Ioan Augustin PopBogdan RaţaCosmin MoldovanMihai ZgondoiuCristian PavelescuMirela MoscuRobert FeketeIuliu TheerAndrei JeczaCosmin DumitrescuTudor Băncioiu

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary

expoziţie de artă contemporană

a n I , n u m ă r u l 3 , 1 4 d e c e m b r i e 2 0 0 9

Y OUNG DEMOCRACY

Y OUNG ARTCurator: Andrei Jecza

Prezintă: Alexandra Titu, Cornel Ungureanu şi Gheorghe Şfaiţer

Invitat special: Dj Waka-X

14.12.2009 - 22.12.2009

Club Setup, Timişoara, str. Pestalozzi 22

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 2 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary3

Conceptul de democraţie se raportează la fel de productiv, de problematizant şi de utopic la cele două concepte, simetric opozitive, de angajament şi de libertate. Totuşi, fiecare dintre cele două alternative intră, la rândul său, în relaţie de generare, de reflectare şi de discursivitate retorică cu celălalt concept, într-un schimb fascinant de premize şi de soluţii, într-un joc subtil – uneori, direct şi chiar brutal (cel mai ades) de substituiri reciproce. Atunci când angajamentul vizează delimitarea, dezimplicarea, desolidarizarea de o realitate istorică sau de un proiect de realitate, libertatea se manifestă ca refuz al oricărei alte ideologii decât cea a autoreferinţei formale, sau ca retorism ideologic de opoziţie, suprapunându-se angajamentului politic şi, la fel de convingător, în apogeul unor polemici ce confruntă ideologii divergente, politice cel mai ades, sociale, bazate indispensabil pe restructurări lingvistice, comportamentale, formale, angajamentul îmbracă aspectul libertăţii.

Libertatea se propune, în această alternativă a angajamentului declarat, al retoricii asumate, ca formă de distorsiune semantică, de parodie, de restituire ironică de valoare semantică sau de anulare a accesului semnului vehiculat de retoricile vizate, la semnificaţie şi sens.

Referinţa la o democraţie tânără, chiar dacă este asumată cu gravitate, implică o raportare critică – oricât de îngăduitor critică, la calitatea societăţii ce o adoptă şi o pune în act, şi faţă de calitatea acestei democraţii pentru care asocierea cu vârsta inaugurală este mai curând un alibi decât semnalează o speranţă, un entuziasm al maturizării.

La douăzeci de ani de la schimbarea teatrală de regim din 1989, invocarea tinereţii acestei forme de experienţă socială pare inseparabil legată de ceea ce ar putea aspira în spaţiul românesc, spaţiu al tranzitărilor istoriei, fluxurilor unor modele etice, politice şi, chiar devansant, culturale, la formularea liniilor ferme de dezvoltare economică, de cristalizare a conştiinţei politice, de susţinere a unor programe/proiecte/creaţii culturale nu doar originale, ci aderente pe complexitatea aşteptărilor şi somaţiilor societăţii ce îşi acceptă diversitatea, stratificarea,, plurivocitatea. Galeria JECZA şi Fundaţia Triade din Timişoara propun o abordare provocatoare şi reflexivă asupra realităţii democraţiei zonale. Tinereţea este invocată şi în relaţie cu generaţia artiştilor reuniţi de galerie pentru comentariul imagistic al fenomenelor contradictorii ale acestei variante de democraţie: Cosmin Moldovan, Robert Fekete, Mirela Moscu, Andrei Jecza (care este şi curatorul manifestării), Bogdan Raţa, Iuliu Theer, Cristian Pavelescu, Cosmin Dumitrescu, Tudor Băncioiu, Mihai

Zgondoiu, aparţinând generaţiilor debutate în anii ’90 şi în deceniul prim al noului secol, şi Ioan Augustin Pop, aparţinând generaţiei ’80.

Există o amprentă specifică a tinerei generaţii, deja denivelată în rapida precipitare a evenimentelor şi tensiunilor ideologice intrademocratice, şi care conferă un conţinut afectiv şi o tipologie expresivă diferită construcţiilor imagologice ale acestor reprezentanţi ai generaţiilor atât de fin diferenţiate temporal? Să semnalăm întâi gama nuanţată de variaţiuni ale ironiei, de la jocul pur, care sustrage discursul presiunii unui prezent istoric, ca în elegantul poem sonor/visual, poem instalaţie al lui Andrei Jecza, sau alerta nonnarativă, dar ritmată de un suspance neexplicitat, din filmul lui Iuliu Theer, la fixarea evanescenţei evenimentului în transparenţa rece a unei memorii din care conceptul a suspendat presiunea afectivă a instalaţiei sculpturale semnate de Cosmin Moldovan, la comicul măştilor de retor definit cromatic, selectat de Bogdan Raţa din seriile lui de măşti groteşti, la deformarea - degenerarea – ce atinge morfologia semnului emblematic al comunismului sovietic, localizată în sigla clasei muncitoare dezafectate în declinul economic actual, la metafora directă a instalaţiei obiectuale a lui Mihai Zgondoiu sau la polemicul narativ al picturilor Mirelei Moscu, al instalaţiilor lui Cristian Pavelescu şi imaginilor lui Tudor Băncioiu, referitoare la hipnoza mediatică. Foarte grav în peisagistica sumbră din ciclul “Arheologiilor industriale”, Ioan Augustin Pop introduce în acest discurs al generaţiei ce s-a format în contextul dezafectărilor spectaculoase de sisteme simbolice, al persiflării tuturor repertoriilor de embleme ideologice, în conştiinţa fulguranţei autorităţii simbolurilor pe piaţa comerţului cu semne, asumarea dramatică a generaţiei sale, pentru care polemica semiologică implica riscul.

Desigur, optzeciştii au dezvoltat strategii subminative convingătoare şi de formule ironice dense, precedând jocurile persiflante sistematice ale grupului subReal,, gravitatea reflexiv-realistă a lui Matei Băjenaru sau radicalismul sinecdotic prin care Mircea Cantor comprimă evenimentul istoric într-un reflex psihic. Artişti ca Teodor Graur, Olimpiu Bandalac, Lazslo Ujvaroszi, Nicolae Onucsan, Ioan Augustin Pop practică şi au practicat de la început forme de parodie,

de contraretorici de remarcabilă densitate ideatică. Calitatea polemicii celor mai tinere generaţii o conferă probabil tocmai conştiinţa superfluului şi inconsistenţei pachetelor de semne pe care actualele discursuri legitimatoare în plan politic şi social – în toată complexitatea presupusă de experienţa socialului – le propun, şi cunoaşterea amănunţită a mecanismelor de instaurare a acestor repertorii semiologice.Proiectele expoziţionale ale galeriei, în care această manifestare se înscrie urmăresc tocmai punerea în valoare a aporturilor culturale specifice ale generaţiilor de artişti români şi, desigur, în viitoare manifestări ale zonei central şi sud-est europene, le-au adus culturii universale/globale, din perspectiva unor contextualizări foarte diferite ale marginalităţii impuse sau asumate şi în dialectica strânsă dintre presiunea ideologică şi libertatea reală sau iluzorie.

