METODE N PSIHOLOGIA

SOCIAL (comune cu alte ramuri ale psihologiei)

1. OBSERVAIA

Const din nregistrarea riguroas i planificat a desfurrii unui proces, fenomen, comportament sau aciune, fr intervenia observatorului n desfurarea acestora.

Eficiena observaiei depinde de:

Calitile personale ale observatorului (spiritul

de observaie, capacitatea de

concentrare, volumul i fidelitatea memoriei)

Respectarea unor exigene metodologice specifice

Exigene metodologice ale observaiei

Precizarea i delimitarea riguroas a obiectivului;

Efectuarea unei documentri teoretice prealabile;

Formularea unor ipoteze de lucru (ce structureaz actul observaional pe anumite direcii predilecte);

Pregtirea instrumentarului necesar desfurrii observaiei i nregistrrii rezultatelor (ex: tabele de nscriere a datelor, aparatur audio-video).

Efectuarea unor observaii multiple; Prelucrarea rezultatelor i desprinderea

concluziilor

2.STUDIUL DOCUMENTELOR

Constituie o modalitate eficient de obinere a unor informaii importante privind desfurarea unor evenimente sau fenomene psihosociale trecute dar care au

fost consemnate n documentele timpului

SURSE PTR. RECONSTITUIREA MODULUI DE DESFAURARE A UNOR EVENIMENTE :

Presa Autobiografiile Jurnalele de cltorie Documentele oficiale ale epocii Memoriile unor personaliti

semnificative

OBIECTIVELE METODEI STUDIULUI DOCUMENTELOR:

Relevarea specificului psihosocial al diferitelor epoci

Evidenierea principalelor dimensiuni ale vieii sociale i de familie

Influena modelelor socioculturale asupra personalitii de baz i asupra relaiilor interpersonale

Stabilirea profilului comportamental al unor grupuri sociale de-a lungul timpului

3.ANCHETA SOCIAL

Este o metod prin care cercettorii pot obine informaii privind anumite fenomene, procese i evenimente sociale prin intermediul opiniilor exprimate de

subiecii implicai direct sau indirect.

Ea presupune formularea unor seturi de ntrebri viznd aspecte relevante ptr. obiectivul cercetrii

ANCHETA SOCIAL(FORME)

INTERVIU ORAL

CHESTIONAR

SONDAJUL DE OPINIE = cea mai rspndit i eficient form de cercetare a opiniei publice pe baz de chestionar

Formularea clar i explicit a obiectivului cercetrii (informaiile solicitate celor intervievai pot viza inteniile,atitudinile,motivaiile acestora n raport cu o situaie foarte clar prezentat);

Elaborarea setului de ntrebri menite s acopere problematica cercetrii;

Construirea unui eantion reprezentativ d.p.d.v. statistic ptr categoriile de populaie vizate de cercetare;

Pretestarea instrumentului de lucru i efectuarea unor eventuale corecii asupra acestuia;

Stabilirea tehnicilor de nregistrare a datelor, precizarea modalitilor de prelucrare statistic;

Desfurarea propriu zis a sondajului;

Prelucrarea rezultatelor, sistematizarea acestora i formularea concluziilor.

SONDAJUL DE OPINIE este folosit

n cercetarea psihosociologic

De ctre unele servicii de marketing i publicitate

De ctre organizaii de asisten social

Ptr. diferite instituii oficiale

4.STUDIUL DE TEREN

Este o metod eficient ptr. cercetarea direct a unor procese i fenomene psihosociale n curs de desfurare

Folosete observaia, anchetele sociale precum i cercetarea documentelor unor instituii locale

Vizeaz obinerea unor informaii complexe privind producerea i desfurarea unor evenimente, profilul comportamental al oamenilor dintr-o anumit zon geografic, structura relaiilor sociale n cadrul unor grupuri etnice sau religioase

Metodele specifice psihologiei

sociale

1.METODA DETERMINARII

PERSONALITATII

INTERPERSONALE

(R.F.Bales)

Personalitatea interpersonal o putem descrie ca acel nivel a personalitii ce apare n imaginea tuturor membrilor grupului ca rezultant a manifestrii individului n grup, a interaciunii sale cu toi ceilali membrii ai grupului, ca expresie a activitii de grup, a naturii specificului i condiiilor concrete, din cadrul grupului.

R.F.Bales considera c n procesul interpersonalizrii ei, personalitatea uman tinde a se specializa prin interaciune psihosocial n diferite tipuri de comportamente psihosociale, n funcie de structura ei factorial i de condiiile concrete de natur psihosocial ale mediului n care evolueaz.

