PRIMARIA CAPITALEI

DIRECTIUNEA GENERALA TECHNICA

STUDIUASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALEIURMAT DE UN

ANTEPROECT DE LEGEASUPRA

STABILIREI, CONSTRUIREI, DESVOLTAREI $I SISTEMATIZAREI COMUNELORDE

CIINTCIIVAT I_ SFINTBSCTJINGINER DIPLOMAT AL SCOALEI NATIONALE DE PODURI SI SOSELE

POST BURSIER AL ACADEMIEI ROMANE PENTRU STUDIUL EDILITATEI PUBLICE IN EUROPASEFUL SERVICIULUI CADASTRULUI CAPITALEI

zurnsilefeniteprleloalider, Avow 5..tr,e

prwai 5.1.04"us Parry" It efflariifigalifiglas Ireelfi 3713V=Pear, h coshed puose 4.10,13.8121._lhooldsrea "weal Nalro shAdero

Imotaw/ JI/61/414/

TIPOGRAFIA .,JOCKEY- CLUB" ION C. VACARESCU No. 4, STRADA UMBREI No. 4

srevalor

www.dacoromanica.ro

DE ACELA$ AUTOR :

1. Normele de tarifare ale cantitatilor de apa consumata, (brofurd, de 24 pagini ft;Cu 4 figuri, 1912).

2. Controlul vitezei de circulatie a vehiculelor, (brofurd de 22 pag. cu 7 fig., 1912).3. Orasele-Gradini Engleze, (brolurd de 92 pag. en 49 fig., 1913, epuizatei).4. Plusvaluta terenurilor urbane, (broptrd de 14 pay. fi 3 figuri, 1915).5. Parcela si Blocul in constituirea oraselor, (brofurd de 124 pag. ea 92 fig., 1916),Toate aceste publica(ii saint e.rtrase dist Buletinul Soc. Politeenice uncle an first

pnblicale in 1912-1916.

www.dacoromanica.ro

PREINTAMPINARE

.1ceasta lucrare era destinatci sa rcinzaie cunoscula numai iiicerezcl restrans al Administraliei Comunale. Dupe operienta ee antleicut cu luerarile precedents in aceial materie pe care le-am pu-blicat in cBuletinul Societatei Politechnice, in anii 1913, 1914, 19150.i 1916, extrase i in brofura, sau in excelenta revista de popula-rizare a Otiinfei Natura , dupa rezultatele care veld ca se pot obtivenumai pe tale administrative, am ajuns la convingerea ca suntemobligali pentru ceeace datorim Capitalei Bontaniei intregite, sa lucrainin mod public afa, ca prin o intensa propaganda sa interesdm laaceasta lucrare, data se poate, intreaga roznanime.

De aceia, deocantdata, incepent destul de modest de altfel, a212111a exemplele orafelor occidentale adica, sa punem la cunoftintantarclui public chestiunile aflatoare in studiul Administratiei Comunale.

Luerarea ce prezentam a rezultat din o serie de studii de dc-taliu, examinate $i ajunse la forma pc care o dam aici, prin con-cursul cle:interesat al Comisiuvei Technice de pe langa ConsilizilComunal al Capitalei, in edinfele ee a tinut in anii 1911-1916.Prim modificarea constitutiei in 1917 s'au adus not posibilitati deintbunatatiri Capitalei, afa, ca izz redijaz ea ee dant acestui Mercy'',s'a pus, pe uncle a fort eazul, chestiunea la p. and fata de novasituatie, care dealtfel era intrerazuta chiar mm lucrarile din 1914-191G.

$im ca prevederile acestui studiu nu you corespunde idealu-rilor spre care sboara inzagizzafiile unor firi in deosebi artistice onentusiaste, sau nu cor salisface toate nazuintele unui iubilor al ace-diului in care traelste, mai ales cand doritorul de fruntusele a gustatdin (tend Capitalelor, am putea, zice internation ale, cu resurse denecomparat vi cu reacuri de aetivifafe edilitara, i cand in acela$limp anzatorul este ;Si strain de eruda realitate a cauzelor, cand elnu canoafte lanturile, de vaturi foarte variate, care ne fac sa, tinemcu prudenta nava idealului suspendata ca pe un balon captiv.

AS'perdm insa ca pulinele scurtele relatii, ce dam, in aceststudiu vor dezvalui cititorului suficient acele lanturi reale care, dinItenorocire, vu, pot fi distruse, dupa noi, intr'o perioada de :50 anide aplicare a prevederilor acestui studiu decal in poate. .Anteproectul

ii

www.dacoromanica.ro

4

de lege dal la finele brosurei incearcei, ca si in ate ldri, so asvdrledin lest, sd usureze prosperitatea Capitalei Rontcinilor.

Daca s'ar reusi sd se puna En aplicare prevederile anteproee-tului de lege ce preconizam si sd se realizeze ehiar <slydmptele ma-suri» ale proectului de sistematizare de care ne ocupcint, ar fi totusiun, mare triumf pentru oras. In cei 50 ani de aplicatie a proev-iuluiproect care poate fi largit nude necesitatea va cere areasla

mijloacele o vor permite se poate trans forma Bucurestii sa nuse mai recunoascd.

Dar.... ne uitdmCu Coate laudabilele continui on sporadice, a cdtorva

oameni de slat, unii eu cunostinfe in materie, cu bunavoinfa,sau a specialistilor, ne intrebant: reusi-vom, sd realizant Ajar acedproect?

atunci ne geindint la acele associations> antericane onengleze din care fac pane doamne ssi doratti din. cea mai distinsasocietate, la acele, fie <Association des Amis de Paris», fie «Liguepour les Espaces libres>, fie <, Association des Cites-Jardins de France»on Garten,sadte Gesellschaft» din, Berlin dupa < Garden City As-sociation> din Londra, si la rezultatele la care au, ajuns acele cercuri.

Ce camp vast de activitate ar avea ascntenea asociafii iubiloarede arid, progres si, bursa stare ntateriald a et,tateanului la noi: Cuvorba, cu Tapia si chiar pecuniar ar patea astfel de cercuri saajute Administratia Comunald in aducerea la indeplinire a unuiBueuresti mai frumos si mai higienic, a unei Capitale adevdrat «oras-greidinei> cum atettea alte teiri ar dori, sd le transforme pe ale tor.

Fiindca detaliile lucreirilor pe Writ realizarea frum,osuluisunt lasate in, libertatea particularilor, tocmai de aceea studiul

ce prezentdm, nu a alias decal in treacat astfel de chestiuni, maiales de esteticei, pe care le leisam spre cultivare unor cercuri de feintcolor arcitate mai sus si care suntem siguri, nu vor tntdrzia a, luafiinfa. Cu astfel de mijloace vont vedea cum, elementele de frumuseteurbana, analizate de Benoit-Levy, adicd fruntuselile naturale, si-lueta exterioard, elementele istorice, monuntentele, decora(iae.vpunerea solard, curdfenia, deeoralia m9bila, spaliile libree, von ficultivate cu tugnijire de public care va eonlitcra prim, aceasta euAdministra4ia Comunald si cu strddainiele specialistilor pentru arecta o viafa cat mai pldculd si lesn,icioasa in °rasa Bueuriei».

1 htnie 119. AUTORUL.

altii

florala,

fi

anprejur....contribulii,

si higie-ndeatlui

www.dacoromanica.ro

STUD1UASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALE1CUPRINZAND:

25. Cartierul de vile de la Viteitresti.26. Regimul de eonstructie pe arterele ra-

diale in periferie.27. Cazitrmi pentru lucrittori.28. Densitatea maxima a locuintelor eftine.

I.

INTRODUCERE.

1. Obligativitatea de a proecta un plande sistematizare si situatia la 1 Mai 1914.

2. Inceputul luerarei noulni plan de sis-tematizare.

3. Planul eadastral netinnt la curent.4. Planar' anexe.5. Nevoile urgente ce se satisfue.6. Redijarca dupit razbolu.

II.

PARTEA. PROECTIVA.

A. Sfera de actiune a plauului.

7. Clasifiearea lucritrilor.8. Viata de 50 de ant a planuliti.A. Zona planului.10. Delimitarea orasului.11. Plantatii de delimitare.12. Delimitarea eomunelor sub-urbane li-

mitrofe.13. Extindere sou restrilngere a zonei

Capitalei14. Canzele extinderei aetuale a Capitalei.15, Mijloace de Imbunittatire a zonei ne-

tuale.16. Locuinte colective sail de o famine?17. Specializarea cartierelor.18. Cartierul central.19. Regiunea20. Cartierul nordie de locuinte eftine.21. Cartierul nordic de vile si pareuri.22. Cartierele Floreasca si Tei pentru lo-

cantle eftine.23. Cartierele industri ale.24-. Cartierele de locuinte aline de Maga

cele industriale.

B. Mdsuri de eireutafie, estetied fi

29. Programul anterior comunal.30. Consideratinni asupra largimilor

dat strazilor.31. Strazi speciale.32. Orientarea strazilor.33. Arterele radiale.34. Artere inelare.35. Artere in raport ea DAmbovita.36. Artere ce conduc In gall37. Artere diagonale.38. Strazi de locuit.39. Strdzi cernte de canalizare.40. Inlesniri pentra pietoni.41. Terenuri pentra cl3idini publice.42. Pietele de eirculatie si arliitectoniee,

squarnri.43. Statiune pentrn epurarea apelor uzate.44. Dispozitii de desen.45. Necesitatea mini plait cadastral tinut

ht curent.

de

C. Aprovizionarea populatiei.

46. Centre de aprovizionare.47. Linii electriee peutru transportul all-

mentelor.

D. Leydturi de eat ferate ti4i pe ajui cuextcriorut.

48. Linii ferate noni.49. Sistetnul retelei de linii ferate ie

tuatara.

higiend.

in-teriorul orasului.

www.dacoromanica.ro

Gara eentrala terminus on Buie dia-etral& in luagid Dambovitei cu garl

de treeere pentra toate direepile?I. So lutie intermediara.

$7. Pasagii si strilzi in lungul lintilor ferate.53. Linn de garaj.54. Canute de navigatie.

E. Transporturi interioare.

55. Reteana de trawaye eleetrice.56. l.iaiii de autobuze.57. Unit metropolitane.

PARTEA. APLICATIVA.

SM. Necesitatea masurilor de ordin aplicati v.

I'. .11dsturi legislative i regulmnentare.

rt9. Ern ifi Cltrea egi I or in o lege a intemeierei,construirei desvoltarei comunelor.

60. Restrietii dreptului de a construl.61. Delimitarea obligatorie a comunelor.62. Cazurile ce exclud despagubitile.63. Vanzari de terenuri en servitnti.64. Contributii pentru strazile existente

desehise prig contraventie.415. Exproprieti pe zone.66. Selectionarea arbitrilor.67. Conditii de asezare si diensionare a

construetfflor.68. Comassarea proprietatilor.69. Speeializarea cartierelor.70. Terenuri conmnale.71. Raporturile intre constructiuni.72. Regi m u 1 constructlitor supuse retragere I73. Servitutea de aliniere.74. Fixarea din thnp a preturilor de ex-

propriere a terenurilor.

75. Prograal de exproprieri st de luerari..76. Utilizarea soetetatilor partienlare pen -

tru realizarea programului.77. Termeu obligatoriu de expropriere.78. Norme la aleittuirea plautui de luerari.79. Obligativitatea proectarei plannrilor de-

extindere In comunele sub-urbane.80. Sindicalizarea comunelor pentru planut

general de sistenttizare.Sl. Infranarea contraventiilor.

G. Meisurile financiare.

82. Taxe pe lungimea fatadelon$3. Perceperea de ohm eomuna a plusva-

lutei created de Incrari.$4. Sistemul taxelor periodiee pe plasm-

luta (german).85. Tame 41e consultare a plannrilor co-

munei.86. Incasarea laxelor dela eontraventli.87. Plusvaluta proprietatilor in St al ele-

Unite.SS. Vanzari de terenuri comunale.89. Ajutorarea Capitalci de catre Stat.

IV.

DE TRANZITIE

90. Iposibilhatea unei sistematizari eadispozitille actuate.

91. Regimul de tranzitie at autorizatiilorde eonstruetie.

92. Cazuri de expropricri.93. Artere not de strapuns.94. Alinieri deodata pe portiuni %treat

de strati mule se expropriaza tut-mai teren.

441.

si

111ASIAII

III.

www.dacoromanica.ro

STUDIUASUPRA

PLANULUI GENERAL de SISTEMATIZAREAL CAPITALEI

MEW

1.

INTROUCERE

Piin art. 94 al eLegei. pentru organizarea couninelor ur-bane promulgate In 1894, toate orasele din Ora erau obli-gate ca pang, in anul 1898 sa-si aiba planurile de alinieri atuturor stradelor din zona for in regula aprobate Hi decretate.Yana astazi, din diferite cauze, nu exists oras In Cara care safi satisfacut acest articol al legei. Capita la, cu toata ostenealace dat In trecut Administratia Comunala, nu a putut saalba Ora in prezent planuri cu alinierile decretate cleat pentruuu mic numar din stradele ei, cu toate ca en mult inainte depromulgarea legei comunale, era in uz sistemul decretarei pla-nurilor de alinieri ale stradelor. Gasim asemenea planuri de-eretate Inca din 18(17, si mai multe dela 1880 incoace.

Mai tarzin, Drill art. 2 al cLegei pentru crearea unei Casea Lucrarilor Orasulni,>, Capita la si-a hint din non obligatia dea decretil un plan general de alinieri, un Iplan de sistemati-zare), cel mai tarziu ptinii In anti' 1900. Nici In acest termenplanul nu it pita fi gatit, .i, modificandu-se sus nurnita legein anal 1912, termenul s'a prelungit pana la 1 Ianuarie 1915.

Este adevarat ca mai ales dupii, promulgarea (Legei CaseiLucrarilor Orasului= s'a urmarit Cu oarecare asiduitate luerareaacestui plan de sistematizarc. Totusi la 1 Mai 1914 situatiaplanurilor de alinieri ale stradelor era urrnatoarea :

1. Obligativi-vitatea de a pro-ecti un plan desistematizaresituatia la 1 Mai1914.

I

si-a

www.dacoromanica.ro

NE

EM

ITII

IME

B

trad

ler

onn

arnu

eai i

alm

ent

, ons

trui

rp

'a

aia

C)

C)

CC

Z4

to

C)

Q C.)P..

ill CI)

P.4

C.

C)

F-4

;.4C.)

XCC

C.)

C.;7.4

b.0

O

C1)

Em peRMAIIIIMMIN**Aim

4 wow "1111

61 -47 AIS'IWileNtitre tit. to,iO4 4 Wb44: :Itoltfeipiltl,aiwr in.t.,,rilr:.OM Klt eftgo,..,11* : WO. IP, ifittfri/A VAL

pLAW:....)4_ ov:a4agf-rzifiri., .7.--,,L4p4w4sa,0,10

oplie9.4, .1--;\,,NF.:..43-. will-. -rielywArx.12-raWv".ww.Lset. ..VZ.1..4.+1 4 ijallg. AdmAilp-ifilt-viairilm.

,,---l:1ALi-la"---utqitrikblrtf,g17-fiiwt--. .firmivitra- 1.:-_--t _._.

'4"..,,..,73,it'^t,

4, am,

ri ;Wen AZ,VPrall.1116111-1-MbV43.11110.: "246ivoki ? VA elltjwilf:121 MI

CTelti..4.-IL \

rilitvetfr"-eJA4-4--all0074%,0 .

.0.6P.,..`V=. l'O.,.. el, gm

1...-0-rpr,,,.4, ..k, ,AvIttttaftikr,....F.-. .1011r \ iV.-41"." 16.' '- IBMwirg.144.-... ", leg'461,01- ir."0 \

I,lIllia.VIrratV145111 111

IIfA100414. 1014 o....4::

,/pv.. Am.-Ai44).,1100-qv:4e %,..AfiVAIIVAevIr.poPOOP sfela."

