ [i se suprapune [i niciodat\ nupo]i fi sigur c\ [tii c`nd treci pe deasupra saupe dedesubtul P\m`ntului“. Polifonia pulsiu-nilor incon[tientului tr\deaz\ prezen]a unuiautor vulnerabil, ezitant, angajat, deci umani-zat, care tinde s\ fie el `nsu[i, s\ prezinte fap-tele autentic, evit`nd inocen]a romancierilorinterbelici. Con[tiin]a critic\ a autorului estemereu treaz\, `ndreptat\ `mpotriva docilit\]iisociale [i, implicit, demasc`nd simulacreleregimurilor totalitare de care mentalitatea co-lectiv\ a basarabenilor nu s-a debarasat. ~naceast\ ordine de idei, mitul suferin]ei cris-tice, perpetu`nd la nesf`r[it, func]ioneaz\ ca [icontramit, pe contrasens cu cel milenarist `nvarianta ideologilor comuni[ti. Aceast\ con-[tiin]\ care distruge [i creeaz\ mituri s-a do-vedit a fi mobilizatoare pentru c\utarea unorc\i alternative de g`ndire artistic\ `n spa]iulbasarabean.

Libertatea mirosea a fr`ngereDespre imaginarul unui scriitor postsovietic

9Cronici din tranzi]ie TTIIMMPPUULL


ION ZUBA[CU

Sf`r[itul Ceau[e[tilor. S\ mori `mpu[cat ca un animal s\l-batic e un volum halucinant despre ultimele zile ale cupluluidictatorial, scris de talentatul ziarist Grigore Cartianu.

Dincolo de abunden]a uneori sufocant\ de detalii hiperrea-liste, de am\nunte [i preciz\ri infinitezimale, dezmin]iri, pu-neri la punct [i dezintoxic\ri, volumul `n ansamblu ofer\ pri-lejul unei medita]ii profunde asupra mecanismului general alistoriei, astfel `nc`t urm\rind destinul m\runt al unor perso-naje prinse f\r\ voia lor `ntre ro]ile ei din]ate, dar [i al unorlideri de v`rf ai dictaturii comuniste, cititorul c\r]ii Sf`r[itulCeau[e[tilor s\-[i poat\ pune `nc\ o dat\ c`teva `ntreb\ri esen-]iale ale omului dintotdeauna: Cine face istoria? Cine scrie defapt istoria? Care e rolul unor anonimi `ntr-un moment crucialal destinului unui popor, cum a fost pr\bu[irea `n c`teva zile acelei mai dure dictaturi comuniste din Europa de Est? Trebuies\ spun r\spicat c\ acesta e un mare merit al c\r]ii, lectura eiprovoc`nd `n cititor o r\v\[ire profund\, dar [i o senza]ie toni-c\ de revan[\ a adev\rului `n raport cu timpul, la scar\ mare,pe care nu am mai avut-o din tinere]e, c`nd citeam eposuri ro-mane[ti de anvergur\, asemenea romanului R\zboi [i pace.

Pe parcursul celor 400 de pagini ale reconstituirii tragedieiCeau[e[tilor (volumul mai include 100 de pagini de docu-mente istorice [i anexe), din clipa c`nd elicopterul preziden-]ial s-a desprins de pe acoperi[ul CC al PCR, cititorul este in-vitat s\ urm\reasc\, printr-un labirint de `nt`mpl\ri haotice,comice [i grote[ti, deopotriv\, revolt\toare de-a dreptul, `nordine strict uman\, `naintarea implacabil\ a destinului celordoi dictatori, secund\ de secund\, `n scenariul detron\rii [i alasasinatului politic din garnizoana de la T`rgovi[te, pus lacale de uzurpatorii puterii, doar pentru a le lua locul. ~n acestsens, paginile lui Grigore Cartianu adun\ progresiv, de[i cu-noa[tem `ntreg deznod\m`ntul, o tensiune `nnebunitoare, am-plificat\ de s\lb\ticia contextului dezl\n]uit al istoriei, `n mij-locul c\ruia tr\iesc protagoni[tii, cu nervii [i toat\ fiin]a `ncor-date la maximum, p`n\ la limita rezisten]ei fizice [i psihice,`ntre dezl\n]uirea revoltei, r\zbunarea personal\ [i chiar p`n-g\rirea pe care o presupune teroarea dus\ la paroxism a unorastfel de momente, sc\pate de sub orice control ra]ional.

~n acest sens, mul]imea de evenimente convulsive ale sf`r-[itului dictaturii [i, mai ales scena final\ din garnizoana de laT`rgovi[te, s`nt prezentate cinematografic, Cartianu schim-b`nd permanent unghiul de abordare al detaliilor, [i tocmaiaceast\ alternan]\ de planuri [i puncte de vedere, din interior[i exterior, creeaz\ c`teva focare puternice de tensiune drama-tic\: 1. Cuplul dictatorial Nicolae [i Elena Ceau[escu, dar [iliderii de v`rf ai puterii comuniste, surprin[i [i urm\ri]i pas cupas `n momentul pr\bu[irii sistemului, c\ut`nd fiecare o sc\-pare pe cont propriu, at`t o ie[ire din situa]ie, c`t mai ales sal-varea propriei vie]i amenin]ate, mai av`nd `nc\ putere [i p`r-ghii decizionale la `ndem`n\; 2. Nebuloasa noii puteri dinumbr\, uneltind cu sus]inerea Moscovei s\ preia puterea, `nhaosul general, av`ndu-i la v`rf pe Ion Iliescu, Silviu Brucan[i generalul Nicolae Militaru, c`t [i pe cei din imediata lor a-propiere, nu mai pu]in misterio[i, ca Virgil M\gureanu sauGelu Voican Voiculescu [i mul]i al]ii, care dominau deocam-dat\ prin formidabila arm\ psihologic\ a televiziunii [i ra-dioului, cu avalan[a lor `nnebunitoare de ve[ti contradictorii,p\trunz`nd `n toate casele, din cele cele mai îndep\rtate c\tu-ne ale României, manipul`nd [i ]in`nd masa mare a popula]ieiîntr-un stres [i o tensiune apocaliptice; 3. Mul]imile dezl\n-]uite de „revolu]ionari“ din Bucure[ti [i din toate marile ora[eale ]\rii, mase mari de demonstran]i, dar [i grupuri `narmateac]ion`nd sub presiunea „terori[tilor“ iliescieni din proprieini]iativ\ [i lu`nd decizii de r\sturnare a comunismului [i aliderilor locali ai puterii politice, `n func]ie de situa]ia din fie-care localitate (memorabil\ este scena din T`rgovi[te cu fos-tul prim-secretar Pantelimon G\v\nescu, ]inut de picioarepeste fereastra de la etaj a Palatului administrativ, `n strig\telemul]imii `nfierb`ntate de jos, dar [i multe altele).

Cartianu urm\re[te pe tot traseul fugii Ceau[e[tilor, dinmomentul c`nd elicopterul i-a l\sat la marginea [oselei din

S\lcu]a, p`n\ au ajuns la garnizoana T`rgovi[te, `n specialreac]ia unor tipologii diverse de oameni obi[nui]i, cu meserii,psihologii [i comportamente extrem de diverse, pe care `m-prejur\rile ie[ite din comun i-au pus `nt`mpl\tor fa]\ `n fa]\ cucei mari teribili dictatori ai Estului comunist. Aceast\ inter-feren]\ a planurilor `ntre istoria mare, `n care s`nt angrena]idictatorii `n sinuoasa lor pr\bu[ire, [i istoria mic\, familial\ [ibiografic\, a unor oameni mancurtiza]i de comunism (caren-au putut participa niciodat\ la mecanismul evenimentelor,dec`t formal, pentru c\ totul era g`ndit de partidul-stat), creeaz\scene de epopee cinematogafic\. E destul s\ ne `nchipuim ofemeie modest\ de servici de la un Centru al Plantelor, lamarginea ora[ului T`rgovi[te, dar [i al]i nenum\ra]i oamenim\run]i, [oferi `nt`mpl\tori de pe [osea, abia smul[i din fa]aecranelor tv cu mul]imile strig`nd `n delir „Ole, Ole, Ole/Ceau[escu nu mai e!“, trezindu-se dintr-o dat\ fa]\ `n fa]\ cuNicolae [i Elena Ceau[escu, personaje deja mitologizate, su-pradimensionate de propaganda comunist\, ale c\ror imaginile-au infuzat biografiile de zi [i de noapte, ale lor [i ale co-piilor lor, pe toate c\ile [i prin toate mijloacele dictaturii, timpde 25 de ani de putere politic\ absolut\, ca s\ avem viziuneabulversant\ a unor scene `n care umanul se amestec\ cu gro-tescul, ura `ndelung acumulat\ cu mila fireasc\, instinctulprofitului imediat din circumstan]a favorizant\ cu deriziuneade ultim\ spe]\, revolta [i riscul `nalt cu incon[tien]a saula[itatea, via]a amenin]at\ cu moartea, care paralizeaz\ oriceinstinct de conservare.

Tensiunea maxim\ a acestui tablou, care dep\[e[te oriceimagina]ie, se focalizeza\ pe zilele c`nd cuplul Nicolae [iElena Ceau[escu s-a aflat la T`rgovi[te, p`n\ la judecata for-mal\, bine cunoscut\, din ziua de 25 decembrie 1989, [i exe-cu]ia lor `n curtea garnizoanei. Personajele implicate `n aces-te zile au traversat un veritabil co[mar, asaltate din toate p\r-]ile de informa]ii [i ordine contradictorii, care le-au `ntinsnervii p`n\ la demen]\. Actorii acestui moment istoric paro-xistic tr\iau clip\ de clip\ cu via]a `n m`n\, ne[tiind `nc\ preaclar `ncotro o va lua istoria. Ei `i aveau pe dictatori `ntre pis-toalele [i armele lor, dar soarta revolu]iei nu era `nc\ hot\r`t\,sentimentul general, at`t al puternicilor captivi, c`t [i al celorm\run]i, `n captivitatea c\rora se aflau prizonierii, era c\ to]iac]ioneaz\ ca `ntre dou\ plutoane de execu]ie [i c\ indiferent`n ce sens vor evolua lucrurile, pentru nici unul dintre ei numai exista sc\pare. De la Bucure[ti veneau ordine peste ordi-ne, date de Iliescu [i de generalul Militaru, ca Nicolae [iElena Ceau[escu s\ fie executa]i, dar executorii paraliza]i despaim\ din garnizoan\ [tiau c\ dup\ s\v`r[irea crimei, urm\-torii executa]i vor fi ei [i, astfel, au ales pe risc propriu s\ nuexecute ordinele, `nnebuni]i de-a dreptul de faptul c\ [i Nico-lae Ceau[escu, dar [i Ion Iliescu aveau `ncredere oarb\, simul-tan\, `n acela[i personaj bipolar (sau multipolar!), generalulSt\nculescu: „Nu se mai [tia cine cu cine este“, „Oricine,indiferent ce grad purta, devenise un poten]ial du[man“,„Ceau[e[tilor li se apropia sf`r[itul. ~n timp ce ei se bucurauc\ a venit St\nculescu, acesta stabilea detaliile asasinatului“,„Moartea plutea `n aer, dar nu mai era loc de dat `napoi“.

De la suferin]\ la supravie]uire

Aceast\ permanent\ interferen]\ dintre via]\ [i moarte, cuposibilitatea schimb\rii instantanee a polarit\]ii, `n func]ie demersul imprevizibil al evenimentelor, cu r\sturn\ri spectacu-loase `n fiecare clip\, dar [i explozivitatea umanului pus `nsitua]ii inumane de ac]iune, sub presiunea unei istorii atroce,cople[itoare [i de ne`n]eles, dau c\r]ii lui Grigore Cartianu omare for]\ de relevan]\ a dimensiunilor dintotdeauna ale o-mului [i ale comunit\]ii sale, prinse `n `ncle[t\ri dramatice, der\scruce. Din acest punct de vedere, interesul unor mari regi-zori de film pentru Sf`r[itul Ceau[e[tilor, de talia lui Mungiu[i Gabrea, este cu totul justificat\. Meritul lui Grigore Cartia-nu e c\ nu literaturizeaz\, ci [tie s\ selecteze cu mare discer-n\m`nt [i ochi limpede acele secven]e dense de realitate carecon]in suficient dramatism, dar [i autenticitate uman\ com-plementar\, `nc`t se constituie `n veritabile nuclee epice dincare se pot dezvolta mari desf\[ur\ri cinematografice. Cartia-nu intervine de pu]ine ori pe parcursul eposului s\u, prefer`nds\ lase faptele s\ vorbeasc\ prin ele `nsele, dar o face doarpentru a puncta un adev\r cu reverbera]ie istoric\ larg\, a[acum e cazul unuia dintre cele mai complexe personaje aleevenimentelor din decembrie 1989: „E momentul unei con-stat\ri: colonelul Kemenici (comandantul garnizoanei T`rgo-vi[te, n.n.) introduce o minciun\ grosolan\ atunci c`nd spune

c\ „nu acceptasem s\-l ucid cu arma, cum mi se tot sugerase“.Adev\rul e altul: Kemenici nu doar c\ acceptase, dar d\duse[i ordin de asasinare a Ceau[e[tilor! Constatarea e necesar\pentru a defini bine personajul. Unul care, `n multe momente,s-a dovedit prea mic pentru istoria care a dat buzna peste el.Dac\ nu cumva a jucat un rol diabolic...“.

Aceast\ eviden]\ ce se impune aproape de la sine, a unorpersonaje care se dovedesc `n v`ltoarea evenimentelor preamici pentru o istorie at`t de mare, e o constant\ a `ntreguluivolum Sf`r[itul Ceau[e[tilor. ~n acest sens, oric`t\ repulsie [ioroare am avea pentru dictatorul Ceau[escu, adev\rul e c\ `neconomia c\r]ii el apare monumental, din punct de vederestrict uman, `n raport cu la[itatea [i micimea general\ a celordin preajm\, fiind consecvent [i coerent cu sine `n toate datelecomportamentului s\u, p`n\ la cap\t, desigur `n nefasta para-digm\ comunist\, astfel `nc`t p`n\ [i clipa execu]iei `l sur-prinde recit`nd versuri [i c`nt`nd „Interna]ionala“. Acest echi-libru al rostirii adev\rului obiectiv, `n `ntreaga carte Sf`r[itulCeau[e[tilor, indiferent c`t de mult ne-ar afecta propriilepuncte de vedere, e `nc\ un merit important al volumului luiGrigore Cartianu, al c\rui ton general, evident, e unul radicalanticomunist.

Tabloul panoramic al `nt`mpl\rilor selectate de cartea luiGrigore Cartianu, cu personaje cheie de la v`rful dictaturii co-muniste, `ncerc`nd s\ scape de responsabilitatea asum\rii dez-nod\m`ntului final [i fugind efectiv ca pot`rnichile (s-ar puteascrie un eseu consistent despre rolul WC-ului ̀ n sf`r[itul Ceau-[e[tilor, unii dintre apropia]ii dictatorilor s-au salvat `ncuin-du-se efectiv `n toalet\, la fel cum decizia asasinatului a fostluat\ de Brucan, dup\ m\rturia lui Gelu Voican Voiculescu,tot `ntr-o astfel de incint\ privat\, cu apa robinetului l\sat\ s\curg\ la maxim `n chiuvet\!), dar [i cu personaje m\runte, dela baza piramidei sociale [i politice, asum`ndu-[i roluri colo-sale – toat\ aceast\ fresc\ ampl\ a evenimentelor [i actorilorimplica]i de-a valma `n mecanismul neiert\tor al istoriei tri-mite f\r\ nici o exagerare la tragedia antic\, `n care se desco-perise un sens m`ntuitor al destinului, prin versul celebru alelui Echil, din piesa Agamemnon (prima din trilogia Oreste):„A suferi spre a-n]elege“. Doar c\ `n timp ce `n tragedia grea-c\, `n]elegerea p\rea finalitatea unui destin pecetluit deMoire, punctul lui terminus, omul sf`r[itului de secol XX dinRom=nia, prins sub greutatea strivitoare a pr\bu[irii dictaturiicomuniste poate spune, dup\ 2500 de ani de evolu]ie istoric\[i umanizare a destinului, c\ aceast\ `n]elegere l-ar putea sc\pade suferin]ele viitoare pe care i le rezerv\ istoria.

Sf`r[itul Ceau[e[tilor – o fresc\ unic\ `n literatura rom=n\

Proz\TTIIMMPPUULL10


Ana se treze[te deja obosit\. Nu are chef denimic. E una din acele zile caracteristice peri-oadei dinaintea ciclului. Una din acele zile `ncare te treze[ti deja nervoas\. Iritat\ pe aeruldin jurul t\u pentru ca miroase `ntr-un anumefel, iritat\ pe zgomotul de afar\ pentru c\ elte-a trezit, nervoas\ pe faptul c\ nu te-ai trezitla fix, ci la f\r\ cinci, fixat\ de g`ndul c\ vatrebui sa pleci undeva c`nd tu nu vrei s\ faciasta, agitat\ pentru c\ [tii de pe atunci c\ veia[tepta prea mult metroul, c\ vei `nt`rzia c`ndnu trebuie, c\ cineva va face o remarc\ idioat\,c\ te vei `ntoarce cu o durere surd\ la degetulmic fiindc\ sigur te vor bate pantofii. Cam a[as-a trezit Ana [i [tie ca ziua ei va fi una pe c`tposibil de proast\ pentru c\ acum `n aceast\clip\ lumea e `mpotriva ei [i ea `mpotriva uni-versului `ntreg. De l`ng\ pat `ncepe s\ c`nte [itelefonul: if you had a bad day… I’M HAVINGIT NOW!!! Opre[te alarma [i se a[eaz\ `n fundpe pat. ~[i trece mìnile prin p\r `ncerc`nd s\ `[idea seama, pe o scar\ de la unu la zece cam c`tde `nc`lcit este [i dac\ e nevoie s\ `l pieptenesau poate pleca la seminar cu el `n forma `ncare e. Se porne[te spre frigider s\ vad\ cummai st\ cu aprovizionarea. Dup\ ce deschideu[a `[i d\ seama c\ va fi la cur\ de sl\bire p`n\la primul pachet de la mama. Ceasul arat\ ora10:30. P`n\ la 12 are timp s\ ajung\ la facul-tate. ~[i trage blugii pe ea [i ia primul pulov\rpe care `l g\se[te `n dulap. Stilul ei vestimentareste bazat pe o tehnic\ infailibil\. Are doar hai-ne verzi [i albastre, deci pu]in cam improbabils\ nu fie asortate, a[a ca e destul de neimpor-tant ce anume pune pe ea. ~[i at`rn\ traista deg`t [i iese din cas\. ~n mod cert are tot ce ì tre-buie, pentru c\ oricum car\ totul `n geant\, zide zi. Oglinda de pe casa sc\rii de la parter ìconfirm\ c\ nu are nevoie de nici un piept\ncare s\ ì stileze coafura. O izbe[te aerul recede afar\. {i soarele o `n[elase. Un pulov\r nu ede ajuns, dar nu are de g`nd s\ se `ntoarc\ dindrum. Cele cinci minute de mers `ntre bloculei [i sta]ia de metrou de la Pia]a Muncii au unefect benefic asupra ei. Se treze[te numai bine

p`n\ c`nd s\ fie smuls\ de valul de oameni carecoboar\ spre sta]ie. Las\ tot puhoiul de lume,foarte straniu pentru acea or\ a zilei, s\ coboa-re [i p\[e[te alene pe toate sc\rile care duceaupe peron. ~n timp ce coboar\ se uit\ la f`[ia debeton pres\rat\ cu oameni de toate culorile,v`rstele, frizurile, for]ele, hainele, mìnile,`n\l]imile, pantofii [i ì vine `n minte un g`ndcare o face s\ z`mbeasc\. Oare ce ar fi dac\ arputea trece repede, repede pe peron [i i-ar `n-desa pe to]i s\ coboare pe [ine, s\ o ia la goan\prin tunel [i c`nd s\ ajung\ la Iancului, din h\ulnegru s\ ias\ o singur\ creatur\ croit\ din pieiletuturor celor care intraser\ `n tunel. Cu hainef\cute din petice ale tuturor ]oalelor celor dincare era n\scut, cu toate perechile de pantofilegate unele de altele [i t`rìte `n urma lui. Ar fiun Quasimodo autentic rom=nesc ce ar purtape el sute de etichete made in china, g`nduriletuturor celor care se `nghesuiau spre serviciu [ispre [coal\, r`sul copiilor [i al b\tr`nilor, sa-co[ele cu cump\r\turi sau gen]ile cu laptopuriale fiec\ruia…. Zgomotul f\cut de metrouri oopre[te din a crea monstrul `nchipuit. G`ndi c\se uitase la prea multe filme americane pentrucopii retarzi. Ambele trenuri sosesc `n acela[itimp. St\ exact `n mijloc. Se g`nde[te repede:the short way/the long way = schimbat tre-nuri/loc liber. Simplu: Long way – loc liber. Sesuie `n metrou. ~n timp ce se `ndreapt\ spreu[\, se uit\ `n spate spre cel\lalt tren ca s\ vad\dac\ a f\cut alegerea potrivit\. Din gre[eal\ selove[te de o femeie care iese gr\bit\, cu privi-rea `n p\m`nt.

– Scuuuze! strig\ Ana dup\ ea, dar femeianici nu `ntoarce capul.

Dana urc\ de la metrou [i abia la lumin\ `[id\ seama c\ o doare pu]in um\rul de la lovitu-r\, `n plus mai are [i o minunat\ urm\ de noroipe pantofii ei de serviciu. Nu se obose[te s\ ìmai [tearg\ pentru c\ oricum ajunge repedeacas\. 10 minute mai t`rziu `[i at`rn\ cheile decuier [i las\ geanta pe jos l`ng\ pantofi. ~nv`rteyala [i se duce `n buc\t\rie. ~n chiuvet\, vaselea[a cum le l\sase cu o sear\ `nainte, pe mas\ ocan\ de cafea plin\ pe jum\tate [i Libertatea deieri. So]ul probabil plecase de vreo dou\ ore laserviciu. Nu are chef de el, iar norocul ei facec\ azi cei doi pacien]i pe care trebuia s\ ì con-sulte [i-au anulat program\rile [i a putut s\ ple-ce `n voie, l\s`nd toat\ responsabilitatea pe a-sistenta ei, cu men]iunea s\ o sune dac\ e cevaimportant. Are voie s\ aib\ o zi liber\. ~nghiteo gur\ de cafea [i simte cum i se `ntoarce sto-macul brusc. Era mult, mult, mult mai dulcedec`t o bea Bogdan de obicei. Straniu. Poategre[ise linguri]ele. ~n mod sigur le-a pierdutnum\rul c`t se uita pe prima pagin\ a ziaruluidin care `mpungeau doi s`ni gata s\ plesneas-

c\, `ntin[i peste kilograme de silicon. Titluldeja nu mai avea nici o importan]\, putea la felde bine al\turi s\ scrie c\ ceaiul de tei se beafierbinte, masculii ar fi cump\rat instant foi]ajenant\. „Are cam jum\tate din num\rul de pozepornografice dintr-o revist\ de gen, dar [icost\ de 10 ori mai pu]in.“ Mai d\ dou\ foi,dar imaginea fetei de la pagina cinci o deter-min\ s\ se opreasc\. O brunet\ voluptuoas\,complet goal\ [i cu un deget b\gat `n gur\…nici nu mai e nevoie s\ ̀ n[iruie lista de hobbyurial\turi, gestul ei e mai mult dec`t evident `n aar\ta ce face ea `n timpul liber. Str`nge ziarul[i las\ g\leata de gunoi s\ `l molf\ie `n lini[te.O privire aruncat\ `n frigider aduce constata-rea c\ din nou bate v`ntul prin el. Va pleca sprepia]\, dar `nainte de asta vrea s\ se schimbe.Intr\ `n dormitor [i se dezbrac\ de fust\ [i dec\ma[\. C`nd se `ndreapt\ spre dulap, `ns\, o-glinda o opre[te. Profilul ei arat\ o femeie fru-moas\, cu s`ni perfect acoperi]i de cupele su-tienului, cu coapse rotunde [i tari [i cu unabdomen plat. Plat. ~[i pune mìnile pe burt\,apas\, ì ies ultimele coaste `n eviden]\. At`t deplat. Mereu plat [i a[a va [i r\m`ne. Plat. Arid.Sterp. Nu va cuib\ri nimic niciodat\ `n el… Selove[te cu pumnul `n p`ntece [i simte c\ ì vines\ pl`ng\. Sute de controale medicale. Ea, me-dicul, se l\sase dezbr\cat\ [i suit\ `n scaunulgroazei `n care mereu `ncerca s\ `[i `nchipuieca instrumentele reci care ì cotrob\iau uteruls`nt o fiin]\ vie care se mi[ca `n\untrul ei. Spe-r`nd c\ urm\torul diagnostic le va strivi pecelelalte [i c\ medicul ì va spune z`mbind c\ eo femeie normal\ [i c\ va putea ]ine c`ndva `nbra]e acea unic\ dorin]\ a ei. Se v\zu `n mater-nitate, `nconjurat\ de rude care pl`ngeau debucurie [i cu o oboseal\ dulce `n oase. Se cu-tremur\ [i `[i adun\ g`ndurile. ~mbrac\ repedeo pereche de blugi [i un tricou bo]it, `[i tragepe deasupra un pulov\r cu fermoar, `ndeas\ `nbuzunar 20 de lei [i salt\ cheile de pe cuier `ndrum spre u[\.

Pia]a e aproape goal\. Din loc `n loc, gru-puri de c`te dou\, trei v`nz\toare se b`rfesc `ntreele. O studiaz\ din cap p`n\ `n picioare, uneleo salut\, altele se `ntreab\ cine e, din pur\ cu-riozitate [i din nevoia de a avea mai mult de unsubiect de discu]ie. Pe al treilea r`nd de tarabeera tanti Constan]a, b\tr`na de la care Danamereu cump\r\ legume. Se obi[nuise s\ ia dela ea indiferent dac\ erau mai bune, mai veste-jite, mai scumpe sau mai ieftine. ~i d\ bun\ziua [i `ncepe s\ aleag\ ro[ii de pe tarab\ [i s\le arunce `n co[ul de tabl\ al c`ntarului.

