1.docx
2
1. Chestiuni generale Ca ramură a SL generale, SL şcolară situează în centrul preocupărilor sale aspecte legate de raportul dintre limbă/şcoală/societate. 1 1.1. Formarea, adaptarea şi pregătirea elevilor pentru societatea viitoare trebuie să reprezinte, sub/inia, de exemplu, sociologul D. Guşti în 1933 (v. Guşti 1970, 198), "grija de căpetenie a tuturor adevăraţilor oameni de stat". Se recunoaşte astăzi tot mai frecvent că, fn cadru/ acestei preocupări, modelarea comportamentului verbal al copiilor şi al tineri/or (ca parte integrantă a comportamentului uman general, ca mijloc de socializare şi ca instrument de acces Ia ştiinţă şi cultură) constituie un obiectiv de prim ordin. Problema educaţiei lingvistice în şcoală reprezintă o preocupare de tradiţie a cercetării în domeniul ştiinţelor filologice din numeroase ţări. Iniţial, aspectele de această natură au fost abordate, aproape exclusiv, din punctul de vedere al cultivării limbii. Treptat însă, o dată cu tratarea problemelor însuşirii limbii din perspectiva mai largă a teoriei comunicării, în domeniul educaţiei lingvistice şi-au găsit teren de aplicaţie şi orientări teoretice mai noi, aparţinând sociolingvisticii, pragmaticii, sociopragmaticii etc. Punctul de plecare al cercetărilor de SL şcolară 1-a constituit constatarea făcută independent, dar aproape concomitent în mai multe ţări, cu privire la randamentul şcolar scăzut ai elevilor proveniţi din medii (geografice, socioculturale, etnice etc.) în care se folosesc în mod curent variante lingvistice neliterare sau (în cazul societăţilor plurinaţionale) o limbă diferită de cea oficială a statului şi a procesului instruct!v-educativ. Dezvoltarea unui comportament verbal adecvat situaţiei de comunicare şi, în primul rând, formarea capacităţii de exprimare corectă în varianta literară a limbii oficiale au ajuns astfel să fie considerate nu numai elemente esenţiale în creşterea randamentului şcolar, ci şi o garanţie a perfecţionării integrării tinerilor în societate. Orice analiză a raportului dintre învăţământ şi societate (deci şi studiile consacrate di* dacticii lingvistice), consideră sociologii educaţiei, trebuie să facă apel la cel puţin trei elemente principale: poziţia socială de origine a elevului, nivelul şcolar atins şi poziţia socială de destinaţie. Această relaţie exprimă, de fapt, una dintre legităţile proprii activităţii de învăţare: trecerea de la statutele şi rolurile moştenite, prin statutele şi rolurile iran* zitorii (elev, student), la cele dobândite:
Transcript of 1.docx
11. Chestiuni generale Ca ramur a SL generale, SL colar situeaz n centrul preocuprilor sale aspecte legate de raportul dintre limb/coal/societate. 1.1. Formarea, adaptarea i pregtirea elevilor pentru societatea viitoare trebuie s reprezinte, sub/inia, de exemplu, sociologul D. Guti n 1933 (v. Guti 1970, 198), "grija de cpetenie a tuturor adevrailor oameni de stat". Se recunoate astzi tot mai frecvent c, fn cadru/ acestei preocupri, modelarea comportamentului verbal al copiilor i al tineri/or (ca parte integrant a comportamentului uman general, ca mijloc de socializare i ca instrument de acces Ia tiin i cultur) constituie un obiectiv de prim ordin. Problema educaiei lingvistice n coal reprezint o preocupare de tradiie a cercetrii n domeniul tiinelor filologice din numeroase ri. Iniial, aspectele de aceast natur au fost abordate, aproape exclusiv, din punctul de vedere al cultivrii limbii. Treptat ns, o dat cu tratarea problemelor nsuirii limbii din perspectiva mai larg a teoriei comunicrii, n domeniul educaiei lingvistice i-au gsit teren de aplicaie i orientri teoretice mai noi, aparinnd sociolingvisticii, pragmaticii, sociopragmaticii etc. Punctul de plecare al cercetrilor de SL colar 1-a constituit constatarea fcut independent, dar aproape concomitent n mai multe ri, cu privire la randamentul colar sczut ai elevilor provenii din medii (geografice, socioculturale, etnice etc.) n care se folosesc n mod curent variante lingvistice neliterare sau (n cazul societilor plurinaionale) o limb diferit de cea oficial a statului i a procesului instruct!v-educativ. Dezvoltarea unui comportament verbal adecvat situaiei de comunicare i, n primul rnd, formarea capacitii de exprimare corect n varianta literar a limbii oficiale au ajuns astfel s fie considerate nu numai elemente eseniale n creterea randamentului colar, ci i o garanie a perfecionrii integrrii tinerilor n societate.Orice analiz a raportului dintre nvmnt i societate (deci i studiile consacrate di* dacticii lingvistice), consider sociologii educaiei, trebuie s fac apel la cel puin trei elemente principale: poziia social de origine a elevului, nivelul colar atins i poziia social de destinaie. Aceast relaie exprim, de fapt, una dintre legitile proprii activitii de nvare: trecerea de la statutele i rolurile motenite, prin statutele i rolurile iran* zitorii (elev, student), la cele dobndite:
(Trecut)SttUS'TOlmotenit
STATUS FAMILIAL(Prezent) stat us-rol tranzitorf iu I (elev, student)STATUS EDUCATIONAL(Viitor) status-roldobndit
STATUS OCUPAIONAL
(Mahler 1979,167)
![[] Palinologia 2008-2009 (1).docx](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf996e550346d0339d5c5e/wwwfisierulmeuro-palinologia-2008-2009-1docx.jpg)