4::1441111/104

N-..., -4'14-,o3rejitl v1 *gra CaZ'ggl: 1M*C V 1 NM-# -4,1, ?. 1

A Erit 6 ;frail11111111PINerillp1116106

.2

11111111111i1111111101111111/ MIMI111111111111111111111IIIMPAMM111111

ac

C)

C

CCC)

n:$

-CL)

CC

4-)V VC)OF.4 )C1

C.C

7e

-CC

a CC

C)Oa

0.)

f-1

-

C-)CC

C)

-

CCC.

-

C)

C)

crycrt; - ...

CZ -4.ZZ 7:4

....

....CC?Cq cp 0 s..,

..2. ct

..--4 >. ...7.

C7C.))ce ... ..,

...,

1.:5 L... t F.5:1

zr.:22E n- (I: ..

- a>0 2

ct r. .F.e:..::

112 ,--. E c.7)o

= = , E4:.- ,... c,_

,.... ,.., ...0: ÷' .3)-.. -4, C?

C LI- 5 -4,CC 1.4 .Q

CS )ccN

tt CI)

C. ,-. S:2 E -i, - -

-ci - , ..., .c)cs" .,S), C.) ...

71*.i ..5. .5- a,,..,.

,..t C.)

MS 0

i--:

,....) n0 V V --

a 7; ..-.

v-, - r- -.1., - a I=

5 ca a (1) v ...,

0 ...., 7... a > ,..,:$ --,--

,- - ,ci) ,F ) c V o v.: 0s. ....o v.- -. z'

o , c...) o o0CV i..

."..7:,

-F: 5 E;

,..,ct

o-Is' 4:1'

I)r. Q-

C

:..-::.

6=U) Ct C.)--t : z. ,_, .-. 7.Z.N.

,...--.., .--..., 0 , ,... .10 ;...

.

1

61JUpw

.."

111

ININOOktirt II

..,

7...,r...

c.

6 N-..c

,..Z

C.

L4C..

: VG) 7; 7.4o'.. ,-,0. *F--;c

Off.0 4-1Ce P-4 IZI

a>44

r-:..1

'n

....0

=0;4

x 7.,PO

bz 4., et-5.... --,7:, a) =.

:C;b.0

ULO.- >0 a)

oE 9c

T) P.,

a.) a,icn r.-. +a -4

a)

c),

...., c w zp, ......

C 0V - -, --,.. .,..

),3<.- c) ::. %...

),..,

.... :::- r4.--.0 V.

www.dacoromanica.ro

mirile de alinieri din catcgoriile a, b, c, etc. stint colorateIn mod diferit, eh In data de 1 Mai 1914 'urinal 48 °/o dinstrhrileorasului inregistrate de comma, accentuam, aveau planuritie alinieri conform legei de organizare a comunelor urbane.

Era dar o situatie foarte gravy intetin fillip in care, ditchnu interveneau evenimentele internationale, s'ar fi putut sa:worn o construibilitate intense. Mai grava inch era situatiaplanurilor existente decretatc, care, deli coneepute in spiritulLcgei Casei Lucrarilor Orasului, nu erau insh bazate pe mij-loacele si nevoile reale ale comunei. Aceasth situatie puseseAdministratia Comunalh intr'un impas din care ea atilt maigrew puteh esi, en cat, duph cum se stie Situatia financiarhcomunei nu era deloc excelentif.

Dela 1 Julie 1914 s'a Inceput _sit _se studieze din sou pia- 2. Inceputullucrirei noului

nurile existente de sistematizare a Capitalei, phstrAndu-se partea plan de sistema-lor cea buns, refacAndu-se phrtile neconvenabile si sh se corn- tizarepleteze rnajoritatea ce mai era de facut duph cum am ariitatmai sus. Cu toate silintele ce ne-am dat, a fost o imposibilitatematerials, ea pAnh la 1 Ianuarie 1915 sh fie gata acest plangeneral, adich ca intr'un timp de 6 luni sh se lucreze cecaceIn trecut nu s'a putut face in timp de 21 ani, (ditch socotimea origins a lucrarei planului, data promulgarei legei de or-ganizare a comunelor urbane) on in timp de 48 ani, dach so-eotim ea origins anul 1867, de and gasim luceputul piste-mului deerethrei planurilor de alinieri.

0 mare intArziere este explicath si de faptul ch planul ora- 3- Planul Ca-dastral nu e ti-§ului nu a fost tinnt Ia curent nisi nu poatc fi tinut cii nut Ia curent.

mijloacele actuale de care dispunem. Ori; tocmai un plan ea-tlastral complet este elernentul indispensabil care constitue fun-darnentul unui plan de sistematizare on aliniere al unni oral.

Se supun, odath cu acest raport, atilt proectul general de 4. Planuri a-nue.

alinieri In scam 1 : 5000, impreunit cu un proect-general-pro-gram de sistematizare, In scam 1 : 10.000 (fig. 2) cat si pro-ectul de detaliu In scam 1 : 1000 cut memoriile for separate.

Duph ce se va aprobh si in mod separat toate partite pro-ectului de detaliu (pc cartiere) si se vor inainth spre decre-tare, von patch avea decretat intreg proectul de alinieri, pentruca toate strhzile Cagitalei sa aibh un plan de aliniere decre-tat dupa until si acelas proect, spre a evith neajunsurile depaint acorn, care s'au rhsfrant totdeauna in dauna coninnei

si

a

www.dacoromanica.ro

10

5. Nevoile ur-gentetisfac.

ce se sa-

Prin o astfel de decretare a intregului plan general' se vaIndeplinl. multiple nevoi, precnm :

a.) Se va fndeplini cerintele atilt ale art. 94 din egea (rh-munalh, cat si art. 24 din legea Casci Lucrarilor Ora§ului.

b) 'Se va ordonh alinierea constructiilor noui deodath In in-treaga Capitalh. ..

e) Se vat puteh da curs la o seri°. de luerliri incepute dintrecut dar &Aron, din catiza lipsei Jinni plan decretat, nu li

--I.-- ,

1 IN

4] ,

47/ iil le"z., ai ."t

40 t:e.e.. >i-

_,,,

' ' ' ' , -4-i

IVA** '''' "e-ot.,,,, 1,

A1

Ai' ' a0 r. gf Ar#140:49.10. a' 4116440f1met. oz..

..,4540, Ot _010 ,, ,,I

AtikrAM

- 1 r40,44,..

I. r.....

-, _1-1.. lei

li

IIIpLANtr-,

,,,

1 ......BUCURE 4TI

.

illtAra

II

- - libltt. B I . . Hank , , NE

Fig. 2.

s'a putut da curs, evitandu-se astfel multe protestari justificatedin partea cethtenilor.

d) Se va puteil transformh in lege decretul p]anului generalde alinieri, spre a nu se mai puteh schimbh prea usor, cinumai atunci cand interese generale vor ceke aceasta.

e) Existand un plan general se va putea studift .i aprobhprogramul, legile Si regulamentele de infilptuire a sistematizareiCapitalei.

.4 t 1; // .,

/-4-0----/ -

,,

/. /40.

, L._ i i----

10-

4

Iv' s...-r1

i.t1

_3

iA. arolikmc.,, 4,040ta,,"a'......d

-

:AIM ow, Atp. ,;io, V' ..11., li

* _,

,,,

,.

.

1. Vi.it -

:.., ..1A taliklrappT"it.

fi

gin14,-41

. .,.., ,

.4 .

----' KM '

...: irop..,.: 1

.

---;

1,

i i

www.dacoromanica.ro

Razboird national roman isbucnind in 1916, decretarea pla- 6. Redijarea

iiului de sistematizare i elaborarea legilor regulamentelor dupe rizboi.

anexe a stagnat cu totul.Deoarece unele piese ale proectului au disparut in timpul

ocupatiei am fost nevoid a lucre altele pe aceleasi principiistabilite inainte de razboi, insa introducandu-se modificarilepotrivit nouei situatii a Capitalei Romaniei Mari.

In acelasi timp la redijarea ultima a acestui memoriu s'aavut in vedere avizele Comisinnei Technice a Primariei din12 si 18 Iannaric.1916 en privire in prima redactare ce s'adat acestui mernoriu citit in acele edinte.

Astfel studiul asupra planului de sistematizare cuprinde{lona parti dinstinete : o prima parte cproectivill., de naturetechnica, in care se tine seamy de conditiile sociale, econo-mice, financiare, juridice, estetice si technice propriu zise, si-o a doua parte, ' partea aplicativiP) de natura, legislative sifinanciara prin care se mita a se arata, ce este de facut serea se asigura realizarca partei proective.

inteles ca. in prevederile partei aplicative se tineseamy de aceleasi conditiuni sociale, economise, financiare, jn--ridice, estetice, etc. avute in vedere In partea proective a me-.moriului.

llaca . partea proertivaA este la Indemana specialistulni careproecteaza planul de sistematizare al Capitalei, ii forma pecare o va lua depinde in bursa parte de el, partea aplica-tiva>> este de resortul puterei legislative 0 executive a sta-tului 0 ea atare prin Acest studiu uu nazuim deck sa darndirectii si principii de urmat de catre cei ce stint chemati aformula legile regalamentele destinate a asigura realizarcasistematizarei Capitalei.

si

si

-

113ine

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA PROECTIVA.

A. Sfera de actiune a planului.

7. Clasificarea La proectarea unui plan de sistematizare al unui oralmai ales al Capita lei unei tAri trebuesc dela inceput sit nefixa'm asupra ciltorva notiuni de reper in jurul carom sa se&svelte «partea proectivA)) a sisternatizgrei.

Aceste notinni de reper ar fi:a) Sfera de actiune a planului in timp i spatin ca studiul

delimitarei orasului pregiltirea veciaitatilor pentru intindereaviitoare a orasulni.

b) Programul construirei orasului cu studiul arterelor de co-municatie Li mijloacelor de transport, al densitateiconstructiilor in oral, precum. si raportul acelor constractii cucalearpublica, fats de cerintele higienice, sociale, economice,estetice etc. Posedarea unui plan cadastral Omit la zi.'

e) Prevederi pentru asigurarea vietei economise si socialeprin sisternatizarea dezvoltarei industriilor, comertului. inks-nirea aproviziondrilor, usurarea construirei locuintelor eftine,sprijinirea culturei generale si prevedorea lucrarilor edilitare.

Sx treeem la desvoltarea fiecarei notiani in ordinea anun-tatii mai sus.

8. Viata de 50 Prima cerintil pe care trebue sa o indeplineaseg au plande ani a planu-lui. de sistematizare este aceia Ca sa. fie realizabil. Realizarea unui

astfel de plan depinde foarte malt de conditiile locale : finan-ciare, legislative, topografice, sociale, etc. Asa dar an esteadmis a se concepe un plan de sistematizare WA a se aveain vedere aceste condiii locale, tate, tnx numal \\\trasiituri generale proectul, dar .i ctimpul si spatial)) in carese va executA.

11.

hicrArilor.

gi felulni

hi

hi

ca. Ilakwira

www.dacoromanica.ro

De obicei un plan de sistematizare se concepe ca sit fie rea-lizat In 50 60 ani.

Cresterea populatiel capitalei este urrniitoarea:

La 1860 120 000 loc.>> 1872 177 645>> 1903 289 184 >>

>> 1910 325.000>> 1912 342.000 3.

cu 49.000 cladiri.Suntem dar indreptAtiti a crede ca" Bueurestii vor atinge

In finele acestei perioade de 50-60 ani cifra de 1 milion lo-cuitori (vezi fig. 3) care repartiza# pe o suprafata de circa6000 h. a. va da o densitate de 167 loc/b. a. Rezultb," cii incompara0e en alte orase striiine aceasta suprafatg, va en-prinde in bune conditii de viata populatia eventualA Minala anul 1980 chiar 2000.

Tata un tablort comparativ al diferitelor ora§e din Europa :

0 R A$U L Suprafatain h. a. LOCU ITO RI

fried faubourguriParis Imprejurimile7.802

20.0002.750.0003.586.000

Berlin (farii faubourguri 3.340 2.300.000

Londra tpropriu ziscu Metropolitan police district

32.000178.000

5.000.0007.000.000

Viena 6.500 1 675.000Brunel faubourguri) 1.000 203.000Charlottenburg 1.000 300.000New-York 80.000 4000.000Colonia 2.600 320.000Chicago 50.000 2.000.000Frankfurt pe Main 2.000 400.000Filadelfia 32.000 1.500.000Bucuresti 5.580 400.000Washington 14.000 200.000Ninive (autichitate) 45.000 800.000 - 900.000Babylon ul 52.000 600.000 700.000Roma (Octavian August) 2.500 1.000.000-1.200.000Lille (1856) 6 (?) 78.000

Un timp prea scurt de execu#e at planului ar cere sacri-fled brineSi prea un timp prea indelungat ar cuprindeepoce de schimbare importanta a nevoilor unui oral si Anne'ar lips1 continuitatea in executia unui plan.

)

)

si

Cuc

(farit. . . . . .

mart;

www.dacoromanica.ro

9. Zona pla- Spatiul cuprins in plaint' de sistematizare este deternilnat denului.

timpul realiz'arei lui, avandu-se in vedere conditiile locale.

aro

*ye/983

/9/049/2$4.5

/Am

a,*

c1/4

N.

Fig. 3.

De obicei un plan de sistematizare nit cuprinde nuniai zonapropriu zisii a oraului, ci si vecinatatile lui, pe o suprafatii cel

www.dacoromanica.ro

pntin egala, cu cea pc care o va ()mph orasul in <<timpul derealizare a planului» (in cazul de fats 50 ani), in stop de ase pregat1 extinderea orasului.

Asa de exemplu pentru pregatirea extinderei Capita lei s'aintoomit Inca din 1910 nn cproect de regulament pentru con-structie si alinierb> aplicabil comunefor sub-urbane cuprinse inlinia ferath; de century a fortificatiilor, care sa pregateasea nuo extindere a orasului proprin zis, di r mai corect zis, sa, pre-

AURIDA

tehmibreo lc/au/km ded11#3,5674".Proovi JkLiZe

Ferran emtvri in etecorle.....,....1117irialahnienv loradri 14fionl .5.79D1"

adohnern a. mluri pmts., ;o7 to413.1.1z1-mitvwpepou,tere re boderar

leamorier Jud.r1d.

Fig. 4.

gateasca asezarea 11 ei aglomeratii in jurn1 Capitalei pentrnperioada de dincolo de 50 ani.

Pentru alcatuirea aplanului de sistematizare al orasuluiBucurestih pe zona in care se prezinta acum, s'a avut in ve-dere conditiile locale nu tocmai avantajoase 5i s'a avut iu ve-dere si experienta nn tocmai imbucuratoare a trecutului. Darmai ales acum trebue sa avem in vedere ca acest oras estesi Capitala Romaniei Mari, a eentnilui romanismului. Asemenea

MB a

www.dacoromanica.ro

s'a avnt in vedere ca se vor educe anuinite imbunatatiri in217mliRmul executor al planului de sistematizare, imbunatatirican s'au propus in acest memoriu in capitolul ce va urmil.

10. Delimita- Trecem acurn in chestiuuea delimitarei orasului.rea Dupa cum am aratat, un plan de sistematizare trebue li-

mitat la un program pe un interval de 50 60 ani. In spatiu,planul s'a limitat in vecinatatett limitei propriu zise (legale)Capitalei, limita numitit impropria Iraza orastilttio si care ac-tualmente lash foarte malt de dorit din toate punctele devedere.

S'a prevaznt dar in primal rand:1. Limita orasului gi determinarea acestei liniite prin o cen-

tura, fie de verdeata (pare, islazuri on centura agrieolh); fiede bulevarde largi, de aproximativ 30 m. daps posibilitate(fig. 4), fie mai bine, arnbele Imprenna cum s'a propus se-parat in Consiliul Comunal dela 20 Tunic 1919 si care arnecesita o cheltuiala de peste 20 milioane lei.

Aceasta north delimitare va necesita modificarea .glegei demarginire a orasului Bucuresti» din 1895. Pe baza de regu-lament at acestei lcgi se va putea insa deocamdata trasa in-tr'un mod rational actuala limits Intre punctele fixate prinlege, atat pe teren prin borne vizibile, cat $i pe harta orasului.