Visul porneşte seara tot timpul şi se declanşează spontan, nu cunoaşte limite şi, în primul rând, nu se opreşte în faţa oricărui impediment sau neajuns ; orice astfel de fenomen generează o provocare ce te ambiţionează şi motivează şi mai tare şi te invită să o confrunţi. Nu am enunţat public până acuma, dar dispariţia tatălui meu a însemnat pentru mine o revoluţie personală. Ca în orice revoluţie, evoluţia are nevoie de un imbold mai mult sau mai puţin dramatic. Moartea şi provocarea pe care aceasta o presupune înseamnă pentru mine momentul-limită pe care îl depăşesc cu fiecare editorial nou scris, cu fiecare expoziţie nou deschisă, cu fiecare proiect cultural nou lansat... Din acest punct de vedere, revoluţia mea coincide cu Revoluţia din 1989. La cei 20 şi 2 de ani ai mei şi la cei 20 de ani ai Revoluţiei, ne confruntăm şi regăsim în faţa unor bariere, limite cotidiene care nasc noi provocări. Nu doar eu trebuie să mă confrunt cu drama personală pe care am trăit-o, ci şi zecile de familii care îşi trăiesc propria dramă legată de decembrie 1989 în fiecare zi. Gândul de la care a pornit această expoziţie este de a releva, de a descoperi, de a gândi noi dimensiuni ale acestei revoluţii, care, pentru fiecare artist, poate însemna altceva.

Alegerea artiştilor, alegerea lucrărilor, a subiectului presupun tocmai acest set de provocări pe care le naşte subiectul şi preocuparea artiştilor pentru dimensiunea socială şi politică a cotidianului. Arta este cel mai nobil şi adevărat mijloc de critică şi reflecţie a cotidianului. Orice mişcare sau curent de artă are la bază o provocare, un concept, o idee. Conceptul acestei expoziţii este legat strâns de relaţia dintre artă şi politic. Arta românească se bucură în prezent de un succes apreciabil pe piaţa internaţională de artă, având în vedere tocmai acest caracter critic faţă de situaţia politică ante- şi postdecembristă. Instabilitatea economico-politică, teroarea şi frustrarea opresiunilor din regimul comunist, tensiunea care tutelează această “rezervaţie” politică din România oferă multor artişti o sursă bună şi autentică de inspiraţie. Această expoziţie propune o selecţie a plutonului cel mai tânăr de artişti, ale căror surse de inspiraţie se pot regăsi în această zonă,

singura excepţie făcând-o un optzecist, al cărui discurs însă este foarte aproape de cel al artiştilor ultimelor generaţii.

Pulsul artei, aşadar, este dirijat de aceste interese şi influenţe diferite ale mediului politic, economic, social, religios, de formele diferite de extremism, război etc. Câţiva dintre artiştii-cheie care stau la baza acestor noi direcţii în arta contemporană sunt Adrian Ghenie, Şerban Savu, Roman Tolici, Cristi Pogăcean, Ciprian Mureşan, Mircea Suciu, Dumitru Gorzo, Bogdan Raţa sau artişti ai generaţiilor premergătoare acesteia, cum sunt Ioan Augustin Pop, Aurel Vlad, Marinela Preda Sânc, Teodor Graur, Petru Ilieşu, Matei Bejenaru, Dan Perjovschi, Iosif Kiraly, Călin Dan, Sorin Vreme ş.a..

Visul meu este simplu. Visul şi viziunea mea sunt legate de această provocare zilnică pe care îmi place să o înfrunt şi să îmi retrăiesc revoluţia într-o formă care, dincolo de tristeţea unei pierderi, mă provoacă să merg mai departe şi să transform această pierdere în viaţă. Aşadar vă invit să vă confruntaţi cu aceste forme de provocare, în mod regulat, pe noua noastră pagină de internet, care este în proces de construcţie, dar care conţine deja un set de informaţii legate de evenimentele galeriei JECZA : www.jeczagallery.com. Sper să vă placă.

Doresc să dedic acest număr prietenului şi profesorului meu drag, căruia îi sunt recunoscător pentru provocările şi visele pe care le-a declanşat, pentru universul de cunoaştere şi de gândire pe care mi l-a deschis în zona artei preistorice, şi care stă la baza multor acţiuni contemporane, şi, mai ales, pentru că mi-a sprijinit conceptul şi m-a ajutat să îmi clarific ideile şi să începem împreună acest proiect al unei platforme de comunicare pentru arta contemporană.

Mulţumesc, Emil Moldovan!

EDITORIAL - Visul şi provocareaAndrei Jecza

Young Democracy, Young ArtAlexandra Titu

Ioan Augustin Pop, Epoca Oţelului, 2009

Tudo

r Bă

ncio

iu, I

nvol

uţie

, 200

9

Mirela Moscu, The Secret, 2009

Robert Fekete, A Better Life, 2009 Cosmin Moldovan, Nu vom uita niciodată..., 2009

Cristian Pavelescu, 20TV, 2009

Bogdan Raţa, Handgun, 2009

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 4 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary5

STATEMENT

Suportul problematic constă în raportul dintremass-media, persistenţa kitschului politic şicomunicare prin actul estetic. Titlul-sloganconţine iniţialele numelor aplicanţilor S/tef T/raian (şi) A/ugustin I/oan.(...) Spaţiul pictat centrează, în mic, tabloul realităţiiîn care trăim – relaţionîndmetafora şi conceptul (o metonimie a contingenţei), imaginea şi textul poetic. Textul parafrazează, sub formă de slogan, nouămetafore ale scriitorului 80-ist T. Ştef: Omul îl leagă la ochi pe Dumnezeu, Aici în tablousînteţi voi, Bolnavă-i lumea asta, bolnavă-i dekatharsis, de veghe şi de vis etc. Lucrarea în ansamblu, cu fiecare detaliudin spaţiu, cu pictura în pictură, în roşupompier şi roz pompiriu şi alb-negru conţineşi o serie de fotografii.

