Pomicultura-Generala semestrul 2

Cerin]ele pomilor [i arbu[tilorfructiferi fa]` de factorii de mediu

Ca toate plantele, pomii necesit` pentru via]a lor prezen]a si-multan` a tuturor factorilor de vegeta]ie - lumin`, c`ldur`, hran`, ap`[i aer. Ace[ti factori ac]ioneaz` nu izolat unul de altul, ci numai \ncomplex, iar efectele lor se manifest` interdependent [i \ntr-o anumit`propor]ie.

Cerin]ele pomilor [i arbu[tilor fructiferi fa]` de factorii de mediuvariaz` foarte mult \n raport cu specia, soiul [i portaltoiul, vrstapomilor, faza de vegeta]ie sau de repaus, prezen]a sau absen]a rodului,con]inutul de clorofil` al frunzelor etc.

Cerin]ele fa]` de lumin`. Rolul luminii \n via]a pomilor estefoarte mare, c`ci numai \n prezen]a ei poate avea loc procesul defotosintez`. Lumina condi]ioneaz` viteza de cre[tere [i de formare aorganelor active aeriene ale plantei, ea influen]eaz` respira]ia [itranspira]ia frunzelor [i determin` direc]ia de cre[tere a l`starilor.

Lumina solar` poate fi direct` sau difuz`, iar intensitatea ei de-pinde de mai mul]i factori, ca: latitudinea [i longitudinea geografic`,altitudinea, relieful [i expozi]ia terenului fa]` de soare, nebulozitatea,direc]ia curen]ilor atmosferici, propriet`]ile solului respectiv, pozi]iap`r]ilor coroanei pomului fa]` de punctele cardinale (tab. 11.1) [.a. Deo mare importan]` este durata luminii diurne, de care este strnslegat` reac]ia fotoperiodic` a pomilor.

Cantitatea de lumin` reflectat` de suprafa]a solului, depinde de cu-loarea acestuia sau a materiei ce-l acoper`. Astfel, lumina reflectat` deap` constituie circa 1/6 din lumina total` ce o prime[te un pom, 1/12 cndculoarea solului este deschis` [i 1/26 cnd el este acoperit cu vegeta]ie.

Cerin]ele speciilor pomicole fa]` de lumin` sunt diferite. Maipu]in preten]io[i sunt arbu[tii fructiferi - zmeurul, coac`zul [i agri[ul.

231

Capitolul 11

Cei mai preten]io[i fa]` de lumin` sunt: nucul, piersicul, cire[ul [icaisul. M`rul, p`rul, prunul [i vi[inul ocup` o pozi]ie intermediar`\ntre primele dou` grupe.

Nevoia de lumin`, deci [i rezisten]a la umbrire a speciilor [i soiu-rilor de pomi se apreciaz` dup` desimea coroanei, intensitatea degar-nisirii tulpinii [i a scheletului de ramurile roditoare [i al]i factori.Speciile iubitoare de mult` lumin`, ca nucul [i cire[ul, au coroana rar`.

La un pom partea cea mai luminat` este periferia coroanei, iarinteriorul ei prime[te de 5 pn` la 20 de ori mai pu]in` lumin`.

Frunzele umbrite ale po-milor sunt, de obicei, maimari [i mai sub]iri, cele maiexpuse la lumin` fiind maimici [i mai groase. M`rulreac]ioneaz` fa]` de um-brire [i prin alungirea pe-]iolilor frunzelor sau inter-nodiilor l`starilor, fie [i aunora [i a altora \n acela[itimp. Ramurile roditoaredin partea umbrit` a coroa-nei, fiind insuficient hr`-nite, se usuc` prematur,degarnisind baza coroanei.

Efectul luminii insufi-ciente asupra l`starilor \ncre[tere este etiolarea,adic` lungirea l`starilor [ipierderea din intensitateaculorii lor verzi. Cel mai

232

POMICULTUR~ GENERAL~

Figura 11.1 Schema disponibilit`]ii luminii folosite pentru

fotosintez` \n interiorul coroanei unui pom

(coroan` rotund`)

(dup` E. Baldini, 1993)

Tabelul 11.1Vara]ia intensit`]ii luminii \n func]ie de expozi]ia fa]` de punctele cardinale

Direc]ia de unde vinelumina

Intensitatea luminii \n % fa]` de nord

Cer senin Cer acoperit

Nord 100 100

Vest 119 123

Est 125 117

Sud 312 270

71-100%

51-70%

31-50%

bun exemplu \n aceast` privin]` \lofer` l`starii lacomi. Mugurii l`starilorumbri]i sunt mai mici, incomplet dez-volta]i, iar scheletul coroanei format \ncondi]ii de lumin` insuficient` estelipsit de rezisten]a necesar` [i dureaz`mai pu]in timp.

O alt` serie de procese biologicese afl` \n direct` leg`tur` cu intensita-tea luminii. Printre acestea se potaminti viteza transform`rilor chimice\n celule, acumularea [i consumul desubstan]e organice [.a. Numero[i au-tori subliniaz` condi]iile de lumin`bogat` necesar` \n a doua jum`tate averii nu numai pentru colorarea fruc-telor la speciile [i soiurilor cu coaceretrzie, dar mai ales pentru favorizareaprocesului de diferen]iere a mugurilorrecoltei anului urm`tor [i preg`tireamai bun` a pomilor \n vederea iern`rii.

Cunoa[terea cerin]elor speciilor [i soiurilor de pomi [i de arbu[tifructiferi fa]` de lumin` este necesar` la amplasarea lor pe terenurile\n pant`, \n raport cu punctele cardinale, la stabilirea distan]eloroptime de plantare, a desimii [i formei coroanei etc, precum [i \nlucr`rile de zonare [i microzonare a pomiculturii. |n condi]iile ]`riinoastre, cerin]ele pomilor [i arbu[tilor fructiferi fa]` de lumin` suntsatisf`cute \n toate zonele pomicole.

Cerin]ele fa]` de c`ldur`. C`ldura este un alt factor de ve-geta]ie deosebit de important, care condi]ioneaz` desf`[urarea proce-selor de asimila]ie, respira]ie [i transpira]ie, parcurgerea fenofazelor,postmatura]ia semin]elor, via]a latent` a pomilor \n timpul repausuluide iarn` etc.

Cantitatea de c`ldur`, pe care soarele o revars` pe P`mnt, de-pinde de: situa]ia geografic`, orografia [i altitudinea locului, culoareasolului, direc]ia vnturilor [i prezen]a unor obstacole \n calea lor etc.

Nevoile de c`ldur` ale pomilor [i arbu[tilor fructiferi sunt foartevariate. Cei mai preten]io[i fa]` de c`ldur` sunt citru[ii, m`slinul [ismochinul; \n ordine descrescnd` urmeaz` migdalul, caisul, piersicul[i apoi gutuiul, cire[ul [i nucul. Mai pu]in preten]io[i sunt alunul,p`rul, prunul, vi[inul [i m`rul, iar \n urm` se plaseaz` c`p[unul,

233

Cerin]ele pomilor [i arbu[tilor fructiferi fa]` de factorii de mediu

Figura 11.2 Sta]ie meteo autonom` instalat`

\n livad`

coac`zul, agri[ul [i zmeurul. Diferen]e mari exist` \ntre specii, ca deexemplu: m`rul siberian poate rezista pn` la -40C [i chiar -50C, \ntimp ce m`rul paradis este v`t`mat la -30C ... -35C.

Aprecierea nevoii de c`ldur` la diferite specii [i soiuri de pomi seexprim` prin suma gradelor de temperatur` necesar` pentruparcurgerea \ntregii perioade de vegeta]ie sau numai a unor fenofaze(tab. 11.2 [i tab. 11.3).

234


Tabelul 11.2Suma gradelor de temperatur` necesar` parcurgerii unor faze ale cre[terii [i fructific`rii

Specia Soiul

Suma gradelor de temperatur` (C) necesare pentru

Umflareamugurilor Dezmugurit

|nceputul\nfloritului

Maturareafructelor(\nceput)

|ncheiereaciclului devegeta]ie

M`r

StarkingDelicious 77,8 376,1 2.913,0 3.594

GoldenDelicious 86,7 374,6 2.891,8 3.667

Jonathan 80,2 377,8 2.866,6 3.653

Parmen auriu 91,2 388,2 2.758,8 3.633

Signe Tillisch 102,7 386,4 2.418,4 3.530

Gravenstein 110,1 311,0 2.202,1 3.614

Astrahanro[u 71,0 325,3 1.415,8 3.680,6

Clar alb 74,0 312,7 1.346.7 3.691,7

Prun

Vineteromne[ti 17,3 227,8 293,7 2.581,4

Tuleu gras 86,5 179,7 201,5 2.109,8

Ro[ioare deIa[i 69,4 162,8 226,1 1.870,0

Cais 230,7 293,0

Piersic 196,0 373,6

Cire[ 182,2 314,8 974,2

Vi[in 170,8 327,0 1270,6

Nuc 229,8 435,0

Gutui 148,4 539,1

Zmeur 78,7 625,1 1218,4

Agri[ 42,0 229,0

Coac`z ro[u 86,9 243,8 1130,6

E. Baldini [i B. Marangoni (1993), arat` c` dup` nevoia de frig [inum`rul de ore corespunz`tor temperaturii inferioare lui 7C, speciile [isoiurile au necesar ridicat > 900 ore, mijlociu \ntre 700-900 ore, limitat\ntre 400-700 ore, pu]in \ntre 200-400 ore [i mai pu]in de

Rezisten]a la ger a speciilor depinde de \nsu[irile ereditare ale genoti-pului, de vrsta pomilor, faza de vegeta]ie, portaltoi, agrotehnicaaplicat` [.a. Cea mai mare rezisten]` la ger o are m`rul siberian, dup`care urmeaz` m`rul p`dure]. P`rul de Ussuria suport` geruri pn` la-40C, iar p`rul s`lbatic de pe litoralul M`rii Negre, ca [i smburoa-sele, rezist` numai la -25 ... -30C (tab. 11.4). Cel mai mult sufer` deger pomii tineri din pepinier`, din cauz` c` \[i \ncheie trziu vegeta]ia,iar lemnul lor nu are timp suficient pentru a se matura bine. Ceva maipu]in dect ace[tia sufer` pomii tineri din planta]iile noi [i mai pu]inpomii b`trni. Cei mai rezisten]i la ger sunt pomii \n plin` putere devrst`, exceptnd anii cnd au fost supra\nc`rca]i cu fructe.

|n cursul perioadei de repaus, rezisten]a pomilor variaz` foartemult, \n func]ie de faza \n care se g`se[te: \nceputul repausului, repau-sul adnc de iarn` sau repausul for]at, la sfr[itul iernii. Astfel, caisulpoate degera \ndat` dup` c`derea frunzelor la -10C ... -12C; \n perioa-da repausului adnc rezist` la -27C ... -28C; iar spre sfr[itul iernii la-14C ... -15C. Rezisten]a sc`zut` a pomilor imediat dup` c`dereafrunzelor se explic` prin aceea c` \n aceast` faz` con]inutul \n ap` al]esuturilor cre[te, \ntruct nu mai are loc transpira]ia prin frunze.

Temperaturile joase pot produce asupra pomilor urm`toareleefecte:

Degerarea vrfurilor ramurilor anuale are loc mai ales la pomiitineri din pepinier` [i din planta]iile noi, datorit` faptului c` vegeta]iase prelunge[te pn` trziu \n toamn`, ]esuturile plantei nu au timp s`se matureze [i r`mnnd cu un con]inut mare de ap`, sunt afectate deprimele geruri care survin.

|nnegrirea lemnului se produce cnd sunt afectate ]esuturilerazelor medulare, cele mai sensibile fa]a de ger. Obi[nuit ea are loctoamna trziu sau la \nceputul iernii, cnd survin geruri bru[te.

Degerarea scoar]ei [i, eventual, a lemnului tn`r se poateproduce:

- la baza ramurilor, unde gerurile mari de iarn` afecteaz` scoar]a[i lemnul tn`r; ramurile afectate de ger nu mor, dar prim`vara por-nesc \n vegeta]ie cu \ntrziere, iar vara vegeteaz` slab;

- pe tulpin` [i anume la mijlocul ei, pe partea dinspre sud, sud-vest sau sud-est, unde apar pl`gi mai mari sau mai mici denumitearsuri de iarn`. Aceste pl`gi sunt consecin]a oscila]iilor mari de tem-peratur` din timpul iernii care duc la pieirea a sute de mii de pruni,cire[i, cai[i [i peri;

- la baza tulpinii, unde are loc a[a-numita putrezire a coletului,datorit` faptului c` aceast` parte a pomului se \nc`lze[te cel mai

236


puternic [i tot ea se r`ce[te cel mai tare, iar pe de alt` parte coacerea]esuturilor de lemn [i de scoar]` \ntrzie cel mai mult tocmai \n aceas-t` regiune. Ca urmare, gerul afecteaz` foarte des aceast` parte atulpinii, cu producerea de pl`gi fie numai \n scoar]`, fie \n scoar]` [i\n lemnul tn`r.

Cr`p`turile de ger se \nregistreaz`, de obicei, \n urma sc`derilormari [i bru[te de temperatur`, care provoac` contractarea lemnului lasuprafa]`. La pomii \n vrst` aceste cr`p`turi, obi[nuit, se producradial, iar la pomii tineri ele sunt circulare, ca efect al desprinderiiinelelor anuale de lemn [i \ndep`rt`rii lor unele de altele.