S'a cautat a se limits orasul prin bulevarde de centura (alIV inel) de largimi de 30-50 m. asa fel ca sh. se IncorporezeIn oras regiunile construite cu stransa leghturh cu zonaorasului, de oarece a lasa afarh din zona orasului regiunideja construite va fi foarte grew de infaptuit. Pe alocurearegiunea dincolo de aceste bulevarde se va putea, cu eheltuelirecluse, transforms in centura agricola (Agricultural Belt), cumar fi la estul si vestal orasului.

Delitnitarea cea mai grew de Meat se prezinta la sudulorasului, in dreptal aglomeratiei Pieptanari si eomuna sub-Eubank erban Arca.% Aici solutia este gren (le ales mai enseams din cauza lipsei en desavarsire a unei artere inclare,si a intinderei exagerate spre sad a regiunei acoperith cu case.

AO. dar nu putem renunta nici la trasarca unei artere ine-lare, nici nu patent hotari ca aces arteril sa o coboram preamutt In sud spre a evita oriee exproprieri de constructii caciatunci an 'Irma sa se inglobeze in oras o suprafath prea in-tinsa, cuprinzand intreaga coinuna ,t;erban Voda aglome-

§i

orafului.

a

t;ti

0i

www.dacoromanica.ro

ratia Pieptanari, ceeace ar Inearea simtitor sarcinele Capita lei.E mai prudent a trash un inel cu o pozitie intermediark careva cere cateva exproprieri de constructii putin importante.

Partea din aglomeratia Pieptanari ce -va riimame afara deoral se va ingloba prin o delimitare rational a coninnei SerbanVoda la aceasta, ultima comuna.

Limits orasului, astfel stability 5i legiferata, va trebui piche-tata en picheti mari si solizi (borne), uncle vizibile, alteleacoperite si geometric bine reperate.

Delimitarea Capita lei s'a trasat §i pe planul de scam 1 :20000cu imprejurimile orasului, acl anexat, (fig. 4) si pe care se ob-serva o propunere de extindere spre nord a zonei orasului, Aceastapropunere se va expliea prin viitoarea crestere a valorilor te-renurilor in aceastrt regiune, erestere determinate in bunkparte de executia Parcului National care va face ca In Intreagaregiune inconjuratoare sa se dezvolte cartiere de vile. Pe dealai parte laeurile Tei si Hierastrau ar forma o buns §i na-turala delimitare a orasului.

Pentru partea vestiek a orasnlui s'a trecnt pe planul Inscara 1 : 20000 o propunere ce intereseaza mai mult Ministerulde Razboi. Anume, acest minister sa exproprieze pentru ma-rirea canapului Cotroceni intreaga regiune dela sudul actua-lului camp cuprinsa Intro Calea 13 Septembrie §i Caleahovel diucolo de ceutura de plantatii (fig. 2). Aceasta regiuneva deservl admirabil nevoile armatei caci chiar de scum acestMinister a Inceput sa eonstruiasea in partea locnlui cazarmipentru noile regimente infiintate. Pe de alta parte uncle sta-bilimente militare vor trebui cu timpul mutate din interiorulorasului, uncle nu mai au putinta de a. se desvolta iar tere-nurile ocupate acum vor prezenta importante valori, precume arsenalul armatei si chiar piroteenia.

Cate -va date comparative In chestinnea delimitarei.Dupk legea de marginire a orasului Bueuresti din 1895, sit-

prafata orasului ar fi de circa 5583 ha. Dupk' Rona delimi-tare data nu se inglobeaza §i regiunile dela nord, cum antmentionat mai sus, si fara Campul Cotroceni, suprafata ce aroeupa Capitala ar fi aproximativ de 5381 ha.

Dace se Inglobeaza, si cele doua reginni, suprafata ar fi decirca 5893 ha.

2

Rn-

www.dacoromanica.ro

11. Plantatiide delimitare.

12. Delimita-rea comunelorsub-urbane limi-trofe.

Pc planul en irnprejurimile Capita lei S'all hastirat cu verde.suprafetele periferice pe care Comuna ar trebul neaparat sale exproprieze si planteze cat so poate mai de timpuriu, pearl"viitorul higienic desvoltarea sanatoasa a orasului, realizan-du-se astfel in oarecare masura o century de izolare.

Totalul acestor suprafete, care nu sunt pans acuni ale Co-munci, se ridica la circa 6 milioane m. p.. iar exproprierea forar costa cam 20 milioane lei, tinand compt ca teremil dincolo do Scoala de Agriculture s'ar pastry de Stat pentru agri-cultura, (pepiniere) 7i deci nu ar fi uevoie de a fi expro --print.

Tot in scopul unei rationale extinderi viitoare a orasultti:s'a delimitat in mod. principia], pe planul anexat la scara1 : 20000, si comunele sub-urbane din imediata vecinatateorasului. Natural ca aceasta delimitare se va face prin bornein fata locrilui ca pentru Capitala, odata cu Incrarea pla-nurilor de sistematizare a fiecareia din aceste comune, siatare limitele comunelor ce s'au propus vor suferi desigur im-portante modificari. Pentru regiunile cuprinse intro acestecomune suburbane, regiuni actualmente intrebnintate la agri-cultura, nu se va acorda autorizatie de construire &cat inconditiile ce se vor prevede prin o lege pentru stabilirea de.

aglomeratiuni cladirea terenurilor, dupit cum von" aratain capitolul

In aceastii ordine de idei designr ca s'a lucrat si proectat se'Regulamentul pentru constructie alinieri in comunele suburbane' studiat Inca din 1910 si in curs de aprobare inaintede razboi, dar care a ramas, se pare, tot ea proect. In urmaultimei revizuiri facura acestui regulament inainte de razboi, seprevazuse pe baza legei comunale rurale, ca sa nu se permitaconstruirea de locuinte' yi parcelarile pentru constructii delocuinte decat in interiorrd xvetrei satulni>> care se va fixasi delirnita vizibil atat pe teren cat si pe plan.

Pc de alta parte orasul Bucuresti va putea determina pebaza de expropriere Intr'un anumit termen, zone ce nu potfi construire si care vor fi destinate pentru parcuri, plantatiisan agricultura (a se vedea modificarile aduse constitutiei in1917). Ca expunere de motive a acestei prevederi in planulpropus, ne °entrain mai jos de problema extinflere san res-irangere a saprafetei Capitalei?

i

a

ea.

si

pi

di

not di

www.dacoromanica.ro

Ne permiteni a lua in discutie aceasta chestiune atat deimportanta pentru Capita la Tiirei si de solutionarea careiadepinde foarte mirk si realizarea imei sisternatizari a ei.

Aici este de altfel si locul a analiza aceasta chestiune ridicatade atatea on si de organele administrative, si de presa, atiltin trecut, prezent, si cu siguranta si in viitor.

Evident, realix,arra mini plan do sistematizare sta intr'unraport oarecare cu estinderea orasului si posibilitatea de amars sau micsora suprafata admisa a fi construita inteuninterval de timp fixat. Acest raport, astfe] definit, varia,za,dupii conditiunile atilt de multiple, mentionate in aceasta ex-punere, in limite destal tie marl. Raportul, putem zice inteuntermer, inateniatic, h i schimba ajar semnul, daca consideriimproblenia dela un oras la altul. Cu alte cuvinte, pe card lann oras dificultatile de sistematizare poate sa creasca extin-zand zona lui, In altul din contra, micsoram dificultatile marindzona orasului. In prima categoric intra orasele en o populatieputin deasa, de pilda Bucurestiul, in a doua categoric intraorasele prea dense, de pilda Berlinul, Parisul, Calcutta (cti400loc. /ha.) Asa dar criteriul de alegere, a largirei sau restrangereizonei orasului it furnizeaza studiul densitalei populatiei orasului.

Din lipsa unei analize a aeestei probleme s'a ajuns in ideiace predomina mum ea, estinderea prea mare a orasului Bucu-rWi, care actualmente are o densitatc de circa 70 loc./ha-(Paris circa 360 loc./ha., Berlin 380 loc./ha) este o cauza alipsei de sistematizare a Capita lei noastre, si de accia aproapetoate preocuparile si discutiile din trecut cu privire in siste-matizarea oras.ultri au fost iir bunk parte absorbite de ches-tiunea stavilirei intinderei suprafetei lui.

Dam mai jos un tablou de densitatea medic a populatiei pchectar in diferite °rase streine.

DENSITATEA POPULATIEI MEDIE PE H. A.

Londra . . (1874)Paris . . . (1906)Le Havre . ,>

Lyon . . . »

150 loc./h. a.354 v

127 .108 ,,

Berlin 180 loc. h. a.Viena 250Brunel 200Charlottenburg . 300

Line . . . . 97 . Colonia 200 »

Nancy . . 78 Frankfurt pe Main 200 .Bordeaux . 63 » Bueuteti . . . . 70 .Roma (Oetay. Aug.) 400 . Peking (1906) . . 166 .Lille . . . (1856) 1300 .

13. Extinderesau restrangerea zonei Capita-lei?

.

,

www.dacoromanica.ro

14. Cauzele es-tinderei actualea Capita lei.

S'a crezut dar ca prin o simple legiferare a unei delimitarioarecare a orasului, (inainte de 1895 fixiindu-se ea limitasoselele inconjuratoare ca Mihai Bravul, Stefan eel Mare etc.)'iar dupe 1895 niste linii drepte teoretice intre cite -va punctc,se va ajunge la o fixare a zonei orasului, la o limitare a te-renului ce se va construl. Rezultatele an fost contrarii celorasteptate, mai ales ea nici legea din 1895 nu s'a aplicat riguros,si fiindca estinderea orasului la not este. un efect al vietei eco-nomice-sociale a Capita lei. Este foarte probabil ca data la1895 nu se estindea legalmente raza orasului, ci se creiaucomune sub-urbane cu un regim special, in cuprinsul actua-lului ocol IV, se ajungea la un rezultat malt superior. Trebuia,dar pregatita estinderea Capita lei printr'un regim de transitie.Deaceia actin' se preconizeaza un astfel de regim pentru co-nmnele sub-urbane cuprinse in centura de fortificatii a Bucu-re stilor.

Prin urmare data este exclus a largl zona orasului, restrAn-gerea ei acum nu ar aduce mare folds:

a) fiindca ocolul IV al Capita lei -este acum in o bunts parteconstruit si restrangerea nu ar ameliora starea Iui.

b) fiindca foarte greu s'ar putea face aceasta mai ales acolouncle sunt 'nuke constructii executate, trebuind a se intemeiain acest caz alte comune urbane Cu viata de sine statatoare,ceeace nu ar fi deck o descentralizare mai pronuntataCapita lei, insa ,tot Bucurestiul ar fi centrnl de gravitate alacestei populatii.

c) fiindca numai o legiferare a restrangerei zonei orasuluinu ar impicdica o construire mai departe in ocolul IV, deciestinderea de fapt a orasului, ci aceasta ar produce numaiprocese neplacute Capitalei.

Suntem dar condusi de a lua mAsuri ea sa combatem ea-uzele care dun nastere estinderei Capitalei, siguri fiind, .3/1

atunci vom opri in mod mai eficace o estindere daunatoarebunei sistematizari a orasului. In acela§ timp insii vom avan-taja partile butte ale estinderei unui oras spre a nu cadetsin celalalt ran : suprapopularea orasului.

Cauzele estinderei sent in primal rand de ordin economico-financiar si apoi de ordin social.

Majoritatea populatiei Capitalei a dus si duce o viata foartemodesta. AvAnd venituri foarte mici, nu poate plat? chirii

www.dacoromanica.ro

prea marl, care sk incurajeze o eonstruibilitate intense in oralsi unde din cauza pretulni mai ridicat al terenului si contro-lului administrativ mai serios, chiriile fortamente stint mai-marl; nici nu poate sa aibk nn trai prea confortabil care sitceark, constructii niari. Pe de altii parte cetliteantil roman sesprijink in economia lui aproape numai pe proprietate, pe casalei proprie. Chiar legile noastre &Meat', pang, In modificareaconstitutiei, malt mai multe drepturi proprietarului cleat chi-riasului. Apoi feint de viatit sedentar al populatiei ,ardor ro-mane, uncle industria si comertul stint hick la inceputtil tor,chiar impunca ea potrivite loenintele de o familie eu curtesufieienta in care sal se gkkasek mai toate ale gospodkriei,si in care sk, trkiascit si creasck cateva generatii. Inca o cauzkcare constitue o forth' centrifuge spre terenul mai eftin, estefaptul eh locuitorul Capita lei nu are nevoie a face prea multedrumuri si in ore prea precise interim antunit toe la distantefoarte mari. Mai intervine si individualismul rasei care nu seImpack prea mult cu curtile comune san chiar en apartamentepe sckri san coridoare comune.

In ultimul deceniu, este adevarat, aceste cauze centrifugalean inceput sit se atenueze. Dar lipsa capitalnlui si mai ales acapitaliSilor doritori a investi in constructii plusul for deavere, a -Wirt ca sa nu avem in central orasului acea inten-sitate de constructie etc ehirie eftinci, care sit contraponderezeconstruirea periferiei Bueurestiului.

Societatca Comunalk de Locuinte Eftine a lucrat multpentru locuintele eftine, insk atat .capitalul ei, cat si legea eide infiintare i-a stat in calea nnui avant mai mare pe carenevoile orasnlui i 1-ar fi impus. Stintem informati ck Socie-tatea va introduce reale imbunittritiri in organizarea ei sprecorespunde mai mult nevoilor Capita lei Romaniei Mari.

Mai este si o cauzk' de ordin administrativ care Inlesnesteextinderea, si mai ales extinderea dkunktoare a Capita lei. AcuraIn periferia Capita lei nu se exereitrt tin control serios niciasupra desvoltarei cartierelor, nici asupra parcelitrilor, si nici,mai ales asupra executkrei constructiilor.

Se autorizrt cu prea mare usurintk executarea de constructiiran placate, nehigienic concepute si ce e mai Mu, foarte prostexecutate. Este o mare gresala a se autoriza, orieine sit pro-ecteze san chiar se execute o cash' eftink. Total se rrisfrange

a.

www.dacoromanica.ro

15. Mijloacede imbunAratirea zonei actuate.

si asupra proprictarului care poseda o locuinta rea, si asupraorasului care se acopera eu hierari mizerabile. Un prim pro-gres ar fi ea Comuna sy institue tin concurs de proecte sidevize de loettinte eftine de periferie, proecte pe care Pri-maria sa le revanda doritorilor de a construi, si care se voreonforma planurilor. Actualmente In Primarie se prezinta Inc ade proprietari niste planuri tip, concepute si lucrate cum daDumnezeu, semnate de tine se nemereste si pe care eetateanulocolulni IV le plateste exorbitant eelni cc i le ofera pentruserviciul sau.

Cnnoseand aceste cauze ale extindereiBucurestilor, conchidemea nu o restrangere a zonei luipe tale proectivaar da rezultatulcautat. De aeeea am cautat sa pastram zona in litnitele eiactuale, si combatand cauzele, sa obtinem o ameliorare inaceasta zona, ceace

conditie,de fapt sc traduce prin o restrangere a ei.

0 prima care rezulta din cele mai sus expuse,pentru a impiedeca extinderea este strangerea orasului in ocentury sanitary destul de lath, de plantatii, care fiind in pose-sittnea orasului va remane neconstruita si cu grew s'ar incepeconstructia dincolo- de aceasta century, voile locuinteriscandsa ramana izolate. Pe tale legislative se mai asigura acestlucru determinandu-se zonele comunelor sub-urbane in carese poate construi, precum si introdueandu-se in lege principiulinterzicerei de a se construi locuinte acolo undo nu existaasigurate conditiile de viata proprii unui oras. Este ILIA, reco-mandabil a se lua toate aceste masuri deodata (a se vedea,proectul de lege dela fine).