„S.T.A.I. să vezi!”Ioan Augustin POP

Curator: Andrei JeczaArtist şi coordonator de atelier: Bogdan Raţa, sculptorProiect realizat de: Jecza Gallery (www.jeczagallery.com), în colaborare cu Penitenciarul Timişoara al Ministerului de Interne, prin bunăvoinţa domnului Ioan Bâla

Conţinutul proiectului: Proiectul constă în organizarea unor ateliere de sculptură în cadrul penitenciarului, prin care detinuţii să aibă posibilitatea de a învăţa tehnica mulajului, sub supravegherea şi îndrumarea artistului. Detinuţii au luat mulaje de pe corpurile lor, au învăţat diferite maniere de abordare ale sculpturii contemporane şi au luat parte la cursuri introductive de istoria artei universale.

Obiectivele proiectului : Proiectul şi-a propus punerea în discuţie a două realităţi conceptuale deformate de gândirea curentă: sculptura contemporană, percepută ca o formă de expresie greu accesibilă publicului şi penitenciarul, văzut ca instituţie obscură ce ascunde în spatele zidurilor ei nişte persoane brutale şi inumane, fără aspiraţii, a căror condiţie este redusă definitiv la detenţie.

Descrierea instalaţiei : realizarea unor mulaje fidele după •corpurile deţinuţilor participanţi, turnate în răşină poliuretanică, cu textură de betonîmpărţirea mulajelor, în două jumătăţi şi •amplasarea acestor mulaje în funcţie de gradul faptei săvârşite pe zidul exterior al penitenciarului. Pentru montarea acestor jumătăti de oameni, artistul a ales zidul cel mai ferit publicului, cel paralel cu calea ferată. Partea din faţă a corpurilor va fi amplasată în exteriorul zidului, ca simbol al aspiraţiei pentru libertate, pe când partea posterioară a corpului va fi montată în interiorul

zidurilor, marcând prin aceasta nereuşita aspiraţiilor, precum şi partea fizică a omului ce rămâne închis. Această amplasare duală face pandantul între afară / înăuntru, între aspiraţie şi pedeapsă.

Corpurile acestor deţinuti devin, prin transformarea lor în « obiecte de artă », simbolul libertăţii ce reuşeşte să depăşească toate barierele fizice, indiferent care ar fi acestea. Unghiul foarte mic din care privitorul poate privi lucrarea o plasează într-o zonă de mister ce creşte curiozitatea privitorilor liberi faţă de viaţa detinuţilor. De asemenea, după o eventuală mutare a penitenciarului în altă locaţie, în viitor, lucrarea ar rămane un simbol, dar şi o reminiscenţă a actualei funcţii a clădirii,

Rezultatele obţinute : “Actorii” implicaţi în proiect - echipa de proiect, pe de o parte, iar pe de altă parte, deţinuţii participanţi -, au fost puşi, pe parcursul workshop-ului, în situaţia de a-şi revizui atitudini mentale preconcepute, găsindu-se la finele perioadei beneficiarii unei experienţe modificatoare :s-a reuşit deblocarea comunicării între echipă şi deţinuţi; ca urmare, au fost realizate 80 de minute de interviuri, în care persoanele aflate în detenţie şi-au dezvăluit partea profundă, umană, latură ascunsă în relaţiile obişnuite. Prin distanţa creată între modelul viu şi « obiectul de artă » care copiază acest model, li s-a indus sentimentul unicităţii persoanei proprii, respectul de sine, li s-a restituit o parte din demnitatea umană pierdută prin culpă. S-a creat o platformă de umanitate, prin care deţinuţii şi-au dezvăluit aspiraţiile ascunse şi sentimentele.

Proiect IN / OUT

Manifest.20.rEvoluţie este un proiect multiart ce îşi propune să recupereze cele mai subiective fragmente, fotograme şi şabloane vizuale din decembrie 1989. 20 de poeţi români contemporani mărturisesc prin textele lor trăirea pe viu a Revoluţiei Române. 20 de poeme scrise de aceşti martori ai sfârşitului regimului comunist din România vor fi multiplicate în 50000 de manifeste. Manifest.20.rEvoluţie va fi lansat la Iaşi (14 decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi, al revistei “Convorbiri literare” şi al Asociaţiei “14 decembrie 1989”), Timişoara (18 şi 19 decembrie 2009, cu sprijinul Fundaţiei Interart TRIADE, al Galeriei de Artă Contemporană JECZA şi al Primăriei Municipiului Timişoara) şi Bucureşti (22 decembrie 2009, cu sprijinul Primăriei sectorului 2 şi al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie) în parteneriat cu Radio România Cultural. Pe 18 decembrie 2009, un elicopter va survola Timişoara şi va arunca 50000 de manifeste poetice ale celor 20 de scriitori participanţi în proiectul Manifest.20.rEvoluţie. Pe lângă acestea, va fi multiplicat şi un manifest literar ce va conţine un poem special scris de Hertha Müller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, pentru Primăria Municipiului Timişoara, cu prilejul evenimentelor artistice dedicate celor 20 de ani de la Revoluţia de la Timişoara. Fiecare manifest va avea şi un şablon vizual al Revoluţiei. Proiectul iniţiat de artistul Mihai Zgondoiu va reconstitui, astfel, principalele şabloane

vizuale ale Revoluţiei Române din 1989. Memoria zidurilor acelor zile de sfârşit ale epocii Ceauşescu a fost acoperită după 20 de ani de tranziţie de păcură, vopsea şi indiferenţă. Mihai Zgondoiu propune, astfel, constituirea primului Memorial Graffiti al Revoluţiei române. „Libertate”, „Jos Comunismul”, „Victorie”, Deşteaptă-te române”, „Jos Dictatorul” trebuie să facă parte din memoria noastră vie!

O antologie Manifest.20.rEvoluţie – coordonată de Dan Mircea Cipariu şi Robert Şerban – va cuprinde câte 3 poeme pentru fiecare dintre poeţii participanţi la proiect, precum şi cele 20 de desene realizate de Mihai Zgondoiu. Vor semna în antologia Manifest.20.rEvoluţie următorii poeţi: Ana Blandiana, Eugen Bunaru, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Simona Constantinovici, Ioan Crăciun, Şerban Foarţă, Florin Iaru, Petru Ilieşu, Ion Monoran, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Costel Stancu, Moni Stănilă, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Şerban, Marcel Tolcea, Varujan Vosganian. Antologia, ce va fi tipărită în 800 de exemplare, va fi donată bibliotecilor judeţene din România, colegiilor naţionale din Iaşi , Timişoara şi Bucureşti, bibliotecilor centrale şi universitare din Iaşi , Bucureşti şi Timişoara . Antologia Manifest.20.rEvoluţie va fi lansată la Iaşi, Timişoara şi Bucureşti în cadrul unor lecturi publice ale poeţilor participanţi la proiect.