Dezlipirea scoar]ei tulpinii [i a ramurilor se produce prindegerarea ]esutului cambial spre sfr[itul iernii. Obi[nuit \n timpuliernii ]esutul cambial prezint` o rezisten]` mare la ger. Spre sfr[ituliernii \ns` acest ]esut \[i pierde c`lirea cel dinti [i \n cel mai mare grad,astfel \nct la revenirea unor geruri mari se \ntmpl` ca ]esutul cambials` degere [i ca urmare scoar]a se desprinde de pe lemn. Uneori scoar]acrap` [i totodat` se desprinde, \nct trunchiul este dezbr`cat de scoar]`.

Degerarea mugurilor. Mugurii vegetativi prezint` o rezisten]`mare la ger; excep]ie de la aceast` regul` fac mugurii de piersic [iadesea cei de cais. Mai slab rezisten]i sunt mugurii floriferi [i aceastamai ales spre sfr[itul iernii, cnd pomii intr` \n perioada de repausfor]at. |n timpul iernii, rezisten]a mugurilor floriferi este destul demare; de pild` mugurii floriferi de m`r rezist` la -32C ... -40C; cei deprun de la -19C pn` la -34C; cei de piersic pn` la -24C ... -25 C.

Mugurii floriferi devin deosebit de vulnerabili \n cazul sc`derilorbrusce de temperatur` (tab. 11.5).

La mugurii floriferi, partea cea mai sensibil` este pistilul, iardup` \nflorire ovarul fecundat (tab. 11.6). |nnegrirea pistilului \n inte-riorul mugurului floral, \n timp ce toate celelalte p`r]i ale florii r`mn

237

Tabelul 11.5Rezisten]a la ger a mugurilor floriferi de vi[in \n func]ie de natura \nghe]ului

(dup` W. H. Chandler)

Soiul Natura gerului Data Num`rul total almugurilorMuguri

distru[i %

Montmorency Ger progresiv pn` la - 20 C 2.III 163 3

Montmorency Ger brusc -20C 29.11 130 96

Early Richmond Ger progresiv pn` la - 20 C 9.1II 297 5

Early Richmond Ger brusc -20C 14.III 263 98


intacte, se \nregistreaz` la cais, piersic, cire[, vi[in [i p`r la \nceputulprim`verii, \nainte sau chiar \n timpul \nfloritului. |n func]ie destadiile de dezvoltare rezisten]a la temperaturile sc`zute este diferit`,\n stadiul C - \nfrunzitul mugurilor florali pn` la -7C; \n stadiul C3 -la dezmugurit pn` la -5,5C; \n stadiul D - apari]ia bobocilor pn` la-4,3C; \n stadiul E - buton roz pn` la -2C; \n stadiul E2 - alungireapedunculului [i \nfoierea corolei pn` la -2C; \n stadiul F - primafloare deschis` pn` la -0,5C.

Rezisten]a la ger a r`d`cinilor este mult mai sc`zut` dect ap`r]ii aeriene, fapt explicabil prin aceea c` r`d`cinile sunt adaptate laun mediu deosebit de cel aerian, caracterizat mai ales prin temperaturimai ridicate iarna [i mai sc`zute vara, deci cu amplitudine mai mic`.Ritmul de formare a r`d`cinilor este de asemenea deosebit,parcurgerea fenofazelor de c`tre r`d`cini nu este sincron` cu fenofa-zele p`r]ii aeriene. Ca o consecin]` a acestor deosebiri [i optimulcaloric al sistemului radicular este deosebit de cel al p`r]ii aeriene.

Rezisten]a r`d`cinilor variaz` [i ea \n func]ie de fenofaz`, degrosimea r`d`cinilor [i de adncimea la care se g`sesc \n p`mnt.Limitele de rezisten]` la ger a r`d`cinilor sunt: la m`r -7C ... -12C, lap`r -11C, la piersic -10C, la vi[in -14C, la coac`z -15,5C, la agri[ -18C, la mahaleb -18C.

|n cultura pomilor din ]ara noastr`, destul de frecvent au loc\nghe]uri de revenire, la sfr[itul iernii, care compromit mugurii flo-rali la cais [i par]ial la piersic.

Mai rare [i mai mici sunt prejudiciile pe care le produc culturilorde pomi [i arbu[ti fructiferi temperaturile \nalte din cursul verii. Cndar[i]ele dep`[esc 32 ... 35C [i mai ales cnd sunt \nso]ite de vnturi

238


Tabelul 11.6Varia]ia rezisten]ei la ger pe specii [i fenofaze

SpeciaRezisten]a la ger \n fenofaza:

Boboci \n faza de colorare Plin` \nflorire Fructe tinere

M`r -3,9 -2,2 -1,7

Piersic -3,9 -2,8 -1,1

Cire[ -2,2 -2,2 -1,1

P`r -3,9 -2,2 -1,1

Prun -3,5 -2,2 -1,1

Cais -3,9 -2,2 -0,6

uscate, unele soiuri de pomi pierd o parte din fructe [i par]ial frun-zi[ul. Efectele temperaturilor \nalte sunt [i mai grave cnd ar[i]a este\mbinat` cu secet`.

Cerin]ele fa]` de ap`. Se cunoa[te c` apa ca factor de vegeta]ieare un rol hot`r\tor \n via]a pomilor. Apa intr` \n compozi]ia tuturororganelor, \n propor]ie de pn` la 75% \n frunze, ramuri [i r`d`cini [i decirca 85% \n fructe. Ea vehiculeaz` substan]ele minerale \n sol [i \nplant` [i face parte din constitu]ia molecular` a numeroaselor substan]eorganice. O cantitate foarte mare de ap` este \ntrebuin]at` de pomipentru \ndeplinirea func]iei de transpira]ie. |n concep]ia modern` desprecomplexul sol [i plant`, apa este considerat` ca element de fertilitate.

Cantit`]ile de ap` folosite de plant` pentru transpira]ie suntexprimate prin coeficientul de transpira]ie, care reprezint` cantitateade ap` ce trebuie s` treac` prin frunzele plantelor, ca acestea s`produc` o unitate de substan]` uscat`.

Cele mai mari cerin]e fa]` de ap` de peste 700 mm precipita]iianual le au arbu[tii fructiferi. Pe locul al doilea se plaseaz` gutuiul,m`rul [i prunul, care necesit` peste 650-700 mm precipita]ii anual.P`rul, nucul, cire[ul [i vi[inul dau rezultate bune \n zone cu peste 600mm precipita]ii anual. Exigen]e mai mici fa]` de ap` - peste 500 mmanual - au piersicul, caisul [i migdalul. |n toate fenofazele hot`rtoreste bilan]ul general al umidit`]ii, adic` raportul \ntre apa absorbit` [icea evaporat` din plant`, care niciodat` nu trebuie s` r`mn` mult`vreme inferioar` unit`]ii.

Necesarul fa]` de ap` variaz` \n func]ie de vrsta pomului, di-mensiunile coroanei [i a sistemului radicular, de concentra]ia solu]iilornutritive din sol, de structura [i umiditatea solului, de cantitatea preci-pita]iilor atmosferice, viteza vntului, intensitatea luminii, m`rimearecoltelor [i al]i factori.

Pomii tineri au coeficientul de transpira]ie mai mare dect ceib`trni, de asemenea pomii cu rod fa]` de cei f`r` rod. Cu ct umidi-tatea solului este mai ridicat` cu att coeficientul de transpira]iepentru aceea[i plant` este mai mare; pe de alt` parte, pe solul mais`rac \n substan]e nutritive coeficientul de transpira]ie cre[te mult.Sporirea concentra]iei solu]iei din sol prin ad`ugarea de \ngr`[`minte,cu condi]ia asigur`rii cantit`]ilor de ap` necesare pomului, are caefect mic[orarea coeficientului de transpira]ie. Vnturile mai puter-nice, intensitatea mai mare a luminii, umiditatea atmosferic` redus`m`resc coeficientul de transpira]ie.

|n prima jum`tate a perioadei de vegeta]ie, nevoia de ap` a pomiloreste, \n general, mai mare dect spre sfr[itul verii [i toamna. |n timpul

239


\nfloritului pomii au nevoie de mai pu]in` ap`, de asemenea \n timpulcoacerii fructelor [i la c`derea frunzelor. Dimpotriv`, \n timpul cre[teriiintense a l`starilor [i a fructelor, nevoia de ap` este cea mai mare. |ncelelalte fenofaze cerin]ele pomilor pentru ap` se situeaz` \ntre acesteextreme.

Limita inferioar` de umiditate \n sol, pn` la care este posibil`via]a pomilor, se indic` prin coeficientul de ofilire, care reprezint`raportul \ntre cantitatea de ap` [i greutatea p`mntului uscat, la carepomii \[i pierd \n mod ireversibil turgescen]a ]esuturilor.

Din punct de vedere fiziologic, insuficien]a apei \n sol are caefect imediat \nchiderea stomatelor, sc`derea turgescen]ei celulelor [i\ncetinirea tuturor proceselor metabolice. Dac` lipsa de ap` persist`,se produce ofilirea p`r]ilor verzi ale plantei, \ncepnd cu organele celemai suculente, c`derea fructelor, a frunzelor, iar apoi, pe m`suracre[terii deficitului de ap`, are loc mai \nti uscarea par]ial` [i apoiuscarea total` a pomului.

Insuficien]a apei din sol reduce cre[terea l`starilor, dezvoltareafrunzelor, m`rimea [i calitatea fructelor [i scurteaz` durata de via]` ar`d`cinilor active sau frneaz` cre[terea de toamn` a acestora. |n con-secin]`, vigoarea pomilor scade, regularitatea produc]iei [i m`rimearecoltelor nu mai sunt asigurate, pomii \mb`trnesc prematur, iardurata lor de via]` este scurtat`.

Rezisten]a la secet` a pomilor este destul de ridicat`. Cu toate c`cerin]ele lor fa]` de umiditate sunt mai ridicate dect la cele mai multeculturi agricole, pomii rezist` la insuficien]a umidit`]ii mai mult [ivreme mai \ndelungat` dect culturile agricole, datorit` sistemului lorradicular foarte dezvoltat. Totu[i, \n condi]ii de secet` puternic` [ipersistent` se produce [i la pomi o sc`dere cantitativ` [i calitativ` aproduc]iei, uneori [i compromiterea total` a acesteia sau chiar uscarea\n mas` a plantei.

Excesul de umiditate \n sol [i atmosfer` nu este de asemenea, fa-vorabil \ntruct duce la \nr`ut`]irea aera]iei \n sol, fapt ce determin`\ncetinirea activit`]ii normale a r`d`cinilor pomilor [i dereglarea ab-sorb]iei apei, ca urmare [i hidratarea ]esuturilor, provoacnd sc`dereaconcentra]iei de zah`r \n fructe [i chiar alterarea lor prematur`.

Cerin]ele fa]` de aer. |n via]a pomilor, ca [i a celorlalte plante,aerul are un rol hot`rtor, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit \nasimila]ie [i prin oxigenul necesar pentru respira]ia organelor aeriene[i a celor subterane. Dup` cercet`rile lui B. N. Makarov, 38-70% dinbioxidul de carbon necesar proceselor de fotosintez` poate fi absorbitdin aerul aflat \n sol.

240


|n planta]iile de pomi [i mai ales \n coroanele pomilor este ne-cesar s` se men]in` o mi[care permanent` a aerului pentru a preveniexcesul de umiditate atmosferic`. Din acest punct de vedere, terenu-rile \n pant` sunt cele mai favorabile, pentru c` aci are loc o mi[carea maselor de aer chiar \n absen]a vntului. Dup` ele vin terenurileplane [i platourile, unde mi[carea aerului se face destul de u[or, la ceamai mic` adiere de vnt. Mai pu]in favorabile sunt depresiunile [ilocurile joase. Astfel se explic` de ce \n aceste locuri, din regiunile maiploioase, bolile criptogamice atac` mai puternic, iar r`d`cinile pomilorcresc mai slab [i \n consecin]` pomii rodesc mai pu]in.

Mi[carea prea puternic` a aerului, mai ales cnd acesta esteuscat, este defavorabil` pomilor. Aerul uscat influen]eaz` negativpomii prin aceea c` provoac` pierderea apei din ]esuturi [i mai alesdin sol, unde \n frecvente cazuri apa se g`se[te [i a[a \n deficit. |n plus,aerul uscat, aflat \n mi[care, produce uscarea secre]iei de pe stigmate[i defavorizeaz` polenizarea. In zilele cu vnt, albinele nu p`r`sescstupii [i, ca atare, nu se poate realiza polenizarea \ncruci[at`.

Vnturile slabe au efect favorabil prin aceea c` dup` ploi usuc`repede frunzi[ul de ap` [i \mpiedic` dezvoltarea bolilor criptogamice;\n timpul \nghe]urilor \mpr`[tie aerul r`cit [i mic[oreaz` efectul luid`un`tor; \n perioadele cu ar[i]e mari de var` produc adierir`coritoare.

Chiar cnd nu sunt uscate, vnturile puternice pot produce [ialte pagube pomiculturii, ca ruperea ramurilor [i a l`starilor, \nclina-rea [i dezr`d`cinarea pomilor, scuturarea fructelor etc. |n timpuliernii, vnturile agraveaz` mult efectele temperaturilor sc`zute.

Influen]a reliefului. |n leg`tur` cu cerin]ele pomilor fa]` defactorii climatici trebuie subliniat rolul reliefului terenului, care mo-dific` mult ace[ti factori. Este [tiut, c` pantele uniforme [i cuexpozi]ie favorabil`, \n general relieful deluros, sunt mai favorabilepentru cultura pomilor dect solurile plane [i mai ales cele joase. Pepante se creeaz` condi]ii mai favorabile pentru drenajul apelor [i celaerian, acolo mai rar se produc brume [i mai slab atac` bolilecriptogamice.

