19944406-GHID-Pomicultura-Ecologica

5/10/2018 19944406-GHID-Pomicultura-Ecologica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/19944406-ghid-pomicultura-ecologica-559e01a77dc6c 1/235

Pomicultură Ecologică

ACARIENI

Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Aceşti „duşmani naturali” reuşescadesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică

devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni).Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a sedeplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare.Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare.

Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată deuna sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă.Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc deobicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele,enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite.

Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarieniişi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama căaceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare.

Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integratămizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să seînscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă.

Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă:1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori.2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu

programele de luptă integrată.3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea

numeroşilor prădători şi parazitoide.4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în liveziNume Descrierea Pradă sau

gazdăpreferată

Stadiu deprădare

Loc şi perioadăde activitate

Acarieni prădătoriAmblyseius fallacis(Fitoseide)

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); sedeplasează foarte rapid (0,3mm).

Acarienifitofagi (deexemplu,tetranyqueroşie amărului,tetranyque cudouă puncte)

Nimfă, adult Adultul stă iarnala adăpost subscoarţă şi la bazaarborilor. Activîn vegetaţia dinsol la începutulsezonului.Devine mai activîn perioada deînfrunzire dupăînflorire.

Zetzellia mali(stigmeide)

Corp în romb, galben viu pătătcu portocaliu (0,5 mm).

Acarienifitofagi

Nimfă,adult Se găseşte pefaţa inferioară afrunzelor înlungul nervurii principale,acolounde se hrănescacarienii fitofagi.

Balaustium

spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis

până la roşu deschis,cu aspectde velură;se delaseazărapid(1mm).

Acarieni

fitofagi

Nimfă,adult Prezenţi pe

scoarţa şifrunze,seremarcă mai ales primăvara.



Nume Descrierea Pradă saugazdă

preferată

Stadiu deprădare


Prădători ai afidelorCecidomide Larve: mici (<1,5 mm), apode,au culoare portocaliu aprins.Adulţi: muşte mărunte,imposibil de descris şi greu deobservat.

Afide Larvă Găsim larvele încoloniile deafide. Când suntmai multe afide,ele nu omoarămai multe decâtmănâncă.

Sirfide sau muşte de flori Larve: apode, asemănătoare cumelcii, brun punctat şi/sauverzi (1-2 cm). Adulţi: muşteasemănătoare cu albinele,capabile să zboare deasupra

locului (5-10 mm).

Afide Larvă Găsim larvele încoloniile de afide pe toată perioadade creştere.Putem observa

adesea adulţiigata să prădezeflorile.

Crizoperlide şiHemerobide

Adulţi: verzi sau bruni cucorpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cmlungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibuleîn formă

Afide; acarieni Larvă, adult Ouăle suntdepuse pe frunzeşi ramuri. Larvese găsesc pefrunze. Sunt prezente de la


preferată

Stadiu deprădare


de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

începutul primăverii pânăla sfârşitul verii.

Mămăruţe Adulţi: ovoide, portocalii,marcate cu puncte negre (3-4mm). Ouăle: galbene în formăde butoi, reunite în ciorchine.Larvele: corp alungit, cu peteclare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarienişi cochinile

Larvă, adult Adulţii seadăpostesc iarnaîn resturi la picioarelearborilor şigardului viu.Adulţii şi larvele

sunt activi pestetot în arbore în preajna prăzilor.Mămăruţele suntactive totsezonul.

Prădători generaliAntocoride Adulţi: mici (3-4 mm), negri

cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule,rapide, brun sau portocaliustrălucitor.

Afide, acarieni Nimfă, adult Pe frunze de-alungul întreguluisezon decreştere.

Ploşniţe de molenă

(Miride)

Nimfele: foarte mici (1-2

mm), verzi cu ochi roşii,

Nume Descrierea Pradă sau Stadiu de Loc şi perioadă



gazdăpreferată

prădare de activitate

foarte active. Adulţii: cenuşiu,ovoide (3 mm lungime).

Acarieni, afide Nimfă, adult Pe frunze şi maiales peciorchinile defructe sau petinerele mlădiţe.

Active de lasfârşitul lui mai până înoctombrie.

Ploşmiţe de casă Adulţi: mari, bruni cu picioarelungi (20 mm) gură lungăcurbată. Abdomen care mergesub aripi. Nimfe:asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere.

Afide,acarieni, larvede fluturi şialte insecte cucorp moale

Nimfă, adult Pe scoarţă şifrunzelearborilor.

Carabes Însecte mari negre sau brune(3-20 mm), strălucitore saumate, aplatizate puţin în

lateral.

Numeroaseinsecte cu corpmoale, dintre

care larvelecarpocapseimărului înfructele căzute

Adult Nocturne, segăsesc în gazon,deasupra

resturilor solului, pietre.

Păianjeni De talie şi culoare variabiledupă specie, 8 picioare.

Majoritateainsectelor arboricole

Imatur, adult În frunziş, peramuri şi trunchi.


preferată

Stadiu deprădare


ParazitoideTricogramele Viespi minuscule (<0,7 mm)

care parazitează ouălefluturilor de noapte.

Ouălecarpocapseimărului,fluturilor şi alflutureluioriental al piersicului.

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire.Larvele se găsescîn interiorulouălor a speciilor de gazde.

Alte viespi parazite(Braconide şiIcneumonide)

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6cm), negre, brune, portocaliisau galbene. Femele dotate cuun lung ovipozitor.

Larve defluturi nocturnidăunătoare

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire.Larvele sehrănesc în

interiorurullarvelor defluturi.

Pholetesor ornigis(Branonide)

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şimarcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripileanterioare. Pupele se găsesc îninteriorul coconilor albi,ovoide, care seamănă cucomprimatele.

Mineusemărmurită amărului(MMP)

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire puţindupă fiecare zbor al MMP. Larvelese hrănesc dininteriorullarvelor MMP.

Nume Descrierea Pradă saugazdăpreferată

Stadiu deprădare Loc şi perioadăde activitate

Pupele se găsesc



în interiorulgaleriilor deMMP.

Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şicu un abdomen ascuţit.

MMP şi altelarve defluturi.

Larvă Adulţii suntactivi la înflorire.Larvele şi pupelese găsesc în

interiorulgaleriilor deMMP şi pediferite altespecii de larve defluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor

Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în luptaîmpotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi.

Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toatefelurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură.

Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoaregalben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea esteadesea cuprinsă între 4 şi 8 zile.

După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize.Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturiapropiate de 20oC.

Condiţionare:Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn

permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului.

Sfaturi şi observaţii:- Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe;- Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (8-

10oC);- Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate

cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele);- Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de

agăţat pe plante şi arbuşti.- Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în

fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri)Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un

coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului.Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate.

Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin coloreazătotul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis,un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte.Biologia: Anthocoris nemoralis

Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou

activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc.Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie devară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se



hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor.

Introducere artificialăIntroducând punaises prădătoare adulte devreme, deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă, este

posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Acestea sunt mai rezistenteîmpotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în

acel moment în natură. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Încea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Pe parcelele problematice, sau întimpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut, se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha.

Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor, dacă primele larveale greierului părului sunt în dezvoltare. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacăriscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic.

Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios, sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Pe timp uscat, punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproapeimediat în căutarea prăzii.

AvertizareAtâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente, se poate intervenii printr-un mod chimic: amitraz. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele suntfoarte sensibile la acest produs. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron, fluclycloxuronşi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte, dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor.

Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză, esteri fosforici organici şi endosulfanul. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fieîncă toxice pentru Anthocoris. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă.

Anthocoris – System

Introducerea artificialăBiobest a reuşit să reproducă în masă aceste

punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie

cazurilor problematice.Introducând punaises prădătoare adulte devreme, deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă, este

posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente, în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploileîmportante, decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură.

Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului, lupta naturală este puternic stimulată şiatunci se pot preveni deteriorările.

Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Încea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha.Pe parcelele problematice, sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic,1000-1500 adulţi pe ha se recomandă.

O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor,dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. O a doua introducere mai mare se poate face la

începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează.Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha, cu un minim de 5.Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios, sau pe timp uscat,

vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor luazborul imediat în căutarea prăzii.Avertisment

Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente, putem interveni printr-un mod chimic: Amitraz. O dată ce larvele au ieşit din ouă, nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvelesunt foarte sensibile la acest produs. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron, fluclycloxuronşi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte, dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve.

Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză, organo-fosfore şi endosulphan. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încătoxice pentru Anthocoris. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă.

Aphidoletes aphidimyza



AplicareMarele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice

apecie de afide.În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0,1

Aphidoletes/m2. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor.De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene, putem introduce Aphidoletes. În fiecare săptămână se introduce 0,5-2 Aphidoletes/m2, aceasta depinyând de

cultura şi specia de afide. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2

.În culturile pe sol, larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. În culturilecare nu sunt pe sol, larvele nu au loc să se transforme şi mor. Este motivul pentru care este imposibil să se obţinăaici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Aphidoletes este mai degrabă un mijloctemporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare.

Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari, putem folosi Harmonia axyridis în focare, sau pesticidulPirimor.

Aphidoletes – SystemAphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe, amestecată cu vermiculită. Cea mai bună

introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul îngăleată unde insectele pot să copuleze. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelelesă se întâlnească pentru împerechere. În plus copulaţia este prosperă, în plus densitatea de cecidomii prădătoare

va fi stabilită repede.Avantaje• Aplicabil pe mai multe culturi;• Luptă împotriva fiecărei specii de afide;• Excelentă capacitate de căutare;• Luptă curativă a focarelor de afide;• Omoară mai multe afide decât este necesar.

Artropodele din livadăCâmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Nu poate ficonsiderat independent de acesta.

Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală, un ecosistem fragil predispus la fenomeneexplozive din dinamica populaţiilor sale animale. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în luptaîmpotriva fitofagilor este esenţial. De altfel, în arboricultura fructiferă, în afară de mărăcinii monospecificitradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată, mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor.Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii

Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează:• Consumatorii primari, care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Devastatorii culturilor la fel ca şi

câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci cândlarvele sunt prădătoare;

• Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Sunt auxiliari. Se împart îndouă mari categorii, prădătorii şi parazitoidele. Printe prădători, se disting prădătorii de protecţie caremenţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie caresosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar;

• Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari;• Detritivorele şi fongivorele.Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de

specii şi nu de indivizi. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi, prădători, detritivore, etc.

Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse, ceea ceare ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul.Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş

Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul fauneidevastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabilartropodele prezente pe vegetal.



Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăcinişdupă categoriile, sau grupurile funcţionale următoare:

• Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi,• A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari, adică totalitatea prădătorilor şi

parazitoidelor.În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament:• Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi,

• Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă, trec direct de la stadiul de larvă lastadiul de adult (Hemi-metabol),• Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă, deci cu o fază nimfală între larvă şi adult

(Holo-metabol).Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea fauneiauxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. Se consideră că peste 0,5 biocenoza este bine echilibrată. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.

Lucrare realizată pe mărăcinele compozitPlantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de

practicile culturale. Mărăcinele, formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca unmediu neperturbat.

Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nueste perturbată de tratamentele chimice.

Cum să atragem prădătorii utili în grădină

Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.Rădăcinile delicate,tulpinile şifrunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.Este motivul pentru careinsectele sunt atrase spre grădină.

Bineînţeles,există mai multe produse chimice pe piaţă.Mulţi dintre grădinari preferă să nu foloseascăaceste produse,decât în ultimă instanţă,şi câteodată chiar deloc.

Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Ei revinla metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.

Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Aceastaînseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.

Mai multe creaturi,cum sunt păsările,liliecii,şerpii,aricii,broaştele râioase,insectele utile şi alte specii alefaunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.

Atunci,cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.Iată cum trebuie procedat:

Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.Chiar şi pe timpuliernii,ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şiarbuştilor.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.Nu uitaţi să hrăniţi păsările petimpul iernii.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.

Insectele utile,cum sunt păianjenii,mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.Evitaţi săutilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante deinsecte utile în grădină.

Metodele manuale,cum sunt capcanele,dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă

toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.Un tub de carton băgat sub pământ în jurultulpinii va îndepărta viermii gri.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalicăumplută cu apă cu săpun.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insecteledăunătoare.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sauinsectelor,pentru a le distruge în cele din urmă.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.

Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.Uneledintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.Plantele rezistente oferă o altăsoluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.

ADALIA BIPUNCTATA

Produs

125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.ŢintaToate speciile de afide. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.

Nivelul de aport



Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Poate fi necesar să se dea drumul de maimulte ori la 125 de larve.Mod de folosire

Se varsă conţinutul flaconului pe frunze, în apropierea afidelor. Pentru arbori se dispune conţinutulflaconului la bifurcarea ramurilor. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă, şivărsaţi conţinutul flaconului în interior. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta.

Indicele de activitateLarvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade.

AMBLYSEIUS CALIFORNICUSProdus

Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii.Ţinta

Toate speciile de tetranide, printre altele. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii, cu petenegre pe coastă. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor.Nivel de aport

Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate.

Mod de utilizareSă se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru caultimele Amblyseius să poată ieşi.Indice de activitate

Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii.

AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ)Produs

25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari, care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Săculeţii suntgăuriţi. Nu trebuie mărită gaura de ieşire.Ţinta

Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Este vorba în principal de tripşii de legume(vinete, castravete, ardei iute). Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. În alte cazuri, trebuie determinat

devastatorul.Nivelul de aport

Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m 2 dacă plantele se ating. Lăsaţi săculeţul două luni.Să se reînnoiască la 6 săptămâni.Mod de utilizare

Agăţaţi săculeţul în plantă, ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Săculeţii sunt găuriţi. Nu trebuie mărităgaura de ieşire.Indice de activitate

Dificil de evaluat. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este ogaranţie de eficacitate.

APHIDIUS COLEMANI

Produs125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Auxiliarii au început câteodată să

iasă din ouă.Ţinta

Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Sesfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Acest parazit este în combinaţie cuAphidoletes.Nivel de aport

Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare.Mod de utilizare

Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor, dar ferit de ploaie. Furnicile îngreunează

activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius.

Indice de activitate



Două săptămâni după aport, afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Ele sunt parazitate. Un nouauxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat.

APHIDIUS ERVIProdus

50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Auxiliarii au început câteodată săiasă din ouă.

Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Sesfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Acest parazit se combină Aphidoletes.Nivel de aport

Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare.Mod de utilizare

Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor, dar ferit de ploaie. Furnicile vor îngreunaactivitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius.Indice de activitate

Două săptămâni după aport, afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Ele sunt deci parazitate. Un nouauxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat.

APHIDOLETES APHIDIMYZA

Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită.Ţinta

Toate speciile de afide. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurilesale. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat.

Nivel de aportFlaconul permite tratarea a 10-100 m2. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o

săptămână. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte.

Mod de utilizareSă se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. După ieşirea din ou, adultul reperează

coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Acestea dau naştere după câteva zile la larve

portocalii care pradă afidele.Indice de activitate

10 zile după aport, prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide, iar apoi o diminuarea populaţiilor devastatorului.

BACTURAProdus

Produsul se numeşte BACTURA. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensisvar. Kurstaki. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi.Ţinta

Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Produsul este omologat asupra roşiei, viţei de vie şiarboricultură.Nivel de aport

Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve.Mod de utilizare

BACTURA este utilizat în doze de 7,5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie.Indice de activitate

La câteva zile după pulverizare, larvele de fluturi mor.

CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERIProdus

12 mămăruţe într-un flacon.

ŢintaAproape toate speciile de larve de fluturi, făinoase şi flocoase. Se recomandă să se combine cu unul din

numeroşii paraziţi specifici. Trebuie determinată larva.Nivelul de aport

Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve.



Mod de utilizareSe recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara, în absenţşa luminii puternice, în coloniile

de larve.Indice de activitate

Prezenţa adulţilor câtva timp. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Aceste larve par a se confunda cularvele de fluturi.

DIGLYPHUS ISAEProdus50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon.

ŢintaAuxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze.

Nivel de aportUn flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare.

Mod de utilizareSă se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses.

Indice de activitateFoarte greu de evaluat. Larvele de mineuses moarte pot fi observate, dar după mai mult de o lună de la

lăsare, atacul devastatorului este oprit.

ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUSProdus10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite.

ŢintaLarvele de aleurode de sere.

Nivel de aportO bandă permite tratarea a 25-100 m2. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14

zile.Mod de utilizare

Să se separe cartonaşele, să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Este normal caînvelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni.

Indice de activitate

La 2 săptămâni după aport, larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Unele vor deveni negre, parazitate de Encarsia, altele vor deveni galbene, parazitate de Eretmocerus.

FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMISProdus

Flacon care conţine 8 tripşi.Ţinta

Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. El solicită o temperatură superioară lui 20 oC,deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Spectrul său de eficacitate este limitat, trebuiedeterminată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră.Nivel de aport

8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate.Mod de utilizare

Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Franklinothrips este mult mai mare şi larvasa este de culoare roză.Indice de activitate

Prezenţa Franklinothrips, larvă şi adult. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Franklinothrips va dispărea înabsenţa hrănii.

HETERORHABDITIS BACTERIOPHORAProdus

6 milioane de nematode într-un săculeţ. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor.Ţinta

Larvele de otiorrhynques din sol.Nivel de aport

Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. Un săculeţ cu 6 milioane denematode permite tratarea a 12 m2. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC.



Mod de utilizareSă se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Să se amestece bine apoi să se verse pe

teren cu stropitoarea. Să se folosească totul într-o oră.Indice de activitate

După 10 zile, larvele de otiorrhynques mor în sol.

NOVODOR: B.t. var tenebrionis

Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensisvar. tenebrionis. Acesta este eficace asupra coleopterelor.Ţinta

Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă.Nivel de aport

Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Să se repete la 8 zile atâta timp cât existălarve.Mod de utilizare

NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie.Indice de activitate

La câteva zile după pulverizare, larvele de dorifore mor.

PHYTOSEIULUS PERSIMILISProdus

Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii.Ţinta

Toate speciile de tetranide. Văzuţi prin lupă, aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii, cu pete negre pecoaste. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi, şi nici asupra acarianuluiconiferelor. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor.Nivel de aport

Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Să nu se dea decât pe plantele contaminate.

Mod de utilizare

Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru caultimii Phytoseiulus să poată ieşi.Indice de activitate

Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Rapid, nu mai sunt acarieni vii.

STEINERNEMA FELTIAEProdus

6 milioane de nematode într-un săculeţ. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor.Ţinta

Larvele de muşte a composturilor din sol.Nivel de aport

Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Un săculeţ de 6 milioane denematode permite tratarea a 12 m2. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC.

Mod de utilizareSă se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Să se amestece bine, apoi să se verse pe

compost cu stropitoarea. Să se folosească tot într-o oră.Indice de activitate

Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului.

Auxiliarii grădinii

Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari aigrădinarului.

PăianjenulLăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Epeirele diademă

distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha!Nevăstuica

Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări, ele distrug mulţi şobolani şi şoareci.



Carabe doreAceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de

fluturi.Mămăruţă

Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumitegrădini larve de mămăruţe. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo,ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Atenţie şi la îngheţurile târzii, ele nu supravieţuiesc.

Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi, ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. Ei vor mânca noapteanumeroase insecte, dar mai ales fluturi crepusculari.Năpârca

Năpârcile sunt inofensive, lor le este încă frică de dumneavoastră. Ele distrug multe insecte şi mai alesşoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră, nuştiţi ce noroc aveţi...Broasca-râioasă

Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Ele distrug melcii, larvele de fluturi şi larvele în general.Crysope

Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide întimpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni.

EngouleventAceastă pasăre seamămă cu sturzul, penele sunt de culoare gri brun. Ele vânează la apus şi mănâncă

fluturi de noapte, cărăbuşi şi alte insecte.Viespea parazită

Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară, dar sunt mai fine şi mai negre, tariere este mai lungă. Ofemelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpulsezonului.Broasca

Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Nu-i omorâţi, ei nuse ating niciodată de culturi, dar distrug insectele, muştele, melcii şi larvele insectelor acvatice.Ariciul

Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră, melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte.Şopârla

De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Şi elemănâncă! Muşte, lăcuste şi multe insecte.Musaraigne

Acesta este mult mai mic decât şoarecele, coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire, botul este ascuţit. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. El se hrăneşte cu insecte,viermi albi şi

mulots.Păsări diverse

Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe, căpşunisau mazăre. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii, mierlele, lăstunul, rândunicile. Un piţigoi mănâncăaproape greutatea sa pe zi de insecte... chiar şi vrăbiile sunt utile.

• mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează

numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele• un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an• ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor

Păsări de pradăAţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Mai sunt şi

păsările care vânează noaptea precum buvniţele, cucuvelele. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor.Punaises

Acestea devorează acarienii, anumite larve de fluturi şi psylles.Syrphes

Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Le vedem adeea stând pe flori. Larvele lor devoreazămulte afide în timpul ciclului lor.

Bio –box



Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. În interior putem punediferiţi auxiliari.

Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură.Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius, Macrolophus, Encarsia,

Eretmocerus, Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali.

Aplicare

Datorită lui Bio –box, răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Folosirea lui evită ca mulţiauxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box, ele ies din cutieşi încep să caute insectele dăunătoare pe plante.

Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă.Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare.

Datorită acestor avantaje, Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducereaauxiliarilor în cultură.BioshowerUn săpun 100% biodegradabil de Biobest

În generalBioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Acizii

graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bioshower acţionează

prin contact.Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele,muştele albe, tripşii,

cicadelle şi punaises.

FolosirePentru a obţine un rezultat maxim, funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. O doză

de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. Bioshower are un efect secundar asupraauxiliarilor, dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou.

Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată înculturile fructifere, legumiere şi horticultură.

Lista feromonilor disponibiliLIVEZI

Denumirea latină Denumirea comună Capcane recomandateAdoxophyxes orana TAnarsia lineatella TArchips podana TArchips rosana T – MArqyrotaenia pulchellana TCeratitis capitata TCossus cossus MLCydia fagiglandana TCydia funebrana TCydia molesta TCydia pomonella CT

Cydia splendana TLeucoptera scitella TOrgyia antiqua TPandemis heparana TPhyllonocorycter blancardella TPrays citri TSpilonota ocellana TSynanthedon myopaeformis TZeuzera pyrina MLS

MARI CULTURI, CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALEDenumirea latină Denumirea comună Capcane recomandate

Agrotis exclamationis T – MAgrotis ipsilon T – MAgrotis segetum T – MAutographa gamma T



Cacoecimorpha pronubana TChysodeixis chalcites TCydia nigricana TEpichoristodes acerbella THeliotis armigera T – MLacanobia oleracea T – MMamestra brassicae T – M

Mythimna unipuncta T - MOstrinia nubilalis TPhthorimaea operculella TPlutella xylostella TSesamia nonagrioides TSpodoptera exigua T – MSpodoptera littoralis T – MTrichoplusia ni T – M

MĂRFURI STOCATEDenumirea latină Denumirea comună Capcane recomandate

Ephestia kuehniella T - M

Plodia interpunctella TSitotroga cerealella T –M

OLEICULTURĂDenumirea latină Denumirea comună Capcane recomandate

Dacus (Batrocera) oleae Musca măslinei T – DTPrays oleae Tenia măslinei T

VITICULTURĂDenumirea latină Denumirea comună Capcane recomandate

Eupoecilia ambiguella TLobesia botrana T

Sparganothis pilleriana T

SILVICULTURĂDenumirea latină Denumirea comună Capcane recomandate

Gypsonoma aceriana TLymantria dispar TLymantria monacha TOperophtera brumata MParanthrene tabaniformis TRhyacionia buoliana T

Thaumetopoea pityocampa MLTortrix viridana TZeiraphera diania T

Legendă:T: TRAPTESTM: MASTRAPML: MASTRAP LMLS: MASTRAP L fără aripioareCT: CARPOTRAPDT: DACOTRAPLepidoptere (sau „fluturi” )

Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc

azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREACiclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte:



OulOuăle pot fi depuse izolate sau în grup.LarvaLarva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice

mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antreneazădeprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor.

NimfaEste etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon.Adultul sau flutureleEste prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi

permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rolimportant în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitateaunui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile.PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE

Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sauHeterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii.Cucuvele (Noctuidae):Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera(cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)...

Piralidele (Pyralidae):Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)...

Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere.Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate.

METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând

ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu.

Lupta cu insecte utileÎn natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre

insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică.

BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere:Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară:Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică.

Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt deasemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale.

Plante vivace în agricultura biologică

Metode de luptă

În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bunnici rău dar participă la marele elan al vieţii.

Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat.Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv, aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive înraport cu agricultura. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune alesolurilor rele”.

Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sauambele în acelaşi timp.

Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale.Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică, mai ales în sistemele

cerealiere fără creştere.Printre cele care ne supără, speciile vivace au un loc ales, câteodată primul.



Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe, rădăcini, rhizome este adesea impresionantă şi atuncicând există, vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Diseminarea lor pe fermă poate fisursa supărării pentru practicant.

Iată câteva baze ale unei strategii bune:• Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit, măcinare, smulgere... chir şi în cazul unei prezenţe

mai puţine.

• Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară, loc suficient pentru

culturile de primăvară târzii; dacă este posibil, inversarea florelor adventices.• Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului, să se îndepărteze

compactajele.• Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin, la momentul potrivit.• Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi.• Să se reducă stocurile de seminţe.• Să se practice semănări false juducioase.• Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace.• Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul.• Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate.

Amblyseius californicus

AplicareAmplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi, fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni.

Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult, Amplyseius californicus seva dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen.

În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni, se poate introduce Amblyseiuscalifornicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni.Avantaje

În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor dinmotivele următoare:

• Contrar lui Phytoseiulus persimilis, Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal.

• O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen.• Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Este activ între 8-35 0C şi poate

atunci să fie folosit pe câmp deschis.

• Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva

tarsonemes.• Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană, va exista tot timpul o

populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea.Efecte secundare

Pentru moment, Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus.

Din testele practice, reiese că Nissorun, Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc, ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă, pot încetinidezvoltarea populaţiei.

Californicus – SystemAmblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult, în tuburi cu

vermiculită.Schema de luptă

• Primăvara, demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. reăetaţi la 2-3 săptămâni.

• Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători, introduceţi 6 indivizi/m2.

• Când soseşte şi tetranida tisserand, se recomandă să se introducă Amblyseius californicus, dar şiPhytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2, deoarece primul nu se dezvoltă repede la început.

• În cazul atacurilor mai împortante, introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System.

Capcane cu feromoni

În culturile de zarzavaturi, fructifere şi horticole, larvele de fluturi devastatori pot cauza pagubeconsiderabile.



Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori, ne aratăimportanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge.

Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor.Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Cu capcana cuferomoni, se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare.

Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Această capcană secompune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. În mijlocul acoperişului este o

agăţătoare pentru a agăţa capcana. Capsula, care conţine feromoni, se situează între acoperiş şi fundul lipicios.Masculii, atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Controlând acestfund, devastatorii pot fi identificaţi. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi dedistribuţia lor. De la un anumit număr de masculi prinşi, lupta trebuie realizată.

Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Durata activităţii unui feromon depinde decompoziţie, număr, concentraţie, climat, ...

Cultura fructiferă şi viticulturaÎn diferitele culturi fructifere, observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Astăzi sunt

folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana), carpocapsei (Cydia pomonelle), sesie mărului(Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella).

În viticultură, capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor dedevastatori (mai ales Lobesia botrana). Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Pentru

fiecare cultură, lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei.Marile culturiO mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi.

Avantaje• Simple• Ieftine• Foarte eficace• Ecologice• Puţin timp de lucru.

Capsule cu feromoni

• Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două.• Conservaţi-le la frigider sau la congelator.• Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul.• Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv, sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a

atinge capsulele unei alte specii.Tipuri Nume ştiinţific Nume Acrolepia assectella Molia prazului

Adoxophyes orana Fluturele cojii, Capua

Agrotis ipsilon Fluturele de noapte ypsilon

Agrotis segetum Fluturele de noapte al recoltelor

Anarsia lineatella

Petite mineuse du pêcher

Archips podana Fluturele cojii, Podana

Archips rosana Fluturele mugurilor

Argyrotaenia pulchellana Fluturele cojii, Eulia

Autographa (Plusia) gamma Lettre grecque, fluture de noapte gamma

Busseola fusca -

Cacoecimorpha pronubana Fluturele european al garoafei

Ceratitis capitata Musca fructelor

Chilo suppressalis Pyrale orezului

Choristoneura fumiferana -Chrysodeixis chalcites Virme auriu, fluturele de noapte al anghinării

Clepsis spectrana Fluturele ciclamenei



Cossus cossus Cossus gâte-bois, Cossus ronge-bois

Cydia janthiana Carpocapse de l'aubépine

Cydia pomonella - zie Laspeyresia Carpocapse des pommes et des poires

Dacus oleae Mouche de l'olive

Earias insulana Chenille épineuse du cotton

Earias vitella -

Ephestia cautella Pyrale des amandes

Ephestia elutella Pyrale du Tabac

Ephestia kuhniella Teigne de la farine

Eupoecilia ambiguella Cochylis de roset, Teigne de la grappe

Evergestis forficalis Pyrale des crucifères

Grapholitha funebrana Carpocapse des prunes, Tortrix des prunes

Grapholitha molesta Tordeuse orientale du pêcher

Gypsonoma aceriana -

Hedya dimidioalba -

Hedya nubiferana Tordeuse verte des bourgeons Helicoverpa (Heliothis) armigera Noctuelle de la tomate, Noctuelle défoliatrice

Helicoverpa (Heliothis) virescens -

Helicoverpa (Heliothis) zea -

Lacanobia oleracea Noctuelle de la salade

Laspeyresia nigricana Tordeuse des pois

Laspeyresia (Cydia pomonella) Carpocapse des pommes et des poires

Leucoptera scitella Mineuse cerclée

Lithocolletis blancardella - zie Phyllonorycter

blancardellaMineuse marbrée des feuilles

Lobesia botrana Tordeuse de la grappe, Eudemis de la vigne Lymantria dispar Bombyx disparate

Lymantria monacha Nonne, Moine, Bombyx moine

Mamestra brassicae Noctuelle du chou, Brassicaire

Mamestra configurata -

Mamestra oleracea - zie Laconobia Noctuelle potagère

Musca domestica Mouche domestique

Orgyia pseudotsugata -

Ostrinia nubilalis Pyrale du maïs

Pammene argyrana - Pammene rhediella Tordeuse des jeunes fruits

Pandemis heparana Tordeuse de la pelure, Pandemis

Panolis flammea Noctuelle du pin, Varié de gris

Paralobesia viteana -

Pectinophora gossypiella Ver rose des capsules du cotonnier

Phthorimaea operculella Teigne de la pomme de terre

Phyllonorycter blancardella Mineuse marbrée des feuilles

Plodia interpunctella Teigne des fruits secs

Plusia (voir Autographa) Lettre grecque, Gamma, Lambda

Plutella xylostella (ou P. maculipennis) Teigne des crucifères, Teigne du colza

Porthetria dispar (voir Lymantria) Bombyx disparate, Disparate, Spongieuse



Prays citri Teigne des citrus

Prays oleae Teigne de l'olivier

Quadrospidiotus perniciosus Pou de San Jose

Rhagoletis cerasi Mouche des cerises

Sesamia inferens -

Sitotroga cerealella Alucitedes céréales, Teigne des blés, Teigne desgrains

Spilonota ocellana Tordeuse rouge des bourgeons

Spodoptera exempta -

Spodoptera exigua Noctuelle de la betterave

Spodoptera frugiperda -

Spodoptera littoralis Noctuelle

Spodoptera litura -

Synanthedon (Sesia) myopaeformis Sésie du pommier

Synanthedon pictipes -

Synanthedon tipuliformis Sésie du groseillier, Sésie tipule, Sésie tipuliformeSyndemis musculana -

Thaumetopoea pityocampa Processionnaire du pin

Trichoplusia ni Chenille arpenteuse du chou

Yponomeuta malinella Hyponomeute du pommier

Zeuzera pyrina Coquette, Zeuzère, Zeuzère du Maronnier

Zborul carpocapseiUtilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară, este limitată.

Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă, mancozebe, manebe, zinebe, TMTD.Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere

Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate.Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli.Typhlodromes pentru controlarea acarienilor

Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie, cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii detyphlodromes autohtone.

Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. În cazul invers, unasau trei intervenţii sunt necesare.Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă

Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă.

Confuzia sexuală împotriva carpocapseiLupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. În faţaapariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare, lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativăinteresantă.

Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Astăzi tehnicile de luptă obişnuităarată limitele lor. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologiacarpocapsei şi datele meteorologice, este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice.

Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Utilizată cu succes în marile culturi(porumb), în viticultură şi la piersici, tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Rezultatele sunt foarteîncurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri.

Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop,

comercializate de Isagro. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Aceştidifuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă, pentru a atrage masculul.Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Astfel, cuplarea insectelor



este limitată, în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Ciclul biologic al devastatorului este întreruptînainte de stadiul de dăunător.

Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha, de preferinţă pe parcelele unde batevântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiantimpregnat de feromon). Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. A se evita: livezile vecine

puternic infestate, abandonate sau care au specii cu risc (păr, nuc, gutui), iluminările nocturne care atrag fluturii,apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă.În sfârşit, în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. Se

consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui1%, mediu sănătos, pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0,5%. După context,confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Metoda este preventivă, agricultorul vadispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Apoi va controla în mod regular parcelele, la o medie de 8-10 zile, din mai până în august.

Observarea în livadă este indispensabilăReuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. Protocolu de control trebuie să fie bine

respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor), fie 20 de fructe pe grupde 50 de arbori. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile, se recomandă dispunerea unei capcane

sexuale pe parcelă. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificatecontroalele fructelor, respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. Parcela nu este deci protejată de devastatorii

secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate dinafara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor deestimat. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat, cel puţin în primul an pentru aasana situaţia.

Cécile VuchotMetodele biotehnologice

Metoda de confuzie sexuală ECOPOMEa permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe

utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi înlivadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate

atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare.Capcane sexuale

Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere.

Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta

permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.

Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, suntutilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.

Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare:- a mărfurilor stocate

- a pădurilor - a livezilor.

Carpocapsa mărului

Descriere

Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arborifructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată înspate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm.

Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitateasă fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolteatunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se



hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol saucoboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.

Mijloace de luptă

Capcane fiziceTehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile

groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atuncicând vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mmlărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina celedouă tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Capcane olfactive

Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general suntatraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea maicurentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodatădrojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.

Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs carestimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă

aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia dinurmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasă-drojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita capturaalbinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ousub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcaneolfactive.

Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;seîncorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentrua satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexualsau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau

pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Capcane luminoase

Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în StateleUnite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorulcapcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidopterefiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că:

• Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa oalege pe cea mai intensă;

• Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atragemai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare;

• Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai alesviolet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în modnecesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor.

Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.

Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi înzori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/ pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele suntinactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele careelecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficaceconstă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendatdeasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele

luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturaleSă se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25

mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot



elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte calarvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi placesă îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizicePunerea în saci

Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea decarpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă.

Mijloace de luptă biologicePrădători şi paraziţiChiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali

cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.

Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să seimplanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinulsau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta lacontrol,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă cândcarpocapsele depun ouă.Boli

Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul

este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.Avantajele carpovirusului• -specific carpocapsei• -poate fi amestecat cu alte produse• -nu este toxic pentru vertebrate

Dezavantajele carpovirusului• -costisitor pentru a fi produs• -mai multe stropiri primite pe generaţie

Alte metode de luptăInsecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari.Respingătorii vegetali

Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Alte metode

Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şicere timp şi investiţii enorme.

Confuzia sexuală Carpocapsa

Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativăinteresantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi

mediului.Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus sădiscrediteze această metodă nouă.Condiţii care trebuiesc respectate

Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi:Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea osuprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgimemai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate.

În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei.Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de

1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri alerecoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze

pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs

eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală.Punerea difuzorilorCele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute

pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea



trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face dupăzbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic untratament chimic la instalarea difuzorilor.

Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instalacei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală dedifuzori.

Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă.

Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. Înzona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi.Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează

numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării.Urmărirea parcelelor în confuzie

Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuricare au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărireserioasă este indispensabilă.

Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă.De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe

hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5%de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace.

La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite

definirea strategiei adoptate la a doua generaţei.Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar.Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor

devastatori.Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii .

CarpocapsaCarpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de

ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de

balanin ( Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin.O generaţie, un hibernaculum în solCarpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său

biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat.

• zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie.• Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în

apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere.• Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi

penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până îninteriorul castanei.

• Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în solîntre 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a semetamorfoza vara următoare.

Măsură preventivăÎn profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se

reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor.Lupta se organizezăLupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de

luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei.Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a

şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permitcunoaşterea începutului zborului fluturilor.

Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate.Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor,

cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acesteimetode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte.

O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul

recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă;apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi,observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărareacarpocapselor, la fel ca şi a balanins.



ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă!Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom,

un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi.

Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală.Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru

a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual alcarpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot contadecât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă.

Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică,întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larvedevastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite.

Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şifolosirea tehnicii.

Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotrivacelor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-afolosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei.

Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la

niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţăla problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzoriiEcopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acesteimetode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor.Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite omai bună valorificare a produselor.

Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. CuEcopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general îndomeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă adevastatorilor culturilor.

ECOPOMÎmpotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom,

metodă de luptă prin confuzie sexuală.Principiul confuziei sexuale

La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prindifuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.

Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Eisaturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele.

Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larvedevastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.Baza luptei integrate în livezi

Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă.De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face

tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.Un atuu pentru mediu şi producţie

Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.

Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha).Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi

permite facilitarea valorificării producţiilor.Să se favorizeze prazenţa păsărilor

Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rareanimalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem înapropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul.Hrănirea iarna

Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru adistinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fidepuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă



nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floareasoarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitatămâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabiadomestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să sehrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este dea menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsăricare mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult

mai prejudiciabilă aproape iremediabilă.Amenajamente şi plantaţii specificePlantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările

să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadăîntr-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări.

Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape.Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul

echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor.Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari.

În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă.Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de

garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural.

Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella)Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozeişi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.

• Protecţia cu virusul granulozei- carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile

sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul suntintegraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa.

- este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.

- protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.• Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale:- absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului- parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha

- este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori- poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri)

Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţileprezente pe fiecare din cele două parcele

CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOMVarietăţi Pagube Varietăţi Pagube

GoldenStarkimson

12,8%9,7%

Varietate precoce în no

EarlygoldFlorinaJerseymacGala, Ozargold,

JonathanJonagoldJonagored, Golden

0%0,42%0,83%1,67%2,5%

3,33%7,82%

Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea

Domeniu de aplicarePutem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva

diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă defluturi şi fluturi făinoşi.

În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are

dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scurădistanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5km înainte de adolescenţă.



Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. În plus, putem distinge tratamentulfocarelor de afide. Când luptăm mai repede împotriva acestora, există un pericol mai mic de infestare a întregiiculturi. Că chrysopele prădătoare, putem crea o populaţie. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera.Avantajele lui MC-500 System

• Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului, larvele suntambalate separat în celule mici. Aceste celule formează împreună un fagure. O multicelulă (MC)conţine 500 de larve.

• Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer.

• Deoarece sunt insecte primitive, rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare.• Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi.• Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi, tripşi, aleurode.• Cu sistemul MC-500, suntem siguri de o calitate în plus, introducerea este uşoară.

Schema de luptă

• Primăvara, când afidele sunt prezente tot mai mult, introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 orila 2 săptămâni).

• În focare, trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile.• Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel

încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate.COLEOPTERE

Astăzi, cunoaştem mai bine şi atacurile, şi biologia agresorilor, ceea ce, cu ajutorul arsenalului nostruchimic şi biologic, ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.

Din 27 ordine cunoscute, 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.Este vorba de coleoptere, de diptere, de hemiptere, de himenoptere, de lepidoptere, de neuroptere şi detisanoptere. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi omultitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”, ele jucând un rol important în echilibrele biologiceca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale(păsări).

Aceste specii formează sisteme complexe, numite comunităţi, care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor, inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre, dar care

sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Le vom clasa în funcţie detipul de culturi unde apar ca şi devastatori:

1. Coleoptere devastatoare în viticulturăO perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţiivinurilor. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie, vespere, altise viţei devie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie.

Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulaeEste vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm, colorată uniform cu reflecte metalice

mergând de la verde arămiu la roşu granat. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cumeste cireşul. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie, se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor.

Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când seinmulţesc rapid, în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzatede femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor.

Pentru a lupta împotriva acestui devastator, trebuie ca în faza de preînflorire să sesupravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.

Vespere sau Vesperus xatartiAltise viţei de vie sau Altica ampelophagaOtiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus

2. Coleoptere devastatoare în arboriculturăO singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură, este vorba de xileborul disparat sauXyleborus dispar. Este dăunător mai ales merilor, perilor, prunilor, caişilor.3. Coleoptere devastatoare pe culturile de legumeSunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: - bruche fasolei

- bruche mazării- crioceres sparanghelului- altise cruciferelor - ceutorhynques- sitone mazărei

4. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere



Monocotiledonatele, gramineele, cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj, au rădăcinile devorate deelteride degenul agriote; gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice; tinerele spicehrănesc rutelidele adulte (Anisoplia); frunzele sunt distruse de hispine.

Coleoptere auxiliare culturilorPrintre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate, un anumit număr sunt inmici naturali

ai devastatorilor culturilor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau maimulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Se

disting 2 categorii de auxiliari:- paraziţii sau parazitoidele, a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă- prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Mămăruţa cu două puncte este unredutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide, acarieni şi psile. Mămăruţa prădătoare este eficaceîmpotriva acarienilor din livezile de meri.

ConcluziiLupta biologică cuprinde trei riscuri serioase:

- nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şidevine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i le-a impus.

- Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşigăsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural

exersat asupra restului faunei locale, adică vis-a-vis de un complex de specii.

Combaterea afidelorMămăruţa, prietena grădinarului

Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţacare devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.

Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.Un pesticid „Bio”

Purinul de urzică, ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate înapă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Să se pulverizeze pe zonele atinse.Anumite plante îndepărtează afidele

Este cazul:

- garoafelor de inde- mentei- sarriette- cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.

Dimpotrivă, altele le atragEste mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi:- verzele- mazărea- roşiile- fasolea- trandafirii- florile ornamentale- arborii şi arbuştii (pin, ulm, frasin, stejar, mesteacăn)

Secretul care trebuie ştiutsă se evite aporturile excesive de azot, deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.

Conversia livezii

Faza de conversie, fixată pe 3 ani, corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia, practicileculturale sunt profund modificate. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţindinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate dinsoluri.

Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememleeconomice şi deci pot fragiliza exploatarea. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu unschimb brusc şi traumatizant pentru livadă.

Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.



Fertilizarea organicăDin punct de vedere agronomic, trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate

provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie

suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice.Schimbarea disponibilităţii elementelor majore, aduse sub formă organică va perturba de asemenea

funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.

Vitalitatea liveziiO puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Atacurile afidelor,acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Este deciimportant să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.

Solurile foarte poussants, o fertilizare excesivă, mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemeneafactori care măresc vitalitatea arborelui.

Rezervele de InoculumReuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.

Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţiifitosanitare.

Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune

măr: afide, acarieni păr: afidă, acarieni piersic: Monilia, afidecireş: Cylindrosoprioză

cais: Monilia

Pregătirea conversieiEste vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru

a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprindedemarările administrative de conversiune. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiuneaoficială pentru a facilita apoi conduita livezii.

Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai multsau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%; concurenţa ierbacee va fi

mai importantă; nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă; paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.

Conversia practică

Post Practicăconvenţionalămajoritară

Practică dorită înAB

Dificultatea tehnică Cost

Fertilizare Îngrăşământmineral;Analiza chimică asolului;Analize foliare

Amendamente şicomposturi;Analize foliare;analize de sol

**

**

**

**

Gestoiunea ranguluişi interrangului

Dezierbare chimică;Înierbare degraminee

Muncă mecanică,termicăMulciGestiune înierbării

**

***

***

*Lupta împotrivainsectelor

Insecticide Tratamente punctualeApropiere globalăRestaurarea biodiversităţiianimale şi vegetale

*** **

Lupta împotriva

bolilor

Fungicide, curative

după reţelele deobservaţie şiavertizare

Tratamente

preventiveAlegereamaterialului vegetal

***

**

*

*

Regularea Rărirea chimică, Rărirrea manuală * ***



incărcăturii manuală în măr

* tehnicitate şi cost moderate** tehnicitate şi cost intermediare

*** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat

Gestiunea solului

FertilizareÎngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Trebuie să aducem livada la un nouechilibru vital. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţiimacro(limbrici, collemboles) şi microorganismelor(bacterii, ciuperci).

Profilul solului este o etapă importantă, dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizăriioptimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută laînceputul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor, magneziu ...)fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinaledeci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.

Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şiminerale.

Conversia „administrativă”Demarările administrative efectuate

În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini aagriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „înconversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată.

Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice:- notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de

conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică, dupăDirecţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare.

- angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze decertificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de controlefectuat de un organism certificator.

Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţinăîntr-o lună.

Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi decertificaţie.

Utilizarea pasarilor ca si auxiliari

Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică.Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptăintegrată, nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici), dar şi numeroasemamifere şi mai ales liliecii.Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Această diversitatefaunistică este legată de diversitatea environmentală. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri, vom găsi doar 4-5 specii de păsări.Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri,regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă, etc.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Pede altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.

Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Cuibarele din betonsunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Acestea fiind spuse, cuibarele nu ajung,adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală, planuri de apă, etc. Cuibarele sunt plasate în mediusau în livadă. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Reproducerea piţigoilor înlivezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.

Există o teritorialitate la fiecare cuplu. De alfel, ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizatiarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci, căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul dedependenţă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este

limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).Dincolo de rolul strict de auxiliar, aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele desarcini. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Nu este deloc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.