Manifest.20.rEvoluţieDan Mircea Cipariu

ATELIER 030202 (www.atelier030202.blogspot.com) este un nou spaţiu de artă contemporană dedicat tinerilor artişti vizuali interesaţi de experiment, concept vizual şi noile media. ATELIER 030202 se află la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti, strada Sfânta Vineri nr.11.Primul eveniment găzduit de ATELIER 030202 este proiectul EST/VEST. 20, realizat de doi artişti vizuali, Aurel Tar şi Mihai Zgondoiu, cu aportul unui sound-mix de Florin Tomescu. Cu ocazia aniversării celor 20 de ani de la Revoluţia Română şi de la căderea Zidului Berlinului, “EST / VEST 20” alătură cele două feţe simbolice ale Cortinei de Fier. Călătoriile alegorice ale lui Aurel Tar sunt imagini ale mixajelor identităţilor naţionale în cei douăzeci de ani, iar memoria pierdută a reprezentărilor libertăţii Revoluţiei este recuperată şi resemnificată de Mihai Zgondoiu. Fuziunea vizuală este susţinută de instalaţia de sunet a lui Florin Tomescu, ce amestecă sunetele Revoluţiei Române cu cele ale căderii Zidului Berlinului. Dincolo de moda sentimentală a brandului revoluţiei anticomuniste, de artă făcută în

folosul comunităţii, ori de condamnarea ei politică, “EST / VEST. 20” este, la propriu, suspendarea prezentului într-o instalaţie artistică. Artişti invitaţi: Saddo (RO) & Other (CA), Lucian Muntean (RO)Cosmin Năsui | curator

20. rEVOLUŢIE? | parte din proiectul EST/VEST. 20

Proiectul « 20. rEVOLUŢIE? » reconstituie principalele şabloane vizuale ale Revoluţiei române din 1989. Memoria zidurilor acelor zile de sfârşit ale epocii Ceauşescu a fost acoperită, după 20 de ani de tranziţie, de păcură, vopsea şi indiferenţă. Proiect propune recuperarea primelor graffiti ale revoluţiei române. Sloganuri precum „Libertate”, „Jos Comunismul”, „Victorie”, Deşteaptă-te române”, „Jos Dictatorul” , “Armata e cu noi”, “România liberă”, trebuie să facă parte din memoria noastră vie! Aceste manifeste, pentru care s-au jertfit oameni, nu mai au aceeaşi încărcătură emoţională ori sens ca acum 20 de ani. Amintirile ‘89 dispar treptat,

precum fotografiile voalate. Memoria zidurilor Revoluţiei române este aproape inexistentă, este oarbă. Cele şapte picturi pe pânză, cu dimensiuni de 150x150 cm, marchează principalele fotograme din ‘89, la care se adaugă sloganuri scrise în limbajul Braille. Sunt frânturi de memorie, instantanee ce simbolizează ieşirea poporului român de sub dominaţia comunistă. Folosirea limbajului Braille aduce o cheie importantă în faţa întrebărilor noastre legate de decembrie ‘89: a fost sau nu a fost rEVOLUŢIE? Poporul român s-a decimat singur, ca într-o luptă de orbi. Speculaţiile cum că ar fi fost o lovitură de stat militară încep să prindă contur la 20 de ani de la tragicele evenimente.Mihai Zgondoiu | artist vizual

Exit and Transfer Information | parte din proiectul EST/VEST. 20

Se împlinesc 20 de ani de când România a ieşit dintr-o cruntă opresiune. Peisajul cenuşiu al deceniilor de dictatură începe să se coloreze, apar culorile libertăţii.Deşi a fost o binecuvântare, “libertatea” câştigată într-un mod dramatic în decembrie ’89 a adus, în aceşti 20 de ani, un sentiment de nesiguranţă şi derută.Proiectul meu este conceput în spiritul galeriei East Side din Berlin şi îşi propune să vorbească despre întâlnirea naţiunilor.A fost o euforie de moment sau un sentiment de circumspecţie s-a aşezat de la Vest la Est şi de la Nord la Sud, în locul Cortinei de Fier? Aurel TAR | artist vizual

EST / VEST. 20 la ATELIER 030202

Ioan Augustin Pop, S.T.A.I. să vezi, Instalaţie, Oradea, 2006

Proiectul IN/OUT, Fotografii Documentare,Milan Nagy-Şuteu, 2008

Proiectul IN/OUT, Bogdan Raţa, Schiţe, 2008

Mihai Zgondoiu,„şabloane vizuale ale Revoluţiei Române din 1989”

Mihai Zgondoiu, 20. rEVOLUŢIE?, 2009 Aurel Tar, Exit and Transfer Information, 2009

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 6 buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary7

Fabrica de Pensule este un spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane, sub forma unui centru cultural independent. Proiectul este iniţiat de un grup de artişti, curatori, producători şi manageri culturali din Cluj, animaţi de ideea că arta creează un impact real asupra comunităţii.

Centrul este situat în fosta fabrică de pensule şi concentrează, pe o suprafaţă de 2000 mp, 29 de spaţii de artă contemporană: ateliere de artişti, galerii şi organizaţii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan şi teatrului. Fabrica de Pensule contribuie la dezvoltarea urbană, valorificând un obiectiv de patrimoniu industrial, activat ca spaţiu al vieţii comunitare.

Unde

Fabrica de Pensule www.fabricadepensule.roCluj, Henri Barbusse nr. 59-61Corina Bucea - corina@fabricadepensule.ro

Membrii Fabricii de Pensule GaleriiGaleria Sabot (et. II) - www.galeria-sabot.roGaleria Cluj Est (et. II) - www.clujest.roGaleria Plan B (et. III) - www.plan-b.roGaleria Laika (et. III) - www.laika.ro Galeria Zmart (et. III) - www.zmartgallery.com

Studiouri Sala Studio (et. I)Fundaţia AltArt - www.altart.orgAsociaţia ArtLink - www.artlink.org.roAsociaţia GroundFloor Group – www.groundfloor.roAsociaţia Asociaţia ART-HOC - www.arthoc.roAsociaţia Arta CapoeiraAsociaţia Pillar

Sala Mică (et. II)Asociaţia Grupa Mică - www.salamica.ro

Ateliere de artişti Et. IIRadu Comşa Cristina Gagiu & Attila Gräff - crispaint.blogspot.com Ciprian Mureşan - petshopbeuys.blogspot.com

Et. III Şerban Savu Cristian Rusu Miklós Szilárd & Miklósi Dénes Maria Brudaşcă, Bogdan Rakolcza, Adi Cimpoeşu aka electroclown, Ciprian Bogdan Adrian Mihai Radu Gui & Raluca Onţi

Et. IV. Adrian Ghenie Marius Bercea & Smaranda Almăşan Denisa Curte Jennifer Delplanque & Marius Nedelcu Irina DumitraşcuClaudiu Iurescu Belenyi SzabolcsAtelier Robert Bosisio & SabotAtelier Quadro Portfolio - www.galeriaquadro.ro

Birouri organizaţii Federaţia Fabrica de Pensule www.fabricadepensule.ro (et. I)Fundaţia AltArt - www.altart.org (et. I)Asociaţia GroundFloor Group – www.groundfloor.ro (et. I)Asociaţia Pillar (et. I)Asociaţia ArtLink - www.artlink.org.ro (et. III)

Fabrica de Pensulespaţiu de artă contemporană

Adrian Ghenie este noul “paint star” al artei contemporane. Cu o ascensiune fulminantă, reputaţia sa este într-o continuă creştere încă din 2005. Reuşita sa artistică, în cei numai câţiva ani, a atras atenţia galeriştilor şi colecţionarilor vestici asupra potenţialului nedescoperit al estului, dar şi, în mod particular, asupra “Şcolii de griuri de la Cluj”.