Cerin]ele fa]` de sol. Solul este sursa de s`ruri minerale pentrupomi, substan]e care intr` \n compozi]ia pomilor \n propor]ie de 1-2%fa]` de materia brut` sau de 6,5% fa]` de cea uscat`. Substan]eleminerale [i azotul sunt extrase din sol sub form` de compu[i anorga-nici; uneori \ns` sunt folosi]i [i o serie de compu[i organici ai azotului,ca aminoacizii, asparagina, acidul nucleinic [.a., din care planteleextrag azotul \n mod direct.

241


Azotul, fosforul [i potasiul sunt elementele care se reutilizeaz`,adic` toamna, \nainte de c`derea frunzelor, aceste elemente trec dinfrunze \n ]esuturile tulpinii [i ale r`d`cinii, iar prim`vara urm`toaresunt din nou folosite de c`tre plant`. Spre deosebire de acestea, calciulse depoziteaz` \n ]esuturi [i nu mai poate fi reutilizat. El se acumu-leaz` \n lemnul b`trn [i este \ndep`rtat din livad` odat` cu scoatereapomilor. De asemenea, fierul este un element care se imobilizeaz`chiar \n frunze, [i nu poate migra din frunzele mature sau b`trnespre cele tinere. Ca o consecin]` a acestui fapt [i a lipsei fierului dinsol, apare cloroza frunzelor tinere la pomi [i \nro[irea fructelor.

Azotul prezint` o importan]` deosebit de mare \n via]a pomilor,iar \n unele procese, cum sunt cele legate de cre[tere, ca [i de repro-ducere (diferen]ierea mugurilor florali, legatul fructelor etc.), azotuldevine factor diriguitor. Insuficien]a azotului provoac` \ncetinirea [i\ncetarea cre[terii l`starilor [i a r`d`cinilor, sl`birea \nfloritului [ifructific`rii, c`derea prematur` a frunzelor. Excesul de azot deter-min` cre[terea vegetativ` prea puternic`, \nflorirea redus` [idezvoltarea mai slab` a fructelor. Influen]a azotului asupra pomilordepinde [i de forma sub care este administrat. Astfel, azotul nitricfavorizeaz` mai bine diferen]ierea mugurilor dect azotul amoniacal(tab. 11.7). Ciclul intern al azotului la pomi se \ncheie odat` cu \mb`-trnirea [i c`derea frunzelor \n toamn`, cnd are loc [i retranslocareaN, cuprins` \ntre 21% [i 78%. (fig. 11.3)

Fosforul are, de asemenea, un rol foarte mare \n via]a pomilor.|n lipsa lui nu are loc trecerea amidonului \n zah`r, sl`be[te cre[terear`d`cinilor active, a l`starilor [i frunzelor, care cap`t` nuan]e cenu[iisau apar pe ele pete ro[cate [i violete. Insuficien]a fosforului sl`be[tediferen]ierea mugurilor, fructele r`mn mici [i acre, c`derea frunzelor

242


Tabelul 11.7Cantitatea medie de macroelemente absorbite din sol de unele culturipomicole (date orientative \n kg/ha anual, la pomi \n produc]ie)

Cultura Azot Fosfor Potasiu Calciu Magneziu

M`r 80-120 25-40 100-170 175-190 35-40

P`r 80-120 25-30 90-150 200-210 25-35

Piersic 90-160 30-50 100-170 150-160 40-50

are loc mai devreme, scade rezisten]a la ger a pomilor. Excesul defosfor provoac` gr`birea coacerii fructelor [i insuficien]a unor ele-mente ca potasiul, fierul [i zincul.

Potasiul \ndepline[te un rol important \n procesele de asimilare.|n lipsa par]ial` a potasiului tulpina pomilor nu se \ngroa[`; cre[tereal`starilor, frunzelor [i r`d`cinilor active sl`be[te; culoarea frunzelorcap`t` o nuan]` bronzat`, iar marginile lor se usuc`; fructele r`mnmici [i se coc cu \ntrziere; starea fizic` a coloizilor protoplasmei se\nr`ut`]e[te [i scade rezisten]a la ger a pomilor. Cnd potasiul se g`-se[te \n exces, pe fructe apar adesea un fel de arsuri, iar din con]inutullor lipsesc calciul, magneziul [i manganul. (tab. 11.8)

Calciul este necesar pomilor chiar de la \ncol]irea semin]elor,pentru c` el mobilizeaz` mai bine substan]ele de rezerv`. Calciul re-gleaz` raportul dintre celelalte elemente nutritive, adic` asigur` echi-librul fiziologic \n solu]iile nutritive. |n prezen]a lui, efectul nociv alexcesului de magneziu, de aluminiu, de fier sau de mangan este anihi-

243

Figura 11.3 Ciclul anual

al acumul`rii

[i consumului

de azot la pomi


ramuri;trunchi;r`d`cini

frunze

consum / absorb]ie prin r`d`cini

absorb]ie \n r`d`cini

PRIM~VARA

TOAMNA

IARNA VARA

acumulare

acumulare

translocare

lat. El favorizeaz` asimilarea normal` a azotului amoniacal. Insufi-cien]a calciului provoac` uscarea vrfurilor l`starilor, ofilirea pedun-culilor florali [i oprimarea sitemului radicular. Excesul de calciu inhi-b` absorb]ia potasiului, magneziului, zincului, manganului, borului.Deoarece calciul nu se reutilizeaz`, con]inutul lui \n lemn cre[te pem`sur` ce pomul \mb`trne[te. |n schimb, con]inutul calciului \nfructe este relativ mic, afar` de fructele arbu[tilor fructiferi.

Magneziul este un element esen]ial, deoarece intr` \n compozi]iaclorofilei. Insuficien]a magneziului, ca [i a fierului, favorizeaz` cloro-za [i c`derea prematur` a frunzelor; excesul lui este corelat cuinsuficien]a calciului.

Dintre microelemente important pentru pomi este mai ales borul,a c`rei insuficien]` opre[te cre[terea vrfurilor l`starilor [i favorizeaz`formarea ]esutului rugos \n fructe, mai ales la mere (tab. 11.9).

Fa]` de reac]ia solului, pomii [i arbu[tii fructiferi prezint` destulde mare capacitate de adaptare, \nct rareori se \ntmpl` ca reac]iasolului s` fie cauza nereu[itei unei culturi. Totu[i, cele mai bune subacest raport sunt solurile neutre sau slab acide [i uneori slab alcaline(pentru piersic, cais, cire[, migdal).

244


Tabelul 11.8Raportul indicativ \ntre cantitatea principalelor macroelementeabsorbite din sol \n rela]ie cu vrsta plantei

Tabelul 11.9Cantitatea medie de microelemente absorbite din sol de unele culturipomicole (date orientative \n kg/ha anual la pomi \n produc]ie)

Stadiu Azot Fosfor Potasiu

Plante tinere 3 1 2

Plante adulte 2 1 3

Plante \n vrst` 2 1 2

Cultura Fier Magneziu Cupru Zinc Bor

M`r 0,9 1,3 2,5 1,4 2,2

P`r 1,3 1,4 1,8 1,6 2,0

Fa]` de adncimea apei freatice cerin]ele pomilor variaz` \n func]iede specie (tab. 11.10). Influen]a adncimii apelor freatice, ca [i influen]aapelor de la suprafa]` asupra cre[terii r`d`cinilor este foarte mare.

Nivelul ridicat al apelor freatice nu numai c` nu las` r`d`cinileverticale s` p`trund` \n adncime, dar foarte adesea provoac` o\ntoarcere a acestora spre suprafa]`, unde solul este mai bine aerat.

Cnd planta]iile se inund` pe timp mai \ndelungat, prin rev`r-sarea apelor din ploi sau prin neevacuarea apelor provenite din topireaz`pezilor, ca [i \n cazul cnd se irig` cu cantit`]i excesive de ap`, saucnd se ridic` mult nivelul apelor freatice, pomii sunt pu[i \n condi]iide via]` anormale, datorit` \nrùt`]irii aera]iei solului [i a vie]ii mi-crobiene. |n astfel de condi]ii, r`d`cinile pomilor, care obi[nuit auculoarea cafeniu-deschis, \ncep s` se \nnegreasc` [i s` capete nuan]evine]ii; scoar]a lor se afneaz`, pe alocuri apar umfl`turi [i pn` laurm` pier.

Un alt factor legat de sol [i foarte necesar vie]ii pomilor esterizosfera, care cuprinde, dup` F. Kurbis, micoriza fixat` \n r`d`cini saula suprafa]a acestora, trìnd \n simbioz`, [i ciupercile propriu-zise,saprofite, care \mbrac` r`d`cinile ca o hus`, r`mnnd \ntre epidermaacestora [i sol.

De microorganismele (bacterii, amebe, infuzorii) aflate \n rizo-sfera \n num`r mult mai mare, ca [i \n restul solului, pomii [i arbu[tiifructiferi au absolut` nevoie, cu toate c` sunt plante autotrofe. Pro-

dusele activit`]ii micro-organismelor (vitamine-le, fermen]ii, substan]elede cre[tere, aminoacizii[.a.) activeaz` toate fun-c]iunile r`d`cinilor, iarcorpurile microorganis-melor moarte \mbog`-]esc solul \n materieorganic`. |n sol se g`sesc\ns` [i microorganismedùn`toare pomilor.

C o n s i d e r a ] i i l eprivitoare la rela]iile\ntre pomi [i sol trebuiecompletate [i cu cele pri-vitoare la \mbog`]ireasolului \n substan]a or-

245


Tabelul 11.10Limitele optime ale adncimii apei freatice pentru pomi [i arbu[tii fructiferi

Specia Adncimea apeifreatice

Arbu[tii roditori 0,80-1,00 m

Gutui, dusen, paradis 1.00-1.50 m

M`r, prun 1,50-2,00 m

P`r, piersic 2,00-2,50 m

Cais 2,50 m

Nuc 3,00 m

ganic`, prin moartea r`d`cinilor active [i a multor r`d`cini fibroasesau mai groase. Cantitatea acestor materii organice \nc` n-a fost binestabilit`, dar \n orice caz ea se apreciaz` \n sute de kg la ha anual.

Cea mai important` calitate a omului ca factor coordonator alproduc]iei \n pomicultur` este dorin]a sa de instruire continu`, deoa-rece \n acest fel el este r`spunz`tor ca noile cuno[tin]e s` fie introdusect mai rapid \n practica pomicol` \n scopul ob]inerii unei eficien]eeconomice ridicate.

246


Factori naturali ai produc]iei

Factor coordonatoral produc]iei

Factori ajut`toriai produc]iei

solul+

clima+

locul

\ngr`[`mintele+

t`ierile+

protec]ia pomilor+

institute de cercetare

OMUL

Figura 11.4 Factorii care influen]eaz` produc]ia \n pomicultur`

Alternan]a de rodire a pomilor [i posibilit`]ile de atenuare sau de eliminare a acestui fenomen12.1. No]iunea de alternan]` de rodire,

cauzele [i formele ei de manifestare

|n cursul perioadei de rodire a unor specii pomicole, fenomenulfructific`rii se desf`[oar` fie cu intensit`]i diferite, avnd ca urmareun an de mare produc]ie, alt an cu recolt` mijlocie sau slab`, fie cudiscontinuit`]i sau \ntreruperi totale, 1-2 ani f`r` produc]ie de fructe,pentru a re\ncepe ciclul iar`[i cu recolte mari.

Deoarece acest fel de manifestare a fructific`rii are un caracteralternativ, cu perioade ce se succed la anumite intervale de timp, \nliteratura de specialitate fenomenul poart` denumirea de periodicitatede rodire, sau rodire alternativ` ori alternan]` in rodire.

Aceast` alternan]` \n rodire nu trebuie confundat` cu alt` mani-festare \n rodire a pomilor, cauzat` de factorii externi, temperaturi sc`-zute \n timpul fecund`rii, calamit`]i naturale, atac de d`un`tori [i boli.

Alternan]a sau periodicitatea de rodire, se poate manifesta \nvariate forme, dup` cum urmeaz`:

- unele soiuri nu \nfloresc prim`vara deloc;- alte soiuri, de[i au \nflorire bogat`, totu[i nu rodesc, din cauza

avort`rii florilor sau c`derii fiziologice totale din iunie;

247

Capitolul 12

- exist` [i soiuri cu \nflorire slab`, avnd ca urmare o alternan]`par]ial`, spre deosebire de cazurile precedente cu alternan]` total`.

Pomii, \n special semin]oasele, dar [i prunii cu coacere tardiv`,cultiva]i pe soluri s`race, cu intervalele dintre rnduri \n]elenite,ne\ngr`[a]i [i ne\ngriji]i, dup` anii cu recolte mari, intr` uneori \ntr-un fel de repaus de 1-2 ani, dup` care urmeaz` 1- 2 recolte mijlocii sauuna bogat`. Dac` acestor pomi li se aplic` anumite lucr`ri ca des]ele-nirea, \ngr`[area, r`rirea coroanei, tratamente fitosanitare, pot fitrecu]i din alternan]a total` \ntr-o alternan]` par]ial`.

Rodirea alternativ` sau intermitent` se observ` \n primul rndla pomii r`zle]i sau \n planta]iile ne\ngrijite.

