AJIUI X X I X . B L A J , Miercuri 16 Aprilie 1919. Numărul 7 9 — 8 0 .

ABONAMENTUL.

ţfo.%aft> cor. (60 lei)

*/, a n 40 „ (30 Iei)

»/t a n 20 „ (15 Iei)

O l u m 7 „ ( 5 lei)

( J n n r . 30 fii. (25 b a n i )

• O

I N S E R T I U N I .

U n şir g a r m o n d : oda tă 1 cor., a d o u a şi a treia oară 80 fii.

M a n u s c r i s e s u n t a se t r i m i t e la Redac ţ ia

„ U N I R I I " B l a j . • •

Z I A R f l f l Ţ î O ^ A L i — A P A R E Z I L N I C .

R e w i i şcolari. Do«pre multe l u c r u r i buna şi

frumoase se r iu z i a re l e , d a r de ­spre revizori, d e s p r e educa ţ ie , cual i lcaţ ia Jor s e r i u foar te pu ­ţin p r ' e ă ei n ' a r fi cei d intâ iu dela cari a t â r n ă c r e ş t e r e a şi educaţia.

U n revizor — înzes t ra t cu toa te însuşiri le unu i bun peda ­gog, cu o cu l tu ră supe r ioa ră , oare ştie nu numai impune , d a r pr in însuşiri le lui ş t ie a a p r e c i a o muncă cinst i tă , a da sfaturi părinteşt i învă ţă tor i lo r , ai ambi ­ţiona; şi insufla r e s p e c t pen t ru car ie ra , c a r e e una din cele mai spinoasă: — e buso la fără care mar ina ru l nu p l eacă la d r u s .

Cârma, — c ă r e i c â n t ă m azi o s a w l e , — an de an ne punea revizori noui , ca r i de eari mai pre t i t t s iv i şi bietul învă ţă tor de cu fcună v r e m e a l e rga să vadă p e roul mons t ru , s ă p leca lui ca rettia la suflarea vântului , \vt 4 mândra şi cu z imbet bat­jocoritor, îş i s p u n e a p r o g r a m u l arşii. dy\ ură. ş i ca r ica tur i p e -isiţggjerc*, de la împl in i rea c ă r o r atâ?& subs i s t in ţa b ie tului învă-ţătR.

Dar pe când te dep r indea i cu mo ţu r i l e unu ia , ia tă se prez in tă celilalt, c a r e t r a g e o dungă pesve ideile a n t e c e s o r u l u i şi în-ceie cu r e g u l i ş i ma i d r a c o n i c e , ş i min\ î n v ă ţ ă t o r î n c e p e a i a r ă ş d in in te .

Ha c â n d exis tă aces t g lob pănân tesc , o s p e c i e mai urî tă , r m b ru ta lă , — o, î n t r e c e a mul t pe a a d a m u l u n g u r , — n 'a făcut D u a n e z e u , c a r e e ra capab i l ă a t e bate nu numa i cu paragraf i i , ba chiar şi cu pa lma.

De aceas tă h id ră s'a s cu tu ra t bietul glob, i a r noi învă ţă to r i i s ă ae facem c r u c e ca după un v i s urât.

Ce dator in ţă au rev izor i i ? Sâ v iz i teze şcoa la b a r ă a i o-

da;-.ă la an , ca să se conv ingă d e s p r e m e r s u l învă ţământu lu i , s ă dea sfaturi învă ţă tor i lor , a lăuda pe ce i di l igenţ i , să doje-n e s s c ă pe cei r en i t en ţ i ; să dea s l f ţăranilor, iar ca p e r s o a n ă •cryta, s ă i a p a r t e ac t ivă

la toate adunăr i l e învă ţă toreş t i , unde pr in p re l ege r i , d iser ta ţ i i să-i ţ ină în cu ren t cu noi le pr incipi i pedagog ice . Să fie un a p ă r ă t o r a d e v ă r a t a l învăţă to­rului , la c a r e l inguş i rea să nu a jungă . Să fie conşt iu de che ­m a r e a lui, să nu se apr indă , când într 'o ş c o a l ă n ' a r fi p r o ­g r e s cum ar t rebui , fără să caute mot ivele neg l igen ţe i şi să le saneze .

Recru ta ţ i d in t re învăţă tor i ,

| ca r i a u cel puţin 15 ani de se r ­viciu şi un t r ecu t c inst i t r o ­mânesc , înzes t ra t cu p raxa vieţii şi cu o bună duzină din şt i in­ţe le p e d a g o g i c e ; — apoi din profesor i p r e p a r a n d i a l i . Să fie

! t r ecu ţ i de 32 de ani . ! Ar fi foar te f rumos , dacă în-: vă ţă tor i i din fiecare j ude ţ a r

a lege câ te un candidat , — se j sub în ţe l ege , că a legerea să nu

fie înfluintată de factori ex t e rn i \ c e e a c e numai s t r ica poa te — j şi apoi să-1 p r o p u n ă Consi l iului j d i r igent s p r e a p r o b a r e .

P e astfel de rev izor i învăţă-t o r imea i-ar vedea cu d r a g şi a r fi scuti tă de frică, c â n d a r ba te la usa rev izoru lu i .

H G . P .

Români, subscrieţi la împrumutul naţional

La dor in ţa expr imată din mai multe părţ i , Consil iul Dir igent , Resor tu l finanţelor, a dec is , ca să mai ţ ină desch isă s u b s c r i p -ţ iunea la împrumutu l na ţ iona l până la Dumineca Tomei, adecă până la 27 Aprilie st. n. a. c.

S'a ce ru t anume , ca să se p r o l u n g e a s c ă aces t termin, d e ­oa rece , u r m â n d să rbă to r i l e P a ş ­t i lor , conducă to r i i s a t e lo r n o a ­s t r e vo r avea pr i le j să lămu­r e a s c ă poporu l a supra foloaselor împrumutu lu i naţ ional şi să-1 îndemne, să-ş i p laseze bani i săi în a c e s t î m p r u m u t .

Reso r tu l finanţelor a ap rec ia t dor in ţe le e x p r i m a t e şi dupăce împrumutu l na ţ iona l se face a p r o a p e exc lus iv în in t e re su l ţ ă răn imei noas t r e , a p ro lung i t

t e rminu l subscr ip ţ iune i . Nu ne îndoim, că conducă to r i i s a t e l o r îşi vo r face da tor in ţă şi ţ ă r ă ­n imea noas t ră îşi va p lasa su­me le de co roane , de ca re dis­pune, în î m p r u m u t u l na ţ iona l .

E t impul s u p r e m să facă aceas ta , d e o a r e c e după toa te semne le , p re ţu l co roane i va s c ă d e a to t mai mult .

In E lve ţ i a deja nici nu se mai p r i m e s c co roane le , i a r în Au­str ia , unde c i r cu l ă coroana , cine v r ea să c u m p e r e mărfur i , ca să le ducă din Aus t r i a în a l te păr ţ i , t r ebue să p lă tească în bani s t r ă in i : în franci, lei, l i r e e t c , deoa rece pen t ru astfel de cum­pără tu r i de m â r t u r i co roane l e nici în Aus t r ia nu se mai p r i ­mesc .

Ce d o v e d e s c toate a c e s t e a ? P .vedesc , că c o r o a n a s'a r e d u s şi mai mult , decâ t e r a a tunci , când s'a începu t subsc r i e r ea la împrumutu l na ţ iona l .

Aceas ta fiind s t a rea l u c r u ­r i lor , de bună seamă o s c ă d e r e a c o r o a n e l o r vor u r m a în s cu r t ă v r e m e şi la noi .

F a c e m dec i a tenţ i pe toţi oameni i noş t r i , că numai pr in împrumutu l na ţ iona l îşi pot mân tu i c o r o a n e l e , d e o a r e c e a-cest împrumut Sta tu l R o m â n ga ran tează , că îl va r ă s c u m p ă r a In lei , d â n d la rep lă t i r e ce l puţin 50 lei pen t ru 100 co roane . Nici puţini i co rb i albi. car i m a i s p e r e a z ă o u r c a r e a p re ţu lu i c o r o a n e l o r , a u au mot iv de a se re ţ inea de la împrumut d e o a r e c e pen t ru aceş t i a încă se ga r an t ează r ă s c u m p ă r a r e a împrumutu lu i na ţ iona l după cu r su l (preţul) pe ca r e îl v o r avea c o r o a n e l e la 1 F e b r u a r i e 1923. Astfel, dacă p r in t r ' o even­tua lă în tâmpla ro p re ţu l c o r o a ­ne lo r va fi a tunc i mai mare , subscr i i to r i i îşi vo r pr imi r ep l ă -tir«sa în lei după ace l even tua l c u r s mai urca t .

De î nche i e r e mai t r ebue de aminti t , că banii vă r sa ţ i la îm­prumutu l na ţ i ona l a d u c o d o ­bândă de 5% faţă de d o b â n d a de 2—3% ce sâ dă as tăz i pen t ru depune r i . Un favor d e o -ssbi t p rez in tă Î m p r u m u t u l na ­ţ ional pr in faptul, că se r ep l ă -t e ş t e în v r s m e scu r t ă , a d e c ă

d u p ă pa t ru ani , Ia 1 Feb rua r i e 2923. B o n u r i l e de t e z a u r a le împrumutu lu i n a ţ i o n a l se p o t în t rebu in ţa în t reg i la p l ă t i r ea p a r ţ e l e l o r de pămân t conform p ro iec t a t e i B e f o r m e a g r a r e . Asupra bonur i lo r d e t e zau r se pot r i d i c a împrumutur i de l o m ­b a r d cu p r o c e n t r edus şi e le sunt scut i te de or ice impozit p rezen t sau vii tor .