Efectul Adrian Ghenie în arta românească a pornit combustia creativă printre tinerii artişti. Asta pentru că Adrian Ghenie s-a remarcat pe o piaţă performantă ca aceea occidentală, înaintea celei locale. A expus susţinut în importante spaţii ale artei contemporane, precum Haunch of Venison (Zürich şi Londra), Tim Van Laere Gallery (Antwerp), David Nolan Gallery (New York) sau Mihai Nicodim Gallery (Los Angeles), iar prestigioasa editură Hatje Cantz Verlag, specializată pe arta contemporană, i-a publicat o spectaculoasă monografie. Eseurile criticilor Anette Hüsch, Juerg Judin şi Matt Price urmăresc, în cele 120 de pagini ale monografiei, repetatele transformări de stil ale lui Ghenie, evaluând cu atenţie păstrarea cadrului

figurativ în nota de romantism funebru ce caracterizează opera în alcătuire a acestuia. Autorii mai observă tematica foarte diversă alcătuită din decupaje ale istoriei secolului XX, amestecată cu personaje şi scene cinematografice. Pictura The King, ce-l reprezintă pe Elvis, semnată de Ghenie, a făcut coperta revistei “Flash Art International” din lunile noiembrie-decembrie 2009.

Arta lui Ghenie este atât consistentă, încât nu se susţine pe teorie, iar orice pregătire prin imagine este zdrobită în contactul direct cu o pictură a sa. Culoare sofisticată în clarobscur şi fineţuri de pensulă, dar mai ales zonele de culoare, tăiate şi rase cu un şpaclu de mărimea unei scânduri de gard, îţi taie orice respiraţie în faţa picturii.

Mai mult decât atât, pictura lui Adrian Ghenie nu a fost un balon de săpun ridicat pe valul pieţei, ci rămâne într-o continuă creştere, pe o tendinţă generală de scădere datorată crizei valorilor.Prima expoziţie personală a lui Adrian Ghenie este deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti până la 14 februarie 2010.

Efectul Adrian GhenieCosmin Năsui

Proiectul dedicat mirajului politic urmăreşte relaţia dintre artă şi politic, în contextul noilor conflicte

ideologice şi presiuni economice al lumii globale.

Această relaţie constantă cunoaşte diverse grade de dependenţă a artei faţă de politic sau de angajare conflictuală cu universul puterii. Arta se poate impune ca instrument de maxim impact în discursul politic, în parteneriat cu politicul, şi ca o instanţă critică, subminativă, demistificatoare, acuzatoare faţă de instituţiile puterii.

Caracterul inovator al abordării acestei teme complexe rezidă în motivaţiile şi modalităţile reconsiderării conceptului de artă angajată, de angajament politic/social al artei, al conceptului de artist activist, termeni compromişi de abuzarea lor în societăţile şi culturile totalitare.

Arta românească, şi arta celorlalte state ale lagărului socialist au cunoscut presiunile culturale ale cenzurii şi determinismului propagandistic, exigenţele realismului socialist şi reprimarea modalităţilor radicale sau doar dezimplicante ale artei/artiştilor, ca o respingere sau doar ignorare a ideologicului, şi, astfel, a ideologiei dominante. Paralel cu acest refuz al angajamentului explicit, devenit atitudinea opozitivă din ţările Tratatului de la Varşovia, şi care au avut ca efect o prelungire a programelor autonomiei estetice sau abordarea unor teme şi genuri-pretext al exerciţiului artistic, de limbaj, arta blocului occidental a cunoscut mai multe tipologii artistice ale comentariului vieţii sociale şi politice, o nouă retorică a figurii, exploatarea corpului uman, în strategiile libertăţii şi secesiunii sexuale, reconfigurarea şi resemantizarea peisajului din perspectiva ecologistă, hipertrofia imagistică, în retoricile imagologice etc. Racordarea artei marginalelor zone esteuropene la această libertate combativă a artisticului, la problematicile fierbinţi ale contextului şi dinamismului politic, presupune o

actualizare a realităţii vizate de gestul/imaginea artistică. Imediat după implozia sistemului socialist, în ultimul deceniu al secolului trecut, angajamentul politic a fost resimţit în unitatea şi enclavele arealului esteuropean ca o revanşă faţă de subordonarea culturii de către putere, şi a luat aspectele variate ale dezafectării valorilor, simbolurilor, semnelor, formelor retorice ale societăţii şi culturii totalitare. Identificarea şi abordarea noilor ţinte, a noilor forme de abuz şi distorsionare a valorilor, de viciere a climatului social, de tensiuni politice antrenând intoleranţe confesionale, intergrup, interculturale etc., constituie o înnoire la nivelul atitudinii, o reevaluare a conţinuturilor imaginii, o reevaluare informată a sloganurilor, programelor, denunţurilor şi acuzelor, utopiilor şi sistemelor de valori puse în joc de retoricile concurenţiale ale clasei politice şi adecvarea tipologiei demersului artistic faţă de suportul real al imaginii. Secolul XXI a debutat aparent fără rupturi spectaculoase de finalităţi şi de proiecte politice. Focarele conflictuale indicate de disputele politice ale deceniului final al secolului trecut, foarte dens în conflicte şi în confruntarea cu nucleele scandaloase – profund înrădăcinate în istoria umană – ca rasismul, şovinismul, universalismul imperialist, agresiv, conflictele confesionale, discriminările sexuale şi sociale, şi care au persistat imploziei sistemului totalitar esteuropean, aduc în dezbatere – şi în conflict – schematismul şubred al dihotomiilor de tip lagăr socialist/capitalist, sau practici confesionale dogmatice/cugetare liberă, libertate/exploatare, control, cenzură, discriminare, în centrul de convergenţă al acestor tensiuni aflându-se, inevitabil, violenţa şi pragmaticele ţinte economice, contraforţii puterii. Unul dintre adevărurile tulburătoare ale mecanismului străvechi, dar mereu adaptat al Puterii, pus în evidenţă de conflictele deceniului final al secolului XX, este eşecul lumii democratice, al democraţiei ca versiune social-politică de a evita aceste instrumente, acapararea lor, chiar jocul ideologic destul de brutal şi afişat de a le justifica. Sloganurile legate de terorism, incriminarea directă a unor tipologii sociale diferite, destabilizările economice ale ţărilor în ritm de dezvoltare diferit, impun, ca pe alternative inevitabile, (aparent inevitabile), cenzura, controlul convorbirilor, percheziţiile, tortura în lagărele de prizonieri, şi, pe baza exigenţelor economice şi demografice, biocontrolul absolut. Realitate anunţată de SF, manipulată prin mass-media şi prin seducţia consumistă, prin jocul lingvistic care minimalizează tragedia şi dreptul „victimelor colaterale”, prin colateralitatea indicată de sintagma ce le defineşte, manipularea informaţională etc. De la abuzul grav, la grotescul repertoriilor de political