CULTURI ASOCIATE

Culturi associate de arbori cu usturoi

♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insecteledaunatoare din plantatii.♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii

♦ Rozmarinul, lavanda, cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv, cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv♦ se pot realiza preparate din ardei iute, ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele

Buruienile

In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun saneaparat numai rau. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele decultura. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. Dar daca s-ar efectua o analiza maiatenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile

joaca si un rol pozitiv in agricultura.A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambelein acelasi timp. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie oabordare mai realista.Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in:-evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate-mentinerea unei bune structuri a terenului-mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia; o mobilizare rara duce lainstalarea de radacini puternice si de rizomi-alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale-reducerea stocului de seminte-practicarea semanatului fals

-utilizarea tesalei de buruieni

MULCI biodegradabil

♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi)

SocietateaAHLSTROM Sequana (mulci negru)ARJO Biocell (mulci bej/negru)

Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu cresterelenta sau in zoonele cu vanturi puternice.Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal".

♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester

- Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester.

- Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Degradarea lui serealizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol

- Mater-bi,realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont, Azcos,

Barbier,Deltalene, Guerin, Hyplast



Compozitie Societatea Denumirea CuloriCo-poliester Prosyn Polyane Biopolyane NegruAmidon plus copoliester Ulice Limagrain Fiberplast NegruAmidon plus coploiester Novamont (producator) cu

societati colaboratoare:Maer bi cuvariantele:

Deltalene Biolene Maro/negruHyplast Hytimulch tip 1 şi3

Verde/negru

Barbier Biofilm Verde/negru/maroGuerin Guerin VerdeAzcos Biotello 15 B negru

Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002)

Degradare Mulci 40 zile (z) 60 z 80 z 100 zrapida Hytimulch

Tipul 3 (verde si negru) precum sitipul 1 (verde)

4 5 5 5

intermediara Biolene (maro)Biofilm (negru)

12

32

44

44

lenta Hytimulch tip 1 (negru)Biopolyane (negru)Biotello (negru)

112

112

232

232

♦ Culoare

Produsele sunt fie transparente, verde deschis sau inchis maro sau negre.

♦Grosimea: 15-20 de microni

Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.

Ordre: Heteroptera - Famille: AnthocoridaeDescriere

Orius sunt

punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Adulţii: acestehemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi, o gură triarticulată dispusă sub faţa ventralăa capului,

cuneus neted în hemelytre, prezenţa ocelilor pe cap.Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului.

Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar, nervură).

Ouăle (0,4mm) incolore sau albe, au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat,ornamentat sau colorat în mod caracteristic.

Ouăle:

CiclulAceste hemiptere sunt heterometabolice, au metamorfoze incomplete. Antocoridele îşi petrec iarna la

stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate, sub scoarţă, sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul.Din prima primăvară, adulţii ies de la hibernare, îşi reiau activitatea, se reproduc şi ovodepunerea începe

la 2-3 zile mai târziu.Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. La această

temperatură, dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare, în timp ce

al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile.În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni.

Relaţia cu planta



Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari, vegetalul, pare să aibă un loc mare.

Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentrua-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimuluicarnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii.

Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor, rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. Le găsim şi în mărăcinii de arin, pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor.

Polenul poate constitui o sursă nutritivă, dar în general insuficientă la stadiul de adult.Preferinţele speciei, disponibilitatea prăzilor, influenţele factorilor de mediu (climat, intervenţia umană)vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor.Prăzi atacate

Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi, care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere, afide,acarieni, tripşi, fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale.

Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. La fel ca şi mămăruţele, acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Aceasta permite, printre altele, un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Totuşi, capacitatealor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi, deoarece câmpul lor deviziune nu depăşeşte capătul antenelor lor.

Ele descoperă prada prin atingere, o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate înstileţi, care formează un ac, ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Câteodată ele omoară mai multe prăzi

decât au nevoie pentru a se hrăni.Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae, sunt de altfel generaliste mari.Utilizarea în metoda de luptă

Cu o voracitate şi o fecunditate medie, dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hranăvegetală, heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Eliminate în general de cătretratamentele insecticide repetate, ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările lupteiintegrate au fost aplicate. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de cătrediferite mijloace:

- multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. Insidiosus)- creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate, de rezervoare care au un

efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin, sălcii şi favorizeazăînierbarea în interlinie.

Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante

perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora.

Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii

Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factoricare trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente; este cazul texturii (nisip, nămol, argilă), pantei, exteriorului şi profunzimii. Trebuie deci ales un solcare să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Pe lângă factorii pedologici, microclimatul solului areo mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supusegerului. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Trebuie aleasă oamplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului.Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate sădevină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Este preferabil să se aleagă oamplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor.

Proprietăţile fizice ale soluluiSolul este constituit din elemente solide şi poroase. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie

una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul soluluişi de conţinutul său în naterie organică. Stabilizând agregatele solului, materia organică măreşte talia porilor şiameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă ostructură adecvată. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile degestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului.

DrenareaSolurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru, această

grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarearădăcinilor lipsesc,drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. Piersicii şi cireşii suntsensibili la asfixierea piciorului. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigurascurgerea excedentului de apă (gravitaţională). În loams argiloase, soluri cu drenaj sărac, este câteodată necesar



să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. În alte tipuri de sol, o linie la două rânduri. Ne puteminforma la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalareadrenurilor subterane.

Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Un orizont rău definit poate însemna oscurgere rea.

Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgoriiA. Plivitul şi plantele de acoperire

Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentruobţinerea apei şi a elementelor nutritive. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat;continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieştesemănarea plantelor de acoperire. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim, datorită problemelor decompactitate, de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori, plivitul riscă să deterioreze rădăcinile.

Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire:1. Reziduurile plantelor de acoperire, la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane, ajută

la reînnoirea materiei organice. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentrua stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică.

2. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului, plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. Previne de asemenea şi pierderile de elementenurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii.

3. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului, solurilelivezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. În ceea ce priveşte eroziuneaeoliană, este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Plantele deacoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi, în consecinţă, reducecompactitatea solului, îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj.4. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură.Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire.

Neghina multiflorală - Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii.Această gaminee germinează rapid, tot timpul, atunci când umiditatea este insuficientă, ea rămâne la stadiul destagnare. Sistemul său rădăcinar este dens, creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. În

plus, neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru aevita problemele de invadare. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura întimpul nopţilor geroase.Ridichea oleaginoasă - De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore, dar nu aduce atâtamaterie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Nu o putem semăna în amestec cu neghinamultifloră.

Alte plante precum secara, ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire, dar ele nu convine la fel demult ca şi neghina multifloră. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. În plus, ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperiredecât neghina multifloră, mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concureazădirect cu rădăcinile arborilor şi viilor.Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. În general,

materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus.Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate.

Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi înmacroelemente fertilizante.

Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. Cu excepţia paiului de grâu, toate materialelefurnizează aceeaşi cantitate de azot. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre, fânul de lucernă şimarcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. În consecinţă,contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Din contră, paiul de grâunecesită un complement de azot pentru ca să se descompună.

B. Plante de acoperire permanenteAvntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic,

doar că ele durează tot anul. De alfel, deoarece solul nu este niciodată muncit, riscurile de stricăciuni la rădăcinisunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu maisunt necesare. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Plantele de acoperire permanente



convin culturii de măr, păr şi prun. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici, trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive.Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului

Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii producfructe, sau trei - patru ani mai târziu. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantăriilivezii, trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1,5 m lăţime, toamna, acolo unde se prevede plantarearândurilor de arbori. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei

trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă, în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor douăculturi. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Dacărezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar, trebuie înfundat într-un sol necultivat, adicăînaintea seminţelor. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. Seseamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Terbuietunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. În podgorii, unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică, trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.Specii de gazon preferabile

Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale:- să fie adaptate la umbra parţială- aă reziste la maşinăria grea di livadă- să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund

- îndepărtarea nematodelor şi insectelor - să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetăSpeciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase.Festuca roşie târâtoare

O dată implantată, această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă.Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi, atunci când popularea este adecvată,fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilăşi care o însămânţare puţin profundă. Dotată cu un sistem rădăcinar dens, ea desparte populaţiile denematode.Festuca crescută

Comparată cu gramineea precedentă, fetuca crescută este mai groasă, mai vuguroasă şi eanecesită tăieri mai frecvente. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multăconcurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a

solurilor,puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac, şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşietârâtoare. În plus, ea ţine nematodele la distanţă.Neghina vivace

Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi, datorită adaptării ei la timpul răcoros,elimină buruienile primăvara. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile.Plante pentru acoperirea solului în amestec

Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele.De exemplu, amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă,fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Deşilongevitatea trifoiului alb este scurtă, putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul degraminee pentru a fixa azotul din aer.Lupta împotriva gramineelor nedorite

Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit dehouppier , trebuie distrusă toată vegetaţia. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. În general, un singur tratament, făcut primăvara, ajunge pentru a distruge vegetaţia dintimpul întregului sezon. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada înloc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii.

Acoperirea cu paie, care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic, este eficace pentrucombaterea vegetaţiei sub ramuri. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elementenutritive, culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile deumiditate prin evaporaţie. Pe măsură ce se descompune, el aduce solului elemente nutritive precumazotul şi potasiul. Comparativ cu mormalele,temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicateiarna şi mai scăzute vara. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie , se numără şi multiplicarearădăcinilor şi câteodată, intensificarea activităţii microbiene în sol. Se întinde culcuşul de paie atuncicând solul este umid, de preferinţă toamna.

În prezenţa unui culcuş de paie, trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru aîmpiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cmde la fiecare trunchi.



Fânul, paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient degros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri.

Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie.

FEROMONI

1 Harmonia – System

AplicareÎn principiu, putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi, nu doar în

culturile protejate dar şi în câmp deschis.Pentru culturile acoperite, se recomandă să se pună larvele în focarele de afide, pentru a le extermina

imediat.Pe câmp, ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi.

Avantaje1. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi.2. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C.

Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă.3. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi.

4. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare, ele sunt foarte mobile şi sunt capabile sălocalizeze şi să distrugă focarele de afide rapid.

5. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentruom şi natură.

6. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Larvele, pupele şi adulţii sunt uşor de observat.

Efecte secundareDin datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace.

Harmonia-SystemHarmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi.

Schema de luptă1. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Nu

aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari.

2. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la otemperatură de plus minus 100C.

3. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. Se recomandă să seintroducă local în apropierea coloniilor de afide.

4. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Se sfătuieştesă se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Controlaţi în fiecare zi şirepetaţi dacă este necesar.

2. Isomate-C (feromonul carpocapsei)De scrierea produsului

Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţiactivi ( (E, E)-8,10-dodecadien-1-01, 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). Acest feromon este o copie sintetică a

feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. În natură, feromonul serveşte ca şiindice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Isomate-Cacţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare, ceea ce amestecă indiciile naturaleutilizate de mascul pentru a găsi femela. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat, numărul deouă viabile depuse este restrâns, ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţialarvară ulterioară. Contrar insecticidelor tradiţionale, Isomate-C nu omoară dăunătorul.

Isomate-C, preparaţia comercială, constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cmlungime, subţire, care conţine 155 mg din formula de feromon. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp deaproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fiagăţaţi pe ramurile arborelui. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine înloc o dată agăţat pe creangă.

Isomate-C este acceptat de SUA, Chile şi Argentina.Folosirea

Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotrivacarpocapsei prin confuzie sexuală. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al



arborelui. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată, la frecvenţa de 1000-2000difuzori pe hectar.

Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C.Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri, peri, gutui şi alţi arbori gazdă. Imigrareafemelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace.Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea laconsolidarea eficacităţii tratamentului feromonal.

Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară, vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale.Protecţia fiinţei umane

ToxicitateaDatele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută

atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani:DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p.c.); toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p.c.; şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5,26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14zile. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivalămergând de la leger la uşor la moderat. Totuşi, la 72 de ore după tratament, ochii şi-au revenit la normal.Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani, dar nu duce la reacţiade sensibilizare în studiile asupra cobailor.

Expunerea prin alimentareCum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă, singura expunere a fructului la produseste datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C dupămodul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltatedin livezile tratate.Protecţia mediului înconjurător

ChimiaDatele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă, coeficientul de

împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor.Date despre fototransformarea feromonului în sol, apă şi aer nu au fost prezentate. Totuşi, principala

materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea, care necesită adăugarea la preparaţiacomercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare.

Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de

carpocapsa femelă. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri.

3. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-PPentru folosirea la piersici şi caişi

Mod de folosireEste foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat.Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în

interiorul livezii. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P.Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este

foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea

perceur al piersicului.

1. culturi: piersic, nectarin, cireş, prun şi cais

2. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa)3. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar; câte un difuzor pe arbore. Un maxim de 625 difuzori

pe hectar.4. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui.5. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. O singură aplicare va

ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Consultaţi consilierul local în producţiafructiferă pentru a determina perioada de aplicare.

6. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Totuşi dacă unnumăr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate,deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Măsurile care se iau sunt următoarele:

a. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi.

b. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon.c. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace.d. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide.



Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide.Este nociv dacă este ânghiţit. Evitaţi contacul cu pielea, ochii şi hainele. În timpul manipulării produsului purtaţimănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun dupăfolosirea produsului. Nu contaminaţi apa de irigare, lacurile, râurile atunci când aruncaţi acest produs.Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Consultaţi undoctor dacă iritaţia persistă. Aduceţi recipientul, eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voila consultaţia medicală.

Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome.Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat.Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi dupăreglementarea provincială în vigoare.Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincialăîn vigoare.Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă.Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare.Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa felîncât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie.

4. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului

Mod de folosireEste foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este

indicat.Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în

interiorul livezii. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul deconfuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului.

Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benziîn jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarecemodul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionaleomologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului.

Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Insectelerezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent înaceleaşi livezi. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei:

Acolo unde este posibil, să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insectedintr-o livadă. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an.

Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea,luarea datelor şi care face loc metodelor culturale, biologice şi alte mijloace de luptă chimică.

Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate.Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru

a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă.1. Culturi: piersic, nectarin, cais, măr şi păr.2. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta).

3. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Se agaţă un difuzor pe arbore. Un maxim de 375difuzori la hectar.4. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0,7-1 metru de vârf. Difuzorii agăţaţi

prea strâmt pot provoca plăgi. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută înacest scop.

5. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Difuzoriieliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare.

6. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate dinaceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate, deplasarea acestor femel va reduce nivelulcontrolului obţinut. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentrulivada tratată. Măsurile care se iau sunt următoarele:

a. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi.b. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon.c. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace.



d. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide.Este nociv dacă este ânghiţit. Evitaţi contacul cu pielea, ochii şi hainele. În timpul manipulării produsului purtaţimănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun dupăfolosirea produsului. Nu contaminaţi apa de irigare, lacurile, râurile atunci când aruncaţi acest produs.Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Consultaţi undoctor dacă iritaţia persistă. Aduceţi recipientul, eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi

la consultaţia medicală.Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome.Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat.Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi dupăreglementarea provincială în vigoare.Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincialăîn vigoare.Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă.Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare.Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa felîncât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie.

GRANUPOM

Nr crt.

Caracteristici Descriere

1 Tip insecticid Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotrivacarpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella)

Mod de actiune Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. In sistemuldigestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule devirus. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare.

Selectivitate Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Insecticidul nulasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. De

asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. P-hul solutiei trebuie sa fiecuprins intre 6,5 si 7,5.

Perioada deaplicare

Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Momentul trebuie determinat exact cuajutorul capcanelor cu feromoni. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate laintervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Daca in finalul sezonului maiapare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna(august-septembrie). Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mairuidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).

Momemtulefectuariitratamentului

Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza.

Doza 300 ml/ha in 1000 l de apa. In general 4 tratamente sunt suficienteConservare sitransport

Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Seconserva la o temperatura de 5 grade Celsius.

BIOFORCE Nr crt. Caracteristi

ciDescriere

Conţinut - produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillumnodosum, o alga marina activa si nutritivva. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K 2O hidrosolubil (4,6 %) fiind disponibil imediat pentru plante.

Utilizare îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum

nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii inculturile pomicoleAmbalare disponibil in bidoane de 5 lConservare se conserveaza la rece



Doza Buton verde (stadiul F) 1,5 l/haButon roz (stadiul G) 1,5 l/haÎnceputul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/haLa sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

-AUXILIARI

1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri)

Nr crt.

Caracteristici Descriere

1 Biologie Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polenconsumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocorisse granesc in egala masura si cu ouale de psyilla

Introducereartificiala

Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Ingeneral sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte.

Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte deinflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte.O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se potefectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-edirect pe pomi.

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani)

Nr crt Daunatoricombatuti

Caracteristici

1 Myzus persicaeAphis gossypii

Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele deAphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupacare noul parazit in cateva zile paraseste mumia.

Momentulintroducerii parazitului

Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate(ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura.Trebuie introduse 25 de boxe /ha

Ambalare produs Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate.Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit casi support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare.

Avantaje Poate fi aplicat in diferite culturiPoate fi introdus preventivUn mare numar de oua pe femela

Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4. Capcana "McPhail"

Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Muscafructelor)

Ambalare Se livreaza 10 buc intr-un ambalajAvertisment Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor

mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.



4. Capcana "Pâlnie"

Combatere Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina

Ambalare Se livreaza 10 buc intr-un ambalajAvertisment Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG

Preparat Bacillus thuringiensis var. AizawaiConcentratie 15000 germeni/mgSolubilitate Granule solubile in apaAmbalare Saculeti de 500 g

6. Scutello 2x VP

Preparat Bacillus thuringiensis var KurstakiConcentratie 32 000 germeni/mgSolubilitate Pudra muiabilaAmbalare

7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza)

Combatere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosaeAphidoletes combate peste 70 de specii de afide

Livrare Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestecde vermiculit

Introducere Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cuaceasta solutie.Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervisau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pefocare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2.

Avantaje Poate fi aplicat pe mai multe culturiAre o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie

8. BIO - BOX

Obiectiv Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie decartonSpecii Aphidius colemaniMetoda de alpicare Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in

cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

9. BIOSHOWER

Continut Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasiMod de actiune contactCombatere Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricoleDoza 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie)Utilizare Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

10. BIOSWEET



Combatere Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Continut Solutie zaharata ce contine 66% glucozaDoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System

Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentaleimpotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură

În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă înintroducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat.

Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide estecalificată ca şi luptă microbiologică.

Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare

pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiilesale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică.

Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijlocde luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată.Ocrotirea entomofaunei

Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor suntnumeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit.Lupta biologică

Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte acazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de

slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt:- creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene;- importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de

măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încăefectuate astăzi;

- exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus;

- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc.

Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale

Ordini şi familii Principalele genuriInsecte prădătoareColeoptera- Coccinelidae Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus- Staphylinidae Oligota, Tachyporus, StaphylinusHeteroptera- Anthocoridae Orius, Anthocoris-Miridae Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma,

Heterotoma-Nabidae Atractotomus, Himacerus, Nabis Nevroptera- Chrysopidae Chrysopa

- Hemerobidae Hemerobius, Micromus- Cogniopterygidae ConwentziaDiptera- Syrphidae Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva



- Chamaemyiidae Leucopsis- Cecidomyiidae AphidoletesAcarieni prădătoriGamasida- Phytoseiidae Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, NeoseiulusActinedida- Anystidae Anystis

- Stigmaeidae Zetzellia- Trombidiidae Trombidium, AllothrombiumPăianjeni Numeroase specii toate prădătoareInsecte parazitoideDiptera- Tachinidae Pales, Agria, Phryxe

Ordini şi familii Principalele genuriHymenopteraIchneumonidea- Ichneumonidea Itoplectis, Ephialtes- Brachonidae Macrocentrus, Apanteles

- Aphidiidae Aphidius, Trioxys, PraonChalcidoidea- Trichogrammatidae Trichogramma- Encyrtidae Encryrtus, Ageniaspis- Aphelinidae Aphelinus, Encarsia, Aphitis- Pteromalidae Eupteromalus, Asaphes- Eulophidae Eolophus, TetrastichusMicroorganisme patogene Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chinezeHarmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide.

S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poatefi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces

quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitareainstalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizareaunui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchivirulent din aceeaşi specie.

Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diversemotive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Lupta microbiologică

Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii;este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.

În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recentizolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă.

Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produselefitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul deactivare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate decivaria în funcţie de condiţiile climatice.

De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Lupta biotehnică

Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.

Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.Lupta biologică în arboricultura biologică

În arboricultura biologică, lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină peideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice desinteză.

Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totultrebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.



Lupta biologicăEste un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă, devorândul de către unul

din inamicii săi naturali. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor, ciupercilor, viruşilor, nematodelor, peştilor şi mai ales laalte insecte, prădători sau paraziţi. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalatăîn California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi.

Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de micro-

himenoptere, tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui, larva acestora omorând astfel devastatorul.Este o metodă eficace, dacă este bine aplicată, şi nu afectează mediul înconjurător.Cuvintele luptei biologice

Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”.

Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între douăfiinţe vii:

- ţinta (luptei) este un organism nedorit, devastator al unei plante cultivate, buruiană, parazit...;- agentul de luptăeste un organism diferit, cel mai adesea un parazit, prădător sau un agent patogen, care

îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa.Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns.

Prădătorii se disting de parazitoide. Există paraziţi de ouă, de larve, de nimfe. Biologiile lor sunt variate şirelaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe.

Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă, o bacterie, un virus, o protozoare. Agentul patogen se multiplică în gazdă şicauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor, prin septicemie, câteodată prin emisia unei substanţe toxice.Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu.

Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte, fără anecesita o nouă intervenţie, vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. În cazul acimatizării reuşite şi deeficacitate suficientă, lupta biologică se efectuează singură, auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent înrepresiunea devastatorului. Suntem în cazul luptei biologice clasice.

Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos, ne aflăm în cazul luptei biologice inundative.

La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. Are ca şi principiuintroducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. Aceştimasculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali,

şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere, 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă.Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene,

fie ca şi materie activă fitofarmaceutică, fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată.Alte metode nechimice

Metodele mecanice: bătătorul de muşte, băţul, peria, foarfecele, dar şi barierele şi ambalajul, lipiciul,etc.

Metodele fizice: frigul, căldura, micro-undele, radiaţiile ionizante, infrasunetele, ultrasunetele, UV, etc.Metodele psihice: Momelile, capcanele, speriatorile... cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea

capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare, cu atractivi alimentari, feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare, sunete de alarmă înregistrate,etc.

Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente, plante întregi care opundevastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. Estevorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante.

Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie.Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin

rărire, uscarea superficială a solului, eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură, înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor, etc.

Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90,lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice întremasculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.Astfel,masculii şifemelele nu se vor mai întâlni,ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei dedevastatori.Femelele îşi depun ouăle sterile.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înaintede perioada de împerechere.Utilizarea acestor feromoni

Astăzi,aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii,pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella, Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).



Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor,în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha,chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis,Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.

Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.O tehnică dedifuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.

Limite şi perspective ale acestei metodeEficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul deinfestare,extinderea culturii,prezenţa eventuală a gazdelor secundare,... .Dacă populaţia vizată este preaimportantă,masculii ajung să îşi găseacsă femelele.

În schimb, o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesareîmpotriva fluturelui viţei de vie,difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.

Astăzi,lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate,dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.

Rapănul mărului (Venturia inaequalis)

În agricultura biologică, doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Astăzi

produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei:

- aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata deumectare deci intensitatea contaminaţiei. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.

- Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfuluiînmuiabil. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării, heliosulful (sulf înmuibil 70%+ uleide pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.Totuşi, înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Este de observat căefectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.

- Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importanteatacuri. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.

- Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.- Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. De altfel sulful are o acţiune

de contact prin vaporizare. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuimdozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijloculsezonului.

- Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei desensibilitate (înflorire-legare)

Lupta eficace împotriva afidelor

Semne de infestare şi pagubeAfidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze, ramuri, tulpini sau rădăcini, şi făcând acest

lucru pot să le transmită boli.Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene, de obicei pe partea inferioară; ele pot să se usuce

sau să se ofilească. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiformecauzate de umflarea ţesuturilor plantei. Aceste gogoşi, care devin adesea brune, conţin numeroase afide la toatestadiile de dezvoltare.

Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere, lichid dulce şi vâscos. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Fiind dulce, mierea atrage un număr mare de alţidevastatori cum sunt furnicile, muştele şi viespile. Câteodată, mierea se acoperă cu un mucegai negru care îiconferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri.Prevenire

Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru aîmpiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare.

Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate planteleinfestate.

Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferareaafidelor.



Reprimaţi orice infestaţie nouă. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonuluide creştere.

Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Preveniţi astfel apariţia bolilor şiformarea noilor colonii.Metode de luptă

Primăvara, pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăleafidelor în hibernare.

Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide;repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină.Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Folosiţi o preparaţie comercială de

săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4litri de apă.

Săpunurile pot arde frunzele. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aşteptedouă zile pentru a observa reacţiile plantei. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori.Atrase de galben ...

În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe margineavaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.

Deoarece afidele sunt atrase de galben, vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cuapă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi; afidele vor pieri prin înec. Aceastămetodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor.

Hârtie de aluminiu ...Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele.Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate.Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii ...

Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Unele sunt mirositoare, altele produc un ulei careîndepărtează afidele. De exemplu, dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune.Insecte utile

Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor.Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele, viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul

unor capcane dulci.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele înghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici,care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane, este suficient să se fixeze o bandă cu feţe

duble la baza aracilor sau a ghivecelor.Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele

sau arborii infestaţi.Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti; presăraţi-le în jurul plantelor infestate.

După ce vor ieşi, larvele vor ataca afidele. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpulsezonului de creştere.

AfideTestul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea, distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Eseul conduce încadrul programului comparat, asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un

tratament cu Biophitoz la 0,35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Rezultatele dau o mai bunăeficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile, remanenţa nu estesuficientă.La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Strtegia de luptă pe bază deulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Aceasta probă a evoluateficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini încomparaţie cu un martor şi un extract de neem. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).

Fertilizarea şi întreţinerea soluluiGestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. 4 la 8 tratamente pe bază de lgeau fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. La nevoie, aporturile sunt îmbogăţite în calciu, fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).



Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cuajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză, lamă). Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe anîn funcţie de exploatări

Protecţia fitosanitarăToţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării, cuprul împotriva rapănului, virusul granulozeiîmpotriva fluturelui, ulei de petrol, pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.

Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnicade luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cuscopul de mării eficacitatea produselor.Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cuprumetal pe ha şi pe an). Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2,8 tratamente pe an. Frecvenţa treceriivariază de la 2 la 6. în ceea ce priveşte carpocapsa, numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la0 la 16 treceri cu o medie de 7,4 tratamente pe an. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la1000 de fructe pe recoltă, 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şicâteodată importante.

Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.

Culturi asociate

Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt- o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere- şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produsnatural.

Pentru a îndepărta insectele dăunătoare, putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare.Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol.

Iată câteva exemple:Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi, în grădina de zarzavat sau aproape de

trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare.Capucine, cu parfumul său de piper, va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din

arborii fructiferi. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace.Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Astfel, răsadurile de

usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica, ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumattoamna.

Salvia, levănţica, rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. La intrarea în casă, busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. Muşcata este recunoscută pentru

îndepărtarea insectelor care înţeapă.Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine.Rue, plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice, le va

îndepărta prin mirosul său acru. Aseastă plantă nu este comestibilă, dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. Are flori de culoare galbenă.

Nu va exista un miracol, dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Tendinţa este acumade a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de culturăcare reduc impactul bolilor şi insectelor. Aceasta se numeşte luptă integrată.

Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri:compararea metodelor chimice şi biologice

Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Merele atinse trebuie să fieretrase de la vânzare, ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică.

Viermele din măr este larva unui fluture, carpocapsa. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizateîmpotriva acestui parazit după trei mari modalităţi:

- În livezile cu agricultură biologică, doar metodele de luptă biologică sau biotehnicesunt autorizate. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual desinteză, analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculiieste emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Substanţa saturează mediul şi



masculii devin incapabili să localizeze femelele. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui, carpovirusina.

- În livezile cu protecţie integrată, confuzia sexuală a masculilor este utilizată şicompletată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice.

- În livezile cu protecţie convenţională, lupta chimică este privilegiată cu tratamenteaplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei.

Trei ansamble de rezultate, privind acarienii, insectele şi păsările, se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă:- Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii, păianjenul dăunător culturii în

cazul depunerii ouălelor. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinsecomparativ cu celelalte două modalităţi. În livezile cu protecţie integrată prezenţaacarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Doar livezileconvenţionale, unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii.

- Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică, caracterizată de prezenţainsectelor prădătoare generaliste. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţieintermediară. La protecţia chimică, biodiversitatea este mai redusă şi cortegiulinsectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide.

- În sfârşit în cadrul experimentării, piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentăîn cele trei modalităţi, dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere aouălelor este mai redus, procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu seobservă o a doua depunere de ouă.

Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară înlivezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională, la fel ca şi costurile de protecţie. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui, afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicateîn agricultura biologică. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şide valoarea mai mare adăugată produselor biologice.

Paralel, cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei, construit pe baza toxicităţiiintrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică, apoi protecţia integrată, apoi protecţia convenţională. Totuşi,

utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor înmediu, livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. Distorsiaclasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agro-environmentali, foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori, trebuie să fie mai întâi etalonaţi prinobservaţii în situaţie reală.

Mărul cultivat pe propriile sale rădăciniAnumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an, fără intervenţia omului. Studiul funcţionării lor a permis

descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării:• O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare;•

Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare;• O fructificare natural moderată;• Un singur fruct pe inflorescenţă.

Înrădăcinare puternicăTestele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă

bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şiun echilibru care îi sunt proprii. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate.

La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de

sol

În general, în lume, arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru aadapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare

şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9.



Planta, întreagă, pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitateS-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o

maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9.

Global, dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel:• Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini; în condiţii favorabile vigorii arborelui, prezenţa unei pungi

terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Acest pasaj de la o creştere

monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a douăreiteraţii pe trunchi în al patrulea an.• Pe ramurile fructifere, mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia

rămurelelor restante. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate.Astfel, aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. În al patrulea, al cincilea şi alşaselea an, 24, 25 şi 24 fructe sunt produse, fie şase sau cinci fructe pe cm2 de secţiune din ramură fărănici o intervenţie.O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce, regulate şi de calitate

Foarte adesea, şi mai ales în Europa, conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente caşi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată .

Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtatde livada convenţională:

• Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire;• Plantat pe propriile sale rădăcini;• Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului);• Fără talie;• Fără rărire chimică şi nici manuală;• Cu o prospecţie rădăcinară extinsă, făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare

ecologic satisfăcătoare;• Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară.

Fructificarea limitează creşterea arboreluiÎn livadă, vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie

rezolvată. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm, o canalizăm.

Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Forma, edificiul şiarta de a le stabilii contează puţin.Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor

Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Săse cureţe bine plăgile, până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant.

Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002.Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor:- insecticid uleios- ulei mineralulei de rapiţă.Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi.Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi, pâslire albă pe mlădiţele şi frunze.Prun şi cireş – muguri umflaţi, înaintea apriţiei primelor flori.

Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru.Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate, galbene, găunoase.Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări, şi ulceraţii pe crengi) şi

monilioza.Piersic stadiul B-C: mugur umflat. Beşicarea: primele frunze sunt umflate, deformate gălbui apoi

roşiatice, mlădiţe deformate care se cangrenează. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice.Se tratează cu Thirame, Zirame, cupru, dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Săse trateze pe timp frumos. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire.

Cais stadiul B-C, înaintea mugurilor albi. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleiosşi cupru, să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. Stadiul după mugurii albi – monilioza, boala ciuruirii şifăinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş.

Duzii – Murul, la înmugurire. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Dacă sunt afide: Veralin CD0,5%.

Coacăz şi Cassis la înmugurire. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral.



Focul bacterian

Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie aacestor simptome pe tot asamblu tulpinii. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul.

Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutulşi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială, la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15oC pentru ca bacteriile sale să acţioneze.

Boala se transmite prin aer, albine, păsări şi om. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate petrunchi sau de gridină. Totuşi, bacteria infestează cel mai frecvent florile, a căror ţesuturi sunt foarte fragile, apoi progresează sub scoarţă cu seve.

Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentalăsensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală.

Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori

Relaţii ăntre plante şi insecteÎn sânul unei biocenoze, relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice,fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. Schematic, într-o livadă, se disting cele trei niveluriurmătoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi, nivelul secundar constituit de insectele devastatoare(fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor); acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători).

Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori, dintre care cel mai importanţi suntclimatul, amenajările environmentale şi metodele de cultură.

Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintr-un punct de vedere calitativ, biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat.Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Dincontră, în termenul de diversitate, este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii dedevastatori şi de vegetali.

Pentru a proteja culturile, în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamentechimice. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor, fie local (luptă biologică), fie global.

Exceptând fitofagii cu regim larg, numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal.Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi, şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveştevegetalele.

Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori, va creştediversitatea fitofagilor, numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică laînceput, ea se stabilizează apoi. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor, care a atins un nivelridicat, nu mai creşte deloc.

Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor?Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii, este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu

fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un

refugiu pentru aceşti paraziţi.Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor

şi care permit hrănirea prădătorilor, mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. Este important să sefurnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire înciuda morfologiei lor, precum iedera de exemplu. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul deauxiliari prădători.

Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor caregăzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bineadaptate la un rol de protecţie.

Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectulgglobal este pozitiv, chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis.

Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru.

Cum se implantează vegetalele?



Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toatestraturile vegetale (ierburi, burare intermediară şi jet înalt).

Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură.Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor careacoperă o parte din sol de 10%.

Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Trebuieconcepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de

sezoane. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Să adăgăm aici şi rolul important pecare îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie; ei permit să lege între ei diferite elementecomplementare a unui peisaj: culturi, lemn, ţelini şi să echilibreze biocenoza.

ConcluzieStudiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de

cercetare. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Este vorba de a creştecomplexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente,caracteristice monoculturilor intensive.

Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic, asupramultiplelor repercusiuni asupra microcilmatului, regulării apei, fauna sălbatică şi interesul cinegetic.

Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fitranspozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic, cea a peisajului. Ele par să convină unei apropieri a

interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sauagroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi.Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini

compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă.

Exemplu de mărăcine, compoziţie şi funcţiiPlop hibrid (Populus x euramericana male)

Această clonă are o faună relativ săracă. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiulsău de parazitoide, şi un Psylle. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşterapid. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Este posibil să fie atacat decossus (un fitofag al trunchiurilor). Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum), ciupercă la careeste sensibil mai ales mărul.

Iedera comună (Hedera helix)Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises

prădătoare Anthocoridae (Orius subsp.), la fel şi pentru syrphes, Crysopes şi Hemerobes adulte. Ea găzduieştecoloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Afida constituie ultimele prăzi adiverselor mămăruţe. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent, împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori.

Laurul nobil (Laurus nobilis)Laurul găzduieşte o psylle specifică, Trioza alacris, care deformează frunzele în gogoşi. În acestea stă

iarna Anthocoris nemoralis, o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului, dar ale căreilocuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute.

Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus)Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice, Psylla alaterni. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) decătre Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10 oC). Curosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de posthibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies dinhibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Florile oferă în acest sezon resursealimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile.

Laurul tin (Viburnum tinus)Acest arbust cu frunze păroase şi persistente, găzduiesc o faună bogată, mai ales în antagoniste de afidee

şi în acarieni prădători, cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Ea măreşte capacitatea de



refugiu hibernal a mărăcinelui. Înflorirea este foarte precoce. Este printre primele vizitate de anumite syrphescare hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti.

Alunul (Corylus avellana)Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care

favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaisesMiridae. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi

mai devreme. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători.Soc (Sambucus nigra)

Socul este gazda unei afide specifice, Aphis sambuci, fără risc pentru cultură care poate să dezvoltecolonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Acestea găzduiesc în principal syrphes, Chrysopes şi mămăruţe înmai-iunie.

Frasin (Fraxinus angustifolia)Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi

foarte precoce. Frasinul găzduieşte o Psylle, Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Popularea frasinului este corelatăcu cea a părului.

Salcia marsault (Salix caprea)Cu dimensiuni modeste, această salcie are, prin caracteristicile frunzelor sale, o faună mai bogată. Estecunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor.

Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum)Această specie este bogat populată primăvara. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella.

Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai, multiplică o bogată faună de entomofagi. P. pulchellaeste o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul deadult. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul săschimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea risculuide înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsareaautomatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale.

Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri, mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Funcţiile sale sunt următoarele:

- să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prinînflorirea sa)

- să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente

- să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies dinhibernare

- dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi careîşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie, adesea printr-un factor de ordinul 5-10

- să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiescresurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de perisau înmulţiri sezoniere ale afidelor.

Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor, excludând esenţele care înfloresc înacelaşi timp cu părul, în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa.

P lante de acoperire a solului în cultura zmeurului

Zmeurul nu este o plante care stă la soare. El nici nu creşte în pădure, dar preferă în general răcoareaacceselor de pădure. În acest mediu, zmeurul, cu rădăcinile sale mai mult superficiale, îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Tulpinile care mor contribuie şi ele la

formarea unei pături la picioarele zmeurilor. Se pare că în nişa sa ecologică, zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă.În zilele noastre, puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului, cu toate că se acţiona

înainte cu ierbicide. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Acoperirea cu



paie poate păstra umiditatea, reduce fluctuaţiile de temperatură în sol, controla buruienile şi să creascărandamentele, mărimea fructelor, înălţimea tulpinilor, numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. Totuşiaceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N, un aport azotat suplimentar este necesar. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său, şi în cazul paielor, faptul că eleconţin în mod obişnuit seminţe de buruieni.

Efectul paielor asupra zmeurului

Efectul asupra fructelorTabel – efectul comparat al plivitului, pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.

Lungimea tulpinilor (cm)

Densitatea tulpinilor (număr pe 0,5 m2)

Randament în al 2-lea an(kg/4,5 m2)

Martor 59.5 9.2 5.44Plivit cu mâna 71.8 31.4 6.54 Napropamide 77.4 27.3 5.69Simazine 80.7 32.2 6.66Plastic negru 96.0 45.4 6.48Plastic alb 91.3 36.3 6.92Paie 105.1 74.4 11.11

Efectul asupra tulpinilorAcoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini, mai

lungi şi mai puternice. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) aobservat tulpini mai puternice.

Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Clark,Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite.Diferenţa era apreciabilă. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paiedecât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Goodşi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor, dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperitecu paie. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite, fertilizării. Generalizarea nueste deci posibilă.

Efectul asupra rădăcinilorPătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Aceasta ar produce mai

multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. De altfel,rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonatela mai mult de 30 cm profunzime. Într-un sol care reţine puţină apă, dezvoltarea sistemului rădăcinar superficialse poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite, deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.

Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.

Efectul asupra supravieţuirii răsadurilorSupravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Pe deoparte,

pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Pe de altă parte, pătura de paie

are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile deaugust şi septembrie sunt foarte umede.

Efectul păturii de paie asupra soluluiEfectul asupra umidităţii

Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. Mulciul de paie permite conservareaechivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Nu trebuie pierdut din vedere cădescompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii.

Efectul asupra temperaturiiPătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la

alta. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor.

FertilitateaZmeurul este o plantă nitrofilă, care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Utilizarea unei păturiorganice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţeîn acest element al zmeurului. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai



mici, simptome tipice unei carenţe de azot. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Nivelurile de fosfor şi potasiuerau totuşi superioare. Când se foloseşte paie, se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor,acest element fiind uşor eliberat de paie.

Materiale pentru pătura de paieFrunzele

Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Dispunem de10-15 cm de grosime la picioarele plantelor, având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă, deci trebuie folosite mai puţin.Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditateaacestora din urmă, mai ales a frunzelor de fagi.

PaielePaiele sunt materialele cele mai utilizate. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa

seminţelor de buruieni, graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. O metodărecomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înaintede utilizare pentru a face să germineze seminţele.

Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului saugerminarea seminţelor sale. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu, de orz şi de ovăz pentru a

controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator, mai ales în cazul paielor de ovăz. În exterior,diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibatrăsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur.

Talaj, rumeguj şi lemn fragmentatTalajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de

producătorii de zmeuri biologici. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop, care nuconţinea nici o scoarţă. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna.

Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur.Compost, gunoi şi alte fertilizante organice

Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Folosirea

gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţiacă va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nudăuneze maturităţii. Se poate aplica şi toamna.Plastic şi geotextil

Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Când răsaduriledeveneau mai mari, şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau, plasticul negru devenea dăunător deoareceîmpiedica penetrarea apei.Acoperirea cu paie în practică

Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri, este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulcila un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu sefolosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Este de preferat să se

îndepărteze.Grosimea cuverturii de paie

Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienilesă crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul.Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare; anumite tulpini mai slabe potsă aibă dificultăţi în penetrarea mulciului; ploaia penetrează mai greu în sol.Fertilizarea

În producţia convenţională, se recomandă să se adauge echivalentul a 6,6-8,5 kg de azot pe tona dematerial în funţie de acesta. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot, fenomen care se produce atuncicând microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul, privând astfel plantade azot. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu.Aplicarea mulciului în anul de plantare

Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare, sunt posibile următoarele acţiuni:• Se pune mulciul la început, pe plantaţie;



• Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori, apoi se pune mulciul în iunie;• Se pliveşte până la începutul lui august, şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri, apoi se

instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie.În cazul răsadurilor micropropagate, mulciul trebuie instalat imediat, deoarece plivitul afectează

stabilizarea. Pentru o implantaţie de toamnă, se aplică mulciul imediat după implantare.Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi

Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed, după ploaie

sau după ce a fost irigat. Dacă solul este uscat, uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile.În orice caz, trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. Pentru ca aceasta să nu dăunezematurităţii, este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Aceastareprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri.

Plante de acoperire a soluluiDacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri, rolul plantelor care acoperă solul

este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol; să seimplanteze o cuvertură permanentă; să se implanteze cuverturi anuale.

Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că eleconcurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe.Plante de acoperire a solului permanentePlante de acoperire a solului leguminoase

Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis, oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cuzmeurii. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşiefect.Plante de acoperire a solului – graminee

O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. Dacă seia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee, trebuie:

• Să se cosească regulat la 5 cm;• Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă;• Să se furnizeze mai mult azot.

Acoperiri ale solului sezoniereÎnainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere, solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare

sau alte mijloace mecanice. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reducecreşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. Acperirea solului vacontola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor.

În primul an, este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Ovăzul va creşte şi vamuri la primele îngheţuri, producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Se poate atunci laun sistem cu mulci.

Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin .

ConcluzieÎn ciuda câtorva inconveniente potenţiale, cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi

tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor.Ca întotdeuna, îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele

disponibile.Nucul (Juglans regia)

Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime,ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Nucul se înmulţeşte prin seminţe, apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani, iar recoltarea se face toamna.

Arborii sunt adulţi la 20-40 ani, pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Nucul iubeşte terenul adânc, bogat, bine drenat, argilos, suportă calcarul şi creşte la lumină, dacă

pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată, dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile

puternice. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Nuca este compusă din trei părţi:

- Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului- Coaja lemnoasă

- MiezulCoaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn, haine, păr, etc.Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil, o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv.Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse.



Lemnul de nuc este dulce, cu vine, se foloseşte pentru mobilă.Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ.Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”.Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile, muştele şi punaises sau se poate face vin

de nuc.Din mâţişori se poate face vin.Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului.

Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn.Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn.Juglans cinerea este nucul cenuşiu.Caryas, originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de

pecan.

Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere

BijouFruct foarte mare, coaja lemnoasă dură, miez mic, fructificare rapidă, productiv, necesită un sol răcoros

bogat în humus, maturitate în octombrie, târzie.CaremeFruct de talie medie, oval, cu coaja lemnoasă mică, miez foarte parfumat, folosit la masă pentru prăjituri

sau ulei, arborele este viguros, înflorire precoce.Corne du perigordFruct de talie medie, coaja lemnoasă dură şi bine sudată, formă ovoidă, miez alb şi cu calitate gustativă

bună, fiind şi greu de extras, arbore viguros, rustic şi productiv când este adult, sensibil la antracnoză, mai puţinla bacterioză, conservare bună a fructului. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie.

ChaberteSe acomodează la un sol sărac, foarte fertil, maturitate în octombrie.Chandler Nuci mari, arbore viguros, cu fructe precoce, această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald.CouturasSă se vadă Corne du perigordFerjeanUtilizat pentru producţia de miez, apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată,

rezistă la bacterioză.Fernor Nucă de talie medie sau mare, un miez de o calitate bună, fructificare rapidă şi productivitate bună,

rezistenţă bună la bacterioză.FernetteServeşte ca şi polenizator pentru Chandler, Lara, Fernor.FranquetteFruct mare, calitate excelentă, coajă lemnoasă fină, ascuţită, miez alb, uşor de extras, fructificare rapidă,

arbore viguros şi rustic în toate regiunile, înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci), productiv (1700kg/ha la 10 ani), se poate folosi crud sau uscat, polenizator, maturitate între 10 şi 20 octombrie.

Grosjean sau GrandjeanFruct mare, lunguieţ cu baza aplatizată, miez uşor de extras şi foarte parfumat, înflorire precoce,

fructificare rapidă, arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase, productiv, sensibil la bacterioză, mai

puţin la antracnoză, maturitate la mijlocul lui octombrie, se conservă bine.Hartley Nucă mare (34-36 mm), arbore viguros şu o fructificare precoce, această varietate se plantează într-o

regiune cu climat cald.Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm), randament la spargere în jur de 50%, fructificare rapidă, productivitate

bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune, polenizat prin franquette, maturitate precoce (5-6 zileînaintea Franquette).

LassingneMarbotFruct mediu-mare, coaja lemnoasă mică şi fragilă, are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare

dificilă, fructificare rapidă, nu tolerează marile friguri iernale, miez cu gust foarte fin, polenizat prin franquette,se conservă rău, maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie.

MayetteAceastă varietate este de origine italiană. Fruct mare, formă ascuţită, aplatizat la masă ceea ce îi permite

să stea în picioare, coaja lemnoasă este semidură şi mică, miez galben deschi cu gust foarte fin, excelent pentru



deserturi, arbore puţin viguros, sensibil la frigurile de primăvară şi la boli, polenizator Franquette, maturitatedupă 15 octombrie.