« 8 8 » 8 8 » ? $ » 8 « 8 8 » » 8 8 8 » 8 # 8 »

Amânarea sinodului arhidiecezan.

In şedinţa conz i s to r i a l ă do Sâmbă tă s'a ho tă r î t , ca t e rmi ­nul ţ inerii s inodului a rh id iecezan să se amâne .

Dăm ord inu l in î n t r eg ime :

Nr . 1 2 4 3 - 1 9 1 9 .

Circular cătră oficiile protopopeşti.

Din mai m u l t e pă r ţ i n i - s ' a expr ima t dor in ţa de-a a m â n a s inodul a rh id iecezan , c o n v o c a t pe ziua de 11/24 Apr i l ie 1919, aflând noi de mot iva tă do r in ţ a ; şi mai având în vede re , că din cauza grelei comunica ţ iun i p r in postă , abea de la p a r t e a s i ­n o a d e l o r p ro topopeş t i ne -au s o ­si t decis iuni le la ob iec te le p e r -t r ac tânde în s inodu l a r h i d i e c e ­zan, şi nici nu pu tem p r e v e d e a , eând ne v o r sos i din toa te p r o ­topopia te le , deş i de ace le d e -cisiuni a v e m l ipsa sp r e a s t a ­bil i definit iv p r o g r a m u l s inoda l şi s p r e a s tudia ma te r i a lu l c u ­p r in s în p rog ram, p r in aceas t a amânăm ţinerea sinodului, convocat prin literile noastre ddto 15 Martie 1919 Nr. 894, până la sfârşitul anului şco~ lastic 191819. T e r m i n u l p e n t r u în t run i r ea s inodulu i îl v o m c o ­m u n i c a de cu bună v r e m e V e ­nera tu lu i C le r a rh id iecezan . Bi ­nevo ieş t e a a d u c e la cunoş t in ţ a c le ru lu i d i s t r ic tua l a m â n a r e a s inodului .

Blaj , din şedinţa cons i s to r ia lă ţ i n u t ! la 12 Apr i l ie 1919.

D r . V a s i l e S u c i u m. p., vicar capitular.

Cetiţi si răspândiţi „ U N I R E k\ ziar naţional cotidian.

P a g . 2 . U N I R E A Nr. 79-80

C o n g r e s u l p r e o j i m e i | r o m â n e , un i te

c u R o m a . C o n v o c a r e .

In vremi le de mari p re face r i j i s tor ice , ce ne-a dat Dumnezeu să le ajungem, s imţim o n e c e ­s i ta te sufletească de a r ă spunde a t â to r dor i r i expr imate în presă şi în consfătuiri par ţ i a le şi con ­vocam prin a c e a s t a în t reagă p reo ţ ime* din p rov inc ia m e t r o ­po l i t ană de Alba-Iul ia şi F ă g ă ­r a ş la congresu l , ce se va ţ inea Miercur i , 14 Maiu 1919, la Cluj In sala festivă din pa la tu l p r e -fec ture i jude ţu lu i , ou u rmă to ru l

Program: 1. Organ i za rea c leru lu i şi ati­

tud inea lui faţă cu vieaţa p o ­li t ică.

2. Autonomia biserici i şi o r ­gan iza rea ei ou i n t r o d u c e r e a e l e - J mentu lu i m i r e a n ; a l e g e r e a mi­t ropol i tu lu i şi ep i scop i lo r şi în­fiinţarea noue lo r ep i scopi i .

3. Misiunea i n t e r n ă a p r e o -ţimii.

4. Educaţ ia v i i toare a c le ru lu i . 5. Rela ţ ia biser ici i cu şcoa la . 6. Chest iuni de adminis t ra ţ ie

b i s e r i cească (cons is toare le şi oapi tulele) .

7. Si tuaţ ia mate r ia lă a p r e o -ţimii .

Cluj , din consfă tu i rea p r e o -ţimii r o m â n e uni te cu Roma, ţ inută la 9 Apri l ie n. 1919.

Dr . El ie Dâ ianu m. p., p ro to -pop-preşed . comite tu lu i o rgan i ­za tor ; Pe t ru S. Simu m. p. c a s s a r ; Ben iamin Rus m. p . pa roh -no ta r ; Ştefan Roş ian , prof. şi sp i r i tua l a l sem. din Blaj , D P . Alexandru Rusu s e c r e t a r gen. la r ezor tu l cu l te lo r Sibiiu, Dr. Zenovie P â -c l i şan , p ro fe so r sem. Blaj, Dr . Vas i l e Cerg izan , p a r o h în C o c ; Dr . V ic to r P o p preo t în Gilău, l o a n Isa ic preo t în F e n e ş u l săs., l o a n P reoup preo t F e l e a c . Dr . Vas i l e Dancu preo t Nădăşe l , A l e x a n d r u Breban p ro top . Baia m a r e , Dr. Vic tor Bojor p ro top . ş i p a r o h Te lc iu , Dr . Dumit ru Man profesor Gher la , I lar ie B o ­r o s p ro topop Dej , Emil Bran p r e o t - p r o t o p o p onor . Dragomi -re ş t i (Maramurăş) , Teofil Cr i şan v i ca r Ha ţeg , N ico lae Z u g r a v p r o t o p o p Lupea i (Jiu), Atanas iu R o ş e a prof. sem. Lugoj , Leon Man pr ioru l mănăs t i r i P r i s lop , l o a n Genţ p r e t o p o p Oradea mare , G e o r g e Maior p r o t o p Şei t in i , Iosif Pa tach i p ro topop Sasar i , Dr . Cons tan t in Pave l p ro feso r Beiuş , G e o r g e P teancu ca teche t O r a d e a mare , loan G e o r g e s c u prof. Beiuş , A l e x a n d r u B r a n c o -v e a n u p a r o h Buşag , Dr . Ale-aandru Cziple prof. Năsăud, Dio-nisiu Vajda p ro top . Bis t r i ţ i .

Notă. Cei ce d o r e s c a lua p a r t e la c o n g r e s , să se anun ţe d in v r eme p e n t r u a se face în ­gri j i r i le de l ipsă pen t ru î n c v a r -

i r a r e . T a x a de un m e m b r u la c o n g r e s (20 cor.) t rebue t r imisă deoda tă cu avizarea , Nepu tân-du - se t r imi te bani pr in postă să poate depune la p ro topopul d is t r ic tu lu i de unde membr i i se v o r anunţa în g r u p şi unde li-se v o r t r imi te şi b i le te le de mem­bri . Bi roul comi te tu lu i de o r ­gan iza re se află în Ciuj, ia ofi­ciul p r o t o p o p e s c (str. J 6 k a i n r . 6).

T o a t e z i a re l e r o m â n e sunt ruga te a lua notă de aceas ta publ icaţ iune, pr in ca r e voim să se cons ide re Invitate cu toată st ima a-şi t r imi te reprezen tan ţ i i l o r la aces t cong re s .

Calvarul dela Sighiştel. — Amănunte senzaţionale asupra barbariilor dela 11 Qctomvrie, 24 Februarie şi 28 Martie. —

Reţ inem dint r 'o co responden ţă a „Pa t r i e i " :

In ziua de 11 O c t o m v r i e 1918 bandiţi i ungur i au încunjura t sa tul . O pa r t e din popula ţ ie p r inzând de ves te s'a refugiat pe d r u m u r i ascunse , ră tăc ind c iasur i întregi pr in zăpadă până în genunch i . P r i n t r e aceş t i a se afla şi p r o p r i e t a r u l fabricei r o ­mâneşt i din Sighiş te l cu nevas ta şi cei doi copi laş i . To t rodul agonisir i i lui, c a r e în t recea suma de 1 mil ion cor . a căzut p r a d ă focului şi lăcomiei jefui­tor i lor . In z iua aceea au fost împuşca ţ i Români i T e o d o r Pele , Maxim Zoica , Ş a n d r u Zoica şi Sofroniu Ba ie .

Sătui de jaf şi de beţia c r imei dela o v reme bandiţ i i s'au r e t r a s şi l iniştea s'a îns tăpâni t de nou. Refugiaţ i i ce se aflau pr in îm­pre ju r imi le comune i s'au în to r s la v e t r e l e lor , ca r i deşi pusti i te îi adăpos t eau to tuş de furia iernii . In 24 F e b r u a r i e bande î n a r m a t e au încunjura t satul din nou . Bieţii oameni s u r p r i n ş i de năva la aceas ta cu g reu ş i -au mântui t v iea ţa a s c u n z â n d u - s e c a r e pe unde a putut . Pan i ca din n o a p t e a aceea de g r o a z ă nu se poa te desc r i e . Bandi ţ i i ungu r i au înch i s pe oameni în p rop r i i l e lor case şi le -a dat foc să a rdă de vii, u rmă to r i l o r : Anisiu Pasca , în vâ r s t ă de 52 ani, Nico lae Ba ie de 65 ani , I leana D r o n c e de 58 ani Zo-r i n c e H a n i ş de 18 ani , Cos tan T u d u e de 56 ani , Vasile Boldor de 62 anî şi Mar iuca Roman de 50 ani. Din aceş t i a nici unul n 'a s căpa t cu v iea ţă . Împuşca t ou ocaz ia a cea s t a a fost numai Il ie Pa sca . A p r i n s e au fost şi a r s e până 'n temel i i case le , cu avu t cu tot a le u r m ă t o r i l o r Ioan Pasca , T ă n a s e Boldor , T e o d o r Pe l l s , Cos tan Tuduc , Ilie P a s c a , T a n a s e Ambruş , Mihai Dronoa , Iosif D r o n c a ,

Nicolae Haneş , Mitrea T u d u c , Pascu Baie. P a s c u Han i ş , F l o a r e a Haniş , Ilie Groza şi Atanas ie Toade r . Dela alţii ale c ă r o r gospodă r i i au fost c ru ­ţate, au s to r s f rumoasa sumă de 66,280 cor. Încă rca ţ i de prăzi s'au r e t r a s apoi vitejii lăsând în u r m ă cea mai înf iorătoare pr ivel iş te .