Dar ameliorarea situatiei in zona determinate astfel a Capi-talei se va obtine pe urmatoarele ciii:

a) A se sprijini prin toate mijloacele ridicarea niveluluieconomico- financiar al Capitalci, cautand a da de lucru popti-latiei asigurandu-i un beneficiu care sa intreaca cheltuelilezilniee pentru hrana si imbracaminte. Aceasta se obtine inprimal rand atragand capitalurile pentru a se ereia industriiin zona orasului sau in imediata lui vecinatate, a sc inlesnicoinertul si mijloacele de transport, fiindea acestia sunt fae-torii care pe de o parte eftenesc viata iu oras, jar pe de akaparte fac ea locuitorilor sa, le riimana un profit care sa ledea putinta O. se bucure de un confort mai mare.

b) A se sprijini societatile de consfrtructii de locuinte, coin-

si

www.dacoromanica.ro

battInd In acelas timp specula cu terenurile neconstruite. Inspecial se vor inlesni societiitile care executes locuinte ce nuintrec tin cost determinat pe metrul patrat de suprafata con-struit5.

e) A se distruge cu once pret locuintele insalubre. dilndtot feltil de posibilitliti proprietarului ei spre a trece imediatin posesia alteia higienice si eftine, fie pe acelas loc, fieaiurea.

d) A Sc exereita un control serios asupra suprapopulaticilocuintelor. Un asemenea control atilt de serios si .sistematicin strainatate, la not nu exists,

e) A se pune la pima legile si regulatuentele si, a se creiaorgane serioase pentru ,controlul aplicarei for si a nn se maiamana o chestiune atilt de importanth cum s'a filcut piinilacum, considerlindlu-scAceasta ea ceva ne necesar.

asupra chestiunei extinderei sau restrAngerei zoneiunui oral ar fi foarte, mult de spas, ne mqrginitn, avilnd invedere scoput.acestui studiu,. numai ,la aceste indicatiuni.

In legiittir5, directs en aceastg chestiune este si aceia afelului cum sa se construiasca" orasul in interiorid, acesteizone : constructii, colective en 'unite etaje (caziirmi) sau loon-into do o familie (sistem oral- grading)? Fiindca" se pare canici aceasta ehestinne nu e -elucidate pentru Bucuresti, prinreviste Inert discutandu-se acest lucru, ma oprese putin siasupra. acestui, obiect, asupra carnia e bine ssa fim fixati delainceput, spre a In'telege masurile ce se proptin .in cele ccurnieaza la locul potrivit In acest studiu.

Am vazut mai sus ea in interiortil zonei Bucurestilor, cese calculeaz5, In circa 5380 h. a, In finele unei perioade de50-60 ani densitatea populatiei Capitalei ar ajunge In circa170 loc./h. a., astazi avAnd aproximativ densitatea medic de70 loc./h. a. Ei bine, pe la,nga felul de organizatie al vieteiromilnesti, care an se impacg, dupes cum aratai, cu viataconaun'a in caziirtni, uu numai din punet de vederedar si din punet de vedere economic, aceste cifre stint fac-torii determinenti ai felulni cum se va construi Capitala.

Tata densitatea populatiei in anal 1006 din cilteva orarfranceze :

16. Locuintecolective sau

de o familie?

locuibila.

Desi.,

social,

www.dacoromanica.ro

Paris 354 lot /h. a.Le Havre 127 A

Lyon 108

Lille 97

Nancy 78Rotten 68Bordeaux 63

In Germania densitatile oraselor de peste 100.000 locuitoripe suprafata construitrt a orasului, variaza dela 150 loc./11. a.la 400 loc./h. a. Asa dar aetualmente constructia orasuluiBucuresti ar trebui sa se apropie de aces a orasului Nancyon Rouen, iar in viitor do accia a oraselor Le Havre, Lyon s. a.

Trebue tinut compt insa de marile disponibilitati de terenuricc se alla in Bucuresti acorn, si de faptul foarte importantca, pe cftnd populatia franceza se bucurti de Inuit confort sicamerile unei locuinte franeeze no aunt suprapopulate, inBucuresti stau familii numeroase in sate 1, 2 sau eel limit3 camere. Prin urmare in Bucuresti nu se impune Inca intot orasul -nici macar constructia en 2-3 etaje, cum esteacorn in Nancy si Rotten. 0 prima etapa pentru Capitalsnoastral este sa se asaneze orasul in interiorul zonei lui, des-congestionftnd locuintcle si exterminand locuintele insalubre.Totusi, fiindca rentabilitatea unei constructii este in relatiunecu raportul dintre numarul de etaje al constructici pretulterenului, este normal ea acolo undo terenul este setunp sase ridice locuintele comune.

Condusi dar de aceste motive am prevazut, dupa cum vomvedea mai departe, o construetie inchisa si mai inalta pentrumiezul orasului si o desvoltare de constructii in suprafatA incartierele de periferie, cartiere care rata a se speeializa. Inonce caz sustinem un sistem de < orase-gradini*, care an datrezultate atAt de frtimoase in Anglia si care se impaca foartemult cu felul de viata rornitnesc.

O disentinne cconomico- soeiala a acestor dons tipuri delieste interesanta totusi renuntain In ea, cerAnd prea malt spatin.Ea S'a publicat in multe loeuri si s'a rezumat chiar si iupublieatii romttne. Ne-am marginit aici sa acceptam rezultatulexperientelor si discutiunilor factite in streinatatc si careMelina mai mult nude finantele permit pentru sistemul.loeuintelor de o familie.

r

s

r

01

www.dacoromanica.ro

Ditm mai jos an the] interesant :

VARIATIA COSTULUI RIRIE! IN IMPORT CU NUMARUL IKON

(dttpil Freudenberg)

Costal m. p,de teren In

lei

COSTUL

/Casa cu 1 etajiCasi LP 2 etajelCasa cu 3 etaje Casi us 4 etajelCasa us 5 etaje

1.25 430 290 260 245 2356.25 465 310 270 255 24,5

12.50 515 345 285 265 25531.00 660 405 335 300 28062.00 520 415 360 33094.00 640 495 435 380

125.00 575 480 430

Trecem acum la notiunea imediat subordonata" a celeia dedclimitare a zonei orasului, aniline la chestiunea deja, relevatamai sus, a specializiirei cartierelor.

2. Dupa delimitarea orasului se urmilreste specializarea car-tierelor orasului. Specializarea cartierelor a fost gren a seface In trecut din cauza lipsei unei legi pentrn acest stop, desis'a, incercat realizarea acestei specializitri prin un anteproectde plan.

Acel anteproect nu mai corespunde stdrei aetuale, si deaceia a trebnit sit fie modificat Plansa cn proectul de specia-lizare a cartierelor ce se aitexeazit (fig. 5) an poate de altfel

fie aplicabil6 deeat pe baza unei legi de care se va vorbiIn capitoltil urmititor.

Specializarea cartierelor se referti la raporturile reciproce alesi raportul dintrc constructii si stradA (constructii

1nchise, gru pate sau deschise, cu sati farh retragere dela ali-nierea stradei, on construcOi de vile) in cc priveste inAltimeaconstruckiilor i utilizarea Ion.

Specializarea cartierelor in ceeace priveste caracterul domi-nant si utilizarea constructiimilor va fi inteleasa in sensul cAintr'un cartier se va permite ca exceptie sa," se construiascito cladire proprie unui. cartier pe o treaptg higienic6, supe-rioarg, ins nu se va permite o constructie care infra', in ca-racterul unni cartier higieniceste inferior. De altfel speciali-

17. Specializa-rea cartierelor.

L OHIRIEI

O.

I

www.dacoromanica.ro

26

zarea cartierelor nu este urmrtrith' numni din punct de vederehigienic, ci si economic, technic etc.

ls. Cartierul S'au prevrizut: un cartier central cu o constructie in generecentral.

cinchisk), cartiere industriale, de locuinte eftine, de vile, precursi regiunea rnilitarA.

Vom da cAteva relatiuni asupra acestor divizinni, pentru a seindica mai bine principiile de care am lost condusi. 1Wlegein

PLRNUL CRPITALE1CO spec/di/mit-a ca/here/or

te/4,7ua de exlmdere

kannvaye/or e/edrice

ifC I, T .,.,_

\ k\

VILE

\-9 1 \ 0

,

ss

--LGENDAZinu elechree de immiA9,>.

Fig. 5.

ca', in catierul central nu Sc va perniite cleat construetiacinchisi.0> ori, %Yrupatii pe alinierea stradei' s'aupe o Cliniede constructie» retrasa din aceasta aliniere, deci ca regimulde construetie al strgzilor din acest cartier sii fie construireape intreaga fatada in mod obligatoriu.

Totu.i in acest cattier vor putea fi prevazute pe cale deregulament anumite strazi pe care se va. admite, eel Min in

si

a .S

www.dacoromanica.ro

27

prima perioada, $i constructia grupata on deschisa, in anumiteeonditiuni, fart ealcane

De exemplu daca se va core a construi numai o parte din fatadaunei gradini particulare, permisiunea se va, da numai cu con-dicia expresa ea acea gradini sa ramana totdeauna libera deconstructie pc portiunea din fatada, iar veeinii prize o retra-gore obligatorie din linia de posesie spre vecinul respectiv

asigurata neacoperirca fatadei ce ar deschide spreacea gradini. Acest cartier central este ineonjurat in mareparte de inelul HI, care va intri, en ambele latiiri in cartierulcentral.

In principiu pe strazile comerciale $i cele radiale se vaimpune constructia Inchisa si pe aliuiere. Pe cele inelare seva putea admite, dupes regiune, $i constructia grupata on vileen retragere din aliniere.

'Pe strazile centrale $i piir comerciale ale acestui cartier seva patch admite $i inaltimi de constructie mai marl decitt lar-gimea stradei mai ales dacit strada are directia nord-sud, insainaltimea va fi aceia$i pentru toate constructiile de pe aceastrada. Inaltimea de constructie nu va puteh sa se schimbedectit la o incruci$are de stra'zi $1 numai vilele (adica construetiile de toate partile $i en retragere dela strada) vorputea aveh inaltime diferita, care insa, va fi fixates de Comuna

fiecare caz special, tinfindu-se compt de vecinatati, largimeastradei si suprafata libera lasatrt in jurul $i in faAes constrnetiei-

In accost cartier regimul de constructie se va specifica pecale de regulament pentrn fiecare strada and se va stabili $iinalthnea construcriei in raport cu largimea stradei.

Pe strazile radials mai ales care au un caracter mai pro-iitnitat contercial sau cele en caracter comercial se va impuneconstructie inchisa, pe aliniere eu ina4imea ce se va stabili

in raport eu largimea stradei, iar pe cele mai spre periferiecare vor deveni comerciale se va impune asemenea constructiainehisa sau grupata pe aliniere, puttind fi $i en un singuretaj. Ina ltimile vor fi ins3i in once caz uniforme pe o por-tinne cuprinsrt intre dons incrueiseri de straa, sau intre (lona,piete.

In reg,imica cuprinsa intro inelul III i IV, strazile radialevor avea desigur un regim de constructie luchisa, iar strazile

vizibile.

sa'si rag

isolate

in

www.dacoromanica.ro

28

19. Regiuneamilliard.

20. Cartierulnordic de locu-inte eftine.

21. Cartierulnordic de vile siparcuri.

22. CartiereleFloreasca si Teipentru locuinteeftine.

23. Cartiereleindustriale.

de locuit un regim de constructie desehisa on grupatii pe liniastradei, nela'sandu-se ealeane vizibile.

Pe alocurca se vor impune i retrageri de ccl puck' 5 in.sau mai malt, duo climensitmile parcelelor dope strada res-pectiva, retragere care se va fixa prin regulament.

Mici ateliere, adica mica industrie casnica on manufac-turiera vor fi admise si in interiorul color trei mole.

0 specializare mai mare s'a prevazut in ocolul IV, adielldincolo de inelul Ill, de oarece in aeest ocol orasul este maiputin construit si este suseeptibil de o transformare mai mare.

Anume regiunea de vest s'a prevazut a ramane si a seextincle ca regiune militara : cazarmi, camp de exereitii si fa-brici cu earaeter militar, dupa cum de altfel are si :tcum ovadita tendenta de extensiune.

Spre nord-vest VIOL sos. Colonel G-hika se va des-volta cartierul de locuinte eftine pemtru funetionari, apropri-indu-se mai unlit de sos. Kiseleff Si de lueratori spre caleaferatii.

La nord intreaga regiune dintre sos. Colonel G-hika si sos.Herastrau se va desvolta en siguranca In sensul mud cattierde vile patia In lacul Floreasca. Este dar bine a se regula-menta de stern aceasta desvoltare, si e Inca bine ca Comunape lank' teren siesi asigure plus-valuta rezultata din ereiarea<Parcului Nationals si alte imbunatatiri ce va aduce acolo.

Regiunea de nord nord-est, adica tea oeupata de cartie-rele Floreasea si Tel, raman a se dezvolta regulamenta easa devina cartiere de locuinte eftine pana In raza actualaorasultti, de oarece dincolo de aceasta raza si /Ana; In limitslacurilor Sc prevede a se desvolta Cu timpul iarasi un cartierde vile si este bine a se preeiza aceasta dezvoltare tot de peacum, prezenta lacurilor si a proprietatilor waste facilitAnd oastfel de dezvoltare.

In cartierele de vile prevazute in plant]] de sistematizarese vor impune numai constructii-desehise pe alittiere iar incolturi chiar grupate, 'multi in cam( sand se prevad en pravhliiea sa deserveasea eartierul, toate insa Cu retragerea fixata dinal irriere.

0 deosebitil itnportanta, importanta ce nu prea s'a datpima in prezent trebue data si industriei, cad industria esteaetivitatea care aduce viata yi bogatia mini oras. Industria

in

cia

www.dacoromanica.ro

29

se va dezvolta repede in Capita la Tarei. mai ales dupa exemplulce ni s'a dat prin evenimentele ultime. Trebue dar sa pa0n1cu energie pentrn oranduirea ei ca sa se poata dezvolta. Inplan s'a. prevazut dar ca regiuni industriale regiunile cc mintsau vor putea fi mai bine deservite de linii ferate in unviitor mai indepartat chiar de canale de navigatie. Linia Obor-Abator a determinat a se prevedc o regiune industrials de est

una de sud pe fangs Filaret. Regiunea de est se afla maimolt la sud-est ca sa se evite aducerea. In oral de catrevanturile predominante a unei atmostere neplacute.

In partea de vest se poate iara0 dezvolta o industrie in-semnata dar se mai cere pentra aceasta o noua linie de le-gatura a acestei regiuni en liniile ferate eurente, pentruca

ceastrt nouit linie ss permits colisiunea, unui mai mare numarde linii de garaj.

In imediata vecinatate a regiunilor industriale s'au pre- 24. Cartierelede locuinte ief-vazut cartierele de locuinte eftine. Aceste cartiere vor trebul tine de WO

:coperite cu locuinte care sa efteneasea traiul, pentru ca oraitil cele industriale.sa poata atrage un numar cat mai mare de brate. Numarulbratelor asigura viata unei industrii ca gi capitalul ysi pietelede desfaceri. In o regiune lipsita de brate industria, e eon-danniatit In astfel de cartiere se favorizeaza tindustria la do-miciliu>> care va fi de mare viitor.

. .

In fine, pe platoul inalt de lane, Vacare0i s'a mai pre- 25. Cartierulde

-viizut eartier de vile avandu-se in vedere frumoasa pri- ci re§ti.vile dela Va.-

Teliste din aceasta regiune. Pentru reusita cartierului insatrebul ca Comuna sau o societate de constructii sa achi-

zitioneze din vreme intregul teren.In privinta modului de construetie al acestor cartiere spe-

e ializate periferice am mai avea de explicat ca, constructia in-forma. de vila cere retrageri dela strada, iar constructiile eftinepot fi inchise, grupate on chiar deschise, cu on fa,ra. retrageridela strada. Aceasta se va reglementa pentru fiecare stradaseparat.

Mai sus am aratat ca, pe strazile radiale se va cere ysi in 26. Regimulde constructieaceste cartiere <<constructia fuchisa» avandu-se in vedere dez- pe arterele ra-

voltarea acestor strazi pentru comert. In ce prive0e insil, diale la periferie.

-kimea constructiiior se va pastry o mai mare toleranta inaceste cartiere de locuinte eftine §i industrii dela periferie

si

si

un

s'a

Intl-

www.dacoromanica.ro

36)

in sensul ca se va permite chiar pe strgzile de 18 in. lgrgimesi constructia nutnai cu un cat.