MeylanaiseServeşte ca şi polenizator pentru Franquette.Noix rougeMiezul nucii este de culoare roşie.Parisiene

Fruct foarte mare de formă rotundă, miez alb cu vine şi foarte parfumat, mai greu de uscat, arboreviguros şi rustic, puţin sensubil la bacterioză.PleureurQuenouilleFruct mic, coaja lemnoasă mică, fructificare rapidă, arbore mediu viguros, productiv, maturitate târzie.Ronde de MontignacServeşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor, fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă

mică, miezul este de calitate bună şi uşor de extras, rezistă la antracnoză şi bacterioză, maturitate precoce spresfârşitul lui septembrie.

Saint MartialFruct mic, rotund, fructificare lentă, arbore viguros, maturitate târzie.Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm), arbore foarte viguros cu o fructificare precoce, această varietate se

plantează într-o regiune cu climat cald.Soleze (R)Arbore viguros, intră rapid în producţie, înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette.VerdeletFruct cu talie medie, miezul se extrage uşor, arbore viguros, foarte productiv, sensibil la bacterioză mai

puţin la antracnoză, maturitate târzie după mijlocul lui octombrie.

Varietăţi Americane (distribuite în Franţa)Amigo: fruct rotund în ciorchinăChico: fruct mic rotundHartley: a se vedea descrierea mai susPaynePedro: productiv

Serr: a se vedea descrierea mai susTehama: înflorire foarte precoce, necesită un polenizator.Vina: fruct ascuţit, productiv.

Alte varietăţi necomercializateGautheron, Chaberete, Jardin de la Saint-jean, Mayette rouge, Thomas Black.Bolile:Cerneala şi pourridie, boală rădăcinară.Bacterioza provoacă căderea fructelor, ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă.Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor.Charancon decupează marginea frunzelor.Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru.decupează marginea frunzelor.

Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru.Mărul (Malus communis)

Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă

Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări, iată aici câteva pe care le putem găsi încă lapepienierişti.

• Adam • Akane• Alfred jolibois• Alkmène: maturitate semiprecoce

• Ananas rouge• Anizier• Anna

http://www.pommiers.com/pomme/akane.htm

http://www.pommiers.com/pomme/Anizier.htm

http://www.pommiers.com/pomme/akane.htm

http://www.pommiers.com/pomme/Anizier.htm



• Apez zagarra• Api• Api d'Orange • Api double rose ou Api rouge • Api étoilé• Api gros (ou Api double rose) • Api jaune• Api noir • Api rose• Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie)• Ard Cairn russet • Arboisine• Arlet • Astrakan blanc: maturitate precoce• Astrakan rouge: fruct mediu, galben, roşu purpuriu la soare, pulpă albă, dulce şi acidulată, vigoare

medie, se comportă bine la altitudine, maturitate iulie – august.• Assumptia• Astrakan• A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

• Avignone • Avrolles ou averolles • Azéroly anisé: parfum de anason, maturitate târzie (decembrie – aprilie)

• Aziza

0 Baie1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis3 Baron de Berlepsch

4 Beaurichard 5 Beausoleil6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment, puţin aplatizat, are o

pulpă acidulată şi dulce, arbore viguros, foarte productiv, calitate gustativă excelentă9 Belgoden (R) ou goldensheen10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis, dulce şi acidulat, maturitate în decembrie11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée

14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat, pulpa sa estre fermă, fină, dulce şi zemoasă, maturitate înianuarie - martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie)16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig, la boli, măr foarte bun, vegetaţie târzie19 Belle fille Normande: fruct de talie medie, pulpa sa este albă, dulce şi zemoasă, maturitate în octombrie20 Belle fleur de Brabant21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce22 Belle fleur double: roşu, rezistent la boli23 Belle fleur Jaune: fruct mare, galben, se comportă bine la altitudine, măr bun, maturitate în noiembrie –

decembrie

24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte

http://www.pommiers.com/pomme/api-etoile.htm

http://www.pommiers.com/pomme/api-rose.htm

http://www.pommiers.com/pomme/api-etoile.htm

http://www.pommiers.com/pomme/api-rose.htm



27 Belle josephine: fruct foarte mare, pielea sa este verde, galbenă şi roşie, maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie)32 Bénédictin: galben – roşu, maturitate în decembrie

33 Beraud34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie).39 Blanc sur 40 Blanche champagne41 Blanche de la flaugere42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben, mediu, foarte crocant, zemos, se conservă bine.43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun

45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu, gust acidulat, maturitate semiprecoce(octombrie – decembrie)

46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde, maturitate în ianuarie – martie48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie)49 Bonne Hotture: fruct de talie medie, maturitate târzie (decembrie – aprilie)50 Bonne ménagère51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie)52 Bordes53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu, fină aproape moale cu savoare dulce,

acidulată şi parfumată, arbore sănătos şi viguros, maturitate în august – septembrie

54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde, maturitate noiembrie – decembrie55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap57 Boulonnex58 Bouquepreuve59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot63 Brie 64 Brownless Russet65 Cabaret: viguros, fruct mare, piele verde cu puncte negre, devine galben la maturitate, pulpă crocantă,

acidulată, parfumată66 Cabassou67 Cabusse68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare, pulpă fină cu savoare acidulată,

maturitate în august - septembrie69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă, maturitate în decembrie – aprilie70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes

75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi

http://www.pommiers.com/pomme/calville-blanc-hiver.htm

http://www.pommiers.com/pomme/calleville-de-dantzig.htm

http://www.pommiers.com/pomme/calville-blanc-hiver.htm

http://www.pommiers.com/pomme/calleville-de-dantzig.htm



78 Calville rayé 79 Calville rouge d'automne 80 Calville rouge de Savignac 81 Calville rouge d'été: maturitate precoce82 Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie, bună, se comportă bine la altitudine, maturitate în

decembrie

83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie, are o pulpă fină şi zemoasă,savoare bună parfumată, arbore viguros84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic, coajă roşie închis, parfumată, se conservă bine, varietate rustică,

se consumă din decembrie până în martie, se comportă bine la altitudine90 Cardinal: fruct mare gălbui, spălat cu roşu, maturitate precoce91 Carre d'hiver

92 Cassou:maturitate târzie

93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu, maturitate în octombrie96 Champ gaillard97 Chantecler98 Charles Ross: maturitate semi-precoce

Chataignier: fruct destul de mare, galben verzui cu striaţii de culoare roşie, pulpa sa este albă şi are osavoare dulce, mărul este foarte bun fiert, varietate vigurosă şi rezistentă la boli

Châtaignier du Mesnil: fruct mare, aplatizat, pulpă albă moale, maturitate în ianuarie – martie

Chataignier tendre: fruct de talie medie, culoare galben verde cu roşu, pulpă moale

Chaux;Cherry cox ; Choureau; Chretienne ; Christkindel (voir saint-nicolas) ; Cinq cotes ; Citrond'Hiver ; Citron suisse ; Claque pépin: fruct de talie medie, coaja este galbenă şi răşie, când mărul estecopt seminţele se detaşează din loja lor;

Clermontoise

Cloche: măr foarte bun, pulpă crocantă zemoasă, acidulată, mărul are o lungă conservare, se consumă dinianuarie până în mai

Cloche Ardennaise ;Coestress ; Coeur de Boeuf ; Colapuy ; Coing ;Conchine ; Coquette (voir blanched'espagne)

Court durade

Court pendu Court pendu doré Court pendu gris

Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne

Court pendu violet: maturitate târzie

Courtin

Court pendu gris du Limousin

http://www.pommiers.com/pomme/calville-rouge.htm

http://www.pommiers.com/pomme/court-pendu.htm


http://www.pommiers.com/pomme/court-pendu-dore.htm


http://www.pommiers.com/pomme/court-pendu-gris.htm


http://www.pommiers.com/pomme/calville-rouge.htm






Coutras

Cox's orange: culoare galbenă portocalie, crocant, uşor acidulat, zemos şi foarte dulce, varietate excelentă,arborele are bună productivitate, maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie.

Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei

Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid, pulpă albă moale, aproape crocantă, zemoasă,dulce, acidulată, parfumată, se consumă din octombrie până în noiembrie.

Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noirCroquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde Debeurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu

de Fer: fruct de talie medie, coaja are culoarea verde şi răşie, pulpa este foarte fermă, şi fructul se conservăcâteodată până în luna august anul următor, înflorirea este foarte târzie, în octombrie este unul din ultimiiarbori care îşi păstrează frunzele verzi, maturitate târzie.

De l'estre De Lin; De risoul ; Demoiselle; Discovery ; Docteur Lesage: măr crocant şi zemos; Dorée de

Grimes ; Double bon pommier: fruct mare, maturitate la începutul toamnei; Double rose ; Double rose del'ain ; Doux argent

Drap d'or: fruct mare, galben, maturitate în decembrie – martie

Dunn's seedling ; Durette

Du Ronduraut

Earlygold (R)snygold

Early redone (R) erovan cov

Eclat: fruct de talie medie, pulpă fermă, zemoasă, maturitate în noiembrie, dar se poate conserva până înmartie

Eden frusty

Einshomer

Elisa Raetke: măr plângător, fruct de talie medie, savoare acidulată, maturitate la începutul toamnei

Elista (R) Daliest cov

Ellison orange

Eri zagarra

Elstar

Epice d'hiver

Faro

Fenouillet gris

Fenouillet roux

http://www.pommiers.com/pomme/estre.htm

http://www.pommiers.com/pomme/ronduraut.htm

http://www.pommiers.com/pomme/epice-hiver.htm

http://www.pommiers.com/pomme/faro.htm

http://www.pommiers.com/pomme/fenouillet-gris.htm

http://www.pommiers.com/pomme/fenouillet%20roux

http://www.pommiers.com/pomme/estre.htm

http://www.pommiers.com/pomme/ronduraut.htm

http://www.pommiers.com/pomme/epice-hiver.htm

http://www.pommiers.com/pomme/faro.htm

http://www.pommiers.com/pomme/fenouillet-gris.htm

http://www.pommiers.com/pomme/fenouillet%20roux



Fraise: bun pentru patiserie, poate fi şi uscat

Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii, pulpa sa este fină, moale,dulce şi parfumată, maturitate din octombrie până în noiembrie.

Franc roseau: se comportă bine la altitudine, maturitate târzie.

Franc roseau du vallais

Fremy: maturitate târzie.

Fuji: fruct mare roşu spălăcit, zemos şi foarte dulce, fructul se ţine mult timp pe arbore, maturitate înoctombrie, conservare bună.

Gala

Galantine

Galardon

Galeuse ou pigeonnet d'Armor

Garus

Garden Sun Red (R): măr pitic

Géante de l'exposition

Gelade

Gendreville: maturitate târzie

George cave

Glace

Gloire de Pontchartrain

Gloster

Gold john

Gold smith

Golden delicious: coajă galbenă, maturitate în octombrie

Gora

Gorge de pigeon

Goutte d'or

Grain d'Or des Charentes

Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin, pulpă fină moale, dulceşi puţin parfumată, maturitate în septembrie – octombrie.

http://www.pommiers.com/pomme/gorge-de-pigeon.htm


http://www.pommiers.com/pomme/grand-alexandre.htm


http://www.pommiers.com/pomme/grand-alexandre.htm



Grand mère

Granny smith: coajă verde, maturitate în ianuarie

Grassland: măr pentru fiert

Gravenstein: bun, maturitate la sfârşitul verii

Grenadier

Grimes golden

Grise de chambery

Grive rouge

Gros croquet

Gros jaune

Gros Locard

Gros museau de lièvre blanc

Grosse madeleine

Grosse piquette

Groseille: maturitate târzie

Grosse saint clement

Gueule de Mouton

Harold red

Henri Dumont

Hollande rouge

Hume

Idajon

Idared: fruct mare, coajă roşie, maturitate la sfârşitul lui octombrie.

Imperiale winesap

Improved blackstaymann

Isabelle Luizet

Jacques Lebel: bun, excelent pentru compoturi şi prăjituri

Jacquet



Jaune de Lias d'Armagnac

Jaune et rouge de Cussey: varietate bună

James Grieve: fruct mare, galben, striat cu roşu, pulpă zemoasă, savoare bună, se culege la sfârşitul luiaugust.

Jean Collin

Jeanne Hardy

Jerseymac

Jolibois

Jonagold: galben striat cu roşu, maturitate în octombrie.

Jonared

Jonathan

Jonnee hiljon

Joseph Mush

Josephine

Juliette tardive

Jules Labitte

Kandil Sinap voir Bougie

Kansas queen

Karminj

Kid orange red

KristKindle

Kools

La clermontoise

La nationale

La paix

La rose

Lachaudon

Lambron

Lancashire



Laurier

Lavigne

Laxton

Lion d'été ou pomme des moissons

Locard blanc

Locard jaune

Locard vert

Lord lambourne

Lysgolden (R) goldenir

Mac Intoch (ou macintosh ?)

Madeleine blanche

99 Marie Madeleine

Martel

Martranche (ou maltranche ?)

Melon

Melrose: coajă roză-roşie, maturitate în decembrie

Melrouge

Ménagère : foarte mare, coajă de culoare verde gălbui, mărul se fierbe, matirotate vara

Mercier

Merigold (R)

Mignonne de Bedford

Mildose

Mooren's jonagored (R)

Mountagnarde

Muscade

Museau de boeuf

Museau de Porc

Museau de Lievre rouge



Museau de montsec

Mutsu

Nationale

Newton wonder

Nouvelle europe

Nutaris

Ontario: recomandat pentru patiserie.

Orange suisse: varietate bună, fructe mici, fragil, pulpă de culoare crem, foarte parfumat. Alternanţa producţiei, maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie.

Oregon

Orleans

Ozark gold

Paradis

Pâris

Parmentiere

Passe pomme d'été: maturitate precoce

Passerose douce

Passerose vraie

Pastellier

Patte de loup: fructe de talie medie, culoare gri, pulpa sa crocantă este zemoasă, dulce şi foarte parfumată,este un măr bun pentru fiert, maturitate din ianuarie până în aprilie.

Pay bou

Peasgood

Peau de boute

Pépin de Bourgueil

Pépin Meunier

Periga

Permain dore

Petit croquet

Petit franc roseau



Pierre rouge

Pigeonnet blanc

Pigeonnet de jérusalem

Pigeonnet rouge

Pineau

Pitmaston

Pomme a cotes

Pomme blanche

Pomme cloche: măr cu conservare lungă.

Pomme coing

Pomme d'adam

Pomme d'Amour

Pomme d'Aure

Pomme d'ile

Pomme de Fer

Pomme de noel

Pomme de Mansle

100 Pomme des champs

Pomme des moissons ou Lion d'été

Pomme du 15 Août

Pomme fraise

Pomme Lavigne

Pomme orange

Pomme poire: fructul nu este un măr, nici o pară, dar gustul său este delicios.

Pomme raisin

Pomme Titard

Ponsard

Pouzac



Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie, pulpă albă, zemoasă, dulce.

Président Roulin

Priam

Prieuré

Professeur legrenier

Provençale rouge d'hiver

Querina

Raisin ordinaire

Raisin rouge

Radoux

Rambault

Rambour d'Alsace: fruct foarte mare, de culoare galbenă şi roz, maturitate din noiembrie şi până îndecembrie.

Rambour d'Automne

Rambour d'été: fruct mare, galben alb, striat cu carmin, pulpă semi-moale şi savoaredulce, arbore productiv

Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui, roşu la soare, pulpă albă crocantă, dulce, varietate bună,recomandat pentru patiserie, maturitate din decembrie până în martie.

Rambour mortier

Rambour Papeleu

Rambour rayée

Rambour rouge: varietate bună

Ravaillac

Reau

Red delicious

Red giant

Red june

Red spur

Red spur delicious

Reine des reinettes: galben striat cu roşu, pulpă fermă, varietate bună polenizatoare, rezistă la îngheţurile de primăvară, se comportă bine la altitudine, maturitate în septembrie, se conservă până în decembrie.



Redondelle ou Blandureau

Reinette à côte

Reinette Abri

Reinette ananas

Reinette ananas rouge

Reinette baumann : se comportă bine la altitudine, maturitate toamna.

Reinette blanche champagne: maturitate toamna.

Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette blanche du canada : alb gălbui, bun, maturitate în decembrie.

Reinette Blenheim

Reinette clochard : măr excellent, pulpa sa este zemoasă şi dulce, se comportă bine la altitudine, maturitateîn decembrie – martie.

Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette d'amboulne

Reinette d'angleterre

Reinette d'anjou

Reinette d'août

Reinette d'armorique : fruct mediu, culoare galbenă, pulpă fermă, maturitate în ianuarie

Reinette de Blenheim

Reinette de Brive

Reinette de Caux: fruct mare, galben, maturitate în ianuarie

Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche

Reinette de Chesnée

Reinette de Coulon

Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette de France: pulpă galbenă, dulce, bine acidulată

Reinette de Freyberg

Reinette de Hollande

http://www.pommiers.com/pomme/reinette-ananas.htm


http://www.pommiers.com/pomme/reinette-blanche-du-canada.htm






Reinette de grandville

Reinette de langsberg

Reinette de la reine

Reinette de Lithuanie

Reinette de Neubourg

Reinette de Parmentier : varietate bună

Reinette de Provence

Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette de Ruffec

Reinette de Savoie: înflorire târzie, varietate bună.

Reinette de Servin : varietate bună

Reinette des Carmes : varietate bună

Reinette des Chênées

Reinette des Vergers

Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă

Reinette dorée de Versailles

Reinette d'Orléans

Reinette dubuisson

Reinette du gapeau

Reinette du grand faye spur

Reinette du grand faye

Reinette du Mans: galben deschis, se comportă bine la altitudine, maturitate în ianuarie

Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette etoilée

Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette grand'mere

Reinette grise Comtoise : varietate bună

Reinette grise de Bretagne



Reinette grise de chamberry

Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette grise du canada: coajă gri, ruginie, maturitate în decembrie

Reinette grise Parmentier

Reinette jaune musquée

Reinette Jules Labitte

Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Reinette marbrée de la Creuse

Reinette martin

Reinette parmentier

Reinette rouge de bretagne

Reinette Saint Sauveur : fruct excelent

Reinette verte de mende

Reinette vignat

Reinette Zuccalmaglio

Rever

Reverend wilk

Rialette

Ribson pippin

Richared : coajă roşie, maturitate în decembrie

Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Rome beauty

Rose acide

Rose aigre

Rose d'aizac

Rose de berne: bun, pulpă fină şi zemoasă, se comportăbine la altitudine

Rose de bordeaux

101 Rose de miel



Rose de Saint-Florian

Rose de Touraine

Rose double

Rose douce

Rose plate

Roter stern rezinette

Rouge d'hiver

Rouge de bretagne

Rouge de la javie

Rouge de montmaur

Rouge de paul

Rouge de plaugiers

Rouge de senentille

Rouge des cévennes

Rouget de born

Rougeur de Pêche

Rousseau

Royale d'Angleterre

Saint Didier en Mont d'Or

Saint jacques

Saint jean

Saint Louis

Saint michel

Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun

Sang de boeuf

Sanguine

Sans Pareille de Peasgood: fruct mare, de culoare galbenă, cu striaţii roşii, pulpa este fină, moale, zemoasă cu o

savoare acidulată şi parfumată, maturitate în septembrie – noiembrie.

Serveau ou Pointue de trescléoux



Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii

Spartan

Spinjon

Stark earliest

Stark jumbo

Starking delicious

Stark Erlist

Starkimson

Suntan

Surprise

Tardirene

Tardive stuani

Teint frais

Tiuffat

Topred

Transparente blanche: fruct mare, coaja de culoarea chihlimbarului, albă, pulpă crocantă şi foarte dulce,gust acidulat, arbore foarte productiv, măr bun, maturitate vara, iulie – august, nu se conservă.

Transparente de croncels : excelent, fruct mare alb, cu pulpă fină moale, şi zemoasă, cu savoare acidulatăşi parfumată, arbore viguros, fertil, rezistent la boli, bun pentru patiserie, maturitate în august

Très tardive

Triomphe du luxembourg

Tydeman Early

Vauriasse

Vedette du Béarn

Verdalet

Verdasse

Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Vierge du Pilat

Villefort

Villefranquesse



Violette

Vista bella

Wandin pride

Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie)

Winter banana: mare, galben şi roz la soare, are puţin gust de banană, plis parcurge fructul de sus în jos,maturitate în decembrie

Yvette

Clasamentul merilor pe arome

Meri pentru băuturi

Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrieAvrolles, maturitate în noiembrieBarréBedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrieBinet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie

Binet VioletBisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrieBouéCartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrieClos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrieClosetteClozeauDiot rouxDomaineDomaine du CalvadosDouce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrieDous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrieDoux amer

Doux de MouenDoux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrieDoux LigonDoux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrieFréquin audièvre : maturitate noiembrie - decembrieFréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrieGlénonGros locard vertJolioteJudor : maturitate la începutul lui noiembrieKermerrien : maturitate în octombrieLocard blancLocard vert : maturitate la începutul lui noiembrie

Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrieMédaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrieMettais : maturitate la sfârşitul lui octombrieMoulin à Vent



Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blancPeau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie, coajă roşie, dulcePépins d'or

Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembriePomme de MoiPommate de BuceyPrésident delcourtRambaultRené MartinRouge BruyèreRouget de DolRouge de Trèves : maturitate în noiembrie, gust amar Rouget DuretSaint MartinSebinVendue Lévêque

VérollotVice Président des Cours

Măr pitic

Garden Sun Red

Alte varietăţi

Belle fleur double: fruct mare bicolor, bun pentru compot.

Cox's rouge des flandres: fruct mic, galben striat cu roşu, pulpă crocantă, zemoasă şi parfumată.

Dello : măr pentru băutură, dulce.

Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert, pentru suc

Roquet-Vert: măr pentru băutură, calibru mare, bogat în zahăr.

Sains Richaumont

Locul unde se fixează altoiul mărului

•

MM106 (Malling-Merton 106), loc pentru altoi semi-nanificant, fructificare rapidă, puţin sensibil laasfixiere• M7, loc pentru altoi semi-nanificant• M109, foarte viguros, rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă• M111, loc pentru altoi semi-nanificant, mai viguros decât MM106, pentru soluri sănătoase şi bine

drenate, rezistă bine la secetă.• EM7, vigoare medie, polivalent, fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106• EM9, pentru livada palisată• Pajam1 şi Pajam2• Franc, da arbori foarte viguroşi, fructificare lentă• Doucin, dezvoltare slabă• Paradis, dezvoltare slabă.

Părul



Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează

Abbe Fetel ou Abbate FetelAckaAlexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă, pulpa sa este dulce, maturitate în septembrie -octombrie

Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis, maturitate în septembrie-octombrie.Andre Desportes: fruct de talie medie, coaje galbenă verzuie, maturitate precoce (iulie).Beau presentBelle de Bruxelle: fruct de talie medie, rotunjit care nu are sâmbure, maturitate în septembrie-octombrie.

Bellissime d'AutomneBergamotte Esperen: fruct de talie medie, cu coajă groasă de culoare galbenă, pulpă galbuie, puţin granuloasădar fină, foarte zemoasă, cu savoare dulce şi parfumată.

Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc)Beure BachelierBeurre blanc doyenneBeurre bosc: pulpă albă, fină, parfum subtil, foarte productiv, maturitate la sfârşitul lui octombrieBeurre CapiaumontBeurre Chastel

Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă, verde şi gri, productiv, maturitate în noiembrie-decembrie.Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis, pulpă zemoasă, maturitate la sfârşitul lui august -începutul lui septembrie.Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra MeurisBeurre d'Aremberg ou d'HardenpontBeurre de BollwillerBeurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată, puţin zemoasă, maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie.Beurre de MonluçonBeurre de NaghinBeurre de NantesBeurre de Paris

Beurré DielBeurre DumortierBeurré Giffard: mărime medie, culoare galben palid, cu o parte roză, pulpă foarte zemoasă, dulce, acidulată, secultivă la munte, până la 1000m, maturitate precoce.Beurré Hardy: fruct mare, roşiatic, viguros, maturitate august septembrie.Beurré Le BrunBeurre MoretiniBeurré NaghinBeurre OswegoBeurre précoce Morettini: fruct mare parfumat, cu pulpă albă, excelent, maturitate la sfârşitul lui iulie. Beurre RoccaBeurré SichetteBeurre sixBeurré superfin: fruct mediu, rotund, de culoare galbenă, pulpă parfumată şi zemoasă, maturitate la sfârşitul luiaugust – începutul lui septembrie.Beurré VaubanBois NapoléonBon chrétien d'étéBon chrétien d'hiverBon GustaveBonne d'EzéeBonneserre Saint DenisBrignollesBronzée d'EngheinCailhou rosat

Calebasse Van MarumCampanetteCanal redCapdelaine



Capiaumont (voir Beurré Capiaumont)Cardinal Georges d'AmboiseCatillacCauvinCerraiCerteauChapland

ChaptalCharles CogneeCharles ernestChat bruleChaytonChretienCitron des Carmes: formă sferică, coajă galbenă şi verde, maturitate vara.Clapps favourite: fruct mare galben, spălat cu roşu, pulpa este zemoasă şi parfumată, maturitate la sfârşitul luiaugust – începutul lui septembrie.Claude Blanchet: fruct mic, zemos şi parfumat, maturitate la sfârşitul lui iulie.Colette: fruct de culoare galben, bronzat, pulpă zemoasă şi dulce, maturitate la sfârşitul lui august – începutul luiseptembrie.Colonel Marchand

Colorée de Juillet: fruct mic, maturitate la sfârşitul lui iulie.Comtesse de Paris: fruct de talie medie, alungit, culoare galbenă, maturitate în noiembrie – decembrie.Conférence: fruct alungit, culoare verde şi ruginie, maturitate în octombrie.Conseiller à la courConstant LesueurCosciaCouCourdanneCourCou rougeCovertCremesineCremesine d'espagneCuisse de DameCuré: maturitate în decembrie - ianuarie.

De BinseDe MontvernonDecana del FriuliDirectuer HardyDocteur Jules Guyot: fruct mare, de culoare galbenă ca lămâia, pulpă moale şi fină, maturitate la mijlocul luiaugust.DoyenneDoyenne d'AlençonDoyenné de Juillet: verde galben, pulpă dulce, maturitate vara.Doyenne d'hiver doucceDoyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu, maturitate în noiembrie.Doyenne gris d'automneDoyenné Perrault

Doyénné SieulleDuc de Bordeaux: fruct de talie medie, galben verde, productiv, maturitate în octombrie – noiembrie.Duc de NemoursDuchesse BererdDuchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă, maturitate în octombtie – noiembrie.Duchesse de MouchyElzetteEpargne ou Cuisse MadameEpremintEpiceEpine du Mas (voir Duc de Bordeaux)FarinièreFerdinand GaillardFondante fougèreFondante ThiriotFrancisée



FulvaGarden Gern (R): păr pitic.Garden Pearl (R): păr pitic.GarusGénéral KoenigGénéral LeclercGitol

Goutte d'OR GralhouseGrand ChampionGraveleuseGrise pouleGrosse verteHartmannHiglandHoyerswerderIllinoisImpériale feuille de ChêneJacquesJeanne d'arc

Joséphine de MallinesJules d'AirollesKaiser AlexanderLaxton recordLe Lectier : fruct mare, coajă galbenă la maturitate, pulpă albă, fină, zemoasă, dulce, maturitate în noiembrie.LegiponLehou GrignonLouise bonne d'Avranches: mărime medie, maturitate în octombrie.Madame BalletMadame DupuisMadeleine: fruct mic, cu coaja verde colorată la soare, duce şi zemoasă, maturitate la mijlocul lui august.MadernassaMagness

Margueritte MarillatMartin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie - ianuarie.

Mathilde RecqMelboucheMerveille de ChineMerveille RibetMeskiMessire jean: maturitate în noiembrie.

MessounetMorettini 64Mustapha BeyNotaire LepinOld home

Olivier de SerresOnondagaPakam's triumphParon professeur LagerbergPasse CrassanePasse Crassanne rougePerus muscatPerou d'argentPierre CorneillPoire à deux têtePoire de mechedPoire de NauxPoire réservePoire royalePrécoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat, gust bun, maturitate la începutul lui august.Président Heron



Président OlivierPrésident MasProfesseur LemoineRed HardyRedonneRemi ChatenayRene

Rene DunanRomanRonde d'hiverRousselet de ReimsRouzetteRoyaleRoyale d'hiverSaint Germain d'hiverSaint jacquesSaint Jean: fruct mic, pulpă verde, zemoasă, gust bun, maturitate la sfârşitul lui iunie. Saint jean vertSanguine d'ItalieSanguine de France

Satin vertSoldat laboureurSouvenir de Jules GuindonSouvenir de Leroux DurandSucrée d'AixSucré de Montluçon ou verte sucréeSucre vertSulmerlandSuprême de QuimperSwiss BarletTriomphe de JodoigneTriomphe de Vienne: fruct mare alungit, de culoare galbenă, pulpa sa este parfumată, arbore productiv,maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie.

Trompe pastre blancTurkiVerdaleVerte d'hiverVerte dureVirgouleuseWilliams'William's blancheWilliam's bronzeWilliam's duchesseWilliam's MengoWilliam's rouge

Locul unde se pune altoiul

• Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc, forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă.• Altoit pe gutui, părul va avea o dezvoltare mai redusă, îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină

joasă.

• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc.

Prunul (Prunus domestica)Marile familii de prune

- Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate, sunt utilizate şi în preparaţii

(compoturi, prăjituri, conserve …).- Mirabelles, au mărimea unei cireşe, pulpă fermă şi dulce, foarte parfumată.- Reine-Claude, rotunzi, mai mari decât Mirabelles, au un gust fin, adesea foarte dulce, bune pentru masă şi

în prăjitură, conservă.



- Prunelles, fruct mic, creşte pe arbuşti spinoşi.Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează

Varietatea MărimeaCuloarea

cojiiPulpa

Calitateagustativă

Polenizato-rul

Maturi-tate Boală Pământul

Abricotine Anna Spath Medie Albastru Galben

VerzuiFoarte bună Autofertil Începutul lui

septembrie

ApexPlumecot

Arboreviguros

Roşu şigalbenAuriu

Gust de caisăşi ananas

Iulie

Ariel Mare Portocaliu-roşu lamaturitate

Bună,zemoasăacidulată

Începutul luiseptembrie

Belle deThuin

Mare,ovală

Verde – galbenă

Fruct bun pentru masă, puţin fragil

Berudge Seamănăcu o

mirabelle

parfumată,rustică

Mijlocul luiaugust

Blue free Mare Albastră Verde Foarte bună Începutul luiseptembrie

Bonne de Bry

(autre nom :Belle de paris,brynska,guteaus bry)

Mic Violetnegră

Galbenverzui,moale,zemoasă,se lipeştede sâmbure

Foarte bună,dulce parfumată

Reine claudedorée,înflorire precoce lasfârşitul luimartie

15 iulie Sensibil larugină şitolereazămonolioză

Se multiplică prin lăstari

Californiablue

Medie Violetă Bună 20 iulie

Cirette Iulie -

august

Coe's goldendrop (voirgoute d'or)

Conducta(voir reineclauded'althan)

Coeur deBoeuf

Enormă Savoare decaisă

Septembrie

Les Damas (Noir, Violet, de Tours, Musqué, de Septembre, Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodatăfolosite ca şi altoi. Se reproduc de la sâmburi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri, patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate.Damas deSeptembre

Medie Violetneagră

Bună August-septembrie

Damas deTours

Mică – medie

Prunămare,fermă,zemoasă,acidulată,dulce

Calitateinferioară prunei saintecatherine, pentru prăjitură, patiserie şi prune uscate

Sfârşitul luiiulie -august

Utilizat pentruconfecţio-narea prunelor uscate fleurisde Tours

Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui

iulie -august

De Lawrence Mare Moale, Mijlocul lui



Gage zemoasă,dulce,foarte parfumată

august

De Kirke Mare,ovală,arbore

viguros

Purpuriuneagră

Foartezemoasă,dulce,

parfumată

Bună Începutul luiseptembrie

DesBejonnières

Medie,arboreviguros,destul derezistent lafrig

Galbenă cu pete roşii

Pulpăfermă,zemoasă,foarte parfumată,dulce cusavore decais

foarte bună,fruct polivalent pentru masă,conserve, prăjituri, torturişi prune uscată

Începutul luiaugust

Fruct puţininfectat deviermi

Double robeDrap d'orEarly favorite Medie Negrici-

oasă

Dulce şi

parfumată

Mijlocul lui

iulie

Early Laxton Medie Galbenă Rosă Bună Autofertil 10 iulieEngle Bert Medie Purpurie Galbenă Foarte bună 20 augustEnte ouprune d'Agen

Există 2 clone,P 707 şi P 303.

P707 lamaturitate lasfârşitul luiaugust – începutul luiseptembrie, produce fructemari, dulciarborele esteviguros şi productiv.

P303 are omaturitate maitârzie decâtP707(septembrie),fructul este maidulce şi puţin

mai mare,recolta este maigrupată şi maiimportantă

Autofertil, bun polenizator pentru altevarietăţi.

P303 polenizeazăP707

Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă fermă,crocantă, dulce, bună

Mijlocul luiagust

Golden japan Mare Galben viu Zemoasă şidulce

Methley Mijlocul luiiulie

Sensilă lamonoliozăla uceraţia bacteriană

Goutte d'Orou

Coe's goldendrop

Foartemare

Galbenă,ovoidă

Bună Sfârşitul luiseptembrie

Grand prix



Hackman Mare Aurită Galbenă bună Sfârşitul luiaugust

Jefferson Mare Galbenă cu pete carmin

Pulpă fină,dulce,foarte parfumată,zemoasă

Mijlocul luiaugust

Lohr Medie Gălbuie Galbenă Foarte bună 20 augustMadameBonnard

Medie Albastră Galbenă,foarte parfumată,dulce

Foarte bună Începutul luiseptembrie

MarcelleChasset

Medie Violetă Galbenă Foarte bună Mijlocul luiseptembrie

Matin

Methley Mare Violetă Roşie Autofertil Începutul luiiulie

Mirabelle de

Flotow

Medie Galbenă Bună Sfârşitul lui

iulie

Mirabelle deMetz

Mică delicioasă,foarte parfumată, posedă unsâmbure micale căror feţelaterale suntnetede

Mirabelle deNancy

Mică Galben portocalie

Galbenă Mai mare decâtmirabelle deMetz, foarte bună, gust de

miere, seutilizează în patiserie, îşi pierde valoareaîn regiunile cuclimat cald

La mirabelle de Nancy are unsâmbure gros acărui suprafaţăeste ridată spre

vârf

Reine claudedorée,d'althan,d'Oullins,

Quetschd'alsace

Mijlocul luiaugust

Rezistentălamonolioză,sensibil la

rugină

Mirabelleparfumée deseptembre

Maturitatetârzieseptembrie

Monsieurhatif

Medie,arboreviguros

roz violet pe fondalbastrumergândspre purpuriucând estecoaptă

zemoasă,dulce, parfumată,nu selipeşte desâmbure

La altitudine,se utilizează pentru

Pruned'Agen,Reine-claudede Bavay

Mijlocul luiaugust

Monsieur

jaune

Alungită Galbenă dulce, zemoasă Necesită

polinizatori

Începutul lui

august

Noberte rotuindă,albastră

dulce,Delicioasă în

Ardennes

http://www.pommiers.com/prune/commande-mirabelle.htm






prăjituriOneydaPerdrigonne Mică Albastru

violetăFoarte bună şifoarte dulcese usucă pentrua face pruneuscate numite

pistoles sau sefoloseşte pentru prăjituri şiţuică.

Sfârşitul luiaugustînceputul luiseptembrie

Président Foartemare

Albastru-violet

verde Fruct oval, pulpă tare deculoare verde, puţin dulcecalitategustativămedie, arboreviguros

Autofertil,dar producemai multdacă este polenizat

Sfârşitul luiseptembrie

PrinceEnglebert

Mare fină, purpurieneagră

Galbenă,fină, dulce,acidulată,

parfumată,nu selipeşte desâmbure

Se utilizează cafruct de masă şiuscat

Dupămijlocul luiaugust

PruneAbricot

Marealungită

Roşie Zemoasă,dulce, savoare bună, rustică

Necesită polenizator

Mijlocul luiiulie

PruneBonjour

Enormă Albastră galbenă Bună Începutul luiseptembrie

PruneCaprane

Medie,ovală

Portocaliucare mergespre roşu în partea

însorită

Portocalie Zemoasă,dulce,acidulată,arbore viguros

Prune dechien

Mică,rotundă

violetă,acoperită cu brună

verde, puţinzemoasă,acidulată

Pentru prăjituri,arbore rustic,cu înflorire precoce dar rezistent laîngheţurile târzi

Autofertil Mijlocul luiaugust

Prune d'Axat Ovală Galbenă – portocalie puţin roşie

Are gust decais

Sfârşitul luiaugust

Prune deVars

Mică Verde Gălbuie Bună Autofertil Sfârşitul luiiulie

Prune Pêche August-septembrie



Prune deSaint-Antonin

Mică,rotundă

Albastruînchis

Zemoasă,dulce şiacidulată

Productiv şirustic, seutilizează crudsau pentru prăjituri

Înflorire precoce

Mijlocul luiaugust

Prune Saint-Jean

Mică şiovală

Portocalie Puţin viguros Uşor autofertil

Foarte precoce,

dupămijlocul luiiunie

Pruneau deBale ouClone Rinklin

Mare Roşualbastru

Galben portocaliu

Foarte bună Autofertil Sfârşitul luiseptembrie

Pruneaurouge deTouraine

Voir Damas de tours

Pruneaurouge detours

Voir Damas de tours

Quetschd'AlsaceouAltesse simple

Alungită Violetă Galbenă Dulce,acidulată, bună,se cultivă înregiunile nu precalde sau laaltitudine

Autofertil Mijlocul luiseptembrie

Quetschblanche deletricourt

Alungită Galben palid

Pulpă tareşi dulce,sâmbureliber

Arbore viguros,excelent pentru prăjituri, se potface şi pruneuscate, foarte productiv

septembrie

Quetsch deBuhl

Quetschd'Italieou

CloneRichard'searly ou

Fallenberg oualtesse doubleou bleued'italie

Mare Roşualbastru

Galbenverzui

Foarte bună Sfârşitul luiaugust

QuetscheMinot

August -Septembrie

Quetschprécoce deZimmer

Medie Albastru Galbenă Foarte bună Mijlocul luiaugust

Reine claude

d'Althan

ouConducta ou

Mare Roză

violetă

Galbenă Foarte bună Reine claude

dorée,d'Oullins,Violette

Mijlocul lui

august



Rouge duComte HetanReine claudede Bavay

ouReine claude

Monot

Mare Verde Galbenverzui

Foarte bună,înflorire precoce, pulpătare, arborefoarte viguros

Autofertil Sfârşitul luiaugustînceputul luiseptembrie

Reine claudede Moissac

Mediu Galbenverde

Verde Foarte bună,foarte dulce,acidulată, pulpătare, arbore

Autofertil Începutul luiaugust

Reine-claudede VarsReine claudediaphanehative

Mare, uşor aplatizat

Galben pătat cu roztranslucid

Galben Bună, zemoasă,moale, fină,foarte dulce, pulpa nu selipeşte desâmbure, se poate folosi pentruconservesau pentru pruneuscate

Începutul luiaugust

Reine claudedorée

Medie Verde apoiaurită lamaturitate

Galbenă Epiderma verdedevine apoiaurie. Pulpatare, foartedulce, calitategustativă foarte bună, una

dintre cele mai bune prune.Sunt produsedouă clone, ceamai interesantăeste 1119,arbore viguros

Necesită un polenizator.Reine claudede Bavay oud'Oullins ouMirabelle de Nancy

Mijlocul luiaugust

Reine claudeOullins

Mare Galbenaurie cutentă de roz

Verzui-Galben

Bună, nu foartedulce, parfumată, pentru conservăşi prăjitură,utilizat mai ales

ca şi polenizator

Autofertil Sfârşitul luiiulieînceputul luiaugust

Reine claudeprécoce ouLéon Hisse

Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie

Reine claudetardivechambourcy

Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul luiseptembrie

Reine claudeverte

Reine claudeViolette

Medie Violetă Verdegălbuie

Foarte bună Mijlocul luiaugust

ReineVictoria Mare Roşu palidcu un fondgalben

Dulce şi parfumată



Royale deCarcassonne

Fruct mare,oval

violetă Tare şizemoasă,un picacidulată

Arbore productiv

Mijlocul luiaugust

Royale deMontaubanou grosse

rouge d'août

Mare, puţinalungită

Violetă Galbenă Zemoasă,arbore productiv şi

vigurosşfructificarerapidă

Necesită un polenizator

Sfârşitul luiiulie

SainteCatherine

Medie – mare

Galbenă pătată curoşu

Se foloseşte pentru pruneuscate şi prăjituri

Sfârşitul luiaugustînceputul luiseptembrie

Santa Clara Mare Violetă Ovală, arboreviguros

Stanley Mare Violetă Verdegalbenă

Medie,autofertil

Sfârşitul luiaugust

Thames Cross Mare Galben roză Gust de miere Autofertil Începutul luiseptembrie

Valor Foarte dulce Reine-claude Mijlocul luiseptembrie

Verdane Rotrundă Verde lamaturitate,cu pete rozemai multsau mai puţinînchise

Dulce, arborecu vigoaremedie

Foarterezistent lamonilia

Locul unde se pune altoiul prunului- Jaspi (R), ancorare bună, rezistă la asfixierea radiculară, productivatate bună.- Mariana GF 8-1, se adaptează la orice tip de sol, dă arbori foarte viguroşi.- Myrobolan, cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul.- Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse.Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai recifructelor cu sâmburi.

Pear bark=Pear canker(ulceraţia părului)



Sinonime: William’s bark necrosis, Comice bud dropRegrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. Esle afectează doar

varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice, fără legătură aparentă între ei.Simptome:

• La varietatea William’s, boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. Aceste ulceraţii convergspre a da o acoarţă groasă şi aspră. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome.

• La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani, mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anulurmător datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Doar câteva ramuri noise dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor.

Confuzie posibilă:Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu.La Doyenne du comice, simptomele se confundă cu o carenţă în bor.

Mod de depistare:Prin indexajul celor două varietăţi.

Incidenţa economică:Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Fructele sunt

mici.Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă.

CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELEHabitatul căpşunului:- climatul: temperat şi mai degrabă cald- solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate- expoziţia: în plin soare, căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră.

Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara, dar nu în plin soare, fructul având tendinţa să se întoarcă.La cules, strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada.Trebuie schimbat locul la 3-4 ani.Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă.

Cei care nu urcă:Abricot: Căpşună de colecţie, căpşună mică cu gust acidulat, fondantă, culoarea sa este roză foarte pală, cuformă bizară, frunze frumoase lucitoare.Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare.

Ananas: să se vadă Ananas alb.Belrubi: creeat în 1962, semi-precoce, fructe mari (20-40g) roşu coacăz, alungite, foarte ferm, dulce, productiv,maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie.Berbi: regiunea de origine Dordogne, fruct roz, calitate bună gustativă.Blanche Ananas: fruct de talie medie, culoare alb roză palidă, pulpa sa este albă, untoasă, foarte parfumată(gustul seamănă cu ananasul), recomandată pentru prăjituri, zemoasă, varietate rustică.Brighton: ferm şi parfumat.Bogota: viguroasă, maturitate după mijlocul lui iunie.Camarosa: originară din SUACambridge: fruct de talie medie, precoce, rezistă la secetă.Capron blanc framboise: căpşună de colecţie, căpşună mică de culoare roză, pulpă foarte parfumată, dulce,delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. Are particularitatea că are frunzecaduce.Capron Royal: varietate veche, frunze largi, verde închis, fructe mici medii, pulpă untoasă albă, zemoasă, parfumată, este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională, răsadul eset viguros.Chandler: originar din SUA.Ciflorette: CIREFCigaline: CIREFCigoulette: CIREF, căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea.Cilady: CIREF, pulpă foarte fină, parfumată, dulce şi zemoasă, varietate viguroasă.Ciloe: CIREFCireine: CIREFColossale: fruct mare, vine din toate regiunile, productiv.Darselect: DARBONNEDocteur Morere: varietate veche (1867), fruct de formă iregulată, de culoare închisă, pulpa este fondantă, dulce,zemoasă şi parfumată, poate rezista la secetă, dar nu suportă solurile calcaroase. Maturitate timpurie.Elsanta: originară din Ţările de Jos, în formă de inimă.ErosFavette: INRA, fruct mare foare dulce, viguros, precoce, se cultivă în pământ sau în tunel.



Galante: nouă varietate de sezon, rustic, foarte productiv, fruct de calibru mediu-mare, frumoasă prezentare afructului.Gariguette: INRA, precoce, fruct alungit roşu viu strălucitor, parfumat, cultură uşoară, recolta din 15 mai pânăîn 15 iunie.Gorella: căpşună foarte mare (15-20g), rezistentă la boli, viguroasă şi prductivă.Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în1906 de Charles Moutot, căpşună mare (până la 15g), pulpă fermă, albă, se conservă bine, calitate gustativă

bună, savoare dulce, foarte parfumată.Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron, dar are pulpa roză, foarte parfumată.Majoral: parfumat şi productiv, târziu, recolta din 15 iunie până în 15 iulie.Mamie: fruct mare în formă de con, de culoare roşie-portocalie, dulce, răsad productiv care rezistă la căldură,maturitate precoce.Maraline: fruct alungit, conic, calitate gustativă bună, productiv, recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitullui iunie.Marjolaine: fruct mare uşor de cules, calitate gustativă bună, rustic şi productiv, maturitate precoce.Marquise: fruct conic ferm, calitate bună gustativă, productiv, precoce, se cultivă puţin în tunel.Maxim: fruct foarte mare, recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie.Mount Omer: fruct mare alb, se utilizează şi pentru prăjituri.Pajaro: originar din SUA.Red Gauntlet: târziu (10-12g), formă conică, productivitate foarte bună.