– ~mi ajung astea. C`t s\-]i dau?– P\i, 3 lei, doamn\.

Dana ̀ i ̀ ntinde banii. La m`n\ are br\]ara pecare o primise de la Bogdan de ziua ei. Con-

stan]a se uit\ lung la br\]ara [i se g`nde[te c\Marcela, nor\-sa, are una la fel [i c\ nu o maig\sise c`nd a f\cut curat. {i era tare sup\rat\ c\nu mai [tia unde a pus-o c`nd [i-o scosese ulti-ma dat\. Cornel i-a promis c\ o s\ ì cumpereuna la fel, dar cu ce bani s\ o cumpere? C\ eradin aur [i astea s`nt scumpe, se g`nde[te Con-stan]a. Ea din ce c`[tig\ `n pia]\ nu poate dec`ts\ mai cumpere c`te o ciocolat\ la copii dinc`nd `n c`nd, sau s\ le mai ia caiete pentru[coal\. Cornel nu are de unde. C`t poate el s\c`[tige conduc`nd autobuzul \la? Marcela areun salariu ceva mai bun, c\ la croitorie c`ndmai vin comenzi, mai ia c`te un spor, ceva. Darn-au ei bani de br\]\ri de aur. Dac\ ar mai fitr\it b\rbat\-su poate c\ era mai bine, m\carmai era `nc\ o pensie `n cas\ [i o duceau [i eica oamenii. F\r\ s\ se str`ng\ mereu [i mereula pung\. {i f\r\ s\ trebuiasc\ s\ cumpere ceamai ieftin\ ap\ mineral\ [i cea mai ieftin\franzel\ care se f\cea ca un butuc la o zi dup\ce o cump\rai. E, se dusese [i el, dragul. S`ntdeja patru ani de c`nd e singur\. Dana ia punga[i ì face din m`n\ `n timp ce se `ndreapt\ sprealt\ tarab\. Bra]ara luce[te `n lumina zilei. Darce am\r`t\ a fost Marcela c`nd n-a mai g\sitbr\]ara aceea!

Tot la asta se g`nde[te [i Cornel, `n timp cepleac\ din sta]ie de la Cotroceni. Oare de undes\ fac\ el rost de mai mul]i bani pe lun\? A v\-zut sup\rarea din ochii Marcelei [i a `n]eles c\nu e vorba de br\]ar\ `n sine, ci de toate lucru-rile pe care voiau s\ [i le cumpere, lor [icopiilor, [i nu `[i pot permite. H\inu]e, juc\rii,c\r]i de colorat, un dulap nou, poate un covorcare s\ nu fie ros de molii [i s\ schimbe [i eigeamurile, c\ iarna le bate v`ntul prin cas\.Dar mereu banii ì ia cu st`nga [i ì d\ cudreapta. Se g`nde[te c\ e `n nou\[pe ale lunii [ic\ din zece milioane el mai are trei [i urm\toriibani intr\ mult mai `ncolo. {i copii ce vin\ aus\racii? Ei nici nu `[i dau seama, v\d [i ei toatelucrurile frumoase pe care le au al]ii la [coal\[i vor [i ei. {i Marcela, nici nu mai ]ine mintec`nd a fost ultima oar\ c`nd [i-a luat o rochienou\ de purtat pe la ocazii. De fapt ce ocazii?C\ `nafar\ de nun]ile la care s`nt obliga]i fami-lial s\ se duc\, `n rest, singurele lor ie[iri s`ntla plimbare pe la Lacul Morii sau prin Her\s-tr\u c`nd ies [i cu copii dup\ ei. {i mam\-sa,s\raca. At`ta se chinuie cu zarzavaturile aleanumai ca s\ `l mai ajute [i pe el [i s\ nu fie opovar\, dar oare c`t o s\ mai poat\ [i ea, c\ edeja b\tr`n\. C`t are ea pensie acuma? Cincimilioane, care de-abia ì ajung pentru ce are eanevoie [i nu [tie cum face de ̀ i r\m`ne s\ le dea[i copiilor c`te o ciocolat\. S\raca, mama…Parcheaz\ `n sta]ie [i apas\ butoanele ca s\deschid\ u[ile. Se uit\ `n retrovizoare [i vedepe locurile din spate un tip slab [i uscat care]ine `n m`n\ o sticl\ de plastic cu un lichid ceseam\n\ a ]uic\, a socat\, a ceva g\lbui `n ea,dar despre care nu poate distinge mai multe.L`ng\ el o fat\ t`n\r\, tuns\ scurt, b\ie]e[te careprive[te `n jos spre mìni. B\iatul ì `ntindesticla [i o `ndeamn\ s\ bea, dar ea `ntoarcecapul `n semn de refuz. Gestul lui se repet\,dar ea aproape c\ ̀ i ̀ ntoarce spatele cu totul. ~nacea clip\ o prinde de p\r, ì trage capul pespate [i ì toarn\ pe g`t lichidul din sticl\. Eaaproape c\ se `neac\ [i scuip\ pe podeaua au-tobuzului ce ì mai r\m\sese `n gur\. Se uit\ lael cu ur\, se ridic\ [i oche[te un alt scaun gol,mai spre mijlocul ma[inii. Cornel privi cu tris-te]e spre ce i se pare lui c\ a ajuns lumea. Numai `n]elege r\utatea din jurul lui. ~[i aduceaminte de vremea c`nd era `nglodat `n noroip`n\ la genunchi pe uli]a din satul s\u, c`ndmama era frumoas\ [i vesel\, c`nd tata tr\ia,iar grijile lui erau cum s\ se strecoare mai re-pede din curte [i s\ o zbugheasc\ spre b`lci.Acum locuie[te `ntr-un b`lci, multicolor, mur-dar pe la margini, prea scump ca s\ ì `ncercitoate jocurile, tentant [i `n[el\tor.

Ana-na-na(fragment de roman)

OLIVIA VEREHA

Este absolvent\ a facult\]ii de jurnalis-tic\ [i a unui masterat `n produc]ie multi-media [i audio-video. A lucrat `n PR [i `npres\, `n momentul de fa]\ fiind editoronline la „TVMania“. Foarte t`n\r\ au-toare a primit deja un premiu pentru de-but al USR. Fragmentul selectat este `n-ceputul romanului cu acela[i nume, care secite[te pe ner\suflate `n `ntregul s\u! Mi-arpl\cea ca o editur\ s\-l publice c`t mai re-pede. ~i doresc succes autoarei! (L. A.)

11Fragmentarium japonez

iulie-august 2010

TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

TETSUYA KAIDA

Farmecul lunii

{i tot a[a, g`ndindu-m\ la dualitate, nu [tiude ce, dar `mi vine s\ scriu despre lun\. Da,despre sensibilitate [i despre instinctul matern.

Luna care se ive[te pe cer noaptea, `miumple inima `ntr-un mod straniu de un puter-nic sentiment de puritate [i bl`nde]e.

Chiar a[a, puritate [i bl`nde]e.Voi, cei ce citi]i aceste r`nduri, ce p\rere

ave]i?Ce fel de sentimente v\ cuprind `ntr-o

noapte cu lun\?Ca [i `n capitolul despre anime de mai sus,

nou\ japonezilor luna ne transmite sentimenteprecum „puritate“, „lini[te interioar\“, „ ino-cen]\“, „sinceritate“. Ca tem\ central\ `npoezii, c`ntece sau pictur\, imaginea lunii erafolosit\ `nc\ din vechime pentru a exprimaindirect o anumit\ frumuse]e interioar\, pre-cum [i aspectele pozitive ale naturii umane,.

Japonez fiind, c`nd v\d cum, de exemplu,`n legendele [i filmele occidentale luna estecea care mediaz\ transformarea oamenilor `nv`rcolaci sau cum `n nop]ile cu lun\ apar fiin-]ele malefice, vampirii [i alte astfel de for]eale r\ului nu pot dec`t s\ m\ minunez. La vestde Pacific, for]a lunii este privit\ dintr-o per-spectiv\ complet diferit\ fa]\ de cea japonez\.

C\ tot veni vorba, mi-aduc aminte cumodat\, pe c`nd mergeam cu trenul prin sudulAngliei, o lun\ plin\, magnific\, str\lucea

deasupra unui deal de-un verde `nchis, tipicenglezesc, mi-a inspirat o enorm\ puritatevr\jindu-m\ [i, `n acela[i timp, aduc`ndu-miaminte de pove[tile cu vr\jitoare [i de filmulUnderworld.

Poate englezilor li se va p\rea nepoliticoa-s\ compara]ia, dar a[a cum Japonia este o ]ar\insular\ aflat\ la cap\tul estic al continentuluieurasiatic, Anglia este o ]ar\ insular\ la cap\-tul cel\lalt al continentului.

Aceast\ localizare la poli opu[i mi-a st`rnitde mult interesul [i dorin]a de-a le compara.G`ndindu-m\ adeseori la cultura, tradi]iile,ereziile [i modul `n care este perceput\ liber-tatea individual\ `n cele dou\ ]\ri, le-am g\sitfoarte asem\n\toare, [i numai rareori opuse.Din cauza asta, nu reu[esc s\ m\ satur com-par`ndu-le.

Tot aici pot s\ adaug c\ am mers cu taxiul`n nenum\rate ora[e ale lumii, dar taximetri[ticare s\ fie cu adev\rat amabili, politico[i, ser-viabili, s\ te fac\ s\ sim]i c\ `[i doresc s\ temul]umeasc\ [i s\ `]i asigure confortul pe par-cursul c\l\toriei s`nt aproape sigur c\ n-am`nt`lnit dec`t `n Anglia [i `n Japonia.

Cu prilejul unei reprezenta]ii speciale pecare am organizat-o `n cadrul festivalului au-tomobilistic Goodwood, am avut ocazia de amerge de mai multe ori `n Anglia.

Am avut onoarea atunci de a discuta cuso]ia Lordului March, organizatorul festivalu-lui, pe subiecte precum for]a lunii, via]a ante-rioar\ [i re`ncarnarea, religia shinto [i sluji-torul zeilor shinto, vulpea, desenele animateale studiourilor Gibli etc. [i realizez retro-spectiv c\ am avut o serie de discu]ii foarteaprinse pe aceste teme.

Dup\ discu]ia noastr\, Lady March a venitla mine [i mi-a spus: „Am ie[it ceva mai de-vreme s\-mi plimb c\]elul [i-am v\zut pentruprima dat\ de c`nd locuiesc aici o vulpe. Nu-ia[a c\-i fantastic?! {i asta numai din cauz\ c\am purtat discu]ia de ieri...“

Remarca ei m-a f\cut s\ cred c\ so]ia lor-dului vine dintr-o alt\ lume sau poate c\ a tr\ito via]\ anterioar\ `n Japonia.

La numai o zi dup\ discu]ia cu LadyMarch, am fost abordat de o femeie cu un aermisterios, pe care o vedeam pentru prima oar\`n via]\. Ne[tiind prea bine despre ce s\ vor-besc cu ea, am adus iar\[i vorba despre lun\,declan[`ndu-i femeii amintirea unor momentedin trecut.

Mi-a spus ceva de genul: „~n copil\rie, `nnop]ile cu lun\, sim]eam cum undeva `n\untrumeu mi se r\scole[te sufletul [i m\ g\seamc`nt`nd cu patim\, din str\fundurile sufletului,jelindu-m\ parc\ lunii.“

Am aflat mai t`rziu, cu ru[ine, c\ femeia cupricina era c`nt\rea]a Rihanna, cea care lan-sase hit-ul „Umbrella“.

Dac\ m\ g`ndesc bine, parc\ mi-a spus s\]in secret ce mi-a spus, dar cum engleza meaeste limitat\, n-am `n]eles prea bine. Domni-[oar\ Rihanna, v\ rog frumos s\ m\ scuza]i!

Dar, s\ ne `ntoarcem la discu]ia noastr\.Dup\ cum [ti]i, luna nu are lumin\ proprie.Aceasta reflect\ din diverse unghiuri lumi-

na soarelui [i ne-o trimite nou\ `ntr-o form\bl`nd\.

F\r\ s\-[i dea prea mare importan]\, luna`mprumut\ o p\rticic\ din puterea uria[ei stelefixe, soarele, [i este cump\tat\ `n a-[i facesim]it\ prezen]a.

Pe de alt\ parte, luna nu ne face o promisi-une sigur\ ca soarele care r\sare la `nceputulzilei [i apune c`nd ziua se sf`r[e[te. Cum nu[tim exact c`nd r\sare [i c`nd apune, mie unulmi se pare c\ lumina lunii este destinat\momentelor de tr\ire a unor emo]ii efemere.

Este acolo pentru a o sim]i atunci c`nd po]isim]i.

{i floarea de cire[, care este [i ea un sim-bol al Japoniei, se aseam\n\ cu luna, `nflo-rind pe o perioad\ scurt\ de timp. Probabil c\nu s`nt singurul care consider\ c\ v`rful defrumuse]e al florii de cire[ este tocmai mo-

mentul `n care petalele ì s`nt `mpr\[tiate deprima rafal\ de v`nt.

~n ultima scen\ din filmul Ultimul samu-rai, scen\ care are loc `n mijlocul unei furtunide flori de cire[i `mpr\[tiate de v`nt, clipeleultime ale r\zboinicului s`nt reflectate de`mpr\[tierea florilor de cire[ sub rafale puter-nice de v`nt, suger`nd destinul comun, efemer,al samuraiului [i al florii de cire[.

{i `nc\ ceva… Dup\ cum ì spune [i nume-le, luna m\soar\ trecerea unei luni dintr-un an.

De[i ì [tim mi[c\rile prin mareele produsede for]a combinat\ a sa [i a soarelui, lunade]ine [i o for]\

[i un ritm interioare ce nu poate fi obser-vate din exterior.

Eu cred c\ luna este profund legat\ de in-stinctul matern al oamenilor [i al animalelor.

Un lucru din ce `n ce mai discutat `n dome-niul [tiin]elor spa]iale `n ultima vreme este fap-tul c\ `ntreg Universul precum [i tot ce este `nel exist\ `ntr-un sens larg ca o rezultant\ a vie]ii.

~n ceea ce prive[te ritmul soarelui [i allunii, acestea dou\ s`nt oarecum paralele,activ`nd cumva `ntr-un fel de ritm dual.

Nobil\ lun\, `]i mul]umesc pentru magia ta. Nobil\ lun\, `]i s`nt recunosc\tor pentru

misterul t\u.

Un cuv`nt japonez nespus de frumos pre-cum kachofugetsu (flori, p\s\ri, v`nt, lun\ ,toate exprimate `ntr-un singur cuv`nt) nu aputut fi imaginat dec`t cu ideea importan]eilunii `n minte. {i pentru el [i alte asemeneacuvinte, nu pot dec`t s\ le mul]umesc celor dedinaintea noastr\.

Traducere din limba japonez\ de Geta Oprea

G`nduri despre „locuri“ [i „v`nt“

EvenimentTTIIMMPPUULL12


„Romanian Adjective“, filmul rom=nesc la Londra

Un fotoreportaj de Liviu AntoneseiFormula din titlu nu este extras\

dintr-un manual de gramatic\, ci estetitlul sub care s-a desf\[urat Festivalulde film rom=nesc de la Londra, organizatde Centrul Cultural Rom=n/ Funda]ia Fa-miliei Ra]iu, cu sprijinul Curzon May-fair Cinema [i al Centrului Na]ional alCinematografiei. Un titlu foarte potrivit,nu doar pentru c\ este o parafraz\ la fil-mul care a deschis festivalul, Poli]ist,adjectiv de Corneliu Porumboiu, ci [i dinalte c`teva motive. Cel mai important mise pare `ns\ acela c\ selec]ia realizat\ decuratorul edi]iei din acest an, Verena vonStackelberg, reune[te filme care spun ce-va legat de dimensiunile istoriei, culturii[i, cu un termen mai pu]in folosit ast\zi,de specificul nostru na]ional. {i asta in-diferent dac\ ne referim la filme artisticesau documentare, la lung sau la scurt-metraje. Porumboiu a fost, de altfel, unfel invitat-special al festivalului, dat\ fi-ind prezen]a sa [i `n activit\]ile asociateacestuia, cum ar fi un masterclass la

celebra „London Film School“, precedatde vizionarea celuilalt film al s\u, A fostsau n-a fost. A[ ad\uga, `n acela[i con-text al valoriz\rii t`n\rului regizor ro-m=n, [i moderarea discu]iilor desprefilmul din festival de c\tre foarte binecotatul critic londonez de film IanHaydn Smith.

Sec]iunea dedicat\ recuper\rii mae[tri-lor a fost acoperit\ de proiec]ia Falezelorde nisip de Dan Pi]a, urmat\ de o animat\dezbatere, la care a participat [i Victor Re-bengiuc, protagonist al peliculei, moderat\de scriitorul Mike Phillips, discu]ie care aacoperit o plaj\ merg`nd de la motivele ca-re l-au determinat pe Ceau[escu s\ interzic\filmul p`n\ la cele care permit filmului s\reziste a[a de bine dup\ aproape 30 de anide la realizare [i interzicere. De altfel, aces-te lucruri au devenit mai clare prin pro-iectarea `n ultima zi a festivalului, `n cadrulevenimentelor conexe, a documentaruluiMinisterul Adev\rului, care a prilejuit odiscu]ie la fel de vie, cu participarea lui

Dan Pi]a, a istoricului Stej\rel Olaru, acriticului de film Magda Mih\ilescu [i a luiVictor Rebengiuc. Dar am avut parte de unadev\rat regal Rebengiuc, marele actorfiind protagonist [i `n Medalie de onoarede C\lin Peter Netzer, `n care izbute[te, nudoar `n opinia mea, o interpretare „devasta-toare“. Sau, cu formula din revista Variety,„Rebengiuc is terrific“.

Filmul de `nchidere a festivalului, Eu,c`nd vreau s\ fluier, fluier de Florin {erban,a f\cut iar\[i „dreptate“ noului val – exce-lent\ participarea la discu]ie a actri]ei AdaCondeescu – , ca [i sec]iunea dedicat\scurtmetrajelor, cu excelente mici bijuteriirealizate de Adrian Sitaru, Alexandru Ma-vrodineanu, Tudor Cristian Jurgiu, KlaraTrencsenyi [i Vlad Naumescu.

~n ultima zi a festivalului, `n sala CurzonCinema din Soho, a fost proiectat [i discu-tat documentarul Noul val al cinematogra-fului rom=nesc de Marius Doicov [i Vin-cent Guyottot, pe care n-am reu[it s\-l maiprind. Au participat Ana Maria Marinca [i

produc\torul Dan Burlac [i am `n]eles de laei c\ discu]iile au fost iar\[i foarte intere-sante [i animate.

N-ar trebui s\ uit nici momentele de sa-tisfac]ie c`nd z\ream, pe rafturile din holu-rilor s\lilor de cinema, amestecate cu ope-rele mae[trilor din toat\ lumea, o larg\ se-lec]ie din filmele tinerilor cinea[ti rom=niai „noului val“, sau s\ constat c\ primul vo-lum din The Palme d’Or Collection, editatde celebra cas\ de produc]ie „ArtificialEye“, cuprinde 4, 3, 2... de Mungiu, TheChild al fra]ilor Dardenne [i Undergroundde Kusturica.

Nu `nchei f\r\ s\ felicit „echipa festiva-lului“ – Ramona Mitric\, directoare aCentrului Cultural Rom=n [i a Funda]ieiRa]iu, Verena von Stackelberg, curator, [iMihai R`[noveanu, f\r\ de care nimic nuare cum s\ mearg\! – laolalt\ cu eficientulgrup de voluntari anglo-rom=n. {i s\-ifelicit [i pe cinea[tii care le dau de lucrucelor dint`i, iar nou\ mereu c`te cevainteresant de v\zut!

13Eveniment TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro iulie-august 2010

Ramona Mitric\ [i Victor Rebengiuc, dup\ film Poli]ist, adjectiv `n dezbatere

Tainele fotografiei cu Victor Rebengiuc [i Nicolae Ra]iu Ana Maria Marinca [i Victor Rebengiuc, `n foaier la Curzon Cinema

Mike Phillips, Dan Pi]a, Ramona Mitric\ despre Falezele de nisip Verena van Stackelberg cu Victor Rebengiuc

Directoarea festivalului la `nchiderea evenimentului Fotoreporterul vine la film

Istorie recent\TTIIMMPPUULL14


CRISTIAN FLOREA

Primul r\zboi mondial `ncepe cu visele unui psiholog elve]ian

~ntre 1950 [i 1957, Carl Gustav Jung [iMircea Eliade, invita]i de marc\ ai Confe-rin]elor „Eranos“, organizate `n fiecare var\`n frumoasa localitate elve]ian\ Ascona de pemalurile lacului Maggiore, deveniser\ foarteapropia]i, povestindu-[i unul altuia visele.Dou\ dintre acestea, investite, probabil, cu osemnifica]ie aparte, s`nt consemnate am\nun-]it de autorul apreciatei morfologii a sacrului(Traité d’Histoire des Religions, 1949) `npropriul jurnal, `n data de 25 august 1952.

„~n 1912, Jung se ocupa de disocierea per-sonalit\]ii. Odat\, lu`nd trenul de la Zürichspre Schaffhausen (un ceas de drum), `[iaminte[te doar c\ intr\ `n tunel, apoi `l trezesccuvintele conductorului: Schaffhausen! Nu`n]elege ce se `nt`mpl\ cu el, ì e fric\ s\ nu`nnebuneasc\, s\ nu fac\ o schizofrenie. C\ci,`n tot acest timp, `l st\p`nise un «rêve éveillé»:vedea harta Europei, [i vedea cum e acoperit\de ap\, ]ar\ dup\ ]ar\, `ncep`nd cu Fran]a [iGermania. Cur`nd, tot continentul e sub ap\,afar\ de Elve]ia: aici, parc\ ar fi fost un Mun-te `nalt pe care valurile nu-l puteau `neca.Jung se vede st`nd pe munte. Privind cu maimult\ aten]ie, `[i d\ seama c\ marea era des`nge; deasupra pluteau cadavre, acoperi[uride case, b`rne arse etc.

«Visul treaz» l-a avut `n octombrie 1913.~n decembrie, se repet\ `ntocmai, tot cu prile-jul intr\rii `n tunelul care-l ducea spre Schaf-fhausen (p\trundere `n incon[tientul colectiv,va interpreta el mai t`rziu). ~ncepe s\ fie totmai preocupat. C`teva luni `n urm\, are, detrei ori, acest vis: se afl\ cu un prieten `n M\-rile de Sud, vara. Undeva `n sudul Sumatrei.Dar afl\ din ziare c\ `n Europa s-a l\sat unger n\prasnic, amenin]\tor. Jung decide s\ seduc\ la Batavia ca s\ ia vaporul spre Europa.Prietenul lui, `ns\, ì spune c\ el va veni cu un«voilier», din Sumatra [i p`n\ la Hadramath,[i apoi, prin Arabia [i Turcia. Jung ajunge `nElve]ia. Z\pad\ peste tot. O vie enorm\, custruguri mari, dar `nghe]a]i. El `ncepe s\ rup\ciorchinii [i s\ `mpart\ la oamenii din jurullui (pe care nu-i vedea). Repet`ndu-se de treiori, e foarte nelini[tit de vis. Tocmai atuncitrebuia s\ ]in\ o comunicare despre schizo-frenie la Aberdeen. ~[i spunea: voi scrie des-pre mine `nsumi. Comunicarea avea loc lamiezul verii (exact `n perioada `n care – `n vis– el afla, acolo, `n M\rile de Sud, c\ `n Europab`ntuia acel misterios ger). ~[i spunea: proba-bil c\ `ndat\ dup\ comunicare voi `nnebuni.Dar, la 31 iulie 1914, dup\ ce-[i ]ine comuni-carea, afl\ din ziare c\ a izbucnit r\zboiul. Iavaporul spre Olanda. ~n acea diminea]\, `mispune, nu era pe lume om mai fericit ca mine.~n]elesesem c\ nu s`nt nebun [i c\ n-am s\ `n-nebunesc. ~n]elesesem c\ visurile mele ve-neau din incon[tientul colectiv, [i c\ sensullor era cu totul altul dec`t intrarea `ntr-o criz\schizofrenic\. A citit apoi, pu]in timp `n urm\,aventuroasa c\l\torie a c\pitanului germanvon Mücke, `ntr-un «voilier», din Sumatra p`n\la Hadramath.“ {i Eliade `ncheie consemna-rea, ad\ug`nd: „Acum, c`nd a descoperit [isincronismul, Jung interpreteaz\ foarte u[oraceast\ viziune“1.

Cele dou\ vise `n stare de trezie s`nt po-vestite de „autorul“ lor `n volumul autobio-grafic editat sub `ngrijirea Anielei Jaffé. „~noctombrie, `n timp ce m\ aflam singur `ntr-o

c\l\torie, am fost asaltat deodat\ de o viziu-ne: Am v\zut un potop imens, care se rev\rsapeste toate ]\rile nordice [i peste cele a[ezatepu]in mai la sud, `n zona dintre Marea Nordu-lui [i Alpi. Potopul se `ntindea din Angliap`n\ `n Rusia [i de la coasta M\rii Norduluip`n\ aproape de Alpi. C`nd atinse Elve]ia, amv\zut c\ mun]ii cre[teau, devenind din ce `nce mai `nal]i, ca pentru a ap\ra ]ara noastr\.Se dezl\n]uia o catastrof\ `ngrozitoare. Amv\zut valurile galbene `nvr\jbite, ruinele ope-relor civiliza]iei plutind prin torent [i moarteaa mii [i mii de oameni. Apoi marea se trans-form\ `n s`nge. Aceast\ viziune dur\ aproxi-mativ o or\, m\ tulbur\, m\ z\p\ci [i `mi f\cugrea]\. Mi-era ru[ine de sl\biciunea mea. Tre-cur\ dou\ s\pt\m`ni, dup\ care viziunea reveni`n acelea[i condi]ii, numai c\ transformarea `ns`nge fu de ast\ dat\ [i mai cumplit\. O voceinterioar\ `mi vorbi: «Ia te uit\, este perfectreal [i se va `nt`mpla `ntocmai; nu `ncape nicio `ndoial\». ~n iarna urm\toare, cineva m\ `n-treb\ ce g`ndeam despre evenimentele mon-diale din viitorul apropiat. I-am spus c\ nu g`n-deam nimic, dar c\ vedeam torente de s`nge.Viziunea nu-mi d\dea pace. M\ `ntrebamdac\ viziunile indicau o revolu]ie, neput`n-du-mi reprezenta `ns\ bine acest lucru. A[a c\am conchis c\ ar avea de-a face cu mine `n-sumi [i am presupus c\ a[ fi amenin]at de opsihoz\. Ideea r\zboiului nu-mi trecu prinminte. Pu]in dup\ aceea – era `n prim\vara lui1914 [i apoi la `nceputul verii – un vis mi serepet\ de trei ori: ~n mijlocul verii p\trundeaun ger arctic, iar p\m`ntul `mpietrea, `n]epe-nea sub ghea]\. Vedeam astfel, de exemplu,cum `ntregul ]inut al Lorenei [i canalele sale`nghe]aser\. Toat\ regiunea era pustie, f\r\nici un suflet de om, iar lacurile [i rùrile – `n-ghe]ate [i ele. Murise orice vegeta]ie. Acesteimagini onirice se produser\ `n aprilie [i mai,iar ultima oar\, `n iunie 1914.