corectness, presiunile politicului distorsionează viaţa socială a secolului debutat sub semnul postapocalipsei. Dar spiritul Apocalipsei amânate este cultivat de ameninţările meteoriţilor agresivi, a extratereştrilor fără îndoială ostili, a populaţiilor noneuropene în expansiune, care dau substanţă presiunii mediatice dispersate pe multiple programe şi tipuri de emisiuni. Şi, nucleu al psihozei milenariste, corupţia devine monstrul generator de teroare, deziluzie şi seducţie. Tradiţionale în universul concret, real, conflictul, controlul, ipocrizia şi corupţia acaparează universul libertăţii idealizate, al independenţei de concret – în afara, evident, de concretul suporturilor tehnologice al cyberspace. Această impregnare a vieţii reale şi virtuale cu texturile brutale şi fine ale strategiilor Puterii circumscrie câmpul de angajare al artiştilor care traversează acest început de secol, după ce au traversat o tranziţie capabilă să dezafecteze orice iluzie, orice naivitate, demonstrându-le ridicolul. Angajamentul lor nu se mai epuizează în denunţul retrospectiv al vechiului totalitarism, nici în adoptarea noilor tehnologii ale imaginii, ci se focalizează asupra acestui pachet de realităţi, cu mijloace foarte actuale sau apelând tradiţii de medium sau limbaj prin ele însele elocvente: fractura dadaistă a limbajelor/convenţiilor estetice, pe care o practică-citează Teodor Graur cu deja cunoscuta lui ironie incisivă, dramatismul laconic, conceptualizat, al demersurilor feministe, colând mereu obiectul şi proiectul digital, al Marilenei Preda Sânc, duritatea şi francheţea cu care Alexandru Rădvan atacă temele tragice ale conflictului contemporan lecturându-l prin modelul său originar, recurent, în marile istorii/mituri ale lumii, demers susţinut de acurateţea lacerantă a desenului monumental, colajul şi/sau suprapunerea metamorfică de reducţii metonimice prin care Bogdan Raţa susţine discursul provocant despre violenţă, interferenţele de realism lucid şi de lirism retrospectiv din pictura şi fotografia lui Ioan Augustin Pop marchează câteva dintre soluţiile artistice puternice ca impact, prin care arta actuală replică retoricilor ideologice dominante, manipulării informative şi afective, prin mass-media, dramatismului incontrolabil al realităţii, şi indică zonele de realitate care impun angajamentul, protestul, poziţionarea critică. Mirajul politic este asediat de ironia dezafectantă, de curajul civic asumat în dezbaterea ce vizează raportarea la lumea globală, şi de cruzimea francă a artiştilor români participanţi la proiectul dedicat noilor măşti, noilor retorici ale impulsurilor primitive ce generează istoria contemporană.

Mirajul politic – Veneţia 2010 Alexandra Titu

A Candle for All Seasons (28’30”, an 2009) autor Vasile Bogdan, TVR Timişoara, ROMÂNIACandelă împotriva timpului este un memorial închinat revoluţiei care a început la Timişoara în 1989 şi a declanşat procesul complex al democratizării României. Filmul surprinde frica, speranţa, curajul şi puterea de sacrificiu a celor care au participat la evenimentele din Decembrie 1989.After a Year and After Another (70 min, an 1991)autor Pavel Koutecky, producător Jarmila Polakova, Film&Sociologie s.r.o., CEHIADupă încă şi încă un an prezintă schimbările din societatea cehă aşa cum se regăsesc în vieţile câtorva personaje reale : un muzician, un lider studentesc, o cântăreaţă populară, un poliţist, un dizident, un actor etc. – cu toţii implicaţi activ în schimbările sociale din noiembrie 1989.Filmul a fost turnat în anii 1989, 1990, 1991. Filmul foloseşte animaţia, care îi dă o altă dimensiune şi dinamică.After 20 years (an 2009) autor Cristina Liberis, TVR Bucureşti, ROMÂNIAUn moment al istoriei reflectat dupa 20 ani, prin prisma unor mărturii ale unor participanti directi, in contrapunct cu perceptia de azi a acelor evenimente. Un documentar despre timp, uitare si necesitatea faptelor noastre”.After The Revolution (83 min, an 2009) autor Laurentiu Calciu, REEL DOCUMENTARY, Rupert Wolfe Murray ROMÂNIADupă Revoluţie prezintă evenimentele care au avut loc imediat după revoluţia sângeroasă din România anului 1989. Filmat pe străzile din centrul Bucureştiului, documentarul urmăreşte dezbaterile pasionate care au avut loc în stradă la vremea aceea, precum şi lupta pentru putere dintre Ion Iliescu, fost lider comunist care şi-a asumat puterea imediat după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi Ion Raţiu, care îşi petrecuse cea mai mare parte a vieţii în exil, la Londra.Failed Revolution (52 min, an 2006) autori Alin Gelmărean, Vig Emese, TVR Cluj, ROMÂNIARevoluţii eşuate este un omagiu adus numeroşilor tineri români din centrele universitare Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti care au participat, în urmă cu peste cinci decenii, la mişcările studenţeşti de solidarizare izbucnite la noi pe fundalul revoluţiei maghiare din toamna anului 1956. Acest documentar încearcă să prezinte pe înţelesul tuturor întâmplările dramatice din vremea respectivă aşa cum au fost ele, cu mărturiile unor participanţi direcţi, cu materiale de arhivă dar şi cu păreri autorizate aparţinând unor istorici de prestigiu din trei ţări.Leaflets and Oranges (15’ 30”, an 2000) autor Gabriela Gugeanu, TVR Iaşi, ROMÂNIAManifeste şi portocale prezintă mărturiile câtorva ieşeni care, pe 14 decembrie 1989, visau să răstoarne, cu mâinile goale, regimul comunist. Ei au înfiinţat Frontul Popular Român, iar în numele acestei structuri au pus la