P robab i l însă j idovi i nu s'au putut odihni , o n prăz i le Ungu­r i lor s'au fost epuizat, căci în noap t ea de 28 M a n i e năvă l i r ă ia r a supra satului cu furie şi mai apr insă . Veniau dela fa­br ica din Luncă . De data a-ceas ta au c u t r e e r a t satul um­blând dela casă la casă. Au împuşca t 17 inşi : 4 bărba ţ i , 8 femei şi 5 copi i . Din t re a-eeş t ia 14 au şi muri t .

In u r m a aces to r ştiri d u r e ­roase , nedumer i ţ i ne punem în t r eba rea : Sătui sunt o a r e j idovi i din Sighiş tel de s â n ­gele r o m â n e s c o r i pre t ind dela s lugi le lor tot alte şi al te

v i c t ime : Noi ca r i le-am putea veni în ajutor bieţi lor fraţi năpăstui ţ i s tăm şi a ş t ep tăm c'o pacientă adorab i lă , ca b les ­temata s tavi lă ce ne despar t e să cadă dela sine. Sun tem po­por blajin, popor de o rd ine , da. E frumos, înăl ţă tor , ch i a r să cons ta ţ i de sp re t ine una ca asta. Dar există în firea p o ­p o a r e l o r isbucnir i , ca r i anumi te momen te din vieaţă le şi p r e ­t ind în mod imper ios şi car i to tdeauna duc mai r e p e d e la scop . Noi însă c e r e m cu pol i ­teţă, aş teptăm. — Până c â n d ?

E. P.

8 8 8 « 8 S 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

In faţa sinodului arhidiecezan.

Păr . p r o t o p o p I. Maior în Nru l 64 al „Unir i i" a ra tă cum ar dor i D s a şi preoţ i i dela Aiud, să se rezoa lve afacer i le , ce sunt p r o p u s e pent ru s inodul a rh id ie-eezan. Desch izându-se pr in a-ceas ta d iscuţ ia în publ ic i ta te î nd ră snesc a-mi expune şi eu p ă r e r e a In u r m ă t o a r e l e :

1. Alegerea de Metropolit, cum o con templează Sfinţia Sa e foarte nefavorabi lă Arhidie-cezani lor , ca r i sunt mai i n t e r e ­saţi la a cea s t a a l ege re . După p ă r e r e a Sf. Sale Arhid ieceza a r avea la a legerea de Metropol i t 138 a lega tor i , iar d iecezele a r avea 180 a legător i .

A ş a d a r nici in caz, că toţi a legă tor i i Arhidiecezei a r fl pen t ru aoeeaşi pe r soană , nu a r pu tea r id ica la s caunu l m e t r o ­pol i tan pe uel dori t . Sf. Sa apoi uită de preoţ i i , car i sunt apl i ­caţi la oficiile din g remiu , oari încă a r fi vrednici să c o n c u r g ă pr in vre-un de lega t — doi la a l ege rea Metropol i tu lu i .

P ă r e r e a mea e, câ se impui o o rgan iza re bisericească a democra t i că , să se dea şi n r en i lo r d rep t a concurge! a l e g e r e a Capi lor biserica! S inoade le mixte arhi—şi di c e z a n c întruni te în sinoai mixte p rov inc i a l e să aleagă p e Mit ropol i t şi pe Episcopi.

2. Nu cred , că pr in concin ge rea c red inc ioş i lo r la conplt t a rea parohi i lor s'ar Introdu co rup ţ iune ş i s imonie. Ordin r ia tu l d in t re concurenţ i să pro pună sp re a l ege re pe trei diitr ec i mai v redn ic i şi dintre ace:: trei poporu l să a leagă pe ctl pe c a r e II va c rede mai boi Concu ren ţ i l o r să nu- l e fie p«| mis a umbla la corteşi t —nit] d i rect , nici ind i rec t . — In COM t r a a leger i i să se poată inaiii r e c u r s atât din par tea cred» cioşi lor , cât şi din partea coi cu ren ţ i lo r .

3. Diecezele să-şi aioă semil nari i teologice , peHtruca Eppi să poa tă înşiş i îngri j i dc cri] ş t e r e a v i i tor i lor p reo ţ i . In Blaj] sau pe lângă universitatea du Cluj să se r id ice un senini c en t r a l — deosebi t de seminarul a rh id iecezan şi de a l viitoare ep iscopi i de Cluj — In care sil fie t r imişi elevii cei mai distinşii cei *aleşu, (vorba păr. Ciuţii] ca să se poa tă dedica numai s tudi i lor t eo log ice şi să ia dof-to ra tu l în teologie .

4. In ce p r iveş t e dotarea eli-ru lu i , eu c red , că nu poate 1 uniformitate . Dacă nu va putu avea preo t Gl imboaca şi Cal-boru l şi al te paroh i i mici ţi c o m p a c t e , d a r nu va avea Sân-I pe t ru şi P o g ă c e a u a şi alte pa­rohi i m a r i şi împrăşt ia te , carii rec lamă mul tă t rudă şi oboseall Şi cu p r iv i r e la aceas t a afacin a t r a g deoseb i t a tenţ ia celor] competen ţ i , pen t rucă şi indis-cutia re fe r i toa re la congresul p r e o ţ e s c s'a uitat, că nu toatei pa roh i i l e dau de luc ru pe o formă. E u d. e. umblu la Bobe-] teazâ t re i zile şi am mai puţinii c red inc ioş i oa în Făgăraş , undt| u m b l a m numai 5 ceasuri,—iar şeful meu t r ac tua l umblă li Bobotează 4 zile, — alţii poatt şi mai mult. j

5. Şi cong re su l preoţ i lor {r,| or ienta l i a fost pen t ru susţinem] şco l i l o r confes ionale . Trebui] căuta t un modus vivendi , ca si] fie mulţămiţi şi învăţătorii şi asta va fi, d a c ă se va asiguri so lv i rea punc tuoasă a salatelor, c a r i să fie tot a şa de mari cil şi ale învă ţă to r i lo r de stat. -Cantora tu l s â se despartă dt ş c o a l i , da r învăţă tor i i s t fii dator i să d u c ă prunci i de şcoali la b iser ică şi laola l tă cu pruncii sâ a scu l t e s. l i turgie. La aceasta să fie înda tora ţ i pr in lege şi învăţă tor i i de stat . Dacă vre-ua învă ţă to r se p r i c epe şi formeazl cor , să fie r e m u n e r a t pentru asta,

Nr. 7 9 — 8 0 . U N I R E A Pag. 3 .

6. Să se înfiinţeze soc ie ta tea ,S. Unire" şi a c e e a se va în­griji de mi şca rea l i t e ra ră c r e ş ­tină şi de e d a r e a că r ţ i l o r mora le pentru popor .

7. încă în 1910 a m cerut în „Unirea", ca să se îmbună tă ­ţească s t a rea p r e o ţ i l o r penzio-naţi şi a v ă d u v e l o r şi orfani lor de preoţi, e spunând a p r o a p e aceleaşi idei ca şi păr . p ro topop Maior. Preoţ i i să fie da tor i să servească până la neput inţă , da r dacă v reunul devine incapabi l de slujba — t inăr încă, să i-se dea penzia ca şi când ar fi îm­bătrânit în slujbă. To t aşa să purtăm gri je de văduva şi o r ­fanii celui t inăr , ca şi ai celui bătrân. Dacă îmbună tă ţ im soa r t ea preoţilor deficienţi şi a vădu­velor şi orfani lor , să nu ne gândim numai la cei vi i tori , ci să întindem mână de a jutor şi să Îmbunătăţim soa r t ea şi a c e l o r ce au fost penzionaţ i înainte de aceas ta şi a văduve lo r şi orfanilor, ca r i au pr imi t ajutoa­rele tot după decis iuni le s inoa­delor vechi . Să ne gând im, că sunt fraţii noş t r i şi dacă jertfim, să jertfim cu d r a g şi pen t ru ei.

O c t a v i a n P o p a .

.1 I I I .1 l; I I I I I • I I I • I I I I I I I U

Serbarea u n i r e i B a ­s a r a b i e i .

Festivalul d e l a T e a t r u l N a ­ţ i o n a l .

Ziua mare a Unirii a fost s ă r ­bătorită cu un fast deosebi t , eri la orele 4 şi jum., d. a. la Teatrul Naţ ional .