~n cel de-al treilea vis, din spa]iile cosmicese l\s\ din nou un ger cumplit. Acest vis avu`ns\ un final nea[teptat: Se afla acolo un co-pac cu frunze, dar lipsit de rod (arborele vie-]ii mele, m-am g`ndit), ale c\rui frunze setransformaser\ prin ac]iunea gerului `n boabedulci de strugure, pline de un suc t\m\duitor.Am cules boabele [i le-am d\ruit unei mul-]imi de oameni care st\teau `n a[teptare.

La sf`r[itul lunii iulie 1914 fusesem invitatde c\tre British Medical Association la Aber-deen, unde urma s\ ]in la un congres o pre-legere despre «Importan]a incon[tientului `npsihopatologie». M\ a[teptam s\ se `nt`mpleceva; c\ci asemenea viziuni [i vise `nseamn\destin. ~n starea mea de atunci [i la temerilepe care le nutream, mi se p\ru un semn alsor]ii [i chiar faptul c\ tocmai atunci a trebuits\ vorbesc despre importan]a incon[tientului.

La 1 august izbucni primul r\zboi mondial“2.~ntre cele dou\ relat\ri s`nt c`teva diferen]e

notabile. Intervalul dintre prima [i a doua vi-ziune este, conform „Amintirilor“ lui Jung,de dou\ s\pt\m`ni (nu de dou\ luni, cum reie-se din notele lui Eliade)3. De asemenea, Jungnu pomene[te de condi]ia favorizant\ a de-clan[\rii acesteia, intrarea `n tunel. Specific\`ns\ c\ se petrece „`n acelea[i condi]ii“, fiindconsemnat\ [i durata ei, de „aproximativ oor\“, ceea ce corespunde cu „ceasul de drum“dintre Zürich [i Schaffhausen, re]inut deEliade. Din al doilea vis lipse[te orice referirela M\rile Sudului, precum [i la revenirea `nEuropa cu un „volier“ din Batavia, unde aflasedin ziare de valul de ger care amenin]a vechiulcontinent. ~n schimb, cuprinde anumite detalii,care lipsesc din versiunea lui Eliade. Astfel,mun]ii Elve]iei cresc pe m\sur\ ce se `ntindepotopul, soiul [i propor]iile copacului lipsit

de rod ce rezist\ gerului arctic nu s`nt speci-ficate, `n schimb frunzele lui se transform\ `nstruguri. Jung nu precizeaz\ dac\ vede sau numul]imea pe care o `mp\rt\[e[te cu fructul eu-charistic. Diferen]ele dintre cele dou\ versiunis`nt explicabile, deoarece memoriile vor fiscrise abia `n 1957, `ntr-un volum autobio-grafic ce acoper\ o via]\ `ntreag\ (Jung moa-re patru ani mai t`rziu, la v`rsta de 86 ani),visele respective fiind men]ionate `ntr-o for-m\ abreviat\, pe c`t\ vreme varianta povestit\lui Eliade cu cinci ani `nainte, pe `ndelete, `ncursul plimb\rilor [i a siestelor de la „CasaGabriella“ din Ascona, fusese consemnat\ „lacald“, imediat dup\ convorbirile `ntre patruochi cu Jung. Ele avuseser\ loc chiar `n ca-drul unui interviu de dou\ ore, luat de Eliadepentru revista Combat. Este de b\nuit c\ dis-cu]ia dintre cei doi a luat, pe alocuri, aspectulunei adev\rate confesiuni a venerabiluluipsihanalist, deoarece Eliade men]ioneaz\ re-stric]ia de a reproduce sau de a dezvolta `ninterviu anumite subiecte (cf. Jurnal I, ed.cit., 229-230). Prin urmare, interpretarea pecare o propun mai jos ia `n considerare at`texperien]ele onirice restituite de memoriaautorului la zeci de ani dup\ producerea lor,c`t [i consemnarea lor augmentat\ cu detaliiinedite, a[a cum o putem citi `n Jurnalul luiEliade `n data de 25 august 1952, anterioar\edit\rii propriilor „Amintiri“ povestiteAnielei Jaffé.

De[i cele dou\ „vise“ s`nt distincte (gerul[i revenirea lui Jung `n Europa s`nt elementece apar]in celei de a doua viziuni), `ntre ele e-xist\ intruziuni reciproce, ceea ce legitimeaz\interpretarea lor global\. Ele pot fi privite castadii ale crizei psihice prin care trece, dife-ren]iate de atitudinea fa]\ de mesajul fiec\-ruia. ~ntr-adev\r, dac\ `n primul vis, subiectulasist\ pasiv la invazia catastrofal\ a torentu-lui de valuri galbene, apoi a m\rii de s`nge,care `nghite ]ar\ dup\ ]ar\, `n cel de-al doileacomplex oniric, evident `ncatenat cu primul,Jung devine un personaj care ac]ioneaz\, areanumite ini]iative. Semn c\, `n timp ce primaviziune `l pune `n gard\ asupra acutiz\rii con-flictului mental latent ce-l amenin]a cu o gra-v\ schizofrenie, (de care se suspecteaz\ `npreajma plec\rii la Aberdeen), f\r\ s\-i `n]e-leag\ `ns\ cauza, `n cea de-a doua, puterileprofunde ale sufletului se implic\ `n strategiade salvare a propriei s\n\t\]i mintale.

Perspectiva unui conflict generalizat care,`n 1912-1913, se apropia pe nesim]ite, ame-nin]`nd lini[tea [i ordinea, `nst\p`nit\ de pestepatru decenii, `n care se compl\cuser\ locui-torii [i beneficiarii vremelnici ai acestei a[e-z\ri politice, reprezint\ obsesia de fond a in-trigii onirice. Europa `[i visa `nc\ visul „epociifrumoase“, neb\nuind c\ acesta se `nvecina,foarte de aproape, cu co[marul uciderii `n mas\,a b\t\liei pe via]\ [i pe moarte pentru sfere deinfluen]\ [i resurse. Numai subiec]i hipersen-sibili, precum Jung, receptau nel\murit a-ceast\ amenin]are, at`t `n stare de veghe, c`t [i`n senza]ionale vise premonitoare ca cele demai sus. „~nspre toamna lui 1913, presiuneape care o sim]isem p`n\ atunci `n mine p\rus\ se deplaseze `n afar\, de parc\ ar fi planatceva `n aer; `ntr-adev\r, atmosfera mi se p\-rea mai sumbr\ ca p`n\ atunci. Era ca [i cumn-ar mai fi fost vorba de o situa]ie psihic\, cide o realitate concret\. Aceast\ impresie mise `nt\ri tot mai mult.“ (op.cit., 183-184)

Tema r\zboiului, ]esut\ din firele invizibileale incon[tientului, este u[or de `n]eles; `n lu-me se acumulau tensiuni, iar Jung avea ante-ne deosebit de sensibile, mai ales c\ eveni-mentele mondiale erau subiectul unor discu]iicu diver[i cunoscu]i (p.184), fiind reflectate

~ntre velier [i steamerB\t\lie naval\ pe apele incon[tientului

– Dou\ vise de-ale lui Jung –Drago[ MERI{C|, Pove[tile mele depe vremea c`nd nu [tiam s\ scriu(Ochiul visului), Cu o prezentare deRichard Constantinescu [i un CD cutextele `n lectura autorului, Editura PIM,Ia[i, 2010, 156 de pagini, pre] neprecizat

Ciudat\ cartea pe care vreau s-o pre-zint... Mai `ntì, pentru c\ autorul abia a`mplinit acum c`teva zile [apte ani, carteafiind „scris\“ `ntre v`rstele de un an [ic`teva luni [i [ase ani [i c`teva luni. Scris\e un fel de-a spune, pentru c\, `n fapt,cartea fost vorbit\ de autor, iar tat\l s\u aavut buna inspira]ie s\-i `nregistreze „po-ve[tile“ pe care acesta le n\scocea. Une-ori, probabil, a fost incitat `n aceast\ di-rec]ie, alteori tat\l l-a surprins `n manier\spontan\. Drago[ Meri[ca a fost unul din-

tre copiii talenta]i care a avut [i noroc,ceea ce nu se `nt`mpl\ cu to]i copiii `nzes-tra]i, din p\cate. S-a n\scut `ntr-o familiede scriitori – regretatul s\u bunic, CostinMeri[ca, ca [i regretatul s\u unchi, DanMeri[ca, au fost scriitori. ~nsu[i tat\l s\u,Lucian Meri[ca, este scriitor [i unul din-tre pu]inii autori din sf-ul rom=nesc cu ocarier\ interna]ional\, fiind publicat [iantologat `n Fran]a, Statele Unite etc. ~nacest mediu, voca]ia sa „literar\“ nu afost ironizat\, imagina]ia sa exuberant\n-a fost blocat\, ci, dimpotriv\, au fost ̀ n-curajate nu doar cu dragoste, ci [i cu unindiscutabil tact, cu competen]\.

~n volum, „pove[tile“ nu s`nt dispuse`n ordine strict cronologic\, `ns\ eu a[ale-am citit, put`nd verifica cu o cazuistic\nou\ c`teva din ipotezele lui Piaget legatede na[tere „realit\]ii la copil“. E foarte in-teresant s\ urm\re[ti cum devine inteli-gen]a, cum se structureaz\ imagina]ia,cum este asimilat limbajul, cum func]io-neaz\ ontogenetic func]ia numirii. Dardincolo de aceast\ experien]\ cumva pro-fesional\, r\m`ne cartea ca atare, r\m`ntextele, r\m`ne literatura. Pentru c\, oric`tde dificil ne-am fi s\ accept\m asta, des-pre literatur\ este vorba `n cele din urm\.Oral\, dac\ dorim, dar nu folcloric\, pen-tru c\ are un autor cu coordonate biogra-fice foarte precise. Mul]i dintre cei cucare am stat de vorb\ despre carte au fostsurprin[i de maturitatea sau m\car inge-niozitatea temelor abordate [i de frecven-]a semnelor „religioase“. E normal s\ fiea[a, un copil are o mentalitate magic\ [i efoarte receptiv la mitologic, misterios,sacru. S`nt bucuros s\ fi asistat la apari]iaacestui fenomen de creativitate precoce [isper din toat\ inima ca Drago[ s\ aib\noroc – mai `ntì, sper c\ nu-l va aplatiza[coala, cu tendin]a sa de a b\ga totul `npatul lui Procust! (Liviu Antonesei)

BURSA C|R}ILOR

15Istorie recent\ TTIIMMPPUULL


[i `n presa vremii. Presa pare s\ aib\ un rolimportant `n aceste episoade, judec`nd dup\febrilitatea [i frecven]a cu care Jung consult\gazetele, `n vis sau aievea. Astfel, `n cea de adoua viziune, din ziare „afl\“, despre gerul n\-prasnic ce a cuprins Europa, din ziarele lumiireale afl\ c\ a izbucnit r\zboiul, [i tot din ziareva citi despre aventura c\pitanului german4.

Valurile galbene invadeaz\Europa colonizatoare

Primul vis, din octombrie 1913, pune `neviden]\ avantajul pozi]iei geografice a ]\riinatale. Apa sau marea de s`nge care acoper\tot continentul „`ncep`nd cu Fran]a [i Germa-nia“, transform\ Elve]ia `ntr-o insul\-munte,un Ararat simbolic ce ofer\ salvare umanit\]ii(sau doar c`torva ale[i, precum `nsu[i Jung),domin`nd ]inuturile periferice, mai joase, sor-tite s\ fie `nghi]ite de potop. Topografia oni-ric\ este dispus\ `n trei trepte: mare – ]inuturicontinentale joase – munte, dintre caretreapta intermediar\, de c`mpie, va fi `nghi]it\de apele diluviului. Moment `n care for]eleadverse devin `ntr-adev\r ireductibile, iarprimejdia este iminent\; Jung `[i caut\ re-fugiul pe munte. De altfel exist\ `n Elve]iamuntele Jungfrau (Fecioara), unul dintre cele6-7 masive de peste 4000 de metri.

Apele n\valnice care transform\ acest ]i-nut `nalt, `n insul\ amenin]at\ [i totodat\ pri-vilegiat\, `n raport cu ]inuturile de c`mpieeviden]iaz\ o dubl\ confruntare. ~n primulr`nd, cea cu propriul incon[tient, asaltat destr\vechi imagini ale primejdiei, care puntoate sim]urile `n stare de alarm\. Pentru c\nu este vorba de o inunda]ie static\, o simpl\cre[tere de nivel a m\rii, `naint`nd asupra us-catului, ci de un „potop“, `n care resturile ci-viliza]iei europene plutesc, duse de un torent„de valuri galbene, `nvr\jbite“. S`nt imaginiputernice, `ntip\rite la v`rsta psihic\ a maxi-mei impresionabilit\]i. ~n copil\rie, pe c`ndfamilia Jung locuia l`ng\ Basel, adic\ `npunctul cel mai de jos al Elve]iei, o inunda]ieputernic\ a rùlui Wiese, un afluent al Rinu-lui, rupe digurile [i paisperezece oameni `[ig\sesc sf`r[itul, „du[i de apele `nvolburate [igalbene `n Rin“. (op.cit., p.30).

Peste aceast\ tensiune de fundal a for]elorpsihice, se placheaz\ intriga oniric\ ]esut\ deobsesiile curente ale europeanului, `ntr-un mo-ment preliminar al retras\rii sferelor de influ-en]\, „`nghe]ate“ de peste dou\ decenii. ~ntr-oastfel de dramatizare psihotic\ a situa]iei inter-na]ionale, Europa ar fi asimilat\ puterii colo-nizatoare, iar „valurile galbene“, „pericoluluigalben“, pe care Kaiserul Wilhelm al II-leanu obosea s\-l denun]e5. P`n\ [i `n relatarea luiJung apare expresia „ruinele operelor civili-za]iei“ (subl.mea), sub`n]eleas\ fiind civiliza-]ia european\, pentru c\ aici se propag\ r\z-boiul devastator travestit oniric `n „inunda-]ie“, „torente de s`nge“ sau „val de ger“.

Dar puterile colonizatoare europene erauresponsabile de reprimarea secular\ a popoa-relor din noile p\m`nturi (re)descoperite [iluate `n posesie. Cu infime excep]ii, fuseser\tratate reduc]ionist, doar ca debu[eu pentrum\rfurile noii epoci industriale, `n aceea[im\sur\, ca surs\ de materii prime [i for]\ demunc\ ieftin\. Poten]ialul cultural interesadoar excentrici pasiona]i de art\, scrieri [i mo-numente vechi, arheologi sau etnologi izola]i.Situa]ia generase, deja, un complex al vino-v\]iei pentru european (foarte vizibil ast\zi,`n epoca „discrimin\rilor pozitive“), dar care`n epoc\ nu era con[tientizat. Neasumat\,vina infestase subcon[tientul europeanului cuun poten]ial exploziv. Un butoi cu praf depu[c\ – asta este, `n momentul 1914, menta-lul europeanului. Gata declarat\, sciziunea sefondase pe ecua]ia: con[tient, ra]ionalitate =lumea civilizat\, Europa, versus incon[tient,(= ira]ionalitatea „primitivilor“, a popoarelor„exotice“ din „teritoriile de peste m\ri“).

Elve]ia, `ns\, buric al lumii civilizate, nuparticipase la expansiunea maritim\, ci r\m\-

sese pe muntele ei `nalt din centrul Europei,deci la ad\post de reculul mareic declan[at deirup]ia `n istorie a fostelor colonii. ~n timp ceGermania bismarckian\ (sor\ de limb\ cuElve]ia), `n sfertul de secol ce precedase anul1914 devenise extrem de activ\ pe toate me-ridianele globului, pe uscat [i pe mare, ajun-g`nd s\ concureze Imperiul Britanic. Or, toc-mai coloniile de peste m\ri constituie miza deprofunzime a primului r\zboi mondial.

Batavia sau „calear\zboiului“: B\t\lia de pe Rin cu incon[tientul

{i poate miza de profunzime a `ncerc\riiprin care trece Jung. Fa]\-n fa]\, ca dou\ o[tiadverse, stau for]ele ra]iunii [i pulsiunile ira-]ionale6, `ntr-un raport transpozabil cartogra-fic sub forma unei diferen]e de nivel elemen-tare: relieful emers (con[tiin]a) [i zona sub-mers\ (subcon[tientul), separate de suprafa]am\rii (sau oglinda unui lac)7. ~n aceast\ sche-m\ mental\, Elve]ia, cel mai important nodmuntos al Europei, piatr\ unghiular\ [i osa-tur\ a uscatului (terra firma) este contrapus\posesiunilor coloniale europene (decorulcelui de-al doilea vis), cu componenta lormaritim\.

Prin aceste reprezent\ri, for]ele psihice in-vazive se camufleaz\, dar totodat\ se [i arat\,numai c\ printr-un soi de rebusuri eliptice:„inunda]ie“ [i „val de ger“, pe care, odat\de[teptat\, mintea trebuie s\ le dea interpre-tarea corect\. ~n prima viziune, din trenulcare-l duce de la Zürich la Schaffhausen, oc-tombrie 1913 (repetat\ identic peste dou\s\pt\m`ni), aceste for]e psihice invazive re-vars\ asupra con[tiin]ei un flux de imagini,a[a cum inunda]ia de propor]ii diluviene`neac\ p\r]ile joase ale continentului (totnordul Europei, `ntre Alpi [i Marea Nordului,din Anglia p`n\-n Rusia). ~n timp ce ochilormin]ii i se `nf\]i[eaz\ acest cataclism ce cu-prinde toate ]\rile dintre Marea Nordului [iAlpi, „`ncep`nd cu Fran]a [i Germania“, `nrealitate, Jung se afl\ la cap\tul de sus al Ri-nului, aproape de punctul din care izvor\[te(Lacul Boden); pe c`nd Olanda, la care tri-mite „Batavia“ din al doilea vis, se afl\ lacap\tul de jos al Rinului, fiind ]ara de undeJung se va `mbarca peste [ase luni pentruconferin]a de la Aberdeen.

~n dic]ionarul latin-rom=n, „Batavi“ se re-fer\ la ceea ce [tim de la Tacitus: numele unuineam germanic din antichitate locuind lagurile Rinului de care se ciocniser\ legiunilelui Cezar. ~ntr-un fel, „Batavia“ este prezent\`n subtext [i `n primul vis, ca tem\ invaziv\ asubcon[tientului „impus\“ chiar de rùl `nlungul c\ruia Jung se deplaseaz\, veche fron-tier\ simbolic\ `ntre francezi [i germani la ac\rui v\rsare se afl\ }\rile de Jos, cu regiuneaistoric\ a Bataviei, cuv`nt care se poate de-cripta ca Batta-via, „cale a r\zboiului“. Peaxul acestui rù, care are la la ob`r[ie or\[elulSchaffhausen, iar la v\rsare ]inuturile batavi-lor, se mi[c\ Jung `n tot intervalul dintre pri-ma serie de viziuni [i izbucnirea r\zboiului.El coincide cu linia de for]\ a simbolisticiiRinului, care reprezint\ `n mod ipostaziatfrontiera franco-german\, `ntr-un moment `ncare e gata s\ (re)devin\ front. Apele din vis`ncep s\ acopere Europa „`ncep`nd cu Fran]a[i Germania“, cele dou\ eterne rivale, a c\roradversitate a constituit „nucleul dur“ al r\z-boiului. Merg`nd cu trenul de-a lungul Rinu-lui Superior, Jung se afl\, de fapt, pe „calear\zboiului“ (Batta-via) pe care se angajau celedou\ puteri europene vecine [i concomitentpe calea confrunt\rii cu incon[tientul8. Decispa]ial, temporal [i psihologic. Rinul este pri-cin\ de r\zboi, de b\t\lie (battáglia, `n italia-n\), deoarece hotarul lui nu convine nici uneiadin p\r]i. (Cf. lat. battuo, battere = a bate; ital.bàttere = a se bate, a se lupta; battúta = b\taie,lovitur\). ~n acela[i timp, paradoxal, de[i `ntunelul de pe ruta Zürich-Schaffhausen viziu-nile `l pun `n gard\ asupra pericolului grav

ce-i amenin]\ echilibrul mental, Jung se afl\deja pe drumul bun („zurechten finden“!). Princhiar faptul c\, `n momentul viziunii, se de-plaseaz\ pe Rinul Superior! Urm`ndu-i co-bor`rea, [ase luni mai t`rziu, din ]inuturile al-pine `n c`mpia neerlandez\, travers`nd, apoi,dus [i `ntors, marea care-i prime[te apele, Jungparcurge, de fapt, itinerariul s\u vindec\tor.

Dar „Batavia“, topos mental de o poliva-len]\ simbolic\ uimitoare, mai deschide celpu]in o direc]ie promi]\toare de explorare eti-mologic\. Dac\ `n prima viziune, fluviul Rin,cu conota]iile sale geografico-istorice, repre-zint\ singurul element care trimite la ]inutulbatavilor, `n cea de a doua, „Batavia“ apareexplicit, fiind ]inta preliminar\ a subiectului.Aflat „undeva `n M\rile Sudului“, mai precis,„`n sudul Sumatrei“, afl`nd despre gerul n\-prasnic din Europa, este cuprins de `ngrijo-rare [i ac]ioneaz\. Se duce mai `ntì la Bata-via, ora[ colonial, Jakarta de azi, cel mai im-portant ora[ al insulei Jawa, de unde se `m-barc\ pe un vapor pentru Europa.

~ntrebare esen]ial\: de ce se `ndreapt\Jung-personajul propriei drame onirice spreBatavia? Legat astfel de potopul care cotro-pe[te ]inuturile joase ale vechiului continent,pun`nd `n eviden]\ opozi]ia dintre Elve]ia(}ara de Sus) [i Olanda (}ara de Jos). Basel(fr. B`le), ora[ul copil\riei, ar putea fi, prinasonan]\, un corespondent pentru }\rile deJos (Pays Bas).

1 Mircea Eliade, Jurnal I, 1941-1969, Humanitas1993, pp.230-231.

2 Carl Gustav Jung, Amintiri, vise, reflec]ii, con-semnate [i editate de Aniela Jaffé, trad. Daniela{tef\nescu, Humanitas 2001, pp. 184-185.

3 Diferen]a s-ar explica prin faptul c\ viziunile `lasaltau `n continuare: cu prilejul discu]iei asupra eveni-mentelor mondiale, avute „`n iarna urm\toare“ (evident,iarna 1913-1914) afirm\ c\ viziunea nu-i d\dea pace.

4 O corec]ie se impune, cu privire la aceasta: epopeeaechipajului condus de c\pitanul von Mücke nu a avut loc„cu pu]in timp `n urm\“, cum noteaz\ Eliade, ci la patru-cinci luni dup\ `nceperea r\zboiului, din noiembrie p`n\`n ianuarie. Iar capturarea velierului „Ayesha“ i-a ajutats\ fug\ din I-le Cocos `n Padang, Sumatra. De aici `ns\,au traversat Oceanul Indian cu un steamer german caretransporta c\rbune. Vezi „The Ayesha: Adventures of thelanding squad of the Emden“, by kapitanleutenantHellmuth von Mücke, capitolele „Padang“, „Meetingwith the Choising“, „Passing of the Ayesha“,http://www.sacklunch.net/Ayesha/index.php

5 Cf. Lucian Boia, Sf`r[itul lumii. O istorie f\r\ sf`r[it,Humanitas, 2007, p.172. „Pe la 1900, pericolul galbenera deja o obsesie. Europenii, care se purtau ca ni[test\p`ni cu chinezii, se temeau, f\r\ `ndoial\, de revan[acelor ce-i umiliser\… Evenimentul spectaculos a fost,desigur, victoria Japoniei `n r\zboiul `mpotriva Rusiei(1904-1905)“ (p.171). Autorul re]ine [i tonul alarmist alanumitor nuveli[ti de fic]iune, prelua]i `n anumite ma-teriale de propagand\ ale epocii, care descriau intrareatriumfal\ a galbenilor `n Paris: „«Pe toate ferestreleLuvrului ies limbi de foc, Place de la Concorde este `n-conjurat\ de fl\c\ri, mormane de cadavre plutesc peSena `n valurile de noroi [i s`nge»…“ (p. 172).

6 „Trebuie s\ `n]elegi visul, [i anume acum, pe loc!“,ì [opte[te un glas pe 18 decembrie 1913, dup\ ce avu-sese un vis `n care `l `mpu[case pe v\n\torul Siegfried.Cf. Jung, op. cit., p.188. Leg\tura cu militarismul Ger-maniei i se pare evident\: „Siegfried reprezint\ ceea cevoiau germanii s\ realizeze, adic\ s\-[i impun\ `n moderoic propria voin]\“. S\ semnifice, `n plus, ucidereasimbolic\ a spi]ei genealogice cobor`t\ din str\mo[ii luialemani? (Cf. pp. 319).