punct o demonstraţie ce urma să aibă loc în Piaţa Unirii la ora 16. Pentru convocarea populaţiei s-au răspândit mii de manifeste şi s-au dat sute de telefoane, cu parola „se vând portocale”. Acţiunea a fost blocată de Securitate.Lives Borders (55 min, an 2009) autor Igor Hidvegi, producător Istvan Hegedus, MTV HUNGARIAN TELEVISION, UNGARIAGraniţe-vieţi surprinde felul în care Cortina de Fier a devenit metafora centrală a divizării Europei după al II-lea Război Mondial. Autorităţile ţărilor situate în sfera de influenţă sovietică au construit cu sârg garduri de sârmă ghimpată, au îngropat mine, au construit ziduri spre a-şi sigila teritoriul şi a bloca ermetic orice tentativă de trecere frauduloasă a graniţelor către „paradisul” decadenţei capitaliste. Cetăţenii lagărului comunist s-au trezit prizonieri în propriile ţări şi zeci de mii dintre ei au căutat să fugă dincolo, chiar cu preţul vieţii. Filmul prezintă istoria Cortinei de Fier de la ridicarea ei şi până la distrugerea ei începută în Ungaria anului 1989.Miracle’89 (79 min, an 2004) autor Gabriel Burza, Memorialul Revolutiei Timisoara, ROMÂNIAMiracol ’89 spune povestea din spatele fiecăruia dintre cele 12 reprezentative monumente de artă ridicate în diferite zone din Timişoara în memoria eroilor martiri ai Revoluţiei Române. Filmul evocă totodată locurile cele mai importante şi succesiunea cronologică a evenimentelor dramatice şi înălţătoare trăite de timişoreni în urmă cu 20 de ani.Post-Mortem Hooligans (25 min, an 1999) autor Diana Trocmaier, TVR Timişoara, ROMÂNIAFilmul realizat la 10 ani dupa revolutie încearca sa descopere ce a fost in spatele actiunii Trandafirul si sa prezinte portretul unui eoru care a luptat pentru democratie si libertate, prin prisma celor care l-au cunoscut. Operatiunea Trandafirul s-a desfăşurat în zilele de 18 şi 20 decembrie 1989, în cadrul acţiunilor de reprimare a revoluţiei anticomuniste.Reels from the Flea Market (50 min, an 2005) autor Zoltan Czigany, producător Sandor Buglya, Dunataj Alapitvany, UNGARIABobinele de la talcioc este povestea celor 13 zile de revoluţie ungară, aşa cum sunt ele înregistrate pe un film de amatori, recent descoperit într-un talcioc de un tehnician. Dramatismul zilelor Revoluţiei din 1956 este surprins pe peliculă de un cuplu proaspăt căsătorit şi de prietenii lor.Repression. Why did Elisabeta Maniu die? (25’40”, 2007) autor Tiberiu Boca, Televiziunea Maghiara, Studioul Seghedin, UNGARIARepresiune. De ce a murit Elisabeta Maniu? prezintă moartea fără rost a unei tinere, Elisabeta Maniu, o româncă din Gyula. Aceasta a fost condamnată la moarte în represiunea de după revoluţia ungară din 1956. Represiunii din Ungaria i-au căzut victime şi oameni care n-au comis nicio crimă. Este şi cazul Elisabetei Maniu.Tearing Down The Iron Curtain - Lithuania:

The Girl and The Tanks (53 min, an 2009)autori Isabell Blochl, Andre Meier, LE.VISION Film-und Fernsehproduktion GmbH, GERMANIAPrăbuşirea Cortinei de Fier–Lituania:Fata şi tancurile surprinde sfârşitul Imperiului Sovietic şi al dictaturii în numele comunismului după 40 de ani de război rece. Cortina de Fier, care a împărţit Europa în două, s-a prăbuşit. Oameni obişnuiţi – bărbaţi şi femei – intră în istorie şi devin eroii care transformă imposibilul în realitate. Filmul acesta prezintă povestea unuia dintre ei.The Disappearance of Heroes (72 min, an 2009) autor Ivan Mandic, producător Miodrag Milosevic, Akademski Filmski Centar, SERBIADispariţia eroilor surprinde recentele schimbări politice din Serbia când, multe străzi din Belgrad denumite după oameni şi evenimente din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, şi-au schimbat numele. Filmul prezintă acţiunile întreprinse de Comisia de Străzi şi Pieţe din Belgrad, precum şi indignarea unor oameni şi grupuri provocate de aceste schimbări.The Dream of Being Heroes (15 min, year 2009) author Ilie Sîrbu, SC CASIL SRL Timisoara, ROMANIADoi prieteni din copilarie, impulsionaţi de filmele istorice rulate de TVR, si-au dorit să devină eroi. Cei doi s-au despărtit pentru totdeauna în momentul cand au trebuit să-şi satisfacă stagiul militar. Unul, Mihai Vlădia, profesor de istorie in localitatea natală Rudăria, a fost repartizat la o unitate militară din Aiud, celălalt Iosif Ghimboaşă a fost dus la Galati la o unitate de infanterie. Moare in Bucureşti in 23 decembrie 1989, împuşcat pe Drumul Taberei în faţa Statului Major al Forţelor Terestre. Astfel, gloanţele trase în timpul Revoluţiei din 1989 au ajuns şi în satul bănăţean Eftimie Murgu, aducând durere printre consăteni, dar mai ales în sânul familiei Filip Ghimboaşă, cea care a dat jertfă de sânge pentru libertatea românilor.The Fall of an Empire (52 min, an 2009) autor Andrzej Titkow, producător Miroslaw Chojecki, Media Kontakt & Europejskie Centrum Solidarnosci, POLANDCăderea unui Imperiu prezintă motivele care au făcut posibilă prăbuşirea Uniunii Sovietice. Documentarul se concentrează asupra şirului de evenimente care au dus la “Toamna Naţiunilor” şi apoi la eliberarea Europei Centrale şi de Est de sub dominaţia sovietică.The Last Googbye (33’ 23”, an 2009) autor Zoran Cvetkovic, producător Delia Crişan, RTV VOIVODINA, SERBIAUltimul salut este un film documentar care cuprinde amintirile corespondentilor de război ale unor importante medii sârbe din timpul Revoluţiei Române. Conţine câteva secvenţe de arhivă inedite cu imagini din timpul Revoluţiei.The Miracle of Leipzig (90 min, an 2009) a u t o r i Sebastian Dehnhard, Matthias Schmidt, producători