Festivalul a î ncepu t cu Imnul Regal, In tonat de corul tu tu ro r şcoalelor de băeţ i şi fete, din Bucureşti, a c o m p a n i a t de or­chestra minis terului ins t rucţ iuni i publice, condusă de maes t ru l Dinicu.

D. Vasile V. Haneş a rost i t apoi o cuvân ta r e al cărei rezu­mat îl dăm In d a r e a de s e a m ă a serbării dela Ateneul Român .

D. Vladimir Bogos, fost d e ­putat în „Sfatul Ţâr i i" , a d u c e salutul s tudenţ i lo r b a s a r a b e n i la marea s ă r b ă t o a r e a unirei , românismului.

Nici un suflet nu poa te r e ­zista, spune d-sa, în faţa voin­ţei poporu lu i , s in te t i za tă în ideea unirii şi frăţiei.

De a c u m nu se va mai auzi In codrii Basa rab ie i , cân tecu l de jale al a supr i ţ i lo r noştr i români.

Noi, s tudenţ i i b a s a r a b e n i , în această zi de izbândă a sufle­tului r omân e s c sun tem mândr i , că ne-am năs c u t Români şi vom lua par te cu toa tă pu t e r ea la desvol ta rea culturi i r o m â ­neşti spre ţ in ta super ioa re i c i ­vilizaţii.

Să t r ă iască Român ia Mare ,

dela Nistru până la T i s a şi mai depa r t e , pe s t e ho ta re .

D. Ion Ţetu, preşedintele Cer­cului studenţilor din Transilva­nia: T i m p u r i l e Înalţă popoare le . D e a s u p r a mizeriei lor ne îm­b r ă c ă m as tăz i în haine de s ă r ­bă toa re , căci am î n m o r m â n t a t jugur i le asupr i r i lor s t ră ine .

In răsboiul aces t a Românul a a d u s jertfe de sânge peut ru toa te p o p o a r e l e şi pen t ru toa te idealele ce nu erau ale noas t r e . S'au lup ta t frate cu frate şi r ă sp l a t a a fost uni rea de azi.

Basa r ab i a a suferit mult din p a r t e a a supr i to r i lo r şi la pr ima ocazie s'a dec la ra t uni tă cu pa ­tr ia mumă, care a p r lmi t -o cu bra ţe le desch i se .

Uniţi în gândur i , în simţiri şi în fapte n imeni nu ne va p u t e a birui .

D. Tcaciuc, s t uden t bucov i ­n e a n : Ani de zile am a ş t ep t a t z iua unirii şi a venit f rumoasă aşa cum o vedeam în visurile noas t r e .

Basa raben i i au cont r ibu i t la împlinirea unirii şi nume le în­făptuitori lor va fi veşnic în car tea de aur a neamului .

D. C Liţa, din partea stu­denţilor macedoneni. Un veac şi mai b ine , pămân tu l sfânt al Basa rab ie i , a suferit jugul b a r ­bar , al acelora , cari cău tau s'o îns t r ă ineze cu desăvârş i re , ră -p indu- l e graiul .

Şi noi, macedonen i i , am trăi t zile grele. Energ ia poporu lu i a făcut rez i s ten ţa noas t r ă .

Nădă jdu im, că nu vom pieri şi că, într 'o zi ne vom pu tea încălz i la sânul dulcei noas t r e m a m e .

Răsăr i tu l visurilor noas t r e a venit d ţ l a Basa rab ia .

Să t r ă i a s c ă ! D. Pitresca-Joiţa, d o c t o r a n d

în litere, din p a r t e a s tuden ţ i lo r din ţ a r ă : T i m p de un veac şi şase ani, ochii fraţilor noştr i b a s a r a b e n i au fost izvor de lacrimi şi inimile lor o sufe­rinţă, sub împi la rea pre t inş i lor l iberatori .

Mărea ţa zi de 27 Mart ie , zi sfântă a neamulu i românesc , r ămâne , a lătur i de 24 Ianuar ie 1859, o zi i s tor ică a în t regului popor r omânesc .

Vul turul ura lului ce-şi înf ip­sese ghlare le In gâtul fi g ru ­mazul ei, a fost dobor î t de s ă g e a t a a rcuşu lu i român , şi Prutul b l ă s t ă m a t a r ă m a s o s implă expres ie geografică, noi luând Nistrul d rep t hotar .

Ne-om ridica zăgaz la Nistru şi aşa uniţi , cum sun tem în cuget şi simţiri , ne vom face aşa dator ia , încâ t nu zadarn ic să se z ică: „Românul nu piere!"

In t impul discursuri lor , dl mi­nis t ru I. Inculeţ, a fost obiec tu l unei că ldu roase manifestăr i de s impa t i e .

Corul şcoli lor s e c u n d a r e a în -T

tonat apoi , ; P e - a ! nos t ru s t e a g " Corul şi o rhes t ra liceului „Lazăr" sub c o n d u c e r e a maes t ru lu i Ioan C o s t e s c u - b a s a r a b e a n de o r i ­g i n ă — a Intonat „Imnul B a s a ­r a b i e i " compozi ţ ia dlui I. C o s ­tescu , „Tr ico lor" şi „Hora Unir i i" .

Dne le Bârsan , Ana Luca-Moldovanu , C leo -Pan C e r n ă -ţeanu , Eugen ia Ciucurescu , d-ra Măr loara Bârsan şi Măr ia Z im-niceanu şi I. M. Cons t an t inescu , au in te rpre ta t apoi admi rab i l a p o e m ă a unirii da to r i t ă t a l en ­tatului scr i i tor Zaha r i a Bârsan .

( „ D a c i a " ) . Illl|;!|LL|!LL!lllll!L|lll!!LL!llli:ILL>|L!LL!LLLINILL|L!|L!lll|LLLL!|L

D o t a r e a clerului . Cine va negă, că în t recu t

c l e ru l a fost mizerabi l dotat, i a r în p rezen t e şi ma i mize rab i l ? Vredn ic i şi nev redn ic i p r i m e s c în schimbul.. . ch i tanţe i lefuri fa­buloase în compara ţ i e cu c le ru l .

Or i cum a r sta luc ru l una e sigur, că v r e m e a a s igu ră r i i unui trai cinst i t p e n t r u c l e r a t r ecu t şi nu am dori de loc , ca şi res tu l anului 1919 să-1 mai năcăj im tot cu comaraa.

In vede rea s inodulu i a rh id i e -cezan să-mi daţ i voie — Dle Redac to r — să fac une le p r o ­puner i , cari aş dor i să fie d is ­cuta te de membr i i s inodului .

Din 1 Ianuarie / PZ? să ni-se dea plată conform cval i f icaţ ie i n o a s t r e .

P la ta a r fi b ine să se dea toa tă în bani .

Motivez: Peotu l es te şi t r e ­buie să fie lumina lumii şi sarea pământului. In c o n s e ­cinţă t rebu ie să s tudieze p â n ă la m o a r t e . Pen t ru as ta îi t r e ­bu iesc căr ţ i , revis te , z ia re e tc . T o a t e as tea cos tă bani . E drept , că banii se pot p r o c u r ă şi din roadă pământulu i , numai cât , dacă vreai să câştigi banii de lipsă pur tând economie , apoi nu vei mai avea v reme să mai ce­teşti căr ţ i , r ev i s te şi z ia re , ei

' vei fi robu l pământu lu i , deşi — poa te — în senz mai domol numai .

Pământu l să se dea ace lor , c ă r o r a meş teşugul le e a lupta

; cu pământu l şi ca r i au l ipsă I de el.

Şi acuma, în l egă tu ră cu pă­mântul , ceva p e n t r u cei ce fac re forma a g r a r ă .

De ce să se lase u n o r a 200 jug i a r a l to ra să nu Ie a jungă nici 20 s t â n g e n i ? Pen t ru ce o r ­gane le jude ţane nu p o a r t ă gr i jă de aceia , ea r i î n t r ' adevă r sun t l ips i ţ i? — Ii l asă în s p e c u l a Saş i lor , ca r i le zic , că n'au p ă ­mânt pen t ru R e m â n i . Să le dea Român ia mare . E v o r b a de p ă ­mântu l ce s ă r ă c i m e a îl l u c r ă în pa r t e sau a t reia până acuma .

P r iv i to r la do t a r ea în bani a c l e ru lu i sunt de p ă r e r e a , să se dea c le ru lu i 6000 lei la an, cv incvena le de 500 lei şi de fiecare copi l 500 le i anual .

Cam atâta a mai c e r u t un F r a t e . Apoi ce re ţ i dela noi ee veţ i v r e a .

I o n O l t e a n u preot.

De vorbă cu A. S. R. Prinţul Carol Impresii culese din Ardeal. — Ziare oficiale şi ziare de opoziţie. — Trecem pesle linia de demarcaţie? —

Principele ne părăseşte. Ier i s e a r a A. S. Regală a bi­

nevoi t a a c o r d ă o î n t r e v e d e r e d i rec tor i lo r „Renaşter i i R o m â n e " şi „Pa t r ie i " . Poa te pent ru a a ră tă că în t re o r g a n u l oficial şi z i a ru l nos t ru nu t rebuie să existe deosebir i de vede r i fundamen-

j t a le , Alteţa Sa ne-a pr imit în ace la ş t imp.