Sannie: fruct de talie medie, culoare închisă, mult parfum, foarte dulce, pentru orice folosire crud pentru prăjitură, patiserie, lichior, etc, varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt.Segaline: originar din Lot, fruct mic, bine parfumat, maturitate precoce.Senga Sangana: fruct mare, recoltă grupată, suportă congelarea, maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu luiiulie.Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot, introdusă pe piaţă în 1929, fruct mare conic, roşu aprinsşi strălucitor, parfumat, productiv.Talisman: semi-urcător.Valeta: originar din Ţările de Jos.Versailllaise: varietate de căpşună veche, semi-precoce.Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849), fruct mic, parfumat, zemos, dulce, calitate gustativăexcelentă, varietate rustică şi productivă, maturitate la mijlocul sezonului.

Urcătoare:Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă, are gust de căpşună de pădure, culoare roşiestrălucitoare, calibru mediu-mare, fără întrerupere a producţiei.Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees, fruct alungit de culoare chihlimbarului,miros şi parfum excepţional.Cirano: fruct uşor alungit, roşu aprins, pulpă dulce, varietate rustică a cărui vigoare este mediocră.Cirafine: fruct alungit, culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor, parfumat şi calitate gustativă bună cu ungust de căpşună de pădure.Fraise de bois: parfum incomparabil.Gento: fruct foarte mare (12-15g), zemos, dulce, parfum de căpşună de pădure, productiv, suportă congelarea, producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri.Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid, originară din Alpi, dulce, cu parfum foarte delicat.Mara des bois: foarte produsctiv, parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate, puţin sensibil la

paraziţi, producşie din iunie până la îngheţuri.Marastil: foarte parfumat, precocitate medie.Ostara: fruct de talie medie (8-10g), acidă, productivă, puţin sensibil la boli, producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri.PenelopaRabunda: căpşună mare (12-15g), răsad robust, varietate productivă.Revada: căpşună mare (10-15g), foarte dulce.Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum, pulpa sa este foarte fină, rezistăla boli, varietatea nu produce stolon.Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată, dulce, răsad viguros.Seascape: varietate de origine americană, fruct mare, productiv, produs din iunie până la îngheţuri.Umigento: căpşună mare dulce.Vivarosa: căpşună de talie medie, florile sale sunt roze şi parfumate, producţie din mai până la îngheţuri.

Căţărătoare:Mount everest: căpşun căţărător (până la 1,5m) putând fi palisat, calitate gustativă bună.



Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul:Empereur de MarocFertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania.General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947, era cultivat în împrejurimile Brest, precoce, semsibil la boli, parfumat.Hercule: creat în 1946, parfum excelent, nu este sufucient de productiv.

La BrillanteLadette: precoceLouis Gautier: căpşună albă.Madame PoincarreMuscade: nu este atât de productiv.NoblePrecoce Musquee: gust şi miros musc.ProfusionRecordRegal: parfumat, productiv, precoce.Reine de CarpentrasReine des precocesReine de tardive

Saint ClaudeSharplessSiegerSouvenir de Charles Machiroux: căpşună mareSupermontrueuse hative: căpşună precoce.Surprise du VaucluseTardive de LeopoldTriomphe de ThiangeVille de Caen: căpşună mare, parfumat, sensibil la făinare, maturitate precoceVille de Paris: productivitate slabă.Ydun: origine daneză

Înmulţire:Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni, atunci când

sunt în contact cu solul, emit rădăcini, este suficient să le răsădeşti.

Cum se degustează o căpşună:Pentru a nu pierde parfumul căpşunei, se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe

sub apă, evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul.Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna.Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie, acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul.

Piersicul (Prunus persica)

Piersica: epiderma păroasă, pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure.Pavie: epidermă păroasă, miezul se lipeşte de sâmbure.Brugnon: epidermă netedă, miezul se lipeşte de sâmbure.Nectarină: epidermă netedă, miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure.

Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă

Nectarine şi BrugnonsCu pulpa albă

Cerise: varietate veche (1600), bună, rustică, maturitate la sfârşitul lui august.Dina

Felligni: fruct mediu, pielea are culoarea roşu închis, dulce, parfumat, rezistent la friguri, maturitate la mijlocullui august.Gros violet: maturitate august septembrie.Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă, strălucitoare, pulpa sa este dulce, albă şizemoasă, productiv.



Morton: foarte bun, puţin sensibil la beşicare, sensibil la monilia, maturitate la sfârşitul lui iulie.Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie.Rose de septembre: pieliţă violacee, pulpă alb verzuie, dulce, maturitate la mijlocul lui septembrie.

OlympioSilver Lode: fruct mare , are o culoare roşie strălucitoare, pulpă albă, parfumată şi zemoasă, arbore productiv,maturitate la mijlocul sezonului.

Snowqueen

Violet: fruct de talie medie, pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare, pulpa sa este rozălângă sâmbure, este un fruct cu o calitate bună. Arbore productiv, tardiv.

Cu pulpa galbenăCaisul: calibru mediu, pulpă galbenă portocalie, foarte dulce, foarte parfumat, maturitate la mijlocul lui august.

Early SungrandFairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie.

Flaming gold: foarte bun, floare sensibilă la îngheţ, maturitate la începutul lui septembrie.Fantasia: maturitate spre 15 septembrie.Gold mine: bun, destul de rezistent la beşicare, floare sensibilă la îngheţ, maturitate la începutul lui septembrie.

IndependanceNectared 4Nectared 6: foarte dulce, maturitate în iulie.

Piesici şi PaviesCu pulpa albă

Alberge: varietate veche, cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui, roz sub piele, zemoasă,calitate gustativă bună.Amsden: arbore viguros, fructificarerapidă, rustic, rezistent la beşicare şi la molinia, înflorire târzie dar sensibilla îngheţuri în timpul înfloririi, maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie.Baltet: maturitate septembrie – octombrie.Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină, acidulată, dulce şi parfumată, se teme de terenurile şi climaturileumede care provoacă căderea prematură a fructelor, maturitate august – septembrie.Belle des croix rouges: fruct mare, foarte dulce, foarte zemos, foarte parfumat, rezistent la boli, maturitate lasfârşitul lui iulie – începutul lui august.

Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare, pielea păroasă de culoare roşu închis, foarte bună, arbore viguros şifertil, maturitate la sfârşitul lui septembrie.Belle imperatrice: fruct foarte bun, rezistent la beşicare, maturitate la mijlocul lui septembrie.Benoni: fruct bun, rezistent la beşicare, maturitate la începutul lui august.Blanche teton: arbore productiv, fruct alungit, pieliţă groasă, pulpă puţin zemoasă, acidulată, maturitate lamijlocul lui august.Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie.Carman: viguros, fruct mare, foarte bun, producţie regulară, sensibil la beşicare, maturitate după mijlocul luiiulie.

ChambalChapuis: fruct foarte bun, foarte parfumat, rezistent la beşicare, maturitate la mijlocul lui august.Charles Ingouf: fruct mare, cu sămânţă fină, zemoasă, dulce, fruct foarte bun, arbore viguros, productivitate bună, sensibil la beşicare, maturitate la 22 de zile după May Flower, de la începutul lui iulie până la mijlocul lui

iulie.Charles roux: arbore viguros, fruct mare roşu, foarte bun, rezistent şi fertil, puţin sensibil la îngheţurile târzii,maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august.Colombine: fruct rotund, de talie medie, pielea albă, pulpă albă, roză în jurul sâmburelui, foarte zemoasă, foartedulce, acidulată, maturitate la mijlocul lui august.Dugelay: fruct bun, maturitate la mijlocul lui iulie.Docteur Aribeau: fruct destul de bun, rezistent la beşicare, floare rustică, maturitate după mijlocul lui august.Entre de Chanas: fruct mare, arbore viguros, pulpă fină, maturitate la începutul lui iulie.Gaillard: fruct foarte bun, rezistent la beşicare, maturitate în primele 15 zile din august.Galande: fruct destul de mare, bine colorat, savoare dulce, parfumată, destul de sensibil la beşicare, maturitate lasfârşitul lui august – începutul lui septembrie.Geradix: fruct mare parfumat, maturitate la mijlocul lui iulie.Grosse Mignonne: fruct foarte bun, rezistent la beşicare, maturitate la sfârşitul lui august.Guilloux elegante: fruct excelent, puţin rezistent la beşicare, maturitate la sfârşitul lui iulie.Henri Adenot: arbore viguros, fosrte fertil, fruct bun, maturitate la mijlocul lui iunie.Henri Moulin: fruct mare, rustic, puţin rezistent la beşicare, maturitate la mijlocul lui septembrie.



Incomparable Guilloux: fruct bun, rezistent la beşicare, sensibil la făinarea coryneum, maturitate la sfârşitul luiiulie.Madame Girerd: fruct mare, foarte bun, dulce, sâmbure liber, rezistent la beşicare, maturitate de la începutul până la mijlocul lui august.Madame Guilloux: fruct foarte bun, rezistent la beşicare şi la alte boli, maturitate la începutul lui septembrie.Madeleine blanche: fruct foarte bun, puţin rezistent la beşicare, maturitate la mijlocul lui august.Madeleine rouge: fruct destul de bun, sensibil la beşicare şi la făinare, maturitate la începutul lui septembrie.

May Flower: rezistent la beşicare, o foarte bună rezistenţă la monilia, fruct destul de bun, foarte precoce,maturitate la începutul lui iunie.Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas.

MicheliniNoire blanche

Pavie de Touraine: fruct mare, pulpa se lipeşte de sâmbure, se poate conserva bine, maturitate la sfârşitul luiseptembrie.Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal, pulpă de culoarea porţelanului, maturitate lasfârşitul lui august.Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare, maturitate la mijlocul lui august.Precoce de Hale: fruct mare roşu, pulpă albă, fruct foarte bun, savoare dulce, productiv şi rustic, foarte rezistentla beşicare, maturitate la sfârşitul lui iulie.Pitaval: fruct foarte bun, rezistent la beşicare, maturitate la sfârşitul lui iulie.

Red RobinRedwing: fără aciditate, maturitate la începutul lui iulie.Reine des vergers: fructul poate deveni mare, pieliţa roşu închis cu reflecte violacee, pulpa alb verzui, roşie în jurul sâmburelui, nu se lipeşte de sâmbure, fină, zemoasă, parfumată, uşor acidă, rustic, maturitate la începutullui septembrie.Ribet: arbore viguros, maturitate la sfârşitul lui iunie.Robin: foarte bun, fără aciditate, maturitate în august.

Rouge de CoursonsRouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare, maturitate la mijlocul lui iulie.

Royale de BarzacSenateur Cazeneuve

SpringtineSurpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas.

Tardive du Mont d’OrTetons de Venus: fruct foarte mare, varietate foarte veche, piele galbenă spălată cu roz carmin, pulpă albăverzuie, foarte dulce, zemoasă, maturitate la mijlocul lui septembrie.Tournier: fruct foarte bun, foarte rezistent la beşicare, maturitate în primele 15 zile din august.Tardive de Septembre: fruct mare, fertil şi rustic, maturitate la sfârşitul lui septembrie.Veraud: arbore viguros, fruct bun, maturitate după mijlocul lui august.Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie.

Cu pulpă galbenăArp beauty: pulpă moale, sâmbure gros, foarte bun, foarte dulce, productivitate bună, puţin rezistent la beşicare,sensibil la beşicare, rezistă la monilia, maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie.Cardinal: bun, sensibil la beşicare, maturitate la sfârşitul lui iulie.

Diamond princess

Dixired: fruct mare, foarte bun, sensibil la beşicare, maturitate la mijlocul lui august.Early Elberta: destul de bun, sensibil la beşicare, bun pentru pus la borcan, maturitate la mijlocul luiseptembrie.

Early RedhavenFairhaven: foarte bun, sensibil la beşicare, maturitate după 15 iulie.

FayetteFlavorcrest: foarte bun, puţin productiv, maturitate după 15 august.Harken: foarte bun, flori rezistente la îngheţ, maturitate după 15 august.J. H. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g.), moale, savoare bună, parfumat şi dulce, productivitate foarte bună, maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august.Jaune miel: arbore viguros, fruct mare, pulpă densă, foarte dulce, gust de miere, maturitate la sfârşitul lui augustînceputul lui septembrie.Loring: foarte bun, sensibil la beşicare, maturitate la începutul lui septembrie.

Mas GransMaxime: fruct mare galben, fertil, rustic, maturitate la mijlocul lui septembrie.



Merill FranciscanPlate chine jalousia

RedcalRedhaven: fruct bun, seminţa semiliberă, piele roşie, pe un fond galben, pulpă dulce, parfumată, maturitate lasfârşitul lui iulie.

RedtopRoussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu, zemos, fructificare precoce şi abundentă, maturitate la

începutul lui august.Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare, maturitate la mijlocul luiaugust.Rubidoux: foarte bun, maturitate la sfârşitul lui septembrie.

Semis de RoussanneSpringcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă, foarte bun, maturitate în iulie.

SunhavenVelvet: rezistă la beşicare, floarea rezistă la îngheţ, maturitate după 15 august.

Piersici piticiAmber

Crimson

DiamondPiesici de vigneCu pulpa albă

Piesic de vigne de augustPiesic de vigne albPiesic de vigne jouvePiesic de vigne Pradines

Cu pulpă roşieIderSanguine de BesseasSanguine d'été: fruct mare rustic, maturitate la sfârşitul lui august.

Sanguine de JuilletSanguine de ManosSanguine de MauvesSanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă, păroasă, pulpă roşie, maturitate la începutul lui septembrie.Sanguine de Touraine: fruct mare, rustic, să se consume crud, maturitate la mijlocul lui septembrie.Sanguine MarcillySanguine PeyrinsSanguine précoce: fruct foarte zemos, maturitate la începutul lui august.Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine, bună, maturitate după mijlocul lui august.Sanguine tardive: fruct mare, pieliţă puţin păroasă, pulpă densă, roşie, se decolorează în jurul sâmburelui,zemoasă, acidulată, se utilizează pentru torturi şi conserve, maturitate la începutul lui octombrie.Sanguine Vineuse

Piersică plată sau pentooaceste varietăţi sunt toate autofertile

Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună, maturitate în primele 15 zile din iulie.Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă, maturitate după 15 iulie.Ornella: piesică galbenă, maturitate la sfârşitul lui iulie.Sweet cap: piersică mare albă, maturitate la începutul lui august.Oriane: piersică galbenă, zemoasă, maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august.Ordigan: piesică galbenă, pieliţă de culoare închisă, maturitate la mijlocul lui august.Oriola: nectarină galbenă, maturitate după mijlocul lui august.Zmeurul

În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. Să li se schimbe locul la 7 ani.NeurcătoareCapitou: foarte rustic, pentru solurile calcaroase, rezistă la secetă, pentru regiunile mediteraneene.Eliva: originar din Elveţia, recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie.



Eva 2: pentru regiunile muntoase.Faro: viguros, maturitatea la mijlocul sezonului.Flavi: calitate gustativă foarte bună, maturitate precoce.Frida: viguros şi puţin înţepător, rustic,foarte parfumat, se foloseşte crud sau transformat, maturitate la mijloculsezonului.Haida: pentru soluri uşoare şi reci.Glen Ample: originar din Scoţia, fruct foarte mare, fără spin, produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui

august.Glen glova: varietate veche, productivă.Glen lion: fără spini, fruct puţin colorat, precoce.Glen ProsenGradina: fruct conic, originar din Iugoslavia, parfumat, viguros, se adaptează la terenurile uscate, se poatecultiva în regiunea mediteraneană.Llyod George: roşu, fruct puţin moale, foarte parfumat, productivitate slabă, produs din iunie pânăla mijlocul luiiulie.Malling augusta: fruct roşu deschis, precoce.Malling exploit: fruct foarte mare, viguros, tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic, precoce, adaptat la altitudine.Malling Leo: fruct conic, parfumat, viguros.Malling promose: fruct mare, roşu, ascuţit, parfumat, viguros, una din cele mai precoce, rezistă la amestec, teren

uscat, producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie.Meco: producţia durează mai mult de o lună, maturitate la mijlocul sezonului.Meeker: fruct de talie medie, roşu purpuriu, parfumată, produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie.Puyallup: fruct parfumat, viguros.Radboud: fruct alungit, rezistent la transport, tulpină subţire, productivă.Rose de cote d’or: fruct mic, producţia durează 2 săptămâni, maturitate precoce.Rouge de Sauron: varietate veche, calitate gustativă bună, maturitate la mijlocul sezonului.Royalty: varietate de origine americană, fruct mare violet purpuriu, gust diferit, viguros, precoce.Schoenemann: fruct roşu închis, tulpini destul de drepte, produs de la începutul lui iulie până la mijlocul luiaugust.Sucre de Metz: varietate veche, fruct dulce, parfumat de culoare galben auriu, productiv.Tulameen: originar din Canada, fruct mare, produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august.Violette: precoce, fruct de talie medie, roşu închis, zemos, foarte parfumat, producţie grupată în timp.

Wawi: rustic, gust acidulat, viguros şi productiv, recoltă timp de o lună, maturitate la mijlocul sezonului.Willamette: origine americană, fruct de culoare zmeurie închisă, uşor de cultivat, precoce, produs de la mijlocului iunie până la mijlocul lui iulie.

Urcătoare:Augustred: fruct fragil şi aromatic, foarte productiv.Autumn Bliss: calitate gustativă bună, productiv, rezistent la boli, precoce, recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri.Baron de Wavre: fruct mare, savoare bună, productiv, tardiv.Bois blanc: rustic, fruct roz, zemos, foarte parfumat, recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până laîngheţuri.Galante: fruct mare parfumat, productiv, cules uşor, recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie.Heritage: rustic, recolta de la mijlocul lui august până în septembrie.

Joan squire: fruct mare, parfumat, viguros şi productiv, fără spini.Lord Lambourne: galben.Polana: tulpini drepte, fruct ferm, parfumat.RubySeptember: fruct mare, roşu, gust bogat.Surprise d’automne: varietate veche, foarte rustică.Summit: fruct rotund, viguros.Summo: fruct foarte mare, uşor de cultivat, productiv, recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie.Zeva: fruct mare roşu închis parfumat, puţin moale, necesită puţin palisaj.

Zmeure negre (disponibile doar în Canada)Allen: gust dulce, creşte rapid, târziu.Cumberland: fruct mare savuros, producţie importantă, urcătoare şi tardivă.Jewel: fruct gustos, zemos, dar ferm, rezistent la boli, precoce.Purple Royalty: fruct zemos, bun pentru patiserii, tardiv.



Zmeure galbeneFallgod: fruct galben palid, cu gust foarte bun, parfumat şi dulce, recolta iunie/iulie şi din septembrie până laîngheţuri.Golden queen: fruct galben de la mediu la mare, tare şi parfumat, rustic, viguros, maturitate tardivă de lamijlocul lui iulie.Golden west: fruct mare pentru patiserie, urcător, tardiv.

Pear blister canker viroid(ulceraţia buboasă a părului)

Sinonime: Pear bark measle, pear rough bark Boală care afectează Pyrus, dar care poate contamina şi Cydonia, Sorbus, Chaenomeles şi Pyronia. Este

posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate, dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse.

SimptomeÎn general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Se exprimă doar după

indexaj pe indicator. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijloculanului şi anilor următori, se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Arborii se deteriorează după al8-lea an.

Confuzia posibilă:Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker.Mod de depistare:

Prin indexaj la Pyrus A20. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă.Incidenţa economică:

În absenţa simptomelor, vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Încele mai multe cazuri fructele sunt mici.

Pear decline(slăbirea părului)

Sinonime: Pear slow decline, Pear quick decline, MoriaAceastă boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia.

Simptome:Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului, de sensibilitatea varietală, de vârsta

arborilor, de practicile culturale, de lupta împotriva

psylles. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce afrunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Primăvara următoare, înmugurireaacestor arbori este lentă.

Creşterea este redusă. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce lacăderea fructelor.

Lemnul ia o culoare portocalie. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). În alte cazuri arborii slăbescdintr-o dată în luna lui august fără semne înainte.Confuzie posibilă:

Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedicaalimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară, pagube ale rozătoarelor, şoricei de pământ, incompatibilitatea între

varietate şi altoi...Mod de depistare:

Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Procentul de transmitere este foarte slab, mai puţin de 20%. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane.Incidenţă economică:

Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an.Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi.

Pear vein yellow virus( îngălbenirea nervurilor părului)

Sinonime: Pear red mottle, Quince souty ring spot, Pear stony pit sau gravelleAgentul în cauză nu este identificat. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este

foarte împortantă.Anumite varietăţi pot contamina merii, în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus.

Simptome:



Sunt în general localizate pe frunze. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi, adică spre lun lui iunie.

Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. La sfârşitul lui august, o colorare roşieînlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lunguldecoloraţiilor ( Quince sooty ring spot).

Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Simptoma

apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Această simptomă este foarte importantă atuncicând primăvara este frig. Poate afecta doar câteva fructe din arbore.Confuzie posibilă:

Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises, totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă.

Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu, în acest caz nodulii sunt spongioşi.Mod de depistare:

Prin indexajul indicatorilor.Incidenţa economică:

Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %, vigoarea mărului nu este afectatădecât de la 0 la 10%.

Producţia perelor este redusă, în absenţa Gravelle, de la 30 la peste 50%. Cea a merilor de la 10 la 30%.

Insecte devastatoare prinse în capcane ...

Avetizarea agricolă:- o capcană pentru a evalua infestareaFeromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Plasat într-o capcană, el va atrage masculii

care vor fi şi ei capturaţi.Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit.

Prinderea în masă: o capcană mortalăPrin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză, obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr

mare de insecte devastatoare culturilor. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător.Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte.Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val

colonizator. Astfel, mirosul sintetic, mai competitiv decăt cel al

cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea.

Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Masculii emit un feromon care atragesemenii, masculi şi femei.

Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Atractivicare asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons.Atracticidul: o capcană fulgerătoare

Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Această capcană, plasată în culturi, atragemasculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact.

Astăzi, această metodă este în plină dezvoltare.

BoalaBoala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu

Bouillie bordelaise, în concentraţie de 6,5 g/l la căderea frunzelor, 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii.Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare.

Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale

Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsărileinsectivore, microorganismele şi insectele benefice.

Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor dinlivadă, trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Trebuie deasemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Mai multe studii audemonstrat că pentru un număr mare de auxiliari, nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare.Florile ca şi sursă de hrană



Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatoriilivezilor. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Larvele anumitor specii dechrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetalecum ar fi păpădia. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători.

Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzialternative pe care pot să le găsească.

Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte, afidele şi

tetranidele.Tipuri de amenajăriSunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor.

Plantele de acoperire a soluluiEste vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau

vivace cum sunt sarrasin, phacelie, muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino.Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control

uniform. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şiîntreţinerea lor.Planta însoţitoare

Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite.

Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de

acoperire a solului stabilite deja.Zona floralăEste vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.

Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent, la periferia unei livezi, în lungul drumurilor defermă, aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori, unfel de „centrală de insecte” în centrul livezii.

Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte marenu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoareeste mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă.Gestiunea plantelor

Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate:- alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă;- implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede;

- repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite;- cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou.Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Astfel în cazul plantelor de

acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante, poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire.O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante.Criterii de alegere a plantelor care se utilizează

O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Trebuie alese după anumite criterii:- timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed.- capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea, forma, culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor

sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor.- capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori.- facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie săcrească greutatea muncii.

Specii vegetale pentru utilizareTabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru

atragerea insectelor auxiliare. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi căreprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant.Ombeliferele

Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Mai multe speciide vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse, este cazulombeliferelor.

Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor, care atacă larvele carpocapsei mărului,Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Morcovul sălbatic este pe



locul doi. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cufemelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele.

Un mod simplu, rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovişi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. În cazul plantelor bianuale, rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe.Compozite

Asters, vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide.

Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare, atrage un număr mare de diverse specii demămăruţe. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp cecosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni.Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Margaretele albe (Chrysanthemumleucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabileauxiliarilor.Leguminoasele

Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă .Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este

încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când sehrănesc pe flori primăvara. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă, trifoiul roşu şi lucernă. Trifoiul poateşi el atrage cerese buffle.Labiacee

Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare.Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari, şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic.Crucifere

Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele deItoplectis conquisitor, un parazit important al carpocapsei.

O cruciferă ornamentală, alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum), s-a dovedit planta ceamai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California, putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă.Poligonacee (sarrasin)

Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. Singurele insecte devastatoareatrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera.Phacelia

Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşteabundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor.

Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi.Alte plante

Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei, un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Înciuda eficacităţii sale, acest prădător poate ataca merii. Molena iubeşte toate tipurile de sol. O putem planta îninteriorul sau în jurul livezii.

Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectisconquisitor.

Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliariiDenumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire

OmbeliferePanais Pastinaca sativa Zf, pc văraticMorcov cultivat Daucus carota Zf, pc văraticMorcov sălbatic Daucus carota Zf, pc văraticMărar Foeniculum vulgare Zf, pc văraticAneth Anethum graveolens Zf, pc văraticCoriandru Coriandrum sativum Zf, pc văraticAngelică Angelica archangelica Zf, pc văraticAnason Erzngium campestre Zf, pc văraticCarvi Carum carvi Zf, pc văraticCairefulon Zf, pc văraticComposite

Margareta balbenă Rudbeckia hirta Zf, cs văraticMargareta albă Chrysanthemum

leucanthemumZf, cs văratic

Floarea soarelui Coreopsis spp. Zf, cs văratic



Floarea soarelui tuberoasă Helinathus tuberosus Zf văraticAster faux-ptarmica Aster ptarmicoides Zf, cs văratic - tomnalVerge –de aur Solidago spp. Zf, cs văratic - tomnalCoada şoricelului Achillea spp. Zf văratic

Layia platyglossa Zf, pcCarofilaceeTăciunele grâului Agrostemma githago Zf, cs văratic

Silena Silene spp. Zf, pc primăvăratic - văraticLicnis Lychnis spp. Zf văraticCeraistes Cerastium spp. Zf, pc primăvăratic - văraticLeguminoaseTrifoiul ladino Trifolium repens Cs văraticLupin Lupinus perennes Cs văraticCrucifereMuştarul sălbatic Brassica kaber Zf, cs văraticAlysse maritimă Lobularia maritima Zf, cs văraticAlte planteSarasin Fagopyron esculentum Cs, zf văraticPhacelia Phacelia tanacetifolium Cs, zf văratic

Menta Mentha spicata Zf, cs văratic Nemofila Nemophilia sp. Zf, cs, pc văratic

Zf = zonă florală; cs = plante de acoperire a solului; pc = plantă însoţitoare. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă

InterliniaÎngazonarea permanentă a interliniei este regulă, solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.Avantaje:

- protecţia eficace împotriva eroziunii- diminuarea levigării- îmbogăţirea solului cu materie organică

- ameliorarea structurii solului- penetrarea apei şi îngrăşămintelor - acţiunea împotriva anumitor buruieni- diminuarea căderii fructelor - o mai bună conservare a fructelor Inconveniente- creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică)- concurenţa hidrică şi în elemente nutritive,eliberarea târzie de N- diminuarea vegeraţiei- diminuarea randamentului- probleme cu anumite buruieni- instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeniPrecauţii –incompatibilităţi- să se adapteze îngrăşământul şi stropirile- să se cosească frecvent- să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă- să se supravegheze rozătoarele- să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm)

Linia de arbori sau arbuştiSolul gol lucrat

Avantaje- control bun al buruienilor;- concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc;- aeraţie bună a solului;- control bun al lăstarilor (zmeur).

Inconveniente- pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial;



- riscul formării unei talpe de arătură- distrugerea accelerată a materiei organice;- lucrări culturale făcute greu pe terenul moale.

Precauţii – incompatibilităţi- riscul de eroziune pe terenul în pantă.

Solul gol nelucrat sau dezierbare chimicăAvantaje- control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare;- nu există concurenţă hidrică şi nutritivă;- rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate;- control posibil al lastarilor cu anumite produse.

Inconveniente- cere multe ierbicide;- crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu;- tasarea solului (asfixiere).

Precauţii – incompatibilităţi

- nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare;- risc de eroziune pe terenul în pantă;- utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.

Acoperirea solului cu deşeuri organiceAvantaje

- control bun al buruienilor anuale (3-4 ani);- nu există concurenţă hidrică şi nutritivă;- rădăcini superficiale nedeteriorate;- structură bună a solului;- aport mai mult sau mai puţin important în materie organică;- efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă;- utilizarea ierbicidelor redusă puternic.

Inconveniente- creşterea eventuală a umidităţii, atenţie la bolile criptogamice;- trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm.);- costul şi disponibilitatea materialului;- risc de eliberare;- dezierbare câteodată necesară la limita paielor;- eventualitatea unei carenţe determinată în N;- durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă, material greu de găsit.

Precauţii – incompatibilităţi- pentru paiele de rapiţă şi iarbă, să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul;- să se suravegheze rozătoarele,

- paiele pot îmbogăţii solul în K 2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).

Paie plasticeAvantaje

- ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă;- eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor);- nu există concurenţă hidrică şi nutritivă;- anumite materii sunt permeabile în apă;- este posibil să se pună îngrăşământ pe linie.

Inconveniente- punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente;

- dezierbarea chimică pe margini se recomandă;- rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii;- tinerele culturi localizează greu îngrăşământul;- costul şi durata materialului.



Precauţii – incompatibilităţi- să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic;- dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze.

Pollimax

Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni,afini, etc.

Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor:- când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci;- când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea;- când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul

potenţial al recoltei;- când culturile nu sunt atractive prin natura lor;- şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor.

AplicareAplicaţi:

- între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şiei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.- 1-2 zile după instalarea stupilor;- devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt

moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C;- în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele;- folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha.Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax

doar cu apă.

Avantaje- creşte numărul de albine cu miere

- creşte numărul de flori vizitate- creşte numărul de seminţe şi fructe- creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global- creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis)

Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani

dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie.

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie:

♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibiladupa 1-3 saptamani in functie de umiditate

♦infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta petoate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor.

Luptă preventivă

- aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectariiapatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii



Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse decatre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere aascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol:

♦strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora

♦cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora

♦stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene

♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taiericorespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii;

♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decatdistanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m)

♦mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna

Lupta curativa

-utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil.Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg lasfarsitul sezonului.

Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de caderea petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn.

Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului:

♦Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaiecontinua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm

♦Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 deore dupa o ploaie

♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor

♦Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide

Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distantade un tratament cu ulei mineral.

Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl.

Zeama sulfocalcica (29 % sulf)



Cupru:

♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l

♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l

1000-2000 l/ha

♦ solutie zeama bordeleza;

-inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l

-inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza

-Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf

- după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide

Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia

inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efectfungicid impotruva rapanului.

Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct.

Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure

Nom français Nom latin Présence ou cultureau Québec

Dilution efficace Durée d'efficacitésèche

Lierre Hedera helix région de Montréal 1/128 3 moisScrofulaire lancéolée Scrophularia nodosa région de Montréal 1/32Souci d'eau (populage) Caltha palustris abondant dans le nord 1/16

Primevère Prima vulgaris rare mais cultivable 1/16Arroche hastée Atriplex patula rivages du

fleuve(golfe)1/4 8 mois

Ficaire Ranunculus ficaria(inclusiv radacina)

région de Montréal 1/2 2 mois

Lupuline Medicago lupulina partout 1/1Radis sauvage Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les

Maritimes1/1 2 semaines

Marguerite Chrysanthemumsegetum

adventice 1/1 3 mois

Morelle douce-amère Solanum dulcamara adventice rare 1/1Saule cultivé Salix purpurea partout 1/2Sariette Satureja vulgaris partout 1/2Oignon Allium cepa partout 1/2Anémone Anemone nemorosa cultivable? 1/32 2 mois



Symphorine blanche Symphoricarpos alba partout 1/1 2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor

Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-unrecipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie

fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratamentpeventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor .

Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice:

♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval.

♦Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice

♦Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicatain potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan.

♦Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia deascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor

♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompuneriifrunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica:

Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum.

De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitateformarea periteciilor.

Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure

RESISTANTE MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLERed Free Lodi Cortland

Prima Northern Spy McIntosh

Liberty Monroe Julyred

Freedom Burgundy Spygold

Priscilla Tydeman Niagara

Nova Easygrow Wayne Jerseymac

Jonafree Jonamac Jonagold

Macfree Paulared Stayman

Sir Prize Idared Macoun

Britegold Twenty-ounce EmpireMoira Golden Delicious Rome Beauty



Murray Red Delicious Mutsu (Crispin)

Novamac Jonathan

Priam Milton

Richelieu Wealthy

Rouville Spartan

Trent

Sources: Wilcox (1987), Granger (1988)

Tableau 5 - Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure

Variété Résistance àDate decueillette

Arbre Fruit

feu bactérien

rouilledu

cèdre

mildiou Rusticité Productivité Vigueur QualitéCouleur dom.

Couleur fond

Redfree 3 4 4 f08-d09 1 2 2 2 R V

Prima 2 1 4 m09 2 3 1 R J

Liberty 4 4 4 f09-d10 1 2 3 2 R V

Freedom 3 3 4 f09-d10 2 3 2 2 R V

Priscilla 3 4 2 f09-d10 1 2 2 2 J R

NovaEasygrow

3 4 2 d10 2 2 2 1 R V

Jonafree 1 4 d10 1 2

Macfree 2 4 2 d10 2 2 2 1 R V

Sir Prize 1 1 3 d10-m10 1 1 2 1 J R Britegold 4 1 4 f09 3 2 2 1 J R

Moira 2 3 3 f09 3 3 2 1 R V

Murray 3 3 f08 3 2-3 2 1 R V

Novamac 4 m09 2 2 2 R V

Priam 2 f09 2 2 2 2 R J

Richelieu 1 m09 3 3 2 1 R V

Rouville m08 3 2 3 1 R V

Trent 3 3 4 d10-m10 3 3 2 2 R V

Bibliographie Auger, Y. 1988. Les arbres fruitiers;prévenir plutôt que guérir. Humus, mars/avril 1988: 7-9.Bennett, A. 1982. Orchard management:New Hampshire 1981. Bio-dynamics, no 142, printemps 1982:21-27.Bosshard, E., H. Schüepp et W. Siegfried. 1987. Concepts and methods in biological control of diseases in appleorchards. Bulletin OEPP, 17(4):655-663.Brown, S. 1990. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Northeast LISA AppleProduction Newsletter, 1(2):1-2.Burchill, R.T. 1968. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturiainaequalis. Ann. Appl. Biol., 62:297-307.Dhar, D.N. et G.N. Qasba. 1984. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturiainaequalis. Science and Culture, 50(6):209.Gadoury, D.M. et W.E. McHardy. 1982. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis.Phytopathology, 72 (7):904-910.Gilliver, K. 1947. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Ann.Appl. Biol., 34:136-143.Gonnaud, M. 1982. Protégez vos arbres grâce à la prèle. Les Quatre Saisons du jardinage, nº17, nov./déc.1982:32-34.



GRAB. 1989. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. in

Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Rapport final. Groupe de Recherche en AgricultureBiologique.Granger, R.L. 1988. Cultivars résistants à la tavelure. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la fermeexpérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg.Gupta, G.K. 1987. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of applescab pathogen. International Journal of Tropical Plant Diseases, 5(1):93-97.

Gupta, G.K. 1990. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Pesticides,23(10):22-23.Hockey, J.F. 1927. Studies in fruit diseases:apple scab. Dominion of Canada Department of Agriculture, pamphlet n82, Ottawa.Hills, L.D. 1983. Fruit pest and disease control:the organic way. Henry Doublday Research Association,Coventry, Royaume-Uni.Hoffmann, G. 1988. [1.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation, Wesel-Bislich,Lower Rhein.] Besseres Obst, 33(3):74-76.Jagdish, K. et G.K.Gupta. 1986. Influence of host response and climatic factors on the development of conidialstage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Indian Journal of Mycology and Plant Pathology, 16(2):123-135.Keipert, K., A.Welder et G.Overbeck. 1990. [Alternative cultivation of apples and vegetables.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland, 66:195.

Kolbe, W. 1983. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning onapple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982).]Erwersobstbau, 25(10):246-255.Lamb, J. 1990. Denis Culley:organic orchardist. Maine Organic Farmer and Gardener, 17(6):1.Louis, A. 1988. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Courrier du livre, Paris. 364 pages.MacHardy, W.E. 1990. New, non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc., 96:75-78.Marie-Victorin, Frère. 1964. Flore laurentienne. 2e édition. Presses de l'université de Montréal, Montréal. 925 pages.Miedtke, U. et W. Kennel. 1990. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stageof the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten undPlanfzenschutz, 97(1):24-32.

Neumann, P. et M. St-Arnaud. 1988. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturiainaequaliset lutte biologique. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec, rapport derecherche #2036. Northover, J. 1991. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. Agriculture Canada, station derecherche Vineland.OMAF. 1990. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Ontario Ministry of Agriculture andFood, Plant industry branch, Pest management section. 59 pages.Proctor, J.T., W.J. Blackburn, T.J. Gillespie et B.H. MacNeil. 1983. Prediction of apple scab:reduction of spraying. Highlights, 6(3):7-9.Rasmussen, D.E. 1975. Healthy orchards. Bio-Dynamics, n116, automne 1975:19-23.Rosenberger, D.A. 1990. Apple disease management pages 40-45 in USDA. 1990. Management guide for low-input sustainable apple production. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input SustainableAgriculture Apple Production Project 33-49.

Schmid, O. et S. Henggeler. 1988. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. Collection LesQuatre Saisons du Jardinage, Editions Terre Vivante, Paris. 243 pages.Shaffer, W.H. et J.A. White. 1985. Polymer films:a new approach to control apple scab. I. Greenhouse studies.Phytopathology, 75:966.Thorez, J.P. 1982. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Les Quatre Saisons du Jardinage, n 15, juillet-août 1982:31-39.Tränkner, A. et R. Kirchner-Bierschenk. 1988. [Preliminary results on control of apple scab by extracts fromcomposted organic materials.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent,53(2a):359-362.Wilcox, W. 1987. Apple diseases:their biology and management in NOFA. 1987. Proceedings of the organic andlow-spray fruit production conference. Natural Organic Farmers Association, New York.

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE



Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandiaconcentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt condusein acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inaltcu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acestsistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha).Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si

leguminoase.

La lutte biologique en arboriculture fruitièrepar Jean-Paul GendrierACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence [email protected]

În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau inintroducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.

Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.

Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.

Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică.

Lupta biologica

Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus).

Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1

Ordine şi familii GenuriInsecte prădătoare

Coleoptera- Coccinellidae- StaphylinidaeHeteroptera- Anthocoridae- Miridae- NabidaeNevroptera- Chrysopidae- Hemerobidae- CogniopterygidaeDiptera- Syrphidae- Chamaemyiidae- CecidomyiidaePăianjeni prădătoriGamasida- PhytoseiidaeActinedida :- Anystidae- Stigmaeidae- Trombidiidae

Insecte parazitoideDiptera- TachinidaeHymenopteraIchneumonidea- Icheumonidae

Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus

Oligota, Tachyporus, Staphylinus

Orius, Anthocoris

Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis

Chrysopa

Hemerobius, MicromusConwentzia

Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva

Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus

Anystis Zetzellia

Trombidium, Allothrombium

Pales, Agria, Phryxe

ltoplectis, Ephialtes

Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon

mailto:[email protected]




- Brachonidae- AphidiidaeChalcidoidea- Trichogrammatidae- Encyrtidae- Aphelinidae- Pteromalidae

- Eulophidae

Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis

Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes

Eulophus ,Tetrastichus

Microorganisme patogene Ciuperci, bacterii, virusuriD'après Reboulet, 1994. ACTA point n°1

- Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea uneicoccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Aceasta specie este polifaga, mai prolifica si mai activa latemperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.-Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis)- Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi)- Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa)- Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic- Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului- Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan

- Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică-Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata, capocapsa (Cydia pomonella), luiZeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.- Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.- Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mereVirusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998)

Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic

Carpocapsa merelor (Cydia pomonella)♦Utilizarea virusului poliedrozei

- Carpovirusin (denumirea preparatului francez)- Madex (denumirea preparatului elvetian)La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de razeUltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs)Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii esteobligatorie.♦Confuzia sexualaPentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Pe marginea parcelelor seamplaseaza mai multe difuzoare. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.

CARPOVIRUSIN ECOPOMSoiul Pagube % Soiul Pagube %GoldenStarkimson

12,89,7

EarlygoldFlorinaJerseymacGala, OzargoldJonathanJonagoldJonagored, Golden

0,420, 831,672,5

3,337,82

Media 11, 25 2,95 AFIDE♦Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus

mali).♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate(piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona, piretru si ulei vegetal).



Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0,350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si ainsecticidelor vegetale.

Agribiodrôme, GRAB, INRA, 1998, « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.

Synthèse 1994-98.GRAB, 1998. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires enAgriculture Biologique.GRAB, 1998. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) siteAgroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. : 04.90.84.01.70 / Fax :04.90.84.00.37

TRATAMENTE cu produse din plante

Plante Metodă Efecteusturoiallium sativum

infuzie

150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID;

FUNGICID: afide, păianjeni, melci, ruginăusturoi

allium sativum

macerat

Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore dupăcare se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool

usturoiallium sativum

macerat în ulei

Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 deore. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute.

usturoi cu ceapă

allium sativum şiallium cepa

macerat

Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de

12 ore după care se filtrează.

urzicaurtica urens

macerat

1kg la 10 l de apă, după care se filtrează INSECTICID;

FUNGICID: afide

tanacetum vulgare

infuzie

Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apăfierbinte, după care se filtrează.

INSECTICID: afide,furnici, carpocapsa,viermele zmeurului

Artemisiaabsinthiuminfuzie

Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apăfierbintedupă care se filtrează.


fougère purin

Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care sediluează 1/10.

INSECTICID

afide

busuiococimum basilicum

infuzie

Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apăfierbinte.

INSECTICID

afide

coriandrucoriandrum sativum

infuzie

Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apăfierbinte.

INSECTICID

Afide şi păianjeni

Flori de soc sambucusinfuzie

Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă

fierbinte.

INSECTICID afide.

menthe Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE



mentha

infuziefurnici

reventrheumrhabarbarum

infuzie

Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE TOTAL

Afide, păianjeni

pipercapsicum

infuzie

Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apăfierbinte.

RÉPULSIV TOTAL

Afide, păianjeni

Ardei iutemacerat

Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24de ore, după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.

RÉPULSIV TOTAL

Afide, păianjeni

Îngrăşăminte

Specia/preparat Metodă

urzicăurtica urens

purin

1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care seintroduce în sistemul de udare

tătăneasă symphitum officinale

purin

Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la10 l apă timp de 14 zile. Se diluează solutia rezultată cu 7 partide apă

Purin de tataneasa cu purin deurzică

Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun lamacerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care sedilueaza solutia cu 9 parti de apă.

Fungicide

Specia/preparat Metodă Efect

armoracia rusticana

infuzieSe infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l deapă fierbinte.

FUNGICID

Boli criptogamice

allium schoenoprasum

infuzie

Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l deapă fierbinte.

FUNGICID

rapăn


maceratSe macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de24 de ore

Coada caluluiequisetum hyemale

decoct

Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apădupă care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de30% sau pura în caz de atac puternic

FUNGICID

Boli criptogamice

urzicăurtica urens

macerat

1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile dupăcare se introduce în sistemul de udare

INSECTICIDE -FONGICIDE

Boli criptogamice (mana, putregai cenusiu)

Insecte auxiliare împotriva paianjenilor - utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte



- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni- utilizarea unui păianjen Balaustium

Insecte auxiliare împotriva afidelor - larve de cecidomelide- larve de syrfide- adulti de syrfide

- larve de chrysope- adulti de crhysope- larve de coccinele- Pholetesor ornigisPradatori-coccinela-anthocoridecarabeide- paianjeni (Angiope)- -viespi parazite

Nom Description Proie ou hôtepréféré

Stade deprédation

Lieu et périoded'activité

Acariens prédateurs

Amblyseius fallacis

(Phytoséiidés)Corps en forme de larme, clair outranslucide, avec parfois destaches brunes sur le dos; sedéplace très rapidement (0,3 mm).

Acariens phytophages(p. ex.,tétranyquerouge du pommier,tétranyque àdeux points)

Nymphe,adulte

L'adulte passel'hiver à l'abri sousl'écorce et à la basedes arbres. Actif dans la végétationau sol au début dela saison. Devient plus actif dans lafrondaison après lafloraison.

Zetzellia mali(Stigméidés) Corps en losange, jaune vif tacheté d'orangé (0,5 mm). Acariens phytophages Nymphe,adulte Se trouvent sur laface inférieure des

feuilles le long dela nervure principale, là où senourrissent lesacariens phytophages.

Balaustium spp(Érythréidés)

Gros, de rouge foncé à rougeclair, à l'aspect de velours; sedéplace rapidement (1 mm).

Acariens phytophages

Nymphe,adulte

Présents sur l'écorce et lesfeuilles, seremarquent surtout

au printemps.Prédateurs des pucerons

Cécidomyies(Cécidomyiidés)

Larves : petites (<1,5 mm),apodes, d'un orangé vif. Adultes :mouches menues, impossibles àdécrire précisément et rarementobservées.

Pucerons Larve On trouve leslarves dans lescolonies de pucerons. Lorsqu'ily a abondance de pucerons, elles entuent plus qu'ellesn'en mangent.

Syrphes ou mouches

des fleurs(Syrphidés)

Larves : apodes, semblables à des

limaces, brun moucheté et/ouvertes (1-2 cm). Adultes :mouches ressemblant à des

Pucerons Larve On trouve les

larves dans lescolonies de pucerons durant



abeilles, capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm).

toute la saison decroissance. On peut souventobserver lesadultes en train de butiner des fleurs.

Chrysopes(Chrysoperlidés etHémérobiidés)

Adultes : verts ou bruns, au corpslong et élancé et aux ailesfortement nervurées (2 cm delong). Larves : fuselées, vertmoucheté ou gris moucheté, pourvues de longues mandibulesen faucilles (7-8 mm). Oeufs : blancs, sur de longs pédonculestrès fins.

Pucerons;aussi acariens Larve, adulte Les oeufs sontdéposés sur lesfeuilles et les branches. Leslarves se trouventdans le feuillage.Présence du débutdu printemps jusqu'à la fin del'été.