7 Anumite exerci]ii spirituale [i psihologice propunsubiectului s\-[i vizualizeze mentalul ca pe o mare fr\-m`ntat\ de valuri, pentru ca apoi, prin autocontrol, s\„calmeze“ aceast\ suprafa]\ p`n\ la ob]inerea uneinetezimi de oglind\.

8 Ironia sor]ii, titlul revistei de psihanaliz\ pentrucare Eliade ì ia interviu, apar]ine aceluia[i complex al„confunt\rii cu incon[tientul“: Combat. „Revue Fran-çaise De Psychanalyse - Revue Bimestrielle - OrganeOfficiel De La Société Psychanalytique De Paris“.Combat (= fr. lupt\, confruntare), deci lupta cu adver-sarul l\untric. Nu cumva subcon[tientul a jucat [i aici unrol? Poate c\ Jung a acceptat acest interviu (ceea ce f\cearar [i f\r\ tragere de inim\) numai pentru c\ titlul revisteidin partea c\reia s-a prezentat Eliade (dincolo de afinit\-]ile spirituale evidente dintre cei doi) i-a suscitat amintiridin episodul „confrunt\rii cu incon[tientul“. Oferindu-iacest interviu, Jung n-a f\cut dec`t s\-[i acorde o „talkcure“, pe o tem\ `nc\ sensibil\, sim]ind, poate, c\ acea`ndep\rtat\ criz\ nu fusese `n `ntregime tran[at\ (ceea cesper s\ argumentez mai jos).

(continuare `n num\rul viitor)

Aliona GRATI, Romanul ca lumepostBABELic\. Despre dialogism, polifo-nie, heteroglosie [i carnavalesc, Cu opostfa]\ de Alexandru Burlacu, EdituraGunivas, Chi[in\u, 2009, 252 de pagini,pre] neprecizat

Am citit mai `ntì cartea pe careAliona Grati a dedicat-o poeziei femininedin Basarabia deceniului al treilea – ocarte foarte bine scris\, pe care am citit-ocu o anume `nc`ntare, dar pentru mine su-biectul era destul de exotic. ~ns\, carteade fa]\ este una dintre cele care te lovesc`n moalele capului! Te love[te, dar numaica s\-]i pun\ mintea `n mi[care, nu s\-]iprovoace vreo v\t\mare. Sigur, nu s`ntnici critic sau istoric literar, nici teoreti-cian al literaturii, dec`t `ntr-o variant\ maidegrab\ eseistic\, `ns\ am destule lecturide teorie literar\, de istorie literar\ [i denaratologie, ca s\ pot `nregistra excelen]a

acestei lucr\ri. ~n opinia mea, este unadin cele mai bune c\r]i de teorie literar\ –dar cu excelente analize ilustrative, com-plementare – din c`te am citit `n ultimelevreo dou\ decenii, ap\rute `n limba ro-m=n\, oriunde `n lume. Dar care poatedialoga f\r\ complexe cu lucr\ri ap\rute`n sumedenie de alte limbi [i culturi.

Este o carte de construc]ie [i de eru-di]ie, poate ini]ial o tez\ de doctorat, darcare nu are nimic „doctoral“, nimic uscat,fiind, din contra excelent scris\, `ntr-olimb\ rom=n\ mult mai plastic\ dec`t ]i-aiputea imagina c\ o permit conceptele ri-guroase [i teoriile. Mi se pare foarte inte-resant cum autoarea pune la contribu]iesumedenie de surse, adesea foarte diferi-te, de la Martin Buber la Heidegger, de laBahtin la Paul Ricoeur [i de la Gadamerla Barthes, Todorov [i Kristeva, pentru acontura, `n prima parte, „paradigma dia-logic\ a [tiin]ei liteaturii“, iar `n cea de-adoua, diversele nivele ale dialogismului`n roman, de la cel stilistic la cele legatede viziune, ideologie, intertextualitate [iinterculturalitate.

Dac\ primele dou\ p\r]i s`nt excelenteprobe ale capacit\]ii de teoretizare ale au-toarei, ultima parte face dovada capacit\-]ilor sale analitice. Nu cunosc, desigur,proza basarabean\ `n `ntregul s\u – nicicea istoric\, nici pe cea contemporan\ –`ns\ autoarea m\ convinge c\ cele patruromane supuse analizei – Din Calidor deGoma, Spune-mi Gioni! de Aureliu Bu-suioc, Schimbarea de straj\ de VitalieCiobanu [i Gesturi de Galaicu-P\un,reprezint\ cele patru modele viabile aleprozei de dincolo de Prut. Nu a[ `ncheiaf\r\ s\ semnalez c\ asimilarea limbii ruseì asigur\ autoarei accesul la o literatur\teoretic\ [i critic\ pu]in accesibil\ citi-torilor rom=ni – [i nu m\ refer doar laBahtin [i post-bahtieni, ci la un `ntregcontinent de lecturi filosofice, istorice,estetice, stilistice etc. (Liviu Antonesei)

BURSA C|R}ILOR

RecitiriTTIIMMPPUULL16


Alexandru JURCAN, Cei r\ma[i pep\m`nt, Cu ilustra]ii de Marius {andor,Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj-Napoca,2010, 176 pagini, pre] neprecizat

Alexandru Jurcan a debutat `n 1997cu volumul Printre iubirile altora [i,de atunci, a publicat treisprezece volu-me, ceea ce, `n opinia mea, constituieo oper\ literar\ important\. Nu am citittoate c\r]ile, dar cele c`teva pe care le-am citit, inclusiv ultima apari]ie, volu-mul la care m\ refer, m-au convins c\reperul cantitativ este fericit complinitde unul calitativ. Cei r\ma[i pe p\m`nt,de pild\, se cite[te cu tensiunea inves-tit\ `ntr-un thriller, de[i este departe dea fi a[a ceva. Dimpotriv\, este un ro-man c`t se poate de serios, ba chiar, `n

final, [i unul de foarte frumoas\ erudi-]ie. Debut\m realist, `n spa]iul de aici,`ntr-o poveste de familie `n destr\mare,frumos asociat\ cu una de „dragoste &lectur\“, pentru a schimba apoi spa]iulgeografic [i, `n cele din urm\, [i peacesta `n `ntregul s\u cu spa]iul mul-tidimensional al c\r]ilor, mai pe larg,al operelor artistice de orice fel, prin-tre care protagonistul r\t\ce[te c\ut`ndsalvarea pentru Ivan Denisovici. Doarc\ lumile operelor s`nt auto-suficiente.{i c`nd ne `ntoarcem de unde am ple-cat, locul ca atare nu mai exist\, darmai exist\ pivni]a `n care avusese locpovestea de „dragoste & lectur\“,personajul principal `nsu[i devenindcu totul ambiguu, ca [i lumea `n ultimasa metamorfoz\, cu tot cu personajelesale. Finalul pare s\ spun\ totul `nclar, `n vreme ce ambiguizeaz\ `nc\ odat\ statutul lumilor `n care se petrece`ntreaga poveste: „ – Trece omul c\zutdin c\r]i! Mam\, `n vezi pe Omul C\-zut Din C\r]i?? – Nu mai striga a[a! Petine te-am pescuit dintr-un film de…Tarkovski… C\l\uza!“.

F\r\ `ndoial\, Cei r\ma[i pe p\m`nteste un roman parabolic, `ns\ unul `n-c\rcat cu suficient\ „carne“ epic\, culumi [i personaje suficient de „reale“,deci cu destule detalii realiste, pentru anu r\m`ne la nivelul unui simplu sche-let demonstrativ. Ca s\ fiu sincer, acestscurt roman este una dintre cele maifrumoase c\r]i care mi-au bucurat a-ceast\ var\ cu multe [i felurite lecturi!S\ fie primit! (Liviu Antonesei)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

BOGDAN C. ENACHE

O biografie `n cheie

Dac\ pentru posteritate Voltaire sau Mon-tesquieu reprezint\ cele mai de seam\ figuriliberale franceze din Secolul Luminilor, AnneRobert Jacques Turgot, baron de Laume (10mai 1727 – 18 martie 1781), este cel care aexercitat poate cea mai marcant\ influen]\asupra vie]ii sociale [i politice a Fran]ei sprefinalul secolului al XVIII-lea.

Activitatea sa intelectual\ [i politic\, origi-nalitatea contribu]iilor sale teoretice [i ecoulambi]iosului s\u program de reforme admi-nistrative liberale – din nefericire, avortat –asupra spiritului Revolu]iei din 1789, fac dinTurgot unul dintre cei mai importan]i repre-zentan]i ai liberalismului din Fran]a secoluluial XVIII-lea.

N\scut `ntr-o familie de negustori, Turgoturmeaz\ studii teologice, mai `ntì la semina-rul Saint-Suplice [i apoi la Sorbona, dar la `n-cheierea acestora refuz\ s\ `mbr\]i[eze o via]\ecleziastic\ [i alege o carier\ de magistrat [ifunc]ionar regal ocup`nd r`nd pe r`nd pozi]iilede substitut, apoi consilier al Parlamentuluidin Paris (1752), ma`tre des requêtes (1753),membru al Camerei regale (1754), intendental generalit\]ii Limoges (1761) [i, `n sf`r[it –pentru o scurt\ dar notabil\ perioad\ – pe ceade ministru al marinei [i controlor al finan-]elor publice (1774-1776).

Opera lui Turgot este reprezentativ\ pentruspiritul enciclopedic al Secolului Luminilor [itrateaz\ o varietate de teme din domenii di-verse, de la teologie la [tiin]ele naturii, filolo-gie sau filozofie. Este un oaspete frecvent alcelor mai importante saloane pariziene, unapropiat al „filozofilor“ (de altfel, contribuiecu c`teva articole nesemnate la Enciclopedialui Diderot) [i unul dintre spiritele epocii care,`n lucr\ri precum Tableau philosophique desprogrés successifs de l’ésprit humain (1750)sau Plan de deux discours sur l’histoire uni-verselle (1751), a avut o contribu]ie decisiv\`n formularea ideii iluministe de progres. ~ns\contribu]ia sa intelectual\ cea mai durabila semanifest\ `n economie, o disciplin\ [tiin]ific\nou\ `n epoc\ ale c\rei baze s`nt puse de ungrup de intelectuali cunoscu]i sub numele defiziocra]i.

Critici vehemen]i ai mercantilismului [iap\r\tori ferven]i ai libert\]ii comer]ului,fiziocra]ii s`nt autorii primei teorii economicesistematice care, `n ciuda punctelor sale slabe,prefigureaz\ economia clasic\ fondat\ deAdam Smith. Exist\, conform [colii fiziocrate`ntemeiat\ de François Quesnay, o ordine na-tural\ guvernat\ de legi proprii care alc\tuiescdomeniul dreptului natural. Economistului ìrevine tocmai rolul s\ descopere aceste legiale naturii care trebuie respectate, at`t de su-veran c`t [i de supu[i, [i consacrate de dreptulpozitiv. Astfel, libertatea [i proprietatea, depild\, s`nt dou\ drepturi naturale, iar schimbulliber de titluri de proprietate constituie o legenatural\ care trebuie respectat\ de toat\ lu-mea. Avu]ia unei ]\ri, `n opinia fiziocra]ilor,const\ `n totalitatea bunurilor reale de carelocuitorii s\i pot dispune [i nu, cum credeaumercantili[tii, `n cantitatea de metale pre]ioa-se tezaurizate de stat. Cu toate acestea, sursaprimordial\ a avu]iei `n viziunea fiziocrat\ eraproduc]ia agricol\, comer]ul [i industria re-prezent`nd activit\]i „sterile“ care nu fac alt-ceva dec`t s\ transforme materiile prime pro-duse de agricultur\. ~n consecin]\, fiziocra]iise opuneau tuturor privilegiilor comerciale,pledau `n favoarea unei libert\]i totale a co-mer]ului [i sus]ineau o interven]ie guverna-

mental\ minimal\ `n economie, care trebuiafinan]at\ printr-o tax\ unic\ pe p\m`nt, unprogram ce trebuia realizat de un despotluminat, supus dreptului natural [i `nvestit cudeplina autoritate de a-l face respectat.

Turgot este puternic marcat de programulfiziocra]ilor [i mai ales de opera [i activitatealui Jacques Claude Marie Vincent, marchiz deGournay, vulgarizatorul celebrei sintagme„laissez-faire, laissez-passer“ (atribuite unuialt fiziocrat, marchizul d’Argenson), pe care`l `nso]e[te, `ntre 1755-1756, pe c`nd acestaera intendent al comer]ului, `n turneele sale deinspec]ie `n provincie [i la moartea c\ruia vascrie un emo]ionant Éloge à Gournay (1759).Cu toate acestea, contribu]iile teoretice ale luiTurgot s`nt distincte [i dep\[esc cadrul teore-tic al {colii fiziocra]ilor. ~n Réflexions sur laformation et la distribution des richesses(1766), Turgot introduce pentru prima dat\no]iunea de capital, clarific\ natura profitului[i formuleaz\ o teorie a pre]urilor care anticip\legea utilit\]ii marginale; `ntr-o alt\ lucrare,Observations sur les mémoires de Graslin etSaint-Péravy (1767), Turgot formuleaz\ pentruprima dat\ legea randamentelor descresc`nde;`n sf`r[it, ̀ n Valeurs et Monnaies (1769), Turgotexpune cea mai elaborat\ analiz\ a dob`nzii laacea vreme [i recurge `n analiza sa la concep-tul de antreprenor, introdus `n economie decontemporanul s\u, Richard Cantillon, unfrancez de origine irlandez\ cu o biografieobscur\, ast\zi considerat primul mare eco-nomist, autorul lucr\rii Essai sur la nature ducommerce en général ap\rut\ `n Anglia `n1755, dar cunoscut\ de fiziocra]i [i de ceiapropia]i cercurilor fiziocrate `nc\ din timpul[ederii sale `n Paris. O influen]\ masiv\ asu-pra lui Adam Smith (pe care `l `nt`lne[te `ntimpul [ederii acestuia `n capitala francez\, `ncursul anilor 1760) [i a {colii clasice de eco-nomie `n general, Turgot este `n acela[i timpfondatorul unei [coli distincte de teorie eco-nomic\, printre discipolii s\i direc]i num\r`n-du-se Abatele Morellet, marchizul de Con-dorcet [i Destutt de Tracy.

Dar Turgot a fost `n primul r`nd un om deac]iune preocupat s\ salveze regatul Fran]ei dela ruin\ prin `ngradirea cheltuielilor publice,`ncurajarea ini]iativei private [i simplificareasistemului fiscal. Atingerea acestor obiectivepresupunea nu numai `nlocuirea politicilormercantiliste `ncet\]enite de Jean-Baptiste Col-bert, ci [i demantelarea institu]iilor corporatistemedievale pe care regimul `nsu[i era cl\dit.

Turgot `ncearc\ mai `ntì s\ pun\ `n apli-care programul laissez-faire al lui Gournay `ngeneralitatea Limoges, unde este intendentpentru o lung\ perioad\ (1761-1774). Numitministru `n guvernul Maurepas [i confruntatcu o situa]ie dezastroas\ a finan]elor publice,Turgot angajeaz\ imediat o serie de reformeradicale a administra]iei `ntregului regat. Celdintì act al lui Turgot `n calitate de controloral finan]elor publice este redactarea unei ex-puneri de principii a activit\]ii sale adresat\regelui („niciun faliment, nicio cre[tere detaxe, niciun `mprumut“), dup\ care impune olimitare drastic\ a cheltuielilor publice, desfi-in]area unor monopoluri tradi]ionale a corpo-ra]iilor [i a unor v\mi interne, suprimarea unorsinecuri, a mai multor d\ri obligatorii [i taxe.

La 13 septembrie 1774, Turgot semneaz\decretul pentru liberalizarea comer]ului cugr`ne, un moment crucial al ministeriatuluis\u. Adoptarea sa provoac\ o reac]ie general\de opozi]ie fa]\ de Turgot `n s`nul aristocra]iei[i birocra]iei de la Curte, exacerbat\ de con-secin]ele sociale ale unei recolte proaste, careavea s\ creasc\ `n perioada urm\toare. Sus]i-nut `n mod ferm doar de philosophes, Turgotnu renun]\ la programul de reforme liberale [i

prezint\ `n ianuarie 1776 `n Consiliul regeluifaimoasele „{ase decrete ale lui Turgot“. De[iprimele patru s`nt de importan]\ secundar\,ultimele dou\, decretul privind suprimareacorvezii regale (i.e. desfiin]area [erbiei) [i de-cretul privind suprimarea breslelor [i corpora-]iilor, echivaleaz\ de fapt cu abolirea ultime-lor vestigii ale feudalismului. Mai mult, `npreambulul celor „{ase decrete“, Turgotanun]\ c\ obiectivul s\u este desfiin]area tutu-ror privilegiilor [i instaurarea egalit\]ii fiscale`ntre cele trei ordine, a principiilor libert\]iicomer]ului [i libert\]ii muncii. De[i decretelesale s`nt promulgate `n martie 1776, toat\ lu-mea este `n acest moment `mpotriva sa: aris-tocra]ia [i Parlamentul datorit\ abolirii privi-legiilor nobiliare, Curtea regal\ datorit\ auste-rit\]ii bugetare `n care se reg\se[te, clerul da-torit\ pledoariei sale pentru toleran]\ [i opozi-]iei fa]\ de obligativitatea jur\mintelor pentruprotestan]i, burghezia datorit\ abolirii bresle-lor, regina Marie-Antoinette datorit\ opozi]ieisale fa]\ de anumite privilegii acordate prote-ja]ilor s\i, `n sf`r[it, armata datorit\ refuzului dea aproba cre[terea cheltuielilor militare pentruo interven]ie francez\ `n favoarea rebeliloramericani... Turgot are `nc\ `ncrederea lui Lu-dovic al XVI-lea, `ns\ acesta nu poate s\ igno-re opinia negativ\ a celorlal]i mini[tri [i a luiMaurepas, [efului cabinetului. Opozi]ia luiTurgot fa]\ de proiectul prietenului [i colegu-lui s\u, Malesherbes, de a convoca St\rileGenerale, contracarat cu un memoriu adresatregelui `n care cere organizarea unei adun\rialese a tuturor proprietarilor din regat, f\r\nicio distinc]ie `ntre cele trei ordine, provoac\demisia lui Malesherbes din cabinet `n aprilie1776. Ca urmare a acestui eveniment, Maure-pas [i regina reu[esc s\ `l determine pe Ludo-vic al XVI-lea s\ ì cear\ demisia lui Turgot,care ia efect `n data de 12 mai 1776.

Dup\ plecarea lui Turgot din cabinet, toatereformele sale au fost anulate `n timpul minis-teriatului catastrofal al succesorul s\u lafinan]e, Jacques Necker, urmat de nu maipu]in catastrofalul ministeriat al lui Alexandrede Calonne. Criza fiscal\ a guvernului regals-a ad`ncit. ~n prim\vara anului 1789, pe c`ndlocuitorii comunelor Fran]ei redactau caietelede dolean]e, iar delega]ii lor se gr\beau s\ a-jung\ la Adunarea St\rilor Generale din Paris,sentimentul schimb\rii plutea `n aer. E[eculuilui Anne Robert Turgot de a reforma VechiulRegim va deschide u[a Revolu]iei, care – `nciuda exceselor [i devia]iilor ideologice – ìva pune, par]ial, `n aplicare ideile.

Anne Robert Turgot: un liberal al Vechiului Regim

Anne-Robert-Jacques Turgot

17Recitiri TTIIMMPPUULL


Identitate [i cultur\. Studii privind istoriaBanatului. Coordonator Victor Neumann,

Editura Academiei Române, 2010

RODICA MIH|IL|

Spa]iile multiculturale s`nt la mare c\utareprintre cercet\torii din domeniul [tiin]elorsocio-umane `ntr-o epoc\ `n care conflicteleinter-etnice [i/sau religioase zguduie, cu o a-nume frecven]\, confortul – [i imaginea despresine – a lumii democratice. Printre aceste regi-uni, unele devin subiect de analiz\ tocmai dincauza violen]elor generate, iar altele, dimpo-triv\, datorit\ felului `n care [tiu s\-[i gestio-neze conflictele `ntre grani]ele bunei convie-]uiri. Primele ofer\ un bun prilej pentru aver-tismente, dar [i pentru considera]ii normativeprivind structurile politice [i sociale care inter-ac]ioneaz\ ̀ n spa]iile de conflict; cele din urm\constituie o resurs\ pentru testarea [i ad`ncireasolu]iilor normative tocmai amintite. Desigur,problema principal\ a spa]iilor multiculturalecare au [tiut s\-[i administreze `n mod fericitconflictele este c\ se dovedesc, p`n\ la urm\,unice, iar coordonatele lor politice [i sociales`nt, de la un punct `ncolo, irepetabile – faptcare a `ndemnat la cercetarea istoriei [i culturiilor `n ad`ncime, `n speran]a de a g\si totu[i ce-ea ce unii teoreticieni ai multiculturalismuluiprecum Will Kymlicka au sugerat c\ teoria po-litic\ occidental\ nu poate furniza „la export“.

O asemenea explorare de ad`ncime, `ntre-prins\ cu un obiectiv de tipul celui invocat maisus (de[i nu neap\rat asumat ca scop imediat),`ncearc\ [i autorii cuprin[i `n recentul volumIdentitate [i Cultur\: Studii privind istoria Ba-natului1, coordonat de distinsul profesor uni-versitar timi[orean Victor Neumann. ~n menta-lul colectiv din Rom=nia, Banatul reprezint\prin excelen]\ comunitatea multicultural\,multietnic\, multiconfesional\ [i multilingvis-tic\. Situat la periferia Europei, la intersec]iadintre mai multe culturi importante – maghiar\,german\, s`rb\ [i, desigur, rom=n\ –, disputat`n istoria sa de mai multe entit\]i politice, tre-cut pentru aproape jum\tate de secol printr-unregim totalitarist, Banatul pare s\-[i fi negociat`n chip fericit diversitatea. Pildele acestei isto-rii de succes – marcat\ de „libert\]ile [i limite-le impuse locuitorilor... de politicile imperia-le... [i na]ionale“, de „momentele faste [i ne-faste“ ale grupurilor culturale [i religioase dinBanat, de „amestecul de valori proprii regiu-nii“ – s`nt extrase cu minu]ie de cercet\toriicare au contribuit la realizarea volumului.

Identitate [i Cultur\ cuprinde 21 de texte(inclusiv introducerea [i un capitol final pro-gramatic), semnate de 14 autori (deopotriv\tineri cercet\tori doctoranzi, autori cu o pre-zen]\ deja conturat\ pe pia]a academic\ [ic`teva nume de larg\ rezonan]\ pe plan inter-na]ional), dintre care cel mai prolific estecoordonatorul volumului, autorul a opt texte,[ase dintre ele studii propriu-zise. De altfel,Victor Neumann, cunoscut pentru numeroaselesale lucr\ri despre istoria [i cultura b\n\]ean\(Identit\]i multiple `n Europa regiunilor. Inter-culturalitatea Banatului, 1997 sau Istoria e-vreilor din Banat. O m\rturie a multi- [i inter-culturalit\]ii Europei central-orientale, 1999)precum [i pentru studiile sale cu orientare maipronun]at teoretic\ [i comparatist\ pe temaidentit\]ilor culturale [i politice (Neam, poporsau na]iune?, 2004; Conceptually Mystified:East-Central Europe Torn between Ethnicismand Recognition of Multiple Identities, 2004sau Tenta]ia lui homo europaeus. Genezaideilor moderne `n Europa Central\ [i de Sud-Est, 2006), domin\ de departe [i substan]avolumului, fiind adesea invocat, citat, folositdrept referin]\ [i reper de c\tre contributori.Autoritatea sa epistemic\ se arat\ u[or de de-tectat [i `n „conceptualizarea“ c\r]ii, `n organi-zarea [i armonizarea studiilor – o `ntreprindere

care, a[a cum declar\ chiar Neumann, a pre-supus „numeroase lecturi, ordonarea [i prelu-crarea informa]iilor, elaborarea unor ipotezede lucru, stilizarea [i integrarea textelor `nfunc]ie de conceptul fundamental“.

A[a se face c\, `n ciuda diversit\]ii inerente– [i fericite – de subiect, volumul ofer\ o ima-gine coerent\ [i cuprinz\toare asupra temeisale generale. Lucrarea colectiv\, organizat\cronologic, se deschide oportun cu analiza(semnat\ Martyn Rady) scurt\ [i la obiect aunui act „funda]ional“ pentru istoria b\n\]ean\`n era modern\: geneza termenului „Banat“ [iaproprierea sau contestarea acestuia de diver-sele fac]iuni pentru care actul de numire aveaimplica]ii politice imediate. Asupra unui altaspect fundamental, de data aceasta nu at`tpentru configura]ia politic\ a regiunii, ci maiales pentru cea cultural\, se apleac\ `n conti-nuare Victor Neumann, `ntr-o contribu]ie me-nit\ s\ reabiliteze ideea „integr\rii [Banatului]`n cultura [i civiliza]ia Europei Centrale.“ Otem\ care str\bate de altfel, ca un fir comun,majoritatea contribu]iilor din volum. Dedicatprimului ziar local tip\rit `n regiune, Temes-warer Nachrichten, studiul lui Neumann su-bliniaz\ rela]iile acestui periodic nu doar cuvia]a administrativ\ din capitala imperiuluihabsburgic, ci mai ales cu atmosfera intelec-tual\ vienez\ a vremii.