Senin, afabil, comunicat iv , Pr in ţu l Ca ro l s'a în t re ţ inut co noi, dându-ne des luş i r i le ce le mai s ince re a supra tu tuor în­t r ebă r i l o r p u s e . .

— Ce impres ie V a făcut, Al­teţă, Ardealu l n o s t r u ?

— Cea mai bună posibi lă . De altfel am mai fost la Sibiu, în 1909, cu Rege le şi Regina .

— Aţi fost şi la Arad, Alteţă? — complec tă H o t ă r a n .

— Da, am veni t în 1914 dela Ber l in şi in t r e c e r e a mea s p r e Bucreş t i , m'am opr i t şi la Arad .

— După câ t ne amintim, Vi-s'a făcut o vie manifestaţ ie a tunci .

— O da, zise vese l Alteţa Sa.

Ş i - a c u m am fost ob iec tu l c e l o r mai ca lde manifestaţ i i de s im­patie, nu numai la Sibiiu., ci p re tu t inden i la Alba-Iul ia , Blaj , Orăş t ie şi Să l i ş te .

— Ce impres ie a făcut Blajul a sup ra Alteţei Voas t re — în­t r ebă dl Agâ rb i ceanu .

— F o a r t e bună . Mi-s 'a făeut de altfel o p r i m i r e din cele ma i f rumoase . P . S. Sa E p i s c o p u l Radu a fost p e n t r u mine o r e ­levaţ ie ora tor ică .

— Da, este unul din cei mai de s eamă o r a t o r i ai noş t r i , z ise dl Agârb iceanu — da r Ca ted ra l a din Blaj V a p lăcu t \

— Mi-a a t r a s a tenţ ia p i c t u r a ca tape tesmei .

Reven ind a supra impres i i lo r sa le de că lă to r i e , P r inc ipe l e adaugă : e f rumos Ardea lu l , cu r ându ia l a şi s a t e l e lui f rumoase!

— Aveţi d rep ta te Al te ţă — zisei — păca t , că sate le n o a s t r e , cu case le l o r g reoa ie , înc inse de z idur i mas ive , mai a l e s în

Bag. 4. U N I R E A Nr. 79—80.

săs ime, fac o impres ie ma i puţ in vie , ca 'n ţa ră , unde clă­dir i le sunt mai sen ine , s i s temul de vile...

— Nu uita ref lectă Alteţa Sa — că la noi a l ă t u r i de -o vilă s tă adesea o coc ioabă ; în Ar­deal nu se p o m e n e ş t e aşa ceva. Ardea lu l es te o p e r i i şi a ş t e p ­tăm mult dela dvoas t ră . Ia tă bunăoa ră şi în presă , r e forma t r ebu ie să v ie de -a i c i . P r e s a din Rega t a r e s căde r i , car i d v o a s t r ă de s igu r le veţi evita. Urban i t a tea şi obiect ivi ta tea în polemii le z ia r i s t i ce t r ebu ie să le menţ ine ţ i . La no i mul te z iare t r e c l imita . E s t e c a r a c ­te r i s t ic , da r nu mai pu ţ in a d e ­văra t , că cea mai cuv i inc ioasă gaze tă din Capi ta lă este o ga­zetă opozi ţ ională .

V r â n d să p r i n d a c e s t pri lej mă ad resa i I lus t ru lui o a s p e :

— Ca z iar independen t , am fi avut şi noi să Vă s p u n e m câ t e ceva, da r fiind de faţă f ra te le Agâ rb i ceanu , ni-se im­p u n e o o a r e c a r e r eze rvă .

— Dis t insu l sc r i i to r pro tes tă , zimbind. Cu mult în ţe les , Alteţa Sa ne împacă cu o pr iv i re b i ­nevo i toa re şi a tune i noi cei dela „Renaş t e r ea R o m â n ă " îi ofe­r i r ă m câ teva n u m e r e din z iarul nos t ru şi două b ro şu r i din Cas te lu l din Buia al lui Mihaiu Viteazul .

Fo i l e t ând p r in b r o ş u r a dlui Şofron R o ş e a — Alteţa Sa z ice :

— Regre t , că n 'am mai mult r ă g a z ; a-şi fl c e rce t a t şi aces t l oc i s tor ic .

* Discu ţ iunea luă o altă în tor­

să tu ră , şi ne o p r i r ă m a sup ra s i tuaţ ie i pol i t ice .

— Alteţă Regală , z i s e răm a-p r o a p e intr 'un glas — p c a t r u c e nu t r e c e a rma ta l in ia de de­marca ţ i e , p e n t i u c e mai r ăbdăm, ca dro jd ia omeni re i să ne mă­c e l ă r e a s c ă fraţii, să ne d i s t rugă case le şi avutu l?

Ca c u p r i n s de-o gri je g rea , Pr in ţu l p l e a c ă capul în pământ şi z ice oftând:

— Cunosc tonte ororile, cari s'au săvârşit dar vă rog să fl-ţi cu răbdare. In cel mai scurt timp brava noastră o-ştire o să inaintese. Conside­rente, cari nu se pot discuta acum ne ţin, pentru moment, pe loc. Aveţi toată încrederea, în ceice conduc destinele noa­stre, căci în curând neamul nostru va fl deplin reîntregit.

F ă r ă de voie , p r iv i r i l e noas t r e se fixează a sup ra capului p l in de expres ie al iubitului Pr in ţ .

Acei car i II cunosc numai după fotografii şi n 'au avut fe­r i c i r ea să s tea a p r o a p e de E l nu vo r pu tea avea imag inea Sa adevă ra t ă . Profilul Său fin, at­mosfe ra de in te l igenţă şi subt i lă bunăvoinţă , c a r e - I î ncad rează

capu l blond, nu va pu tea fl r e ­dată de nici o p lacă fotografică.

Din toa tă l ipsa de fast, din mişcăr i le Sa le vii şi nesili te, din vorba neaoşe r o m â n e a s c ă , din toată fiinţa Sa s ince ră se desp r inde un suflet cura t , de­mocra t i c , în ţe legă tor a l d u r e ­r i lo r şi aspi ra ţ i i lor n o a s t r e .

— Regre t , făcu Alteţa Sa, că v 'am făcut să m'aş tepta ţ i . Am avut un mic acc iden t de automobi l la Sebeş , din pr ic ina as ta am zăbovi t . Mi-ar fi p lăcu t să s tăm mai mult de vorbă , da r aşa t rebu ie să ne g r ăb im cu toţii, pen t ru a nu s c ă p a festi­va lu l de a s t ă - sea ră .

Ia p rea jma p lecăr i i dl Ho tă ran aduse vo rba a supra vânatului , ş t i indu-l p a s i o n a t vână tor .

— Plecaţ i neapă ra t mâine, A l t e ţ ă?

— Trebu ie să p lec dimineaţă ca s 'ajung din vreme, la Bucu­reşt i , ca sâ asist la depunerea , j u rămân tu lu i no i lo r e levi ai şcoli i mil i tare , unde vin pen t ru întâia da tă t iner i din toate un­ghiur i le „Românie i Mar i" .

— Păcat , că nu puteţ i r ă m â n e încă o zi Al te ţă — zise i — un pr ie t in vână tor , ne-a spus că V 'as igură de-o victimă...

— Anume? î n t r e b ă Pr in ţul cu r ios . ;

— Un u r s gulera t , c ică s'ar j pl imba pr in munţi i Score i lor , sfidând vânător i i din Ardea l . Poa te i -ar fi dat Alteţei Voas t re se ducă la B u c u r e ş t i pe lângă alte amint i r i şi un t rofeu vână -t o r e s c . De altfel sun tem r e c u ­noscă to r i Al te ţe i Voas t re pen t ru

'; bunăvoin ţa , cu c a r e a ţ i pr imit j pe prez idenţ i i Societăţi i Vână-! to r i lo r Români . I — Sunt pas ionat de v â n ă t o a r e i şi n imenea nu r e g r e t ă mai mul t | deeâ t mine, că t r e b u e să scap Í aces t pr i le j , zise P r in ţu l dân-

du-nc mâna , căci în an t i c ameră Í i aş tepta dl Andre iu Bârseanu , | ca re u r m a să fie p r imi t şi dsa ! în audienţă . ' * ; Am ieşi t din Pa la tu l mi t ro-I pol i tan cu in ima pl ină de mul -| turnire. I n s e r a r e a cobor l se . P e I s t răzi , l umea mişuna . I D. Agâ rb i ceanu z i ce : j — Mare sch imbare a săvârş i t

Dumnezeu . Cine a r fi crezut acum câţ iva ani, că o să găz­duim pe Pr in ţu l Carol în pala tu l Mitropoli tului .

Şi fără să vedem valul de | lume, c a r e venia şi se ducea,

gândul nos t ru se îndrep ta sp r e I adoraţ i i n o ş t r i S u v e r a n i , car i ! n i -au dat R o m â n i a întregi tă şi ! s p r e t inărul Pr in ţ , năde jdea

noas t ră de mâne . („Ren. Română") . A. P. Bănuţ.

Preoţ i ! învăţători! răspândiţi „ U N I R E A P O P O R U L U I " prin.

tre săteni.

Regina Măria la Paris.

Regina Măria a prezidat ş e ­dinţa comi te tu lu i Cruce i Roşi i r omâne .