Coccinelles(Coccinellidés)

Adultes : ovoïdes, orangés,marqués de taches noires (3-

4 mm). Oeufs : jaunes, en formede tonneau, réunis en grappes.Larves : corps allongé, foncé avectaches claires, pourvu de pattes bien formées (5-6 mm).

Pucerons;aussi acariens

et cochenilles

Larve, adulte Les adultes passentl'hiver à l'abri dans

les débris au pieddes arbres et deshaies. Adultes etlarves sont actifs partout dans l'arbreà proximité des proies. Lescoccinelles sontactives toute lasaison.

Prédateurs généraux

Anthocorides ou punaises des fleurs(Anthocoridés)

Adultes : petits (3-4 mm), noirsavec tache blanche en forme delosange sur les ailes. Nymphes :minuscules, rapides, brun ouorangé luisant.

Pucerons,acariens

Nymphe,adulte

Sur les feuilles pendant toute lasaison decroissance.

Punaises de lamolène (Miridés)

Nymphes : très petites (1-2 mm),vertes aux yeux rouges, trèsactives. Adultes : vert grisâtre,ovoïdes (3 mm de long).

Acariens, pucerons

Nymphe,adulte

Sur les feuilles etsurtout sur lesgrappes de fruitsou dans les jeunes pousses enroulées.Actives de la finmai à octobre.

Réduves ou punaisesassassines(Réduviidés)

Adultes : gros, bruns, à longues pattes (20 mm) et à long becincurvé. Abdomen fuyant sous lesailes. Nymphes : semblables auxadultes mais plus petites etaptères.

Pucerons,acariens,chenilles etautres insectesà corps mou

Nymphe,adulte

Sur l'écorce et lefeuillage des arbresainsi que dans lavégétation.

Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (3-20 mm), luisants ou mats,légèrement aplatis latéralement.

De nombreuxinsectes àcorps mou,

dont les larvesdu carpocapsede la pomme

Adulte Nocturnes, setrouvent dans legazon, sous les

débris au sol, les pierres et lesrondins.



dans les fruitstombés

Araignées De taille et de couleur variablesselon l'espèce, huit pattes.

La plupart desinsectesarboricoles

Immature,adulte

Dans la frondaison,sur les branches etle tronc.

ParasitoïdesTrichogrammes(Trichogrammatidés)

Guêpes minuscules(< 0,7 mm) qui parasitent lesoeufs des papillons nocturnes.

Oeufs ducarpocapse dela pomme,d'enrouleuses,de tordeuses etde la tordeuseorientale du pêcher

Larve Les adultes sontactifs dans lafrondaison. Leslarves se trouvent àl'intérieur des oeufsdes espèces hôtes.

Autres guêpes parasites (Braconidéset Ichneumonidés)

Guêpes au corps élancé (0,5-3,6 cm), noires, brunes, orangéesou jaunes. Femelles munies d'unlong ovipositeur.

Chenilles de papillonsnocturnesnuisibles

Larve Les adultes sontactifs dans lafrondaison. Leslarves senourrissent àl'intérieur deschenilles.

Pholetesor ornigis

(Branonidés)Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes etmarquées d'une petite tache noiresur chacune des ailes antérieures.Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs, ovoïdes,ressemblant à des comprimés.

Mineusemarbrée du pommier (MMP)

Larve Les adultes sontactifs dans lafrondaison peuaprès chaque volde la MMP. Leslarves senourrissent àl'intérieur des

larves de la MMP.Les pupes setrouvent àl'intérieur desgaleries des MMP.

Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvuesde courtes antennes et d'unabdomen pointu.

Mineusemarbrée du pommier (MMP) etautreschenilles

Larve Les adultes sontactifs dans lafrondaison. Leslarves et les pupesse trouvent àl'intérieur desgaleries de MMP

et sur différentesautres espèces dechenilles.

-SOIURIMere

- Belle de Boskoop - Melrose - Kent

- Canada Gris - Jubile - Fuji

- Falstaff - Clochard, - Gloster



- Jonica - Reine de Reinettes - Idared

- Elstar - Golden - Granny

Pere

• Comice • Conférence • William

Căpşuni

• Chandler • Eros • Gariguette • Cigaline • Carona

Kiwi

• Howard

O staţie de condiţionareUn echipament şi o atmosferă controlată recentă, permit o mai bună conservare a prospeţimii şi

aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai.Suc de mere şi Api Bul’ Cassis

Suc de mere – 100% suc de fructe

Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr, fără alcool, fără conservanţi

- Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr, fără alcool, fără conservanţi.

Oţet din suc de mereÎn cantităţi de 75,50 şi 25cl, oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar, cu fructe selecţionate

pentru a obţine cea mai bună aromă. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toatecondimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate.

Prăjituri şi îngheţateCu fructele proaspăt culese, prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un

sistem de fierbere sub cerul liber. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Adunarea

pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.2 game:Biologic – fabricare artizanală

• Prăjitură de caise- 370gr • Prăjitură de căpşuni - 370 gr • Îngheţată de Cassis - 370gr

Uleiuri insecticideUleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele desarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. Dincontră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare.



Ulei de hibernare şi ulei de varăÎn trecut, uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare

utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveştetipul de ulei. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara.Fabricarea

Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând dela petrolul brut. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. Apoi

urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut.După rafinare, uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate.Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric, o măsură a impurităţii a unui ulei horticol estecantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). După purificarea uleiului, se trece la hidrogenizarea sa pentru areduce riscurile de fitotoxicitate. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenulformând compuşi dăunători plantelor.

După hidrogenizare, uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţela frig. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor desulf şi azot care ar putea rămâne. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferitefracţiuni.Proprietăţi şi compoziţie

Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Etichetele nu afişează decâtunul sau două criterii, fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR), care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru

evitarea fitotoxicităţii, şi procentul de ulei activ. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare esterealizată, scara de temperatură la care uleiul se distilează, gravitatea, vâscozitatea şi punctul de lichefiere.Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp.

Acesta face ca uleiul să fie mai toxic.

Mod de acţiuneUleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul.Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei, interfera cu metabolismul său şi pot

acţiona ca şi otravă.Uleiul înăbuşeşte ouăle. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la

aleurode.Avantaje

- active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles, dar şi împotriva anumitor psilide, aleurode,cicadelles şi tinerelor larve;

- active şi împotriva ouălelor de acarieni, afide şi câţiva fluturi de noapte;- puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor;- mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Nu afectează insectele

şi acarienii utili neatinşi de aplicare;- uşor de aplicat, puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator, mamifere şi păsări;- uşor biodegradabile;- aprobate de caietele de sarcină biologică.

Dezavantaje- fitotoxicitate posibilă în sezon, mai ales în cazul plantelor slabe, bolnave sau stresate. Să se evite

perioadele cu secetă, temperaturi ridicate şi vânturi puternice;- datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi;

- afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare;- nu persistă;- etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor;- lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii.

Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altoraContrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite, uleiurile horticole au o slabă activitate

reziduală. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. El permite deci ca populaţiile de devastatori săajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. În orice caz, afidele, acarienii şi fluturii sunt adeseasedentari în timpul sezonului. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile.

Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Uleiurile pot însă să omoareembrionii păsărilor dacă ele acoperă oul, blocând astfel intrarea aerului. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare

organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Înlivadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei.Utilizări



Mod de utilizareConcentraţii şi adjuvanţi

Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). O mai mareconcentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitateaafidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. La 3%, uleiul omoară 90% din fluturi şi o adoua aplicare omoară restul.

Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Săpunul are

tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litrude ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă).Precauţii

Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi, piele şi plămâni. Se sfătuieşte să se poarteechipamentul obişnuit de pulverizare.

Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va aveaefecte fitotoxice. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării.

Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şidedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni întreaplicări. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara.Condiţii climatice în timpul aplicării

Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat, dimineaţa sau seara. Un timpfoarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Deşi etichetele de diferite

mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C, este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura esteridicată şi dacă este secetă.

Spectru de acţiuneAfide, acarieni şi fluturi

Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide, fluturi şi acarieni. Baxendale şi Johnson (1988)au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide, 5 specii de fluturi şi 5specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. În seră,aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme.Eficacitatea împotriva altor insecte

Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Baxendale şi

Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses, obţinând un control complet în două săptămânidupă aplicare. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag.

O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului, punaise du fevier,tenthrede pinului silvestru şi tisseuse.Utilizarea împotriva bolilorSe observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice, împiedicând sporii să germineze. Ar fi eficace împotriva maneitrandafirului şi ruginei, şi mai puţin eficace împotriva botrytis. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitateafongicidă a uleiul este mai marcantă.Utilizarea cu Bt şi altele

Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului.Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxinafotodegradării.

Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei.Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul.Utilizări după tipul de cultură

Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Printre numeroaselespecii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate.Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arboreînainte de a trata în întregime. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau dealte stresuri.

Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum

sunt bolile, poluarea saz deriva pesticidelor. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului, mai ales laextremităţi sau pe marginile frunzelor; pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Aceste pete pot părea umflate cu apă, devin mov închis apoi brune. Frunzele afectate pot cădea.Arboricultura



Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Singurele speciicare au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci, printrealtele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). Caryers şi castanii nu erau sensibilila ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile.

Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei.Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer

saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate.

În livadă, uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi lasfârşitul hibernării. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor, uleiul poate cauza pagube la muguriiflorali.Sericultura

În seră, uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide, de anumite larve, fluturi,tetranide şi aleurode imature. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor, tigres şi mineuses.

Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Uleiul aretendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. la multe specii apar borduri negre. Plantelecare au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul.Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol

Specii ornamentale ComentariiAzaleeBegonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate

CameliaCrizantemă Poate fi fitotoxic pentru floriCoroană de ghimpiDiffenbachiaFerigă Mai puţin părul lui VenusGardeniaMuşcată Poate fi toxic pentru floriPalmieri Mai puţin cocotieriiFilodendronPoinsettia Să se încerce mai întâi. Bractees dure nu ar trebui să

fie afectatePortulaca

ZinniaSpecii comestibile- Feves de lima- Ardei iute- Ridiche.

ALTE TIPURI DE ULEIURIUlei mineral

O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol.Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere, de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Preţul uleiului mineraleste jumătate din preţul uleiului horticol. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel aluleiurilor horticole.

Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.

Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente:- să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0,5%)- să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%)- să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze.

Uleiuri vegetaleS-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva

devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. Produsele testate erau: uleiuri de porumb, de nuci decocos, de palmier, de floarea soarelui, de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn, Dove,Ivory, Joyşi Palmolive. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugatîn cantitatea de 5-12,5 ml în 237 ml apă. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor.Rezultatele indică că:- dovlecii, varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale;- pepenii galbeni, ardeii iuţi, castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate;

- amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză;- diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile.

Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. Tetranidele aufost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. Uleiul nu este



fitotoxic pe vinete, lăptuci şi bumbac. Dovlecii, varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Cu câtconcentraţia de ulei este mai mare, cu atât fitotoxicitatea este aparentă.

Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor, printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica).Concluzii

Uleiurile horticole, deşi sunt derivate din petrol, sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putemconsidera slabe pentru mediu. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor, fluturilor, aleurodelor şi acarienilor. Ele

se pot dovedi utile împotriva anumitor larve, dipioni şi alte insecte. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale, cât şi în exterior şi nu în seră.În ciuda acestor calităţi, uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi

varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Aplicările prea numeroase vor afecta şifauna auxiliară.

Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere.Cum ele nu pun probleme de rezistenţă, uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace

pentru protecţia culturilor. Utilizate raţional, uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică.

Tratamente în arboricultura biologică

În arboricultura boi, se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive, iarna, şi pe bunulechilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Aceasta fiind spusă, este adesea necesar să se îngrijeascăarborii vara, cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.Afidele

Împotriva afidelor sunt mămăruţele,larvele de chrysope, urechelniţe. Pentru ca afidele să nu urce înarbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.

Ce trebuie făcut:- să se evite îngrăşămintele prea azotate- să nu se evite, remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor, pulverizarea

unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin- pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone, biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Fără

pericol pentru albine, dar fatal pentru insectele auxiliare- pudrarea cu o pudră de rocă micronizată

- punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Pe arbori tineri,să nu se pună lipici direct pe scoarţă, săse interpună o bandă protectoare de carton.

CarpocapsaAcest vierme care în realitate este o larvă, face ravagii în meri, dar putem să le găsim şi în peri, pruni,

nuci, castani. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foartescurtă.

Ce trebuie făcut:- să se adune fructele căzute înainte de maturitate, sunt adesea cu viermi- să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica

larvele- să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază

astfel fecundările

- să se trateze de două ori, de la începutul lui mai, cu bactospeină, un produs selectiv specific pentru larve- să se pună cuiburi pentru piţigoi.Musca cireşei

Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc, de lasfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.

Ce trebuie făcut:- să se planteze varietăţi precoce- să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de

amoniu- dacă este necesar, să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie- să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.

Băşica piersiculuiBăşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.

Ce trebuie făcut:- să se suprimeze funzele beşicate, să se taie părţile din frunzele atinse. Arborele va da noi frunze careadesea scap de boală

- să se pulverizeze purin de urzici diluat



- să se aducă bor, a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii- să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.

PătareaPătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Este o boală endemică

a mărului şi a părului.Ce trebuie făcut:

- să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil

- să se planteze varietăţi rezistente.Apple chlorotic leaf spot virus(Pete clorotice ale mărului)

Sinonime: Apple russet ring, Pear ring pattern mosaic, Quince stunt, Platycarpa dwarf.Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Ea afectează merii, perii, gutuii,

prunii şi numeroase plante ornamentale.Simptome

CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe.• Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o

perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Vara aceste zone decolorate pot necroza.• Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. În primăverile reci

fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate.Confuzia posibilă:Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra

florilor. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelarespre cuveta oculară.Mod de depistare:

Prin indexajul asupra Malus ornamentale, gutui C7-1, Pyrus A20.Prin teste ELISA, rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde.

Incidenţă economică:Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor, această boală provoacă o diminuare a vigorii la

păr de 10-50%, mai puţin importantă la măr 5-10%. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10la 30% pentru măr.

Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă.

Angelys

ArboreleVigoare: medieRamuri: destul de lungi, cu întrenoduri de lungime medie, de culoare brun deschisFrunza: lungime medie, culoare verdeFloare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference.

Polenizatori: Conference, Doyenne du Comice, Williams. Angelys este şi un bun polenizator pentru altevarietăţi.Fructul

Calibru: destul de mareCuloare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie.Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii, groasă.Forma: ovoidă scurtă, câteodată neregulată.Pedunculul:destul de scurt, gros. Cuveta: evazată, puţin profundă.Ochiul: mediu şi deschis. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă, ornată cu lenticule concentrice.Pulpa: fină, zemoasă, dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată.

Recolta şi conservareaPerioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie.Eşalonarea maturităţii: slabăAptitudine la manipulări: foarte bunăAptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală, până în martie.Perioada de consumare: octombrie-martie.

Caractere agronomiceFructificare: destul de rapidăProductivitate: bunăAlternanţă: slabăSensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu

marile varietăţi comerciabile, varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor.



Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare aPepinierelor.

Aprecieri generaleArbore uşor de crescut. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă.Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei

repartiţii a fructelor în arbore; prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul.

Fructul prezintă un bun calibru comercial, o bună ţinută la conservarea la rece, în ciuda unei uşoarevestejiri la sfârşitul conservării. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190, de la 7 la 20 dezile după ieşirea din frig.

Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi.

Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului)

Sinonime: Apple green mottle, Apple rough skin, Apple green dimple.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi.

Simptome:

Sunt localizate la fructe, rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Se exprimă atunci când temperaturilesunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi.

• Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei.

• Dacă temperaturile sunt scăzute, fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. În acest cazfodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă.

• Dacă temperaturile sunt puţin scăzute, fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică peregiuni mici (simptome Apple rough skin).

Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi

confundată cu dezastrele produse de îngheţ.Mod de depistare:

Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden.Incidenţa economică:

Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. În anii fără expresie a simptomelor, producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%.Apple mosaic virus(Mozaicul mărului)

Sinonime: nici unulBoala cu virus care afectează mărul, prunii, trandafirul, alunul şi alte specii.

Simptome:Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. De la această

temperatură simptomele sunt mascate.Simptomele se pot prezenta sub forma:

• Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi, însoţite de anumite varietăţi de decolorăriale nervurilor.

• Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţinimportante.

• Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze.Pe varietăţile mai sensibile, după o puternică expresie a simptomelor, mugurii de flori sunt de proastă

calitate şi se observă o puternică pată.Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious, Gala şi mutanţii săi.

Confuzie posibilă:Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază

de sare de amoniu sau de aminotriazol.Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline.

Mod de depistare:Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau printeste sereologice de tipul ELISA.Incidenţa economică:



În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%, însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie înciuda unei colorări precoce.

Apple proliferation(proliferarea mărului)

Sinonime: Apple wiches broom, blastomanie, mătură de vrăjitoare, trandafiraşAceastă boală este provocată de o fitoplasmă. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental.

Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor.Simptome:

Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. De altfeltoate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiilede cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă.

Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a

mlădiţelor. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare).Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare.

Frunzele sunt în general mici, denticulaţiile lor sunt neregulate. La baza peţiolului stipulii sunt foarte

dezvoltaţi. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică.La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase.Confuzie posibilă:

Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea muguruluiterminal. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn.Mod de depistare:

Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adeseafoarte slab. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate.Incidenţa economică:

În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Producţia este nulă. În absenţasimptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Fructele sunt decalibru mic şi au o calitate gustativă mediocră.Apple ring spot

(pata inelară a mărului)

Sinonime: nici unulBoala foarte puţin răspândită afectează mărul. Agentul acesteia nu este identificat.

Simptome:Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri:

• Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine, totul estefranjuri la sfârşitul sezonului.

• Cealaltă manifestare, care a dat numele bolii, dar care este cea mai puţin frecventă, este prezenţainelelor concentrice brune.

Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice aleanului.Confuzie posibilă:

Nici una.Mod de depistare:

Prin indexajul varietăţilor mărului.Indice economic:

Vigoarea arborilor nu este afectată, din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu suntcomercializabile.

Apple rubberz wood(lemn cauciucat al mărului)

Sinonime: Apple flat limb, Quince yellow blotch, Swollen shootBoală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. El a fost identificat ca şi fitoplasmă, apoi ca şi xylem-

limited bacterial, dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Această boală afecteazămărul, perii şi gutuii.Simptome:



Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn, în funcţiede varietăţile contaminate.

Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Câteodată se observă pe

charpentieres nişte umflături (swollen shoot).La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale, depresii legate de oprirea creşterii

anumitor celule (apple flat limb). Fructele sunt aplatizate şi sunt mici.Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă, o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor.

Confuzie posibilă: Nici una.Mod de depistare:

Prin indexajul varietăţilor sensibile. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 carereacţioneată prin necroză în jurul inoculului.Incidenţă economică:

În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe miciadesea deformate.Apple russet wart(măr verucos)

Sinonime: nici unul

Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Această afecţiune este puţin frecventă şiafectează doar mărul.Simptome:

Se manifestă pe frunze şi fructe. Frunzele trandafiraşilor, şi doar aceste frunze, sunt deformate, crispate,disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat.

Fructele, la începutul sezonului, manifestă punctuaţii negre în relief. În cursul creşterii fructului sedezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Fructele suntadesea mici şi deformate. Arborii contaminaţi au puţine fructe.Confuzie posibilă:

Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozatesuperficiale.Mod de depistare:

Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin.

Incidenţa economică:Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi

fructele rămase sunt necomercializabile.

Apple scar skin viroid – Dapple apple( epidermă cicatrizată – măr pătat)

Sinonime: nici unulBoală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii.

Simptome:Sunt localizate la fructe. Două tipuri de simptome descriu această boală.

• Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie, pete circulare (Apple dapple apple) deculoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Vuveta oculară este decolorată. Simptoma se intensifică cu

prinderea culorii.• Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin)

care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji.Confuzie posibilă:

Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul

paraquate (Dapple apple).Mod de depistare:

Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea molecularăîncepând cu extrase de frunze şi scoarţă.Incidenţa economică:

Toate fructele sunt necomerializabile. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este deaproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%.

Apple stem pitting virus(lemn striat la măr)



Sinonime: Apple spy epinasty and declineAceastă boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr.Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate.

Simptome:Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227.La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile

în lemn înlăturând scoarţa. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate.

La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului.În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline).Confuzie posibilă:

La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor.Mod de depistare:

Prin indexaj la Mlus orientali sensibili.Incidenţa economică:

Deşi latentă, această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%.Din contră, scăderea producţiei poate atinge 30-50%.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii.

Apple stem grooving virus(lemn raiat la măr)

Sinonime: Apple brow line, Virginia crab decline, Apple top working disease, Apple jonction necrotic pitting.Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. El afectează merii,

perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome.Simptome

Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate.Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă, un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau

mai puţin rapidă. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă dinal doilea an după altoire şi inoculaţie.Confuzie posibilă:

Nici una.Mod de depistare:

Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii.

Incidenţa economică:Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Producţia

este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%.

Principii de intretinere a unei liveziO livadă este un agroecosistem. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexeîntre diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cucât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate.

Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari, ceea ce poate duce laobţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. Aceste rezultate se explică prin :

- o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi, ceea ce permiteşi obligă la o lărgire a raţionamentului, trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim planprincipiul profilaxiei.

- o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. Toate formele de aport au o trecere directdeterminată de activitatea solului. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal.

În momentul creării livezii proprii, agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe careşi-o va îngădui.

Principii :1. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos

- ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente), în cazcontrar trebuie realizate culturi intermediare ;

- se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Esteinportantă o redresare foarte progresivă ;



- se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie, tasare,…) ;

- sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sauamendamentele organice de folosit ;

-dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumitecrucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă,…

- alegerea unor sisteme de irigare, udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune, micro-aspersiune),

evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură.2. Alegerea soiurilor- se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. Câteva exemple de evitat: cireş pe

Edabriz datorită afidelor ; MM 106 şi sol umed pentru mană ; specii de piersici târzii datorită moniliozei ;- sunt preferate speciile rustice, respectiv rezistente, ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă

decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada, Melrose şi Florina pentru măr, Reine-Claude pentru prune etc…

3. Alegerea densităţii şi a formei- trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor

de mică înălţime. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. În acelaşi timp, densităţile nu sunt prea diferite de cele dinagricultura convenţională, având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună.

4. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor floralea. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone, excluzând speciile careadăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian, nuc pentrucarpocapsă, prun pentru sharka etc…

b. - pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început.- prevederea amplasamentelor pentru zonele florale.

Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice

CLIMAT MEDIU• înierbare• perdele de protecţie• zone florale

Microclimat şiconcurenţă

AUXILIARI (4)

DĂUNĂTORI ŞI BOLI (5) (1) (3)

(2)

(7) (6)CONDUCEREA CULTURII ACTIVITATEA BIOLOGICĂ

A SOLULUI

Apă Aerare pH T° Materii organice

PRODUCŢIE• cantitate•

calitate• regularitate

LLUPTĂ DIRECTĂ

STARE VEGETATIVĂ



(1) Risc mare(2) Potenţial de producţie redus(3) Determinant(4) Puţin selectivă(5) Limitată(6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat

(7) Respectarea fiziologiei pomului

Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă =cauze de identificat şi de înlăturat »

5. Gestiunea soluluiPrincipiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente

nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime.Mijloacele de intervenţie sunt următoarele :- alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. Se preferă pe cât posibil o înierbare

permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi.- utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt

preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică.- întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează

foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol aîngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice, favorizează aerisirea, încălzirea solului şi în consecinţăaccelerează mineralizarea.

- utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) ;- materiale care nu compactează - pneuri cu presiune mică (dezumflate) ;

Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii, deoarecemineralizarea este adesea excesivă toamna.

6. Amenajarea liveziiPrincipiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o

biodivesitate faunistică :

- perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâtatimp cât nu o afectează ;

- zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii, sau în livadă. Este vorba despre zonelenecosite pe pacursul mai multor ani, care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devinderanjante. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi ;

- o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este înspecial vizată de atacurile păduchilor. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele maisusceptibile de a fi afectate. De exemplu, chenopodium, scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii casursă de hrană ;

- crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. În plus, pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori, adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentruhibernarea buburuzelor.

Modul de conducere al livezii

Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut:- o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile:

aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice;- realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase;- reglarea încărcării ;Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie:- este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente;- calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului,

care condiţionează rapiditatea, perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă,utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă.

• Lupta directă



Principiu: Completarea măsurilor preventive:

- profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorbade „igiena” livezii. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos, monilioză etc…);

- lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluride atac reduse.

Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadiiale păduchilor;Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf

împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor.

Părul în agricultură biologică

Materialul vegetal

Port-altoiul :GutuiulGutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase, precum şi la

climatele calde. În aceste condiţii pedo-climatice, BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi

EMC este bine să fie evitate.- BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9; Cel mai compatibil dintre gutui;- EMA şi Sydo, gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9;- Adams 332, gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9;- Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9; Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede,

necalcaroase, climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate.

Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. Existenţaunui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică, având învedere că întreţinerea livezii este mai dificilă.

Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile, dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului.

• Tipurile franc

Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii:- Kirchensaller: franc provenit din semănat; foarte viguros- 8/9 ;metodă abandonată în favoarea francului

clonat, respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini; tendinţă puternică de drajonare; induce un comportamentheterogen;

- OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie defranci clonaţi la sfârşit de experimentare ;nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat; productivitate bună; bună calitate a fructelor ; bună ancorare; provin din butaşi deci au oînrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat;

- Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia, în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza.Rezultate bune au fost obţinute cu Williams, Conference, Beurre Bosc, Abbe Fetel iar rezultate proaste cuComice;

Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul.Prinderea după plantare este întâmplătoare, perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu.

Soiuri- Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică;- Williams: sensibil la rapăn; specie cu dublă destinaţie, consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi

în industrie; proastă afinitate cu gutuiul;- Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene; sensibilitate la Stemphylium; producţie precoce, foarte

mare şi regulată; specie foarte productivă; bună calitate gustativă;- Conference: sensibilitate mică la rapăn, dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea

frunzelor; foarte productivă; este plantată mult în nordul Europei şi în Italia; se conservă perioade mari de timp;- President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn; productiv; fără alternanţă; bună calitate gustativă;

mărime corespunzătoare; conservare până în decembrie; epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice lamaturitate, dar arămie;



- Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă; sensibil la sulf şi la cupru; epidermăfragilă; foarte bună afinitate cu BA 29; specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă;

- Abbe Fetel: calitate gustativă slabă; foarte sensibilă la Stemphylium; producţie slabă; vigoare medie;afinitate medie cu BA 29;

- Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp; Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.

Modul de conducereDensitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de

practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte.Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare, prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă.

În plus, este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea lamare înălţime a arborelui. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale suntimportante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.

Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1,5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x2,5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40.

Forma are puţină importanţă, dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi săfavorizeze arcuirea şi înclinarea. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi

desfrunzirea în livezile mature.Gestiunea solului şi fertilizarea

Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului.Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică, potasică şi ferică. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui .Tehnica cea mai clasicărămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare, urmat de efectuarea unei lucrări deîncorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unuiîngrăşământ organic mai complet de toamnă. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată dupăobservaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani.

Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă, umiditate şi materiiorganice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru.

Amenajarea livezii de peri

Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări:

- realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-secosirile joase şi frecvente;

- realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre, de lemne, cuiburi;- realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra

d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă, alun, tei, merişor, lauretc...;Protecţia fitosanitară

1. Cacopsylla pyri

Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. În schimb, poate pune probleme pe perioada

reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte.Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate, controlul vigorii. Sosirea precoce a

auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor.. În sezon, o perioadă criticăpoate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cuHeliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic.

După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor, oprireacreşterii vramurilor).

2.Contarinia pyrivora

Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. Atacurile sunt adesea repetate peaceleaşi parcele.

Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve înfruct. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim.

Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem.După căderea petalelor, fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).



Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cmadâncime.

Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sautârzii să fie mai puţin sensibile. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelortinere atacate.

Dacă există resturi din anul precedent, se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor

înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru, rotenonă).

Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri

Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu.

Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference, Guyot, Comice. Niciun fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams.

3.Viespea părului: Hoplocampa brevis

Adultul seamănă cum o mică viespe; femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi săse deschidă. Larva sapă o galerie circulară subepidermică, apoi intră în fructul tânăr, trecănd maideparte într-un alt fruct, unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. În faza următoare,

larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Apare o singurăgeneraţie pe an. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale, cap gri-deschis şi corp alb-gălbui.

Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului.Folosirea de capcane pe scară largă estetehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire(nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi).

4. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri

Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agriculturăecologică.

Adultul, foarte uşor de identificat, este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Ea esteobservabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle îninteriorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. Ouăle eclozează în timpul iernii.

Primăvara, mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm, foarte arcuită, albă cucapul maroniu. După transformarea în nimfă, primăvara, adulţii ies din mugur efectuând o perforaţiefoarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori, în crăpăturile scoarţei înmod special.

Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere.Această insectă este dificil de controlatdeoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată.

5. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella)Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri), o fişă tehnică specială i-a fost

consacrată.

6.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi)

Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cuprobleme mari de păianjeni.

7. Rapănul ( Venturia pirina)

Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilăcomercializarea. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Totuşi, în caz de prezenţă pe lemnprotecţia devine problematică.

Importanţa atacului este definită prin: sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură; cantitatea de innocul; o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură; prezenţa cancerului pe lemn, obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie.

Atâta timp cât riscul există, se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire).



Nucul în Agricultură Biologică

Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Producţia ecologică pune problemespecifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Randamentul optim aunei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie deîntreţinere şi potenţialul solului.

1. Soiuri Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa, creşterea

rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. (Parisienn, Marbot); Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale; Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale; Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie

( Meylannaise, Ronde de Montignac).2. Port-altoii

Juglans regia L. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare.Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus).3. Densitatea de plantare

Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total), se poate intensifica plantaţia (11m x 6,5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2, dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite.

4. Conducerea culturii

Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii, contrar celei mai mari părţi a pomilor fructifericare dau creşteri în special primăvara.

Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase, bogate în materiiorganice.

Gestiunea fertilizării

Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie, exporturile azotoase suntestimate la 172 kg/ha. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore, devine deci importantăsupravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurilelucrate).

Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Toate excesele de aport deazot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane.

Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi derezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producândmaterie organică şi consumând o parte din elemente.

Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă asolului. Acest obiectiv, cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului, va ghida alegerea materiilor organice.

Produse utilizabile. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale.

Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentruefectuarea recoltei. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) înfuncţie de compoziţia produselor. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organicestructurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal, compost).

Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai, în momentuldezmuguririi). Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului.

Controlul buruienilor

Pe rând, tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupuneo atenţie particulară.



-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unuisol bine nivelat.

-Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un marenumăr de treceri.

-Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic, material textil) sau cumateriale organice (paie, scoarţă, covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manierăeficientă, limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un intervalde timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Principalul inconvenient al acesteitehnici este costul său destul de ridicat. În această situaţie, recoltarea mecanică nu este încă posibilă.

-Înierbarea totală a solurilor bogate.Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul

acestei tehnici de dezburuienare. În acest caz, va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă,utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoarenu există până astăzi.

Înierbarea, în livezi, este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evităndu-

se tasarea solului. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea maimulte influenţe pozitive asupra culturii.

Irigarea

Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă.În caz de imposibilitate de irigare, se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până lasfârşit de iunie, pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Cele mai mari nevoi sunt diniunie până în august, perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. Irigarea se poate faceîn diferite moduri, dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea.

Protecţia fitosanitară

Carpocapsa (Cydia pomonella)

Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de merişi peri. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazulunor populaţii slabe până la medii. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt, din mai multe puncte devedere, similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Îngeneral, 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Metoda de luptă prin confuziesexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Difuzorii trebuind să fieaşezaţi pe partea superioară a pomului. La ora actuală, nu există difuzori omologaţi pentru această cultură.

Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt

în general mici. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Seva evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor ( Euseius finlandicus).

Anthracnoza (Gnomonia leptostyla)Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Ciuperca iernează pe frunze.

Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor, provocândcăderea lor.

Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate, tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor, o bună aerare în interiorul arborelui, „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli.

BacteriozaBacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi

ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe)

precum şi căderea fructelor. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile.Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare.



Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă.Unele suşe sunt rezistente la cupru. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente).

Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat.Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare.În prezent, nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale.

4. RecoltareaInvestiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai

mari de 15 hectare.O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci

decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior.Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Pentru a avea nuci

de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %.

5. Conversia la agricultură ecologică Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie; Livezile trebuie să fie curate, într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă,

ceea ce presupune un ecosistem echilibrat.

Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică

În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică, oprirea tratamentelor pe bază de produsefitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor.În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător, este adesea necesar să se intervină cumijloace de intervenţie fitosanitară.Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial, se recomandă măsurile

utilizarea de măsuri preventive:- o schemă de plantare mai aerisită;- o creştere regulată;- profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate.

La înfiinţarea livezii, alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şila boli. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitatemaximă.

Bolile piersicului

Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acesteiculturi , datorită mijloacelor limitate de combatere . În general, 20% dintre fructe putrezesc în livadă, aceastăcifră fiind mai mare pentru speciile târzii.

Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formareacancerului şi scurgeri de clei. Pe fruct, este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză:

-Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis;- Monilia fructigena are perniţe mai mari, brun roşcat , formând zone concentrice în jurul punctului de

infecţie şi nu afectează florile;- Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind

asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa.Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis, Penicillium, Rhysophus sauAlternaria, fiind paraziţi ai rănilor . Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalăriiacestor boli.

Atacul este favorizat de:• Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor;



• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor latemperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius);

Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii.

Lupta împotriva bolilor

Masuri profilactice:

• Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare;tăieri în verde; tăieri după recoltare; forma arborelui; tăierea ramurilor prea joase; menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui , orientarea parcelei;• Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cutăierile de iarnă şi a culesului; recoltarea fructelor putrezite;• Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Piersicile şi nectarinele cu miezgalben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. În zonele cu riscuri , trebuie să se evite plantareavarietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august;• Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente , crăpături);• Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare;•

Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni; eliminarea fructelor care se ating;• Recoltarea în bune condiţii: manipulare ; presortare în livadă; transport; conservare la temperaturi scăzute;Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ), se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire.

Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine,coada calului, silice, magneziu, cupru , calciu. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma).Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani; primelerezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor.

Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans)

Agent patogen propriu piersicului, provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic; frunze mai groase şi deformate, fructe deformate. Frunzele bolnave suntmai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3

săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui, care este privat de capacitatea sa dfotosintezinantă. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor, în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. Sfârşitul perioadeide mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşteriimugurului) .

Condiţii de infestare

• Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius;• Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă , contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare derouă.

Combatere

Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. Aceasta poate provenii din precocitatea specieisau din caracterele sale genetice.Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate.

Perioada de intervenţie

• Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării, cancerului, şi bacteriozele): 2- 3 tratamente pe bază de cupru cudoză redusă. După recoltare, se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc• În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză, hidroxid).• La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid, sulfat sauoxiclorură;

• Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschidereamugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6,5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0,1 %. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. Cuprul nu mai



acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea deagenţi muianţi sau oligoelemente. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic.

FăinareaFăinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor, ramuri deformate şiacoperite de un strat alb.

Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii, de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată deatacuri puternice de făinare.CombatereÎn funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile maisensibile.

Coryneum beijerinschii

Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Se va

evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. În timpul ierniiurmătoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei.CombatereProtecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic.Riscurile de fitotoxicitate fiind importante, se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente, extracte din plante, aminoacizi). Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta)

Sharka

Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic, dedecolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe.Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Arborii atacaţi trebuie

să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala.

Xantomonas arboricola

Toate genurile de Prunus spp. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Bacteria rezistă în timpuliernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţiastricîciunilor. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăilocalizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi suntcaracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei.Dezvoltarea bolii estefavorizată de o temperatură şi umiditate ridicată.Combatere-supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Cele mai sensibile soiurisunt :O’Henry, Elegant, Lady, Valley Sweet, Rich Lady Summer, Rich, Big Top, Sibelle, Snow King.

- utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european;- dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile;- arderea lemnului rezultat în urma tăierilor;

efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor;Pseudomonas sp.

Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe soldin trunchiul arborelui. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Îndepărtăndscoarţa se poate observa progresia infecţiei. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri, cădereafrunzelor). Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative.Combatere-pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse; dezinfectarea cu alcool a foarfecilor;

- aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven, Michelini) şi evitarea celor sensibile (J.H. Hale);-utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung;



Cancerul (Fusicoccum amygdali)Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Necroza este de formă ovală , bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). Pefrunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Ploile din toamnă şi de primăvarăfavorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea.Temperatura optimă de

dezbvoltare este de 28 grade Celsius.CombatereOrice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor, căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Cuprul este un bun cicatrizant, dar nu are decăt un efect moderatasupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Sulful muiabil are o anumită eficacitate.Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şialegerea de soiuri rezistente.Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie, evitănd dispersia sporilor.

Controlul Păduchelui cenuşiu ( Dysaphis plantaginea P.) în Agicultură Biologică

În livezile de meri biologice, păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cupăduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor

iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave.Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:

adaptarea conducerii culturii (specie, talie, fertilizare); favorizarea entomofaunei utile; aplicarea unor tratamente precise;

1 – Simptome şi pagube

Pe lăstari şi frunze:-Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora;-Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios);-Deformare accentuată a lăstarilor;

Pe fructe:-Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii;-Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic;Pe ansamblu, rezultă o diminuare a vigorii livezii, foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri

în primii ani după înfinţarea livezii.2 – Descriere

Insecta are mărimea de 2,1 până la 2,4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu, acoperit deo pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit).

4 – Controlul populaţiilor

Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este

posibilă (păduchele verde de exemplu).Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi.Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că:-nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută

şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor;-trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire;

5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu

A. Profilaxie1. Alegerea soiuluiÎn agricultură ecologică, este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. Criteriul de

sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Există diferenţe semnificative de sensibilitate:

- Specii foarte sensibile: Granny Smith, Baujade, Idared, Topaz;- Specii sensibile: Reine des Reinettes, Gala, Elstar, Golden, Braeburn, Delbard Estivale, Boskoop;- Specii mediu sensibile: Reinette Grise, Belchard, Melrose;



- Specii puţin sensibile: Florina, Goldrush;

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor înagricultură ecologică.

2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui.

primăvara : nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoareceaceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.

toamna : se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie aazotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales încazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţionalcu vigoarea pomului toamna.

- se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe;- tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei

Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii.

Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Pontaeste depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchiconsumaţi în 10 zile) .

Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltareasirfidelor.

Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şiadulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi.

Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize).

Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei.

Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbaredivesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarealor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rareste foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor.Benzile florale

Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii: o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide); specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt

prezenţi în livada de meri; capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari.Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1

m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă laminim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul.Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea

numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupradiminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi).

B. Intervenţii de început de vegetaţie

Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă deluptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol.

Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate.

Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate).

Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărindvolumul per ha la1500 l.



Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului latemperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură.

Tratamente cu piretru şi rotenonă.Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe

termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune

regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpulserii.Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din

aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului.Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra

auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire).De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor

dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe).Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui

Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foartesatisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz.

C. Intervenţii după înflorire

La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor.Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu

se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produsacţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor.

Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benziadezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia.

Principii de bază a combaterii dăunătorului:- controlul stării vegetative a pomului;- crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor;- cunoaşterea biologiei;- efectuarea de tratamente precise;- asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce;

PRINCIPII DE NUT RŢIE ALE CULTURILOR

Concepte şi elemente fertilizanteO cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintăeste randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acestrandament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta.Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintrecrşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şirelaţiile lor.Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi dealte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelementenutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creştereavegetală.Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritivedin sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezileînierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente.Prelevarea elementelor fertilizantePrelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recoltafără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sauexploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă partedin prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevarecorespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi.

Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în aînlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.



Repartiţia elementelor fertilizante pe organeConţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinutseama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură,raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe.De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţinviguroşi.

Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectatăşi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământuluiTabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe.Organe Elemente nutritive în kg/ha

N P2O5 K 2O Ca MgFructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3Ramuri, trunchi,rădăcini

15,5 8,5 15 37,2 2,1

Prelevăridiverse (muguri,cădereafructelor)

10,5 3 15,5 2,9 0,9

Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5Prelevaretotală

98 35 148 136,6 22,6

Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructeSpecie defructe

Randamentt/ha

Elemente nutritive (kg/ha) Sursa

N P2O5 K 2O Ca Mg

Măr 40 20 10 67 3 3 IFA 1992USDA1963Shear &

Faust1980 (Ca,Mg

Păr 40 30 10 70 2 5 IFA 1992USDA1963

Cireş 12 26 5 23 2 2 Huguet1980

Prun 20 10 5 42 1 2 USDA1963

Cais 20 18 9 71 3 2 USDA1963

Piersic 15 15 9 36 1 2 Marangoni&Rombola1994

Kiwi 20 31 11 54 7 2 Smith şialţii 1988,USDA1992

Zmeură 15 29 7 26 - 5 Drawer şialţii 1970,Souci şialţ

ii 1977Alte bace

de arbuşti

20 37 7 47 - 4 Drawer şi

alţii 1970,Souci şialţii 1977



Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şialţii 1970,Souci şialţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ

Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizantedefinit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizateste întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilarespecific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate deantagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică.Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha).Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în caresuprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pesuprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate.Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrulunei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate lamomentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie.Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite deextrcţie a solului.Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,amlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui.Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de:-elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta-elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şicu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini-elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze-elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze.Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştereExemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme decreştere şi de calitate,un exces de azot la fel.Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizateîncepând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată înfrunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa

începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arborifructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asiguratăde elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezerveleşarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de cătrerădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionatăîn elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritiveieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată înconsiderare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării.Mobilizarea azotului în solÎn urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-alungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatareElementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie.

Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririidiferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusăsau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de



exemplu stimularea alternanţei, proasta calitate a fructelor, pierderea elementelor fertilizante prin levigare).Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţiea azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă,în cantităţi adaptate la necesităţi(luptaîmpotriva buruienilor în martie şi în aprilie).

OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI

Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol,fertilitatea soluluiSolul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă.Rădăcinile schimbă elementelesolului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminteorganice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintăo cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului.Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementelenutritive mineralizate sau aduse.Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce oactivitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante.Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. Ea are nevoieşi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei.Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Solurile profunde, bogate în humus, granuloase, solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică,

repreezintă solurile ideale. Solurile care conţin suficiente particule minerale, acoperite de humus secaracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte demenţinere” pentru elementele fertilizante, dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. De altfel un bilanţhigrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentruaprovizionarea arborilor cu apă. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţisuficiente, dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectultampon) datorită numeroaselor interacţiuni. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţiede stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. În acestmoment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi deelemente fertilizante.Suporturi nutriţionale importanteViermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă,

profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului,mai puţin bogate în elemente fertilizante. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit, stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. În populările de leguminoase pure, bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200-400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante înnutriţia arborilor. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor.Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organiceÎntreţinerea materiei organiceMateria organică se compune din organisme care trăiesc în sol, resturi vegetale şi humus. Elementele mineraleconţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planulîngrăşământului. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului.Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. Atunci când conţinutul în humus este insuficient, esterecomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire, deîngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă.Efectul amendamentelor organiceMineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv.Fosforul, potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani).Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Substanţelesărace în azot în raport C/N ridicat, consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacămateriile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediatazot mineral. Pentru amendamente în raport C/N intermediar, ca şi gunoiul copt, îngrăşământul verde lignificat,se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Acest azot nu reprezintă de cât o parte dinazotul total al amendamentului organic. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii

bilanţului îngrăşământului exploatării. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă, efectulazotului durează mai puţin timp.



În momentul plantaţiei, dacă un aport de materie organică se revelează necesar, trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. În toate cazurile, un aport de materie organică în desţelenire este exclus, căcifermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori.Efectul îngazonării şi întreţinerii soluluiÎntr-o livadă cu un sol gol sau lucrat, deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile înmaterie organică. De alfel, îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei

organice. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii, prevenirea compactăriisolului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor.trebuie deci să se acorde importanţăînierbării.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor deîngrăşământ pneumatic în cadrul normei.Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternicăîn apă şi în azot pentru tinerele culturi. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve liniaarborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă, în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruienişi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuiela ameliorarea activităţii biologice. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune.Surse de materie organicăAport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale, erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale.Conservă apa solului diminuând evaporaţia. În momentul aporturilor de C/N ridicat, descompunerea mulciului

mobilizaeză o parte a azotului din sol. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului.Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până laaproximativ 100 kg/ha/an. Pentru o interlinie de 3,5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K 2O, adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Aportul de azot, de fosfor şi de magneziu se ridică la 80, 30 şi 10 kg/hade suprafaţă înierbată.Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă, de exemplu calciu, magneziu, fier şi mangan. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să seconcentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe problemede cloroze şi de pete amare.GunoaieleEste vorba în principal de gunoi de bovine, cal sau găini. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi

limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. În solurile calcaroasetrebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoişimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului.Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale)Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct devedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante, mai ales în momentul reconstituirilor. Aporturile decompost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani.Amendamentele organice ale comerţuluiAceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizanteşi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorulamendamentelor organice.

Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă

În fiecare an, 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii; procentajul celorlalte elemente nutritive cuexcepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. Aportul de azot de către precipitaţii nueste luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante.

În arboricultura biologică, substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele, lemnul de tăiere, rădăcinile, şi aporturile făcute de către arboricultor: compost, îngrăşământ organic,mulci, îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă.

Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organicărestituită de către arbore, compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi încazul unei livezi cu sol arat).



Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. La fiecare parcelă,răspunsul său. Relaţia sol/ plantă este primordială. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. Influenţa fertilizăriiasupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). Este mai uşor să secorecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral.