Secolul al XIX-lea este deschis cu dou\texte privind figuri sau comunit\]i religioase.Cel semnat de coordonatorul volumului, dedi-cat activit\]ii mitropolitului ortodox Stratimi-rovic, reia un studiu ante-decembrist c\ruia `is`nt aduse complet\ri „inedite nu doar dinpunct de vedere documentar, [ci [i]... interpre-tativ“. Al doilea text, al c\rui autor este IonelPopescu, consilier al Mitropoliei Banatului,constituie o trecere `n revist\ prelungit\ – une-ori [i de liste cu titluri, nume de personalit\]ietc. – a rela]iilor dintre comunitatea evreiasc\b\n\]ean\ [i confesiunile cre[tine, mai ales ceaortodox\. Conform autorului, istoria acestorrela]ii ar fi fost, „cu mici excep]ii“, una a „con-vie]uirii pa[nice [i toleran]ei reciproce“, `ntr-un spirit care ar fi deschis calea rela]iilor ecu-menice de ast\zi. Coordonatorul c\r]ii revineapoi la un alt periodic, Temeswarer Zeitung,care a func]ionat `n ultimul deceniu al seco-lului amintit ca promotor al unui ideal culturalspecific mai degrab\ Europei Centrale dec`tpropagandei etno-na]ionaliste, demonstr`nd c\la grani]a dintre secole ora[ul era un centrucosmopolit, „cu spirit de ini]iativ\, cu institu]iinoi, cu o societate dornic\ de `nv\]\tur\ [i inbun\ m\sur\ modernizat\...“

Identitate [i Cultur\ p\trunde `n secolul alXX-lea cu un articol despre [vabii din Banat„la 1900“, `n care numeroase statistici ale vre-mii s`nt `ntoarse pe toate fe]ele `n c\utareaunor propor]ii etnice; [i, mai apoi, cu o analiz\a „contradic]iilor rom=no-maghiare `n jurulsimbolisticii na]ionale“ generate de StatuiaLibert\]ii ridicat\ `n Arad `n 1890 pentru amarca un mileniu de maghiarime european\.Articolul din urm\ se arat\ `ns\ mai pu]in unulistoric, dedic`ndu-se `n bun\ parte pove[tii re-instal\rii acestui monument `n ora[ dup\ 1989.~n acest punct, cultura se `mplete[te cu econo-mia. Mihaela Vizental trateaz\ istoria uneicunoscute familii de burghezi liberali ar\deni,descriind `n detaliu organizarea, dotarea [i re-zultatele afacerilor Neuman (printre care Fra]iiNeuman S.A. Moar\ cu aburi, fabric\ de spirt[i drojdie). Prin contribu]ia urm\toare, volu-mul revine la ora[ul central al Banatului, dis-cut`nd economia Timi[oarei `n perioada inter-belic\, „poate cea mai interesant\ epoc\ a isto-riei rom=ne[ti din acest ora[.“ Articolul lui Ca-mil Petrescu dezv\luie „o lume preg\tit\ s\ oia de la `nceput, gata de experien]ei noi, dispu-s\ s\ ri[te pentru a construi [i transforma,... osocietate complex\ [i deosebit de divers\“.

Tot Timi[oara interbelic\ face subiectul stu-diului urm\tor, de ast\ dat\ privind „politicaminorit\]ilor“ `n epoca dintre R\zboaie. Tho-

mas Remus Mochnács ofer\ o analiz\ am\-nun]it\ a Bibliotecii de Drept [i Politic\ aMinorit\]ilor, o ini]iativ\ tematic\ a PartiduluiMaghiar din Rom=nia lansat\ dup\ Unirea din1918. Sec]iunea propriu-zis „interbelic\“ a c\r]iise `ncheie cu o discu]ie a recept\rii pogro-mului de la Ia[i `n presa din regiune (semnat\tot de coordonator), urmat\ de o scurt\ cronic\a comunit\]ii s`rbilor b\n\]eni din 1918 p`n\ `n1989 (Miodrag Milin). Perioada R\zboiuluieste acoperit\ de un articol al Rebecc\i Haynesdespre controversele rom=no-s`rbe privindBanatul la `nceputul conflagra]iei; [i de studiullui Victor Neumann cu privire la evreii b\n\-]eni `n perioada precizat\, bazat `n parte pedocumente aflate `n Arhiva Muzeului Holo-caustului din Washington.

Perioada comunist\ face, [i ea, subiectul maimultor studii. Antoniu Martin discut\ despre„na]ionalism [i comunism `n Aradul postbe-lic“, cu un accent particular pe tranzi]ia de lana]ionalism la comunism na]ional. Studiul in-sist\ `ntr-o prim\ parte pe „ambivalen]a ra-porturilor dintre Partidul Comunist Rom=n [imi[carea legionar\ `n perioada instaur\rii co-munismului“, pentru ca apoi s\ reia istoriaprelu\rii puterii de c\tre comuni[ti [i a `nce-puturilor na]ionaliz\rii. Informa]iile statisticeanterioare privind [vabii b\n\]eni s`nt aduse lazi (p`n\ `n 1989) de Karla Singer, `ntr-o contri-bu]ie care ofer\ fundalul necesar pentru stu-diul lui Adrian Marcu despre principala mi[ca-re dizident\ german\ din Banatul comunist,Aktionsgruppe Banat. Ecoul nesemnificativ `nmediile intelectuale Rom=ne[ti al acestei gru-p\ri care a pus `n eviden]\ criza ideologiei dest`nga `n spa]iul comunist, observ\ autorul,„indic\ izolarea vorbitorilor [i scriitorilor delimb\ german\, respectiv influen]a politiciiidentitare etnocentrice a autorit\]ilor `n daunaunei autentice orient\ri de st`nga...“ O izolare

care ar putea fi par]ial recuperat\ prin recu-noa[terea (interna]ional\) a Hertei Müller, aso-ciat\ c`ndva Grupului de Ac]iune.

Cele dou\ texte care preced concluziile co-ordonatorului – de fapt, o scurt\ prezentare aproiectului c\r]ii – apar]in Irinei Dercaci [i, dinnou, lui Victor Neumann. Contribu]ia IrineiDercaci este o inspirat\ analiz\ comparativ\ adoi scriitori – Sorin Titel [i Vladimir Be[leag\– din dou\ regiuni multiculturale rom=ne[ti(Banat [i Basarabia). Neumann, `n schimb,realizeaz\ o sintez\ a con[tiin]ei civice `n cul-tura b\n\]ean\ de dup\ 1945, trec`nd prinGrupul Sigma, `nfiin]at `n a doua parte a anilor[aizeci, activitatea idealistului Eduard Pamfil,din nou Aktionsgruppe Banat, grupul de mu-zic\ rock Phoenix [i, `n cele din urm\ – [iinvers cronologic – ecoul local al revolu]ieimaghiare din 1956. ~n ciuda numeroaselorexemple de civism, autorul remarc\ totu[i c\ [iintelectualilor timi[oreni le-a lipsit „un proiectpolitic alternativ“, fapt pe care-l atribuie lipseide pragmatism [i curaj, absen]ei autonomieilocale `ntr-un stat totalitar, dar [i, mai general,dezinteresului fa]\ de g`ndirea politic\.

Aceste ultime observa]ii ale coordonatoru-lui reprezint\ o concluzie critic\ `n m\sur\ s\adauge o nou\ dimensiune cercet\rilor cuprin-se `n volum, pun`nd `n lumin\ [i existen]a unordistan]e `ntre exemplele admirabile de „bun\practic\ multicultural\“ identificate de autori[i istoria mai pu]in „excep]ional\“ a Banatului`n vremea comunismului. Ele nuan]eaz\ astfelsalutar „excep]ionalismul b\n\]ean“ asuprac\ruia s-au aplecat cu competen]\, rigurozitate[i d\ruire, cei care au contribuit la acest re-marcabil efort colectiv.

1 Victor Neumann, coord., Identitate [i Cultur\: Studiiprivind istoria Banatului (Bucure[ti, Editura AcademieiRom=ne, 2009, 406 p.)

Unicitatea spa]iilor multiculturale

Est-VestTTIIMMPPUULL18


MIRCEAGHEORGHE

Una dintre c\r]ile clasice ale literaturii dinQuebec este romanul Le Survenant, de Ger-maine Guévremont (1893-1968), publicat `n1945. Subiectul lui l-ar ata[a tradi]iei romanu-lui rural, at`t de dominant\ `n literatura quebe-chez\ `n primele trei decenii ale secolului tre-cut. Dar tematica rural\ era deja desuet\ la dataapari]iei romanului [i succesul lui se datoreaz\nu at`t universului rural, c`t personajului prin-cipal, straniul „survenant“ pe care l-am puteatraduce prin hoinar, drume] sau pribeag.

Acesta apare de niciunde, `ntr-o sear\, `n fa-milia modest\ a unui fermier din satul Chenaldu Moine [i cere s\ fie g\zduit `n schimbulmuncii prestate al\turi de ceilal]i ai casei. Mo[Didace, capul familiei, accept\ [i nu are motives\ regrete fiindc\ Hoinarul – singurul numesub care noul venit vrea s\ fie cunoscut – de-bordeaz\ de vitalitate [i vrednicie. ~n plus, areimagina]ie [i farmec, [tie s\ p\trund\ `n sufle-tele oamenilor [i ca atare, el influen]eaz\ bene-fic nu doar familia Beauchemin, ci [i via]a so-cial\ a satului. Hoinarul r\m`ne `n Chenal duMoine exact un an [i pleac\ tot a[a cum a venit,pe nea[teptate [i f\r\ s\-[i ia r\mas bun de la ni-meni. Dar las\ `n urm\ o familie [i o comunita-te schimbate, mai pu]in inerte [i mai deschise`n fa]a noului.

Nu e vorba s\ smulgem romanul acesta rea-list, tradi]ional [i cuminte din contextul s\u na-tural [i s\-l investim abuziv cu sensuri ce doarprin asocia]ii absurde i-ar putea fi atribuite. Darreflect`nd o clip\ la valoarea arhetipal\ ca per-sonaj a Hoinarului (prezent sub diferite varian-te `n multe alte fic]iuni literare, [i nu doar `nQuébec) [i trec`nd de la fic]iune la istoria lite-rar\, d\m peste o tem\ asem\n\toare [i anumeraporturile `ntre ce este local [i ce vine de depar-te – prin scriitorii imigran]i – `n via]a literar\.

Raporturile acestea nu s`nt nici simple, nicilipsite de consecin]e importante. Ele transfor-m\ [i `mbog\]esc literatura autohton\, contri-buie la apari]ia unor noi canoane literare [i laameliorarea celor existente, aduc un suflu nouinstitu]iilor literare, devin componente ale pro-ceselor culturale [i sociale din ]ara gazd\, clari-fic\ [i uneori complic\ problemele identitareale literaturii dominante. {i `n plus, cum nimicnu e absolut nou pe lume, ele nu au ap\rut nicide azi, nici de ieri, nici doar de c`teva decenii.E un truism c\ toate literaturile, a[a cum se pre-zint\ ast\zi, s`nt `ntr-o m\sur\ mai mare saumai mic\ produse colective hibride, modelatetimp de secole, [i de scriitori autohtoni [i descriitori alogeni. Exemplele s`nt at`t de nume-roase [i de cunoscute `nc`t nici nu mai trebuieamintite. Numai c\ `n vremea noastr\ evolu]iaeste mult mai rapid\, la o scar\ mult mai ampl\[i implic\ straturi mult mai profunde. Ori `nprivin]a. asta, situa]ia literaturii queberchezeeste tipic\ pentru ceea ce mai devreme sau mait`rziu va fi situa]ia [i a altor literaturi din ]\ricare, deocamdat\, nu s`nt cunoscute ca fiinddestina]ii ale unei emigra]ii notabile, inclusivdin partea scriitorilor.

*

~n ultimele dou\ secole au imigrat `n Que-bec peste peste cinci sute de scriitori str\ini.1

Istoria acestei imigra]ii literare poate fi sis-tematizat\ `n cinci etape.2 Prima, cea maiampl\, se `ntinde de-a lungul `ntregului secol alXIX-lea [i consemneaz\ venirea `n Quebec aunui mare num\r de scriitori de origine fran-cez\, elve]ian\ [i irlandez\. ~i g\sim printre eipe francezii Joseph Quesnel, negustor [i scriitor

diletant, cel dintì autor dramatic din Quebec,Henri-Emile Chevalier, romancier prolific, oripe elve]ianul, Napoleon Aubin, personalitatecomplex\ (dirijor, compozitor, ziarist, eseist [ipoet) [i `ntemeietor de numeroase ziare [ireviste ori.

A doua etap\, de la `nceputul secolului alXX-lea p`n\ `n preajma celui de-al doilea r\z-boi mondial, este relativ modest\ numerice[tedar foarte semnificativ\ `n privin]a efectelor.Imigra]ia francez\ continu\ `n propor]ii restr`n-se [i i se adaug\ o imigra]ie literar\, de aseme-nea restr`ns\, dinspre sud, din Statele Unite.S`nt de men]ionat romancierii francezi HarryBernard [i Henry Deyglun, dramaturgul Eu-gène Lassalle, fondator al unui Conservatorcare ì poart\ numele, [i foarte importantulLouis Hémon, autorul romanului publicat pos-tum Maria Chapdelaine, récit du Canada fran-çais care a devenit celebru [i totodat\ modelulliterar a romanelor zise de „terroir“.

Etapa a treia acoper\ al doilea r\zboi mon-dial [i circa un deceniu [i jum\tate postbelic(1940-1959) [i marcheaz\ o [i mai mare diver-sificare dec`t perioada precedent\. Imigra]ieifrancofone tradi]ionale, cu sursa principal\ `nEuropa (Fran]a), i se adaug\ acum o alt\ imi-gra]ie. Noii veni]i s`nt animatori [i fondatori deedituri ca de exemplu, francezul Pierre Tisseyre[i lituanianul Alain Stanké (Aloyzas-VitasStankevicius).

S-ar spune c\ a fost o etap\ preg\titoarepentru ceea ce avea s\ devin\, [i datorit\ cir-cumstan]elor geopolitice favorizante, un ade-v\rat boom `n deceniile urm\toare. Mai `ntì, `nperioada a[a-numit\ a Revolu]iei lini[tite(1960-1970), Quebecul aflat ̀ ntr-un fel de mar[entuziast de modernizare devine atractiv [ipentru imigran]i din alte zone dec`t cele cunos-cute p`n\ acum. Vin [i se stabilesc `n Quebeccirca 150 de scriitori str\ini, adic\ de trei orimai mul]i dec`t `n toate deceniile scurse de la`nceputul secolului. Printre ei se num\r\ scri-itori din Africa de Nord (romancierele NadiaGhalem, Mona Natif Ghalam, Maria Cardinaletc.), Antille (`n special din Haiti, prozatoriiGérard Etienne, Maximilien Laroche, ÉmileOlivier), Polonia (romanciera Alice Parizeau –Alicja Poznanzka), Asia (Naim Kattan, Irak) [i,evident, Fran]a (semioticianul Jean-JacquesNatiez, eseistul Marc Angenot, romancieriiJean Basile [i Dominique Noguez).

Ultima etap\, a cincea, `ncepe la sf`r[itulanilor ‘70 [i continu\ [i `n zilele noastre. Imi-gra]ia literar\ se diversific\ [i mai mult. Vinscriitori din America de Sud (Gloria Escomel,prozatoare din Uruguay, Sergio Kokis, roman-cier, din Brazilia, Marilu Mallet, cineast [i ro-mancier, din Chile, Dany Laferrière, roman-cier, din Haiti), din Algeria (Wajdi Mouaawad,prozator), Elve]ia (Paul Zumthor, medievalist,istoric literar [i lingvist), Rom=nia (ConstantinStoiciu, Anton Anghel, romancieri, FeliciaMihali, Irina Egli romanciere).

Distinc]ia dintre diferitele etape nu se reduce`ns\ la num\rul [i la originea scriitorilor imi-gran]i. ~n secolul al XIX-lea, scriitorii imi-gran]i, majoritatea din Fran]a, se asociaz\ rapidproiectului na]ional local care consta `n salv-gardarea identit\]ii francofone, `n ap\rarea lim-bii [i `n demonstrarea capacit\]ii canadienilorfrancezi de a dezvolta o literatur\ [i o cultur\proprii, f\c`nd astfel ilegitim dispre]ul anglofo-nilor potrivit c\rora ei n-aveau „nici istorie,nici literatur\“ (Lordul Durham, guvernatorgeneral al Canadei `ntre 1837 [i 1840).

Dar ̀ n etapa a doua, la ̀ nceputul secolului alXX-lea, proiectul acesta, dup\ apari]ia Confe-dera]iei `n 1867 [i alte numeroase evolu]ii poli-tice, sociale [i culturale, devenise o realitate.De acum `nainte, p`n\ `n preajma celui de-aldoilea r\zboi mondial, scriitorii imigran]i vor fiimplica]i al\turi de scriitorii quebechezi nativi`ntr-o alt\ campanie identitar\ ce-[i propuneaemanciparea literaturii locale de sub tutela mo-delelor literaturii franceze. Ei trateaz\ o tema-tic\ [i subiecte specific societ\]ii querbechezecare, dominat\ de biseric\ [i de un catolicism

`nc\ activ ca for]\ politic\, se vor afla deseori laantipodul tematicii [i subiectelor specifice uneisociet\]ii laice [i liberale precum cea francez\.Unii scriitori imigran]i (precum Louis Hémon)vor dob`ndi un loc privilegiat `n istoria litera-turii din Quebec.

Din 1937 p`n\ la Revolu]ia lini[tit\, roma-nele, poemele, eseurile semnate de scriitoriimigran]i m\rturisesc „o convergen]\ a autorilor[i operelor la via]a quebechez\ [i la institu]iileei literare“ ca `n etapa dinainte, dar [i „o diver-gen]\“ anticipatoare sub raportul temelor abor-date.3 Perioada consemneaz\ de asemenea nu-meroase inova]ii datorate scriitorilor imigran]i:impunerea unor forme literare noi, apari]ia lite-raturii pentru copii, profesionalizarea activit\]iieditoriale [i a criticii literare etc. – totul `nacord cu scriitorii quebechezi nativi. Este, ca [icele dinainte, o etap\ dominat\ de o viziuneunicultural\ [i de o voce unic\ – cea a literaturiidominante.

Dar odat\ cu Revolu]ia lini[tit\, vocea a-ceasta unic\ este `nlocuit\ de mai multe, `ntr-opolifonie ce exprim\ cum nu se poate mai bineo nou\ sensibilitate pluricultural\.4 Apari]ia a-cesteia este consecin]a diversific\rii f\r\ prece-dent a imigra]iei literare. Temele romane[ti,locul ac]iunii, fondul problematic, tipologia nuse mai reduc la cele tradi]ionale – ceea ce con-tribuie la atractivitatea scriitorilor n\scu]i subalte ceruri –, dar Quebecul face parte totu[i dinpreocup\rile acestora, ca un t\r`m adoptiv. Eiscriu acum despre locurile natale, despre pro-blemele ]\rilor lor [i revin apoi la realitateaquebechez\. A[a de exemplu, o scriitoare pre-cum Alice Parizeau va semna un ciclu polonezinspirat din realit\]ile comuniste din ]ara sa(Survivre [i Les lilas fleurissent à Varsovieetc.), urmat de un ciclu quebechez (La chargedes sangliers [i Blizzard sur Québec). La felfac [i scriitorii veni]i din Haiti, poe]ii AnthonyPhelps, Serge Legagneur [i Gérard Étienne saurom=nul Michel Solomon.

Sensibilitatea pluricultural\ face loc dup\1975 unui spirit intercultural [i apoi transcul-tural. Dup\ 1975, scriitorii imigran]i pun subsemnul `ntreb\rii convergen]a din perioadacare a precedat Revolu]ia lini[tit\. S`nt privitecu spirit critic nu doar institu]iile, mediul [ipractica literar\ din Quebec, ci [i via]a, menta-lit\]ile [i estetica literar\ quebecheze.6 Intercul-turalul care domin\ `ntre 1975 [i 1985 identi-fic\ o rela]ie complex\ `ntre nativ [i imigrantnu lipsit\ de ambiguitate [i tensiune, `n caresentimentul alterit\]ii produce concomitent omi[care de apropiere [i de refuz, altfel spus, deasimilare/integrare [i de `mpingere spre perife-rie. ~n felul acesta, c`nd literatura produs\ descriitorii imigran]i este numit\ `n aceast\perioad\ neo-quebechez\ termenul identific\

simultan o acceptare [i o respingere. Este vorbadeci de o literatur\ care nu poate fi numit\str\in\, dar care, `n acela[i timp este exterioar\literaturii quebecheze propriu-zise [i `ntruc`tvamarginal\, care nu p\trunde, de exemplu, `nmanualele [colare7.

Din 1986, concomitent cu noi evolu]ii, apare[i o distinc]ie terminologic\: poetul imigrantdin Haiti, Robert Berrouet-Oriol folose[te ter-menul de scriituri migrante `n loc de literaturimigrante sau imigrante5, pentru a denumi nudoar produc]ia scriitorilor imigran]i ci [i „onou\ estetic\ literar\, `ntemeiat\ `n principal pecriterii tematice [...] [i pe prezen]a mai multorlimbi sau mai multor niveluri ale limbii `ninteriorul textului“.8 Termenul se va impunepentru toat\ literatura scris\ de autori imigran]ide dup\ 1980. Nu mai este vorba acum de oidentitate literar\ dominant\ la care scriitoriiimigran]i ar urma s\ adere prin renun]area laidentitatea lor (uniculturalul), nici de o multi-tudine de voci armonizate potrivit aceleia[iidentit\]i dominante (pluriculturalul), nici de ocoabitare respectuoas\ sau conflictual\ `ntreidentit\]i diferite (interculturalul).

~n ultimele decenii se impune o mi[care detr\ire a alterit\]ii, o tendin]\ de p\strare a dife-ren]elor ini]iale, concomitent cu acceptarea [iincluderea lor `ntr-o nou\ identitate mai com-plex\. E vorba deci de un spirit transcultural. {iastfel scriiturile migrante nu mai reprezint\ uncorpus al unei literaturi neoquebecheze, ci s`ntpur [i simplu o parte integrant\ a literaturiiquebecheze. Spiritul transcultural inaugureaz\[i o dinamic\ opus\ celei din secolul al XIX-lea.C\ci dac\ scriiturile migrante definesc mai alesproduc]iile scriitorilor imigran]i, faptul c\ elecontureaz\ de asemenea [i o nou\ orientareliterar\ sub raport estetic ì determin\ [i pescriitori quebechezi nativi s\ se ralieze acesteinoi orient\ri. O ilustreaz\ nu doar imigran]iprecum Dany Laferrière sau Segio Kokis, ci [iMarie-Calre Blais, nativ\ care-[i scrie romane-le `n Statele Unite [i-[i plaseaz\ fic]iunile ro-mane[ti `n mirifice insule din Caraibe.

1 Nu s`nt cuprin[i scriitorii care scriu `n alte limbi dec`tengleza sau franceza fiindc\ lucr\rile lor fac parte dinliteratura ]\rilor de origine. (M.G.)

2 Daniel Chartier, Les origines de l’écriture migrante.L’immigration littéraire au Québec au cours des deuxderniers siècles, `n Voix et Images, vol. 27, n° 2, (80) 2002,p. 303-316.

3 Clément Moisan et Renate Hildebrand, Ces étrangersdu dédans. Une histoire de l’écriture migrante au Québec(/937-1997). Québec, Éditions Nota bene, 2001, p. 62

4 Ibidem, p. 91-1415 Robert Berrouët-Oriol, «L’effet d’exil», Vice versa, n°

17, décembre 1986-janvier 1987, p. 20.6 Clément Moisan et Renate Hildebrand, op.cit.,

p. 301-302.7 Ibidem, p.162.8 Michel Biron Histoire de la littérature québécoise,

Montréal, Boréal, 2007, p. 561.

Literatura imigran]ilor

19Vitraliu TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro iulie-august 2010

LIVIU FRANGA

S`ntem `n miezul copt al verii. Al uneiacare nu ne mai `ndrum\ [i `ndeamn\, `ns\, caodinioar\, g`ndul spre sur`s (un sur`s `n plin\var\, dup\ cum `[i amintesc cinefilii pasiona]iai `nceputurilor filmului rom=nesc postbelic).Drumurile noastre spre munte [i spre mare, ca[i `n oricare alt\ direc]ie, nu mai nasc acela[ifarmec c`nd te g`nde[ti c\, `n urm\ cu foartepu]in\ vreme, Siretul Prutul, alte rùri, dar, `n-sp\im`nt\tor, [i matca lor, Dun\rea, drum f\r\pulbere, m\turau case, `nghi]eau oameni [i ani-male, scufund`ndu-le munca [i via]a `n neant.

Pentru cei cu suflet, cu memoria neatins\,concediile din vara acestui an [i-au pierdutsigur farmecul. Uitarea r\m`ne, pentru al]ii, `nschimb, f\r\ doar [i poate cel mai bun anes-tezic. Prive[ti numai `nainte [i la[i `napoi,adic\ vrei s\ ui]i, ui]i voluntar, trecutul ime-diat: dac\ tot a trecut, ce rost mai are, nu-i a[a,s\ privim trecutul?! Sau vorba ceea, pur ro-m=neasc\: ce-a fost, a fost!

Nu spre acest fel de drumuri, precum celedin blestematul de iunie abia `ncheiat `n ast\zis\ v\ aduc aten]ia. Drumuri de lacrimi, drumuricu poduri luate de val, drumuri surpate, dru-muri f\r\ poduri, ape f\r\ diguri – e obliga]iacelor ce schimb\, de inunda]ii, SUV-urile cucizmele de cauciuc trase fix pe picior [i po[e-

tele Vuitton cu sapa, sacii [i lopata, s\ le redeadefinitiv vie]ii fire[ti [i `ncrederii normale,sco]`ndu-le ([i pe noi, odat\ cu ele) de subgroaza puhoiului care izbe[te la miezul nop]ii.

Titlul latin al Ramelor de azi vrea, v\ m\r-turisesc, s\ ne `ndrume aten]ia spre un cu totulalt fel de... drumuri (dac\ `mi este permis\ re-petarea glumea]\ a ideii prin dou\ cuvintediferite). Drumuri nu ale apei, nici ale gropi-lor din carosabil, nici de munte ori de c`mpie,drumuri nu ale materiei, ci `n minte [i spirit.Drumuri `n g`nd, nepalpabile. Drumuri spreun trecut care, fa]\ de ziua tr\it\, pare at`t de`ndep\rtat, `nc`t, de la un moment dat `ncolo,parc\ te sim]i vecin cu el. Sub o singur\ con-di]ie. S\ nu vrei s\-l respingi dinainte. Estedrumul sau drumurile (lat itinera) `n istorie.Or ea, Istoria, de la Cicero `ncoace, o [tim [i ovedem a fi sigura, uneori chiar singura, `ndru-m\toare a vie]ii (magistra uitae).