Contribuia semnificativ a autorului este concretizat n realizarea unui model spaial tridimensional avnd funcia de a explica structura unui grup, structura personalitii i poziiilor membrilor grupului, relaiilor dintre ei i avnd de asemenea funcia de a prognostica

tendinele evolutive ale grupului i membrilor si.

n ncercarea de a determina personalitatea interpersonal, psihologul american a ntmpinat trei categorii de dificulti:

persistena ipotezei clasice potrivit creia n cadrul grupurilor sociale asistm la o distribuie unidimensional progresiv a statutelor i rolurilor indivizilor.

tehnicile cunoscute (i devenite clasice) de investigare a personalitii (chestionarele, inventarele, testele de personalitate ) pun n eviden o personalitate aa cum este vzut ea de sine nsi, i nu cum este vzut de alii;

cele mai multe din aceste tehnici fie bi sau multi-dimensionale (Eysenk sau Cattell) se opresc asupra unor trsturi de personalitate puse pe acelai plan, adeseori nerelaionate ntre ele.

Specializarea personalitii umane n raporturile interpersonale pe direcia diferitelor seturi comportamentale care sunt mai apoi

difereniate, distribuite n spaiul interpersonal.

Utiliznd tehnica observaiei sistematice, el a descoperit

specialitii tehnici ai sarcinii (se specializeaz pe direcia rezolvrii problemelor )

specialitii n probleme socio-afective se specializeaz n crearea atmosferei socioafective din cadrul grupului

Modelul spaial tridimensional al

personalitii interpersonale realizat de Bales cuprinde 6

tendine, opuse dou cte dou, orientate n cele trei planuri spaiale:

tendinele de dominare,autoritarsm vs. supunere reprezentnd dimensiunea superioar (upward notat cu litera U) i cea inferioar (downward notat cu litera D);

tendinele de conservatorism i radicalism,vs. nonconformism

reprezentnd dimensiunea

anterioar (farward notat cu litera F) i posterioar (backward notat cu litera B);

tendinele de sociabilitate vs.izolare, reprezentnd

dimensiunea pozitiv (positive notat cu litera P) i cea negativ (negative notat cu litera N).

Din combinarea acestor tendine apar 27 de tipuri de personaliti interpersonale, fiecrui tip corespunzndu-i una, dou sau trei din cele 6 tendine. Tipurile de personalitate au un nume ce sugereaz direcia valoric a realizrii comportamentului individului n grup.

tipul U reprezint individul orientat spre putere i succes material,

tipul NB este individul orientat spre respingerea conformitii sociale,

tipul UPB este individul orientat spre sprijin emoional i entuziasm.

n caracterizarea celor 27 de tipuri,

autorul american

insist asupra unor elemente cum ar fi:

Personality and interpersonal

behaviour R.Bales

poziia n spaiul tridimensional,

modalitile de integrare i de interaciune n grup,

trsturi de personalitate,

valori exprimate,

imagine de sine

percepia interpersonal.

Psihologul romn Pavel Murean, n anul 1973,

extinde tipologia interpersonal a personalitii

Avnd ca baz rezultatele unor cercetri cu privire la efectele nvrii sociale dirijate asupra dezvoltrii trsturilor de personalitate, a comportamentului i relaiilor interpersonale.

Referindu-se n principal la stilul interacional i orientarea valoric a personalitii, autorul romn evideniaz trei dimensiuni (o dimensiune cognitiv, o dimensiune valoric i o dimensiune interpersonal),fiecare din aceste dimensiuni avnd un numr de componente

Dimensiunile

personalitii (P.Murean)

Dimensiunea cognitiv reprezint modul propriu al fiecrei persoane de a vedea lumea i raporturile cu ceilali membrii ai grupului; acest mod propriu de gndire reprezint stilul cognitiv al persoanei, acesta n viziunea psihologului romn fiind analitic, sintetic, conformist, neconformist.

Dimensiunea valoric reprezint sistemul de trebuine, motive i idealuri ale persoanei; aceast dimensiune poate fi axat cu preponderen pe : valori materiale, valori spirituale sau pe valori umane (relaii, cunotine, prieteni).

Dimensiunea interpersonal d stilul interacional al persoanei (format n relaiile cu grupul) stil care poate fi : de dominare, de supunere, de cooperare, de izolare. Din combinarea componentelor celor trei dimensiuni, rezult 48 de tipuri de personaliti interpersonale. Tipologia lui P. Murean ia n considerare personalitatea ca valoare i construcie social.

2.METODELE SOCIOMETRICE

Testul sociometric este un instrument care

studiaza structurile sociale din perspectiva atractiilor si a respingerilor care se manifesta in sinul grupului.