Fertilizarea de fond înainte de plantare

Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor desol, ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Se poate eventual să se treacă direct la plantare, doar în cazul unui sol foarte fertil, cu un nivel al substanţei organicefoarte ridicat.La replantare, este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani, să se practiceculturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi.De exemplu, măzărichea este un «decompactor » extraordinar. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătăcare hrăneşte micro-organismele.Să se prevadă dacă este necesar, o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) , fără întoarcere, la un an înainte de plantare. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturiale solului. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi

tipul de argilă, nivelul de substanţă organică). Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de„intensificarea” dorită a livezii.Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă, pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii, laintrarea în vegetaţie. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cusubstanţa organică, mai ales în cazul unui bălegar compostat , pentru că acest lucru poate cauza arderearădăcinilor şi altoiului.Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize.Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă, adesea prezent în sol, dar numai activitateamicrobiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. În caz de carenţă în fosfor, trebuie aplicate 50 kg defosfat natural pe tona de compost, sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Lacarenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie, potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestuielement sensibilizează arborele la boli. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu.

Fertilizarea de întreţinereFertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în modregulat a arborelui. Ea se face în funcţie de analiza solului, vigoarea arborilor, comportamentul livezii, lungimealăstarilor, coloraţia frunzelor, dacă este înierbată sau nu, randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemnde tăiere, tunderea ierbii, etc.) ca şi în viticultură, se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6).Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere, aplicând un coeficient de K 1 de 0,20

Pomi fructiferi Substanţă uscată /ha K 1 Restituţii humiceMăr Golden, matur 1000 kg 0,20 200 kg/ha

Păr Dr. guyot, matur 400 kg 0,20 80 kg/haPăr Williams, matur 800 kg 0,20 160 kg/ha

Piersic. Matur 600 kg 0,20 120 kg/ha

Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze, folosind un coeficient K 1 de 0,20

Pomi fructiferi Substanţă uscată/ha K 1 Restituţii humicePăr de 5 ani 500 kg 0,20 100 kg/haPăr matur 3000 kg 0,20 600 kg/ha

Măr 3000 kg 0,20 600 kg/ha

Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice.Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe

organice bine descompuse, care ameliorează structura solului. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pehectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Trebuie încorporat acest



gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie amugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă.Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Acestlucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira.Pentru ansamblu fructe-flori, nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct, adesearesponsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Trebuie aplicată o

substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţide azot. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano, făină de pene, pudră de oase,excremente de păsări, turte de ricinFertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru căaceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Algele, sucul de compost, extractul din plante (urzici,tătăneasă, coada calului, ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi.Adăugarea oligo-elementelor (fier, bor, zinc, calciu, magneziu) va corecta eventualele deficienţe.

Mărul

Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentruaceastă specie. Calitatea, calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cuazot localizată. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei, de încălzirea

solului, de climat, de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor.. Părul

Strategia este identică cu cea livezii de măr. Tot odată, fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată înfuncţie de parazitismul prezent înainte de înflorire, ca de exemplu afidele. Trebuie aleasă o substanţă organică cuazot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă.

Piersicul

Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea savegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Tehnica dublului aport este un răspuns bun.

Caisul

Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Se justifică un singură fertilizare.Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire.

PrunulPrunul este un arbore cu vigoare puternică. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizeazăuneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Este de ajuns o singură fertilizare.

Arbuşti fructiferi

Folosiţi substanţă organică bine descompusă. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului)sunt mari..

Concluzii despre arboriculturăPentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi, trebuie avut în vedere :

- Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă saucompostul.- Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii.- Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde.

Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol

EVALUAREA PEISAJULUIEvaluarea culturii soluluiCriterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specificeFactorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţieiconcrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii.AzotCondiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea cese repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Pentru culturile perene corecţiile normeinu se bazează direct pe condiţiile meteorologice, acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării



arborilor. În cazul azotului, element foarte mobil, analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia deazot.Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare:

- vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului(starea frunzei)

- maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal

- formarea mugurilor de fructe, element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor - importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute- tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante- media vigorii generale, provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă

a solului, care reprezintă volumul exploatat de rădăcini- volumul ocupat de pietre- conţinutul în materie organică

Fosfor, potasiu, magneziu, calciuŞi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului:

- nivelul randamentului- profunzimea solului- volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai

mare de 2 mm)- materie organică

Contrar azotului, în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul, potasiul, magneziul şicalciul, analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specificăsolului.

Antagonisme şi sinergismeAbsorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţarădăcinilor. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă, el poateîmpiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. Aceasta poate să se producă mai ales când un elementfertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari, în timp ce un alt element nu există decât

în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între douăelemente.Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şiabsorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă, atunci când oferta unuia dintre aceste două elementecreşte considerabil.Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură lasuprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei, ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principaleleelemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cusarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrenaabsorbţia unui cation.

Elemnte fertilizante g/kg sol Formă disponibilă pentru planteAzot (N) 1-3 NO3

- (Nitrat) NH4

+ (Amoniac)Fosfor (P) 0,2-0,8 H2PO4

-; HPO4---

Sulf (S) 0,5-3 SO4--

Potasiu (K) 2-30 K +

Calciu (Ca) 1-12 Ca++

Magnesiu (Mg) 0,5-5 Mg++

Sodiu (Na) 1-10 Na+

Fier (Fe) 5-40 Fe+

Bor (B) 10-100 B(OH)3

Cobalt (Co) 8-80 Co++

Cupru (Cu) 10-100 Cu++

Mangan (Mn) 500-5000 Mn++



Molibden (Mo) 0,5-5 MoO4

Zinc (Zn) 10-300 Zn++

Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante,chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau

de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol, dr a unui aport excedentar de potasiu.Lipsuri şi tulburări psihologiceLipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiuniiacestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Ele pot să fie cauzaunui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant.SimptomeLipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber, dar pot apărea subformă de:

- cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri, ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi setraduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere)

- înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului)- cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi)

Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor.Cauze:

- concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol- antagonisme- pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile- fixarea elementelor nutritive în sol- reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită:

o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate, prea reci au umede

o starea de slăbiciune a plantelor, de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de cătregrindină

o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la

nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă

MăsuriTrebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia saualteia din cauze. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbăcreşterea şi metabolismul.În cazul oligoelementelor mai ales, o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor.

Evaluarea solului cu ajutorul profilului săuProducătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Cunoştinţele relative despre

proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare, înaintea plantării noilor arboriîn cadrul ameliorărilor funciare. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative

Proprietaterestrictivă

Manifestaţia criteriilor: cum leidentificăm?

Măsuri

Sol hidromorf Pături compacte, de culoarealbăstruie, pete de rugină maisus de 60 cm profunzime

Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe,drenaj.Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.Plantaţie ţintă.Atunci când orizonturile sunt compacte, arat profund

Penetraţiarădăcinară

Rădăcinile lipsesc.Păroporţ

ie mare de pietre şi/sauIrigaţia eventual necesară.Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic



inferioară la 50cm

pătură compactă.Slab conţinut în humus

pentru creşterea conţinutului în humus.Atunci când orizonturile sunt compacte, arat profund.

Separarea netăîntre orizonturilesolului până la 50cm profunzime

Nici un amestec de orizonturi.Identificabil la culoare, lastructură şi la textură.Puţine sau deloc culoare făcute

de viermii de pământ.

Arat profund; pentr trecerea maşinilor, controloareafrecvenţei şi condiţiilor meteorologice.Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche.

Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentrucreşterea conţinutului în humus.Batantă, fisuri deeroziune

Pătiura superioară a soluluicompactă.Structura solului din grăunţe prea fine.Şiroirea pământului fin.

Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei.Ameliorarea seminţelor .Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice.Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale.Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi.Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentrucreşterea conţinutului în humus.

Evaluarea globală a unui locEvaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe.Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe).Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şisimplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare, trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc.Analiza soluluiElementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte, cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare aoligoelementelor, sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură săfixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată(factor de intensitate). Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt

influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei.Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizareaelementelor fertiliznate disponibile pentru plante, produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Există diferită metode de a analiza solul. În culturile de fructe metodaAAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cuelemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului.Frecvenţa şi tipul analizei soluluiAnumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi delocmodificate. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante, pH-ulşi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic.În general, se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale,

de exemplu în cazul lipsurilor, dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii.Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor, potasiu, magneziuşi calciu. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar.Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm)Analiza Frecvenţă La început (E), periodic (P)Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cmP şi K (extarct AAE 10) A/B PMg şi Ca (extract de AAE 10) B PP, K, Mg (extract de apă) A/B PMicroelemente B, Mn, eventualCu, Fe, Zn, Mo

C P

Aprecierrea granulometrică (test

tactilă: argilă, mâl)

A E

Analiză granulometrică (argilă< C E



0,002 mm, mâl 0,002-0,05 mm,nisip> 0,05 mm)Analiza materiei organice A PCapacitatea de schimb a cationilor (CEC)

C E

pH A/B P

Procentul de saturaţie (ieşit dinanaliza CEC)

C E

Subsol: orizont 25-50cmP, K, Mg şi Ca, pH, test tactil C E

A: standard minimal. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie, mai ales pentru culturile comerciale cu problemeculturale şi de calitate.C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului, recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru celecu probleme.Procent de saturaţie (%): rezerve în K, Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb decationi (<6: extrem de scăzut, 6,1-12: foarte scăzut, 12,1-18 scăzut, 18,1-30: moderat, 30,1-99, >99: bazesaturate)Luări de eşantioane din sol când şi cum?Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatearezultatului.Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere, se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşitimp. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie.Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. Dacă seştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să seindividualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren.Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime; iarba în

suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinilearborilor fructiferi.Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei, efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată, prelevările vor fi limitate laaceastă zonă. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului,reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global.Laboratoare de analiză a soluluiEşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscutde PER. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. O fşă de însoţire corect complectatăfacilitează îndrumarea eşantionului, ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.Clasificarea soluluiTabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură.

Clasa de sol Procentul argilei(<0,002 mm) Aprecierrea procentului de materie organică (%)(2-28 cm profunzime)Scăzut Satisfăcător Ridicat

Sol uşor <10% <1,1 1,1-2,5 >2,5Sol echilibrat 10-30% <1,5 1,5-3,5 >3,5Sol greu >30% <2,3 2,3-4,0 >4,0

Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1,7) nu evoluează în general decâtfoarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent.Fosfor, potasiu, magneziu şi calciuPentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive, factorul corector va fi inferior lui 1; altfel spus, cantiteade îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă încursul anilor. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1; altfel

spus, cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de laun anu la altul, în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.



Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg.Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apeiDiferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului.Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă suntscăzute, vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. În caz contrar, rezerve puţine şi disponibile ridicate

vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată.Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori, cel al extracţiei este uşor disponibilo dată.Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru unnivel de randament specific. Apoi, corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă asolului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate.Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasulde apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta.În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul, valorile analizei celor două pături ale solului pot fiintegrate într-o formulă.

Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P, K, Mg, Ca după clasele deaprovizionare. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Rezultate de analiza pământului obţinute prin

extracţia AAE 10. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat.



Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1

Aprecierea bogăţiei soluluiSăracA

MediocruB

MediocruB

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

Element Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilăP < 20 20 40 50 60 80 85 90 95 100 105 110 115 120 125K < 60 60 110 140 170 200 240 270 300 325 350 370 390 405

Mg < 50 50 60 85 110 120 130 145 160 185 210 230Ca <

10001000 < 2000 2000 < 20 000 20 000 40 000

element Soluri medii 10-30% argilăP 10 10 25 40 50 60 70 80 85 90 95 100 105 110 115K < 40 40 80 110 140 170 200 230 260 290 320 340 360 380Mg < 50 50 100 140 170 200 225 250 275 300 325 350 390Ca <

10001000 < 2000 2000 < 20 000 20 000 40 000

element Soluri grele: mai ult de 30% argilăP < 10 10 20 30 40 60 65 70 75 80 85 90 95 100 105K < 40 40 70 100 135 170 200 230 255 280 300 320 350Mg < 60 60 100 140 180 225 265 300 325 350 375 400 425 450 475Ca <

10001000 < 2000 2000 < 20 000 20 000 40 000



Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P, K, Mg, Ca după clasele de aprovizionare. Bareme de interpretare pentru toate culturile.Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.

Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1

Aprecierea bogăţiei soluluiSăracA

MediocruB

MediocruB

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

Satisfăcător C

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

RezervăD

Element Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilăP < 4 4 6 8 9 10 11 12 13,5 15 16,5 18 19,5 21 22,5K < 10 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75Mg < 4 4 6 8 9 11 13 15 16 18 20 22 24 26 28Ca < 3 3 16,5 30 37,5 45 52,5 60 67,5 75 82,5 90 97,5 105 112,5element Soluri medii 10-30% argilăP < 2 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15K < 10 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75Mg < 5 5 7 10 14 18 22 25 28 31 34 37 40 43 46Ca < 6 6 33 60 85 110 130 150 170 190 210 230 250 270 290element Soluri grele: mai ult de 30% argilăP < 1 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,5K < 5 5 7,5 10 12,5 15 17,5 20 22,5 25 27,5 30 32,5 35 37,5Mg < 8 8 11,5 15 18 22 26 30 33 36 40 44 48 52 56Ca < 9 9 49,5 90 112,5 135 157,5 180 202,5 225 247,5 270 292,5 315 337,5

Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.



pH (interpretarea adecvaţiei locului)Activitatea solului, ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului, de exemplu un văruit excesiv, este de a proscrie. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegereacea mai bună a îngrăşământului utilizat.Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6,0 şi 7,5 pentru bacele între

5,0 şi 7,0, pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4,0. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului sefac adesea în CAL sau KCI; motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0,5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decâtcele în suspensie din apă.O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. O scădere a pH-ului este mai dificilde realizat. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. În general, aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate încâţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului.VăruireaEventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca, pe bazaunei extracţii AAE 10. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de solDescriereasolului

pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an

A <1000 B 1000-2000 C 2000-20000

D 20000-40000

E >40000

Foarte acid <5,5 420 390 350 140 70Acid 5,5-5,9 350 200 140 100 35Puţin acid 6,0-6,4 240 140 100 70 0 Neutru 6,5-5,9 200 100 70 35 0Puţin alcalin 7,0- 7,4 140 70 35 0 0Alcalin <7,5 35 35 0 0 0

Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO 3 şi la un pH inferior de 5,9. Pentrusolurile fără calcar şi cu pH între 5,9 şi 6,5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante, totuşi aceste

îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fifurnizate de îngrăşămintele compuse.Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi acapacităţii de schimb a cationilor.Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruiteUn îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă, pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie asolului.CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. Singura indicaţie de conţinut în calciunu spune nimic despre eficacitatea sa.Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi aisolului.

Saturaţia bazică(în %) Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor

Marile culturi şi pajişti artificiale

Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20

>60 >50 0 0 0 050-60 40-50 730 1250 1550 200040-49 30-39 1000 1900 2150 2800<40 <30 1300 2450 2750 3600

Bor, fier, mangan şi alte microelementeRădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajungastfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate

să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.



Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă.Ameliorarea activităţii biologice a solului , promovând exploatarea radiculară, aportul de materie organică şievitând tasarea şi impermeabilizarea solului, sunt un ajutor în acest sens. Un pH al solului prea ridicat sau preascăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. În scurt timp nu se poate remedia o lipsăîn microelemente decât prin îngrăşământ foliar.Bor

Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi detoxicitate. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament.Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. În sol el este absorbit de particulele de argilă. Cuun pH superior lui 7, absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantăeste redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor, creşterea înceată mlădiţelor). Înarboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha.În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente, creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul deîngrăşăminte organice. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământfoliar.Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. Această clasăva permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ.Fier şi mangan

Fierul este în general disponibil din belşug în sol. În general solurile bine aerate care se pretează la arboriculturăconţin suficient fier.Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţesecretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasatşi insuficient aerat datorită apei stagnante, disponibilitatea fierului sau manganului diminuează, ceea ce poateduce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente, la apariţia simptomelor de lipsuri (clorozafrunzelor tinere).O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine.Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie.Diagnosticul foliarScop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliareMijloc încă puţin răspândit în practică, analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor întimpul anotimpului. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Ea nu poate singură să servească la

stabilirea unui plan de fertlizare. Conţinuturile în N, P,K, Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Alteelemente, în special, oligoelementele cum sunt borul B, mangan Mn, fier Fe şi zincul Zn, pot să fie şi eleanalizate.Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Urmărind regimulhidric şi diversele orizonturi ale profilului, rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitateadiverselor elemente nutritive care variază puternic.Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia, de condiţiilemeteorologice şi de alţi factori, ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Momentul ales pentru luareaeşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Metodade producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive.Directive pentru prelevareA se preleva, pe zone care se studiază, o sută de frunze cu peţiol. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul uneimlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă.Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment, trebuie prelevate două eşantioanecomparabile. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă,de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent.Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Prelevarea foilor are loc îngeneral între 75-105 zile după înflorire.InterpretarePenrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin dinliteratură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos.Din 1976, RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. Valorile de referinţă medii pentru câteva speciifigurează în tabelul de mai jos.În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai

puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici, foarte mici, respectivridicate, foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri.



Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire, valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.Specie,var.

N P K Ca Mg

FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR Măr <1.93 2,13–

2,51> 2,71 < 0,172 0,190–

0,224> 0,242 < 1,40 1,57–

1,89> 2,06 < 1,08 1,25–

1,59> 1,76 < 0,200 0,228–

0,284> 0,312

Golden <2.11 2,24– 2,50

> 2,63 < 0,171 0,185– 0,215

> 0,229 < 1,43 1,59– 1,89

> 2,05 < 1,08 1,29– 1,71

> 1,92 < 0,186 0,228– 0,312

> 0,354

Elstar <1.88 2,11–

2,55

> 2,78 < 0,179 0,202–

0,248

> 0,271 < 1,46 1,57–

1,79

> 1,90 < 1,31 1,40–

1,56

> 1,64 < 0,181 0,201–

0,239

> 0,259

Maigold <1.88 2,07– 2,45

> 2,64 < 0,163 0,180– 0,212

> 0,229 < 1,31 1,55– 2,01

> 2,25 < 0,92 1,10– 1,48

> 1,66 < 0,205 0,241– 0,315

> 0,351

Păr <1.46 1,87– 2,71

> 3,12 < 0,110 0,149– 0,229

> 0,268 < 0,69 1,06– 1,81

> 2,19 < 1,10 1,43– 2,09

> 2,42 < 0,234 0,293– 0,411

> 0,470

Prun <2.02 2,26– 2,74

> 2,98 < 0,152 0,152– 0,238

> 0,238 < 1,75 2,03– 2,57

> 2,85 < 1,67 1,96– 2,54

> 2,83 < 0,262 0,306– 0,394

> 0,438

Cireş <1.94 2,17– 2,63

> 2,86 < 0,152 0,174– 0,216

> 0,238 < 1,75 2,03– 2,57

> 2,85 < 1,41 1,65– 2,15

> 2,39 < 0,225 0,262– 0,338

> 0,375

Cais <2.19 2,40– 2,80

> 3,01 < 0,133 0,159– 0,209

> 0,235 < 2,30 2,58– 3,14

> 3,42 < 1,61 1,90– 2,46

> 2,75 < 0,276 0,347– 0,487

> 0,558

Piersic <2.84 3,18– 3,86

> 4,20 < 0,166 0,190– 0,236

> 0,260 < 2,13 2,46– 3,12

> 3,45 > 1,77 2,08– 2,70

> 3,01 < 0,352 0,411– 0,529

> 0,588

FS-foarte scăzutFR-foarte ridicat



Alte măsuri şi posibilităţi de utilizareDin punct de vedere practic, întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativcomăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor înelemente nutritive ale frunzelor.În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot, o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. Se utilizează

un aparat manual practic. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cugradul nutriţional al frunzei, permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuriînainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.Analiza florii, mugurelui şi fructuluiPentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic), analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Determinarea conţinuturilor în fier, mangan, magneziu şiazot în petalele piersicului, părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă.Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.În sfârşi, analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacăe cazul să se ia măsurile care se impun. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca lafel ca şi alte date de referinţă. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date lamomentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Ultimele studii arată că raportul

K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. Valorile K/Ca superioarelui 5,7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Aceste experienţe necesită totuşi să fieconfirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi.Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp undezechilibru nutriţional al plantei. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conformterenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiilescumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.

ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME,TEHNICI,ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de terenÎn teren fertil în mod normal,nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fiacoperite de Norma de îngrăşământ,pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este

determinat.Din mai multe motive,norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.În general,diferenţa între normăşi prelevare,ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere,norma poate fi corectată.Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.AzotulComportamentul azotului în sol şi vegetalulConţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă afenomenelor de mineralizare,de reorganizare şi de spălare.Diverşi factori,cum sunt procentul de materieorganică,caracteristicile fizice ale solului,importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şide lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.La nivelul plantei,compuşii azotaţi sunt foarte mobili,ei se găsesc mai ales în organele tinere.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime,hormoni vegetali....).Nevoile în azot suntimportante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii.Dacă condiţtiifavorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate,plantaeste gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.Calculul îngrăşământului azotat şi limitele saleElementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea,va fi adus în funcţie de observaţiavegetalului.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct,maturitatea lemnului)garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare.Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele

cu seminţe,fructele cu sâmburi,zmeura şi murul, coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. Suma acestor indici permitedeterminarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modulurmător: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară, parte

de pietre este inferioară lui 30%. Dacă trebuie răsădit mai des, partea pietrilor va fi superioară lui 30%.Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha înczul mărului. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot



să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic alarborelui. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor, practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona într-o mare măsură expresia vegetativă a arborelui. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate,cauza trebuie să fie căutată în altă parte, de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie,întreţinerea solului), structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat lacondiţiile de sol şi climat.

Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corectiveîn kg/ha).Cultura Randament

(kg/m2) N(kg/ha)

P2O5(kg/ha)

K2O(kg/ha)

Mg(kg/ha)

Mar, par 2 40 10 40 53 50 15 60 104 60 20 75 105 70 25 90 156 80 30 110 20

Cires 0,8 40 15 40 51,2 60 20 50 101,6 80 30 65 15

Prun 1,0 40 10 35 51,5 60 15 50 52,0 80 20 65 10

Cais 1,5 45 20 60 52 60 25 75 102,5 75 30 90 15

Piersic 1,5 45 10 45 52 60 15 55 102,5 75 20 70 15

Kiwi 1,5 40 10 60 52 50 15 75 5

2,5 65 20 90 10Fragi 1 30 20 45 10

1,5 45 30 60 152 60 40 80 152,5 75 50 90 20

Mur 1,5 40 25 45 152 55 35 65 152,5 70 45 85 20

Coacăz cuciorchine

1,5 60 30 90 152 85 45 120 152,5 110 60 150 20

Cassia 1,5 50 30 85 15

2 70 40 120 152,5 90 50 155 20Agriş 1,2 40 25 60 15

1,7 60 35 80 152,2 80 45 110 20

Afin 1 30 20 50 101,5 35 25 60 152 40 30 70 20

Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie săfie sustras, mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. Înaceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţiifructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.



Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective înkg/ha).1. creştere anuală/stareafrunzei

Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10

2. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +53. Formarea mugurilor

generativi

Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5

4. Importanţa recoltei precedente

Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5

5. Tendinţa la bolile psihologice

Da: –5 Normal: 0 Nu: 0

6. Locul unde se fixeazăaltoiul

Adancimea utila a solului

> 80 cm 40–80 cm < 40 cmFoarte viguros –10 –5 0Mediu viguros –5 0 0Slab 0 +5 +107. Volumul ocupat de pietre

Scăzut(< 10%): –5

Mediu(10–30%): 0

Puternic(> 30%): +5

8. Conţinut în materieorganică

Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10

Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului- mur 1. Creştere anuală/stareafrunzei

Excesiv/ bun: –10

Normal: 0 Scăzut/sărac: +10

2. Maturitate,cădereafrunzelor

Târziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5

3.Formarea mugurilor generativi

Târziu: –5 Normal: 0 Puternic5

4. Importanţa recoltei

precedente

Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic5

5. Locul de fixare aaltoiului

Adancimea utila a solului

> 80 cm 40–80 cm < 40 cmViguros –10 –5 0Mediu viguros –5 0 0Scăzut 0 +5 +106.Volumul ocupatde pietre

Scăzut(< 10%): –5

Mediu(10–30%): 0

Puternic(> 30%): +5

7. Conţinut în materiorganică

Ridicat–10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10

Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului1. Vigoare (Lungimeatulpinii)

Excesivve: –11 Normal: 0 Scăzut: +11

2. Maturitate Tardiv,îngheţul de iarnă: –3

Normal: 0 Precoce: +2

3. Boli fongice (Botrytis,Dydimella...)

Frecvente: –2 Rare: 0

4. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 Scăzut: +15. Volumul ocupat de pietre

Scăzut(<10%): –3

Mediu(10–30%): 0

Ridicat la foarte ridicat (>30%): +3

6. Conţinut în materieorganică

Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 Scăzut: +5

7.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Sol înierbat:

+10



Fosfat, potasiu şi magneziuContrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat înfuncţie de observaţia vegetalului.

Fructe cu seminţe şi sâmburi

Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelulrandamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şistarea de fertlitate a solului definită de analiza pământului.Bace de arbuşti şi kiwiPentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma înfuncţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică.

Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K 2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi.

Adancimea utila a solului> 80 cm 40–80 cm < 40 cm

Fructe cu seminţe şi sâmburi1. Locul de fixare a

altoiuluiMediu la vigurosSemi-mic la mic

–10%

0%

0%

0%

+10%

+20%

Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi2. Volumul ocupat cu pietre

Scăzut(< 10%): –10%

Mediu(10–30%): 0

Ridicat la foarte ridicat(> 30%): +10%

3. Coţinutul în materieorganică

Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10%

BorulÎn solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic alconţinuturilor în bor.

Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului.Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/haSărac < 0,6 3Satisfăcătort 0,6–1,50 2Bogat 1,51–2,0 1Foarte bogat > 2,0 0

Alte elementeUn îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare.Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În cazde presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară.În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier înîngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu estetransportat de frunzele vechi spre cele tinere.Fructe cu sâmbureCunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creşteresunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin.Tehnica şi timpul fertilizăriiÎmprăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţaFertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cuajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului.Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixeazăaltoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de solavut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată.

Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.



Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert dinsuprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul localchiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectatăcorespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aportrecomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentrusuprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi

importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi.Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie sădepăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K 2O şi Mg poate fiaplicată pe bandă.Fracţionarea aportului de elemente foarte mobileÎn general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Unîngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. Deobicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct ladispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să seţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului.Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturilenutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi deazot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează

rezistenţa la ger.

Timpul şi frecvanţa aporturilor de azotTimpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot.În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţiilui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, aldoilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi.Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise avândîn vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna.O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere ladispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi înconjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnicamulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere

parţial nevoile de moment al arborelui în azot.Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate firecomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va aveasens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă).Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziuRăspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compusetoamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturilimitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturilede îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol.Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitatesuficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat.În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate.Îngrăşământul foliarAprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toatecazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate.Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea maimare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al uneiculturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare.Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfelîncât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea

îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fiadaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.



Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu înmomentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elementede către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice).În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare.Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului.Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.



Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuriElement Măsuri de corecţ

ieSimbol

Nume

simptome Cauze Aporturi la solAporturile la sol riscă să

provoace arsuri culturilor..în consecinţă esteiondispensabil să se apliceîn mpmentul preparăriisolului sau să evit ca

produsul să intre în contactcu cultura.

Pulverizaţii foliareAplicările trebuie să se facădimineaţa, de preferinţă petimp acoperit. Produsul

penetrează mai bine atuncicând vegetalul este umed.Industria dezvoltă produse

care conţin adjuvanţi careameliorează adeziunea şi

penetrarea sărurilor.pentruformulările comerţului şi

pentru amestecurile cu altematerii active să se adreseze ladirectivele fabricantului.

N Azot

Frunzeclare, fructe

prea mici

Lipsa deazot în cazulunei

puternicealternanţă agerului,conţinutscăzut înmatreieorganică,irigaţie

excesivă,secetă, soltasat,compact, solhidromorf,fixareaazotului decătre mulcicu raportC/N ridicat

A se vedea îngrăşământulazotat

2-4 tratamente la intervale de1-2 săptămâni pâmă la celtârziu începutul lui iunie;

primul tratament 1 ssăptămânădupă înflorire. Cantitatea peaport: 8kg de uree pe 1000 l deterci pe hectar. Pentru GoldenDelicious: 5kg uree-1000 l;ombinată cu alte substanţe detratament: 3-5 kg de uree-1000l. Condiţiile climatice din

Valais nu permite să sedepăşească 0,5% din cauzariscului de arsuri.

Ca Calciu

Apariţiamarcată de

Îngrăşământdezechilibrat

A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţimai puţin sensibile cu



tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicateîn N şi K.

potenţial fructifer de la mediula ridicat: tratament de 5 şi 3săptămâni înaintea recoltei.4-6aporturi la 10-14 zile; ultimultratament a 3-a săptămânăînaintea recoltei. Pulverizareaa cel puţin 1000 l pe ha. A nuse combina cu produse detratamente. A nu se vaporiza

pe timp cald, de preferinţăseara. Cantitatea: 10l declorură de calciu lichid sau 6kg CaCl2 pur cu înmuietor de½ doză pe 1000l şi ha

Mn Mangan

Frunzedecolorate înmod difuzîntrenervuri.Degradatăîncepând cunervura.Poate atingenecroza.

Sol bogat înMO (maimult de 6%-8%), pHneutru-alcalin.

Într-un mod general aportulla sol nu este recomandatcăci doza trebuie să fieimportantă(20 mai mult de 100 kg/ha)şi în general eficacitatea saeste aleatorie. Ordineaefciacităţii descreşte îngeneral în felul următor:MnSO4 > MnO > MnCO3 >MnO2 >MnEDTA.

Este vorba de cel mai bunmijloc de luptă împotrivalipsei. Aporturile de 0,1% fie100 g pentru 100l în 600-1000l de apă pe hapermitcorectarea deficienţelor.Ordinea eficacităţii descreşteastfel: MnEDTA > MnSO4 >MnEDDHA >MnDTPA.Pentru sulf se recomandă:0,1%.

Zn Zin

c

Cloroza

tinerelor frunze.Frunze mici.Aspectul detufişuri aramurilor.

Creşterea

pH-ului.Fosfaţiexcesivi.

Aporturile de zinc

solului se limiteză lafolosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozelede zinc sunt mici. În generalse utilizează sulfaţi sauchelaţi. Eficacitatea pentrusol a unui chelat EDTA estede 2 – 3 ori superioară faţăde cea a unui sulfat. Aportul

pentru sol nu depăşeşte 10kg/ha de zinc.

O corecţie de smptome de

lipsă este posibilă prin aportulde sulfaţi sau de chelaţi pecale foliară. Ordineaeficacităţii descrescătoare a

produselor este următoarea:ZnEDTA > ZnEDDHA >ZnSO4 > ZnDTPA.Fongicidele care conţin zincsunt de asemenea eficace.Sulfatul de zinc se utilizează0,1% pe înfrunzire sau 1%după recoltă, până înainte de



căderea frunzelor toamna.Fe Fier Cloroza

tinerelor frunze,limbuldevine palidapoi galbenşi brun, doar nervurile

rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie decalcar activ.Perioadaumedă, sol

plin cu apă.Aport de

m,aterieorganicănedescompusă.

Aporturile la sol sunt îngeneral ineficiente.Adaptarea culturii,îngrăşământului la fel ca şimăsurile de asanare fizicesunt în general preferabile.Formele chelate au oeficacitate superioară

sărurilor minerale.FeEDDHAFeDTPA sunt pentru arezerva solurile calcaroasechiar dacă FeEDTA convinemai mult solurilor acide.Pentru doze trebuie să neadresăm directvelor fabricanţilor.

Chiar dacă temporar şisuperficial eficace, aporturilefoliare sunt frecvente. Se poateutiliza chelaţi simpli sauminerali la care se adaugăurea. Ordinea eficacităţiidescrescătoare este: FeEDTA> FeDTPA > FeEDDHA

FeSO4. pentru chelatul de FeEDTA doza este de 0,15%

pentru sulfatul de Fe, ea estede 0,4% şi se adaugă 0,08%acid citric.

Mg Magneziu

Clorozainternevarăcareevolueazăsub formăde necroză.Clorozaafecteazămai întâi

frunzeleînvârstă.Zoneleafectate suntdelimitate.O defolierede la bazaramurilor este adeseaobservatădin lunaiulie.

Sol calcaros,sol uşor şisol drenant.Undezechilibrual fertilzaţieiîntre K şiMg estecauza cea

maifrecventă alipsei. Unîngrăşământazotat pe

bază deazottamoniacal

poate deasemenea să

provoace olipsă.

Aporturile la sol suntrealizatre în funcţie denevoile culturii şi derezultatele analizelor de

pământ. Sărurile care conţinMg şi îngrăşăminteleorganice permit să acopetrenevoile plantelor şi săcorecteze lipsurile. Sulfatul

de Mg hidratat (MgSO47H2O) şi sulfatul de Mgcalcinat (MgSO4 H2O)convin în toatecircumstanţele. Carbonaţii şioxizii de Mg sunt rezerve

pentru solurile acide.

Aporturile prin pulverizarefoliară sunt curente şieficiente. Se utilizează sulfatulde Mg hidratat(MgSO4 7H2O)2% pentru aproape toateculturile. Se poate micşoradoza la jumătate atunci cândaportul nu este specific, deexemplu când există un

amestec cu alte materii active.Există de asemenea produse

preparate de industrie; îngeneral ele sunt formulateîncepând cu sărurile de nitratsau de sulfat sau de clorură deMg.



B Bor Frunzeterminale întrandafiraşişi gofrate.Mlădiţeavortate.Scoarţăzgrunţuroasă. Fructe

deformatecare preintă

plăgi de plutăinterne.

Sol calcaros,sol uşor drenant.Creşterea

pH-ului.

Aporturile la sol sunteficiente. Singura dificultateeste necesitatea de arespecta doza care estemică. Pentru a rezolvaacestă problemă sunt

posibile două soluţii:utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau

aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acestultim caz este posibilăefectuarea aportului prinacelaşi tratament ca şiaplicarea de ierbicid.Atenţie, sinergisme deeficacitate au fost observate.Mai multe produse suntutilizabile fără disitincţie deeficaicitate: acid boric,

borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele suntde 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor suntcurente şi eficiente. Este ometodă comodă, căci poate săse practice cu majoritateatratamentelor antiparazitare.Înintea procedării cu acestătehnică trebuie să ne uităm lacompatibilitatea produselor după firma căci anumite

combinări îşi pot măriagresivitatea pentru vegetali.Pentru aporturile foliare,solubor şi acid boric sunt

produsele cel mai utilizate.Dozele merg în general de la0,1 la 0,25%, doza cea maiscăzută este recomandată lastadiul F2. aplicaţiile precocesunt mai eficiente decâtaplicaţiile tardive. În generalse repetă aplicaţia de 2 sau 3ori în cursul vegetării.



Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţiaAceastă tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile undese fixează altoiul slabe. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple saucompuse în totalitate solubile. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul deirigaţie picătură cu picătură. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat înarboricultura biologică. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionăriielementelor uşor levigabile, adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Avantajul aportului de azot înirigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat.

Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important).În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Fertilizarea se va efectua deci subforme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeaunaurmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor.Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Pentru magneziu perioada favorabilăse situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare subuna sau două aplicaţii hebdomadere.Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Nu se va depăşi în general aporturi de 25-30 kg N/ha/an, fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha.Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică, în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţiafertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub

formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şio aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul anarborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă maisăracă. Reconstituirea sistemului radicular, în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. În aceste condiţiide loc şi pe o durată de 6 ani, irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui,randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Efectul pozitiv al uneifertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă, prinaportul regulat de apă.Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament.Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de

îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere.Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creşterea arborelui. Tinerele culturi arboricole au, până la faza de plină producţie, o nevoie de nutrimente considerabilă, pentru a constitui propria lor biomasă. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat, motiv pentru carese recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor.Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fiesuficient şi adaptat la cultură. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decâtmărului, un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie săfie suficient fertlizată cu azot. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fieasimilate de sistemul radicular în dezvoltare.În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Răspândirea se face în general în modlocalizat.Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale.Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţiiPentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie, aceasta va permite calcularea normei. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Duratafazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat, ea durează maxim 2-5 ani pentru culturilefructifere moderne.Aport prin îngropareEste indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiuatunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Aceste tehnici n-ar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise:repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului.Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. În primul caz se utilizează un fier scobit care permitelocalizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate

este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii.Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Amestecul deîngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei, un litru de



soluţie pe m2. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar elsoluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă.Îngrăşământul de creare şi reconstituireÎngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţiişi atunci când analiza solului decelează importante deficite, adică dezechilibre în aprovizionarea solului cuelemente nutritive. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cuun specialist.Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în

profunzime elemente minerale. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiunefavorabilă asupra structurii fizice şi biologice.Principalele elemente aduse sunt fosforul, potasiul şi magneziul. Solurile livezilor noastre sunt în generalaprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. În acest caz seimpune un amendament calcic.Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. În îngrăşământul de creare, aporturile de azotşi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol.Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului.Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe

- buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil, minim 50cm, pe un arat profund,săpare, minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne suntdate în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă;

- evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii, mai puţin de 4-5 săptămâni

înaintea plantării, mai ales în timpul utilizăriim clorurilor;- evitarea oricărei vătămări a mediului. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după

răspândirea lor. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru, mai ales pe terenul în pantă deoarece seevită şiroirea apelor de suprafaţă.

Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată, este de preferabil să nu seaducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.

Tabel: Îngrăşământul de creareStare de fertlitate Unităţi de adus

P2O5 K2O MgSăracă 80 300 40Mediocră 60 150 30Satisfăcătoare 20 75 10

Îngrăşăminte ale comerţului, minerale şi organiceLista îngrăşămintelor din comerţTabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ

Îngrăşăminte N P2O5

K2O Mg Ca Obseravţii

Îngrăşăminteazotateminerale Nitrat deamoniac

27,5

Rapid disponibil

Nitrat de

amoniac

33,

5

Risucri de incendiu şi

explozie Nitrat deamoniac boric

27 pH neutru 0,5% bor

Nitrat deamoniacmagnezic

23,5

3 pH neutru

Nitrat deamoniac calcic

26 15 pH ridicat

Uree 46 N amidicSulfat deamoniac

21 Acidificat 24% sulf

Cinamidăcalcică

20 35-42

Mineralizare lentă a N,acţiune dezinfectantă, ase respecta timpul deaşteptare



ÎngrăşăminteazotateorganiceFăină de sănge 27,

585% materie organică

Pudră de corn 33,5

4 80% materie organică

Deşeu de corn 27 85% materie organicăTescovină 23,

5

Îngrăşăminte organice

lichideTurte de ricin 26 2ÎngrăşămintefosfatePudră de osdegresat

6 15 17 45% materie organică

Pudră de osdegelatinat

1 31 30 15% materie organică

Superphosphate 18 20Supertriple 45 14Fosfat naturalmoale

33 39

ÎngrăşămintepotasicePotasiu 60 60Potasiu 40 40Korn-Kali 40 4,8 GranulatSulfat de potasiu

50 Scutiot de clor, 18%sulf

Potasiumagnezic

28 6 Scutit de clor, 18% sulf

Nitrat de potasiu

13 46 Acţiune rapidă, aport deîngrăşământ foliar

Îngrăşămintemagnezice

Kiesérite 16 20% sulf Bittersalz, sarede Epson (sulfatde magneziuhidratat)

10 13% sulf (saredeEpson), aport deîngrăşământ foliar

Îngrăşămintecare conţincalciuClorură decalciu

15 Aport prin pulverizare

Nitrat de calciu 16 20 Aport prin duş pe liniade arbori

AmendamentecalcaroasePiatră de var nestinsă

50 Atenţe corozivă, efectdezinfectant, acţiunerapidă

Dolomit 12,3

22 pH ridicat efect petermen lung

Calcar, piatră devar

40 pH ridicat, efect petermen lung

Piatră de var dinalge marine

2,8 30 pH ridicat, efect petermen lung

Ricokalk, piatrăde var

deAarberg

0.3 0,5 24 10% materie organică, pH ridicat

Borax 14,5% bor Solubor 20,5% bor



Magran 16Manganin 28,5% mangan

Alegerea tipului de îngrăşământ mineralAzot (N)Azotul poate fi adus sub formă nitrică, amoniacală sau amoniaco-nitrică. În pământurile reci, utilizarea azotuluinitric este justificat. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare.

Fosfor (P)

Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. Fosfaţii solubili sunt în generalrezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. În solurile bogate în P e poate alegeforme de fosfaţi mai puţin solubil. Pe de altă parte în solurile sărace în P, trebuie aduse forme solubile ale apeimai rapid disponibile penrtu plantă.

Potasiu, sulf, clor (K, S, Cl)Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri.Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarteimportante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentruîngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri.

Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor.Sensibilitate la clor CulturiSlabă Păr Medie Măr, prun, piersic, caisPuternică Cireş, coacăz cu ciorchini, mur Foarte puternică Căpşn, agreş, afin, pepinieră şi tinere plantaţii

Magneziu (Mg)Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub oformă uşor solubilă, adică sub formă de sulfat.Piatră de var şi bor (B)Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin, un aport de bor de 1-3 kg/ha sesfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Dacă se utilizaeză dolomit grosier, aportulde bor nu mai este indispensabil. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul,

îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene, pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi.Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţasolului şi nu concentrată pe plantă. Dacă aportul prevăzut este mic, este recomandat să se utilizaze unîngrăşământ compus conţinând bor. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare, o tehnică deaplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. Gunoiul conţine şi el bor (4g/t).

Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă

în % CaOConţinutsemnificativ în alteelemente

Efect

Amendament,

calcar, calcar înmuiat, piatră devar (carbonat decalciu)

CaCO3 50 – Lent

Piatr de var de algemarine

CaCO3 50 2–3% Mg Lent

Dolomit (piatră devar magnezică)

CaCO3/MgCO3

50 12% Mg Lent

Piatră de var stinsă Ca(OH)2 55 RapidPiatră de var nestinsă

CaO 75 Rapid

Ricokalk CaCO3 32 30% apă

1,1% P2O50,7% Mg0,3% N

mediu



Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Conţinut în Ca Valoare neutralizantă

rapiditatea întreţinerii Nitrate de piatră de var 15,5% N 15,0% Mediu la lentSuperphosphate 18,0% P2O5 19,0% NeutruSupertriple 46,0% P2O5 12,0% NeutruHyperphosphate 26,0% P2O5 39,0% Mediu la lentPudră de os 30,0% P2O5 32,0% Mediu

Fosfat natuiral moale 28,0% P2O5 48,0% Lent la mediuPiatră de var de Aarberg 1,1% P2O5

0,7 Mg0,3% N

23%

Îngrăşăminte organiceTabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide, kg/m 3: îngrăşămintelichide).

Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3Dejecţiilichide

complete(bovin)

120 5,0 2,2–3,0 2 7 0,7 2,6 98 1000

Purinnediluat

70 6,9 3,2–4,2 0,4 14,7 0,4 0,6 40 1000

Gunoi îngrămadă

230 5,09 1,0–2,0 3,0 6,0 1,2 5,0 150 800

Gunoi destabulaţie(bovin)

230 6,54 1,3–2,5 2,8 9,5 0,9 3,3 155 950

Gunoi destabulaţie(porc)

250 7,5 3,1–4,7 5,5 4,63 1,3 3,6 40 /

Gunoi de

păsări

760 26,0 8–12 28,0 16,0 4,0 38,0 300 950

Gunoi decal

250 6,5 0,7–1,8 3,0 6,3 1,0 2,9 240 800

Paie decereale

860 7,5 0,0 2,2 14,0 0,7 2,2 800 100

Paie derapiţă(presate)

860 7,5 0,0 3,5 15,4 1,5 1,4 800 /

Paie demazăre

860 15,0 0,2 3,0 9,6 1,8 16,5 800 /

Lizieră deace de brad

650 7,5 / 1,5 3,0 0,8 3,5 630 /

Compost deMarc

330 6,0 1,0 5,0 7,0 1,0 3,0 300 750

Compostverde

450 5,8 0–1,0 3,3 4,2 2,5 29,0 185 450

Cenuşă delemn

1000 0 0 30,0 80,0 0,5 230,0 / /

Substrat deCiupercă

350 7 2–4 5 8 3 / / 500

Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământAporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.Plan de îngrăşământ pe parcelă

Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizantenecesare.



Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent, nevolie celorlalteelemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor decorecţie. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şitrebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.

Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha, pe solsemigreu cu 3,6% materie organică.A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar

N P2O

5

K2

O

Mg CaO

2

B

1. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament12 Normă

70 25 90 15 2

2. Corecţia normei21. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0Maturitate Tardiv –

5Formarea mugurilor Normal 0Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere

medie

>80vm din

volum – 5

Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0Partea de pietre Scăzut –

5Materia organică Ridicat 0Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 5522. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10, 45 mg P 1,2Analiza solului cu extract de apă 0,3

Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2;în% a normei)

90

Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10

Materie organică ridicată –10Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70

Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17,523. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10, 370 mg K 0,2Analiza solului cu extract de apă, 42 mg K 0,8

Corecţia (%)Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2;în% a normei)

40

Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10Materie organică ridicată –10

Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 1824. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10, 40 mg Mg 1,3Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0,7

Corecţia (%)Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2;în% a normei)

110

Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10Materie organică ridicată –10Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90

Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13,5



25. Piatră de varValoare pH: 6,9; extract AAE10: 1500 mg Ca 10026. BorFără analiză de sol 2Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa 55 17,5 18 13,

5180 2

Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 383. calculul aporturilor necesare pe ha şi an22 55 40 1

200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 14 2075 kg Superphosphate200 kg Bittersalz 20(sulfat de magneziu hidratat) 0Se renunţă la aducerea de potasiu 55 14 0 20 60 1

Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-BilanţSuma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiuniielementelor nutritive. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor deexploatare, producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Gestiunea globalăa elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta, dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate.

Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL, SRVA 2001);ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute.Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului, şi normele corectate vor fi introduseîn gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi.