Dac` se urm`re[te pe mai mul]i ani statistica produc]iei mondia-le de fructe sau numai \n Europa, se observ` c` exist` ]`ri a c`ror pro-duc]ie de fructe oscileaz` pu]in de la un an la altul, cu excep]ia anilorcu geruri trzii de prim`var`, pe cnd \n alte ]`ri aceast` oscila]ievariaz` \n limite foarte largi.

Se constat` c` din prima categorie fac parte ]`rile cu pomicul-tura mai avansat`, unde planta]iile de pomi se bucur` de o bun`\ngrijire, prin utilizarea celor mai moderne mijloace de \ntre]inere.

Din cele ar`tate se poate deduce c` ne\nflorirea sau \nflorirea [inelegarea de fructe sunt strns legate de procesul diferen]ierii mugu-rilor din vara precedent` [i de rezervele de materie organic` din ]esu-turi, necesare macrosporogenezei [i microsporogenezei, \nfloririi,fecund`rii [i leg`rii fructelor.

Cu ocazia studierii fenofazelor de cre[tere [i de dezvoltare apomilor \n cursul unui ciclu anual, s-a constatat c` \n timpul uneiperioade de vegeta]ie, \n plantele pomicole au loc mai multe procesefiziologice care necesit` pentru declan[are [i desf`[urare optim` anu-mite cantit`]i de substan]e minerale [i organice, aflate \ntr-o anumit`faz` de sintez`, diferen]iat` dup` specificul procesului [i produsuluifinal, \nflorirea, cre[terea [i maturarea fructelor, cre[terea l`starilor [icre[terea \n grosime a trunchiului. Prin urmare, \n cursul unei perioa-de de vegeta]ie din ciclul anual al unui pom trebuie s` se acumuleze \ndiversele sale organe cantit`]i \nsemnate de substan]e, pe baza c`roras` aib` loc procesele de cre[tere.

Procese de cre[tere:a) cre[terea sistemului radicular \n dou` valuri principale, pri-

m`vara [i toamna.b) cre[terea sistemului aerian, \n lungime [i grosime.Pima faz` dureaz` de prim`vara pn` la mijlocul lui iulie, iar a

doua \n continuare spre toamn`.

248


Procese de rodire:a) de rodire \n cursul anului respectiv cu subfazele:- de microsporogenez` [i macrosporogenez`;- de \nflorire, fecundare [i legarea ovarelor;- de cre[tere [i maturare a fructelor;b) de preg`tire a rodirii pentru anul viitor, cu subfazele de dife-

ren]iere a mugurilor [i constituirea elementelor florale, cu excep]iagame]ilor.

Procese de acumularea substan]elor de rezerv`:a) acumul`ri de rezerve pentru maturarea ]esuturilor diverselor

organe, pentru \nt`rirea scheletului [i unei mai bune rezisten]e la ger\n cursul iernii;

b) acumul`ri de rezerve \n substan]e organice necesare \n prim`-vara urm`toare, pentru declan[area [i ini]ierea fazei de cre[tere vege-tativ` [i simultan pentru des`vr[irea form`rii [i matur`rii game]ilormasculi [i femeli, pentru cre[terea elementelor florale, \nflorire,fecundare [i legarea ovarelor.

Dac` plantele pomicole nu pot s` fac` fa]` tuturor solicit`rilor lacare sunt supuse pentru desf`[urarea celor trei serii de procese cufenofazele respective, atunci fie c` toate procesele decurg la un nivelnecorespunz`tor, fie c` unele se bucur` de prioritate, de exemplu cre[-terea [i maturarea fructelor \n dauna cre[terilor anuale [i diferen]ieriimugurilor.

A[a se explic` faptul c` dup` recolte abundente de fructe, pomiipar epuiza]i, nu diferen]iaz` muguri de rod, \n lips` de rezerve \nsubstan]e organice, ]esuturile l`starilor nu se matureaz`, avnd caurmare o slab` rezisten]` la ger, iar prim`vara aceea[i lips` \n sub-stan]e de rezerv` constituie o frn` \n parcurgerea primelor fenofazede cre[tere [i de fructificare.

Lipsa de cre[teri anuale, ca urmare a unei nutri]ii nesatis-f`c`toare [i a unei slabe aprovizion`ri cu ap` \n timpul fenofazei decre[tere intensiv`, constituie, de asemenea, o cauz` a rodirii periodice,deoarece verigile de rod dac` nu se re\noiesc prin cre[teri anuale,\mb`trnesc, produc fructe pu]ine [i diferen]iaz` un num`r redus demuguri florali.

Rodirea periodic` a soiurilor trzii poate fi atribuit` [i supra-punerii proceselor de diferen]iere a mugurilor cu cel de cre[tere [i ma-turare a fructelor, spre deosebire de soiurile timpurii, la care matura-rea fructelor are loc \naintea diferen]ierii mugurilor de rod.

|n cadrul aceleia[i specii, de exemplu la m`r, fenomenul fructifi-c`rii se manifest` diferit, unele soiuri ca P`tul, Wealthy, Rozmarin

249

Alternan]a de rodire [i posibilit`]ile de atenuare a acestui fenomen

avnd tendin]e nete de rodire periodic`, pe cnd la Jonathan, RedDelicious, Wagener premiat, Renet de Champagne, rodirea alternativèste mai rar`.

Din cercet`rile \ntreprinse la Sta]iunea experimental` Grande-Ferrade-Bordeaux (Fran]a), reiese c` unele soiuri de m`r, ca: Transparentde Croncels, Belle de Boskoop, Renet Baumann, Gravenstein, Renet deCanada, Melba etc. au tendin]` de rodire intermitent`, ca urmare a unor\nsu[iri morfo-fiziologice, deoarece leag` \ntr-o inflorescen]` un num`rmare de fructe. Alte soiuri de m`r, fructific` pe forma]iuni fructifere maitinere [i au numai 1-2 fructe \ntr-o inflorescen]`. Acestea dau recoltenormale, cu mici oscila]ii de la an la an, ca de exemplu Golden Delicious,Jonathan, James Grieve, Rome Beauty, Winter Banana etc.

Pe lng` specificul biologic [i morfofiziologic al unor specii [isoiuri de a rodi intermitent, acest fenomen mai poate fi determinat decadrul ecologic nefavorabil, portaltoii de o anumit` vigoare, nivelulm`surilor agrotehnice aplicate etc.

12.2. M`suri pentru reducerea alternan]ei de rodire

Cunoscnd cauzele care determin` periodicitatea sau inter-miten]a de rodire a pomilor, specificul biologic al fiec`rei specii [igrupe de soiuri, rela]iile acestora cu factorii ecologici, ap`, substratnutritiv, rezisten]a sau sensibilitatea la dùn`tori [i boli, este necesara fi efectuat` o analiz` concret` a situa]iei de fapt [i a se adoptam`suri agrotehnice corespunz`toare \n mod diferen]iat. |n acest scopsunt indicate mai multe m`suri. Pentru evitarea intr`rii \n produc]ieperiodic` se recomand`:

- alegerea cadrului ecologic favorabil sau cu voca]ia cea maibun` pentru o anumit` specie [i sortiment de soiuri;

- alegerea de soiuri care s` nu fi avut printre ascenden]ii(genitorii) lor tendin]a spre fructificare intermitent`;

- alegerea [i utilizarea portaltoilor de vigoarea cea mai potrivit`pentru men]inerea unui echilibru normal de via]` \ntre simbion]i;

- men]inerea pe timp ct mai \ndelungat a unui echilibrufiziologic [i a unui metabolism optim prin:

a) nutri]ie organo-mineral` echilibrat` [i adecvat` fazelor decre[tere, de fructificare [i de diferen]iere a mugurilor;

b) men]inerea unui raport optim \ntre cre[terile vegetative [iforma]iunile de rod, prin dirijarea \n pozi]ii adecvate a ramurilor, printìeri adecvate, \ngr`[`minte [i irigare;

250


c) men]inerea unui aparat foliar bogat [i s`n`tos;d) normarea \nc`rc`turii de fructe.Pentru atenuarea sau combaterea periodicit`]ii de rodire. M`su-

rile de combatere a fenomenului se aplic` \n mod diferen]iat, avnd \nvedere particularit`]ile speciilor [i ale soiurilor aflate \n planta]iarespectiv`, vrsta [i starea fiziologic` a pomilor, portaltoii utiliza]i,condi]iile pedoclimatice, nivelul agrotehnicii aplicate, felul alternan]ei,par]iale sau totale, ordinea de succesiune a anilor cu rod [i f`r` rod.

M`suri recomandate pentru anii cu rod sunt urm`toarele:- toamna aplicarea \ngr`[`mintelor de baz` P, K [i 1/4 N;- t`ieri de r`rire [i de fructificare pentru normarea \nc`rc`turii

de rod, re\ntinerirea forma]iunilor fructifere;- aplicarea \nainte de \nflorit 1/4 din doza de N pentru \nflorire

normal`;- m`suri pentru protec]ia florilor [i ovarelor contra gerurilor

trzii de prim`var`;- r`rirea chimic` a florilor [i a fructelor \n caz de \nflorire [i

legare abundent`;- tratamente corespunz`toare contra d`un`torilor [i bolilor ce

atac` florile [i fructele;- aplicarea suplimentar` a 1/4 doz` N, pentru a preveni c`derea

fiziologic` [i a stimula cre[terile vegetative;- realizarea [i men]inerea unui raport optim \ntre frunze [i

fructe;- asigurarea [i men]inerea umidit`]ii \n sol;- aplicarea suplimentar` a 1/4 doz` N [i eventual P + K \n caz de

caren]`, pentru diferen]ierea mugurilor [i ob]inerea unor fructe decalitate superioar`.

251

Figura 12.1 Reprezentarea sche-

matic` a comporta-

mentului productiv

[i vegetativ a unui

pom cu alternan]`

de rodire (A), [i la

unul cu fructificare

constant` (B)

(dup` E. Baldini)

Alternan]a de rodire [i posibilit`]ile de atenuare a acestui fenomen

A

B

|n anii f`r` rod se recomand` restabilirea echilibrului fiziologicdeteriorat \n anul precedent de produc]ie mare prin:

- tìeri moderate, pentru a nu stimula prea multe cre[terivegetative;

- aplicarea \ngr`[`mintelor cu N \n doze moderate;- tratamente corespunz`toare avertiz`rilor pentru men]inerea

unui aparat foliar s`n`tos.Deoarece \n planta]ii exist` pomi cu vigoare diferit`, F. Kobel ([i

colaboratorii) a stabilit, \n func]ie de acest caracter, dependen]a \ntrecre[tere [i rodire, precum [i m`surile agrotehnice corespunz`toare(tab. 12.1).

Dup` cele ar`tate \n acest capitol reiese c` periodicitatea derodire poate fi comb`tut` sau mult atenuat`, dac` se aplic` \n moddiferen]iat [i la momentul oportun lucr`rile tehnice recomandate depomicultura modern`.

252


Tabelul 12.1M`surile agrotehnice care se aplic` \n func]ie de vigoare [i tendin]a de rodire a pomilor

Caracterizarea tendin]ei de rodire a pomilor

Pomi care nu \nfloresc

Pomii care \nfloresc darnu leag` fructe

Pomi care fructific` ladoi ani odat`

Pomi care rodesc \n fiecare an

I. Pomi cu cre[tere slab`

Se pot \nlocui sau supraaltoi

Re\ntinerirea cu tìeri \nlemn de 2 - 3 ani.|ngr`[`mnt completaplicat cu minimum 3s`pt`mni \nainte de\nflorit. Examinareaspecificului de fecunda]ie.

Re\ntinerirea mai sever` ca \n cazulprecedent. |ngr`[area. R`rirea fructelor \n anul cu rod.

Tìeri moderate deregenerare.|ngr`[are puternic` (N.P.K.)

II. Pomi cu cre[tere moderat`

Tìeri de r`rire,dirijarea [i eventualarcuirea ramurilor derod. |ngr`[`mntcomplet \n cantit`]imoderate.

Examinarea posibilit`]ii de polenizare [i fecundare. |ngr`[area moderat`

Regenerarea for-ma]iunilor de rod,\ngr`[are moderat`. R`rirea florilor sau a fructelor.

Tìeri potrivite.

III. Pomi cu cre[tere puternic`

Tìeri de r`rire [idirijarea forma]iunilorde rod.Nu se aplic`\ngr`[`minte

Tìeri de r`rire [i eventualscurt`ri slabe. Nu seaplic` \ngr`[`minte, exa-minarea posibilit`]ilor depolenizare [i fecundare.

Tìeri de r`rire [ifructificare. |ngr`[areslab`.

Tìeri de r`rire. Se pot face [i u[oarescurt`ri. |ngr`[are slab`.

Pepiniera de pomi

Pepiniera este o \ntreprindere horticol` (sau un sector al uneiastfel de \ntreprinderi) specializat` \n producerea materialului s`ditor:pomi altoi]i, buta[i [i marcote \nr`d`cinate, puie]i etc.

|n ]ara noastr`, evolu]ia sectorului pepinieristic pomicol, s-acaracterizat prin concentrarea producerii materialului s`ditor \n 36pepiniere cu o produc]ie anual` de peste 5 milioane pomi altoi]i. Dincele 36 pepiniere, doar cteva au dep`[it 15-20 ha suprafa]a cmpuluide formare, fiind constituite la nivel de ferm`. Celelalte au suprafa]acmpului de formare de numai 3-5 ha, reprezentnd sectoare mici\ncadrate \n ferme diverse. Pentru a lichida dispersarea pepinierelormici care nu dau cele mai bune rezultate, \n 1976 s-a hot`rt creareade pepiniere zonale, specializate pe producerea anumitor specii pomi-cole, \n cadrul sta]iunilor de cercetare.