Testul propriuzis consta in a cere subiectilor sa-si exprime preferintele, respingerile sau indiferentele lor fata de ceialti membrii ai grupului in legatura cu participarea lor la o actiune comuna (activitate profsionala, petrecerea timpului liber).

Testul sociometric nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale; el se adreseaza cu precadere relatiilor preferentiale, simpatetice.

Succesul sau insuccesul aplicarii testului depinde in mare masura, de intelegerea, dispozitia si atitudinea (favorabila sau dimpotriva, reticenta, ostila) a subiectilor fata de test. Moreno numeste aceste fenomene grad de constiinta sociometrica

Testul sociometric trebuie adaptat constiintei sociometrice a subiectilor.

Pentru aceasta este necesar ca, inainte de a se proceda la testarea preferintelor, sa

se efectueze o ancheta sociometrica, in

cursul careia psihologul social trebuie sa

se straduiasca sa risipeasca confuziile si

sa inlature atitudinea de teama si de

rezistenta a subiectilor fata de test.

Atitudinea de teama si de rezistenta a subiectilor fata de test poate avea urmatoarele cauze :

A. Sentimentul penibil sau dezagreabil pe care poate sa il incerce subiectul in urma constientizarii

pozitiei sale sociale reale in grup;

B. Teama subiectului de a pune sub privirile altora preferintele si repulsiile sale;

C. Teama subiectului de a cunoaste sentimentele altora fata de el, teama de retelele psihologice, de

curentele afective indreptate impotriva lui

Intrebarile cuprinse in test vizeaza:

fie aspectul pozitiv al relatiei preferentiale (subiectului cerindu-i-se sa arate care sunt persoanele cu care doreste sa se afle impreuna in situatia invocata de intrebare);

fie aspectul negativ (in acest caz cerindu-i-se indicarea persoanelor cu care nu doreste sa se afle impreuna in situatia invocata);

fie aspectul de interactiune nula (i se cere indicarea persoanelor cu care ii este indiferent daca se afla sau nu impreuna in situatia invocata).

Inregistrarea preferintelor poate face uz si de alte procedee, apropiate si conexe testului sociometric cum ar fi :

A.metoda compararii pe perechi : fiecare membru este grupat, pe rind, cu toti ceilalti membrii, subiectului cerindu-i-se sa indice pentru fiecare pereche pe cel preferat;

B.metoda ordonarii : subiectul primeste o lista cu toti membrii grupului si i se cere sa ii aseze in ordine preferentiala, numerotindu-I corespunzator

Matricea sociometrica

(sociomatricea)

Reprezinta un tabel cu dubla intrare;

In dreptul fiecarui subiect se trec pe orizontala, alegerile si respingerile emise, iar pe verticala, in coloane alegerile si respingerile primite.

Nr.alegerilor primite coroborat cu nr.respingerilor primite confera indicele statusului sociometric.

3.AUTOBIOGRAFIA GRUPURILOR

Aceasta metoda a fost utilizata pentru prima data de Bany si Johnson.

Autobiografia grupurilor este prin excelenta o metoda libera , in sensul ca subiectii o

construiesc asa cum cred ei de cuviinta,

pornind de la citeva indicatii generale.

Se pot construi si stabili si citeva repere care

sa ii orienteze, sa ii ghideze pe membrii

grupului in construirea autobiografiei

grupului:

A.Date referitoare la compozitia grupului (nr. de membrii, virsta, sex, pregatire profesionala, mediu de provenienta al fiecaruia dintre membrii grupului);

B.Indicarea momentelor mai semnificative din evolutia grupului (cele de inceput, de consolidare, de eventuale zdruncinari sau chiar scindari ale grupului);

C.Particularitatile interactiunii si comunicarii dintre membrii grupului (retelele si structurile de comunicare folosite mai des in cadrul grupului, influenta si eficaciatea comunicarii, forme de perturbare ale comunicarii);

D.Scopurile membrilor grupului si ale grupului ca intreg gradul de acceptare si de angajare a membrilor in indeplinirea acestora;

E.Particularitatile normelor de grup gradul de acceptare si aprobare a lor de catre grup, fenomene mai importante provocate de respectarea sau nerespectarea lor conformism sau nonconformism si devianta

F.Principalele fenomene de grup ce au avut loc sau sunt anticipate a avea loc in viitorul

imediat sau indepartat al grupului solidarizarea membrilor, coeziune si

consens sau dimpotriva impartirea grupului

in mai multe subgrupuri, tensiuni, conflicte,

frustrare, reactii generate de ele : toleranta,

acceptare si adaptare, ostilitate si

agresivitate, pasivitate, apatie, retragere,

marginalizare si izolare sociala

G.Conducerea grupului stilul de conducere practicat, lider formal vs. lider informal

Aceste repere au o dubla semnificatie : pe

de o parte, pot servi drept repere ghid in

elaborarea si redactarea autobiografiei

grupului, pe de alta parte, ele pot fi utilizate

in decodificarea, clasificarea si interpretarea

psihosociala a informatiilor cuprinse in

autobiografii.