27. Cazarmi In regiunile industriale si chiar de locuinte eftine din ime-pentru lucrAtori.

diata vecinatate a industriilor, se va permite si constructia decazarmi de Incriitori data se vor 'Astra suficiente gradiniinchise pentru eopii §i se va asigurA lesnicioasa si higienicaviatg a locatarilor.

28: Densitatea Pentru reusita unni cattier de locuinte eftine este bine amaxima a locu-intelor eftine. se prescrie pe tale de regulament si numitrul admis maximum

de locuinte pe h. a. dupg o scars a preturilor locuintelor,adicg, dupg cum se face in Anglia (a se vedea Orasele-GradiniEngleze, de Cincinat Sfintescu, (Billet. Soc. Politecnice>> 1913pag. 276). 0 astfel de scars in Anglia este :

Locuinte de o valoare Ong la 5.600 lei, o densitate maximade 35 locuinte/h. a.

Locuinte de o valoare pang la 8.700 lei, o densitate maximsde 30 locuinte/h. a.

Locuinte de o valoare Ong. la 12.500 lei, o densitate maximade 27 locuinte/h. a.

Louth* de o valoare pang in 17.500 lei, o densitate maximade 25 locuinte/h. a.

Locuinte de o valoare pang la 22.500 lei, o densitate maximado 20 locuinte/h. a.

Fatii de variatia actualg a preturilor de constructie In limiteass de largi, nu suntem In mitsurg, pang la stabilirea unui regimde preturi, sg facem un tablou pentru orasul Bucuresti.

In imediatg legattril cu felul construirei orasului stau arte-rele de circulatie a orasului si deci trebue sg trecem acumIn acest studiu.

29. Programulanterior comu-nal.

Masuri de eireulatie, estetiell

Comisiunea Technicg a Primgriei Capitalei in §edinta dela20 Aprilie 1914, a stabilit in ti.gsgturi generale punctele cetrebuese avute in vedere In alcartirea proectului. Acele principiifixate de Comisiune s'au trecut in procesul verbal al sedintei..

In sistematizarea Capitalei, dupg cum se mentioneazg inavizul Comisiunei Technice, se va &gag cformarea a trei inele-«concentrice (ringuri) ocupand in con mai mare parte stradeletexistente, lgrgindu-se undo nevoie va fi si va permite posi-

ii higienii.

www.dacoromanica.ro

<<bilitatea, dar si acestea in limita resurselor do care Coniunaqdispune...)

4Aceste trei mole vor fi legate intro ele prin strazi radicle,-qcarora li s'ar da o largime dela 12 m. In centru, sau maicmare &ea este posibil, mArindu-le treptat dela un inel la

si formand dupti ultimul inel sosele de penetratie en o-4<largime medic de 30 m. asa cum este ultimul inel

'I Este bine tnteles ca unele exceptiuni vor fi Monte pentru-amarile bulevarde ca sos. Jianu, b-dul Coltei, b-dul Ferdi-<nand, b-dul care sa duca spre Valea PlAngerei, etc. care

o r pita ave L si latimi mai mari ca 30 m.zEste local aratrun mai intai eateva cerinte asupra 30. Conside-

ratiunt asupralargimilurdedatmilor de dat stradelor, precum si asupra directiunei (orien-

fare° cea mai favorabila a strazilor din punct de vedere cli- strazilor.

materic.Li cartierele de locuit, deci de micA, circulatie, latimea de

12 in. e mai mult deeat suficienta. Lasand la o parte Itnpre-jurarea cA, preseriptiile r uinicipale incuviinteaza pe asemeneastrazi c/cidiri Cu trei cazuri dar chiar pentru o circulatierelativ mare aceasta 'gime c satisfaVatoare.

In adevAr, luand trotuarele de 2,50 m. rArnane pentru partea.earutabilA o facie de 7 m. pe care se pot inerueisa trei trasuri.

Pc strAzile de 10 m. latime, reducand putin trotuarele, voinnvea aceleasi avantaje pentru circulatie si de aceca asemenealatimi pot fi admise in cat mai multe cazuri.

Pentru strazi ce an de primit ]inii de tramvaye si cu circu-latie redusrt de trasuri. latimea necesarA a strazei e de 14 tn.in care 5 in. e calea tramwayelor, iar restul de 9 in. raitnanepentru trotuare trasuri. Pentru strazi cu trainwaye si de.circulatie mare, latimea suficientA ar fi de 1S-20 m. mai ales-ca inaltimea maxima admis'a arum de regulatnent pentru cladirie de 17 in. Pentru un bulevard principal en mare circulatietle pietoni, cu copaci pe trotuare si en linie dublA de tram -wave e nevoie de o lAtime de strada de 24 in. Latimi maimarl. de 20 in. nu vor fi necesare decat pentru strazi inonn-inentale, cu proFil transversal bogat, in care s'ar cuprinde cabproprie pentru tramwaye, aloe pentru cAlareti, «contrattlei,pentru pietoni, etc.

Din cele ce preced rezultA ea strada eurentrt ce trebucadmisii la parcelari si la cartierele de viitoare extensiune it

(III-lea)>>.

s# largi-

ysi

.

www.dacoromanica.ro

orasului sa fie de 10-12 m. latie, in care trotuarele saocnpe jumatate din aceasta latimc. Pentru a a vea suprafete.libere mai mars e mai bine sa se inipue o retragerc a cladi-rilor dela .frontal strilzei, iar in fata cladirilor sa se amenajezegradinite in mod obligatorin, gradittite de o adancime minimade 5 metri.

31. Strizi spe- Afars do aceste ciii de comunicatie on strazi de locult, inciale. orasele moderne a ineeput sa se prevadii, si alto dona eategorii

de strazi si anutne asa zisele strazi pentru pareuri (Park-strassen) si strazi pentru automobile (Automobilstrassen).

Noi nu am mers asa de departe cu specializarea in proectulcc propunem, sacrificiile cc s'ar cere nefiind aproape de scopulce s'ar atinge.Totusi, en timpul, data in jun!' orasului s'ar creaun lant de parcuri, inelul IV va putea indeplinl in parte celedotia specialitati mentionate. Ca strada de automobile s'arputea adapts, si b-dul Bratiantt en Lascar Catargiu si sos_

Jiamt, qutomobilele fiind atrase spre Parcul National.32. Orientarea Orientarea arterelor de circulatie este data de cele maistrazilor. =he on de necesitatea circulatiei. La reteamt secundara, adios

cea de strazi de locuit se polite :liege directiunea stradelorsi dupa consideratiunile de ordin climateric. Este bine ea acele-strade sa, aibit in timpul zilei ambele laturi batute de soare,eaei locuintele sunt atunci mai sanatoase. Din acest punet devedere directia nord-sud este buns. Avand insa in vederesi directia viinturilor predominante si a color reci mai ales -

in unde avem o clima continentals, directia cord -sudan se afla printre direetiile cele mai avantagioase. 0 direetienord-nord-vest catre sud-sud-vest ar indeplinl si cerinta de orien--tare solara, si aceia de orientare atmosferica. Chestiunea orien-tarei este insa mult mai importanta cand este vorba de plan--tarea loeuintei cads atunci se poate indeplinl mai bine.eerintele ei si de aceea, in cazul comassa,"rei parcelelor, duphpropunerea de lege anexatu la fine, prin dimensionarea parcelelor-si blocurilor de constructii indeplinirea eerintelor orientareise va putea satisface cu prisosinta.

Facem atom deserierea arterelor mai importante.Intetin oras mare o cerinta; importanta si care trebue urgent:

satisfacuta." c cerinta cuculatiei. Pentru aceasta trebue ca.marile artcre de circulatie sa fie degajate cut claritate, ceeace-s'a cautat in primul rand sa se obtina in proectul depus..

Capita%

www.dacoromanica.ro

Aceste after° ale Capita lei se pot divia warn cate-gorii :

Artere radiale cc se prelungesc cu soselele de penetratie ra-ra-diale.33. Arterele

care leaga orasal en Imprejurimile, prectun sent:Calea Plevnei prolungitii pe o largime de 30 tn. In toatA

lungimea ei, fiind o arterit cc va deservi si Gana Centraltti sifiind i fn prehingirea arterci de penetratie ee leaga Capitalacu conmna Giulesti.

Calea Grivitei care este provazutA en o largime de 14 si18 in. spre centrul orasului, si de 30 hi. spre mnrginea ora-sului. Importanta acestei artere este acum =it mai mare decAt aceea a cliei Plevnei. Ea este §1 o arterc ae penetratiesi o arterii cc deserveste principala garii. a Capitalei.

Calea Victoriei care este previlzutit pentru a deven1 eu ohirgime uniformil de 18 tu. fiind cea mai eirenlatil arterliCapitalei. Soselele de penetratie ce prelungesc aceasta arteril,din pinta Victoriei spre nord, au lirgimi mult mai marl, fiinddestinate in acelasi dull) a deven1 si artere de ornamentatic aleCapitalei. A stfel : sos. Colonel 1llihail Ghica este .prevrtzutii,avea de 26 si 30 rn.,; sos. Kiseleff va avea largimivariind dela 30 in. pAnli la 54 in. iar sos. Jiann, destinatit-deten't monnmentalii, va avea lurginti erescand dela 55 in.pitat la 82 nt. iu apropierea Parcului National.

Altera diametralit nord-sud deschisii aproapc ininiitate dinlungimea ei (pima, aproape de b-dal Universitlitei) adieu sos.,Kiseleff-b-dtil Lascar Catargin-T. C. 13riltiann-Coltei si eel pre-vkut a se prclungi prin pinta Sf. Gheorghe piing In terentileomnnal numit Valea Phingerei este destinatii a deseongestionk.Capitala eircalatio cu eel pntin aceiasi cantitate cu at acontribnit In acensta b -dole diametrale Elisabeta, Carol, Protopopescu -Pake. Acest nou bulevard diametral va lega, din le-ricire do astrulatil, douii pareuri orasenesti: Parcul National siGriidina Mogosoaia en parcul proectat in Valea Plitingerei. A mbelepareuri isi an asiguratti existenta viitoare. llar rolul eel mare aIacestei bulevard va fi inlesnirea eirculatiei din centrul orasulni injurul pictei Sf. Gheorghe si legarea color dourt, junirttAti aleCapitalei prin o arterli, circulabil'a in bune conditinni. Pentruaceste rezultate importante de sigur trebue sa se face.

importante. Pentrn micsorarea sacrificiilor blinesti s'aeAntat a se reduce cilt mai mnit profilul acestei bulevard

in

a)

largimia

ca

sacri-lieu

a

si

3www.dacoromanica.ro

spre centrul orasului unde terenurile se setunpese repede $inecontenit; lush scumpirea cea mare a( arterci proectate vs,fi inthrzierea ce s'ar aduce la realizarea ei. Iatit Iiirgimileacestui bulevard: bulevardul Lascar Catargiu cu 40 metriliirgitne; b -dul I. C. Brhtianu en largimi variind de]a 30-50nt.; b-dul Coltei prclung1t cu hirgimi de 26 si chiar 20 in.in centrul Capita lei si apoi lArgindu-se pitnh la 60 tn. inapropiere de periferie adich spre Pareul de Sud.

Strhzile Cantacuzino cu Po lonrt $i calea Floreasca consti-tuese iara i o importanth, artery radialh, fiind $i de penetratie,en aeces secundar in Capita la a satului HerastrAti. Totusifost dificil i se da Ihrgimi mai mari spre centrul orasului.S'au previlzut Ihrgimi de 13-16 in. pentru str. Cantacuzino.do 20 -24 in. pentru str. Po lonh si de 20 m. pentru caleaFloreasca.

Strada Vasile 'Lascar in unire en Drumul la Tei constitueo artery $i de unire en satul Ghieulesti. Nu s'a pututprevede decht 14 in. Ihrgime pentru strada Vasile Lascar si24 ni. pentru. Drarnul In Tei.

Caleb, Mosilor imprennii. cu sos. Cplentina constitue 'mut'din importantele artere de cireulatie ale Capitalei. Este si oimportant arterh, eomercialri, asa ca ar neecsith sacrificiiinsemnate pentru Itirgirea ei. De aceca, mai ales spre centrulorasultti, s'a procedat cu rnulta economic chutftnd a nu pre-vedc decht necesarul. Asa, Intro str. Lipscani i b-dul Carols'a dat chei Mosilor o largime variind intro 12 si 14 metriprink' la 18 tn. iar intro acest bulevard si sos. Mililti-Bravullargimea s'a fixat la 18 in. Pentru ,dos. Colentina s'a prevAztitIhrgimea de 30 m.

Bulevardul diametral Independentei-Elisabeta-Carol-Proto-popescu Pake inlesneste chiar actun considerabil circulatia.Acest bulevard servelte si ea artere de penetratie in ora$,prin partea de est eut Soc. Iancultii si Marcutei si va servi

penetratie prin partea de vest prin Sos. Bolintin, andSos. Cotroceni va fi'unith prin Bulevardul inelar prevhzut ineartierul Cotroceni en b-dul Independentei.

Largimile fixate stint: pentru sos. Bolintin 30 tn., pentruL-dul Independentei, -Elisabeta, Carol si Protopopescu Pakecite 24 in. iar pentru Sos. Iancului $i Mtircutei 30 m.

Calea Rahovei cn b-dul Maria, en talcs en

a.it

radialh

ca

Calara$ilor $i

gi

www.dacoromanica.ro

:35

eaka Vergului, formeaza ittrasi o foarte importantri arterydiametralk, putem nice si de penetratie pentru satul Bragadirudin spre sud-v est si pentru satul Pantelimon din spre est.Pentru portiunile centrale ale tailor Cararasi si Rahovei nua fost posibil a se da o lkrgirne ce ar fi fost de dorit, dincauza marilor cheltueli ce ar fi necesitat. S'an prcvlizut lar-gimile urnigtoare:, pentru calea Rahovei 30 m. In periferie,b-dul Maria are 20 m. si 35 m. (numai in dreptul pietRi), pentruealea Cklkrasi largimi de 18-30 m. iar pentru calea Vergului30 m. calea Rahovei pe portiunea paralela cu b-dul Mariava primi modifiekri mai putin importante.

0 parte din ` calea Vacaresti prelungitk en calea Dudesticonstitue o artery radialrt si de penetratie prin partea de rud-est a satelor Cioplea, Dudesti si Catelul. Pentru ealea Vack-resti si parte din Dudesti a fost dificila o lArgire mai mare.Dar o bung descrireare in aceasta regiune va putea aduce sistr. Crtuzasi. Largimile prevazute sunt: pentru calea Vacarestiin centru 12 M. apoi 14 rn. iar pentru calea Dudesti 14-20

pentru strada Canzasi 16 in.Cheurile din dreapta si stanga Thimbovitei actualmentc

forrneazk o admirabilk arterk diametralk. Designr ea cu timpulprin formarea de not localitati in jurul Capita lei, prin execii-tarea unui metropolitan sau tramwaye eleetrice directe in totlungul cheului, aceasta artery va deveni si de penetratie, atatdinspre cord -vest tilt si dinspre sud-est. Largimile prevkzutepentru eheurile actuale variazk hi general intre 16 si 26 m.

Data s'ar acoperi Dambovita. atunci Ikrgimea totala a acesteiartere ar deveni ee 62-64 metri si miezul acestei artere arputea fi intrebuintat In diferite scopuri de depozite ori

eomerciale pedeasupra circuland trenurile pe linii asezatepe viaducte.

Calea Vacaresti si en sus. Viickresti constitue iarksi oarterk radialk si de penetratie, eaci knit sops. Bucuresti-Olte-nita mai direct en centrul Capitalei. Largimile prevkzute suntde 16 in. mai spre contra si de 20-30 m. spre periferie.

*oseaua Mrigurele este o artera de penetratie ce deservestein special satul Magurele din sudul Capitalei. Spre centru.este descAreatk' de b-dul Maria. Liirgirnea prevAztitli este de18-20 in.