Leopold Hosch, Sebastian Dehnhardt, M D R Koln, Broadview TV GmgH, GERMANIAMiracolul de la Leipzig este o docu-dramă ce îmbină interviuri, imagini de arhivă inedite şi reconstituiri de evenimente. Filmul oferă o perspectivă nouă asupra celor întâmplate în Leipzig în toamna anului 1989. Speranţele, temerile, curajul şi angajarea democratică a cetăţenilor din Leipzig au făcut posibilă prima revoluţie paşnică din istoria Germaniei: miracolul de la LeipzigThe Power of the Powerless (78 min, an 2009)autor Cory Taylor, Agora Production, CEHIAPovestit de Jeremy Irons, documentarul Puterea celor fără de putere examinează lupta pentru libertate din timpul perioadei comuniste în Cehoslovacia. Concentrat pe rolul jucat de Vaclav Havel – care a ajuns la putere în timpul revoluţiei de catifea din 1989 – Puterea celor fără de putere analizează întrebări obedante şi încă neelucidate despre trecutul comunist.The Trap (38’ 05”, an 2009) autor Leontina Vatama-nu, OWH STUDIO, producător Virgiliu Mărgineanu, Rep. MOLDOVACapcana reprezintă o temerară încercare de a descifra cauzele adânci ale declanşării gravelor evenimente de stradă cu caracter revoluţionar ce au zguduit Chişinăul şi Republica Moldova în zilele de 6-7 aprilie 2009, având un enorm impact mediatic în Europa şi în întreaga lume. Participanţi direcţi şi specialişti recompun schiţa unei dramatice revolte de conştiinţă, din umbra căreia nu lipsesc violenţa extremă şi manipularea.The Voice of Hope (46 min, an 2005) autor Mariana Badan, TVR Bucuresti, ROMÂNIAVocea speranţei prezintă câteva aspecte din viaţa Monicăi Lovinescu din România şi de la Paris, precum şi lupta anticomunistă dusă de ea, de la Radio Europa Liberă, alături de Virgil Ierunca, pentru instaurarea unui regim democratic în România. Timisoara, December 1989 (45’ 07”, an 2009)autor Veronica Mihoc – scenarist, TVR Timisoara, ROMÂNIATimişoara–Decembrie 1989 prezintă desfăşurarea cronologică a evenimentelor care au avut loc în Timişoara în perioada 14-24 decembrie 1989. Fotografiile şi imaginile realizate atunci în timpul manifestaţiilor şi luptelor de stradă compun o istorie sumară a celor întâmplate atunci la Timişoara.1989, Blood and Velvet (61 min, an 2005) autor Cornel Mihalache, TVR Bucuresti, ROMÂNIASânge şi catifea evocă evenimentele din Decembrie 1989 cu o privire rece, răspunzând multor întrebări, precum : a fost revoluţie sau doar o revoltă, o lovitură de stat, o acţiune premeditată sau pur şi simplu haos. Un istoric militar apelează la o serie de documente şi de imagini de arhivă necomentate înainte până când adevărul iese la lumină.

DocumFest 2009

Fotografii - Vlad Petri, 2009

Adrian Ghenie, Dada is Dead, 2009 (sus)

Adrian Ghenie, The Collector, 2009 (jos)

Adrian Ghenie, Flight to Egypt, 2009 (dreapta)

Marinela Preda Sânc, Glob carte, 2009 (centru)Petru Ilieşu, The House Trial, 2009 (dreapta)

Bogdan Raţa, Fanatic/Ostatic, Schiţă pentru monument în balconul Operei din Timişoara, 2009 (stânga)

buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, – buy art, be contemporary, 8

PARTENERI: Primăria Municipiului Timişoara, Fundaţia Triade, Club Setup, www.modernism.ro

Coordonator de redacţie: Andrei JeczaDesign & prepress: Camil MihăescuFoto: Milan Nagy-Şuteu, Adrian Pîclişan, Cristian PavelescuCorectură: Sorina Ianovici-Jecza Redacţia: Calea Martirilor 51/45

300774 Timişoara, România

www.jeczagallery.com

www.jeczagallery.com/1mpdeartacontemporana

j e cza ga l l e r y

Memoria zidurilor este foarte activă. Zidurile au păstrat, multă vreme, urmele scrijelite ale Revoluţiei, cu toată tensiunea ei. Urme de gloanţe, urme involuntare, dar şi urme şi semne conştiente. Grafitarea zidurilor s-a constituit într-o formă de comunicare şi de expresie a unor trăiri pulsând de viaţă. Forma cea mai directă de exprimare a fost, în acele momente, forma manifestării stradale prin graffiti.

De aceea, astăzi, la 20 de ani de la Revoluţie, proiectul nostru a încercat să provoace o revitalizare a acestor forme de expresie şi să vadă în ce măsură vitalitatea acestor forme mai persistă. Confruntat cu o lume mai formalizată, scăpată de sub imperativul strigătului şi al reacţiei vii, spontane, graffiti-ul are enorma capacitate de a infuza un suflu proaspăt comunicării prea elaborate. Într-o lume în care mesajele sunt controlate de agenţii de advertising, de mecanisme de manipulare şi control, proiectul nostru şi-a dorit să învie o modalitate de expresie mai frustă, mai adecvată momentului la care face referire - Decembrie 89.

Artiştii convocaţi (artişti profesionişti - Suzana Fântânariu, Cristian Sida, Mihai Zgondoiu, Sorin Scurtulescu, Bogdan Raţa, alături de artişti graffiti autentici, care folosesc exclusiv acest mijloc: Jones/Flubber (nume reale: Flaviu Roua şi Alexandru Neculai), IRLO (Laurenţiu Alexandru), ZANGA (Costin Macovei), Moon Patrol (Andrei Balbarău), au răspuns într-o manieră extrem de vie acestei provocări, arătând că arta, prin formele ei, are încă capacitatea de a stimula, prin vitalismul ei, conştiinţele.

Libert(a)rte – street art project, noiembrie 2009Sorina Ianovici-Jecza

Suzana Fantanariu - “Witnesses 1989 December”

Cristian Sida - “Re-Mani-Pulare”

Bogdan Rata - “Genetic Changed Revolution”

Mihai Zgondoiu - “LIBERTATE”

Sorin Scurtulescu - “White Victory, Black Skull”

Moon Patrol (nume: Andrei Balbarău)

ZANGA (nume: Costin Macovei)

IRLO (nume: Laurenţiu Alexandrescu)

Jones & Flubber (nume: Flaviu Roua & Alexandru Neculai)

®

Timisoara Open Art City