La aceste lucruri (poate, mai bine zis, [i laacestea) s`nt convins c\ s-a g`ndit un alt dasc\ldintre cei care, deloc pu]ini, `n pofida indife-ren]ei crase [i a dispre]ului total afi[at de po-sesorii de SUV-uri guvernamentale – atitudinidevenite, ambele, politic\ de stat –, se `nc\p\-]`neaz\ s\ fac\ cinste profesoratului rom=nesc:doamna Cristina Popescu, dasc\l de limba la-tin\ la Liceul Teoretic „Spiru Haret“ din Moi-ne[ti, jude]ul Bac\u. ~n urm\ cu mai bine ca `nzilele noastre, de un proiect de lege a lui capa-bil, `mpreun\ cu alte decizii aferente prezi-den]ial-guvernamentale, s\ fac\ din profesoriirom=ni m`ndria ]\rii [i a Europei, ce spun, alumii, Cristina Popescu, ajutat\ la `nceput deun grup mic de colegi din ora[, dar g\sind celmai puternic imbold [i sprijin `n entuziasmulfiec\rei noi genera]ii de elevi, mai `ntì ai s\i,apoi din `ntreaga ]ar\, a pus bazele primei re-viste na]ionale de limbi clasice ap\rute la noi`n ultimii dou\zeci de ani. N-a fost [i nu estesingura revist\, cu editare regulat anual\, deumanioare clasice din Rom=nia, dar de]ine cel

mai important atu: este una cu deschidere [icuprindere na]ional\.

~n anul apari]iei, 2003, revista, simbolicintitulat\ Itinera, a dorit `n special s\ sprijineelevii de liceu `n temerara lor ac]iune, uneori„liber impus\“ (ca `n gimnastic\), de a partici-pa la concursul na]ional („olimpiada“...) delimbi clasice. Chiar de atunci, orizontul deinteres [i ]intele de adresabilitate dep\[eauvizibil inten]iile ini]iale. Olimpiada era v\zut\ca un mod de a tr\i al tinerilor [i tinere[te (mo-dus uiuendi iuuentutis) – replic\ destins\, darferm\, dat\ aceluia care se `ncheie (de preamulte ori [i `ncheie tragic via]a) `n drog [iplante drogante –, dar mul]imea temelor [i asubiectelor abordate de elevii autori, discretseconda]i de magi[trii lor (de la clas\, ca [i dinafara ei), ap\rea de la bun `nceput [i admi-rabil\, [i d\t\toare de ne`n[el\toare speran]e:traduceri `n latin\ din poe]i rom=ni (Emines-cu, Blaga, Bacovia, Nichita St\nescu) [istr\ini (Stephen Crane), analize lingvistice [istilistice, eseuri pe teme mitologico-antropo-logice, tablete de impresii, amintiri [i `ndem-nuri, poeme originale.

De la un an la altul, revista a crescut `n bo-g\]ie [i ad`ncime, s-a extins `n vastitate, des-prinz`ndu-se de scopurile imediate ale con-cursurilor [colare, fie [i interna]ionale (certa-mina: Ciceronianum Arpinas, OuidianumPonticum et Sulmonense, mai recent Horatia-num), a atras un num\r tot mai remarcabil,m\rturisesc, impresionant, de colaboratori: `nprimul r`nd, elevi [i absolven]i de liceu, apoistuden]i la „clasice“, masteranzi [i absolven]ide profil (licen]\, masterat), nu `n ultimul r`nd– mai ales `n numerele recente – profesori dela mai multe universit\]i rom=ne[ti de presti-giu, cercet\tori din institute [i colegi rom=nistabili]i `n centre universitare reputate dinstr\in\tate. Articolele au devenit cur`nd veri-tabile studii, pe ambele paliere cultural-ling-vistice (latinitate-elenitate) [i pe toate zonele

tematice susceptibile de un specializat (dar [ilarg!) interes: literatur\ [i stilistic\, antropolo-gie [i studii culturale, analize de / pe text, isto-rie [i istoriografie, retoric\, filosofia limbaju-lui, lingvistic\ istoric\, poetic\, traductologie,literatur\ comparat\ [i teoria recept\rii. Cucare nu am epuizat eventuala list\ tematic\. Lise adaug\, constant, cronici [i recenzii de car-te clasic\ rom=neasc\ actual\ [i inepuizabiletraduceri, preponderent din lirica latin\.

Ast\zi, revista este, [tiin]ific [i calitativ,girat\ de un colectiv `n fruntea c\ruia se afl\un distins universitar, doamna Ana-CristinaHalichias, de la Catedra de Filologie Clasic\ aUniversit\]ii din Bucure[ti, [i se bucur\ decolaborarea a tot mai numero[i universitari.Ce poate fi mai d\t\tor de speran]e, `ntr-o ]ar\cu speran]ele `nv\]\m`ntului ([i, vai, nunumai...) strivite, dec`t faptul c\ fo[ti elevi,deveni]i, `n ani, masteranzi, doctoranzi, chiardoctori `n filologie clasic\ sau `n alte uma-nioare, profesori ei `n[i[i [i cercet\tori, se`ntorc s\ scrie `n revista care le-a adus ne-vinovata m`ndrie a numelui tip\rit pentruprima oar\?

To]i scriu, indiferent de locul unde se afl\,pentru elevi. Elevii scriu `n aceast\ revist\pentru ei `n[i[i. Indiferent [i indiferen]i lafaptul c\ parcursul lor – „drumurile“ (itinera)ale vie]ii – ì va / vor duce spre umanioareleclasice sau c\ acelea vor r\m`ne, vorba pas-telatului poet moldav, „ca un vis de tinere]eprintre anii trec\tori“. Ei, elevii de ieri, de azi[i de mìne arat\ posesorilor guvernamentalo-preziden]iali de SUV-uri, prin atitudinea lorliber\ de prejudec\]i [i prin aceast\ minunat\revist\, c\ nu e[ti deloc un Don Quijote dac\visezi s\ / [i `nve]i latine[te [i grece[te, c\ tue[ti, [i nu ei s`nt viitorul autentic al ]\rii, chiardac\ acum, pentru moment, aceast\ ]ar\,democratic [-liberal (?)] `mpilat\, mai estelovit\ [i de m`n(i)a lui Dumnezeu.

Itinera

G`nduri de iunie

Cire[ele de iunie `mi crescRo[ii [i mari `n palm\`mi r\coresc pielea [i `mi inund\ gurase rostogolesc c\rnoase pe limb\[i `mi intr\ `n minteg`ndurile `mi cresc rotunde, ro[ii [i mari`n miez de iunie

E lini[tee r\coare [i plou\sub strea[in\ porumbeii au adormit[i nu e nimeni, oamenii au fugitde propriile g`ndurieu stau [i privesccerul cu ochi de nori[i lacrimi de floridin v\zduh cad alenepara[ute colorate [i moiaduc`nd molcom `n zborco[uri cu petale de cire[roz, albe [i u[oare

plutesc peste mine, `mi cad pe cre[tet, pe umeri`mi m`ngìe pielea [i se prefac `n perle rotunde de s`ngem\ joc cu elele rostogolesc pe asfalt, prin pic\turile deploaieprintre picioare goale de copii [i mingile de m\rgean alearg\ la valespre mare, spre lumeora[ul `ntreg se umple de globuri cu gust de ploaie, de miere [i parfum de cer

sub strea[ina care `[i [terge alene lacrimilestau cu m`na `ntins\a[tept`nds\ `mi creasc\ `n palm\o cirea[ade iunie~n noaptea rece [i curat\Privesc din bolta violetSpre lumea ta cea dezbr\cat\Cu suferin]ele-n buchet

M\ uit [i nu `mi vine-a credeC`t\ durere [i minciun\S-a adunat ca-ntr-o lagun\~n cupa lumii, tulbure...

La cafea

amestecde fericirecu parfum de flori de tei`n cea[ca de cafea cu spum\ fin\ [i alb\ca o dantel\ de sentimentefierbin]i [i reci deopotriv\cu pu]in zah\rcu un strop de mierecafeaua amar\ se tope[te pe limb\pe creier, pe inim\[i p\trunde prin vene`ntr-un melange de emo]ii curg\toarese preling pe pere]ii arterelor[i intr\ ̀ n pl\m`ni, ̀ n stomac, ̀ n degete [i unghii

p`n\ la v`rful firelor de p\rca apoi s\ se `ntoarc\ `n inim\cu mii de stropi de g`nduri cu blan\de sentimente cu coada pufoas\s\ picure prin ochi cu lacrimi mici de caimac`n timp ce ne trezim din somn`ntr-un tainic [i vaporos hamacdezarma]i `n zori de zine camufl\m `n spatele ochelarilor de soare[i ne `mbr\c\m cu zale de cafea cu laptes\ nu ne ard\ soarele s\ nu ne prefacem in pulbere de razesub at`ta fericirestr\lucitoare

Libertate

Nu ne `ncurc\ nimicDin jurul nostruNe mi[c\m liber `n spa]iu~n ap\, `n aer, `n g`nd...

Nu ne `ncurc\ nimicNici paharele de pe masa plin\Nici oamenii din via]a noastr\Unii prieteni, a]ii du[mani~i iubim pe to]iNu ne st\ nimic `n caleG`ndim liber, vorbim deschis{i tr\im frumos, nestingheri]iNe-am `nv\]atS\ ne mi[c\m abil, ca gimna[tii la aparate,Cu gra]ie,Plonj`nd delicatPrintre paralele

Nu ne `ncurc\ nimic,Nici g`ndurile,Nici vorbele,Nici cei care ne privescCiudat {i nu `n]eleg

Nimic

Nu ne `ncurc\Traficul, autobuzele, greveleStrig\tele c\l\torilor nervo[i,Spr`ncele `ncruntate ale celor gr\bi]i,Nu ne `ncurc\ l\tratul cìnilorSau mieunatul t`nguitor al pisicilor de noapteCe scot ghearele din principiu;nu ne `ncurc\ p\ianjenii g`ndurilor noastrec\ci am `nv\]at s\ d\mdibaci p`nza la o parte

Nu ne `ncurc\ nici aniiCare stau `ntre noiCa st`lpii de telegraf la orizont~i num\r\m absentNici nu conteaz\ c`]i s`ntC\ci ne-am obi[nuit cu ei {i nu ì mai vedem

~ntre mine [i tineNu e nimicE o eternitateDe vise, de g`nduri nespuseSc`ntei aprinse{i stinseSecunde tr\ite{i clipe-auriteGolite {i `mpliniteSperan]e distruse{i cl\diteDin nou... din nimic

~ntre mine [i tineE apa, e cerul, e soareleS`nt amareleCristaleS`nt paharele goaleCe a[teapt\ s\ fie umplute iar\[iCu g`nduri, cu viseCu cuvinte nescriseSub ferestre deschise

Trei poeme de Johanna PurdeaN\scut\ la Ia[i,

absolvent\ la Bu-cure[ti a Facult\]iide Jurnalism [i{tiin]ele Comuni-c\rii, unde a [i lu-crat `n pres\ [i PR,Johanna Purdeaeste `n momentulde fa]\ coordona-tor PR al portalu-lui 121.ro. Anul a-

cesta a `nceput s\ scrie poezii, fapt des-coperit de prietenul meu, prozatorul BedrosHorasangian, care mi-a semnalat-o. Cred c\Bedros a avut dreptate, va trebui s\ urm\-rim poezia proasp\t\ dar matur\ a tinereiautoare. (L. A.)

RAME

RestitutioTTIIMMPPUULL20


Maestre, probabil dvs. [i George Apostus`nte]i cei mai importan]i sculptori rom=ni dinperioada de dup\ Br=ncu[i. Cred c\ ceea cev\ leag\ `n primul r`nd pe to]i trei este oviziune asupra artei pe care am denumit-o, `ncatalogul unei expozi]ii de la Vene]ia, expre-sionism arhetipal, o aspira]ie spre formeleesen]iale, arhetipale, unele dintre ele prove-nind chiar din zona utilitarului, cum ar fi [u-rubul de teasc folosit de Br=ncu[i, dar maiales de Apostu, `n renumitul ciclu „Fluturi“.Dvs. unde v\ reg\si]i `n universul artei con-temporane?

{tiu eu, poate c\ nu este simplu s\ te `nca-drezi `ntr-o mi[care, `ntr-o [coal\, `ntr-un cu-rent. Ceea ce-mi formula]i ca no]iuni `mi parreale. Sigur, istoricul [i teoreticianul, amatorulde art\ s`nt aproape mai competen]i s\ caracte-rizeze la un moment dat o crea]ie a unui artist.De c`teva ori mi-a trecut prin cap c\ simbolul`n general domin\ `n activitatea mea, privit\dintr-o perspectiv\ mai `ndelungat\. Spun astacu oarecare re]inere, pentru c\ nu o pot definiistoric foarte precis, nici nu-mi propun acestlucru. Istoricul, teoreticianul, esteticianul, b\-nuiesc c\ `ntr-o zi o s\ fac\ acest lucru. ~n ceprive[te simbolul, desigur nu m\ pot referi lasimbolism, despre care nu-mi dau seama c`tfunc]ioneaz\, sau dac\ mai func]ioneaz\ a-ceast\ mi[care artistico-estetic\. Oricum exist\ceva comun, [i e meritul [colii, tradi]iei [i arteirom=ne[ti, al resurselor ei mult aduse din ur-m\. Ea este civiliza]ia materialului, a lemnului`n care noi to]i tr\im. Ce frumos, ce impresio-nant m\ plasa]i `ntre ace[ti doi mari arti[ti pecare-i admir, Br=ncu[i [i Apostu. Desigur, isto-ria, tradi]ia [i civiliza]ia acestor materiale ne-aplasat `n aceast\ posibilitate, dar eu, cel pu]in,nu doresc s\ recurg la folclor. A recurge la fol-clor este un fel de mic\ influen]\, mic\ imita-]ie, o cochet\rie cu tradi]ia unei lumi `n carete-ai n\scut. Este mult mai mult ceea ce `nsu[iBr=ncu[i a demonstrat `n secolul trecut, esen-]ializarea artei, care ne-a fost tuturor, nu numairom=nilor, un ghidaj foarte important.

Este evident c\ a]i dep\[it stadiul folcloric`n arta dvs. A[ spune c\ a]i reu[it s\ atinge]itreptele medita]iei metafizice, ale esen]iali-z\rii, dac\ ne g`ndim numai la unele motiverecurente, cum ar fi acele orificii circulareintegrate `n structura operelor, care sugereaz\alternan]a golului [i a plinului din filosofiaoriental\.

Exist\ pe plan mondial acel sculptor englezcare-i aducea un omagiu lui Br=ncu[i, e vorbade Henry Moore, care exceleaz\ `n ceea cespune]i, prin folosirea golului, dar mi-am adusaminte acum un moment semnificativ din via-]a mea. Eram la Paris, [i cineva apropiat, unfoarte important editor francez, ConstantinTacu de la „Cahiers de l’Herne“, care din feri-cire `mi era [i rud\, m\ prezenta lui Mircea

Eliade, care mi s-a adresat astfel: „A, v-am v\-zut lucr\rile. I-am spus lui Br=ncu[i, al c\ruimaterial radiaz\ lumina, s\ `ncerce s\ intro-duc\ lumina `n material. Uite, cred c\ dum-neata te apropii de acest pas important `n ex-presia artistic\“.

Aceste goluri din crea]ia dvs. s`nt practicni[te por]i pentru lumin\?

Da, ele introduc lumina `n material. Ambeneficiat de aceast\ remarc\, de acest dezide-rat superior pe care Mircea Eliade l-a formu-lat. El `mi v\zuse lucr\rile la Paris, la MuzeulRodin, `n 1971, [i la acea `nt`lnire mi-a f\cutacest compliment. A [i publicat un text excep-]ional despre opera mea, `n anul 1985, `n re-vista „Secolul 20“, preluat [i `n catalogul ex-pozi]iei de la Sala „Dalles“. Vroiam atunci s\fac o demonstra]ie mai larg\, de[i nu-mi erafoarte la `ndem`n\ s-o fac. Nu a[ putea spunec\ eram neap\rat persecutat, `n fond fiecareputea s\ fac\ ce dorea pe riscul s\u.

Pe George Apostu l-a]i cunoscut la Parissau la Bucure[ti?

Pe George Apostu l-am cunoscut `nc\ dinperioada c`nd era student. Eu am fost un timpasistent [i profesor la catedra de anatomie ar-tistic\ a Academiei de Art\. El era foarte t`n\r,ne vedeam [i ne pre]uiam unul pe altul. Eramai t`n\r dec`t mine [i plin de o vigoare excep-]ional\.

De foarte mul]i ani lucra]i la un ciclu inti-tulat „P\s\ri“. {tiu c\ o `nt`mplare nefericit\a f\cut s\ retr\i]i chiar dvs. mitul p\s\riiPhoenix. Cum a fost posibil?

Nu prea `mi place s\-mi amintesc. ~n sf`r[it,`n timpul revolu]iei, `n ajunul lui 24 decem-brie, m\ aflam `n studioul meu exact `n timpul`ncruci[\rii unor focuri provenite de la Televi-ziune [i de la o alt\ surs\. Atelierul a ars com-plet, cu tot ce era adunat acolo. A fost un mo-ment dur, au ars din p\cate `n noaptea aceeafoarte multe lucr\ri, arhiva mea, coresponden-]a cu un om foarte important, un englez carel-a cunoscut pe Br=ncu[i, tot ce aveam adunatacolo `n 30 de ani.

Am `n]eles c\ a]i suferit at`t de mult, a]i fostat`t de marcat `nc`t o perioad\ de timp nu a]imai lucrat.

A fost evident un moment dur, `ns\ am avutinstinctul [i `n]elepciunea s\ m\ raportez lalucruri mult mai dureroase, mai grave, fapt ca-re `mi echilibra pu]in suflete[te starea de a-tunci. Vedeam cum arde Biblioteca Na]ional\,`n fa]a mea erau mor]i... deci `mi echilibramsentimentul v\z`nd drame mai importantedec`t ale mele.

La actuala expozi]ie de la Muzeul Na]ionalde Art\, expune]i `mpreun\ cu so]ia dvs., Sul-tana. Pictura sa, realizat\ `ntr-o manier\minimalist\, cu pu]ine elemente grafice, dar

cu o puternic\ luminozitate [i o mare bog\]iecromatic\, se afl\ `ntr-o fericit\ consonan]\ culucr\rile dvs. Ce ne pute]i spune despre par-tenera dvs. de via]\?

S`ntem doi oameni care `n mod fericit amconvie]uit pe dou\ planuri mari: cel uman, orela]ie absolut fericit\, [i cel moral, spiritual,profesional. Ne complet\m, f\r\ s\ ne intersec-t\m, `n fenomenul artistic. Lumea descoper\aceast\ complementaritate expresiv\, de aceeapoate ne-am [i g`ndit s\ intitul\m expozi]ia„Lemn [i aur“, aceste dou\ materiale de baz\.Ea vine cu un aer mai mediteranean dec`t lu-cr\rile mele, care s`nt mai dramatice, mai denord ca material. Ea e pu]in legat\ poate departea luminoas\ a unei arte bizantine, vechi,mo[tenite `n spiritualitatea rom=neasc\, iar eus`nt mai tensionat, mai shakespearian `n ceeace fac, `n simbolurile mele. Aceast\ manifesta-re vine dup\ un exerci]iu f\cut `ntr-o expozi]iede la Centrul Cultural din Paris, unde am `n-ceput s\ expunem `mpreun\. ~n ciuda obiceiu-lui de a nu expune `mpreun\ so] [i so]ie, amconsiderat c\ este foarte expresiv\ aceast\ jux-tapunere a dou\ viziuni artistice. Pe urm\ ammai expus am`ndoi `n ora[ul meu natal, Arad,[i `ntr-un alt ora[ apropiat nou\, Oradea, a-proape o repeti]ie general\ pentru aceast\ ex-pozi]ie. Ea se dore[te s\ fie nu o simpl\ etalarea ceea ce am f\cut sau a lucr\rilor la care ]i-nem, ci ̀ ns\[i expozi]ia s\ fie o compozi]ie, a[acum un compozitor sau un poet compun. S`n-tem foarte mul]umi]i de felul `n care a fostcompus\, de rezonan]a ansamblului, aproapeelementar, cu introducere, desf\[urare [i `n-cheiere. Cred c\ aceasta este partea valoroas\a expozi]iei noastre.

Am remarcat c\ s`nte]i preocupat [i de mo-mente ale istoriei noastre, de simboluri ca `nciclul „Tronuri“, chiar de unele poeme medie-vale.V\ fascineaz\ perioada Evului mediu?

{ti]i, pe to]i istoria ne apropie, ne fascinea-z\, ne tulbur\. Avem nevoie [i noi de acest lu-cru, dar `n mod special, aproape programatic,tr\indu-mi foarte intens sentimentele generaleale lumii `n care am venit, m-am ata[at ei [i m\tulbur\. Caut mereu sensul major al istorieineamului meu. Pe de alt\ parte, lucrez cu grijafoarte puternic\ de a nu c\dea nici `n patetism,nici `n fantasmagorii istorice, ap\r`ndu-mi ri-goarea prin aceste simboluri care s`nt elemen-tele, cristalele acestei evolu]ii `n care exist.Temele mari ale istoriei mele s`nt teme ge-nerale. O lume `ntreag\ cultiv\ tema istoric\,eu beneficiez probabil de o anumit\ `nclina]iea mea natural\ spre aceste simboluri, fapt care-mi d\ for]a `ns\[i a obiectului meu artistic.

Ceea ce cred c\ v\ mai leag\ de Br=ncu[i[i de Apostu este un procedeu folosit frecvent`n arta major\ a secolului trecut, serialismul,reluarea unor motive fundamentale `n lucr\riexecutate `ntr-o lung\ perioad\ de timp.

To]i creatorii au la un moment dat un leit-motiv, o obsesie, o pasiune sau un ]el, careexist\ [i la mine. Sigur, pe parcurs ele s-au re-petat, ca [i la so]ie. ~n cazul meu `ncepuse cuun element venit [i din natur\, dar [i din inteli-gen]a uman\, ca de pild\ balamaua, aceast\articula]ie `ntre dou\ p\r]i. A urmat perioadacumpenelor, apoi influen]at probabil de mi[-carea artistic\ general\ din anii ’60, momentulstructurilor, al unui constructivism care balan-seaz\ `ntre abstract, realism [i fantastic. Noi,practicienii, cre\m aceast\ metamorfoz\, sim-bioz\ a lucrurilor aproape f\r\ s\ vrem. Nuvrem s\ tr\d\m prin explica]ii, prin cuvinte,aceast\ parte a actului nostru de a face lucruri.

~n c\ut\rile dvs. de `nceput, care au fostmae[trii artei universale care v-au atras celmai mult?

Ca student, acum 50 de ani, am pornit [co-l\re[te [i-i aveam pe cei trei, triumviratulsculpturii rom=ne[ti, Jalea, Medrea, Han. Peurm\ ì descopeream pe faimo[ii pe plan mon-dial Rodin, Bourdelle, Maillol, Despiaux, din[coala francez\. Mai aproape de noi, `l aveampe iugoslavul la sursele prime, din antichitateagreac\, egiptean\ sau aztec\, av`nd [ansa s\`nconjur p\m`ntul [i s\ v\d aceste mari capeteistorice ale artei [i ale lumii, am avut t\ria s\pot sintetiza. ~ntr-un moment mai dificil, `ncare realizam monumentul Eminescu pentruora[ul Cluj, apoi la Oradea, un fel de fr\m`nta-re dureroas\ m-a f\cut s\ m\ desprind de figu-rativ, s\ p\r\sesc ace[ti mari mon[tri sacri [is\-mi g\sesc sursa mai ad`nc\, mai autentic\,mai personal\ a crea]iei mele.

L-a]i cunoscut pe maestrul Ion Irimescu,supranumit patriarhul sculpturii rom=ne[ti,cel care a `mplinit anul acesta 98 de ani?

Am o mare admira]ie pentru acest artist, [iprin v`rst\ [i prin tot ce a f\cut. Ne cunoa[temde 50 de ani, c`nd eu eram proasp\t debutant,iar el era deja `n plin\ afirmare, `n plin\ glorie.Via]a artistic\ rom=neasc\ este puternic legat\de personalitatea acestui artist, av`nd admi-ra]ia cuvenit\ pentru el.

Ce reprezint\ pentru dvs. nordul Moldovei,Bucovina, celebrele m\n\stiri de acolo?

Este o m`ndrie na]ional\, iar c`nd tr\ie[tidin c`nd `n c`nd `n praful unei c`mpii nu po]idec`t s\ te g`nde[ti la splendoarea aerului, lu-minii [i frumuse]ii unui cap\t de ]ar\ dumne-zeiesc. Valorile pe care istoria [i le-a creatacolo s`nt la fel de unice, iar aceste monumen-te universale ale Bucovinei, ale nordului ]\riis`nt un dar, un har dumnezeiesc. Sper ca acestmileniu s\ le ]in\ `n bra]e [i s\ le poarte cu odeplin\ con[tiin]\ a valorii lor.

Este la fel de greu ca acum 100 de ani s\ teafirmi la Paris ca artist plastic?

Parisul este at`t de plin, at`t de `mplinit `nc`tse mut\ aten]ia `n America, Japonia, Germania,etc. Am expus de c`teva ori acolo, to]i arti[tiiviseaz\ s\ se `mplineasc\ `n aceast\ metropol\excep]ional\. Am v\zut-o, am mu[cat din ea,nu ne-am a[ezat deplin la masa bel[ugului, nicimetropola nici eu. Este o himer\ pentru mul]iarti[ti faptul c\ Parisul sau alte mari metropoleì a[teapt\ de la aeroport s\ se realizeze.

Ce p\rere ave]i de experimentele de ultim\or\, care ocup\ spa]ii tot mai consistente, depild\ la Bienala de la Vene]ia, arta multimediasau altele, de la performance la „sculpturile“bulgarului Christo, care constau `n ambalareaunor superbe peisaje montane?