Calea 13 Septembrie este asemenea o artery radialk si de

in. si

Meta-latii

www.dacoromanica.ro

31;

penetratie care va deveni Cu timpul de o mare importaritii.Face leeitura Capita lei en satul Domnesti. Aceasta cale vafi degajata sere centre fie de str. Isvor fie de o noug arteryce se prevede a fi deschisA in prelungirea caei Vietoriei prizestrazile Apo lodor si Caeirmii pe lttnei viitoarea constructicSe natal

LArgimile prevAzute stint: pentru calea 13 Septembrie inperiferie 24-32 m.; pentru str. Izvor o lArgime de 16-20 tn.

Artera In unire eu calea Victorici va avea largimi variinddela 16-18 m.

34. Artere Artere circulare formand bide prin analogic en maniclace.

bulevarde din Paris on en .zringp-nrile ora$elor germane.S'au prevgzut ca artere inelare: trei in interiorul orasulni

$i al IV-lea de delimitare. Este lesne de inteles ca pentrueconomia luer4rei, en actuala retea de strazi din care nu sedesprinde o ides conduciitoare, nu a fost en putintg ssa seobtittrt o sueeesiune de laturi absolut satisfaciitoare. De altfelnici nn trebuia tirmarit neest lucre de oarece nu e rational ase &inn s'a" se obtintt en adeviirat <<ringuriler oraselor germane.Una este geneza neckr ringuri germane, alta este necesitatenunor artere radiale in Capitala Tiirei. In orasele germane ciale altor ringurile luat nastere pc vechile fortifieatiiale oraktelor vechi, sail an fost procetate In ineeput °data enextinderea orasului. In Bucuresti aceste inele prezintil eaaceeasi probleind care s'a rezolvit in Paris in jurul anului1864, inst't cu marl saerificii si dupn: nevoile acelui oralmondial. In adevar.aeol undo inelele suni necesare circulatieipantrn a economist inconjurttri si a desegrek, central, de sorealizeazti fie prin strapungeri de artere suficiente eireulatiei(lar econontice, fie prin de strAzi existente. In Paris.inelcle stint constituite do bulevarde largi deschise prin stra-pungeri. Pentru Bucuresti s'a previlza a se intrebninta nnibelesisteme, avitndu-se in vedere eazurile locale si fapttil ca reali-zarea acestor inele nu este asa de urgentil si deci se poateface si int'un timp maiindeltuigat. In rezumat, nu trebue sa neglindim in tut inel central de felul celor din erasele germane,adiett en profilele aproape monumentale. Ne-am iirginit labune si suficiente leeituri inelare intre arterele radiale pre-vifzute.

Prima artery inelarn cc s'a ciiutat a se desprinde, inconjoarti

ine-

a

b)

tAri,

lArgiri

on

www.dacoromanica.ro

37

centrul comercial al Bucurestilor prin stradele: Stirbei-Voila,Franc lin, b-dul Bratianu, Rosetti, D-rul Kalinderu, Vantulni,Mintuleasa, Calarasi apoi cheiul string al Dambov4ei eonti-nuandu-se eu b-dul Schitu Magureanu. B-dol Schitu Maga-mann este putin propriu unei lesnicioase eirculatii din cauzadeclivitiitei pronuntate aproape de biserica cu flume.Pe de aita parte str. Brezoianu, care ar desearca in buntiparte circulatia de pe acest inel pentru por(iunea de pe b-dulSchitu Magureanu. are un trascu largimea improprie pentruo circulatie in bone conditiuni. De aceea, pe lingo alte motive,

acest motiv ne-a determinat ca sa se prevada o +lona stradade '10 metri largitne. care sa mearga pe marginea gradineiCiFmigiu si in mogul ci, pentru a unl cheiul sting al Dambo-vitei, prin plata Mimi. Veda, eu strada Stirbei Voda, prinajutorul intrarei Nordului si stradei Renasterei.

Largimile prevazute pentru inelul I propriu zis. variaza dela 16 si 18 nr. Oita la 20 m.

Un al cloilea inel, care urrneazii a se forma parte prin largiri41e strazi. parte .prin noui strapungeri, are urinatoral trasen:strada Franemazoni, str. Sculpturei, (General Angheleseu), oltrterii cc se va strapunge intre calm Grivitei si str. Cosma,din care se va strapunge iarasi 0 legatura a acestei stride enstr. Romano. Dela intersectia str. Romani cu calea Doro-bantilor inelul se va continua prin strapungere eu b-dul Non(Dacia), care bulevard se va prelun4I si de cealalta parte pesteterenurile Comunale, acurn rantpa Sectorului 11, pinta in str;Orient, Pa lade Si Salentei, de,..unde inelul va urmari stradaTraian in tot parcursul ci mina la b-41 ls:eatarniirei pe careit urmareste aitutgand in piata Libertatei: Pe aceste portiunilargimile variaza dela 14 rn. la 20. m. Din accst punct inchi-derea inelului lot se,p,oate face in conditii avantagioase bra,mari ';theltueli do .eXptoprieri. Oe aceea am renuntat la o

forma geometrica cu avatitagii mai putin importante deckexpropricrila cc s'ar faee, si am nrmat un trasen mai nere-tzulat, antune str. Nifon, Emancipate, calea Rahovei, stradaSabinelor en str. Acvila, Izvor si Carol Davila. Pe aceastaportiune lirgimile varinza dela 12 tii 14 m. pana la 20 m.

Al treilea inel, care in trecut forma o delimitare rationalaa Capita lei, a trecut din auul 1895 to totul in oral. Acestinel are de pe acorn in mare parte largimea definitive. Traseul

si

aeelas

vi

www.dacoromanica.ro

lui este: sos. Bonaparte, sos. Stefan col Mare. sos. MihaiBravu vcchi pants in sos. Vitanului. De aici inelitl se va pre-lune IA vale win locuri virane, cam paralel cu str. GaitanarfpAniii In str. Calugareni pe care o urmgreste. Inelpl trece apoiDArnbovita, realizandu-se ea inici cheltueli de expropricri panicla punctnl de unire ca b-dal Coltei-prelungit, in Parcul deSud, undo se va forma o artistica, la intrarea in acest.pare. Sc va prelungl apoi, tirciind In mod convenabil denial,pima ce da in sos. erbau Voila, care II continua pAnti hti

intersectia cu sos. Viilor. Ine lul urmareste apoi aceasta soseapants in str. Odoarei, apoi prin sos. Doamnei se uneste en:tos. Pandurilor si Grozavesti pentru a se continua Still.' lainchiderea in pinta Victoriei, prin sos. Basarabilor. Liirgimile-acestui inel variazA 'lithe 27 si 40 m.

In fine, MI al patrulea inel nu a putut fi continuo, confi-guratia terenului optinandu-se la aceasta. Scopul lui a fost inaiales spre a 'creia o delimitare inai vizibilA a orasului dupti cum amariitat la punctul precedent. 0 portiune spre nord, urmaestesos. HerAstrau Oaf la intersectia cu sos. Jianu, Dc aici, paintsla gradina Tei, noel 'bulevard cautil a urmAri vechea raza a.orasului, insa crearea lui va necesita expropriere de terenurivirane actualmente.

0 attic portiune de bulevard porneste din sos. C'olentinarsi tirmArind malurile dealului Colentina, ce septa% Capitala,ajunge in sos. MArcutei.

De aici prin locuri virane porneste spre sud delimitAnticirasul spre rasarit pang, in calea Dudesti. Intre calea Dralestiqi str. Racati inelul trebue sa facts o mica curburii din canzaaglomeratiei in formatitoe din acest punct, pentru ca apoisa'si is o formii regulatiti pang in mini Vaciirestilor, pc caresuindu-1 se uneste cu sos. Oltenita pc care o urmiireste pintain coital de sud al cimitirului catolic. Din acest punct siin eaten ferath Bucuresti-Giurgiu acest inel, care trebue nea-parat executat de urgentii, cautti, necesitAnd patine exproprieride ease, a delimita Capitala de' aglomeratiile cc stint in for-matie si care aleargii spre satul Progresul.

Dineolo de linia ferata, pima, in calea Rahovei si apoi panAin calea 13 Septembrie, inelul nu necesita deat expropricride terenuri libere. Intre Calea 13 Septembrie si sos. Bolintin,din cauza stabilimentelor militare din Campul Cotroceni inelul

plaid

plug

www.dacoromanica.ro

:se intrerupe pentru a reincepe din sos. Bolintin intre Piro-technic si comuna Militari, urmitrind apoi, dealurile Dambo-vitei dupa care traverseaza," rftul pe langa moara, Ciurel siunpste en soseaua, en acelas nume. Form And apoi.ttn rebrusynentin taerea Cu sos. Criingasi, se opreste in liniile feratc aleGa'rei de Nord.

In acest punct insii, acest inel poate urmari si sos. Cam_Iasi lasaind regiunea dincolo do aceasta, sosea conmaei .Crita-git;;;i. Intro calea ferat6 si sos. Kiseleff, o linie de centtrrit" inzigzag va fi formats, de calea Grivitei si str. Alexandra. J.,:i-Itovary impreuna en sos. Colonel Ghiea si str..Salcia (P.Aurelian).

Lsrgimile admise variaza intre 20 si 40 w.In general s'.t eilutat la arterele importante .ea lungimea ei

reetilinie sA, nu intreaca, de 25 on largimea, aceasta in scop-de a se obtine uu efect estetic cat mai mare.

e) Arterele paralele on transversale DAmbovitei an asemeneao importantrt deosebita.

Aceste artere normale pe rani Diimbovita inlesnesclatia care se adunrt. it? dreptul podurilor. Mare ,parte din al.1-tem stint in acelas time si radiale on inelare, de care ne-amocupat mai sus In punctele a ci b. q arterapendicularn pe Thimbovita mai este si prelungirea. sty.,,,StirbeyVodg, pentru care podul este ,dejrt construit,: Pecum...4 str.Hajdert in preItingirea str., 13erzei.

Cat priveste arterele paralele Dlimbovitei acestea, au,importanta pentru desearcarea cheiurilor in punctele undocirculatia va apare prea intenss. Dintr acestea nnniai str.Carol, Sf. Apostoli si calea Vii4tresti prezitttn. importantrt.

Primelor dour nu- li s'a putut venI sensibil in ajutor eanzaimportantei prea magi a constructiaor de pe ele fatn, de eir-.eulatiat cc ar :Iva, de primit.

d) Artere de acces la gari sau In instalatii inseinnate gra-senesti, precum artere diagonale s'au prevazut asernenen.

Astfel de artere stint in strtinsa legaiturii en tole radialcinelare, mai ales inelare. De aceea garile, institutiile on in-stalatiile importante ale orasului se aseazrt pe, Eau in imediataapropriere a unui incl.

Si in Capitals s'au preyazut eateva astfel de artere.Pentru Gara de Nord : b-dul Dina Grolesen, in scop de a

35. Artere inraport cu Dam-bovita.

36. Artere ccendue la OH.

kis

4i

circur

iumaijaAitri,parr

deny

dig

.

toi

si

www.dacoromanica.ro

37. Artere dia-gonal-3.

deservl gara de calatori, si de mArfnri, cAutAnd a descarcAcalea Grivita. Apoi str. Polizu s'a prelungit piing, la intrarea.in gal% unindu-se t u piata din fata giirei. S'a mai previlzutea sedeschide in fata gArei o artery care sa se uncascA cu sos. Ba-sarab pentru a esi direct in importantul nod de eirculatie dinpiata Victoriei.

Pentru gara Dea hil Spirei s'a previznt largirea unei strA'zi,_existente si crearea unei piete de acces In cladirea de cAlAtcaio usoara comunicatie eu importantul inel ce trece prin sosPaedurilor (inelul

La gara Filaret, str. 11 Iunie procurii un bun acres dinspreoentrul orasului. AcenstA stradA s'a previzut a fi prelungitilin lungul liniei ferate pang la inelul III ce trece prin sos._Viilor sere a se obtine o legilturg, de mare importantA viitoare,

Gara ce se va stabill probabil la Abatorul Comunal se vacAuta a se asezitlA,ngA inelul III ce trece pe aici, si cu acestmod ea va fi deservita foarte bine de reteatia de strAzi aorasului.

Gara Obor va fi bine d.eservitA de b-dul Ferdinand pre-lungit en largimi variind dela 24 la SO m., care o leagA encentrul ai vestal Capitalei. Pentru o buns ilegiiturii. a grireiObor en malt circulata sosea Colentina si nordul oraa ulni, s'aprevAzut un brilevard in lungul liniei ferate pAnA In aeon sosen..Pe de altA parte aceastA gni% fiind si tin centru de aprovi-zionare, s'a mai prevAzut o artery de legAtura cu sudnl si estillorasului, ce duce pang la intersectia citiei ealArasi cu sos..

Bravul.Ga strAzi dingonaleS'a preyiizut prehingirea -strazei Popa Petre p1nri in str.

Olari; prelungirea Aleei Blank A pilnA in pinta Victoriei;hirgirea sos. Heriistriiu in nordul orasului si a sos. Vitartsndul orasului.

Prelungirea b-dului NeatarnArei piing in calea Raionultii esteiaras prevAzntA in scopul crecrei unei dingonale.

La toate arterele de mare circulatie s'au prevAzut In inter-sectii tesituri de col putin 5 in. si chiar 10 on 15 in. in unclecazuri pentru a sc 'inlesui circulatia en o vitezii mai marepentru vehicule.

Afara de acest schelet al arterelor de mare circulatie, mai,trebuesc prevAzute in special in cartierele de vile locuinte

III).

Mihail

la.

ai

www.dacoromanica.ro

Si o retea secundara, reteatia strazilor de locuit. preetnn gi

unele strazi cerute de o rationale canalizare a orasului.In cartierele de locnit nu am cautat a introduce numai strazi

reptc ; din contra, chiar am ales, potrivit cu situatia, strazieurbe de o forma estetica, si am inlocuit Pe cele &Ante enlinii curbe admisibile.

Aici ar fi locul sa facem propunerea ca str. Sf. Ionia safie prelungita pe aliniamentul ce-1 are In intersectia cu caleaVictoriei, taind constructia nude se afla restaurantul Enescuellteva proprietati regale pentru a es/ in str. Campineanu in dreptulpietei Valter Maracineanu dela Ministerul de Razboi.

Se va capita astfel un acces foarte direct si chiar o privire'in Cismigiu din calea Victoriei, iar palatul Regal se va izolA si deaceasta parte de proprietati particulare, capatand o noua fatada.

0 buns retea de strazi trebue sa indeplineasca ¢i cerintelecanalizarei rationale a orasului. Aceste cerinte se refers la co-lectoarele canalizarei si la devereoarele apelor de ploi, de oarececanalele sccundare urmaresc reteaua de strazi 80 cum segrtseste.

In Capitals s'a simtit nevoia a se prevede ateva strazi inartea de est si sud-esticrt a orasului pentru colectarea apeloracestei regiuni, precum si pentru deversarea apelor din cartie-rele Tei Obor cat mai repede la punctul de scurgere inDArnbovita, sau la statia de epurare ce se vu stabill probabilpe Da.mbovita dincolo de sos. Vitan. Strazile pravazute sunt :

Prelungirea strazei Abatorului pAna in calea Piscului inscopul scurgerei apelor a regiunei sudice a orasului euprinsapang. in sos. Bucuresti-Oltenita, prelungirea str. Abatoruluide cealalta parte pilna in inelul III en apoi prin str. Laboratorsrt se uneasert en inelul IV, spre a deservl canalizarea regiunei.de nord-est si est a Capitalei. Inelele III si IV, deserves°aysa dar Si canalizarea.

Mai trebue, intr'un ora mare ea circulatie importantitse prevede ctiteva inlesniri i pentru pietoni. Aceste inlesniri.constau in executarea de pasagii subterane in punctele decirculatie intense de vehicule.

S'ar simti nevoia chiar de scum de astfel de tunelnri :In piata Palatulni (pentru o directie)

/)) In plata Teatrului (pentru dotal, directii perpencliculare).

38. Strazi delocuit.

39. Strazi ce-rute de canali.zare.

40. Inlesniripentru pietoni.

si

a

a)

ti

www.dacoromanica.ro

Terenuri.entru eladiri

p

f') La intersectia. crtei Victoriei cu b-dul Elisabeta (pentru &th,d re etii p6rpendiculare).