Precizia calculelor îngrăşământului şi limita saÎn practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. Estedeci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Tabelulde mai jos se bazează pe avizele experţilor. De exemplu, repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ peaceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată.Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează, erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nucorespund la suma erorilor cumulate.Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Solurile care au

o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Nu trebuie totuşi să seaştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Astfel un îngrăşământefectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recoltesatisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până larăspândirea îngrăşământului (avizul experţilor).Operaţia VariabilitatePrelevarea eşantionului de sol 30Prelevarea eşantionului de sol într-un momentinadecvat

60

Stocaj, prepararea şi extracţ

ia de eşeantioane de sol 10Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei defertilitate)

20

Nevoia culturilor de elemente nutritive 20Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exempluîngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor înelemente nutritive

20

Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40Sumă (îngrăşăminte) 50

ÎNGRĂŞĂMÂNT, CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC

Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupracalităţii fructului. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care elnu va avea nici o şansă pe piaţă.



Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şiregularea încărcăturii. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. Pe culturile cu o uşoarăalternanţă, aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare, calibru,zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conformnevoilor lor. Dacă arborele este rău hrănit, mugurii vor suferi la început, apoi creşterea fructelo şi în sfârşitcreştrea mlădiţelor. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de reaînflorire şi producţie scăzută, număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei), în aldoilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru, culoare, trăinicie, compuşi, risc detulburări psihollogice).

Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturilefructifere moderne. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de careaporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Aporturi prea ridicatefavorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Atunci când aporturile depăşescnevoile ele nu pot fi asimilate.Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Primăvara nutrimentelemobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate.Calciu, bor, fosfor şi azotÎn acest context, calciul are o importnaţă particulară. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzutecu calciu. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Chiar dacă în soluri acide riscul de aobserva lipsuri în calciu este cel mai mare, este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să ocorectăm în caz de nevoie.

Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Factori legaţi de psihologia planteiinfluenţează puternic acest fenomen. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie acalciului mai ales după legare. La nivelul fertilizării, trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat unîngrăşământ azotat adaptat. În solul prevăzut cu calciu, un aport complementar al solului nu permite rezolvareaacestei probleme.O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacăexigenţele pieţei. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0,2 la 0,5 kg/cm2). Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă lastadiul T. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face dupărezervele de floem, în care aceste elemente sunt imobile. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim:9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă.Şi azotul are aici o importanţă mare. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte

diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. O supraaprovizionare în N, adică un îngrăşământcare depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi, puţin aromate şi urât colorate. Chia şi aportul cantităţilor micide azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Aporturi pre ridicate potcauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive.Bace de arbust şi fructe miciUn prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inaptestocajului. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. O prea mare disponibilitatea azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile laapariţia crăpăturilor. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri.Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine.

ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza decătre plantă elementele aduse sau generate în sol. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderileelementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Pentru menţinerea fertlităţiisolului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare săfie închis, adică bilanţul să fie echilibrat. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşescnevoile plantelor.Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Atuncicând un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru caelementele să poată fi absorbite. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegereamomentului aplicării lor. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicatde preferinţă la începutul vegetaţiei, eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Pentru elementele

care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii, cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol, adicăde procentulş său în argilă şi humus. Aceste elemente putând fi absorbite de complex, riscul de pierdere



diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci cândsolul are mai puţin de 10% argilă.

INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVEPrelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive.Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupraaproximativ: 150 kg de azot, 100 kg de P, 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an.

Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoileculturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0,45 kg N, 0,15 kg P2O5, 0,56 kgK 2O şi 0,08 kg Mg pe arbore şi an, sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1,5 kg N, 0,5 kg P 2O5,1,8 kg K 2O şi 0,25 kg Mg pe tonă de randament în fructe.Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Esterecomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani).În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. Noi recomandă să se urmărească demersulurmător: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. Dupăcondiţiile climatice, vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20m3 fiecare) pot fi necesare. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii, datorată aportului târziu de azot, şi riscurilede îngheţ care survin.Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat săse realizeze prin ţepuşa injectoare, în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. Aportul poate fi

calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litrude soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru.

PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂPrincipiiÎn arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţiadaptate, o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şicantitative ridicate. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o starede fertilitate ridicată a solului. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şiarbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Aceasta nu este posibilă decâtdacă tăierea, regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Dacă planta este preahrănită, asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare, dar şi calitatea mugurilor vor suferi, instaurându-se astfel randamente diminuate, o alternanţă şi o scădere de calitate.

Esenţialul este de favoriza viaţa soluluiArboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. O lipsăîntr-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate săfie corectată rapid.Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată, solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbianăimportnată. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. Din acestmotiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH] 2) careau un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică.Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune, în măsura posibilului,aportul de substanţe nutritive sub formă organică.În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundănecesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Pentru a obţine acest sol ideal, agricultura biologicăutilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. Viermii de pământ, microorganismele soluluicele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor.Parapeţii îngrăşământului bioÎngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. Acestea sunt bazate peordonanţa BIOAport maximal de fertilizante pentru culturile fructifereAportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform„normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Sulfatul de K, K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fieaplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Pentruun sol în clasa de fertlitate A , doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte, în clasa B 50% şi în clasa C 25%.Humus

Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2,5% şi să nu scadă cu timpul.



Dacă conţinutul în materie organică este sub 2,5%, se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organicăridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Pentru conţinuturile mediidiverse îngrăşăminte de fermă.AzotÎngrăşăminteAlegerea momentului, intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului.Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei.Răspândirea purinului, neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Răspândirea

de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie).Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă, sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO; este cazul pudrei, grisului şi resturilor de corn (12-14%N); pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile, resturile între 8 şi10 săptămâni turta de ricin (6% N). Trebuie menţionat şi: tescovina, făina de puf şi pene, soluţiile de aciziaminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase.Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Condiţiile deferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil.Fosfor (P2O5)ÎngrăşăminteSubstratul de ciupercă, compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund.Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime.Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Îngrăşăminteleminerale autorizate: fosfat natural moale, zgură Thomas.

Potasiu (K 2O)ÎngrăşăminteSubstratul de ciupercă, purin, gunoi în grămadă, compost, substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin.Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată, sulfatul de potasiu şi potasiulmagnezic. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K.Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr.

Calciu (Ca)ÎngrăşăminteDiferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin.Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor.Magneziu (Mg)

ÎngrăşăminteMăcinarea rocilor şi produsele de alge. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor.Compost, gunoi, purin, substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime.Oligoelemente, îngrăşământ foliar în Ca, Mg şi fortifianteAgricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistemradicular sănătoase. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură deurgenţă.Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu, fierul, borul, manganul, zincul şi molibdenul sub formă dechelaţi, sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţiaanunţării oficiului de control bio:

- nevoia trebuie să fie adeverită. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau asimptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr;

- există o parcelă de control separată;- eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată.

Amendamentele din comerţAmendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă, produse pe bază dealge, produse pe bază de lignit, nisipul de cuarţ codat etc, fac parte din îngrăşăminte. Eficacitatea acestor produseeste din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte deexperienţe practice concludente. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bazăde alge având în vedere că conţin Ca, compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare.



Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Aceşti „duşmani naturali”reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi,adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni).

Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a sedeplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare.Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare.

Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată deuna sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă.

Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc deobicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele,enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite.

Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarieniişi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama căaceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare.

Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integratămizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să seînscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă.

Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă:5. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori.6. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu

programele de luptă integrată.7. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea

numeroşilor prădători şi parazitoide.8. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în liveziNume Descrierea Pradă sau

gazdăpreferată

Stadiu deprădare


Acarieni prădătoriAmblyseius fallacis(Fitoseide)

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); sedeplasează foarte rapid (0,3mm).

Acarienifitofagi (deexemplu,tetranyqueroşie amărului,tetranyque cudouă puncte)

Nimfă, adult Adultul stă iarnala adăpost subscoarţă şi la bazaarborilor. Activîn vegetaţia dinsol la începutulsezonului.Devine mai activîn perioada deînfrunzire dupăînflorire.

Zetzellia mali(stigmeide)

Corp în romb, galben viu pătătcu portocaliu (0,5 mm).

Acarienifitofagi

Nimfă,adult Se găseşte pefaţa inferioară a

frunzelor înlungul nervurii principale,acolounde se hrănescacarienii fitofagi.

Balaustiumspp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspectde velură;se delaseazărapid(1mm).

Acarienifitofagi

Nimfă,adult Prezenţi pescoarţa şifrunze,seremarcă mai ales primăvara.


Stadiu deprădare




preferatăPrădători ai afidelorCecidomide Larve: mici (<1,5 mm), apode,

au culoare portocaliu aprins.Adulţi: muşte mărunte,imposibil de descris şi greu deobservat.

Afide Larvă Găsim larvele încoloniile deafide. Când suntmai multe afide,ele nu omoarămai multe decâtmănâncă.

Sirfide sau muşte de flori Larve: apode, asemănătoare cumelcii, brun punctat şi/sauverzi (1-2 cm). Adulţi: muşteasemănătoare cu albinele,capabile să zboare deasupralocului (5-10 mm).

Afide Larvă Găsim larvele încoloniile de afide pe toată perioadade creştere.Putem observaadesea adulţiigata să prădezeflorile.

Crizoperlide şiHemerobide

Adulţi: verzi sau bruni cucorpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cmlungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri,

prevăzute cu lungi mandibuleîn formă

Afide; acarieni Larvă, adult Ouăle suntdepuse pe frunzeşi ramuri. Larvese găsesc pefrunze. Sunt

prezente de la


preferată

Stadiu deprădare


de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

începutul primăverii pânăla sfârşitul verii.

Mămăruţe Adulţi: ovoide, portocalii,marcate cu puncte negre (3-4

mm). Ouăle: galbene în formăde butoi, reunite în ciorchine.Larvele: corp alungit, cu peteclare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarienişi cochinile

Larvă, adult Adulţii seadăpostesc iarna

în resturi la picioarelearborilor şigardului viu.Adulţii şi larvelesunt activi pestetot în arbore în preajna prăzilor.Mămăruţele suntactive totsezonul.

Prădători generaliAntocoride Adulţi: mici (3-4 mm), negri

cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule,rapide, brun sau portocaliustrălucitor.

Afide, acarieni Nimfă, adult Pe frunze de-a

lungul întreguluisezon decreştere.

Ploşniţe de molenă(Miride)

Nimfele: foarte mici (1-2mm), verzi cu ochi roşii,


preferată

Stadiu deprădare


foarte active. Adulţii: cenuşiu,ovoide (3 mm lungime).

Acarieni, afide Nimfă, adult Pe frunze şi maiales pe

ciorchinile defructe sau pe



tinerele mlădiţe.Active de lasfârşitul lui mai până înoctombrie.

Ploşmiţe de casă Adulţi: mari, bruni cu picioarelungi (20 mm) gură lungăcurbată. Abdomen care mergesub aripi. Nimfe:

asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere.

Afide,acarieni, larvede fluturi şialte insecte cu

corp moale

Nimfă, adult Pe scoarţă şifrunzelearborilor.

Carabes Însecte mari negre sau brune(3-20 mm), strălucitore saumate, aplatizate puţin înlateral.

Numeroaseinsecte cu corpmoale, dintrecare larvelecarpocapseimărului înfructele căzute

Adult Nocturne, segăsesc în gazon,deasupraresturilor solului, pietre.

Păianjeni De talie şi culoare variabiledupă specie, 8 picioare.

Majoritateainsectelor arboricole

Imatur, adult În frunziş, peramuri şi trunchi.


preferată

Stadiu deprădare


ParazitoideTricogramele Viespi minuscule (<0,7 mm)

care parazitează ouălefluturilor de noapte.

Ouălecarpocapseimărului,fluturilor şi alflutureluioriental al piersicului.

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire.Larvele se găsescîn interiorulouălor a speciilor de gazde.

Alte viespi parazite(Braconide şiIcneumonide)

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6cm), negre, brune, portocaliisau galbene. Femele dotate cuun lung ovipozitor.

Larve defluturi nocturnidăunătoare

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire.Larvele sehrănesc îninteriorurullarvelor defluturi.

Pholetesor ornigis(Branonide)

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şimarcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripileanterioare. Pupele se găsesc în

interiorul coconilor albi,ovoide, care seamănă cucomprimatele.

Mineusemărmurită amărului(MMP)

Larvă Adulţii suntactivi laînfrunzire puţindupă fiecare zbor al MMP. Larvele

se hrănesc dininteriorullarvelor MMP.


preferată

Stadiu deprădare


Pupele se găsescîn interiorulgaleriilor deMMP.

Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare

prevăzute cu antene scurte şicu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte

larve defluturi.

Larvă Adulţii sunt

activi la înflorire.Larvele şi pupele



se găsesc îninteriorulgaleriilor deMMP şi pediferite altespecii de larve defluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” )

Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunoscazi peste 250000 de specii diferite.

Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREACiclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte:

OulOuăle pot fi depuse izolate sau în grup.LarvaLarva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice

mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antreneazădeprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor.

NimfaEste etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon.Adultul sau flutureleEste prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi

permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rolimportant în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitateaunui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile.PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE

Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sauHeterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii.Cucuvele (Noctuidae):Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera(cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)...Piralidele (Pyralidae):Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)...

Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere.Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate.

METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintândouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu.Lupta cu insecte utile

În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printreinsectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică.

BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere:Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară:Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică.

Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt deasemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale.

Metodele biotehnologiceMetoda de confuzie sexuală ECOPOM



Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează peutilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi înlivadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poateatunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare.

Capcane sexualeUtilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.

Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere.Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta

permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt

utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.

Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare:- a mărfurilor stocate- a pădurilor - a livezilor.

Carpocapsa mărului

Descriere

Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arborifructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată înspate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm.

Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitateasă fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolteatunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve sehrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol saucoboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.

Mijloace de luptă

Capcane fiziceTehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile

groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atuncicând vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mmlărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina celedouă tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Capcane olfactive

Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general suntatraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea maicurentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodatădrojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.

Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs carestimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţăaproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia dinurmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasă-drojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita capturaalbinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ousub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcaneolfactive.

Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se

încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentrua satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Capcane cu feromoni



Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexualsau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Capcane luminoase

Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în StateleUnite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorulcapcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidopterefiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că:

• Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa oalege pe cea mai intensă;• Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage

mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare;• Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales

violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în modnecesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor.

Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.

Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi înzori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/ pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele suntinactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.

Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele careelecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea maieficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasândcapcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale

Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se potelimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte calarvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi placesă îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizicePunerea în saci

Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea decarpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologicePrădători şi paraziţi

Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturalicum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.

Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să seimplanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinulsau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la

control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă cândcarpocapsele depun ouă.Boli

Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusuleste la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.Avantajele carpovirusului

• -specific carpocapsei• -poate fi amestecat cu alte produse• -nu este toxic pentru vertebrate

Dezavantajele carpovirusului• -costisitor pentru a fi produs• -mai multe stropiri primite pe generaţie

Alte metode de luptă

Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.



Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari.Respingătorii vegetali

Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Alte metode

Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şicere timp şi investiţii enorme.

ECOPOM Confuzia sexuală:Celibatul se dezvoltă la carpocapsă!

Ecopom este un produs omologat în mai 2000.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri

celulozici,biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Mai mult decât un simplu produs,Ecopom este o metodăeficace de luptă prin confizie sexuală.

Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii,substanţe emise de femelă pentru aatrage masculul.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual alcarpocapsei,ce maschează semnalele emise de femelă.În urma acestui fapt,nu mai poate decât din întâmplare să

îşi găsească partenera şi să se reproducă.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine,situaţii în care confuziasexuală poate fi demarată,întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.Astfel,împiedicând împerecherea,numai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.

Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate,măiestrie şi vigilenţă.Trebuie selecţionate livezileadaptate pentru folosirea confuziei sexuale.

Ecopom poate fi utilizat,fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei,fie doar pentru a douageneraţie,prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.

Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie.Maiîntâi,confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei lainsecticidele chimice.Apoi,fiind biodegradabile şi permanente,difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţiidurabile şirespectul mediului.În sfârşit,folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă lanivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor înmaterie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.

Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii.

ECOPOMÎmpotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom,

metodă de luptă prin confuzie sexuală.Principiul confuziei sexuale

La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prindifuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.

Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Eisaturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele.

Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larvedevastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.Baza luptei integrate în livezi

Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă.De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face

tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.Un atuu pentru mediu şi producţie

Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.

Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha).Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi

permite facilitarea valorificării producţiilor.

Coleoptere



Astăzi, cunoaştem mai bine şi atacurile, şi biologia agresorilor, ceea ce, cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic, ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.

Din 27 ordine cunoscute, 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.Este vorba de coleoptere, de diptere, de hemiptere, de himenoptere, de lepidoptere, de neuroptere şi detisanoptere. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi omultitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”, ele jucând un rol important în echilibrele biologiceca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale(păsări).

Aceste specii formează sisteme complexe, numite comunităţi, care în condiţiile naturale sunt echilibrate.

Ne vom referi doar la cazul coleopterelor, inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre, dar caresunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Le vom clasa în funcţie detipul de culturi unde apar ca şi devastatori:

5. Coleoptere devastatoare în viticulturăO perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţiivinurilor. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie, vespere, altise viţei devie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie.

Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulaeEste vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm, colorată uniform cu reflecte metalice

mergând de la verde arămiu la roşu granat. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cumeste cireşul. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie, se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor.

Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când seinmulţesc rapid, în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate

de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor.Pentru a lupta împotriva acestui devastator, trebuie ca în faza de preînflorire să se

supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.Vespere sau Vesperus xatartiAltise viţei de vie sau Altica ampelophagaOtiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus

6. Coleoptere devastatoare în arboriculturăO singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură, este vorba de xileborul disparat sauXyleborus dispar. Este dăunător mai ales merilor, perilor, prunilor, caişilor.7. Coleoptere devastatoare pe culturile de legumeSunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: - bruche fasolei

- bruche mazării

- crioceres sparanghelului- altise cruciferelor - ceutorhynques- sitone mazărei

8. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiereMonocotiledonatele, gramineele, cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj, au rădăcinile devorate deelteride de

genul agriote; gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice; tinerele spicehrănesc rutelidele adulte (Anisoplia); frunzele sunt distruse de hispine.

Coleoptere auxiliare culturilorPrintre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate, un anumit număr sunt inmici naturali

ai devastatorilor culturilor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau maimulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Sedisting 2 categorii de auxiliari:

- paraziţii sau parazitoidele, a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă- prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Mămăruţa cu două puncte este unredutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide, acarieni şi psile. Mămăruţa prădătoare este eficaceîmpotriva acarienilor din livezile de meri.

ConcluziiLupta biologică cuprinde trei riscuri serioase:

- nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şidevine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i le-a impus.

- Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşigăsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului naturalexersat asupra restului faunei locale, adică vis-a-vis de un complex de specii.



Combaterea afidelorMămăruţa, prietena grădinarului

Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţacare devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.

Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.Un pesticid „Bio”

Purinul de urzică, ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate înapă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Să se pulverizeze pe zonele atinse.Anumite plante îndepărtează afidele

Este cazul:- garoafelor de inde- mentei- sarriette- cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.

Dimpotrivă, altele le atragEste mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi:- verzele- mazărea

- roşiile- fasolea- trandafirii- florile ornamentale- arborii şi arbuştii (pin, ulm, frasin, stejar, mesteacăn)

Secretul care trebuie ştiutsă se evite aporturile excesive de azot, deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.

-Cuibare în livezi

Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. Interviu cu MichelJay de la Ctifl de Balandran.

Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program?

Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în luptaintegrată. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată, nu ne gândim decât la artropodechiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici), dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii.

RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum?M. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere

eroziunea care acţionează în mediile agricole. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Un câmp care este

mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri, vom găsi doar 4-5 speciide păsări.

RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut?M. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Ne

interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici,dihori, etc.), aricii şi vulpile. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri, regimulalimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă, etc.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.

RFL: Putem atrage această faună în livezi?M. J: Bineînţeles, şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. Cuibarele din beton sunt

mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Acestea fiind spuse, cuibarele nu ajung, adicătrebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală, planuri de apă, etc. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în



livadă. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Observaţiile noastre arată căreproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.

RFL: Cum se comportă indivizii?M. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. De alfel, ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie

realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci, căci dacă depăşeşte cantitatea existăriscul de dependenţă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care ofertaalimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).

RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm?M. J: Există o parte de etică. Dincolo de rolul strict de auxiliar, aceasta reuneşte toate aspectele deimagine de marcă şi caietele de sarcini. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cudevastatorii.

Întreţinerea unui arbore fructiferVă trebuie:

- o perie dură- sacâz cicatrizant- foarfece perfect ascuţit- îngrăşământPerioada – tot anul.

Întreţinerea regulatăPrimăvaraDezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Acoperiţi

cu paie în primii ani. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. Verificaţi carândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi, nici prea strânşi, pentru a evita rănile şi sugrumările.

VaraUdaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Suprimaţi gurmanzii care apar pe

trunchi. Tăiaţi. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor.IarnaReperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri, curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz

cicatrizator. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. La sfârşitul iernii, pulverizaţi un tratamentîmpotriva insectelor, larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui.Lupta biologică în arboricultura fructiferă

În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă înintroducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat.

Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide estecalificată ca şi luptă microbiologică.

Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.

Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiilesale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică.

Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijlocde luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată.Ocrotirea entomofaunei

Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor suntnumeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit.Lupta biologică

Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte acazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii deslăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt:

- creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene;- importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de

măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încăefectuate astăzi;

- exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus;



- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc.

Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale

Ordini şi familii Principalele genuriInsecte prădătoareColeoptera- Coccinelidae Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus

- Staphylinidae Oligota, Tachyporus, StaphylinusHeteroptera- Anthocoridae Orius, Anthocoris-Miridae Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma,

Heterotoma-Nabidae Atractotomus, Himacerus, Nabis Nevroptera- Chrysopidae Chrysopa- Hemerobidae Hemerobius, Micromus- Cogniopterygidae ConwentziaDiptera- Syrphidae Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva

- Chamaemyiidae Leucopsis- Cecidomyiidae AphidoletesAcarieni prădătoriGamasida- Phytoseiidae Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, NeoseiulusActinedida- Anystidae Anystis- Stigmaeidae Zetzellia- Trombidiidae Trombidium, AllothrombiumPăianjeni Numeroase specii toate prădătoareInsecte parazitoideDiptera- Tachinidae Pales, Agria, Phryxe

Ordini şi familii Principalele genuriHymenopteraIchneumonidea- Ichneumonidea Itoplectis, Ephialtes- Brachonidae Macrocentrus, Apanteles- Aphidiidae Aphidius, Trioxys, PraonChalcidoidea- Trichogrammatidae Trichogramma- Encyrtidae Encryrtus, Ageniaspis- Aphelinidae Aphelinus, Encarsia, Aphitis- Pteromalidae Eupteromalus, Asaphes

- Eulophidae Eolophus, TetrastichusMicroorganisme patogene Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chinezeHarmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide.

S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poatefi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomycesquisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitareainstalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizareaunui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchivirulent din aceeaşi specie.

Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diversemotive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Lupta microbiologică



Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii;este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.

În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recentizolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă.

Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produselefitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul deactivare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate decivaria în funcţie de condiţiile climatice.

De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar

câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Lupta biotehnicăAstăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al

piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.

Lupta biologică în arboricultura biologicăÎn arboricultura biologică, lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe

ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice desinteză.

Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totultrebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.

Lupta prin confu zie sexuală

Principiul Apărută la începutul anilor 90,lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice întremasculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.Astfel,masculii şifemelele nu se vor mai întâlni,ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei dedevastatori.Femelele îşi depun ouăle sterile.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înaintede perioada de împerechere.Utilizarea acestor feromoni

Astăzi,aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii,pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct),Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).

Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor,în proporţia de 500-1000

pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha,chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).Diferiţiferomoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis,Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.

Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.O tehnică dedifuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.Limite şi perspective ale acestei metode

Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul deinfestare,extinderea culturii,prezenţa eventuală a gazdelor secundare,... .Dacă populaţia vizată este preaimportantă,masculii ajung să îşi găseacsă femelele.

În schimb, o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesareîmpotriva fluturelui viţei de vie,difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.

Astăzi,lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate,dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.

Rapănul mărului (Venturia inaequalis)Deşi livezile

dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi, făinarea fiind considerată secundară. În agricultura biologică, doar sulfulşi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Astăzi produsele sulfurate par a fi singuraalternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realizaaporturi excesive pe parcelă.Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei:

- aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata deumectare deci intensitatea contaminaţiei. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze

prea des.- Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfuluiînmuiabil. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării, heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei



de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.Totuşi, înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Este de observat căefectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.

- Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importanteatacuri. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.

- Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.- Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. De altfel sulful are o acţiune

de contact prin vaporizare. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuimdozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul

sezonului.- Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei desensibilitate (înflorire-nouaison)

Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella)Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusuluigranulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.

• Protecţia cu virusul granulozei- carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile

sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul suntintegraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa.

- este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.

- protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.• Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale:- absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului- parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha- este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori- poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri)

Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţileprezente pe fiecare din cele două parcele

CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOMVarietăţi Pagube Varietăţi Pagube

Golden

Starkimson

12,8%

9,7%

Varietate precoce în no

EarlygoldFlorinaJerseymacGala, Ozargold,JonathanJonagoldJonagored, Golden

0%

0,42%0,83%1,67%2,5%

3,33%7,82%

Media 11,25% Media 2,95%

AfideTestul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea, distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Se intervine în general

prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Eseul conduce încadrul programului comparat, asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi untratament cu Biophitoz la 0,35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Rezultatele dau o mai bunăeficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile, remanenţa nu estesuficientă.La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Strtegia de luptă pe bază deulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Aceasta probă a evoluateficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini încomparaţie cu un martor şi un extract de neem. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).

CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ

Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale, pentru a şti:- a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate



- a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren.Tabel 2- Descrierea parcelelor de meri

Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie SolProd. A Loriol (26) Golden 400 m2 3,5x1,5 Calcar, mâlosProd. B Pont d’Isere

(26)Golden 2000 m2 3x1 Neutrră, pietros

Prod. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros, argilosProd. D Portes les Val.

(26)Golden 2000 m2 4x1,5 Calcar, mâlos

Prod. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos, argilosProd. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1,5 Mâlos,nisiposFertilizarea şi întreţinerea soluluiGestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. 4 la 8 tratamente pe bază de lgeau fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. La nevoie, aporturile sunt îmbogăţite în calciu, fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).

Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cuajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză, lamă). Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe anîn funcţie de exploatări

Protecţia fitosanitarăToţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării, cuprul împotriva rapănului, virusul granulozeiîmpotriva fluturelui, ulei de petrol, pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.

Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnicade luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cuscopul de mării eficacitatea produselor.Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cuprumetal pe ha şi pe an). Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2,8 tratamente pe an. Frecvenţa treceriivariază de la 2 la 6. în ceea ce priveşte carpocapsa, numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la0 la 16 treceri cu o medie de 7,4 tratamente pe an. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10,8treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. În sfârşit, producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.

Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă, 100 de mlădiţe pentruafidele cenuşii.Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şicâteodată importante.Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.

În ceea ce priveşte bolile, făinarea nu pune în general probleme mari. Din contră, presiunea rapănului provoacăregular o pierdere considerabilă în recoltă. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţieintegrală. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. O medieglobală dă cifra de 8,9% de fructe pătate în recoltă. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatearecoltei.

Tabel 3- Control agronomic a 6 parcele de meriRandament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe1994 1997 1998 1994 1997 1998

Prod. A 30 39 14 12,8 11,35 13,3Prod. B 22 33 10 12,8 11,67 13,3Prod. C 20 71 23 12,8 11,02 13,3Prod. D 25 15 6 12,6 13,85 13,3Prod. E - 54 5 - 13,14 13,9Prod. F 20 25 0,5 11,2 10,63 12,4

Medie 19,6 39,5 9,8 12,4 11,9 13,3

Rapănul (Venturia inequalis)



Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani

dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie.

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie:

♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibiladupa 1-3 saptamani in functie de umiditate

♦infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta petoate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor.

Luptă preventivă

- aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectariiapatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse decatre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere aascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol:

♦strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora

♦cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora

♦stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene

♦luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taiericorespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii;

♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat

distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m)

♦mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna

Lupta curativa

-utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil.Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg lasfarsitul sezonului.

Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere

a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn.

Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului:

♦Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaiecontinua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm

♦Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 deore dupa o ploaie

♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor



♦Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservariicu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide

Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distantade un tratament cu ulei mineral.

Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl.

Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru:

♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l

♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l

1000-2000 l/ha

♦ solutie zeama bordeleza;

-inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l

-inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza

-Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf

- după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si viiEste foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola:♦Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici

♦ pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada

♦Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor

♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate

♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe

♦Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive

♦In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare



♦Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice

♦Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana

♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta

♦Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui

♦Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in paduriledin apropiere

♦Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi

♦Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate.

Metode de aparare impotriva pasarilor

♦Sperietoare acustice♦Sperietoare vizuale♦Protectie fizica♦Repulsivi biochimici

♦Sperietori acusticeSperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasiacuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari.Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor.◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile.-Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute.

- Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara.- Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om.- Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha- Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate- Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari

♦Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent:

- difuzoare acustice traditionale:- difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al

pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai potcomunica unele cu altele

- Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologianumerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli estemai mic decat la cele traditionale.

Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul.

♦Cartuse fluieratoare si pirotehniceCu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toatatraiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura.Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatoridatorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente.♦Pusca de vanatoareAceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma esteobligatoriu.♦Sperietori vizualeSunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic.♦Baloanele sperietoare



Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb,negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nueste regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.♦Banderole, benzi sclipitoareAceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datoritareflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile sealeg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este inmiscare♦Lumini intermitente şi oglinzi

Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociazătunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente.

Protecţia fizica: Fileuri textileCel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plasticeDoua tipuri de fixare a fileului sunt folosite:

- derularea directa peste pomi- fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară

Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarteadanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară saudiagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum siechilibrul care exista intre acestia.Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijloculramurilor.

Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles del'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station)

N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B% MU ppm

DeliciousCrispin

2,2-2,70,15-0,40

1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60

EmpireRusset Spy

2,1-2,60,15-0,40

1,3-2,1 0,7-1,50,25-0,40

20-200 25-200 15-100 20-60

McIntosh 2,0-2,40,15-0,40

1,2-2,0 0,8-1,50,25-0,40

20-200 25-200 15-100 20-60

Peri 2,0-2,60,15-0,40

1,2-2,0 1,0-2,00,25-0,50

20-200 25-200 15-100 20-60

Piersici 3,4-4,10,15-0,40

2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60

Cireşi 2,2-3,00,15-0,40

1,3-2,5 1,0-2,50,35-0,65

20-200 25-200 15-100 20-60

Pruni 2,4-3,20,15-0,40

1,5-3,0 1,0-2,50,35-0,65

20-200 25-200 15-100 20-60

CARPOCAPSAConfuzia sexuală:ISOMATE C (1000 difuzoare /ha)ECOPOM (300 difuzoare/ha)Paianjenii rosiiIntroducere de phytoselide: Neoseiulus californicusTyplhodromus pyriAmblyseius andersoni



Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE

Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia

concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt condusein acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inaltcu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acestsistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha).Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee sileguminoase.

La lutte biologique en arboriculture fruitièrepar Jean-Paul GendrierACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence [email protected]

În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau inintroducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.

Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.

Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.

Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică.

Lupta biologica

Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus).

Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1

Ordine şi familii GenuriInsecte prădătoareColeoptera- Coccinellidae- StaphylinidaeHeteroptera- Anthocoridae- Miridae

- NabidaeNevroptera- Chrysopidae- Hemerobidae- CogniopterygidaeDiptera- Syrphidae- Chamaemyiidae- CecidomyiidaePăianjeni prădătoriGamasida- PhytoseiidaeActinedida :

- Anystidae- Stigmaeidae- Trombidiidae

Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus

Oligota, Tachyporus, Staphylinus

Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma,

Atractotomus, Himacerus, Nabis

Chrysopa Hemerobius, Micromus

Conwentzia

Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis

Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus

Anystis

Zetzellia

Trombidium, Allothrombium






Insecte parazitoideDiptera- TachinidaeHymenopteraIchneumonidea- Icheumonidae- Brachonidae- Aphidiidae

Chalcidoidea- Trichogrammatidae- Encyrtidae- Aphelinidae- Pteromalidae- Eulophidae

Pales, Agria, Phryxe

ltoplectis, EphialtesMacrocentrus, Apanteles

Aphidius, Trioxys, Praon

Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis

Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes

Eulophus ,Tetrastichus

Microorganisme patogene Ciuperci, bacterii, virusuriD'après Reboulet, 1994. ACTA point n°1

- Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea uneicoccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Aceasta specie este polifaga, mai prolifica si mai activa latemperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.-Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis)

- Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi)- Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa)- Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic- Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului- Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan- Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică-Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata, capocapsa (Cydia pomonella), luiZeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.- Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.- Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mereVirusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998)

Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic

Carpocapsa merelor (Cydia pomonella)♦Utilizarea virusului poliedrozei

- Carpovirusin (denumirea preparatului francez)- Madex (denumirea preparatului elvetian)La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de razeUltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs)

Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii esteobligatorie.♦Confuzia sexualaPentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Pe marginea parcelelor seamplaseaza mai multe difuzoare. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.CARPOVIRUSIN ECOPOMSoiul Pagube % Soiul Pagube %GoldenStarkimson

12,89,7

EarlygoldFlorinaJerseymacGala, OzargoldJonathanJonagold

Jonagored, Golden

0,420, 831,672,5

3,33

7,82Media 11, 25 2,95



AFIDE♦Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinusmali).♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate(piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona, piretru si ulei vegetal).Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0,350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.

♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si ainsecticidelor vegetale.

Agribiodrôme, GRAB, INRA, 1998, « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.Synthèse 1994-98.GRAB, 1998. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires enAgriculture Biologique.GRAB, 1998. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) siteAgroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. : 04.90.84.01.70 / Fax :04.90.84.00.37

pulvérisations !

Plante Metodă Efecte


infuzie

150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID;

FUNGICID: afide, păianjeni, melci, ruginăusturoi

allium sativum

macerat

Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore dupăcare se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool


macerat în ulei

Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 deore. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute.

usturoi cu ceapăallium sativum şiallium cepa

macerat

Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de12 ore după care se filtrează.

urzicaurtica urens

macerat

1kg la 10 l de apă, după care se filtrează INSECTICID;

FUNGICID: afide

tanacetum vulgare

infuzie

Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apăfierbinte, după care se filtrează.


Artemisia

absinthiuminfuzie

Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă

fierbintedupă care se filtrează.

INSECTICID: afide,

furnici, carpocapsa,viermele zmeurului

fougère purin

Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care sediluează 1/10.

INSECTICID

afide

busuiococimum basilicum

infuzie

Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apăfierbinte.

INSECTICID

afide

coriandrucoriandrum

sativum

infuzie

Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apăfierbinte.

INSECTICID

Afide şi păianjeni

Flori de soc Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide.



sambucus

infuziefierbinte.

menthementha

infuzie

Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE

furnici

reventrheum

rhabarbarum

infuzie

Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE TOTAL

Afide, păianjeni

pipercapsicum

infuzie

Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apăfierbinte.

RÉPULSIV TOTAL

Afide, păianjeni

Ardei iutemacerat

Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24de ore, după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.

RÉPULSIV TOTAL

Afide, păianjeni

Îngrăşăminte

Specia/preparat Metodă

urzicăurtica urens

purin

1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care seintroduce în sistemul de udare

tătăneasă symphitum officinale

purin

Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la10 l apă timp de 14 zile. Se diluează solutia rezultată cu 7 partide apă

Purin de tataneasa cu purin deurzică

Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun lamacerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care sedilueaza solutia cu 9 parti de apă.

Fungicide

Specia/preparat Metodă Efect

armoracia rusticana

infuzieSe infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l deapă fierbinte.

FUNGICID

Boli criptogamice


infuzie

Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l deapă fierbinte.

FUNGICID

rapăn


maceratSe macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de24 de ore

Coada caluluiequisetum hyemale

decoct

Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apădupă care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de30% sau pura în caz de atac puternic

FUNGICID

Boli criptogamice

urzicăurtica urens

macerat

1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile dupăcare se introduce în sistemul de udare

INSECTICIDE -FONGICIDE

Boli criptogamice (mana, putregai cenusiu)

Insecte auxiliare împotriva paianjenilor

- utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului



- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni- utilizarea unui păianjen Balaustium

Insecte auxiliare împotriva afidelor - larve de cecidomelide- larve de syrfide- adulti de syrfide- larve de chrysope

- adulti de crhysope- larve de coccinele- Pholetesor ornigisPradatori-coccinela-anthocoridecarabeide

-Tratamente în arboricultura biologică

În arboricultura boi, se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive, iarna, şi pe bunulechilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Aceasta fiind spusă, este adesea necesar să se îngrijeascăarborii vara, cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.Afidele

Împotriva afidelor sunt mămăruţele,larvele de chrysope, urechelniţe. Pentru ca afidele să nu urce înarbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.

Ce trebuie făcut:- să se evite îngrăşămintele prea azotate- să nu se evite, remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor, pulverizarea

unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin

- pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone, biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Fără pericol pentru albine, dar fatal pentru insectele auxiliare

- pudrarea cu o pudră de rocă micronizată- punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Pe arbori tineri,să nu se pună lipici direct pe scoarţă, să

se interpună o bandă protectoare de carton.Carpocapsa

Acest vierme care în realitate este o larvă, face ravagii în meri, dar putem să le găsim şi în peri, pruni,nuci, castani. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foartescurtă.

Ce trebuie făcut:- să se adune fructele căzute înainte de maturitate, sunt adesea cu viermi- să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica

larvele- să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază

astfel fecundările- să se trateze de două ori, de la începutul lui mai, cu bactospeină, un produs selectiv specific pentru larve- să se pună cuiburi pentru piţigoi.

Musca cireşeiCireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc, de la

sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.Ce trebuie făcut:

- să se planteze varietăţi precoce- să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de

amoniu- dacă este necesar, să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie

- să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.Băşica piersiculuiBăşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.



Ce trebuie făcut:- să se suprimeze funzele beşicate, să se taie părţile din frunzele atinse. Arborele va da noi frunze care

adesea scap de boală- să se pulverizeze purin de urzici diluat- să se aducă bor, a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii- să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.

PătareaPătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Este o boală endemică

a mărului şi a părului.

Ce trebuie făcut:- să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil- să se planteze varietăţi rezistente.

Conversia livezii

Faza de conversie, fixată pe 3 ani, corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia, practicileculturale sunt profund modificate. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţindinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate dinsoluri.

Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle

economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu unschimb brusc şi traumatizant pentru livadă.

Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.Fertilizarea organicăDin punct de vedere agronomic, trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate

provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie

suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice.Schimbarea disponibilităţii elementelor majore, aduse sub formă organică va perturba de asemenea

funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.Vitalitatea liveziiO puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Atacurile afidelor,

acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Este deci

important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.Solurile foarte poussants, o fertilizare excesivă, mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea

factori care măresc vitalitatea arborelui.Rezervele de InoculumReuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.

Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţiifitosanitare.

Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiunemăr: afidă, acarieni păr: afidă, acarieni

piersic: Monilia, afidăcireş: Cylindrosopriose

cais: Monilia înflorit

Pregătirea conversiuniiEste vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru

a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprindedemarările administrative de conversiune. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiuneaoficială pentru a facilita apoi conduita livezii.

Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai multsau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%; concurenţa ierbacee va fimai importantă; nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă; paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.

Conversiunea practică



Post Practicăconvenţionalămajoritară

Practică dorită înAB

Dificultatea tehnică Cost

Fertilizare Îngrăşământmineral;Analiza chimică asolului;Analize foliare

Amendamente şicomposturi;Analize foliare;analize de sol

**

**

**

**

Gestoiunea rangului

şi interrangului

Dezierbare chimică;

Înierbare degraminee

Muncă mecanică,

termicăMulciGestiune înierbării

**

***

***

*Lupta împotrivainsectelor

Insecticide Tratamente punctualeApropiere globalăRestaurarea biodiversităţiianimale şi vegetale

*** **

Lupta împotriva bolilor

Fongicide, curativedupă reţelele deobservaţie şi

avertizare

Tratamente preventiveAlegerea

materialului vegetal

***

**

*

*

Regulareaincărcăturii

Rărirea chimică,manuală în măr

Rărirrea manuală * ***

* tehnicitate şi cost moderate** tehnicitate şi cost intermediare

*** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat

Gestiunea soluluiFertilizare

Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Trebuie să aducem livada la un nouechilibru vital. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţiimacro(limbrici, collemboles) şi microorganismelor(bacterii, ciuperci).

Profilul solului este o etapă importantă, dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizăriioptimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută laînceputul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor, magneziu ...)fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinaledeci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.

Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şiminerale.

Conversiunea „administrativă”Demarările administrative efectuate

În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini aagriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea

„în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată.Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice:- notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de

conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică, dupăDirecţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare.

- angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze decertificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de controlefectuat de un organism certificator.

Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţinăîntr-o lună.

Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi decertificaţie.



AnomaliiÎngheţul anumitor produseCauze probabile

- contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului.- Spaţiile fără circulaţia aerului, propice îngheţului, datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod

prost de a stivui recipientele.- Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.- Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului.

Măsuri de luat

- reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată; instalarea deflectorilor subserpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.

- Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum; schimbarea amplasăriiserpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor; instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari, sau ambele; dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie aaerului.

- Izolarea încăperii, mai ales fundaţiile de beton; ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci.- Stăvuirea produselor mai jos, mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor.

Zbârcirea anumitor produseCauze probabile

- Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit.

- Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede, şi aerul rece şi uscat.- Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului.- Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.

Măsuri de luat- Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece

care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele; această măsură reduce uscarea aerului; instalareaumidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată; este dificil de a stabili conţinutul înapă a unui produs uscat.

- Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung;experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. Săse înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului.

- Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”; zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate.

Urme de apă sau umiditate pe anumite produseCauze probabile

- Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţintimp.

- Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit.- Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.- Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.

Măsuri de luat- Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse

produse calde la care se caută să se scadă temperatura; creşterea puterii sistemului de refrigerare pentruevitarea bruştelor creşteri de temperatură.

- Să se lase ca temperatura să urce gradual, condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse încontact direct cu aerul cald şi umed.

- Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie laumezirea antrepozitului.

- Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante)Cauze probabile

- Prezenţa posibilă a etilenei.- Temperatura poate să fie prea ridicată.

Măsuri de luat- Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele, perele, prunele,

piersicile, caisele şi tomatele; să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţineetilenă; să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza.

- Să se scadă temperatura antrepozitului.

Produse care au un miros urât sau un gust răuCauze probabile



- Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Măsuri de luat

- Retragerea produselor cum sunt varza, cartoful, ceapa, ţelina, usturoiul şi salata.

Produse care putrezescCauze probabile

- Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.- Produse stricate, prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.

Măsuri de luat

- Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă; menţinereatemperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare.- Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare; a nu se conta pe depozitare pentru

transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conservemult timp.

Prezenţa condensării pe pereţi şi tavanCauze probabile

- Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge.Măsuri de luat

- Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei;a se face antrepozitul mai etanş; să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.

Mucegaiuri pe pereţi şi tavanCauze probabile

- Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Măsuri de luat

- Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei; săse facă antrepozitul ami etanş; să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone; să se usuce camera,apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.

Putrezirea pereţilor şi tavanuluiCauze probabile

- Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.- Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.

Măsuri de luat

- Înainte de reconstrucţie, să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiediceintrarea acesteia.

- Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite; utilitatea dispozitivului de protejare devapori depinde de vocaţia clădirii.

Apă care picură de pe tavanCauze probabile

- Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.- Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă

acoperişului.- Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.

Măsuri de luat

-Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă decel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan, aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţiesituate în vârf; sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin oreînnoire a aerului la fiecare 2 minute.

- Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece dininteriorul antrepozitului.

- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiuniivaporilor, utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.

Uscarea podelei chiar dacă este udatăCauze probabile

- Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit.- Fisuri în podea pe unde apa se scurge.

Măsuri de luat- Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rececare scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele, această metodă reduce uscarea aerului;



instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată; este dificil să sestabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.

- Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă, mai ales în lungul fundaţiilor de beton; să sesigileze la nevoie.

Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitareCauze probabile

- Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.- Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.

- Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare.- Termostatul de prostă calitate sau defecte.Măsuri de luat

- instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei, adică întraiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare, să se evite dispunereatermostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci, uşilor, produselor calde sau becurilor de luminat,sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine.

- Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare, va rezulta probabil omai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.

- Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentrumenţinerea calităţii produselor.

Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare

Cauze probabile- Refrigerare inadecvată.- Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.- Ventilaţie proastă a acoperişurilor.- Zile calde şi însorite, şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.- Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.- Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci.

Măsuri de luat- Să se mărească puterea sistemului de refrigerare.- Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi, R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii.- Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de

cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan, aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situateîn vârf; sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire aaerului la fiecare două minute.

- Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60oCdacă acoperişul este închi la culoare.

- Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori; să se schimbe amplasamentulserpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor; să se instaleze conducte de aer sauventilator suplimentari, sau ambele, să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bunăcirculaţie a aerului.

- Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei, adică întraiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine, să se evite dispunerea termostatelor pe pereţiiexteriori reci, aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare.

Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare

Cauze probabile- Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate.- Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.

Măsuri de luat- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei, adocă în

traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare, să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.

- Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi, R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.

Temperatura din interior neuniformăCauze probabile

- Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.

- Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proastea recipientelor.Măsuri de luat



- Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum; schimbareaamplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor; instalareaconductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari, sau ambele; dispunerea recipientelor în aşa fel încâtsă asigure o mai bună circulaţie a aerului.

- Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor saurecipientelor; să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară, să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot;să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.

Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respiratCauze probabile- Conţinut probabil prea ridicat în gaz, precum CO2 sau etilena, rezultate din putrezirea produselor sau

din respiraţia lor.Măsuri de luat

- Să se repereze produsele stricate şi să se elimine; instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigurăuna sau două reîmprospătări ale aerului pe zi; anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedicăventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.

Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensareCauze probabile

- Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.- Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei.

- Umiditate relativă ridicată în antrepozit.