Prin v`rst\, deja buna cuviin]\ func]ioneaz\,dar moral, indiferent de sentimentele mele maiintime, mai ascunse, pentru c\ `n tinere]ea meaam f\cut acela[i lucru, [i pentru c\ s`nt at`t debun profesionist [i suficient de de[tept s\-midau seama c\ fenomenele s`nt inevitabile, estetimpul lor, ele trebuie s\ se produc\, le privescca pe un lucru absolut natural [i uneori fasci-na]ia lor este real\. Dac\ `l cita]i pe ChristoBotev, cu ale lui ambal\ri pline de fantezie,g`ndi]i-v\ [i la ce soclu st\ `n spatele lui [i ìfurnizeaz\ milioane de metri de sfori [i folii,dar asta e o alt\ chestiune. A reu[it s\ se impu-n\, este un artist `nregistrat [i recunoscut. Fe-nomenul este obligatoriu, `n mod necesar tre-buie s\ se produc\. Ce a[ dori `ns\, pentru c\s`nt un om relativ prezent `n fenomenul acestade la anumit\ distan]\, aceea care nu mai co-

„Pe to]i istoria ne apropie, ne fascineaz\, ne tulbur\“

Dialog cu sculptorul Ovidiu Maitec„Ovidiu Maitec, un nume ale c\rui bl`nde sonorit\]i amin-tesc de atingerea de m\tase [i de lumin\, cu stria]ii de a-murg, a lemnului. Dup\ dispari]ia unor mon[tri sacri pre-cum Eliade, Cioran, Ionesco, Culianu, Apostu, pe care dinp\cate nu am avut prilejul s\-i cunosc personal, nu puteamrata `nt`lnirea cu Maitec, un personaj shakespearian, unHamlet al artei rom=ne[ti. Ceea ce m-a frapat de la `nceputau fost modestia [i timiditatea cu care m-a primit, dar maiales discrepan]a dintre v`rsta real\ (avea atunci 79 de ani) [itinere]ea incredibil\ pe care o degaja toat\ fiin]a sa, de laacea agilitate [i non[alan]\ a mi[c\rilor trupului sprinten [ip`n\ la privirea `nc\rcat\ de vibra]ii interioare, gata s\ rico-[eze instantaneu `n propriul ad`nc, din care `[i tr\gea sevelede flac\r\ `nnoptat\.“ (Fragment din romanul Iubita luiEsto, editura Curtea Veche, 2010).

21Poezie TTIIMMPPUULL


cheteaz\ cu lucruri neap\rat originale, [inu for]eaz\ nota noului, este ca tineriino[tri arti[ti s\ `ncerce s\ nu o fac\ cu o`nt`rziere de 4-5 ani, s\-i mimeze peaceia, ci aceia s\ aud\ despre aportul lorde aici. Altfel, aceia efectiv n-au timp s\se uite la noi, dar dac\ ap\rem cu unaport original, expresiv, `n mod sigur eivor fi aten]i [i la ce se `nt`mpl\ la noi.Asta vreau s\ se produc\ `n mi[careaartistic\ rom=neasc\. ~i salut, ì privesc,nu mai s`nt profesor s\-i `ncurajez, numai s`nt foarte apropiat, nu-i mai cunosc,din c`nd `n c`nd ì `ntrez\resc, darautenticitatea [i originalitatea s`nt p`n\ laurm\ singurele chei ale adev\ruluiartistic.

Ce amintiri ave]i de la particip\rile laBienala de la Vene]ia?

Am fost de patru ori la Bienala de laVene]ia, `n 1962, 1972, 1980 [i 1995, in-vitat la un moment dat s\ expun chiar `nPalatul Dogilor, deci m-am bucurat deprezen]a acolo. Atunci c`nd am fost pri-ma oar\, `n 1962, fenomenul era `n plin\fr\m`ntare. Prezen]a la Vene]ia mi-a con-solidat dar, mi-a [i r\scolit, la un momentdat, nu neap\rat concep]ia, ci `ns\[i p\r-]ile care se constituie `n mentalitatea [i `npractica unui artist. ~n momentul `n caream v\zut 100 de sculpturi din toate con-tinentele [i din toate epocile adunate laun loc, c`nd am avut `n fa]\ aceast\ lec]ieextraordinar\ de a vedea tot ce s-a produs`n amplitudinea istoric\ a spiritualit\]iiumane, [i c`nd am dat acolo [i de unBr=ncu[i, iar sufletul mi s-a umplut desentimentul de m`ndrie autentic\, amg\sit baza `n]elegerii pe care o port acum[i s`nt sigur de ea.

De care al]i mari creatori rom=ni dinstr\in\tate v-a]i sim]it atras?

Cei de care m-am sim]it mai legat `nperioada de la Paris au fost Ion Vlad,care a fost [eful unei genera]ii de sculp-tori, apoi George Apostu [i Victor Ro-man. Pe ace[tia trei i-am v\zut foarte deaproape [i ]in la ei. Tot dintre marile fi-guri ale spiritualit\]ii rom=ne[ti din exil a[vrea s\-i citez `n special pe Horia Vintil\,iar legat strict de profesia mea, pe HoriaDamian, acest pictor, constructor, arhitectexcep]ional. De cur`nd i-am v\zut ni[telucr\ri extraordinar de frumoase.

Ce alte pasiuni spirituale ave]i?

Cel pu]in dou\ lucruri le regret imens:a[ fi vrut s\ fiu bine ini]iat `n muzic\ [imatematici. Cred c\ astfel deveneam unartizan mai complex, `n orice caz am a-ceast\ nostalgie a muzicii [i a matemati-cii. M\ preocup\ transfigur\rile [i rigoa-rea pe care o de]ine muzica. {ti]i foartebine c\ dac\ toate celelalte arte recurg laun fel de iluzie, sculptura cu cele trei di-mensiuni ale ei [i muzica, cu aceast\spa]ialitate [i sonoritate `mi par `nruditecumva. Literatura `mi este de asemeneaapropiat\, poezia `n mod deosebit, teatrular trebui s\-mi plac\, dar prefer mai mults\ citesc dramaturgia dec`t s-o v\d, daracesta nu e un merit al meu, nu e o laud\.~n general m-am d\ruit total mai multsculpturii dec`t s\ cultiv una sau pe altadintre aceste arte, dar le tr\iesc destul deintens [i de autentic atunci c`nd ajung `nfa]a acestor fenomene.

Ce a[tepta]i de la Rom=nia viitoare?

Oh, iubita mea Rom=nie, c`nd o iu-besc c`nd o `njur de mama focului! Totaud vorbindu-se despre corup]ie. Ei bine,eu visez la un moment dat s\ se produc\o corupere `n bine a lucrurilor. A[tept ocorupere `n bine.

Constantin Severin, octombrie 2001.

Acas\

Strada Tesarska, Ljubljana

Ocaziile nu lipsesc: p\[esc doar pe u[a din dos,`n gr\dina de la periferie, tot p\r\ginit\. Bujorulm\ recunoa[te [i d\ din cap, iar ai venit, iar o s\ te tot ui]ila mine [i o s\-]i `ncre]e[ti fruntea ca lini[tea dinaintea furtunii, ce nuvine,

[i o s\-]i `nchipui c\ odinioar\ ai fost sticlar. Ai urmat curentulce a br\zdat aerul din atelier [i a ]`[nit printr-o ]eav\ lung\,c\ ai fost dogoarea [i r\coarea [i frunzele de pe luciul apei, timppentru muzic\ `n punctul nevralgic, marele Mingus. Ocaziile nu lipsesc:

p\[esc doar pe u[a din dos, ziua pu]in ad`nc\ se surge din mineispitindu-m\ s\ m\ predau, ud ca un cìne vagabond, ca atunci c`nd am uitat s\ scot drojdia din mirosul pìnii[i toat\ dup\-amiaza am umblat n\uci, dintr-o camer\

`n alta, zidari asuda]i `n fa]a unor glezne de c\lug\ri]\ t`n\r\,cineva,`n clipa asta nu-mi amintesc cum se nume[te, purta o [oset\ ro[ie.Dau din cap `n semn de recunoa[tere: e bine s\ te speli pe cap [i s\ te usuci `n aerul rece, e bine s\ [tii cine achit\ notele de plat\.

Arcul elegant

Trnovo, Ljubljana

Podul cel nou e asemenea noilor st\p`ni: spa]iul `nseamn\totul pentru ei, timpul, de data asta, doar jum\tate.Nimic de zis, podul are burta plat\ [i e lat `n [olduri,Echipe jucau pe sub ele noaptea fotbal

sub reflectoare, de[i m\ `ndoiesc s\ fi v\zut vreodat\ ce v\d eu. Nu jocul excelent `n atac, nu bravuraportarilor [i pe recuperatorii de mingi r\t\cite, ci pe morarulce st\ deasupra ro]ii de lemn, cu picioare dep\rtate, cu pantalonisufleca]i

str`ng`nd din buze [i desen`nd o scurt\tur\ `ntre maluri,[uvoiul galben trebuie reorientat, for]ei dat un nou impuls, recordul `mbun\t\]it `n cartier [i s\ fii arhitectul unei victoriitemporare,trebuie s\ iube[ti sincer: munca grea, forma, poate, frumoas\.

P\cat de lumina care rar, mult prea rar se arat\,prin cea]a de deasupra apei, timp nu-i destul, spa]iul nu-l dau,am mare nevoie de un arc elegant. Am fost acolo: de vrei,nume[te-l locul memoriei personale, sf`r[itul drumului, de vrei.

Sub castani

La confluen]a p`rùlui Gradašcica cu Ljubljanica

Lui David Albahari

Vino cu mine afar\, pe sub castani, iar\[i cadprietenii din tinere]e, ce prieteni, eroul poetcare t\c`nd m-a `nv\]at s\ vorbesc cum se cuvine,se ridic\ de la mas\, m\runt [i usc\]iv ca un ogar, [i m\ urmeaz\,

`ntìa dat\ el pe mine, f\r\ efort vizibil [i precis,clar [i simplu ca proza pe care o scrie. Aici, la confluen]\,`ndat\ dup\ primul col], rùl principal bea domoldin afluent [i periodic `[i m\re[te albia, prin[i `ntre salat\,

baruri cu cafea pentru matinali, porumbei [i nostalgia dup\`ndep\rtata Dun\re. Nu e nici o fort\rea]\, nici un parc care s\ aperehotarul `n fostul ora[, ieri, alalt\ieri, de neclintitaici, totu[i aproape disp\rut, precum ciotul alb\strui

deasupra scrumului dintr-o ]ar\, ce se `nal]\ din ]igara comun\.Hai, s-o fum\m `n cerc, dac\ asta e cercul, vifor polaral noii patrii, st`nco[ii mun]i [i caz\rmile cenu[ii, frunzelefo[nitoare [i trezirea for]at\: eu nu-s, niciodat\ n-am fost.

Restaurantul turcesc

Yildiz Han, Calea Karlovška, Ljubljana

Sub strea[ina somnoroas\, `ntre castelul masiv[i strada aglomerat\, chelnerul, `nalt `n lumin\,st\ turce[te [i, cu bra]ele larg deschise pe podea `mbie: la mine, la mine, nuci [i miere s`nt

din bel[ug. Vin [i m\ amestec printre oameni. Fiecaredintre ei are o iubire, aici, doar eu s`nt f\r\ pereche.S\ fie oare ciudat c\ m\ uit peste um\r? Sorbdintr-un pahar str\in, beau `ns\ din pipa comun\. ~ntì

`ncet, apoi p`n\ la fund. A[ vrea s\ stau la taifas, dar n\ravul e prea puternic: iau o carte `n m`n\ [i o vremecitesc `n barb\ din b\rba]i mor]i. A[ vrea s\-mi st\p`nesc disperarea, dar nu prea pot. Mai tare trebuie s\-mi ascut

privirea, ca s\ [tiu s\ dau din umeri prietene[te,c`nd chelnerul m\ atinge, `[i ascunde obrazulproasp\t ras. A ie[it de la un matineu. Scaune dinp`nz\ plumburie, suflet transparent [i o mare mic\ dram\.

Contrabandi[tii

Copii mu]i `nal]\ ora[e f\r\ ferestre [i u[i,`n zori, `nainte de primul c`ntat al coco[ului.Cine are ochelari s\-i [tearg\, cine `[i freac\ ochii uimi]i e prad\ nesomnului. C`nd lum`n\rile

`nc\ ard, e ora drumurilor lungi de contraband\,str\mutare de partea cealalt\ a oglinzii, [i a `ncrederiibl`nde, calde. M`na delicat\ pe burt\ nu lini[te[te,poate c\ fructul interzis putreze[te mai repede,

dar ceva abia suportabil tr\ie[te asemeneastr\zilor ora[ului care oricum respir\,de[i `n fiece sear\ casele `[i schimb\ culoarea[i forma: c\r\mizile se pr\bu[esc `n amintire, afar\.

~n zori, `nainte ca ultimul viitor avocats\ fi ie[it din joc, am r\mas singuri,voluntari ai unei armate pierdute: c\r\mpietre de la palate p`n\ acolo, unde era paji[tea.

Sfaturi c\tre un t`n\r poet

~nainte de a ne l\sa prin[i scheun`nd ca ni[te cìni`n fa]a bar\cilor abandonate de proprietari,chinuitoarea fric\ `n fa]a tunurilor necunoscute,tuneluri subterane c\tre un ]inut eliberator.

~nainte de a ne l\sa dojeni]i ca proorocii,n-am auzit raportul despre drepturile animalelor[i plantelor, pietrele fiind ignorate, au preferats\ rosteasc\ predici smerite [i s\-i avertizeze pe vis\tori.

~nainte de a ne l\sa compromi[i ca negustorii,i-au alungat pe b\ie]i [i pe b\tr`ni din casele v`ndute,[i, de m\-ntrebi, nici nu-]i trebuie cine [tie ce,doar un caracter infect [i r\suflare de sepie pribeag\.

~nainte de a ne l\sa scufunda]i ca amiralii,au pierdut busola [i argint\ria familiei,]i-a[ spune doar at`t: `n miezul tuturor lucrurilorajunge nu cel ce guverneaz\, ci doar cel ce sluje[te.

Traducere [i prezentare Paula Braga Šimenc

Poeme de Aleš DebeljakAleš Debeljak (1961) este unul dintre cei

mai importan]i poe]i [i esei[ti sloveni con-temporani. A studiat literatura comparat\ laUniversitatea din Ljubljana, are un doctorat`n sociologia culturii la Maxwell School ofCitizenship, Syracuse University, New York[i a fost bursier Fulbright la UniversitateaBerkeley, California. A predat la Institute ofAdvanced Study-Collegium (Budapesta), laCivitella Ranieri Center [i Liguria StudyCenter for the Arts and Humanitites (Italia).A publicat opt volume de poezii, dou\spre-

zece c\r]i de eseuri, a tradus o antologie de poezii de John Ashbery,o lucrare de sociologia cunoa[terii [i este redactorul mai multorantologii.

Pentru opera sa a fost recompensat cu premii na]ionale [i interna-]ionale, dintre care premiul Prešeren (cea mai `nalta distinc]ie acor-dat\ unui scriitor sloven) [i titlul de Ambasador al {tiin]ei al Republi-cii Slovenia. C\r]ile sale au fost traduse `n peste cincisprezece limbi.~n traducere din englez\ de Ioana Alupoaie). Este co-redactor al re-vistelor interna]ionale de cultur\ Sarajevski zvezki [i Verse, [i redac-tor asociat la Cultural Sociology [i www.fastcapitalism.com. ~n anuluniversitar 2006-2007, a fost profesor de studii interna]ionale laNorthwestern University din Chicago. Este profesor universitar deculturologie la Facultatea de {tiin]e Sociale din cadrul Universit\]iidin Ljubljana, visiting profesor de balcanologie la Collège d’Europe,Natolin-Var[ovia. Este membru al Consiliului European pentru Rela-]ii Interna]ionale. Locuie[te la Ljubljana `mpreun\ cu so]ia sa, scrii-toarea Erica Johnson Debeljak, [i cei trei copii.

Poemele traduse fac parte din volumul Tihotapci (Contraban-di[tii) ap\rut `n 2009, pentru care a primit premiul de poezie Jenko,acordat Asocia]ia Scriitorilor Sloveni.

22 AgoraTTIIMMPPUULL


CONSTANTINARCU

Descinz`nd `n Otopeni sau B\neasa dup\un voiaj occidental e[ti asaltat de stolurile detaximetri[ti burto[i, care se arunc\ peste c\l\-tori ca ni[te p\s\ri de prad\. Este prima imagi-ne violent\ ce te `ncearc\ de `ndat\ ce ai p\-truns pe t\r`mul nostru, de[i mizeria toaletelordin aeroportul B\neasa a devenit celebr\ `n`ntreaga lume [i probabil va fi `nscris\ c`t decur`nd `n Guiness-Book. {i rezi[ti tenta]ieide-a merge p`n\ la gar\ cu un taxi numai dindezgust. Pentru c\ jegurile de taximetri[ti autarifele lor pe care pe parcurs le m\resc sub-stan]ial invoc`nd tot felul argumente bizare.(~n Paris un drum cu taxi Mercedes din zonaArcului de Triumf [i p`n\ dincolo de Pia]aClichi face vreo 14 euro, distan]a care `n Bu-cure[ti, `ntr-o rabl\ ce zdr\ng\ne[te din toate`ncheieturile, te-ar costa probabil pe pu]in 25de euro.). De ce nu folosesc aparatele de taxa-re [i nu se fac verific\ri pe trasee?

M\ rog, reu[e[ti s\ te smulgi `nc\rcat cubagaje din `nv\lm\[agul pestri] [i ajungi `nsta]ia de autobuz dup\ un ocol considerabil,deoarece trecerea pentru pietoni se afl\ h\t lamama hucilor, c`nd sta]ia de autobuz de pe

partea opus\ se afl\ exact `n fa]a aeroportului.~]i a[ezi bagajul r\sufl`nd u[urat, dar po]i fi si-gur c\ necazurile abia `ncep. Dac\ `n Occidentai permanent senza]ia c\ edilii se g`ndesc lacet\]eni [i iau m\suri pentru a le face via]amai frumoas\, în fascinanta Românie consta]ic\ la tot pasul dai numai peste obstacole, deparc\ ale[ii no[tri nu au alt\ menire dec`t s\ nepun\ be]e `n roate. {i ca un exemplu imediatvei constata c\ `ncep s\ se scurg\ prin sta]ieautobuze spre toate col]urile Bucure[tiului,numai spre Gara de Nord nu apare ceva. Parc\au intrat `n p\m`nt autobuzele cu acest traseu,`n timp ce oamenii comenteaz\ c\ toat\ treabae un aranjament `ntre taximetri[ti [i societateade transport `n comun aflat\ totu[i `n subordi-nea municipalit\]ii. {i `n vremea asta o t`n\r\de al\turi ]ip\ `n telefonul mobil cu o voce pi-]ig\iat\, `ncerc`nd s\ sparg\ zgomotul aiuritordin jur, c\ `n Fran]a busul a[teapt\ l`ng\ aero-port la fiecare curs\ de avion. Prostii, prea lecaut\ `n coarne la \ia! Aici a[tep]i p`n\ ]i selungesc urechile, `nc`t te `ntrebi dac\ nucumva autobuzul respectiv este suspendat. Nueste suspendat\ cursa, `ns\ cam dup\ dou\ oreapare un autobuz, pentru ca toate trenurile s\fie pierdute [i `nc\p\]`na]ilor s\ le fie `nv\]\tu-r\ de minte [i s\ ia pe viitor taxiul. O dat\ culumea se `nghesuie [i doi, [u]i pe care-i ghi-ce[ti de la o po[t\. P`n\ acum au tot p`ndit `nsta]ie, fac`ndu-[i planuri de atac. E `nghesuia-l\ mare, nu te po]i feri de mirosul greu de tru-puri nesp\late, `ns\ [oferul are tot timpul dinlume, se scarpin\ `n nas [i nu se gr\be[tedefel, mai ales dac\ vreun c\l\tor e pe cale s\piard\ [i ultimul tren.

{u]ii trec la treab\, nu au ast`mp\r o clip\ [icoboar\ gr\bi]i dup\ c`teva sta]ii. {i imediatfemeia de al\turi `ncepe s\ ]ipe c\ i s-au furatbanii din po[et\. Unul dintre tuciurii i-a ex-plicat de unde s\ ia un microbuz spre Br\ila.„M`nca-l-ar bolile“, boce[te femeia. „S-a l\-comit la o am\r`ta ca mine, c\ nici bani dedrum nu mai am“, se vait\, ar\t`nd geanta t\-iat\. Au observat buzunarul de la geant\ `ncare [i-a pus banii dup\ ce [i-a cump\rat biletla chio[cul din sta]ie [i mai departe au fost `nelementul lor. Asta explic\ femeia printre bo-cete, rotindu-[i agitat\ ochiul st`ng. Ochiuldrept e complet opac, nu particip\ la incident.Se vait\, dar nu po]i s\ nu te `ntrebi cum deoamenii no[tri pot fi at`t de fraieri. P`n\ adi-neaori s-a tot despuiat `n fa]a ho]ului poves-tindu-i cum c\ se `ntoarce de la fiu-su carelucreaz\ `n construc]ii la Torino. Au botezat-ope nepoata-sa [i nu se c\dea s\ lipseasc\. {iasta [i asta, tot tac`mul, c\ `ntreg autobuzul[tie c\ fiul `i trimite bani s\-[i renoveze casa,c\ s-a c\s\torit cu o fat\ pe care a `nt`lnit-oacolo, pare fat\ cumsecade [i se `n]eleg bine,de[i la `nceput ea n-a prea fost de acord caIliu]\ s\ ia una care a mai fost m\ritat\. {i uitecum i-au tr`ntit hamalii din aeroport geaman-tanul p`n\ i-au s\rit ro]ile [i s-a spart etc.Acum amenin]\ c\ se va arunca `n fa]a unuitren, nu i-a r\mas altceva de f\cut.

Asta e situa]ia de fiecare zi `n Bucure[ti,mizeria este impregnat\ `n m\duva acestuiora[. Chiar dac\ [i-a `nceput mandatul cu surle[i tr`mbi]e, promi]`nd c\ va instaura ordinea,`n buna tradi]ie a predecesorilor s\i, Oprescu

n-a f\cut mare br`nz\ la Capital\. Iar `n cele-lalte ora[e situa]ia este cam la fel, s\ nu neascundem dup\ degete. }ara asta e un maidanplin de gunoaie, de la un cap\t la altul. Degea-ba a[tep]i de fiecare dat\ s\ g\se[ti schimbatceva c`t de pu]in, nimic nu se clinte[te din loc.Mizeria pare `ncremenit\. M\ `ntreb ce g`ndescpoliticienii despre aceast\ lume ori de c`te orise `ntorc `n ]ar\ din vacan]ele lor opulente.Probabil c\ nici nu sesizeaz\ mari diferen]epentru c\ tr\iesc `ntr-o lume paralel\, `n viloaiecu servitori la scar\, se deplaseaz\ `n limuzine,odraslele lor `nva]\ prin str\in\t\]uri, ei `n[i[ifac acolo cump\r\turile (shoppingul) etc.

Nu [tiu ce leg\tur\ exist\ `ntre am\r`ta astacare pl`nge de-i sare bluza pe ea (vorba vine,e leoarc\ de transpira]ie) [i canaliile pe carele-a votat. Ce este `n sufletul rechinului de latransporturi c`nd se `ntoarce `n ]ar\ [i vede de-zastrul drumurilor de aici, dup\ ce a c\l\toritpe re]elele de autostr\zi din Vest? Ce-[i spunenimicul de la agricultur\ dup\ ce vede sutelede mii de hectare de deal pietros acoperite culivezi de m\slini [i citrice din Spania, lucr\riefectuate pe bani europeni? Dar cea care n-arfi capabil\ s\ conduc\ un atelier de coafur\,`ns\ i s-a dat pe m`n\, f\r\ nici o justificare, unminister `n care se `nv`rt bani cu lopata, de[in-a dovedit ceva nici `n guvernarea anterioa-r\? Dar analfabetul [menar de la industrie [ito]i ceilal]i incompeten]i notorii care stau cu]`]a statului `n gur\? S`nt `ntreb\ri retorice, `nrealitate au sentimentul de dispre] al ho]uluicare acum tocmai m\n`nc\ [i bea banii fura]iacestei femei. ~n vreme ce nenorocita `[ismulge p\rul de disperare.

Mizeria noastr\ cea de toate zileleINECRIP}II

PETRU ILIE[U

Reimagining is the sound of the mature Iyer, who is at once authoritative and inquisitive, finding

and relating mystery as he uncovers it and, `n the process, furthering the jazz tradition. Bravo.

Jason Ankeny

Duminic\ diminea]a, dup\ ce torn ap\fierbinte peste gr\un]ele verzi din ceainic,odat\ cu deschiderea comp-ului se `nt`mpl\s\ arunc din curiozitate o privire spre Mes-senger [i apoi pe Chat-ul `n care spionez deceva vreme f\r\ s\ scriu un cuv`nt.

Aleg ceva ce nu am mai ascultat de mult\vreme [i dau peste un pianist cu un nume pecare-l g\sesc aproape imposibil de pronun-]at: Vijay Iyer. Aleg `ntre ultimul album [iReimagining [i-l iau pe cel din urm\, care s-astrecurat „`ntr-un col]i[or al sufletului meu“,cum spune pu]in afectat Thruman Capote, [ide acolo, probabil, intermitent, d\ semnalefine [i de o variabil\ consisten]\.

~n general, la ora aceea, cercule]ele deprezen]\ (emoticoanele) s`nt stinse; este, cualte cuvinte, lini[te [i pace, iar nici eu nu [tiuprea bine cu ce s\ `ncep [i m\ tot foiesc `ntrea pune o linguri]\ de miere `n can\ [i a m\a[eza mai comod `n fotoliu, `n timp ce m\g`ndesc c\ voi reu[i s\ irosesc o nou\ zi, f\r\s\ fiu `n stare s\ m\ deschid [i s\ scriu ceeace mi-a trecut prin minte `n ultima vreme,cr`mpeiele din via]a personajelor mele,evident imaginare, care m\ str\bat nelini[tite

`n agita]ia lor pe jum\tate b\nuit\, pe jum\-tate misterioas\, f\r\ ast`mp\r amestec`ndlumea „a[a cum e“, cu lumea „de fug\“,acolo unde se alunec\ at`t de u[or din oricepozi]ie aparent stabil\ a momentului [i undefiecare scen\ se petrece `n at`t de multe fe-luri `nc`t, la `ntoarcere, atunci c`nd reu[esctotu[i c`t de c`t s\ m\ adun, totul devine [imai neclar [i mai nebulos [i putin]a mea de`n]elegere tot mai fragil\.