Acestea au avut ca sarcin` producerea materialului s`ditorpentru modernizarea livezilor c1asice [i \nfiin]area de noi livezi inten-sive [i superintensive. Pentru aceasta, sectorul pepinieristic trebuia s`asigure anual o produc]ie de 10 milioane de pomi altoi]i.

13.1. Avantajele pepinierelor

Producerea materialului s`ditor pomicol \n pepiniere prezint`urm`toarele avantaje:

- se ob]ine material s`ditor autentic [i de calitate superioar`,controlat din punct de vedere virotic [i fitosanitar;

- se execut` o selec]ie permanent` de la s`mn]` sau buta[ pn`la pomii ap]i de a fi planta]i la locul definitiv;

253

Capitolul 13

- pe un spa]iu restrns de teren se produce un num`r mare depomi standard. Astfel, pe un hectar din cmpul de formare, \n cazuldistan]ei de plantare de 80 x 15-20 cm, se ob]in \n medie 35.000 -40.000 pomi altoi]i. Cu acest material se pot planta circa 50 ha, cndplanta]ia intensiv` are o desime de 750 - 800 pomi/ha;

- suprafa]a mic` de teren \n care cresc pomii asigur` executareaunor fluxuri tehnologice uniforme, bazate pe mecanizare [i deci a ob]i-nerii unui material s`ditor standard la un pre] de cost sc`zut;

- pepinierele modern utilate dispun de instala]iile necesarepentru ob]inerea unui material s`ditor liber de viroze;

- conducerea pepinierei de c`tre tehnologi bine preg`ti]i profe-sional, precum [i o asisten]` tehnic` [i [tiin]ific` a aprobatorilor destat [i a cercet`torilor de la sta]iunile pomicole, ofer` garan]ia ob]ine-rii unor produc]ii de pomi constant ridicate [i de calitate superioar`,respectnd structura sortimentului stabilit.

13.2. Factorii \n func]ie de care se amplaseaz` pepiniera

La amplasarea unei pepiniere se ]ine seama \n primul rnd defactorii de mediu (clim`, sol, subsol), care trebuie s` fie reprezentativipentru aria \n care vor fi planta]i pomii produ[i de aceasta.

Pepiniera se amplaseaz` \ntr-o zon` nepoluat`, \ncadrat` climatic\n urm`torii parametri: temperatura medie anual` 8,5 - 11C; tempera-tura medie de 17 - 20C \n perioada de vegeta]ie; temperatura minim` \nperioada de repaus -18 ... -26C; toamne lungi \nsorite, relativ secetoase,cu contrast termic \ntre zi [i noapte, favorabile procesului de c`lire alpomilor; precipita]ii \ntre 550 - 700 mm anual, repartizate uniform pri-m`vara, vara [i iarna. Toamnele ploioase pot prelungi vegeta]ia pomilor,expunndu-i deger`rii par]iale, mai ales la smburoase. Este necesar s`se evite zonele cu frecven]` mare a grindinei [i a vnturilor.

Terenul trebuie s` fie plan sau u[or \nclinat (3-4%), cu expozi]iesudic`, sud-vestic` sau sud-estic` [i ad`postit de vnturi. Se prefer`soluri lutoase [i luto-nisipoase, profunde, cu fertilitate mijlocie, struc-turate, aerate, cu bun` capacitate de re]inere a apei, de tipul solurilorde p`dure, cernoziomurilor [i aluviunilor, cu reac]ie u[or acid`(pH=6,5-6,8). Apa freatic` trebuie s` fie sub 1,5 m adncime.

Pepiniera se amplaseaz` lng` o surs` de ap` necesar` pentruirigarea pomilor \n perioadele critice.

La alegerea locului pentru pepinier` se mai ]ine seama [i de al]ifactori, ca: apropierea de o cale de comunica]ie ([osea asfaltat`, linie

254


ferat`), tradi]ia local` \n pomicultur`, posibilit`]ile de asigurare cufor]a de munc` necesar` (mai ales cea calificat`, cum sunt altoitorii).

13.3. Sectoarele pepinierei [i raportul dintre ele

O \ntreprindere pepinieristic` are urm`toarele patru sectoare: 1)de producere a portaltoilor; 2) de planta]ii-mam`; 3) de pomi altoi]i; 4)de anexe.

Sectorul de producere a portaltoilor cuprinde [coala de puie]i,marcotiera [i [coala de buta[i.

Sectorul de planta]ii-mam` este format din:- planta]ii-mam` elit` produc`toare de altoi; ace[tia cuprind pomi

liberi de viroze din soiurile admise la \nmul]ire (sortimentul zonei);- planta]ii de seminceri, alc`tuite din pomi pe r`d`cini proprii

sau altoi]i liberi de viroze de la care se recolteaz` semin]ele necesarepentru ob]inerea puie]ilor portaltoi (corcodu[, zarz`r, migdal amar,cire[ s`lbatic, pomi din soiuri locale de m`r, p`r, piersic etc.);

- planta]ii cu soiuri de arbu[ti (coac`z, agri[) pentru recoltareabuta[ilor [i marcotelor;

- planta]ie-mam` de zmeur, de la care se recolteaz` drajoni;- planta]ie-mam` de c`p[uni, produc`toare de stoloni (deviroza]i).Sectorul de formare a pomilor altoi]i sau [coala de pomi altoi]i

este constituit din dou` sau trei cmpuri: cmpul I (de altoit), cmpulII (de formarea pomilor altoi]i de un an, de regul` ca vergi) [i eventual,cmpul III (de formare a pomilor de doi ani, cu coroan`).

Sectorul anexe: r`chit`ria, sera, solariile, instala]ia de cea]` arti-ficial`, magaziile, remizele etc.

Suprafa]a pepinierei este determinat` de urm`torul calcul: dac`,de exemplu, pepiniera are ca sarcin` s` produc` anual 400.000 pomialtoi]i calitatea I [i dac` de pe un hectar se ob]in 40.000 pomi, rezult`ca suprafa]a unui cmp de formare va fi de 10 ha. |n cazul cnd 40%din pomi vor fi altoi]i pe portaltoi vegetativi (m`r, p`r, gutui), iar 60%pe portaltoi generativi (speciile smburoase, nucul), sectoare1e voravea urm`toarele suprafe]e:

[coala de pomi (asolament de 4 ani cu o sol` de 10 ha) = 40 ha; [coala de puie]i (asolament de 4 ani), cu o produc]ie medie de

160.000 puie]i calitatea I la ha); 0,25 ha pentru 1 ha cmp 1=6 ha; marcotiera (80.000 marcote 1a ha) - 0,50 ha marcotier` pentru

1 ha cmp I = 2 ha; p1anta]ii seminceri (0,80 ha pentru fiecare ha cmp I) = 5 ha;

255

Pepiniera de pomi

planta]ii-mam` pentru arbu[ti fructiferi = 4 ha; planta]ii-mam` elit` pentru altoi (500 pomi la ha cu cte 15

altoi X 6 ochi = 45.000 ochi/ha) =10 ha; sector de \nmul]irea p1antelor ornamenta1e = 3 ha; teren pentru stratificat = 1 ha; r`chit`rie = 2 ha; drumuri [i alei = 2 ha; construc]ii (sere, solarii, remize, magazii, cl`diri

administrative) = 3 ha; perde1e de protec]ie = 7 ha.

Total=85 ha

13.4. Organizarea interioar` a pepinierei

Amplasarea sectoarelor se face \n func]ie de particularit`]ileacestora. Astfel, pentru [coala de puie]i [i [coala de buta[i se vor alegelocurile cele mai u[oare [i fertile, pentru a favoriza \ncol]irea se-min]elor [i \nr`d`cinarea buta[ilor.

Pentru [colile de puie]i [i buta[i se delimiteaz` parcele lungi de200 ... 250 m \n condi]iile mecaniz`rii lucr`rilor. |n marcotier`, parce-lele au lungimea de 50 ... 100 m, iar \n [coala de pomi lungimea uneiparcele este de 100 m, iar l`]imea de 50 m.

Re]eaua de drumuri cuprinde drumuri principale cu l`]imea de6 m [i secundare, late de 3-4 m.

|mprejurul pepinierei (pe 2-3 laturi) se planteaz` o perdea deprotec]ie contra vntului [i a prafului, format` din specii repede cres-c`toare cum sunt plopii piramidali sau canadieni. Plopii piramidali seplanteaz` \ntr-un rnd sau dou` la 4 x 3 m, iar plopii canadieni pe unrnd la distanta de 5 m.

|mprejmuirea pepinierei contra iepurilor se face cu o plas` desrma \nalt` de 2 m [i diametrul srmei de 2,8-3,1 mm [i cu ochiurilede 4-5 cm. Stlpii de beton care sus]in plasa se amplaseaz` la distantade 2 m. Marginea de jos a plasei de srm` trebuie \ngropat` \n p`mntcu 10-15 cm [i fixat` cu ]`ru[i, pentru a evita p`trunderea iepurilor.

Asolamente pentru pepiniere. |n vederea men]inerii ferti-lit`]ii solului \n pepiniere, a evit`rii fenomenului de oboseal` a solu-lui, a prevenirii apari]iei unor boli [i d`un`tori, puie]ii [i pomii nutrebuie cultiva]i pe aceea[i parcela mai mult de un ciclu. |n pepinierese pot folosi asolamente de 4, 5 [i 8 ani.

256


Asolament de 4 ani pentru [coala de puie]i: I - cartofi timpurii+ 20 t gunoi la ha; II - borceag pentru fn; III - puie]i portaltoi; IV -legume, frunzoase sau r`d`cinoase.

Asolament de 5 ani pentru, pepiniera de pomi altoi]i cu dou`cmpuri (I [i II): I- cartofi + 30 t gunoi la ha; II - legume; III - maz`repentru boabe; IV - cmpul I al [colii de pomi; V - cmpul al II-lea alscolii de pomi.

Asolament de 8 ani pentru producerea pomilor cu coroan`:(pepiniera cu 3 cmpuri de formare): I - porumb + 30 t gunoi la ha; II - V - lucern` pentru fn; VI - cmpul I al [colii de pomi; VII - cmpulal II-lea; VIII - cmpul al III-lea.

13.5. Portaltoii pomilor folosi]i \n Romnia

Portaltoii trebuie s` \ndeplineasc` urm`toarele \nsu[iri biologicemai importante:

- \n planta]iile semincere, asigurarea ob]inerii unor cantit`]imari de fructe, cu un randament ridicat de semin]e sau smburi, cares` se extrag` u[or;

- \n [coala de marcote, capacitate mare de l`st`rire [i \nr`d`cinare;- \n [coala de puie]i semin]ele s` posede capacitate mare de germi-

na]ie [i r`s`rire, s` dea produc]ii ridicate de puie]i ct mai uniformi;- \n [coala de pomi, asigurarea unui procent mare de prindere 1a

plantare, afinitate bun` cu majoritatea soiurilor, procent ridicat deprindere la altoire, s` imprime cre[terea corespunz`toare altoiului;

- \n livad`, portaltoii vor trebui s` posede o mare capacitate eco-logic`, de adaptare [i s` imprime vigoarea corespunz`toare altoiului,s` gr`beasc` intrarea pe rod a soiurilor altoite [i s` asigure o rodireconstant` [i bogat`, o calitate superioar` a fructelor.

|n practica pepinieristic` sunt folosi]i att portaltoi generativi(\nmul]i]i prin semin]e) ct [i vegetativi (\nmul]i]i prin buta[i, marcote[i drajoni).

Portaltoii vegetativi, imprim` soiurilor altoite o vigoare maislab`, intrare pe rod mai timpurie, durat` de via]` mai scurt`, rezis-ten]` mai mic` la ger, secet` [i boli, dar o uniformitate mai mare apomilor dect portaltoii generativi.

Totodat`, pomii altoi]i pe portaltoi vegetativi dau fructe maimari, mai colorate, mai gustoase, mai aromate.

257

Pepiniera de pomi

13.5.1. Portaltoii m`rului

M`rul se altoie[te \n principal pe portaltoi vegetativi [i maipu]in pe portaltoi generativi.

Ca portaltoi generativi se folose[te m`rul franc.M`rul franc (Malus x domestica Borkh). Se ob]ine pe cale gene-

rativ` din soiurile de m`r autohtone. Posed` o bun` afinitate cu toatesoiurile de m`r, imprim` o vigoare mijlocie, intrare pe rod mai tim-purie la 4-5 ani de la plantare, o calitate mai bun` a fructelor [iproduc]ii mai mari dect \n cazul altoirii pe m`rul p`dure].

Semin]ele au valoarea biologic` superioar` aceleia de m`rp`dure], \ns` pre]ul de cost este mai ridicat, fructele fiind mai scumpe[i cu un randament mai redus \n semin]e. Astfel, din 100 kg de fructede m`r franc rezult` 240 - 350 g de s`mn]`, iar din aceea[i cantitatede fructe de la Malus silvestris se ob]ine circa 1 kg de s`mn]`.

|n [coala de puie]i, procentul de r`s`rire la m`rul franc este de35-75%, iar la m`rul p`dure] de 26-30%.