(/) La intersectia str. Lipseani en str. Stuardan.e) La intersectia, str. Lipscani cu str. Coltei (plata Roinei).Un plan de sistematizare trebue su cuprindh si spatiilc

care se asigurh prin exproprieri. Sant cateva spatii libere pre-vazute a fi rezervate, dar o uniformh, repartitie si reelizareaher nn se va puteh face cleat atunci and In mod special seiirevh"d fondurile pentru cumpararea for din time.

Aceste spatii libere sunt necesare pedeoparte pentru constriictia viitcarelor edificii pnblice precum seoli, biserici, teatre,spitaluri, etc., pcdealthparte pentru ereiarea de parcuri, grit-dini publice on squaruri.

In special pearl.] scoli vor trebui aehizitionate terenuri eft-mai marl. pentruca pc viitor orice sit o grrtdiniimare, pentru jocuri, serbari scolare recreiarea eopiilor, cums'a prevAmit de exernpin la scoala din eaten Dudesti colt ensoseana Mihai Bravo.

In ioptil stabilirei inaii usor a unui program duph care sase urmAreasch incomunarea spatiilor libere care srt devinh gra:dini on parcuri publiCe, s'an trectie pe proectul program inscarp 1 : 10.000 (fig. 2) si terenurile care ar fi recomandabil sii se-exproprieze, conform avizului din 15 Oetombrie 1915 at Co-m siun ei Techn ice.

42. Pieteie de Cii t priveste pictebe, etc trebnese studiate In detaliu si Inicuiatie St ar- .

(.,1 tree to nice, :,earil mare, examinfindu-se perspectivele ee sant a se realiza:Auaruri din diferite puncte de observatie in raport en cadrul pietei..

Asernenea piete trebuesc studiate si din punct de vedere alcirculatiei in interiorul tor, pentru a se atinge cat mai bine-copal urnahrit. Este bine ca asemenea proecte de detaliu sa fierezultate din coneursuri Cu premii duph program° bine enmpanite.

Pent ru. ca proectul de detaliu sa fie rcalizat, va trebui catwin regulamente precise sit se irnpunh, felul de constructic alCetei, atilt ea inilltime cat si ea construire in raport en Inn-

mea fatadei parcelelor, cat si ea, stil. Cu legile si reg,rula-mentele actuate nu ne putetn gandi in rcalizarea unui atareprogram. In proectul de lege dela fine sunt propose insa" dispo-zitinni asiguratoare pentru viitor:

Cateva proecte de detaliu pentru uncle piete existente arfi nevoie sh se studieze si elaboreze de urgent), precum :

I I

C

fiber,

scoalti IAAgi

ji

www.dacoromanica.ro

Pentru pinta Victoriei elite tin proect cu perspeeliva, dinsprecalm Victoriei si sos. Bonaparte si dinspre sos. Kiseleff. Ase-Dienes proectnl amenajlirei in plan a pietei in vederca regu-larei circulatiei si obtinerea unei efect estetic mai mare.

Pinta Mihai Vodii, se vs studih asemenea ea pinta Victoriei,.dar avand ca punet central pc perspe3tiva podul Mihai Voda.A_ceasta piata se va studia cu pereti Si fu aeelasi timp.ca pinta, de circulatie.

Pinta Senatului de pe cheul Datubovitei se vs forma dupilcum este si in executie, prin acoperirea unei portilmi din Dam-bovita". Aceasta pinta nu vs putea fi tratsta ca, pinta en pereti

Tratarea ci se va autil sg, se faca in genul cum ePlace de Is Concorde din Paris, bine inteles in dimensitmi

reduse, adiea criutandu-se a se creel pereti de vegetatiesi a se omit en statui on diverse sculpturi.

Pinta Libertatei se vs stadia tot ea piata stelatrt, Irish frontuldinspre Parent Carol, se vs cut a se ameliora prin creareale balustrade si plantatiiin armonie cu balustradele propuse

deosebitS importantrt se vs chut4 a se da pietei Sf. Gheorghe''(Piatn.Romei) care va fi si'piatrt, do eirculatie, dar care se vs patchtrata en tisurintil si ca o pinta arcbitecturalrt, daca se vor in-aide accesele viitorului bulerard Coltea, prin porti formatedo arcuri de triumf cum s'a procedat cu Brandenburger Torin Berlin cu Pariser Platz, sau pentru Place de is Carriereon pentru <<la PepiniereD in Nancy.

O tieosebititi importantri dat grridinei Menet-dui care, Stith(le pozitia, centraln, si constructiile ce o inconjoarN, merits' a.deveril un adevarat squar. In consecinta suntem pentru trans -formarea ei astfel, ca fatadele constructiilor sh." fie cat maivizibile. Vom av-ea, atunci imagina unei piete architecturale,nat. squarul vs dohandl mai malt .ter plin.

Acest proect a si inceput a fi pus in aplicare inainte derazboi. S's oprit insil la o solutie intermediarrt. 0 serie de altesquaruri mai mici exists' presarate in oras si se mai prevada se infiinta. E de dorit sa mareasca numarul for cand sacri-ficiile nu sent prey marl.

pi:itrt architecturala se poate obtine, si este prevazuta incartierul Cotroceni la intersectia b-dului Indcpendentei cu str..Stirbey Voda prelungita, adiea in dreptul localttlui actual al fa-cultititei de medicina. Se vs studia separat aceasta. pinta.

vault

:ea

se

si

tnebini

inchini.

0

0

www.dacoromanica.ro

Li alegerea formei pietelor nu s'a cautat de loc cu (nicepret formele geometrice regulate. Din contra, s'a cautat a seIntrebuinta cat mai putin pietele stelate care rar sunt estetice..

Cateva gradini si parcuri publice stint asigurate : ParculNational, parcul de sud, parcul Carol si gradina Cismigiu.Vor ramane iarasi ca parcuri : parcul Palatului Cotroceni sigradiria Botanic la vestul orasulni preeum si gradina Teidela nord-estul orasului, care este data publicului prin testa-mentul lui Voda Ghica si deci Administratia Comunala ar trebuisa," intervie pentru atingerea acest ui scop. Pentru gradina Mogosoias'a intervenit de dare Comunii in Ministerul de Domenii ca sa se-caute sa nu se mai construilisca din suprafata ci.

Parcul Ioanid si gradina Icoanei sunt de dimensiuni pre;recluse pentru a juca nn rol mai mare.

Suprafata totala a acestor parcuri sau gradini, ferite de afi construitc pe viitor, este de circa 320 h. a. In aceastiisuprafatit s'a treeut suprafata totala cc ar ocupa Parcul Na-tional Wail extinderea lui pe me.sia Herestreu) si Parcul deSud cum !stint prevazute in proect. Asa dar, pentru gradiniSi parcuri este asigurata o suprafatii numai de 50/0 din supra-fata Capitalei, on de 3,2 in. p. pentru fiecare cap de locuitor,socotit pe populatia ce ar atinge-o Bucurestii In jurul anului1980.

Aceste gradini si parcuri cu drept cuvant sunt socotiteinsuficiente, mai ales pentru viitor. S'au prevazut dar in pro-ectul program si alte terenuri libere actun, care s'ar putea cuusurinta asiguri ea sa devina parcuri in viitor.

0 solutie ideala a distributiei parcurilor intr'un oral ar fiaceia ea parcurile sa inconjoare coronae de parti construiteale orasului, pa'trunzand in forma, de spitii de roatii cat maimult spre centru, acele coronae fiind formate de blocuri deconstructii. A ceasta solutie Inca nu se polite adopta pentruCapitala noastra, dupii cum nu s'ar adopta niei un sistem deparcuri iu interesul Capitalei In forma, de hint, ea in orasulamerican Boston. S'a adoptat insa o solutie ce s'a propus sipentru Paris si aniline : parcuri in interiorul orasului cat maiuniform repartizate pe intinderea lui si parcuri de centura,unde este posibil, afar din oral. La alegerea locurilor des-tinate pentru parcuri s'au avnt In vedere calitatea terenurilor,destinandu-se acestui scop in special gropile marl din ora$

ea

www.dacoromanica.ro

ori terenurile joase si baltoase preeurn ,Si cimitirele destinatea fi scoase din oral conform legei sanitare.

Pe proectu 1 program (fig. 2) s'au mai prevazut inch circa 175 h. a-u se ocuph cu parcuri publice. Proccntul in suprafete s'arridich atunci In circa 9V0 adica revenind 5 m. p. de pare pe capdo locuitor In anal 1980. Terenul acestor parcuri or costalush' pc Comuna eel piAin 9 milioane lei dupes iwturile actuale.

Va fi insa neaparnt nevoie sa se cumpere de acm terenulnecesar creerei unui pare In partea de sud-vest, ea si in parteade sud-est si nord-est uncle se va simti ncvoia de parcuricare lipsesc en totul in aceste regiuni.

Natural ea pentru amenajarea acestor squarnri, gradini siparcuri, trebuesc lucrate proecte de detaliu, de execti#ie, siacest stop este recomandabil mai totdeauna coneursul cu premii,fie ele cat de mici, spre a se oWne puternice efecte estetice.

In legatufa en parcurile ar mai fi de observat ca, datase renunta In Gara Centrals, atunci vastul teren destinatsh fie ocupat de acea garb ar puteh fi cesionat Primiirieipentru a fi transformat Intr'un frnmos pare central en careocazie s'ar pates, executa, un non pare in genul Parculni Ioanid,insa pe o sears mai mare.

Dam mai jos un tabel comparativ de suprafetele oeu pateen parcuri in diferite orase din lime.

SUPRAFETE DE PARCURI

ORASULSuprafatatotalil

pareurilor inh. a.

Suprafataparcuril or pecap de lee.

In m. p.

New-York 2735 7.6Colonk 195 4,7Breslau 154 3,4Chicago 874 4,9Boston 1048 18,1

actualmente :320 :3,2

Bucure;ti proectat Ma anima de Want* . 405 5en 1870 18,7

S'a simtit nevoia, ,Si se va simti din ce in CC mai puternie, 43. Statiune dee urareaa unei sta0uni de epurare a apelor canalelor, dcbitul Dam- uzpate. apelor

bovitei fiind prea mic pentru cantitatea de ape uzate ce se

iit

1

ai

I .

e

www.dacoromanica.ro

44. Dispozitiide desen.

varsii in acest Aceasta statiune poate fi sau formata dinea mpii frigate (6pandages. Riese Helder) sau dinteo instalatie de epu-ratie mecanich on biologic a. Este probabil ca sistemul eampiiloririgate nu se va adoptil, si deei suprafata ceruta de o asemeneagtatiune va fi malt mai mica. In mice caz, aceasta statiunecore o insemnata suprafata de teren In sud si afara de oralin o regiune In an nivel cat mai jos. Urn asemenea teren, pecare comuna ar trebui sa'l aebizitioneze cat mai din timp, a.rfi eel euprins Intro satele Cioplea Dudesti si raul Dam-bovita.

Pe planurile de detaliu in seam 1 : 10.000, s'au trasat culinii rosii punctate on pline noile alinieri, far cu verde deli-raj-a-wile parcurilor si gradinilor.

Liniile punctate ros sunt strazi sari se vor deereta, darcare nu vor constitni o obligatic dupa legile in vigoare pentruComuniti a le exeenta decat in caz de parcelki ale terenurilorlimitrofe, on data proprietarilor li se aplica legea referitoareprevazuta In capitolul urmkor al acestui raport in caz ehproectul de lege ar fi votat de corpurile legiuitoare.

Mai sunt eate-va linii rosii punctate in fata altora trasate pline.Acele linii se aplica dupa realizarea linici pline din fata, pentrua nu se impiedicit circulatia pe strada.

Nurnai liniile rosii pline stint obligatorii pentru Comuna.Pentru o exeeutate a planurilor de detaliu, pentru o bung.

racordare a alinierilor din diversele planse, in fine pentru o prac-tica maniare a planurilor cu alinieri, s'a impartit intregul plan

Capitalei in 48 planse, formand eke an carder, si pecare sunt lipite eke 6 foi reprodueand In scant 1 : 1000 planulorasului dupit eel ridicat de Institutul Geografic al Armatei.Fiecare < plan-eartier>> poarta eke un numar de ordine, cores-punzator diviziunei din planul director al Institutului GeografieIn scara 1 : 10.000 si se pot inchide in o mapa, speciala.

Planurile de detaliu cc parte s'au inaintat far restul vor fiinaintate la decretare von purt trasate pe ele numai alinierilecc urmeaza a se decreta, spre a se evita oriee eroare, pro-venite deseori din existents mai multor linii trasate pe plan.

Pe aceste planui definitive s'a cautat pe cat ne-a fost enputinta sa se introduca si noile constructiuni exeeutate inultimul time si care se gasese trecute si pe planul de com-pletare al serviciultri.

ran.

al

www.dacoromanica.ro

Mai atragem atentia ca la fiecare plan de detain pe cartier,s'a mai adaogat cite un memoriu de dctalii, formandu-se astfeleL nu dosar a1 mamoriilor tutnror cartierelor.

putein trece, farce a ne ()pr.' ca sri relevam marea Necesitateaunui plan cadas-

portanta ce o are In sistematizarea unui oral, atilt. Ia proec- tral la curent.tare cat si In aplicarea proectnlui, un plan eadastral exact $iIn zi al orasului.

Capita la a avert on plan cadastral la zi Si destill de exactin anii 1893-95 card el s'a ridicat de Titstitutul Geografical Armatei In comptul orasului.

Din nenorocire acest plan nu s'atinut in curent, atilt din cauzaneorganizarei $i pe cale de lege a chestiunei tinerei unui eadastrital orasului, cat $i din cauzA ca" s'au facut totdeauna econoniiiran intelese, Ia personalul destinat a tine acest plan In curent

Ne aflam actualmente in o situatie foarte rea eu planulorasului, care nu se mai poate completa a$a u$or. L)ela 1900chid s'au mai facut luerari de completare, putem nice ea". planulnu s'a mai tinut deloc la eurent, si tocmai intro perioadrt deconstruetibilitate mai intensii a orasului. Ave arum regiuni

v.`ixtme aXkle pVan day care In realitate sent acoperitec- evastmefid.

In rezumat, niciodatrt nu se va fi insistat in deajuns asupra-importantei pentru ora$ a se tine planul lui la zi, $i 'Men', a infiintarei pe cale do lege a unui adevarat serviciu cadastral

C. Aprovizionarea populatiei.

Irecem acum la o alt parte a planului de sistematizareIn aceia a ti,,trarei aprovizionarilor 0 a legilturilor orasuluicu exteriorul.

Centrele de aprovizionare (en alimente, ett combustibileeu materiale de construetii, etc.) s'au treeut pc nn proect-pro-gram in scant 1 : 10.000 (fig. 2).

Depozitele trebuesc inca, stabilite $i proectate in detalin inunire en Administratia Cailor Ferate $i Ministerul de re-sort de oareee cle trebuese fixate in imedinta vecinatate a ga-rilor speciale pentru deservirea traficului de marfuri, $i tre-buese indeplinite $i eerintele fiscale sau speciale depozitului.

Cat prive$te celelalte centre de alimentare pe eartiere, anicahalele $i pieteic descoperite, ele trebnese repartizate asefel cas'a nu fie distante intro ele mai magi ea 1,5 kin.

Acestea an fost principiile care s'au avut in vecTire la fixarea

46. Centre deaprovizionare.

Nn ins-,

maxi pe

si

9 kin,

www.dacoromanica.ro

acestor centre pe proeetul program, tinilndu-se eompt si dosituatia celor existents.

Dam Reim cateva relatiuni asupra diferitelor centre de apro-vizionare (maxi si midi) in plannl de sistematizare al Capita lei.

In privinta centrelor marl de aprovizionare parerea noastraeste ca in jurul fiecarei din garlic regionale : Gara de Nord,Gara Dealul Spirei, Gara Filaret, Abator si Obor, sa se for-meze asemenca centre, crtutandu-se a se rezerva din vrememari terenuri libere care sa primeasca din fiecare. din mate-rialele : combustibile (carbuni, lemne, petrol) materials de eon-structie (piatri-t, lemne eimenturi, fier) si alimente. Pentru ali-mente se vor extinde si mai mult centrele dela Gara Obor siAbator, pentru vinuri, cel dela Gara de Nord.