4. PROFILUL PSIHOSOCIAL

AL GRUPURILOR

Profilul psihologic este nu atit o metoda de investigare si determinare a unui continut

psihologic oarecare, ci mai ales o metoda

de reprezentare grafica a rezultatelor unor

masuratori facute prin utilizarea diverselor

probe, fie pe un subiect, fie pe un esantion

de subiecti.

De obicei se masoara prin teste nivelul de dezvoltare al diferitelor capacitati psihice globale

ale individului cum ar fi : gindirea, memoria,

atentia, imaginatia, afectivitatea, temperamentul;

De exp., in legatura cu gindirea pot fi determinate insusiri cum ar fi : flexibilitatea, rapiditatea; in

legatura cu atentia insusiri precum : concentrarea,

volumul, stabilitatea, distributivitatea, mobilitatea,

in legatura cu memoria am putea determina :

rapiditatea intiparirii, trainicia pastrarii,

promptitudinea si completitudinea reactualizarii

datelor memorate.

Informatiile obtinute, convertite intr-o unitate de masura (in centile, de pilda) sunt dispuse

vertical si apoi reunite printr-o linie rezultind

profilul psihologic.

Profilul psihologic are avantajul de a oferi dintr-o data o imagine globala, de ansamblu,

clara si precisa asupra nivelului de

dezvoltare a diferitelor functii psihice ale

individului.

Pentru a realiza profilul psihosocial al unui grup sunt necesare :

A.Stabilirea acelor particularitati ale grupului ce urmeaza a fi mai intii masurate si apoi

vizualizate sub forma profilului.

Conform M.Zlate in Cunoasterea si activarea grupurilor sociale cele 16 proprietati ale grupurilor mici sunt :

1.consensul (existenta atitudinilor asemanatoare in grup);

2.conformismul (respectarea normelor de grup);

3.autoorganizarea

4.coeziunea (unitatea grupului)

5.eficienta (indeplinirea obiectivelor)

6.autonomia (independenta in raport cu alte grupuri)

7.controlul (grupul ca mjloc de control al actiunilor mebrilor sai)

8.stratificarea (ierarhizarea statutelor)

9.permeabiliatea (gradul de cooptare a altor membri si masura in care acestia sunt acceptati in

grup)

10.flexibilitatea (capacitatea de a manifesta comportamente variate, opuse rigiditatii si

stereotipiei)

11.omogenitatea (gradul de similaritate psihologica a membrilor)

12.tonul hedonic (placerea apartenentei la grup)

13.intimitatea (gradul de apropiere psihologica intre membrii)

14.forta (puterea grupului)

15.participarea (actionarea pentru grup)

16.stabilitatea (persistenta in timp a grupului)

B.Transformarea acestor proprietati ale grupurilor mici in intrebari ce vor figura in

chestionarul ce se va adresa mebrilor

grupului;

C.Stabilirea unitatii de masura a proprietatilor respective; indicata este folosirea unei scale

de tip LIckert cu cinci intervale valorizate

(exp. : intr-o foarte mica masura, intr-o mica

masura, intr-o oarecare masura, intr-o mare

masura, intr-o foarte mare masura)

Profilul psihosocial al grupului :

Indica orientarea generala, pozitiva sau negativa a proprietatilor grupului respectiv

Exp. : daca membrii grupului arata ca cele 16 proprietati sunt prezente intr-o mare sau intr-o foarte mare masura

in grupul lor, inseamna ca avem de-a face cu un grup:

bine organizat,

structurat,

cu functionalitate optima

Exp. : daca majoritatea celor 16 proprietati sunt indicate ca fiind prezente doar intr-o

mica sau intr-o foarte mica masura,

aceasta inseamna ca grupul este:

dezorganizat,

tensional,

conflictual

Profilul indica atit cauzele probabile ale unei situatii din grup, cit si unele efecte ce s-ar

putea obtine :

O coeziune slaba intr-un grup s-ar putea explica prin lipsa de consens a membrilor, prin

nonconformism, prin insuficienta participare a

membrilor la viata grupului, la realizarea

scopurilor sale;

O coeziune slaba ar putea conduce la scaderea sau chiar la anularea eficientei grupului, la

instabilitatea lui.