Spre deosebire de portaltoii vegetativi, puie]ii franc sunt rez-isten]i la viru[i. Ei posed` un ritm mai uniform [i mai constant decre[tere fa]` de puie]ii de m`r p`dure], chiar \n condi]iile unor veri se-cetoase; de asemenea, formeaz` un sistem radicular mult mai rami-ficat [i uniform repartizat \n sol. La 1 ha se ob]in 170.000 - 235.000puie]i calitatea I 1a portaltoiul franc Cre]esc.

|n [coala de pomi, m`rul franc imprim` pomilor o cre[tereuniform`. Din 30.000 puie]i franc planta]i \n cmpul I se pot ob]ine27.000 de pomi cu coroana format`.

|n ]ara noastr` au fost omologa]i urm`torii portaltoi-franc: P. F.(portaltoi franc) Cre]esc, \n zona subcarpatic` de sud, pentru soiuri1ede vigoare slab` [i semi-mijlocie; P. F. P`tul, \n zona subcarpatic` deest [i \n Transilvania pentru soiuri de vigoare slab` [i mijlocie; P. F.Bistri]a 50, \n Transilvania pentru soiuri de vigoare mijlocie; P. F.Vie[ti, \n zona subcarpatic` de est [i colinele Moldovei, pentru soiuride vigoare mijlocie.

Portaltoii generativi men]iona]i imprim` soiurilor altoite vigoaremare de cre[tere, intrare pe rod \n anul 4-5 de la plantare \n livad` [isunt bine adapta]i la solurile din ]ara noastr`. Pomii altoi]i pe ace[tiportaltoi sunt bine ancora]i \n sol [i nu au nevoie de sistem desus]inere.

Portaltoii vegetativi provin din dou` variet`]i botanice alem`rului pitic (Malus pumila): dusenul (Malus pumila praecox Vall).(Schneid) [i m`rul paradis (Malus pumila paradisiaca (L) Schneid). La

258


sta]iunea experimental` pomicol` East Malling (Anglia) au fost selec-]ionate de c`tre Hatton (1912-1913) 16 tipuri de portaltoi vegetativi,care ast`zi au ajuns la 28. Aceste tipuri sunt notate cu ini]iala M(Malling) \nso]it` de o cifr` arab`. Cu excep]ia a 4 tipuri care provindin paradis M1, M6, M8, M9), majoritatea provin din dusen.

Recent s-a introdus \n produc]ie [i seria tipurilor MM (Malling-Merton) creat` la sta]iunea experimental` pomicol` East Malling [iInstitutul John Innes din Merton (Anglia).

|n Suedia la Sta]iunea Alnarp, E. Johansson (1920) a creat tipuride m`r vegetativ din seria A, din care A2 a dat rezultate foarte bune \nplanta]iile de m`r de la sta]iunile experimentale pomicole Baia Mare[i Geoagiu, precum [i la sta]iunea didactic` experimental` Ia[i.

|n func]ie de vigoare, principalii portaltoi vegetativi ai m`ruluise clasific` astfel: cu cre[tere foarte slab` M27; cu cre[tere slab` M9[i M26; cu cre[tere submijlocie M7, M106; cu cre[tere potrivit de vigu-roas`: M4, M104; cu cre[tere supramijlocie [i viguroas`: M2, M111; cucre[tere foarte viguroas`: A2, M11, M13, M16, M25, M109.

M27, portaltoi cu vigoare foarte slab`, a fost creat de H. M.Tydeman (1957) la Sta]iunea experimental` din East Malling (Anglia).La vrsta de 15 ani pomii apar]innd soiului Reinette Cox Orangealtoi]i pe M27 ating \n`l]imea de 1,40 m, spre deosebire de cei altoi]ipe M9 care ajung la 2,15 m. Datorit` taliei foarte mici, merii se potplanta la distan]a de 1,50 x 0,50 m.

M26 este un portaltoi de vigoare slab`. A fost ob]inut tot de H.M. Tydeman (Sta]iunea experimental` East MaIling), \n anul 1929, din\ncruci[area dintre M16 X M9. Are \nr`d`cinare mai bun` dect M9 [i,o vigoare intermediar` \ntre M9 [i M7. Este imun la viroze. |n marco-tier`, produc]ia este asem`n`toare cu a portaltoiului M7 (4-6 mar-cote). |n pepinierele ]`rii noastre a fost propus pentru \nmul]ire\ncepnd din anul 1976.

M9 (paradis galben de Metz sau paradisul cu frunza mare) are deasemenea, o vigoare slab`. |n marcotier` se prezint` sub forma unei tufepitice, care d` o produc]ie medie de 7 marcote. Pomii altoi]i pe M9 au otalie mic` [i intr` pe rod la 2-3 ani de la plantare \n livad`. Prefer` solurifertile [i revene. Datorit` \nr`d`cin`rii superficiale, pomii altoi]i pe M9trebuie palisa]i pe spalier \n livad`, pentru a nu fi dezr`d`cina]i de vn-turile puternice. Este sensibil la Eriosoma lanigerum [i Bacteriumtumefaciens. |n prezent, M9 este portaltoiul cel mai solicitat pentru\nfiin]area planta]iilor intensive [i superintensive pe plan mondial.

M7, portaltoi de vigoare mijlocie, formeaz` \n marcotier` tufe\nalte, cu \nr`d`cinare superficial`. O tuf` produce destul de slab

259

Pepiniera de pomi

(4 marcote). Este rezistent la atacul de Eriosoma lanigerum, \ns` sen-sibil la Bacterium tumefaciens. |ntruct imprim` o vigoare mai redus`[i o intrare pe rod timpurie (3-4 ani de la plantare) a fost folosit pentrulivezi superintensive [i intensive. S-a \nmul]it pe scar` comercial`pn` la sfr[itul anilor 70. Deoarece drajoneaz` puternic, este incom-patibil cu soiurile spur [i nu se mai \nmul]e[te.

M106 (Northern Spy x M1), portaltoi, de asemenea, cu vigoaresubmijlocie-mijlocie, formeaz` o tuf` viguroas`, care \n anul al patru-lea de la plantare \n marcotier` produce 13-14 marcote. Se ancoreaz`bine la sol [i este rezistent la asfixia radicular`, dar sensibil la secet`.Pomii altoi]i pe M106 intr` pe rod \n al treilea an [i dau produc]ii con-stant mari. M106 este un portaltoi de baz` pentru planta]iile super-intensive [i va fi \nmul]it pe scar` mare \n pepiniere. Este cel mai r`s-pndit portaltoi vegetativ de m`r \n pepinierele din ]ara noastr`, dato-rit` poten]ialului ridicat de produc]ie. Nu drajoneaz`, este bine ancorat\n sol [i rezistent la p`duchele lnos (Eriosoma lanigerum). Este slabrezistent la excesul de umiditate din sol [i sensibil la cancerul coletului.

M4 (dusenul galben de Holstein) este un portaltoi de vigoaremijlocie, foarte r`spndit \n ]ara noastr`, folosit \n planta]iile inten-sive [i superintensive pentru soiuri spur. De la o tuf` se ob]in 15-20marcote bine \nr`d`cinate. |ntruct \nr`d`cineaz` superficial, pomiialtoi]i pe M4 trebuie palisa]i de spalier. Rezist` bine la ger; prefer`soluri fertile, revene. Datorit` slabei ancor`ri \n sol, sensibilit`]ii lasecet` [i la p`duchele lnos, a fost scos din sortiment.

M104 (M2 X Northern Spy), portaltoi de vigoare mijlocie esterezistent la Eriosoma lanigerum [i la viru[i. La o tuf` se ob]in 12-15marcote viguroase, care posed` numero[i spini, fapt ce stnjene[tealtoirea \n ocula]ie. |nr`d`cineaz` bine, \ns` este sensibil la asfixiaradicular`.

A2 (Alnarp 2) este un portaltoi foarte viguros bine ancorat \n sol[i foarte rezistent la ger. La o tuf` se ob]in 14-15 marcote. |n [coala depomi asigur` o prindere bun` la plantare [i altoire cu soiurile:Jonathan, Golden delicious [i Red delicious. Altoite pe A2, aceste soiuriemit l`stari anticipa]i, fapt ce favorizeaz` proiectarea coroanei. Pomiialtoi]i pe A2 intr` pe rod \n al patrulea an de la plantare.

Cea mai mare r`spndire comercial` \n pepinierele din ]ara noas-tr` o au portaltoii M9, M26 [i M106. Portaltoii vegetativi omologa]i \nRomnia: G21 \n anul 1987 la Sta]iunea Geoagiu, Voine[ti 2 \n anul1994 la Sta]iunea Voine[ti, MF5 \n anul 1999 [i MF10 \n anul 2000 laSta]iunea F`lticeni nu au r`spndire comercial` [i se folosesc numai\n pepinierele de cercetare.

260


261

Tabelul 13.1Principalii portaltoi vegetativi de m`r ob]inu]i \n ultima perioad`

Clone Origine Provenien]a Caracteristici

Bemali Manks Codlin x M4 Elve]ia Talia redus`,\nr`d`cinare f. bun`

Budagovski 9 M8 x Red Standard Rusia Talia redus`, rezisten]a la ger

Budagovski 57-490 Bud. 9 x Bud. 13-14 C.S.I. Talia redus`, rezisten]a la ger

C 6 Polenizare liber` dinM8 U.S.A.Intermediar, tolerant la viroze

CG 10 Polenizare liber` dinM8 U.S.A.Rezist. la Eriosomalanigerum [iPodosphera leucotricha

DAB 325 Malus baccata Germania Rezistent la ger

Geoagiu 21/963 G21 Malus baccatapolenizare Romnia Talie redus`

I-48-46 M4, M9, soiuricaucaziene C.S.I.Rezisten]` la ger [i secet`

Jork 9 Polenizare liber` dinM9 Germania Rezisten]` la ger

Seria J-TE M9, M2, M1, M4, Cehia

Seria KSC Beautiful Arcade xRobusta 5 Sco]iaRezisten]` la ger [iErwinia amylovora

Mark 9 Polenizare liber` dinM9 U.S.A. Talie redus`

Maruba Kaido N-1 Clon` din M. prunifolia Japonia Talie redus`

Nertschinck Malus baccatapolenizare CanadaRezisten]` la ger [i calcar

Novole Polenizare din M.prunifolia U.S.A.Rezisten]` la Erwinia amylovora

Ottawa 3 M9 x Robin Crab Canada Rezisten]` la ger

P 1 M4 x Antonovka Polonia Rezisten]` la ger



Pajam 1 (LanceP) Clon` din puie]i de M9 Fran]a Talie redus`, afinitatesuperioar`

Pajam 2 (Cepiland) Clon` din puie]i de M9 Fran]a Talie redus`, afinitatesuperioar`

Robusta 5 (R5) Polenizare M. baccata Canada Rezisten]` la ger

Vineland Hibrid complex Canada Rezisten]` la ger, talie redus`

Voine[ti 2 M9 x Cre]esc Romnia Rezisten]` la ger, talie redus`

YP Polenizare M. baccata Finlanda Rezisten]` la ger

Pepiniera de pomi

13.5.2. Portaltoii p`rului, gutuiului [i mo[monului

|n ]ara noastr` ct [i pe plan mondial p`rul se altoie[te pe p`rfranc [i gutui.

P`rul franc (Pyrus sativa. Lam.). Are afinitate bun` cu toatesoiurile de p`r [i le imprim` o rezisten]` bun` la secet`, \ntructposed` un sistem radicular bogat \n termina]ii fine.

|n [coala de puie]i are o \nr`d`cinare foarte bun` [i d` o pro-duc]ie de 350.000 de puie]i calitatea I. |n [coala de pomi, prinderea laplantare [i la altoire este bun`. La hectar se ob]ine un num`r de23.000-25.000 pomi (P. Parnia, 1963; Florica Ro[u, 1964).

P`rul franc asigur` soiurilor altoite o vigoare mijlocie, o intrarepe rod \n al cincilea an [i produc]ii ridicate de fructe.

La noi au fost omologa]i sau admi[i la \nmul]ire urm`toriiportaltoi franc: P. F. Harbuze[ti, \n zona subcarpatic` de est [i de sud,pentru soiuri de vigoare slab` [i mijlocie; P. F. Pope[ti [i P. F. Al`m\i, \nzona subcarpatic` de est, pentru soiuri de vigoare mic` [i mijlocie;P. F. Cu miezul ro[u [i P. F. Pepenii, \n zona subcarpatic` de sud, pentrusoiuri de vigoare mic` [i mijlocie.

O aten]ie deosebit` trebuie acordat` portaltoiului P`str`vioare,din cauza sensibilit`]ii lui la arsura bacterian` (Erwinia amylovora).

Portaltoii vegetativi cei mai folosi]i sunt: gutuiul EMA ob]inut \nAnglia, care provine din grupa gutuiului de Angers. Este mai rezistentdect portaltoii generativi la excesul temporar de umiditate din sol [iimprim` pomilor o vigoare de cre[tere mai mic`.

BN70, ob]inut la Sta]iunea Bistri]a [i omologat \n anul 1984, areo rezisten]` superioar` la ger fa]` de gutuiul EMA. Ace[ti portaltoi sefolosesc direct pentru altoirea soiurilor de p`r cu afinitate, Cur,Untoas` Hardy sau prin altoire cu intermediar pentru soiurile f`r`afinitate cu gutuiul Beurr Bosc, Williams.

Pyrus eleagrifolia Pall (p`rul dobrogean, argintiu). Este o specietermofil` [i xerofil` cantonat` \n mod natural \n locuri \nsorite dinstep` [i silvostep`. Pentru rezisten]a sa deosebit` la usc`ciune [i gerse recomand` ca portaltoi pentru p`r \n zone secetoase. Imprim` p`-rului o talie semipitic`. |n [coala de puie]i are o r`s`rire de 30-40% [id` un num`r mare de puie]i de calitatea I. |n [coala de pomi are ocomportare asem`n`toare p`rului franc (A. Liacu, 1957).