E r a u de faţă: d. Dechane l , du­cese l e de L u g n e s şi de T r e v i s e , dl Lacour -Gaye t , dna Carnot , dl Leon Bourgeo i s , genera lu l Pe lac ien , dnii I. Bră t i anu , V. An-t o n e s c u etc.

Şedin ţa s'a deschis cu un fru­mos d i scu r s al dlui Deschane l , c a r e a vorb i t de sufer inţe le comune ale Românie i şi ale F r a n ţ e i .

După c â ' e v a cuvinte bine s im-ţite^ ros t i te de dna Lahova ry , doamnă de o n s a r e a reginei , v iconte le de H a r c o u r t a p r e ­zentat Suve rane i omagi i le Crucii Roşi i f ranceze.

Reg ina Măr ia , foar te mişca tă a mul ţumi t p e r s o n a l tu tu ro r aoelora , ca r i s'au in te resa t de Crucea Roşie română .

După masă , reg ina a as is ta t la un c o n c e r t intim dat de cer-eul al iaţ i lor , după c a r e s'a s e r v i t un cea i .

• Seara , dna şi dl V. Antonescu , min is t ru l Românie i la Pa r i s , au dat un p rânz în onoa rea reg ine i şi p r incesc lor . Au luat p a r t e : dna şi dl Pichon, mareşa lu l Foch , ambasador i i I tal iei , Angliei şi Spanie i p r e c u m şi n u m ă r o a s e p e r s o n a g i i po l i t i ce şi d ip lo ­mat ice .

Recepţia dela Primărie. Regina Măr ia a fost pr imită

la o re le 4 d. a. la P r imăr i e . Re­cepţ ia s'a făcut în mare l e salon cu a r cu r i unde s'a oferit suve­rane i un cea i .

Cu aceas tă ocaz ie s'a ho tă r î t ca o s t r adă din Pa r i s să s e n u -measoă : s ' r . Bucureş t i .

La march iza Ganay a fost o recep ţ ie în onoa rea reginei Măr ia şi a p r i n ţ e s e l o r r ega le . A luat pa r t e mul tă lume din elita par iziană.

P r in ţ e sa Bcatr ix , infanta Spa­niei şi s o r a reg ine i Măria , a sos i t la Pa r i s s p r e a p e t r e c e câ teva zile cu suverana .

• • • i i i i i • i • • • i • • i i i • • i • •

Sinodul districtului Sebeş. •

— Aprilie ipip.

S'a ţinut în Sebeşul săsesc, la 1 Aprilie a. c , în t runindu se preoţ imea tractuală în număr aproape complejt. Au absenta t 3 preoţi, împiedecaţ i de funcţii o-ficioase ori bolnavi fiind şi unul fără a indica motiv.

Obiectele puse la ordinea de zi, prin convocatorul oficiului pro topopesc , au fost împărţ i te spre s tudiare la 4 comisii, fie­care din câte 3 preoţi tractuali.

Faptul , că preoţ imea s'a în­trunit în număr aşa de frumos şi faptul, că comisiunile au pre­zentat e laborate şi propuneri, profund studiate, dă dovada de­spre seriozitatea, cu care preo­ţ imea în genere aşteaptă Sinodul arhidiecezan, căruia premerg a-ceste s inoade protopopeşti , şi dela care Sinod arhidiecezan, se aşteaptă aşa de multe hotărîri temeinice pent ru îndreptarea multor neajunse, a căror îndrep­tare şi aşezare pe alte baze mai largi — democrat ice , să pretinde; o p re t inde binele binele bisericii şi vremuri lor noui .

Cum stăm în preajma sino­dului arhidiecezan, şi cum în comisiunile, cari vor prelucra materialul ce se va prezenta a-celui s inod nu ştim să fie Intrat şi din preo ţ imea muncitoare în «cura animarum», cred că ar fi un lucru cuminte , ca hotărîri'ie singuraticelor s inoade protopo­peşt i , mai ales celea asupra obiectelor mai Intemnate , să se treacă şi în publicistică, ca ast­fel membri i sinodului arhidie­cezan, de pe acum să aibă cu­noştinţă cum şi ce fel de ho­tărîri sau luat în fiecare sinod pro topopesc , ţ i eventualele di­vergenţe de păreri să se crista­lizeze şi pe cât e posibil să se unifice.

înşir aci hotărîrile sinodului p ro topopesc din districtul Sebeş, asupra obiectelor mai însemnate:

1. Regularea dreptului de ale­gere şi respect ive de candidare la scaunul mitropoli tan şi celea episcopeşt i , bazându-se pe legea fundamentală, carea e actul U-nirii, să se facă în felul, că can-didarea întrată în uz, în decursul t impului , să se eludeze, făcân-du-se alegere, ca adecă, persoana care a întrunit majoritatea de voturi să fie cons idera tă Mitro­politul (episcopul) ales. La ale­gerea (de Mitropolit) să ia parte voturile arhidiecezei In numărul de cel puţ in până acum, de vreme-ce Arhideceza îşi alege pe episcopul său propriu. Intru cât episcopul arhidiecei e şi Mi­tropolitul provinciei metropoli­tane şi pen t ru asta dar ar con­curge la alegere şi diecezele, nu-mă.' ul voturilor diecezelor să se stabilească de aşa, încât în to­talitatea lor să nu treacă peste terţialitatea voturilor arhidiecezei.

2. Completarea parohii lor să se facă în şedinţele conzistoarelor flenare, cari au să se întrunească în fiecare lună, iar nu prin ciu-didarea Ordinariatului , ori a con-jistorului restr îns , si apoi alegere din partea poporulu i , fiindcă s'ar p u t t â da anză la multe nea­junsuri , cari ar fi în detrimentul atât a bisericii cât ţi a preo-ţimii. Deocamdată mediul nu e de aşa, ca democra t iza rea a-cestei chestii să se săvârşească în toată extenziunea ei.

3. Pentru dotarea clerului să se susţină porţ iunile canonice •de 32 jug . Afară de acestea preoţimea să fie salarizată din visteria statului ca salare în con­formitate cu salarele funcţiona­rilor do stat din clasele şi gra­daţiile corespunzătoare . Lect i -calele, zilele d e lucru şi stola-rele dela botezul pruncilor , •cununii şi înmormântăr i , r eboni -fkate fiind prin congruă , să se sisteze.

In aceeaş vreme, după-ce din zi In zi se simfeşte tot mai mult lipsa locuinţelor b u n e şi cores­punzătoare preoţeşt i , statul să ia asupra-şi ant iciparea speselor recerute pent ru edificarea case­lor şi superedificatelor parohiale în fiecare parohie, cu îndator i rea ca, parohia respect ivă, în decurs <k min imum 30 şi max imum 50 Tini, să amortizeze capitalul an­ticipat, iar până la r idicarea ca­selor şi superedificatelor preotul să fie împărtăşi t de relut de cvartir.

4. Pent ru buna adminis t rare bisericească, capitlul să se În­tregească şi cu preoţi căsătoriţ i ori văduvi ; capitularii şi cano­nicii în genere , fie pe u rma bătrâneţelor , fie pe u rma altor motive să fie t recuţi la pens ie ; conzistorului p lenar să i-se dea mai largă sferă de activitate şi lângă oficiile pro topopeş t i să se instituie capelanii p ro topopeş t i , ca astfel protopopii ne împede -caţi de agendele parohiale să-şi poată vedea de adminis t rarea districtelor.

5. Edarea d e cărţi religioase, morale şt chiar de ştiinţă pen t ru popor , sinodul nu o poa te ac­centua Îndeajuns, cere însă, că după-ce edarea ăstor fel de cărţi să intîmpla numai cu consim­ţământul comisiunei scolastice din centru, în comisia aceasta să în t re numai bărbaţ i , cari să ocupă cu ştiinţa şi cari au pre­gătirea recerută pen t ru a pu tea Intra în acea corporaţ iune.

6. Pent ru augmen ta rea fon­dului de penziune preoţesc , p e care s inodul îl doreşte împreuna t cu cel viduo-orf , pecum fi a-cestea fonduri din celealalte dieceze într 'un s ingur fond pro­vincial, să se susţ ină celea 5 % după întreg salarul preoţesc şi celea 2 % d u p ă starea activei capitalului fructificâtor din par tea bisericilor; fiecare episcop ales Să verse în acest fond odată pentru to tdeauna 5000 cor.; să se crească taxele de până aci a preoţi lor căsătoriţ i , cu ocazia hirotonir i i ; cei celibi s i plat iască b a r e m 500 cor.

Stă îa voie domnilor canonici , ca s i contr ibuie benevol ia acest fond; întru cât vreau să bene­ficieze, sunt supuşi la aceleaş t a x e caşi preoţii cu adausul , că pentru t recut să piât iascâ dife-r inţa.

Ori se va forma un fond central , ori vor r emânea fonduri separate pen t ru singuraticele dieceze, voind statul să creieze fonduri de peuziuni pen t ru ofi­cialii săi, să verse In cassa fon­dului de penziune preoţesc exis­tent ori existente, o sumă egală cu aceeaş sumă, cu carea va contr ibui ia oficialii săi din gra­daţia clasei de pragmat ică în carea va ajunge piaţa preotului .