Măsuri de luat- Creşterea temperaturii serpentinelor; este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.- Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască.- Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace, deorece depozitarea mai multor produse

agricole cere o umiditate relativă ridicată.

Creşterea consumului de electricitateCauze probabile

- Izolant moale sau insuficient.- Antrepozit mai plin decât înainte.- Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.- Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă.- Defectarea aparatelor de refrigerare.

Măsuri de luat- Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele

frigorifice.- Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte; deşi sistemele

sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurileinutile.

- Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere atemperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.

- Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate

cu timpul; să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.- Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.

PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE

Adjuvanţi



Metode biotehnice

Nume comercial FirmăMateria

activă/concentraţieDomenii de

utilizare/ observaţiiCapcane pe bază dealcool (alcool etilic,clei)Capcanărecalcitrantă penrtu

desperecheată

Andermatt Fructe cu sâmburi,fructe cu seminţe,

fructe mici:diminueazăatacurile fluturilor

Capcane de culoare încleiateCapcane pentrumusca de cireaşă

Neograd Fructe cu sâmbure:diminueazăatacurile muştei decireşe

Capcanărecalcitrantă pentrumuştele de cireşe

Andermatt

Clei pentrucapcanele încleiateTangle-Trap Andermatt Clei pentru

capcane încleiateCapcane benzi(acizi graşi+ răşininaturale)Inel lipicios Andermatt,

Neograd100% răşini naturale Fructe cu sâmburi

şi cu seminţe:cheimatobies

Raupenleimring LG Leu 76% acizi graşi20% răşini naturale

RespingătoriPudră antifurnici Andermatt Grădinărit amator:

furniciCoop. OecoplanBiocontrolAmeisenstreup

Coop

Tehnici de confuziecu

difuzoare(feromoni)

Bocep Viti Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie:cochylis(primageneraşie, a II-ageneraţi)

Bocep Viti 230 Andermatt Hormoni sexuali Viţă de viecochylis

Isomate-C Plus Andermatt Hormoni sexuali Fructe cu seminţe:fluture de mereIsomate-CLR Andermatt Hormoni sexuali Fructe cu seminţe:

fluture de mere,torcător de coajă

Isomate-CTT Andermatt Hormoni sexuali Fructe cu seminţe:fluture de mere

Isomate-OFM Rosso Andermatt Hormoni sexuali Fructe cu seminţe:mici torcători decoajăFructe cu sâmbure:fluture de prune

RAK 1+2 Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: fluture,

cochylisRAK 2 Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: fluture

Numecomercial

FirmăClasatoxică

Materiaactivă/concentraţie

Domenii de utilizare/ observaţii

Acizi humiciHumin Vital

WDG 70

Andermatt - 96% acizi humiciFructe în general: creşterea eficacităţii

pentru Madex, CapexPinolenes

Heliosol Omya 5 70% pinolenesViţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf

dizolvant

Nu-Film-17 Andermatt - 96% pinolenes

Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex, Capex, produse pe bază de

argilăViţă de vie: creşterea eficacităţii pentru

produsele pe bază de argilă.



Fungicide Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia

activă/concentraţ

ieDomenii deutilizare/observaţii

Ulei de mărar(Oleum foeniculi)Fenicur Andermatt - 23% ulei de mărar Fructe mici: făinare,

ruginăViţă de vie: făinareCucurbitacee: făinare

Plante de ornament îngeneral: mană, ruginăHidroxi de cupruKupferhydroxid 50Hoko

Hoko 4, toxic pentru peşti

50% cupru pur Fructe cu seminţe: pătareFructe cu sâmbure:găurirea frunzelor, beşica piersicului,şancru bacterian alcireşuluiFructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur, antracnoza

căpşunului, antacnozacoacăzului

Cupravit albastru Bayer 4, toxic pentru peşti

35% cupru pur Domenii de utilizareca mai sus, exceptând plantele ornamentale

Kocide DF Bayer 4, toxic pentru peşti

40% cupru pur

Microperl AndermattBurri

4, toxic pentru peşti

40% cupru pur

Kocide 2000 Bayer 4 35% cupru pur Domenii de utilizareca şi la Kupfer-

Hiodroxid 50 Hoko;Preparat pe bazăde calcar şi sulfatde cupru penrtutratarea viţei devie

Landi/fenaco 4, toxic pentru peşti

20% cupru pur A se vedea hidroxidulde cupru 50 Hoko,mai puţin planteleornamentale

Octanat de cupruCueva Andermatt,

NeogradToxic pentru peşti 10% săruri de cupru

(17,5 g/l)Cartofi: manafrunzelor uscate şi atuberculilor.Cantitatea maximăpe an: a se vedea mai jos

Oxiclorură

tetracupricăCuprofix Maag 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur Ca şi pentruKupferhidroxid 50HokoCupru 50 Intertoresa 4, toxic pentr

peşti50% cupru pur

Kupfer 50/Cupru50

Leu 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur

Kupfer 50/Cupru50 Hoko

Hoko 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur

Cupru 50 S Schneiter 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur

Oxiclorură decupru

Meoc 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur

Oxicupru 50 Siegfried 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur



Vitigran 50 Omya 4, toxic pentr peşti

50% cupru pur

Oxisulfat decupruCuproxatflussig/liquide LG

Leu 4, toxic pentru peşti

15% cupru pur (190g/l)

Ca şi pentruKupferhidroxid 50

Hoko, mai puţin manafrunzelor uscate şi a

tuberculilor cartofului

Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice:Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe1,5; fructe cu sâmburi 4; fructe mici 2; legume, cartofi şi plante ornamentale 4. Viţă de vie 4 în medie pe 5ani (din 2002), dar nu mai mult decât 6 pe an.

Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia

activă/concentraţieDomenii deutilizare/observaţii

Săpun vegetalBiofa Cocana RF Andermatt - 29,7% săpun moale Fructe cu seminţe:

bolile petelor de ploaie

Timp de aşteptare 3săptămâni

Sulf Fructe cu seminţe:rapăn, făinarea

Fructe cu sâmburi:făinarea şi pătarea

neagră a piersicului,găurirea frunzelor

Fructe mici: făinareacăpşunelui

Hamei: făinarea

Elosal Supra Omya 5S 80% sulf Microthiol Special

DisperssLandi/fenaco 5S 80% sulf

Sulf dizolvant 80special

Intertoresa 5S 80% sulf

Netzschwefel LG Leu 5S 80% sulf Soufre 80 S Schneiter 5S 52% sulf Solfo fluid Burri 5S 80% sulf Solfovit WG Bayer 5S 80% sulf

Soufrea mouillable Meoc 5S 80% sulf Sufralo Siegfried 5S 80% sulf Thiovit Jet Syngenta 5S 80% sulf Sulf + ulei de pinHeliosoufre S Omya 5S (700 g/l) sulf,

(117 g/l) ulei de pinfăinarea coacăzului

Sulf pentrupudrareElosal SchwefelStaubemittel

Omya 5S 99% sulf Fructe cu seminţe:

Florfluid Meoc 5S 98% sulf Fluidosoufre Landi/fenaco 5S 99% sulf Alumină (argilă)Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată

0,2% extract de coadacalului

Fructe cu seminţe:rapăn, făinarea, foc

bacterian, uscăciună bacteriană a păruluiFructe cu sâmburi:găurirea frunzelor Observaţie: să se

combine cu 0,3% sulf dizolvant

Ulmasud B - 96,9% pudră de rocă(din care 24% Oxid de

aluminiu, 20% oxidde siliciu, 13% sulf)

Fructe cu seminţe:rapăn, făinarea

Observaţie: Să secombine cu 0,3 până



la 0,5% sulf dizolvantAlumină(argilă) +sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată

41% sulf 1% etxtract de coadacalului

Fructe cu seminţe:rapăn şi făinarea

Insecticide şi acaricide

Nume comercial Firmă Clasa toxică Materiaactivă/concentraţ


Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt 5 Azadirachtine A (10

g/l)Fructe cu seminţe:afide ale mărului,numeroaselor varietăţide peri.

Acizi graşi (săpunmoale) Natural Andermatt - 50% acizi graşi Fructe în general:

acarieni, afide Neudosan nou Neograd - 50% acizi graşiSiva 50 Omya - 50% acizi graşi

Coop OecoplanBiocontrolInsectizid

Coop 1% acizi graşi

Ulei mineralUlei alb Omya Omya 99% ulei Fructe în general:

fluturi, acarieni,chimatobies

Ulei spray 7-E Leu 99% uleiSunspray 7-E Blaser 99% uleiUlei alb S Schneiter 99% uleiZofal D Siegfried 99% uleiPyrethrine+ uleide sesamParexan N Omya Toxic pentru peşti 5% pyrethrine,

20% ulei de susanFructe în general:afide, larve,

cheimatobiesPyrethrum FS Andermatt 8,0% pyrethrine,35,7% ulei de susan

Ca şi Parexan N, fărăcolorado şi fkuturelealb al verzei; plusfluturii plantelor ornamentale

Extract de quassiaQuassan Andermatt 30% extract de

quassiaFructe cu seminţe şisâmburi: afide

Ulei de colzaGenol Plant Andermat,

Syngenta94,6% ulei Fructe în general:

afide, cheimatobies,

păianjen roşuTelemion Omya 85% ulei

RotenSicid Siegfried 5, toxic pentru

peşti1,25% roten Fructe în general:

acarieni, afide,Timp de aşteptare:fructe 3 săptămâni,legume 7 zile

Sulf Produs veziFungicide

Fructe mici: acarienide dude

Spinosad (produsfermenta pe bazăde



microorganismedin sol)

Micro-organisme Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia

activă/concentraţie

Domenii de

utilizare/observaţiiBacillus subtilisBipro Andermatt - Bacillus subtilis Fructe cu seminţe: foc

bacterianBacillusthringiensis var.KurstakiDelfin Syngenta Bacillus thringiensis

var. kurstakiFructe în general:cheimatobies,hyponomeutes

Arbuşti din afara pădurii:

hyponomeute, phalene, bombyxTimp de aşteptare:viţă de vie 3săptămâni, legume 7zile

Baktur Omya Bacillus thringiensisvar. kurstaki

BeauveriabrongniartiiBeauveria – Schweizer

Schweizer Beauveria brongniartii Fructe în general:cărăbuş

Beauveria AndermattVirusulgranuloseiCapex 2 Andermatt Fructe în general:

capuaTimp de aşteptare: 3săptămâni

Carpovirusine SiegfriedMeoc

A se vedeamai sus, doar meri şi peri

Granupom Neu Omya Fructe: carpocapsăTimp de aşteptare: 3săptămâni

Madex 2 AndermattMadex 3 Andermatt



Inamici naturali

Nume comercial Firmă Clasa toxică Materiaactivă/concentraţie

Domenii deutilizare/observaţii

Nematode, Heterohabditissp.

Nematode împotriva

otiorincului

Andermatt Heterorhabditis sp. Fructe cu seminţe în

general: otiorinc brăzdat şi negruLarvanem Welte

Nematop Landi RebaNematode, Steinernema

carpocapsaeCarponem Andermatt Steinernema

carpocapseFructe în general:otiorinc brăzdat şinegru

Himenoptere parazite,Aphelinus abdominalisAphelinus abdominalis Andermatt,

OmyaAphelinusabdominalis

afide verzi ale piersicului,

Aphi-Pack A abd WelteHimenoptere parazite,

Microterys flavusMicroterys flavus Andermatt Microterys flavus lecaniums

Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia

activă/concentraţ


Sacâziarboricoli(soilddau lichid)

Arbal Andermatt Arbori fructiferi îngeneral: protecţiarănilor

Sacâz de altoireGalopp

Bitex Arbori fructiferi îngeneral: pentrualtoire, protecţiarănilor

Sacâz de altoireGaschell

Radix

Lac Balsam Scheidler Acid silicic,minerale argiloase,

agent adezivStammanstrich Andermatt Fructe cu seminţe şi

fructe cu sâmburi:



reducerea risculuideterirării datorităîngheţuluiPlante ornamentale:a se vedea mai sus

Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia

activă/concentraţ


Alumină (argilă)Chrysal RVB Floristen Conservarea florilor tăiate după recoltă şiîn timpultransportului

Alumină (argilă),glucoseChrysal R01 Floristen Conservarea florilor

tăiate în vază



ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUIAUTORIZAT

Îngrăşăminte Nume comercial Firma Compoziţia MO

%

N

%

P2O5

%

K 2O

%

Ca

%

Mg

%Azocor 8 *) Meoc Gunoi uscat, pudră de corn,deşeuri de lână

60 9 1 0,5 1 0,5

Azocor Bio-Stickstoffdunger

Hauert Malţ, proteinede porumb

75 8

Bio 9-1-0,5 *) AgribortRiddes

Deşeuri delână, găinaţ de

păsări, gunoide găină, pudră de pene

66 9 1 0,5

Biorga EngrasisAzotat granulat

Hauert Compost/Marcde struguri,

pudră de corn,malţ, pudră de

pene,tescovină

80 10-11

1

Biorga EngrasisAzotat încocoloaşe

Hauert Compost/Marcde struguri, pudră de corn,malţ, pudră de

pene,tescovină

80 10-11 1

Biorga EngrasisAzotat pudră

Hauert Compost/Marcde struguri,

pudră de corn,

malţ, pudră de pene,tescovină

80 10-11

1

HaarmehlPellets 4mm

Landor Mătase de proc

13 1,4 0,2

Hornmehl Hauert Pudră de corn 80 14Hornspane Renovita Răzuire de

corn85 14

Răzuire de cornfină

Hauert Răzuire decorn

85 14



Răzuire de cornmedie

Hauert Răzuire decorn

85 14

Hornspane SI1-4mm

Landor Talaş de corn 14

Hornspane SII

fein 4-7mm

Landor Talaş de corn 14

Humosan-Horngriess/Hornspane

Humosan Griş şi talaş decorn

85 14

Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Numecomercial

Firma Compoziţia MO%

N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Observ

Agri P15 Agribort

Fully

Fosfat brut,

algă marinăîncrustatăcu calcar

15 36

ASP 60 Feuerstein ScoriesThomas

6 32 2,4

Biophos Agroline Fosfat brut 33 39Dolophos Reichmuth Fosfat brut,

piatră decalcar de

magneziu

15 29 4

Granuphos18

Landor Fosfat brut,rocăsedimentarăcarbonată

18 22 4,8

LithoPhysalg18

Timac Fosfatnaturalmoale, rocăsedimentară

carbonată,algă marinăîncrustatăcu calcar

18 31 1,8

Maxiflor P7

Landor Fosfat brut, piatră decalcar demagneziu

7 22 2,9

Îngrăşăminte bogate în potasiu (K)



Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Observa

Hapa Kali(sulfat de K)

Hauert Sulfat de K 50 Doar dalipsa

potasiuestedovedită(anlizasolului)

MagnesiaKainite(Patentkali)

Landor Sulfat de K şi Mg

30 6 Idem

Patentkali Hauert Sulfat de K

şi Mg

30 6 Idem

Kali Hauert Sulaft de K 50 IdemSulfat de

potasiu 50%Landor,Kali

Sulfat de K 50 Idem

Kainitemagnesienne

Kali Sare brutăde K

11 3 Idem

Patentkali(Potasiumagnezian)

Kali Sulfaţi deK şi Mg

30 6 Idem

Solupotasse Kali,Landor Sulfat de K 50 Idem

Îngrăşăminte complexe Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Agrifum *) Landi/fenaco

Gunoi de bovine, compostde deşeuri verzi

70 2,2 2 2,2

Agro Biosol Isely Biomasă deciuperci 80 5 0,5 0,5Angibio 6 Agribort

FullyDeşeuri de peşticompostaţi

55 7 2

BiorgaEngrasiscomplet

Hauert Compost/drojdiede struguri,malţ, tescovină,

praf de argilă,tescovină

potasică

60 4 1 5



BiorgaEngrasis gazon

Hauert Proteine decartof, malţ,tescovină

60 6 1 4

Biorga vegetal Hauert Malţ 70 5 1 5

Biovin Enpro Marc de struguri 65 2 0,7 2,5 1Collit-Standard*)

Omya Gunoi de găină(granulat)

5 2 2

Foodgreen Agrano Drojdie 85 7,2 1,5 1,6 1,5

Furnor vert *) Bachmann Gunoi de găină 65 2,7 2,7 2,7Gallina Swiss*)

Jud Gunoi de găină 65 3 3 3

Gallitos *) Bernasconi Malţ, gunoi de

găină, proteinede cartofi

65 4,5 2 3

Guanumus AgribortFully

Deşeuri de peştecompostate

45 3 0,9 2

Herbaguano AgribortFully

Deşeuri de peşticompostate, praf de pene, fosfat

brut, tescovină,dolomit

33 3 3 15

Hexabio Landor Biomasă deciupercifermentată

6 2 2 18

Gunoi de găini*)

Hauert Gunoi de găină 65 3 3 1,5

Humixa -B Farmtech Vermicompost,enzime

3,5

Humotin *) Hauert Malţ, tescovină,gunoi de găină

60-70

4 2-2,5

3-3,5

Italpollina *) Reichmuth Gunoi de găină 70 4 4 3Gunoicompostat *)

Hauert Gunoi de bovine, compostde grădină

25-30

0,8-1

0,6-0,8

0,8-1

Gunoi de bovine cocoloş*)

Hauert Gunoi de bovine 65 1,7 1 2

Gunoi de bovine

Meoc Gunoi de bovinecompostat

65 3 3 4

Maltaflor Landor Malţ 5 1 5



Gunoi de bovină natural*)

Optisol Gunoi de bovine, dolomit,marc de struguri

60 1,5 0,8 1,2

Okohum Bio-Langzeitdunge

r

Okohum Biomasăfungică, potasiu

din tescovină,fosfat brut, praf de argilă

7 4 7

OptisolUniversel *)

Optisol Gunoi de găină 65 3 3 3

Hrană organică pentr planteBelflor Bio

Bachmann Compost, corn,malţ, produse pe

bază de alge

25-35

3 3 3

Oscorna

floracorn

Humosan Reziduu de

ricin, rapiţă,soia, borhot

90 5,5 4,6 1,4

Phytoperls Landor Protiene de porumb

7,5 5,5 1

Reinor *) Hauert Malţ, tescovină,gunoi de găină,

protein decartofi

60 5 1,5 4

Rizinusschrot Humosan Reziduu de ricin 75-80

5 2 1,5

Rizinusschrot Thurella Reziduu de ricin 75 6 2 1Reziduu dericin

Landor Reziduu de ricin 75 6 2 1

Reziduu dericin

Meoc Reziduu de ricin 75 6 2 1

Valorga *) AgribortFully

Gunoi de bovine, scoarţerăşinoase(compostate)

43 0,6 0,3 1,2 0,9

Vivasol *) Landor Vivasol

Gunoi de găinăuscat, cocoloş

85 4,6 3,3 2,5 3,5

Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Remarci

Agri PK 0.8.20

AgribortFully

Fosfat brut, piatră de

8 20 17



calcar dinalgelemarine

Biosol Isely Biomasăde ciuperci,

Patentkali

70 5 0,5 1

Oenutri Isely Biomasăde ciuperci,Patentkali

70 5 0,5 1

OptisolK+ *)

Optisol Gunoi degăină,sulfat de K

60 1,5

2 10 0,3

Organos Hauert Maltaflor, praf de

corn, fosfat brut, gunoide găină,Patentkali

60 9 3 6 1

Îngrăşăminte lichideAtunci când utilizăm îngrăşămintele lichide, trebuie să fim atenţi sănu afecteze produsele coapte.

Nume comercial Firma Compoziţia MO

%

N

%

P2O5

%

K 2O

%

Ca

%

M

%Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină,extracte dealge

2,2

8

BiocorrettoreVegetale

Bioline Tescovină,extracte deturbă

2,2

9

Biodite Vegetale Bioline Tescovină,extracte de

turbă

2,2

9

BioequiVegetale

Bioline Tescovină,extract decimbru, coadacalului

2,2

4

BiopropolVegetale

Biloline Tescovină,extract deurzică, de

pelin, de ferigă

1,9

13,2

Biopropol Biloine Tescovină, 2, 7,6



Vegetale propolis,extract decimbru

1

Biorga N lichid Hauert Tescovină bogată în N

7

Biorga NK lichid Hauert Tescovină bogată în K 2,5 7Biovin (lichid) Enpro Seminţede

struguri65 2,

72,7 2,7 0,

Delfan Optisol Piei de animalehidrolizate

20 10

Humixa -R Farmtech Vermicompost,enzime

3,5

Liquazor Landor Proteină

hidrolizată

9

Presswasser ausKompogasanlage

Kompogas Parte dinlichidulcompostului înfermentaţie

6 0,4

0,2 0,5 0,5

0,

Trapper Omya Pei de animalehidrolizate

14

Traper flussig Omya Pei de animalehidrolizate

9

ÎngrăşământuniversalOr Brun

Andermatt Oase de peşte,drojdie decartofi,tescovină, algămarină

38 3 1 4,5 1 3

Vegesan bio Hauert Tescovină 3,3

2,5

Vinasse Landor Tescovină 5 0,3 6

Amendamente calcaroaseA e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”, „Produse pe bazăde alge” şi „Prafuri de roci”

Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Agro-Dungkalk Landi-fenaco

Carbonatde Ca

38 0,6

Calcisol-Calcosol

Fuerstein Carbonatde Ca

38



Calcodol 10 Fuerstein Carbonatde Ca,dolomit

28 6

Piatră de calcar pentru presărat

I

Holcim Carbonatde Ca

39 0,1

Piatră de calcar pentru presăratIII

Holcim Carbonatde Ca

30 0,1

Dolokorn Reichmuth Dolomit 26 8Dolomit Agroline Dolomit 22 13Dolosul Reichmuth Dolomit,

gips22 4,8

Hasler

Dungkalk

Landor Carbonat

de Ca

37 1,5

Kalk-Steinmehl Ulrich Carbonatde Ca

20-25

Kohlensaurer Kalk

Reichmuth Carbonatde Ca

38 1,5

Magnesiumkalk Dolomit

Landor Dolomit 21 11

Naturrein piatrăde calcar demagneziu

FloraGeissler

Dolomit 22 12

NaturreinÎngrăşăminte

pentru gazon

FloraGeissler

Dolomit, bazalt, praf de argilă,reziduuriapoase decartofi,

bacterii

7,5 0,3

0,2 0,3 16 8

Ovo Grit 12 Holcim Carbonatde Ca

39 0,1

Chaux d’Aarberg

Ricoter Carbonatde Ca ieşitdinfabricareazahărului

10 1 22 0,6

Vitalsel A.M.C. Hedel Algămarină,argilă, saremarină

30 2,13



Alte amendamente Nume comercial Firma Compoziţia MO

% N%

P2O5

%K 2O%

Belflor compost

de grădină

Bachmann Deşeuri vegetale

composte

37 1,

3

0,7 0,9

Belflor compostde scoarţă

Bachmann Compost de scoarţă,algă marină, praf derocă

Bihutherm Renovita Paie tocate 75 0,5

0,4 2

Biodenit Rolusa Pulpe de sfecle,mănunchi de paie de

lucernă, deşeuri decereale,microorganisme

1,5

0,4 1,6

Biohumin Pareno Rumeguş, praf derocă, xilit, borhot,tescovină

55 0,3

1,1 0,2

Biplantol agrar Plantosan Lavă granulată,Opticulite, Biplantol,griş de corn, făină de

paie de ovăz, praf derocăBioplantol terra Plantosan Lavă granulată,

Opticulite, Biplantol,griş de corn, făină de

paie de ovăz, praf derocă

Casibac CP10 Casanova Zeolit,microorganisme

Champi-Hum Kuhn Gunoi din ciupercărie 58 0,5 0,7 1

Compost Elite Germanier Compost de gazon şide deşeuri verzi

36 1,5

0,7 1,2

Compost Junior Germanier Compost de gazon şide deşeuri verzi

Dunge-Kompost Weiherheus Deşeuri verzi, stuf din 60 0, 0,8 1,2



China 5

E-2001 Andermatt Sirop din frunze dearţar, melasă, drojdie,microorganisme

Sulf elementar Schweizer-hallFrischkompost Kyrn Deşeuri vegetale şi

verzi22 1 0,4 0,7

Frischkompost Weiherhus Deşeuri verzi, gunoide cal

1,8

0,7 0,7

Furnor bleu *) Bachmann Gunoi din

ciupercărie, marc destruguri, gunoi de bovine, marc de cafea

47 1,

3

0,7 1,3

Gargut ausKompogasanlage

Kompogas Digestat de instalarede metanizare

30-50

0,6

0,2 0,5

Pământ pentrugrădină

Ricoter Pământ vegetal,compost de deşueridin grădină

16 1 0,6 1,1

Compost degrădină

Ricoter Deşeuri verzi 40 1,3

0,2 1,5

Geolife Bioma Lapte praf, extract de plante, vitamine,microorganisme, praf de rocă, tescovină

Pământ deciuperci Gerber

Gerber Gunoi de cal, gunoide găină, turbă, gips

20 0,6

0,5 0,8

Humaform(10mm)

Coulette Compost de deşeuriverzi şi deşeuri degrădină

40 1,3

6 10

HumosanBodenaktivator

Humosan Reziduu de ricin şi derapiţă, praf de rocă,

bentonit, algă marină,melasă

45 2 1 0,5

KnospenKompost

StGBS Deşeuri verzi,Enzimix, pudră de



rocă, pudră de cornPământ înrăşatde compost

Komposta Argilă, lemn, deşeuriverzi, răzuire de corn,

pene

40

Pământ de

compost

Vollenweider Compost, pământ

vegetal

40 1,

5

1,8 1,2

Martor Meoc Reziduu de seminţede struguri

75 0,5

0,5 0,5

Naturreinameliorant de solgranulat

FloraGeissler

Dolomit, bazalt, praf de argilă, dextrină,

bacterii

3,5 1,7

Optisol Organo*)

Optisol Marc de struguri,marc de cafea, scoarţă

de brad, gunoi degăină

80 1,2

0,7 1,2

PRP Sol mineral PRP Algă marină, saremarine,oligoelemente

Pământ îngrăşatde gazon

Vollenweider Compost, nisip 25 0,8

0,9 0,6

Reifekompost Kym Deşeuri verzi şideşeuri de legume

48 0,9

0,3 0,7

Reifekompost Weiherhus Deşeuri verzi 1,8

0,7 2

Sferosol Schweizerhall

Sulf, bentonit

Soil Tonic Ledona Sulfat de potasiu,extract vegetal apos,oligoelemente

2,1

Terraform(25mm)

Coulette Compost de deşeuriverzi şi deşeuri degrădină

40 1,3

0,6 1

TMS –Bamendamentmineral

TMCE Algă marină, dolomit,kieserit,lignosulfonate

15

Belflor BioÎnlocuitor deturbă

Bachmann Compost, lemn, corn,malţ, fosfat brut



Înlocuitor deturbă Bio-Line

Ricoter Compost, lemn tăiat,tescovină

94 0,5

0,1 0,1

Vegethumus *) Meoc Gunoi de oaie, marcde cafea

61 2 0,5 1

Vermi Andermatt Vermicompost 17 0,

7

0,5 0,6

Wauwiller Champignon-Kompost

Gassman Gunoi de cal, degăină, gips, soia

28 0,9

0,7 1,4

Prafuri de roci Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Re

Biloit Landor Praf derocăDiabas

50 0,4 2,2 1,2 2,4

Clinosoil Eco Silicat deAluminiu

64 1,2 3,5

0,7

Edasil G Renovita Praf de bentonit

56 2 3 2,5

Europerl Schweizer Perlit 5Fitoclin Eco Microlite 64 1,2 3,

5

0,7

Praf de rocăHerbsbrucker

Reichmuth Praf derocă

28 0,2 2,5 12 4

Klinofeed Unipoint Zeolit,mineralearigloase,feldspaţi

70 2,8 2,5

0,6

Napf-steinmehl

Ulrich Praful rocii Napf

58 12 0,3

Praful roci Napf Andermatt Praful rocii Napf 58 12 0,3Perlit Bernasconi Rocă

vulcanică75 2,5 0,

90,4

Pflanze 2000 Holistic Praf derocă deDiabas

50 0,4 2,2 1,7

4

Ringolit Reichmuth Praf derocă deDiabas

42 0,3 0,7 7 4



Praf de rocăcu Mg

Bernasconi Praf derocă

20 5 19

Praf de rocă bogat in Si

Bernasconi Praf derocă

58 8 1,2

Praf de rocă

bogat in Si

Landor Praf de

rocă

58 8 1,2

Biorga, pudră de rocăcristalină

Hauert Praful rociiGothard

56 2,9 2,4

Vukamin Landor,rem

Praf derocăvulcanică

48 5,1 5,7

0,6

Produse pe bază de microorganisme

Numecomercial Firma Compoziţia MO% N% P2O5% K 2O% Ca% Mg% R BiofitacPF1

Biophyt Pseudomonasfluorescens

EM 1 Bionova Bacterii,ciuperci

MBI 600 Andermatt Bazillus subtilisPolyversum Andermatt Phythium

oligandrum

Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit,nisip,microorgnaisme

2

Tri-Ton Triton Argilăexpandată,culturimicoriziene

Vaminoa Andermatt VA- Mykorhiza

Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Compoziţia MO%

N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Agricol Renovita Algemarine

Algada Kunzle Algemarine

50 1,5

3 20 0,1

0,3

Algamer compact

AgribortFully

Algemarine

32 1,8

Algamer praf Agribort Alge 32 1,8



Fully marineAlgan Omya Extract de

alge brune1 4,2 1,

5Algifol Andermatt Alge

marine

Algobrun No1 Landor Alge brune 0,2 0,3 1,3 0,6 0,1Algobrun No2 Landor Alge brune 0,

72,5 0,

90,2

Biorga piatră dealge marinegranulată

Hauert Algemarine

30 2,8

Coralite KR+ Wytor Algemarine

11 1,2

Glenactin 290B Landor Algemarine, brune

28 2,5

Goemar GA 14 Siegfried Extract dealge brune

Granukal Omya,Renovita

Carbonaţide calciu şidemagneziu

proveniţidindepozite dealge

32 1,5

Granulit KR+ Wytor Algemarine

30 3

Hasolit Kombigranulat

Landor Algemarine,dolomit

35 3,8

Litho KR+ Wytor Algemarine

30 3

Lithomagnesium Timac Algemarine,dolomit

25 6,6

Lithothamnegranulat

Wytor Algemarine

30 3

LithothamnT400

Timac Algemarine

29 1,8



Mulci de acoperire Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Ob

Scoarţă deacoperire

Ricoter Scoarţe derăşinoase

0,2

0,1 0,1 0,3

Belfor Bachmann Scoarţe de pin 67 0,3 RaC/Cartalit Bernasconi Trestii

măcinate şi plantearomatice

Decover scoarţă de

pin maritim

Bachmann Soarţe de pinmaritim

77 0,2

RaC/

BiorgaTerravitalMulch

Hauret Trestie deChina

Oecoplanmaterial deacoperire

Coop Scoarţe derăşinoase

RaC/

Rindenmulch Renovita ScoarţeTerra fit Okohum Fibre

lemnoase,

paie,amidon decartof,răzuire decorn

90 3*)

*)kg/

Complemente Nume comercial Firma Compoziţia MO

% N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Actilith Timac Alge marine, bentonit, drojdiiAlgalise L Agribort

FullyPiatră de calcar de alge,

bentonit, drojdiiAlgalise P Agribort

FullyPiatră de calcar de alge,

bentonit, drojdiiAmalgerol 2-

verde

Landor Uleiuri vegetale,

alge marine,



uleiuri esenţiale,extractevegetale,terpene, alcool

Amelgo-verde Amelgo Uleiuri vegetale,

alge marine,uleiuri esenţiale,extractevegetale,terpene, alcool

BiorgaCompostarerapidă

Hauert Proteine decartofi, decereale, porumb,malţ, tescovină,

plante aromatice

60 5 1 3

Biorott Andermatt Microorganisme, melasă

7

Biosuza Guignard Microorganisme

Biovin-Compost-activator

Enpro Seminţe destruguri, praf derocă

BiplantolKompost

Plantosan Nutrimente şimaterii active înconcetraţiehomeopatică

Biplantol plus Plantosan Nutrimente şimaterii active înconcetraţiehomeopatică

Biplantol plus SG Plantosan Nutrimente şimaterii active înconcetraţiehomeopatică

Casibac CP Casanova Microorganisme

Casibac P15 Casanova Microorganisme



CMC-Kompostarter 550

Verora Pământ, praf derocă,microorganisme

Compolit/Tradilit Comptoir Bacterii, algemarine, melasă

de trestie dezahăr Composter *) Hauert Gunoi de pasăre,

malţ, tescovină, proteine decartofi, decereale şi de

porumb, dorjdiede struguri

60 5 1,5 3

Compostol natura Socora Uleiuri esenţiale,alcool, acizigraşi, terpene

Enzymix Farmtech Algă marină,dolomit, mediude cultură pentruenzime

8 1,2

0,5 0,6 3,3

Gartenaktiv KR+ Wytor Alge, pene degăini

5 3 10

Glenor Kr+ Wytor Alge,schimbătoriionici naturali,activatori

Gulle 2000 Holistic Praf de rocăDiabas

0,4 2,2 1,7

Hasolit P pulbere Landor Algă marină 30

Hasorgan MClichid

Landor Extract de alge brune

3,3

HE Confort Wytor Piatră de calcar,age

20

Kompost 2000 Holistic praf de rocă deDiabas

0,4 2,2 1,7

Micro Tonic Ledona Sulfat de sodiu,extract vegetalapos,oligoelemente



Microbactor Landor Culturi de bacterii

Microbe lift Landor Culturi de bacterii

Microsan Agrisan Culturi de bacterii şi deciuperci, tărâţede grâu

7 8 4

Penergetic –g Penergetic Carbonat decalciu, praf decuarţ

Penergetic –k Penergetic Carbonat decalciu, praf decuarţ

Ploscher g-lisier&purin

Huplo Carbonat decalciu, praf de

cuarţPloscher g- lisier de proc

Huplo Carbonat decalciu

Ploscher k-compost & gunoi


Progenia Marthy Fosfatmonocalcic,doixid de siliciu,hidraţi decarbon, extractde eucalipt

16

PRP Purin fix PRP Algă marină,sare marină,lignosulfonateoligoelemente

24

Activator decompost lichid

Ledona Sulfat desodiu,extractvegetal apos,oligoelemente,melasă

Seso Verora Melasă,microorganisme

Sojall-Bio-Power Ritter Carbonat de



calciu şi demagneziu

Sijall-Micro-Power

Ritter Melasă

Terra Biosa Biosa Hidraţi de

carbon, plantearomatice,microorganisme,EM1

Praf Tomin Andermatt Roci bazalticeTradilyse/Fertilyse Comptoir Bacterii, algă

marină, melasăde trestie dezahăr

Stimulatori de apărare naturală a plantelor Numecomercial


N%

P2O5

%K 2O%

Ca%

Mg%

Bentosan Agrisan Bentonit, algămarină, plantearomatice

Biplantol

Contra X2

Plantosan Nutrimente şi

materii activeîn concentraţiehomeopatică,uleiuriesenţiale, uleide rapiţă

BiplantolRose

Plantosan Nutrimente şimaterii activeîn concentraţie

homeopaticăBiplantolSOS

Plantosan Nutrimente şimaterii activeîn concentraţiehomeopatică

Biplantolvital

Plantosan Nutrimente şimaterii activeîn concentraţiehomeopatică

Crop-Set Schneiter Extract de 3



yuca, produsfermentat pe

bază deLactobacilusacidophilus

Equisan Agrisan Coada caluluiFlotaforce Biflora Derivat dedextroză, acidlacitc, extractevegetale,diverse zaharuri

1,2

0,2 0,7 0,3

0,1

Humixa-normal

Farmrtech Extract devermicompost

38 3,5

0,3 16

Humixa-

polivalentă

Farmtech Extract de

vermicompost

38 3,

5

0,3 16

Microsn –P Agrisan Praf de rocă şide plante

NaturPur fortificant desol

Mauser Sulfat de potasiu,oligoelemente,extract vegetalapos

NaturPur fortificant

pentru plante

Mauser Sulfat de potasiu,oligoelemente,extract vegetalapos

2,1

Penergetic – p

Penergetic Carbonat decalciu, praf decuarţ

Penergetic – p (lichid)

Penergetic Melasă

Apă albastrăvegetală

PRP Apă, K, cupru,oligoelemente

7

Plant Tonic Ledona Sulfat de potasiu,înmuita,oligoelemente,extract vegetalapos

2,1

Plocher p-fortificantfoliar-Kaleaf

Huplo Patentkali



Plocher p-melasă-foliară

Huplo Melasă

Plocher p-Activeplante-

Kaleaf

Huplo Patentkali

Plocher p-fortificant

pentru plante


Plocher p-fortificant

pentru plante-dolomit

Huplo dolomit

Plocher p-Vitaplante Huplo DolomitPlocher p-VitaplanteKaleaf

Huplo Patentkali

Plocher p-ZoneRădăcinoaseI

Huplo Dolomit

Plocher p-ZoneRădăcinoaseII

Huplo Melasă

Plocher p-ZoneRădăcinoaseIII

Huplo patentkali

Proposan 40MG/ML

Agrisan Propolis,alcool,flavonoide

5,8

0,7 2,3

Sojall-Vitanal

Ritter Melasă dezahăr, culturide bacterii

FortificantTMF pentru

plante

TMCE Sulfat de potasiu, sulfatde magneziu,extract de alge,oligoelemente

2,9 0,3



Stubble-Aid Schneiter Extract deyuca, produsfermentat pe

bază deLactobacillus

acidophilus

3

Targanic AJE Acizi fulviciTurf-Set Schneiter Extract de zuca,

produs pe bazăde Lactobacilusacidophilus

3

Urtisan Agrisan urzicăVermi-Sol 1 Racroc Extract de

vermicompost,

oţetVitaselA.M.C. Plus

Hedel

VitaselVinea Plus

Hedel Alge marine,argilă

Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememteUtilizarea oligoelementelor(Fe, Mn, Cu, Mo, B, Zn) şi a Ca şi Mgîntr-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare:

•

Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parceleicorespunzătoare• Parcelă marto(fără tratament)• Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.

Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuiesă fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor

Tip de

îngrăşământ/Numecomercial

Firma Compoziţia Ca

%

Mg

%

F

e%

Mn

%

B

%

Mo

%

Obs

Bor (B)Borax Hauert Tetraborat

de sodiu15

Sd

Bortrac Landor Polibor 15

Sd, l

Microbor Leu Polibor 15

Sd, l



Calciu (Ca)Calcumchlorid Schneiter Clorură de

calciu12 Sd

Chlorcal-220 AgribortFully

Clorură decalciu

16 Sd

Stopit Landor Clorură decalciu 12 SdTip Leu Clorură de

calciu12 Sd

Fier (Fe)Aton Fe Optisol Fe

complectatcuaminoacizi

5,3 Sd,lichi

Optifer 11 Optima Chelaţi deFe pe bazăde scoarţăde hemlock din Indes

11 Praf

Optifer Optima Chelaţi deFe pe bazăde scoarţăde hemlock

din Indes

6

Optifer Fe++ Landor Chelaţi deFe pe bazăde scoarţăde hemlock din Indes

6

Magneziu (Mg)Bittersalz Kali

Landor Sulfat demagneziu

10 Sd,

Kieserit/Kiserite Hauert,Landor,Kali

Sulfat demagneziu 16 Sd,

Mangan (Mn)Sulfat de Mn Hauert Sulfat de

Mn32 Sd

Mantrac Landor Carbonatde Mn

50 Sd, l

Micro-Mangan Leu Carbonat

de

50 Sd, l



magneziuOptima Mn++ Landor Chelaţi de

Mn pe bazăde scoarţăde hemlock

din India

6

Molibden (Mo)Molibdat de sodiu Hauert Molibdat

de sodiu40 Sd

Zinc (Zn)Sulfat de zinc Hauert Sulfat de

zincSd,23%

Zintrac Landor Sd,Zn 7

Substraturi ale comerţuluiComplemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedeaamendamentele

Numecomercial

Firma Compoziţia NH4- N

mol

/l

NO3- N

mol

/l

Pmol

/l

K mol

/l

Composturi

pentrucuburidepământpresateBelflor Presse-Mottes

Bachmann Turbă(60%),compostde deşeuriverzi,humus descoarţe,praf decorn,malţ

300-600

1500-3000

100-200

2000-3000

EcoGrond(Brill) Nieth Turbă(70%),compostde deşeuri verzi,praf de corn

800-1200 5000-6000 600-1200 5000-7000

FloragardCompost

biologic

Floragard,Landi/fenaco

Turbă 70%, compostde deşueri verzi,maltaflor

3420 3160 900 3190

KlasmannKKS Bio-Potgrond

Schweizer Turbă 70%, compostde deşeuri verzi, praf de corn, dolofos

600-1200

3000-6000

500-800

2500-3500

Compost Leureko Turbă 50%, compost 50- 1200- 70- 4200-



pentrusemănat

de deşeuri verzi, pământ vegetal

200 3400 170 6400

Okohum-Bio-Presstopferde

Okohum Turbă 70%, compostde deşeuri verzi

500-1000

2000-3000

200-500

5000-7000

Compost

pentru presse-motte 142

Ricoter Turba 60%,

compost, lemn tăiat, praf de corn, nisip

400-

800

1600-

3200

500-

1000

3000-

6000

StatohumBio-Presstopf

Patzer Turbă 70%,compost, praf decorn

Pământ B2 Landi/fenaco Turbă 70% compostde deşeuri verzi,

îngrăşăminteorganice, făină de pene, tescovină

Trek EKO 1 GVZ Turbă 65%, cocos ,compost de scoarţe,îngrăşăminteorgancie complexe

2350 850 900 1500

Compostpentru

plante(proporţie deturbă 51-70%)Bio StatohumII

Patzer Turbă 65%,compost, praf decorn

Eco Start(Brill)

Nieth Turbe albe şi negre70%, compostdedeşeuri vezi, praf de corn

FloragardCompost

plantearoamtice,

bilogice


Turbă 70%,compost, in, malţ,tescovină

5100 930 590 5060

FruxKrautererdeAnzuchtusubs

Patzer Turbă 70%,compost, praf decorn, griş de corn

600-1200

2000-4000

500-800

2000-3000



tratKlasmannKKSBio Tray-substrat

Schweizer Turbă 70%,compost, răzuire şi

pref de corn

600-1200

3000-6000

500-800

2500-3500

Tref EKO 2 GVZ Turbă 65%, cocos,compost de scoarţă,îngrăşăminteorganice

2350 850 800 1500

Composturipentruplante şi vaseşi composturiuniversale

(proporţia deturbă 31-50%)Belflor Bachmann Turbă 40%, compost

de deşeuri verzi,humus de scoarţă,trestii, trestie deChina, pământvegetal, praf de corn,

malţ

300-600

1500-3000

100-200

2000-3000

Eco Pot(Brill)

Nieth Turbe albe şi negre50%, compost dedeşeuri verzi, fibrede lemn, praf şiseminţe de corn

Floragard Floragard,Landi/fenaco

Turbă 50%,compost, malţ,tescovină, surcele dein, argilă

3800 4600 880 6400

Composthorticol

Landi/fenaco Turbă 50%,compost, malţ,tescovină, surcele dein, argilă

3800 4600 880 6400

Trek EKO 5 GVZ Turbă 45%, compostde scoarţe, scoarţe,îngrăşăminte

2900 970 950 1700



organice complexeCompostpentru plante şivase şiComposturi

universale(proporţia deturbă 1-30%)Bio-erde Terre Turbă 30%, compst,

pământ turbos, fibre,argilă, nisip

800 1900 20 6700

Substrat Biocu turbă

Okohum Turbă 25%,compost, lave, pierr

ponce, fibres decoocos, răzuiri şi praf de corn

1000-3000

3000-5000

400-600

2000-3500

Biosolcompostuniversal cuturbă

Bachmann Turbă 30%, compostde deşeuri verzi,humus de scoarţe,trestii, trestie deChina, fibre de lemn,

pământ vegetal, praf

de corn, malţ

600-1200

3000-6000

200-400

5000-6000

Coco-Mix Okohum Turbă 25%, praf şifibră de cocos

0-100 0-100 0-100 1500-2500

Floragardcompostuniversal biologic


Turbă 25%,compost, malţ,tescovină, surcele dein, humus de scoarţe

6160 1670 220 6430

KlasmannKKSBio Krauter-substrat

Schweizer Turbă 30%,compost, praf decorn

800-1400

2000-5000

500-800

3000-5000

KlasmannKKSBioTopfsubstrat

Schweizer Turbă 50%,compost, praf decorn

600-1200

3000-6000

500-800

2500-3500

Compost penrtu vase

Leureko Compost, pământvegetal, fibre decânepă, turbă, 5%

80-300

1500-4200

40-110

4200-6400



Compostuniversal

Leureko Copost, fibre decânepă, turbă 20%

30 2300 80 6200

LignostratTyp

Bio (Archut)

Kuras Turbă albă 30%,humus de scoarţe,

argilă vulcanică,răzuiri şi pudră decorn

Swissfiber 2 Bachmann Turbe 30%, fibre delemn, trestii, trestiede China, praf de rca

Compostuniversal

Vollenweider Turbă 30, compost, pământ vegetal

4000-70001)

30-150

5000-20000

Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Materii active

Diverse substanţepureApă, vapor de apăPeroxid dehidrogen (apăoxigenată)

3

Alcool (etanol)Esnţe vegetalenaturale

AciziAcid formic 3Acid acetic 3Acid lactic 4Acid oxalic 2Acid peracetic 2Acid citric 5Baze şi sărurialcaline

Potasiu caustic 2



(hidroxid de K)Sodă caustică(hidroxid de Na)

2

Lapte de piatră decalcar (hidroxid de

Ca)

4

Carbonat de calciu 5Produse dincomerţEwabo aldekol Des2000

Agro-Hygiene 3 Peroxizi, aciziorganici, agenţitensioactivi

Hygrosan 901 Kroni Sels minerale,alumină (argilă)Jet 5 Andermatt 3 Peroxizi, acizi

organiciSojall-Desy clean Ritter Peroxizi, acizi

organiciStall-Aktiv-Forte kroni Sels minerale,

alumină (argilă)

19944406-GHID-Pomicultura-Ecologica

Documents

Transcript of 19944406-GHID-Pomicultura-Ecologica