Pyrus serotina L. Este un portaltoi rezistent la boli, mai ales lap`tarea neagr` a frunzelor, (Diplocarpon soraueri) care, \n [colile depuie]i, de marcote [i de pomi atac` portaltoii proveni]i din p`r p`du-re], gutui [i chiar din soiurile autohtone. |n [coala de puie]i semin]ele

262


de Pyrus serotina r`sar bine (52%), puie]ii manifest` o cre[tere multmai uniform`, datorit` frunzi[ului foarte bogat [i rezistent la boli. |n[coala de pomi are o prindere la plantare [i la altoire bun`. Asigur` unnum`r ridicat de pomi altoi]i \ntre 17.500 [i 21.350 buc./ha. A fost stu-diat la sta]iunea de cercet`ri pomicole Voine[ti, fiind propus pentrulivezile intensive (O. Tudosescu, 1971).

Gutuiul (Cydonia oblonga Mill). Serve[te ca portaltoi pentrup`r, gutui [i mo[mon. Gutuiul are sistemul radicular superficial, dincare cauz` prefer` soluri afnate, reavene [i fertile. Suport` mai u[orinunda]iile temporare dect seceta, are rezisten]` slab` la ger. Gutuiulse folose[te \n cultura intensiv` [i superintensiv` a p`rului. Soiurile dep`r care nu au afinitate cu gutuiul se altoiesc cu intermediar. Soiurilede p`r Cur, Beurr Hardy, Harbuze[ti, Al`mi, Lucii verzi, Cet`]ui,Lucii galbene [a. au afinitate cu gutuiul [i sunt folosite ca intermediar(A. Liacu [i col., 1968; P. Parnia, 1968).

Gutuiul se \nmul]e[te pe cale vegetativ` [i generativ`.Pe cale vegetativ`, gutuiul se \nmul]e[te u[or prin marcotaj [i

but`[ire.

263

Pepiniera de pomi

Tabelul 13.2Principalii portaltoi de p`r [i gutui ob]inu]i \n ultima perioad`

Clone Origine Provenien]a Caracteristici

Fieudire P. communis Fran]a Uniformitate, rezisten]` la f`inare

P 2267, 2277, 2278 P. communis Fran]a Talia redus`, afinitate la altoire

OH 15, OH 11, K 15 P. communis Fran]a Rezisten]a la ger [iasfixie

Broklyl, Brokmal P. communis Canada Rezisten]` la ger [iErwinia amylovora

BA 29 Cydonia oblonga Fran]a Afinitate [i rezisten]a la calcar

BP 1, BP 2 P. communis Africa de Sud Talie redus` [iprecocitate

RV 139 P. communis Fran]a Talie redus`, afinitate,\nr`d`cinare bun`

Sydo Cydonia oblonga Fran]a |nr`d`cinare bun`,rezisten]a la cloroz`

Adams Cydonia oblonga Belgia Talie redus` [iprecocitate

Mac Cydonia oblonga Anglia Talie redus`

CtS 212, CtS 214 Cydonia oblonga Italia Talie redus` [irezisten]` la cloroz`

PbS 7/9 P. betulaefolia Italia |nr`d`cinare bun`,afinitate

La sta]iunea pomicol` East Malling au fost selec]ionate 7 tipuride gutui vegetativ (\nsemnate cu primele litere ale alfabetului). |n ]aranoastr` se folose[te tipul M-A (de Angers), care \n marcotier` produce\n medie 20 marcote bine \nr`d`cinate, \ns` este slab rezistent la sece-t`. El imprim` pomilor o vigoare slab`; intrare pe rod timpurie la 3-4ani de la plantare [i ob]inerea unor pere de calitate superioar`, fructemai mari, mai intens colorate, mai bogate \n zah`r [i mai aromate.

La Sta]iunea de Cercet`ri Pomicole Geoagiu a fost selec]ionattipul vegetativ de gutui G S-4-62, care asigur` o ancorare mai bun` \nsol [i un procent mai ridicat de pomi altoi]i la hectar dect tipul M-A(St. Casavela, 1968).

|nmul]it pe cale generativ` gutuiul are o r`s`rire slab`, iarpuie]ii sunt neuniformi.

Gutuiul se altoie[te pe portaltoii vegetativi de gutui EMA [i BN 70, descri[i mai sus.

Mo[monul se altoie[te pe gutui, cu care are o bun` afinitate,ob]inndu-se pomi de talie redus`, care fructific` \n al doilea an de laplantare \n livad` (T. Georgescu, 1970).

13.5.3. Portaltoii prunului

Prunul se altoie[te pe portaltoi generativi: Corcodu[, Mirobolandwarf, BN4Kr, Ote[ani 8, BN 68, Porumbar de Ia[i, P. F. Buburuz, P. F.G`lbior, P. F. Renclod verde F, P. F. Ro[ior v`ratec, P. F. Scoldu[, P. F.Voine[ti B; portaltoi vegetativi: Corcodu[ 163, Miroval, Mirobolan C5,BN4KR, Ote[ani 11.

To]i portaltoii pentru prun, \nscri[i \n lista oficial`, suntportaltoi ob]inu]i [i omologa]i \n Romnia.

Portaltoii generativi pot fi \mp`r]i]i \n 3 grupe dup` aparte-nen]` [i anume:

a) Grupa portaltoilor proveni]i din corcodu[, ce apar]in specieiPrunus cerasifera Ehrh: Corcodu[ (amestec de biotipuri), Mirobolandwarf, BN4Kr [i Mirobolan C5.

b) Grupa portaltoilor proveni]i din prunul european, ce apar]inspeciilor Prunus domestica L. [i Prunus insititia Juss: Ote[ani 8, BN 68, P. F. Buburuz, P. F. G`lbior, P. F. Renclod verde F, P. F. Ro[iorv`ratec, P. F. Scoldu[, P. F. Voine[ti B.

c) Grupa portaltoilor proveni]i din porumbar, ce apar]in specieiPrunus spinosa L: Porumbar de Ia[i.

264


a) Portaltoii proveni]i din corcodu[Corcodu[ul (Mirobolanul) (Prunus cerasifera Ehrh). Este un

portaltoi \nzestrat cu o mare capacitate de adaptare la principaleletipuri de sol [i reprezentat prin numeroase ecotipuri, dintre care celecu fructe verzi [i galbene sunt mai rezistente la ger [i secet`. Smburiise procur` u[or, cost` pu]in, au o facultate germinativ` bun` [i daupuie]i viguro[i \ntr-un procent ridicat.

S-a constatat c` se ob]in un num`r mai mare de puie]i [i pomialtoi]i de prun \n cazul folosirii ca portaltoi a corcodu[ului cu fructero[ii, fa]` de cel cu fructele galbene (A. Liacu, O. Tudosescu, 1958).

Corcodu[ul este un portaltoi de baz` pentru prun. |n cmpul Ipuie]ii cresc viguros [i au afinitate bun` cu majoritatea soiurilor deprun, cu excep]ia soiului Tuleu gras. |n cmpul II al [colii de pomi,\n`l]imea altoilor variaz` \ntre 131 cm [i 208 cm, iar suma ramurilordin coroan` a oscilat \ntre 421 cm [i 824 cm (M. Mitu, 1961).

Corcodu[ul este folosit ca portaltoi [i pentru cais \n solurilegrele, cu exces de umiditate. Pomii sunt viguro[i, relativ uniformi \npepinier`. |n`l]imea l`starilor de 1 an altoi]i pe 10 tipuri de corcodu[a variat \ntre 160-216 cm (M. Botez, 1962). |n cazul altoirii caisului pecorcodu[, rezultate mai bune s-au ob]inut cnd s-a folosit ca interme-diar prunul Buburuz (D. Pric`, 1973).

Corcodu[ul se poate \nmul]i [i pe cale vegetativ`. Astfel, lasta]iunea experimental` pomicol` East Malling au fost selec]ionatetipurile M-A, M-B, M-C, M-D, iar la sta]iunea de cercet`ri pomicoleGeoagiu a fost selec]ionat un tip de corcodu[ care se \nmul]e[te prinbuta[i (St. Casavela, 1974).

Corcodu[ul este folosit foarte pu]in ca portaltoi pentru piersic [imigdal \n terenurile mai umede.

Folosirea corcodu[ului ca portaltoi este atractiv` pentru pepi-nieri[ti deoarece smburii sunt u[or de procurat [i au un procentridicat de r`s`rire, frunzi[ul puie]ilor este rezistent la bolile specificeprunului, iar puie]ii se dezvolt` bine. Totu[i, se impune recoltarea sm-burilor din planta]ii de seminceri controlate, de la portaltoi omologa]i\n acest sens, care asigur` o mai mare uniformitate [i o mai bun` starede s`n`tate materialului s`ditor. |n ultimii ani au fost omologa]i 3 port-altoi generativi (clone) de corcodu[, ce sunt caracteriza]i mai jos, \nordinea vigorii.

Mirobolan dwarf ob]inut la Institutul de Pomicultur` Pite[ti [iomologat \n anul 1999. Este de vigoare mic` [i nu este infectat deplum-pox. Fructele de culoare galben` se maturizeaz` la jum`tatealunii august. Smburii r`sar foarte bine [i dau puie]i uniformi \n

265

Pepiniera de pomi

[coala de puie]i, iar \n pepinier` nu prezint` simptome de incompati-bilitate cu soiurile Tuleu [i Renclod. |n livad`, pomi din cele dou`grupe nu se dezbin` de la punctul de altoire [i sunt de vigoare maimic` dect altoi]i pe ceilal]i portaltoi. Soiul Stanley altoit pe acestportaltoi poate fi plantat la 4 x 2,5 m cu o densitate de 1000 pomi/ha.Pe solurile nisipoase pomii au nevoie de irigare.

BN4Kr ob]inut la Sta]iunea Bistri]a [i omologat \n anul 2001 estede vigoare mijlocie [i este rezistent la plum-pox. Fructele de culoare ro[iese matureaz` \n luna august, iar smburii r`sar bine [i dau puie]i destulde uniformi \n [coala de puie]i. Puie]ii rezulta]i din polenizare liber`mo[tenesc caracterul de rezisten]` la plum-pox \n propor]ie de 70%.

|n pepinier`, la altoirea cu soiul Tuleu, pomii prezint` defectene\nsemnate la punctul de altoire.

|n livad`, comparativ cu corcodu[ul ob]inut din amestecuri debiotipuri, imprim` soiurilor o productivitate mai bun`.

Mirobolan C5 ob]inut la Institutul de Pomicultur` Pite[ti [iomologat \n anul 1999 este viguros ca semincer, productiv [i liber deplum-pox. Fructele de culoare galben` se maturizeaz` foarte trziu(sfr[it de septembrie) [i pot fi sem`nate direct cu pulp`, din toamn`,\n [coala de puie]i. R`s`rirea puie]ilor este foarte bun`, la fel ca [icre[terea [i rezisten]a la boli foliare.

La altoirea cu soiuri din grupele Tuleu [i Renclod pomii nu sedezbin` de la punctul de altoire \n livad`. Fiind un portaltoi ce imprim`vigoare, este recomandat pe soluri mai s`race sau \n cazul replant`rilor,de asemenea, [i pentru livezi de prun la care recoltarea se face prinscuturare mecanizat`. Intrarea pe rod are loc din anul 4, dar produc]iieconomice se ob]in din anul 5 de la plantare \n livad`.

b) Portaltoii proveni]i din prunul europeanPrunul franc (Prunus domestica). Reu[e[te \n zonele mai umede

[i are afinitate bun` cu toate soiurile de prun. |n [coala de puie]iprunul r`sare mai slab (40-64%) dect corcodu[ul (72-78%) [i are ocre[tere mai lent`. |n cmpul II, pomii altoi]i pe prun franc egaleaz`\n cre[tere pomii altoi]i pe corcodu[, iar \n cmpul III \l \ntrec. |n cazulaltoirii soiului Tuleu gras pe prunul franc, s-a ob]inut un num`r maimare de pomi \ntre 16.450-18.400 buc./ha, dect \n cazul altoirii pecorcodu[ 11.125-12.475 buc./ha. (A. Liacu, [i colab., 1962).

|n Romnia s-au omologat urm`torii portaltoi-franc: P. F. Ro[iorv`ratic - pentru soiul Tuleu gras [i soiuri cu cre[tere mijlocie, \n zonasubcarpa]ilor meridionali. A fost ob]inut la Sta]iunea Voine[ti [iomologat \n anul 1966.

266


P. F. Buburuz - pentru soiuri de vigoare mijlocie, \n zona dealurilordin vest. A fost ob]inut la Sta]iunea Geoagiu [i omologat \n anul 1968.

P. F. Renclod verde F. - pentru zona dealurilor de est [i de sud,pentru soiuri de vigoare slab` [i mijlocie, fiind apreciat mai ales pen-tru uniformitatea mare a puie]ilor. A fost ob]inut la Institutul dePomicultur` Pite[ti [i omologat \n anul 1976.

P. F. Voine[ti B. - pentru zona subcarpatic` meridional`, [i soiuride vigoare mijlocie [i mare. A fost ob]inut la Sta]iunea Voine[ti [iomologat \n anul 1976.

Ote[ani 8 - ob]inut la Sta]iunea Vlcea [i omologat \n anul 1980.Imprim` soiurilor altoite vigoare cu circa 40% mai redus` dectcorcodu[ul. Pomii necesit` o agrotehnic` corespunz`toare. Este bineadaptat la solurile grele, \ns` drajoneaz` puternic.