7. Adminis trarea averilor bise­riceşti să ia altă direcţie. Cassa centr . Capit. şi Esactoratul re-mân, dar să fie conduse de preoţi cu pregătiri speciale în contabil i tate şi de carac ter solid; să se instituie un oficiu de con­trei general peste toate averile bisericeşti, care va fi completa t eu un clerican special pregăti t şi probat , care va avea să in­specteze şi controleze liber orice oficiu de manipulare a averilor bisericeşti ; adminis t rarea fondu­rilor şi fundaţiunilor, contempla tă în feliul de mai sus, să fie su­pusă aprobăr i i conzistorului ple­nar, ca cel mai înalt for.

8. Ca delegat al preoţimii dis­tr ictuale, pen t ru s inodul arhidie-cezan, a fost aclamat On. Virgil H i ţ e g a n , parohul din Şeuşa.

Laudă să cuvine comisiunilor, cari au studiat cu atâta rîvnă toate chestiunile împărţite lor; şi laudă să cuvine referenţilor, Onoraţ i i : Vtrgil Hăţegan, Mihail Hodârueu, Aurel Marcu şi Ioan Becicheri, cari au ştiut să pre-

î zinte în t o a t i lumina conclusele luate de singuraticele comisiuai,

C o r e s p .

<MMMJ* *>•*•> f. *»+*f. *

înfiinţarea i

„ReuniuniiFemeilorRomâne" din urăşte.

La aşezămintele de cultură româneşti din Orăştie, s'a mai adaus una. Damele române din Orăştie adunate la 30 Martie a. c. In sala cea mare a casei oraşului, îndemnate de dorul de-a ajuta şl ele după puterile lor, la Întărirea noului stat român, cu însufleţire au hotărtt înfiinţarea unei Reuniuni a femeilor române, a cărei scop să fie naţional, cultural şi e c o ­nomic.

Programul (planul de lucrare) ce s'a desbătut, e foarte larg şi cuprinde totul la ce f emtea ro­mână are îndreptăţire. Vorbirile ţinute de dna Victoria Dr. Er-delyi şi de dnii: Dr. Octavian Sglimbea.directorul „Ardelenei", Dr. Romul Boca, primar şi Ioan I. lenea, protopop gr.-cat. al Orăştiei, au schiţat şi arătat până în amănunte lucrarea vii­toare a Reuntunei.

O clipă înălţătoare a fost aceea, când s'a hotărît a cere dela M. Sa Regina României

înalta îngăduinţă de a purta reu­niunea numele „Regina Măria" când, dupăce dl locotenent din armata română, Dimitrie Menctu, a descris în eulori vii întreaga lucrare desvoltată, jertfele aduse şi primejdiile la cari s'a expus Majestatea Sa Regina în zilele războiului ţării, întreaga adu­nare sculându-se , a jurat cre­dinţa Dinastiei (Casei Domni ­toare) Române.

După cetirea statutelor şi primirea lor, s'a purces la ale­gerea consiliului (sfatului con­ducător) şi a biroului reuniune!. S'au ales: Prezidentă, dna Vic­toria Dr. Erdily; V.-Prezidente: dnele Victoria Domşa, Anuţa Dr. Vlad, Măria Moţa şi Ade-lina Vulcu. — Secretari, dnele: Aurora Dr. David, Aurora Dr. D o b o şi dnii Dr. Octavian Sgl imbea şi Ioan I. lenea. — Cassieră, dna Ana Vlad. — Con­trolori, dna Ana lenea. — Econoamă, dna Elisaveta Pro-cienchieviciu. Membrii In consiliu, dnele: Hedviga Dr. Muntean, Antonia Branga, Ana Cioca, Lucreţia Rob, Ana S e ­carea, Veturia Păcurar, Ioana Cărpenişan şi daii: Ioan Vulcu, Dr. Romul Boca şi Dr. Con­stantin Sotir.

Avem cea mai bună nădejde, că Reuniunea femeilor române din Orăştie va fi un sprijin în­semnat în vieaţa noastră s o ­cială, şi un ajutor - la cultura noastră, având a spori în mij­locul nostru pornirile curat naţionale şi morale. Femeile române din Orăştie şi jur vor grăbi a se înscrie, ca membre la Reuniune. Numele membrelor se va publica pe rând. („Libertatea") Raportor.

Ordonanţa Nr. 26. din 31 Martie 1919.

Noi Comandantul trupelor din Transilvania pe baza articol 32 şi articol 57 din titlul doi adiţional codul de justiţie mili­tară în interesul siguranţei ar­matei şi apărarea ţărei, ordo­năm:

Pentru întreg cuprinsul Tran­silvaniei conziderat zona de operaţii:

1. Nimeni nu este permis a tipări jurnale, reviste, broşuri, cărţi, afişe de ori ce fel, anun­ţuri, ilustraţiuni, e t c , provenite dela particulari sau instituţii aerecunoscute de acest coman­dament (sau de consiliul diri­gent) fără a se fi obţinut prea­labila autorizaţie a comanda­mentelor militare sau a comen-duirilor de piaţă, respective prin birourile de cenzură.

2. Nimenui nu-i este permis a ridica planuri, schiţe, copii, fotografii, după natura sau după

hărţi fără prealabila aprobare a autorităţilor indicate în articol 1 din această ordonanţă.

3. Coatravenienţii — de b u n i credinţă —- la dispoziţiunile de mal sus atât cei ce au produs la contravenire, cât şi cei eari s'au pretat la executarea lucră­rilor aci prohibite, precum fi cei ce le-au dat numai publi­caţiei sau le vor fi supus cu ­noştinţei altora fără autorizarea prealabilă a comandamentelor militare, se vor judeca şi c o n ­damna fn prima şi ultima in­stanţă de pretorii militari cu închisoare dela 3 luni până la un an sau cu amendă dela 100 la două mii lei.

4. Când faptele de mai sus vor fi săvârşite — cu rea cre-credinţă — în scop de a trăda, spiona sau a atenta la forma de guvernament, culpabilii se vor deferi curţilor marţiale pen­tru a l i -se aplica pedepsele pre­văzute de legile în vigoare, — contravenienţii la prezenta or­donanţă se vor pedepsi nu n u ­mai în caz de prejudiciu m o ­ral sau material pentru stat, ci şi în caz de posibilitatea unui asemenea prejudiciu.

5. Constatarea contravenirilor la această ordonanţă se vor face de pretori, comenduirile de garnizoane şi agenţii sau oficerii de poliţie judiciară.

6. Ordonanţa de faţă se va publica pe cât e cu putinţa tn ziare să afişă în toate comunele la sediul primă­riilor, jandarmeriilor şi preto-ratelor şi se va aduce la o b ­ştească cunoştinţă prin bătae de tobă, — îndeplinirea acestor formalităţi se va constata prin procese verbale dresate de ofi­cerii poliţiilor judiciare respec­tive — această ordonanţă d e ­vine executorie după ce vortrece trei zile libere dela îndeplinirea formalităţilor de sub articolul 6 şi se va aplica numai faptelor săvârşite în urma expirării a-cestui termin.

Dată la comandamentul n o ­stru din Sibiiu 31 Martie 1919.

Comandantul trupelor din Transilvania :

General MOŞOIU, Şeful statului major:

G e n e r a l PANAITESCU,

Pretor: Ltco l PAPLICA.

l l l l l l l I H l n l U I I t l I t l H I U K I I I I I I t l I I I M I I I I H I t t l I I I I t l I t l l I l l t t U I I

Orfel inatul d in Blaj s'a des -chis şi funcţionează, ocrotind

j p e s t e c i n c i z e c i o r f a n i . Toată suflarea românească

să-şi împlinească datoria faţ i de orfanii rămaşi pe urma râs-boiu lu i .

S ă contr ibuim din prisosul nostru, pentru orfelinatul d in Blaj.

D u m n e z e u va răsplăti însut i t .

i nformafiuni. * A d u e e ţ i la cunoşt in ţă celor

cari doresc să fie primiţi la cursul imformativ ' p e n t r u secre­tarii comunal i din oraşul Deva, că în caz de primire se aducă a l imente în natură şi a n u m e : 12 kg. făină de grâu, 6 kl. făină de cucuruz, 2 kg. unsoare , 1 kg . slănină, 30 oauă, cartofi, fasole, şi altele ce pot după putinţă, apoi tacâmuri şi farfurii, albituri şi vesminte de pat. Să fie p re ­gătiţi că cursul eventual va fi prelungit .

Cei interesaţi vor primi incu-noşt inţare telegrafice, ori telefo­nică despre primire ori reieptarc.

Aiud la 5 April 1919. Nr. 1 2 4 6 - 1 9 1 9 . pret .

p . prefect Dr. Ciura. * C a r t e a M a r ţ i a l ă a Divi ­

ziei 7. p r in sent inţe le Nr. 1. şi 4. din 14 şi 15 Mar t i e 1919. a c o n d a m n a t pe individul So lomon F e r e n c din Zălau la 5 ani muncă s i lnică şi pe Sge red i Mozsi din Aghi r i ş ( judeţul Sălaj) la 1 an înch i soare pen t ru faptul de spionaj ce a făcut.

Cur tea Mar ţ ia lă a Diviziei a 6. p e n t r u n e p r e d a r e de a r m e con t raven ţ i e la o rdonan ţ a Nr. 3. a c o n d a m n a t în sen t in ţe l e de 31 Ianuar ie , 7 F e b r u a r i e şi 7 Mar t ie pe indivizi i Lote C o l m a a din Cluj un an înch i soa re , S o ­lomon Aron din Comuna Glod un aa î nch i soa re şi 500 lei amendă , Pop Micloş comuna Vinţul de j o s (judeţul T u r d a ) la 2 ani î nch i soa re si B i n d e r Lajos la 6 luni înch i soa re .