{i de[i ecranul monitorului e acoperit cu`nsemne viu colorate [i scena din fundal e-man\ energia de `nt`mpinare familiar\, cer-cule]ele de prezen]\ de pe Mess s`nt de un grialb\strui, constant de rece, de parc\ nu sevor mai lumina niciodat\ `n r`sul galben por-tocaliu [i vor r\m`ne distante `n lista lor cunume de `mprumut, ca o `n[iruire banal\ deadrese incomplete dintr-o lume paralel\. {iaproape `ntotdeauna curiozitatea mi-e anulat\de previzibil, pentru c\ rareori se `nt`mpl\ s\fie altfel. ~n [irul de cercule]e gri alb\strui eo bre[\, un mic p\trat ca un minuscul cadrude fereastr\ `n care abia dac\ `ncape jum\ta-tea de jos a unei fe]e cuprinse `n palme, carelas\ s\ se `n]eleag\ c\ cea care prive[te st\ cucoatele sprijinite pe suprafa]a ascuns\ a unuicadru, `ntr-o `nc\pere pe care nu are rost s\]i-o imaginezi pentru c\ ar fi doar un exerci-]iu m\runt de imagina]ie, dar, dac\ totu[i e[titentat s\ o faci, ai `ntoarce invers obiectivul[i probabil c\ ar fi mai simplu s\ privesc `npropria mea `nc\pere care se face cu fiecarezi mai mic\, p`n\ ce, printr-o alambicat\contaminare, din propria mea figur\ nu mair\m`ne dec`t acela[i decupaj `ncadrabil `nmicul p\trat. O fa]\ cuprins\ `n palme careprive[te `naintea sa [i care `nseamn\ c\ seg\se[te `ntr-o minuscul\ fereastr\ deschis\dintr-un interminabil [ir de cercule]e gri-al-b\strui, constante [i reci [i stinse. Doar c\ eu

stau ascuns [i a[tept ca frunzele din gr\un]e-le de ceai verde s\ se desfac\ [i s\ torn primacea[ca de ceai dintr-o diminea]\ lung\, ac\rei lini[te va fi `ntrerupt\ doar de zgomotuldegetelor care apas\, lovesc u[or tastatura [ide f`[`itul monoton al ventilatorului [i declipocitul lichidului fierbinte, g\lbui-ro[catcare urmeaz\ s\ umple o nou\ can\ de ceai.

Nici despre Vijay Iyer nu cred c\ a[ puteaspune mai mult dec`t ceea ce am g\sit peallmusic [i ar fi ridicol s\ `ncerc s\ o fac.Re]in c\ aici, la alto saxofon acompaniaz\un alter ego pe nume Rudresh Mahanthappa

[i asta `mi aduce o aiurea rezonan]\ cu nu-mele unui prieten fotograf din Londra, Su-resh Karadia, un tip simpatic cu care n-amcomunicat niciodat\ pe Mess [i c\ruia i-a[trimite un emoticon inventat de mine, darcare va r\m`ne cu siguran]\ unul de fapt...neinventat. Ceea ce `ns\ n-a[ `ndr\zni s\ ofac dac\ s-ar ivi prilejul s\-i scriu lui VijayIyer care este `n aceast\ clip\ mai mult dec`tun prieten, este chiar cel care atinge clapelepianului meu interior, cu o imens\ [i bl`nd\ironie [i-mi inoculeaz\ s\ repet dup\ el:„ast\zi... s`nt tot numai z`mbete!“.

O nou\ can\ de ceai verde JAZZUL CA STARE DE SPIRIT

23ArteTTIIMMPPUULL


s

MIHAILVAKULOVSKI

Rusia, c`nd un avion rusesc a fost cobor`tfor]at la Kandagar de c\tre talibani, iar echi-pajul – luat `n prizonierat, a[a, pur [i simplu,f\r\ nici un motiv. Asta s-a `nt`mplat `n 1995[i despre asta regizorul Andrei Kavun a f\cutun film artistic, dram\ realizat\ dup\ acestcaz real. Echipajul venea din Istambul (`nrealitate – din Albania), dar a fost cobor`tfor]at la Kandagar, restul ac]iunii av`nd loc`n prizonierat. Cei cinci aviatori ru[i (`n rea-litate – 7), interpreta]i de Aleksandr Balu-yev, Vladimir Mashkov, Andrei Panin, Ale-xandr Golubev [i Bogdan Benyuk, actorifoarte cunoscu]i `n Rusia [i Ucraina, trecprin nenum\rate greut\]i [i umilin]e, afl`n-du-se `ntr-o situa]ie aparent f\r\ ie[ire, lalimit\, la grani]a dintre via]\ [i moarte. De[ise afl\ `n prizonierat, ac]iunea filmului e in-

tens\, nu doar d.p.d.v. psihologic, aviatoriijuc`nd fotbal, fiind pu[i s\ `nve]e limba, s\citeasc\ Coranul [i s\-[i schimbe religia, s\dea interviuri, s\-i `nve]e pe talibani s\ zboa-re, se ceart\ [i se bat `ntre ei [i cu paznicii,beau vodc\ la 23 februarie, de ziua armateisovietice [i c`nd devine unul dintre ei bunic,altul `ncerc`nd s\ evadeze, situa]ii puternice,c`nd c\pitanului i se rupe albumul de familie,c`nd li se taie mingea, c`nd ar fi putut sc\pa,dar unul dintre ei r\m\sese jos [i c\pitanulnu poate s\-l lase acolo [.a.m.d.

Filmarea este profestionist\, filmul e bineg`ndit [i realizat, cu efecte speciale de ultim\or\ etc. [i se termin\ fericit, ca-n via]\. De[iconducerea Rusiei nu a putut s\ fac\ nimicpentru ace[ti cet\]eni, ei reu[esc s\ ajung\ lapropriul avion [i s\ evadeze, dar asta doardup\ 378 de zile de prizonierat. 378 de zile[i nop]i de Iad. Regizorul nu alege tema pa-triotismului, cum te-ai g`ndi `nainte s\ vizio-nezi filmul, ci tema libert\]ii [i are doar dec`[tigat din asta. O dram\ psihologic\ foartebun\, actual\, despre care putem citi, `n rus\[i englez\, pe site-ul filmului, unde mai g\-si]i un fotoreportaj, informa]ii despre actori[i despre cazul real, videoclip, trailer, comu-nicate de pres\ [.a., aici: http://www.kanda-garfilm.ru/. Vizionare util\.

„Kandagar“, Rusia, 2010Film de Andrei Kavun. Producers: Va-

leriy Todorovskiy & Ilya Neretin.Cu: Aleksandr Baluyev, Vladimir Mash-

kov, Andrei Panin, Alexandr Golubev,Bogdan Benyuk

378 de zile `n IadTATUAJE

BOGDAN ULMU

Eusebiu {tef\nescu mi-a oferit o carterecent\, publicat\ de el la editura SemnE:Arhivarul clipei. Volumul adun\ delecta-bile anecdote din lumea teatrului, tr\ite,ori doar auzite [i memorate de c\tre cunos-cutul actor. De multe ori, cum se-nt`mpl\cu anecdoti[tii, autorii `mbun\t\]esc isto-ria, spre delectarea suplimentar\ a audi-toriului/lectorilor. O [tiu din proprie ex-perien]\, fiind – la r`ndu-mi – un poves-ta[ recunoscut... (spre exemplu, s\ m\laud [i eu, la petreceri, colegii, studen]ii[i familia m\ someaz\ s\ mai zic de-aleacu Vancea).

A[ fi ipocrit s\ zic c\-mi erau necu-noscute (circa) jum\tate din `nt`mpl\rilec\r]ii: le [tiam ori din alte surse, ori po-vestite tot de el sau citite `n revista Ha-rababura, unde Sebi are rubric\. Cutoate acestea, harul lui epic m-a f\cut s\citesc din nou tr\zn\i cu actori hedoni[ti[i s\ m\ (re)amuz mai de fiecare dat\.

Subiectele? Nu foarte diferite – cu micivaria]iuni: actori la c`rcium\, arti[ti ladegustare, histrioni care beau [i uit\ textul(e formidabil\ povestea cu Pisoschi beat,care-n Cuza Vod\ nu putea s\ zic\ Mo[Ion Roat\ [i a rostit...Vasile Roait\! Sau

descoperirea adev\rului despre celebrelepahare ale lui Horia Lovinescu – `n am-bele era votc\!); concurs de recitat, lac`rcium\, `nt`mpl\ri de la film\ri, portre-tiz\ri tandre, turneul din Japonia (`n carea aflat c\ te iubesc, `n nipon\, se spunewakaranai – adic\, „a[a ceva nu se ex-plic\“!), o nunt\ cu ra]e greu de ob]inut,care p`n\ la urm\ au fost aruncate la c`inide-o etilist\ ecologist\, colegi de camer\,la c\min, care-[i acordau titluri nobiliare,un sp\rg\tor de nun]i, un actor care ab\ut o... sond\ de petrol, `n trei zile...

Cine-s eroii c\r]ii lui Sebi? Oameni cunume grele – Petre }u]ea, Toma Caragiu,George Calboreanu, Alexandru Fin]i,Horia Lovinescu, Nichita St\nescu,George Constantin, Emanoil Petru], C.Piliu]\, {tefan Mih\ilescu Br\ila, IonBesoiu, Octavian Cotescu, Sanda Manu,Nicolae Velea, Theodor P`c\, Virgil Ma-zilescu, Dan Lauren]iu, Aureliu Manea(pe care „Dumnezeu l-a mandatat s\ in-venteze `nc\ o dat\ teatrul“!), Jean Con-stantin, Dinu S\raru, Aristide Teic\,Lupu Buznea (unul dintre cei mai inte-resan]i actori-personaj, din istoria tea-trului de provincie!),

Cineva spunea c\ grecii (Eschil, So-focle, Euripide) s`nt profunzi... din preamult\ superficialitate. R\m`i uluit uneori,g\sind [i `n chisnovatele relat\ri ale luiSebi, g`nduri [i reflec]ii de mare eseist:„[apte poeme rupte din inima lui [a luiNichita –n.n.], din care oric`t luai, r\m`-nea aceea[i“; „un instrument unic, alc\-tuit din trupul [i chipul s\u, pe care leschimonosea `n gesturi tr\znite, ca de p\-pu[\ m`nuit\ din\untru de un virtuoz“(despre Teic\); „actorii ie[eau din c`rciu-

ma cu scaunele pe mese, semn c\ osp\-tarii se s\turaser\ de bac[i[uri“ (minunattruvai!); „meseria se fur\, dar actorul Xn-a reu[it s\ fure nimic: n-are voca]ie decleptoman sau de actor?“; „feti[ul vor-belor – o boal\ post-revolu]ionar\“; „noi,actorii, practic\m o art\ care se consum\`n timp ce se produce“ (extraordinar\ re-marc\!), „`n poezia adev\rat\, Dumne-zeu este protagonist!“[.a.m.d.

Recomand cartea lui Eusebiu {tef\-nescu tuturor oamenilor care iubesc tea-trul, umorul [i c`rciuma. Deci, tuturoroamenilor de teatru...

Un arhivar alanecdoticii teatrale

CorulCantorilorde laIerusalim

LIANAALEXANDRA

Sinagoga Mare din Bucure[ti a g\z-duit un concert de excep]ie `n data de 21iunie a.c. sus]inut de corul Cantorilor dela Ierusalim. Un ansamblu deosebit deoriginal, cu un repertoriu de aleas\ cali-tate, care a fost admirat de un publicnumeros,select [i entuziast.

Astfel,au fost prezen]i Domnul Dr.Aurel Vainer, Pre[edintele Federa]iei Co-munit\]ilor Bucure[ti, Excelen]a SaDomnul David Oren, Ambasadorul Sta-tului Israel la Bucure[ti, Ata[atul Cultu-ral Jonathan Rosenzweig, precum [i al]ireprezentan]i ai cultelor din Rom=nia.

Dirijat de Binyamin Glickman,corulcantorilor a demonstrat o m\iestrie inter-pretativ\ impresionant\, pornind de lamelodicitatea sonor\ de ansamblu, laprofunzimea muzicii sinagogale, la ar-cuirile rafinate ale fiec\rei fraze muzica-le, aduc`nd `n cadrul amplului programipostaze sonore foarte variate, deopotriv\emo]ionante [i atractive, de la rug\ciuni`n limba ebraic\ la c`ntece vechi `n limbaidi[, sau c`ntece din folclor. Prezentat `n-tr-un maraton de mare virtuozitate reci-talul s-a `ncheiat cu interpretarea superb\a minunatului Hatikva – Imnul StatuluiIsrael,precum [i cu Mul]i Ani Tr\iasc\, `nlimba rom=n\.

S-au remarcat, de asemenea vocile so-liste expresive, cu inflexiuni deosebite `narticularea frazelor muzicale, cu o cali-tate timbral\ ie[it\ din comun.

De asemenea, la reu[ita spectacoluluia contribuit semnificativ [i pianista RitaFeldman, care a acompaniat cu mare fi-ne]e `ntreg repertoriul programului.

Concertul Cantorilor de la Ierusalim acuprins urm\toarele titluri: Heveinu Sha-lom Alechem, Haleluya, Uvne Ierusha-layim, Umipney Chataeinu, Ibane Ha-mikdash, Oif’n Pripechik, Shiro ShelAba, Jerusalem Medley, Hashkivenu,Shir Hamaalot, Hava Naghila,

Hine Ma Tov,Zacharti Lach, SeuShearim, Corul scalvilor evrei din OperaNabucco, Uvechen Yehi Ratzon, Zochre-nu Le Chayim, E-l Melech-Shestopol,Ierushalayim Shel Zahav, Toda,Hatikva– Imnul Statului Israel.

Acest maraton muzical a fost deopo-triv\ o demonstra]ie de reculegere spiri-tual\, de bucurie sonor\, de virtuozitateinterpretativ\. A fost o real\ delectarepentru publicul numeros prezent la Sina-gog\. A aborda 21 de titluri at`t de variateca problematic\ este o excelent\ agilitate`n comunicarea artistic\.

Mul]umim `nc\ o dat\ pentru minu-natul concert oferit de Corul Cantorilorde la Ierusalim.

BAZACONII TEATRALE

iulie-august 2010

24 FlashTTIIMMPPUULL

Colegiul de redac]ie:

{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Coresponden]i externi:J. W. Boss (Amsterdam)Paula Braga (Ljubljana)Bogdan C\linescu (Paris)Eva Defeses (Lisabona)Mircea Gheorghe (Montreal)Aliona Grati (Chi[in\u)Ramona Mitric\ (Londra)Ana-Maria Pascal (Londra)Bogdan Suceav\ (Los Angeles)William Totok (Berlin)

Redactor [ef:

Gabriela Gavril

Redac]ia:

Radu AndriescuConstantin ArcuSorin Bocancea

Claudia Fitcoschi

Andreea Grinea

Mihai Mocanu

Lucian Dan TeodoroviciGeorge {ipo[Bogdan Ulmu

Colaboratori:Radu Pavel GheoGabriela HajaAndi MihalacheElena RaicuFlorin }upuAndreea Florea (PR)C\t\lina Butnaru (marketing)Cristian Dumitriu (tehnoredactor)Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ TimpulDirector general: Gabriel CucuteanuDirector executiv: Adi Afteni

Responsabilitatea opiniilor exprimate `npaginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:

CP 1677, OP 7, Ia[i

www.timpul.ro

TIMPUL ®Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797E-mail: [email protected]: timpulwww.facebook.com/Revista.TimpulISSN 1223-8597Copyright ©Funda]ia Cultural\ Timpul, 2010

Revista de cultur\ TIMPULpoate fi desc\rcat\ gratuit de peinternet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

www.timpul.ro

LIVIUANTONESEI

N-am mai scris de mult aceast\ rubric\ nupentru c\ nu a[ mai fi citit reviste, ci pentruc\ totul mi se p\rea `n ordine. Mai bune saumai proaste, uneori excep]ionale, indiferentde locurile apari]iei [i de sursele de finan]a-re, revistele `[i vedeau natural de drumul lor,iar eu de lectura lor tihnit\. Acum `ns\, lao-lalt\ cu `ntreaga cultur\ rom=neasc\ vie, s`ntsupuse [i ele, foarte multe dintre ele, uneiagresiuni f\r\ precedent din partea puteriipolitice prin intermediul funestei OUG nr.63/ 2010. Nu doar publica]ii s`nt `n pericol,ci [i teatre, filarmonici, muzee, teatre lirice.Deocamdat\, ordonan]a cu pricina a fost ata-cat\ de Avocatul Poporului la Curtea Con-stitu]ional\, pe nenum\rate aspecte ce ]in deneconstitu]ionalitatea instrumentului legisla-tiv. P`n\ c`nd institu]ia ce vegheaz\ asupra„legalit\]ii legilor“ se va pronun]a, nu potdec`t s\-mi exprim speran]a c\ textul meu deaici va r\m`ne un salut amical, c\ nu va de-veni un fel de prohod pentru publica]iile co-mentate. Iat\, prin aceast\ funest\ ordonan]\,procesul accelerat de decerebralizare na]io-nal\ cap\t\ un nea[teptat suport oficial!

Exuberanta Craiov\ din reviste

Probabil dup\ Bucure[ti [i Ia[i, Craiovaeste ora[ul cel mai consistent prezent `n re-vuistica literar\ [i cultural\ `n general. Amal\turi, pe masa de lucru elegantele maivechi prezen]e Ramuri [i Mozaicul, careprobabil nu s`nt `n pericol, prima fiind edi-tat\ de Uniunea Scriitorilor, a doua fiind ini-]iativ\ privat\. Cu trei numere speciale [i unsupliment dedicate lui Adrian Marino, vie]ii,operei, dar [i scandalului provocat de apa-ri]ia memoriilor acestuia, revista craiovean\mi s-a p\rut una dintre cele mai interesantimplicate `n dezbaterile intelectual-culturaleale vremii pe toat\ prima jum\tate a acestuian. Ca om care se ocup\ de ni[te decenii dereviste culturale, [tiu prea bine c\ nu este de-loc u[or s\ po]i ]ine focul permanent aprinsat`ta vreme. Num\rul pe iunie, ultimul sositla redac]ie, mut\ centrul de interes pe Breton[i suprarealism, cu excelente texte de HenriBecar, Ion Pop, Simona Popescu [i `nc\mul]i al]ii. Un num\r extrem de interesant `n`ntregul s\u, cum redac]ia ne-a [i obi[nuit devreo treisprezece ani `ncoace. Sper s\ fi evo-cat cifra `n semn de noroc, nu de ghinion.Foarte bun mi se pare [i primul num\r din a-

cest an al revistei specializate `n cultura tea-tral\ SpectActor (ianuarie – aprilie 2010), rea-lizat\ de duetul Nicolae Coande – Cornel MihaiUngureanu. Invita]ii „`nt`lnirilor SpectActor“s`nt de data aceasta Ion Caramitru, Radu Be-ligan [i Ana Blandiana, spectacolul Na]iona-lului craiovean „pus `n vitrin\“ este Soacracu trei nurori de Cehov, `n regia lui AndreasPantzis din Cipru, o mul]ime de note delectur\ [i de spectacol, o iconografie bogat\[i o sec]iune de inedite din opera lui I. D.S`rbu `ntregesc sumarul. Nu-mi dau seama`ns\ dac\ aceast\ apari]ie nu are cumva maipu]ine pagini dec`t de obicei! Sper c\ mi separe. S\ nu uit s\ semnalez [i o revist\ deliteratur\ cu profil academic, Colocvium.Revist\ bianual\ de literatur\ rom=n\ [icomparat\, editat\ de Societatea de {tiin]eFilologice, filiala Dolj, al c\rei prim num\r,1 – 2/ 2009, mi-a parvenit cu oarecare `nt`r-ziere la redac]ie. Cu un colegiu director in-terna]ional [i o conducere executiv\ asigura-t\ de profesorii, criticii [i istoricii literari dela Universitatea din Craiova Marin Be[teliu(director), Ion Buzera (redactor [ef) [i XeniaKaro-Negrea (secretar general de redac]ie),s`nt toate [ansele ca revista s\ p\streze [i `nviitor [tacheta ridicat\ at`t de sus de la pri-mul num\r `n care, `ntre al]ii, semneaz\Christian Moraru (University of North Caro-lina), Alberto Castaldini (directorul Institu-tului Italian de Cultur\ din Bucure[ti), Bego-

na Fernandez Caballeiro (Universidad Auto-noma de Madrid). {i un fapt care spune multedespre calitatea exilului rom=nesc, pe careobi[nuim s\-l ]inem `n zona „c\p[unarilor“ –opt din autorii de la sec]iunea de autori str\inis`nt de origine rom=n\ [i lucreaz\ la uneledin marile universit\]i ale lumii.

Piatra Neam] `n revenire de form\

~nainte de 1990, la Piatra Neam], nu ap\-rea vreo revist\ de cultur\, cel pu]in nu cu re-gularitate. Dup\ aceea, s-a `nregistrat o anu-me exuberan]\, cu reviste care ba ap\reau,ba disp\reau. Parc\ pentru a sfida criz\ – iaraceasta este conduita cea mai s\n\toas\ `nraport cu orice fel de criz\ – anul acesta au`nceput s\ apar\ dou\ `n acela[i timp. S\ fieprimit [i s\ aib\ noroc – au nevoie de astapentru c\ ambele beneficiaz\ acum desprijinul financiar al Consiliului Jude]eanNeam], iar cu ordonan]a Boc…

Conta. Literatur\ & Arte & Atitudini, re-vist\ de aproape 300 de pagini, format carte,cu apari]ie trimestrial\, a ajuns deja la al doi-lea num\r [i pot spune, spre lauda lui AdrianAlui Gheorghe (director), Emil Nicolae (re-dactor [ef) [i a pu]inilor lor colegi redactori,[i-a g\sit caden]a `nc\ de la prima apari]ie.Prin calitatea contribu]iilor [i a colaboratori-lor, e o revist\ na]ional\ de cultur\ care apare

la Piatra Neam]. Antiteze. Revist\ de litera-tur\ [i art\, `n schimb, nu e o revist\ nou\, cise afl\ la primul num\r al celei de-a treiaserii, un num\r de altfel excelent pentru o re-lansare, dar foarte consistent [i `n general.Sper ca revista, care apare sub egida Socie-t\]ii Scriitorilor din Neam], sub conducereacriticului Cristian Livescu (director) [i apoetului Vasile Baghiu (redactor [ef), s\ aib\via]\ lung\.

Nu [tiu prin ce miracol, Via]a rom=neas-c\, revist\ ap\rut\ `n mileniul trecut la Ia[i [imutat\ apoi la Bucure[ti, [i-a p\strat aproapef\r\ fisur\ o remarcabil\ calitate, poate cuexcep]ia „obsedantului deceniu“ proletcul-tist. ~ns\, dup\ 1965, aproape indiferent deconducere, [i-a revenit. ~ns\, `n cei aproape50 de ani petrecu]i de atunci, a avut aproapela fel de constant probleme cu apari]ia regu-lat\. De c`nd a trecut la ritmul de [ase apari]iipe an, cu numere duble, [i acest lucru s-areglat. Tocmai a ap\rut num\rul 7 – 8, iulie– august, pe acest an, din care a[ semnalamai `nt`i grupajul Paul Celan – 90, care reu-ne[te un foarte afectuos text al lui NormanManea [i un interviu al aceluia[i realizat deIlana Shmueli. De asemenea, foarte viu mise pare interviul luat de Nicolae Prelipceanului Mireca C\rt\rescu, interesant\ continua-rea anchetei Proiectele scriitorilor, cum in-teresante s`nt, ca de obicei, rubricile consa-crate. ~n afara acestor, n-a[ vrea s\ uit artico-lul Lista basarabean\ de Leo Butnaru orisavurosul schimb epistolar dintre Dumitru}epeneag [i Alexandru Mu[ina.

Un semnal editorial

~n aceast\ c\l\torie printre revistele noas-tre literare, am f\cut un scurt popas pe ulti-ma corectur\ a c\r]ii lui Dorin Tudoran Eu,fiul lor. Dosar de Securitate, a c\rei apari]ieeste iminent\ `n colec]ia Document a edituriiPolirom [i care va provoca un adev\rat cu-tremur `n via]a literar\ b\[tina[\. ~n cur`nd,voi vorbi mai pe larg despre aceast\ carte,deocamdat\ trec aici r`ndurile pe care le-amscris pentru coperta a patra: „Aceast\ cartemasiv\ adun\ numai o mic\ parte din celepeste 10.000 de file din dosarele de Securi-tate ale lui Dorin Tudoran, unul din pu]iniino[tri disiden]i autentici [i «p`n\ la cap\t».Nu e totul, dar e destul pentru a documentanu doar curajul [i caracterul «obiectivului»,ci [i «teoria [i metodologia» de lucru a sinis-trei institu]ii. Din p\cate, cartea mai pune `nlumin\ [i sl\biciunile, la[it\]ile [i tr\d\rilecelor de l`ng\ noi, uneori, aparent, foarteaproape de noi!“. ~nc\ un detaliu – carteaeste dedicat\ lui Ion Cristoiu, celui c\ruia,vorba lui Dinescu, `i ie[iser\ «nicu[ori `nobr\jori», dar care s-a dovedit [i na[ul, poatechiar p\rintele presei diversioniste post-decembriste. De ce? Ve]i afla citind cartea.

Sarcofagul de h`rtie

Nu pierde TIMPUL,cite[te!

TIMPULtimpul.ro/magazines/93.pdfiulie-august 2010 2 Agora TIMPUL NOTE INUTILE OVIDIU PECICAN ~n...

Documents

Transcript of TIMPULtimpul.ro/magazines/93.pdfiulie-august 2010 2 Agora TIMPUL NOTE INUTILE OVIDIU PECICAN ~n...