P. F. G`lbior - ob]inut la Universitatea din Ia[i [i omologat \n anul1984. Este foarte sensibil la plum-pox.

BN 68 - ob]inut la Sta]iunea Bistri]a [i omologat \n anul 2001.Este rezistent la ger [i exces temporar de umiditate. Semincerul estepar]ial autofertil. Smburii au o bun` germina]ie de 62%, iar puie]iisunt uniformi. |n livad` imprim` soiurilor vigoare mijlocie [i produc-tivitate.

Prunul franc Soiul Scoldu[ se comport` bine ca portaltoi piticpentru prun, fiind recomandat pentru livezi intensive [i superintensive.

|n ]ara noastr` s-au \ntreprins studii pentru stabilirea tehnicii de\nmul]ire vegetativ` a prunului, precum [i pentru crearea unor tipurivegetative. Astfel, s-au selec]ionat tipuri de marcote apar]innd soiurilorde prun G`lbioare [i Vinete romne[ti (A. Liacu, 1969), iar la Sta]iunea decercet`ri pomicole Geoagiu a fost creat tipul P. 1. 2-60 (St. Casavela).

Prunul franc, folosit ca portaltoi pentru cais pe solurile maiumede, imprim` acestuia un ritm mai slab de pieire prematur` [i odurat` mai mare de via]`. |n pepinier`, cai[ii altoi]i pe prun cresc mailent [i au vigoare mai slab`. Se recomand` ca altoirea caisului pe pruns` se fac` sub coroan`, la \n`l]imea de 60-80 cm de la nivelul solului.

c) Portaltoii proveni]i din porumbarUn singur portaltoi din aceast` grup` a fost ob]inut la Institutul

agronomic Ia[i [i omologat \n anul 1984 sub denumirea de Porumbar deIa[i. Este rustic [i rezistent la ger [i secet`, adaptat la o gam` variat` desoiuri, \ns` nu s-a r`spndit prea mult deoarece soiurile altoite drajonea-z` puternic \n livad`, \ngreunnd lucr`rile de \ntre]inere a solului.

Portaltoiul imprim` vigoare mic` soiurilor, pomii din soiul Stanleyputnd fi planta]i \n livad` la densitatea de 1.250 pomi/ha (4 x 2 m).

267

Pepiniera de pomi

Portaltoii vegetativi ob]inu]i au o r`spndire mai restrns`deoarece se \nmul]esc prin buta[i verzi sau lignifica]i care necesit`anumite dot`ri tehnice de care majoritatea pepinierelor nu dispun.

Patru din cei 5 portaltoi omologa]i sunt selec]ii clonale de cor-codu[, iar unul de prun european.

Portaltoii de corcodu[, omologa]i [i recomanda]i, prezint` urm`-toarele caracteristici principale:

Corcodu[ 163 ob]inut la Sta]iunea Geoagiu [i omologat \n anul1978, se \nmul]e[te att prin buta[i verzi ct [i lignifica]i. Procentulde \nr`d`cinare oscileaz` \ntre 50 [i 65, \n func]ie de epoca de but`[ire[i biostimulatorul folosit.

Buta[ii au o cre[tere corespunz`toare dup` plantare. Pomii dinsoiurile grupei Tuleu [i Renclod nu prezint` defecte \nsemnate lapunctul de altoire.

Pomii sunt mai uniformi, att \n pepinier`, ct [i \n livad` [i \ncazul cnd se altoiesc soiuri de piersic, comparativ cu altoirea pepuie]i de corcodu[ unde apar exemplare cu grade diferite de compati-bilitate, de la bun` pn` la lips` de compatibilitate.

|n livad`, vigoarea imprimat` pomilor este mare, productivitateabun`, iar pomii sunt bine ancora]i \n sol [i nu solicit` sistem desus]inere.

Miroval, ob]inut la Sta]iunea Vlcea [i omologat \n anul 1998. Seremarc` prin rezisten]` la ger, adaptabilitate pe soluri argiloase, [iimprim` soiurilor altoite \n livad` vigoare mare, productivitate ridica-t` [i chiar o influen]` pozitiv` asupra m`rimii fructelor unor soiuri,mai ales \n anii cu supraproduc]ie (ex. Centenar). Intrarea pe rod areloc din anul 4, dar produc]ii economice se ob]in din anul 5 dup`plantare.

|n pepinier`, buta[ii lignifica]i \nr`d`cineaz` \n propor]ie de85%, iar \n [coala de pomi, dup` altoire, se ob]in produc]ii mari depomi [i de calitate.

Mirobolan C5 ob]inut la Institutul de Pomicultur` Pite[ti [iomologat \n anul 1999 [i ca portaltoi vegetativ. Se remarc` prin ace-lea[i caracteristici pe care le imprim` pomilor altoi]i ca portaltoigenerativ, dar pomii au o uniformitate mai mare, att \n pepinier` ct[i \n livad`. Piersicul altoit pe portaltoiul vegetativ d` rezultate foartebune, putnd fi plantat pe soluri mai grele. Nectarinele \ns` au ocompatibilitate bun` la altoirea pe corcodu[.

Portaltoiul se \nmul]e[te prin buta[i verzi [i lignifica]i. Buta[ii\nr`d`cineaz` foarte bine, dep`[ind 85% [i au o cre[tere corespunz`-toare planta]i \n cmpul I al [colii de pomi.

268


Defectele de afinitate cu soiurile din grupele Tuleu [i Renclodsunt ne\nsemnate [i f`r` consecin]e ulterioare \n livad`.

BN4Kr a fost ob]inut la Sta]iunea Bistri]a [i omologat \n anul2001 ca portaltoi vegetativ. Imprim` acelea[i caracteristici soiuriloraltoite ca [i portaltoiul generativ, dar pomii sunt mai uniformi.

|nmul]irea lui se poate face prin buta[i lignifica]i. Rezisten]apuie]ilor proveni]i prin \nmul]irea vegetativ` fa]` de plum-pox este de100%, iar la puie]ii ob]inu]i din polenizare liber` este de 70%.

Ote[ani 11 este singurul portaltoi vegetativ ob]inut la noi la Sta-]iunea Vlcea [i omologat \n anul 1987. Se \nmul]e[te \n scopuri experi-mentale, pe scar` restrns`, deoarece pepinierele nu sunt dotate cores-punz`tor pentru a-l \nmul]i. La \nmul]ire se folosesc buta[i lignifica]itrata]i cu biostimulatori, ob]inndu-se circa 50% buta[i \nr`d`cina]i.

|n livad` acest portaltoi imprim` soiurilor altoite o vigoare decre[tere mijlocie [i uniformitate. Este bine ancorat \n sol [i drajoneaz`pu]in. Se preteaz` pentru soluri argiloase unde intr` pe rod \n anul 4de la plantare.

13.5.4. Portaltoii caisului

Pn` \n momentul actual \n ]ara noastr` nu au fost omologa]iportaltoi vegetativi pentru cais.

Portaltoii generativi pentru cais, \nscri[i \n Catalogul oficial dinanul 2004 sunt: caisul franc, zarz`rul, corcodu[ul cu intermediarBuburuz, Albe mici, Constan]a 14 [i Constan]a 16. de asemenea caportaltoi pentru cais mai sunt recomanda]i [i portaltoii pentru prun P.F. Buburuz [i P. F. Renclod verde F.

Aten]ie deosebit` trebuie acordat` portaltoilor utiliza]i pentrualtoirea soiurilor de cais, datorit` faptului c` \n ultimul timp au fostomologate pe plan mondial o serie \ntreag` de soiuri valoroase darcare nu au o compatibilitate bun` cu portaltoii dect atunci cndace[tia apar]in tot speciei de cais. |n ]`ri mari cultivatoare de cais cumsunt Fran]a, Spania, Italia, situa]ia era cunoscut` mai demult deoarecesoiuri cu valoare calitativ` a fructului, avnd mare extindere \ncultura comercial`, cum sunt: Monqui, Rouge de Roussillon, Caninopun astfel de probleme similare cu grupa de prun Tuleu de la noi.

Sortimentul vechi de cais di Romnia nu punea astfel deprobleme, dar \n sortimentul nou au \nceput s` apar` probleme decompatibilitate la altoirea pe prun sau pe corcodu[ ex. soiul CR2-63 (I. Du]u, 2002).

269

Pepiniera de pomi

Folosirea intermediarului de prun Buburuz pentru altoireasoiurilor de cais se recomand` doar pentru faptul c` \n zonele cu iernimai aspre, trunchiul pomului este mai rezistent la ger. Gradul decompatibilitate la altoirea caisului direct pe corcodu[ este acela[i ca laaltoirea pe prun. Dintre portaltoii de prun recomanda]i pentru caismai folosi]i sunt P. F: Renclod verde F [i Albe mici.

Principalele avantaje ce le aduce altoirea soiurilor de cais peportaltoii de prun men]iona]i constau \n rezisten]a sporit` la ger [i pesoluri grele cu exces temporar de umiditate.

Albe mici, portaltoi generativ de prun, care apar]ine speciei deprun european Prunus insititia, omologat \n anul 1991 ca portaltoi ge-nerativ pentru cais de Sta]iunea Bihor. Semincerul este autofertil (31%),are vigoare mare [i rezisten]` la ger [i secet`. D` posibilitatea cultiv`riisoiurilor de cais altoite pe el, pe soluri argiloase cu un con]inut \n argil`de pn` la 40%. Att produc]ia de puie]i STAS \n [coala de puie]i, ct [irandamentul \n pomi altoi]i, comparativ cu corcodu[ul cu fruct galbensunt superioare. La fel [i produc]ia de fructe \n livad`.

Zarz`rul, denumire ce \nglobeaz` biotipuri de cais cu fruct mic,aflate \n stare semicultivat`. |n general puie]ii de zarz`r nu pun pro-bleme de compatibilitate la altoire cu soiuri comerciale de caisdeoarece apar]in aceleia[i specii botanice Armeniaca vulgaris Lam /Prunus armeniaca L. Smburii mai mici dect cei ai soiurilor de caispermit folosirea unor cantit`]i mai mici la sem`nat \n [colile de puie]ipentru aceea[i suprafa]`. |n livad` zarz`rul imprim` soiurilor altoiterezisten]` la secet`, compatibilitate bun` [i absen]a drajonatului. Estesensibil la exces temporar de umiditate [i la soluri grele, reci.

Caisul franc cuprinde puie]i ob]inu]i din smburii unor soiuricomerciale cu o bun` capacitate de r`s`rire. Ace[ti smburi sunt co-lecta]i de obicei de la fabricile de prelucrare industrial` a caiselor.

Constan]a 14, omologat \n anul 1997 de Sta]iunea Constan]a esteun portaltoi selec]ionat dintr-un biotip de zarz`r, fiind semiviguros, curezisten]` la ger, la \nghe]urile trzii de prim`var` [i la boli. La 1 kg intr`850 smburi cu o r`s`rire bun` \n [coala de puie]i de 68,2% [i cu ouniformitate mijlocie de 85,2% puie]i STAS. Compatibilitatea la altoire cusoiurile comerciale de cais este foarte bun`, iar \n livad` pomii nu drajo-neaz`, au o \nr`d`cinare bun`, de vigoare mijlocie [i sunt productivi.

Constan]a 16. Portaltoi omologat \n anul 1997 de Sta]iuneaConstan]a imprim` soiurilor altoite precocitate de rodire [i vigoare maimare dect Constan]a 14. Smburii sunt mai mari dect ai portaltoiuluisus men]ionat, la 1 kg intr` 650 buc., procentul mediu de r`s`rire estemai bun de 71,1%, la fel ca [i uniformitatea de 87% puie]i STAS.

270


Pentru solurile uscate [i cu con]inut mai mare de calcar, cei maiutiliza]i portaltoi sunt puie]ii franc de cais. Pe solurile fertile sefolose[te mirobolanul sau corcodu[ul, selec]iile Mirobolan 29 C,Corcodu[ 163, portaltoii de prun P. F. Buburuz, Ote[ani 8, Albe mici,Mariana GF 8-1, Brompton, Saint Julien, piersicul franc selec]ia GF305 [i Nemaguard, precum [i migdalul.

Ob]inerea puie]ilor portaltoi de zarz`r, corcodu[, prun etc.,altoirea acestora, formarea pomilor nu prezint` particularit`]i deose-bite fa]` de celelalte specii. La formarea coroanei \n cmpul II suntnecesare \ns` interven]ii pentru ob]inerea de unghiuri de ramificaremai mari.

13.5.5. Portaltoii piersicului

|n cultura piersicului sunt folosi]i portaltoii generativi: piersicfranc din soiuri [i popula]ii locale cu coacere trzie, De Balc, Oradea 1,P1s, T16, Tomis 1, Tomis 79, Tomis 28, Tomis 39.

Portaltoii vegetativi: Adaptabil, Miroper.Portaltoii generativi:Piersicul franc (Persica vulgaris L.) este cel mai bun portaltoi

pentru cultura piersicului, \n soluri mijlocii, u[oare, adnci, permeabile,calde, cu reac]ie neutr` sau acid`, situate \n zone cu climat moderat. |n[coala de puie]i piersicul are capacitate bun` de r`s`rire (70-80%) [icre[te viguros. Datorit` sistemului radicular bogat ramificat, piersiculimprim` pomilor o cre[tere uniform` [i destul de viguroas`. Piersiculfranc este recomandat ca portaltoi [i pentru cais, \n zona nisipurilor dinsudul Olteniei. Folosit ca portaltoi pentru migdal, \n zone secetoase,imprim` acestuia o cre[tere mai \nalt` \n cmpul II al [col

Pomicultura-Generala semestrul 2

Documents

Transcript of Pomicultura-Generala semestrul 2