P r e t o r u l Diviziei 2. în in te rva l de la 15—30 Mart ie a condamna t pe individul The i l Adolf din Sibi iu la 2 luni î nch i soa re şi 50 lei amendă pen t ru ofense adusă în pub l i c Majestăţi i Sa le Regelui , i a r pe individul David Maftei din P r e s a c a - d a - s u s la 2 luni înch i soare p e n t r u r e b e ­l iune .

A i u d , la 5 Apri l 1919. Nr. 1267/1919 pref.

p. prefect D r . C i u r a * M e m b r i i a n c h e t e i cari

s'au angajat benevol a lucră planul de învăţământ al unui obiect de învă ţământ pen t ru cursnl pr imar sunt recercaţ i a tr imite lucrările până] Joi după Paşti colegului Romul Boteaan învăţător de stat în Sibiu.

* A l t e ţ a S. R. Prinţul Carol dela Orăş t ie s'a rentors la Sibiiu, de u n d e prin Braşov se va duce la Bucureşt i .

* N u e adevăra tă ştirea lan­sată în Ţară , că Akermanul şi Benderul ar fi fost ocupat de bolşevici.

* D a e a misiunea generalului Smuts nu va avea succes Italienii vor ocupa Budapesta.

* L e n t a a declarat , că ar fi d ispus să înceteze ostilităţile şi renunţă la p ropaganda bolşev ic i , dacă Aliaţii şi-ar re trage imediat t rupele din Rusia. Aliaţii însă nu sunt dispuşi la aceasta.

* A m b a l a t e r n l policlinic din A. Sibiiu îşi va începe funcţio­narea în 14 Apri l ie . Se vor cura gratui t : boalele venerice, tuber­culoza, boale de femei şi copii . Consultaţi i dela 8—10 şi dela 4—6 ore.

* N u se confirmă ştirea despre asasinarea lui Weker le şi a com-panişt i lor săi.

* F r a n c h e t D 'Esperey a ple­cat din Bucureşti la Belgrad.

* I n e d i t u r a «Renaşterii Ro­mâne* a apărut «Castelul din Buia a iui Mihaiu Viteazul* dc Sofroniu Roşea. Cartea este foarte interesantă. Execuţ ia teh­nică admirabilă.

* S â r b i i rechiziţionează în Muntenegru. Presa amer icană şi oficiosul lui Wilson nu vorbesc cu simpati i despre Sârbi .

* J o i a t recută în Budapesta au fost de nou tulburări . Comi­sarul de război Pogâny Iozsef, a trecut la externe.

* A s o s i t la Sibiiu generalul-doctor Vicol pen t ru a face in­specţ ie sanitară.

* 2 6 d e p u t a ţ i croaţi au tri­mis delegaţi la preşedinte le Protici al Sârbiei, cari au decla­rat, că nu sunt pentru dinastia Karageorgevici .

* W i l s o n es te acum depl in sănătos .

* P r i n ţ u l Carol a dat audienţă directori lor de ziar: Dlui Ioan Agârb iceanu şi Aurel P. Banuţiu. dela «Renaşterea Română*.

* G e r m a n i a nu va putea ţ inea t rupe — decât la 50 km. dela malul drept al Rinului .

* G e r m a n i a va fi const rânsă să renunţe la Maroco.

* „ B u r d l a " a ajuns pe m â n a bolşevicilor. Ce şti de nu va ajunge cumva vre-un comisar. Sau poa te la locul u n d e s'ar cuveni...

* M a j . S a R e g i n a H H a r i a l a B r a ş o v . Cetim în »Gaz. Trans.* Majestatea Sa Regina Măria Însoţită de Pr incipesele Elisabeta şi Măria venind din s t ră inătate , va sosi mâine la Braşov.

Augus ta Suverană se va opri 2 ore în oraşul nostru.

Cu însufleţire mare şi iubire neţărmuri tă poporu l O aş teap tă să-şi ara te recunoş t in ţa pen t ru Aceea, care n'a cunoscut obo­seala ca să servească Patria, în războiu lângă bravii ei soldaţi şi la mas* diplomaţi lor atunci când glasul Ei t rebuia să fi* auzit.

O p e r a pe care Majestatea Sa Regina Măria a în t repr ins-o la Paris şi Londra întru sprij inirea revendicări lor noastre naţ ionale şi pen t ru al inarea suferinţelor

ţărei g reu încercată va r ămâne vie nu numai în sufletele noas t re da r şi în Istorie, care li va po­meni cu glorie numele .

Pent ru Braşov e o cinste ne­măsurat de mare , că poate primi şi saluta, el cei dintâi pe Marea şi Nobila Regină la venirea sa către Ţară , după ce Ea şi-a pus tot sufletul în apărarea dreptu­rilor poporulu i românesc de pre­tut indeni .

* U n g u r i i s a t i s f ă c u ţ i . De pe m o n u m e n t u l mi lenar din Dej a d ispărut în t r 'o bună zi pasă rea l egendară a Ungur i lo r , numită T u r u l (adecă \u\-turul) şi făp­tui tori i după o minuţ ioasă c e r ­c e t a r e au fost descope r i ţ i şi puşi la înch isoare . Na tura l , că e rau niş te Români , car i nu mai î ncăpeau de pa se r ea măias t ră şi au t r a s - o jos .

„Keleti Ujsâg" din Cluj ia cu sa t i s fac ţ ie ac t de măsur i le apl i ­cate de genera lu l Necu lcea îm­potr iva răufăcă tor i lo r de na tu ra aceas ta şi constată , că al ta e a r t a şi a l ta poli t ica.

I scă l im şi noi D a r cei dela Cluj a r t rebu i să-şi aducă aminte, că în Blaj , pe „Câmpul l iber tă ţ i i " aveam şi noi un monument , o p ia t ră ne însemnată , da r s c u m p ă tu turor . Şi în t r 'o noap te a fost a runca t ă fn a e r cu dinamită

î m p r e u n ă cu e r u e e a zisă alui I a n c u de d e a s u p r a vi i lor . Atunci a m pro tes t a t , a m denunţa t cazul,, s'a făcut şi vo rbă In dictă asupra a tenta tu lu i . Oficialitatea a in­t r o d u s p r o forma investigaţia, d a r făptui tori i n ic i până azi nu au pu tu t fi descoper i ţ i , deşi ii cunoş t ea cu toţii şi ti cunoştea ch ia r şi comis ia , c a r e investiga. E r a b ine dacă z ia re le din Cluj făceau aprec ie r i l e lo r asupra artei şi poli t icei şi pe vremea,, când s'a d i s t rus s inguru l nostru monument i s to r ic de p e „Câmpul l iber tă ţ i i" .

* T e z a u r u l R o m â n . Din izvorul celjmai bun sunt informat, că t ezauru l Bănci i Naţionale p r e c u m şi al ce lo ra la l t e insti­tuţii şi bănci , c a r i au fost tri­mise la Moscova , se află ÎB perfec tă s iguranţă .

T e z a u r u l n o s t r u e păzit î i pe rmanen ţă de 100 jandarmi şi se află s u b cont ro lu l direct al minis t rului F ran ţe i , în păstrarea că ru ia sunt depuse chei le .

De altfel, şi S ta tu l român are un p e r m a n e n t s e rv i c iu de paza ă l t ezauru lu i şi delegaţi i Româ­niei a r pu tea o r i c â n d să ridice tezaurul sp r e a-1 r eaduee în ţara; însă, din cauza nesiguranţei t r anspor tu lu i se r enun ţă pentr» m o m e n t la aceas ta .

jvţyu j r o u . Crimele bolşevicilor în Bihor.

Ziarul „Renaşterea Română" aduce ştirea îngrozi/ toare, că membrii Conziliului Naţional Român din Oradea^Mare au fost prinşi şi spânzuraţi, la ordinul colonelului Ungur Nebovtcky şi că 2 0 de intelectuali Români din Beiuş şi jur au fost arestaţi.

* Contrarevoluţie în Ungaria?

Din sursă bine informată aflăm, eă din Buda­pesta şi din provincie se semnalează probe sigure de o mişcare contrarevoluţionară. Ţăranii Unguri şi populaţiunea civilă este până la extrem agitată de mersul afacerilor publice. In tabăra bolşevicilo:, pe cum este prevăzut, se înstăpâneşte încetul cu încetul spiritul anarhiei şi al destrăbălării imorale. Acestei împrejurări i-se datoreşte insultarea de către o ceată de marinari al ministrului de războiu Pogâny, cart după unii ar fi fost chiar ucis.

* Simpatia Ceho»Slovacilor pentru Români.

In cercurile politice de aici se discută situaţia grea tn care a ajuns România înconjurată de duşmani. Se crede, insă, că orice evenimente ar urma, Românii vor fnfrânge fulgerile viforului crâacen, ca Întotdeauna şi vor ieşi victorioşi peste toţi. In tot caxul România poate conta pe simpatia cea mai sinceră şi ajutorul cel mai larg al Ceho-Slovaciei.

Numărul cenzurat de: AUREL B. GAJA.

Director: A L E X A N D R U CIURA. R e d a c t o r : Ovidiu Hulea.

T i « n » r o fia fipmîn turti O - K n.at Ain Ría i