In special la Gara Obor sc prove& ca astfel -de antrepozitesa is o desvoltare mai mare. Comuna a achizitionat aeolo unvast term caruia i-ar putea da o bung. intrebuintare in acest sens

Rezultrt dar ca asemenea centre trebuese mai departe spe-cializate adica cu spatii pentru marfurile ce pot sta in aerliber,si spatii pentru marfuri ce cer a fi acoperite. Aceste depouricare pot fi ale Comunei on ale Administratiei Cailor Ferate (maipath] probabil) se vor inchiria, dupii ce vor fi amenajate, laintreprinderi particulare pentru indeplinirea scopului pentrucare an fost create.

La dimensionarea spatiilor necesare, se poate aveA in vedere'n trasaturi generale urrnatoarea tabela statistics asupra consu-ma tiei Capitalei:

CANTITATI CONSUMATEFelul Materialului 1896-1900 1912 Obserratiuni

Lemne di' foe . 847.000 steri 1.170.000 steriCiirbuni 34 937 tone 53.280 tonePetrol lampant 4.849 ss 6.220 ss

ceai, cafes, za-Coloniale 7.066 ss 8.760 ss hilr, orez, etc.Vinuri 13.230 m.c. 27.370 m.c.Alte spirtoasc 8.430 13.620 /,

Forage 58 230 tone 17.000 tone fan. ovaz, paeelstne 15.200 ss 30.750 ss

Pet, 2.118 ss 2.18047.000 4-8.000

Legume . S.146 10.147

ia

I

.

. . .

. .

Fuinn

www.dacoromanica.ro

Natural ca In dimensionarea spatiilor, avAnd in vcdere vii-torn!, se vor considers aceste cifre de eel putin -5-6 ori.

Din cele arAtate mai sus rezultA ca vor trebtil a se face siproecto de detalii pentru atnenajarea acestor depozite.

Antrepozitele comunale vor riimane pentru produsc fabricatevenite din -tard ori strAinatate. Cele din calea Rahovei vortrebul extinse si amenajate astfel ca terenul sil fie mai millieconomisit. Extiuderea ]or se va face pAnfi In sos. Doamnei.Trebue Irma sa ne gandim la o extindere a acestor antrepo-zite mai mutt in Inaltime decAt in suprafatil de teren ocupat,actualmente fiind destule mijloace de transport in Inaltime,jar terenul se scumpeste pe zi ce trece. Pentru produsele putin-voluminoase straine va servi Varna Postei ce se afIri in cons-tructie in piata Mihai Voila,.

Drum mai jos un tabel mai putin complet pentru oraseleParis si Viena.

CANTITATI CONSUMATEFe lul Materialului Paris (2.750.000 Joe.) Viena (1.675.00010e.)

(1906) (1900)

Unt 1 23.320 toneCiirnati, tuneri s. a. . . . . 3.287 »

Brti.nzii 7.972 »

Ota (20 1. kgr ) 35.257 *

Conserve (carne, pe*te) . . . 2.222 > 352 tonePete 45.800 » 1.667 »

Sam 20.440 >»

Came dela abator 165.565 » 73.000» de pore 31.521 » »

» de cal 11.187 » >

* vinal 29.674 * 150 »

Alcool 1.241 m.c. 753 m.c.Pere 7.464 » 27.185 »

Cidru 614 » 61 »

Vin 64.908 » 5.867 »

Legume 5.741 » »

Fructe 6.478 » »

Cat priveste halele de cartiere ele s'au previtzut cAt mai aproape 47. Linii elec-trice pentru

liniile viitoare electrice, pentru ca transportul alimeutelor transportul ali-dela. depozite sA se fact usor en vagoane speciale electrice mentelor.

4

de

www.dacoromanica.ro

In timpul noptei sau ehiar in zorii zilei. 5i pentru aceste haleva trebul a se stadia proecte do detaliii.

S'nr putea face si alto propuneri pentru inlesnirea alimen-tatiei orasului:

Hale le si pietele de alimentatie sit fie cateva InsirateI ungr,u1 Dambovitei. 0 linie electrica pe care sa poata circula

vagoane de marfa, ale tailor ferate s'ar constrni in totlungul acestui ran, punandu-se in legatura liniile de garaj aletronurilor de nutria din Gara de Nord cu Abatorul Comunal..Parte din vagoanele cu alimente s'ar descarca halele dindrum si halele centrale, parte cu vite de taiat s'ar descarcaIn Abator, de undo cu alte vagoane s'ar transporta, carrionobtinutN inapoi pe 1a halele din drum.

0 astfel de linie electrica va putea fi utilizata si pentrutrafic do cillatori. Pentru vagoanele cu alimente ar arms sase intrebuinteze o locomotive electrica ce va trade tumidnoaptea trenurile alimentare.

0 astfel de linie de alimentare, care ca trasen nu va pitafi decat un provizorat, pana la executia liniei Obor-Abator-Filaret, mai ales ca, se pare, Gana de Nord este destinata aramilne tot gars principals de calatori, gars de penetratie inCapitals; totusi executia ei va cere oarecare sacrificii, printrecare socotim un pod de o largime importanta -(din cauzacii, linia trennlui va fi in curbs pe acest pod) peste care liniade alimentare sa treacit de pe main] sting pe col drept atDambovitei. Acest pod va fi nimerit sa fie eel din fata cirriCotroceni, mai ales ca eel actual este destul de debit iar inacel punct se afla si o circulatie mai intense.

Linia s'ar construi ehiar pe splaiurile actuale ale Damboviteisi de partea taluzului.

Cu toate acestea este recomandabil a se execute tot solutiadefinitive a liniei Filaret-Abator-Obor prin Cioplea, care va.permite un trafic mai intens de marfuri.

Dela Abator linia se va prelungi tat pentru tale feratit pemalul drept al Dambovitei in scopul deservirei halelor centralede legume, unde se ver 'mita si cele de peste, elicit la acestehale trebuesc sit soseascit vagoane incarcate Cu provizii dinafara, orasului si trebne evitatit once transbordare.

in

la

si

www.dacoromanica.ro

1)) Legaturi de cid Aerate Si pe ape en exteriornl.

Caile ferate constituese un factor foarte important al ora-f;tilui prin legiltura ce-i procure en extcriorul departat sauapropiat.

A venit timpul ea sil se des o mai mare desvoltare reteleide chi ferate ce tieserveste Capita la in interior, o desvoltare71t1 nurnai In co priveste satisfacerea nevoilor de aprovizionarecu alimente bune §i eftine a orastilui. Liniile ferate proectatepang, acum de Directitmea Generah4 a Cailor Ferate s'an trecutpe planul general de sisternatizare In scam 1 : 5000 (fig. 2).

Din trasarea acestor linii rezultri tendinta de desvoltareGarei Obor si complectarea liniei de century a Capitalei prinEnia Obor-Abator §i Obor-Filaret. .Asemenea s'a trecut peplan §i amplasamentul Garei Centrale de clatori proectata deDirectitinea Cailor Ferate, dar at chrei studiu, mai ales dinpunctul de vedere al liniilor este neterminat.

m. 6!!Din cele mai sus araate se desprind urmiltoarele idei con- 49. Si steretelei

fie 11ntt(-Inca toare in ce priveste deservirea traficurilor de ciattori §i feratein interio-niiirfuri ale Capitalei. rul oraplui.

a) 0 centralizare a traficului exterior de ertlaitori pringars cilt mai in interiorul Capitalei, care sal fie legat4 pentrucirculatia interioarri a ora§ula cu cat mai multe linii detramv,raye electrice san de alt gen de comunicatie cu dife-ritele cartiere. Aceasta este si solutia adoptathi in ultimultimp in ora§ele mari germane ca Lipson, Frankfurt pe Main,Miinehen. etc. solutie care este consideratii de Directia CalorFerate pentru cele circa 600 h. a. ale Capitalei, ca cea mai con-venabila, spre deosebire de sisternul garilor pe cartiere cuEllie de century si eel puffin una diametralrt, linii care sadeserveaseg si circulatia interioaril a orasului dup.)", cum anarum ora§ele Berlin, Londra, etc.

Dace solutia g'arilor pc cartiere convine Londrei, en osuprafata de circa 32.000 h. a., ,Si unde administratiile de caiferate apar(in In societati diferite, ea a fost socotiVii ca desa-vantajoasU pentru un ora§ mai puffin intros, avandu-se invedere costul Area ridicat al acestei solutiuni si putinul ser-viein ce ar aduce eirculatiei interioare, mult mai bine deservittiprin o buns retea de tramwaye electrice.

b) 0 intrebuinl,are a actualelor gild de centura (periferice)

48. Liniile fe-rate it oui.

a

retelei

o

o

www.dacoromanica.ro

mm' pentru deservirea orasulni pentra anumite directinni dotrenuri exterioare, trenuri cari vor pleca ai sosi asernenea titGara Centrals, care va fi gara terminus.

0 desvoltare a garilor periferice fa sensul specializarei forpentru traficul de marfuri in scopul unei rationale alimentitricu materiale pentru industria Capita lei (Gara de Nord, Filareb.Abator) fie en alimente din exterior (Gara Abator, Obor, Garade Nord). In acest seas dup. cum se va vedea mai jos, s'aprevazat qi stabilirea de depozite in jurul acestor puncte. Pentrnaceasta gasim necesar a se lucra in concordanta stransa le-&aril yi cu Directiunea lor Ferate, stabilindu-se in aces.tstop si o conventiune specials cu aceasta administratie.

Se observa iusa necesitatea unei a doua linii circulare ex-terioara celei existente si cuprinsa intro linia Filaret-Giurgin giGara de Nord. 0 astfel de linie ar da o importantil desvoltare in-dustriala acestei reginni prin posibilitatea desvoltarei a nouifascicole de linii de garaj, de care actuala thfie este supraabondentil to acea parte.

Pentra eine doreste a cunoaste mai in amanunte cites-tianea deservirei Capitalei ea linii ferate, recomandam artieohilcProiectpentru Clara Centrals din 13ucuretti4 publicat de D-1Inginer Inspector General Al. Perieteana in Buletinul Socie-tatei Politechnice din Mai 1913.

In privinta liniei Obor-Abator avem o observatiune de Lent.Aceasta linie, ass cum este proectata, inconjoara orasal in

exteriorul razei lui, pe langa comuna Cioplea, pentru a urrnar/dealul sthng al Dambovitei pang hi Abater. Pe tot intinsulacestei trasen va deservi desigur o regime indastrialii cu garaprincipals. Cioplea.

Linia ce deserveste Abntorul este posibil sa fie condasitea linie metroPolitana, pima in Halele Centrale, fie in subsolultor, fie la nivelul lor, Clnpa cum va indicaun stadia amanuntital chestianei deservirei halelor. Sc poate insa intampla ca Witde costal acestei linii metropolitane, sa fie de preferit ea ali-mentarea halelor sa se fats nuinai in timpul noptei Cu vagoanespeciale ale S. T. B. care sa lege abatorul halele direct engarlic Obor si Cioplea.

0 deservire provizorie a abatorului si Halelor Centrale auuaratat-o mai sus, se polite face prin o linie eleetrica dela Ultrade Nord (B. M.) malul Dmbovitei pains in abator.

si

gi

www.dacoromanica.ro

Sistemulni de linii ferate preconizat mai sus, se poste opuneun argument serios. Gara Centrals va fi o gari terminus; Inea vor sosi si din ea vor pleca toate trenurile pentru toatedirectiile, treciind insa trenurile din anumite directii si prin

speciale de cartiere, precum pentru liniile de nord Garade Nord ; pentru liniile' de sud, garile Dealul Spirei si Filaret;pentru eele de est giirile Mogosoaia Obor prin Gara deNord on Abator. Ar rezulta dar o mare perdere de timpadmiterea de fapt a continurtrei garilor de cartiere si pentru

pentru marfuri, gari insa cc an defectul de a priorinumai trenuri pentru anumite directii. Atunci nu ar fi maiavantajoasg o linie diametrala orasultri, linie pref4iratii. cu garidin distantg in distantrI si pe care sA, circule toate trenurilede calittori in ambele sensuri lasand cu totul deoparte pentrutraficul de caliitori celelnite gari de cartiere, care sri ritinthirtnumai pentru marfuri ? Dui% cute vedem problema liniilorferate ritimAne iuca. o chestiunc deschiA", chestiune cc mu sepoate rezolvi &cat de comun acord cur Directiunea CailorFerate si ctind aceasta administratie va fi in situatiefixeze un program.

Dadi insa se admite sistemul ]iniei diametrale, care. vaurmiiri Dambovita, linie ce va lega Gara de Nord cut Garadela Abator, atunci singurele linii pentru traficul de caaloridin zona orasului va fi aceastii linic diargetralA si cu liniaGara de Nord-Obor. Astfel mice guru de pe linia diametraltiva fi strlibanta de toate trenurile pentru toatc direetinnile.Garile Filaret si Dealul. Spirei vor rAintthe -numai pentru mtirfuri.

Pentru formarea trenurilor cu directiile de sud se va ntilizao statie pe linia diametralii, la sud de Gara Abator ; pentruformareu trenurilor cut directiile vest, nord si est, se va utilizaaceeas static ca

Gara de Nord insa, va trebui modificatii, in cc priveste accesulpast' gerilor, ea rhinattntl,nd, desigu, tot gars principalA a Capitalei-Transformiirile de ciipetenie vor trebuI sk fie urmiitoarele :aripa dinspre calea Grivitei va deservi f<plecarea trenurilorp-Aripa dinspre b-dul Dinicu Golescu, acum intrebuintath carnagazii si biurouri, va deservl <<sosirea trenurilorl.. Acest tipprimeste un trafic cat de intens.

.KSosirea si plecarea> vor fi unite, in ce priveste vehiculeletie transport in oras, prin o stradA ce va lega Dinicu

50. Gara central A terminuson linie diametrail in lungulDambovitei cuOH de trecere-pentru toate directiile?

garile

sisi

ealatori si

sa-si

si astlizi.

b-dui

it

www.dacoromanica.ro

Goleseu en calea Grivita, ce va trece printre actuala clkcliregirei si centrala electriek a girei.

Aceasta solutie transforms Gara de Nord din gara de capatin garb,' de trecere yi va necesita ridicarca tuturor liniilor laHa nivel superior en un etaj, pentru ca liniile sa," se continuecarbAndu-se putin spre ajunge la cheinl DAmbovitei langkstr. Sf. Elefterie, de uncle sk, urmeze Dambovita, fie deasupraDambovitei ce se va aeoperi, fie in trausee flicutiti in taluzul

sustinute prize ziduri de sprijinire. Intre Gara deNord si Dambovita aceasta solutie va cere desigur exproprieriridicate ea cost, frisk, prin ridiearea liniilor Inainte de a ajungein Gara de -Nord, se va da aeces prin pasagii inferioare unorstrazi ce s'au infundat cu ocazia constructiei aetualeifacknd ea douk eartiere se fie legate numai prin insuficientalpitsaj superior din soseaua Basarab.

31. Solutia 0 altrt solutie tot cu linie diainetralii ar fi si aceia caretermediara.

vit pastry Gara de Nord ea gark de resfrangere, dar tot encloak aripi (de plecare si de sosire.) Anume, din Gars deNord toate trenurile se vor intoaree pe linia ce duce spreFilaret, insa, o vor apuca-o pe o linie in lungul Damboviteilnainte de a ajunge In podul dela Grozkvesti. Aceastk linieva cere mai putine exproprieri, putanclu-se executa In bunkparte (pink In str. Sf. Elefterie) chiar la nivelul solului si peteren liber, iar dela. Sf. Elefterie utilizAndn-se Dambovita.

Pentru un oras de viitor nude se mita a se economisi!milt timpul si terenul, socotim ea solutie definitive tot pecea de mai sus, in care Gara de Nord devine gall de trecere,ea si cetelalte gari ce s'ar construi din distantk in distantrt pelinia diametral'.

Totusi prin faptul ca," Directinnea Generala a Cailor Feratestudiazil legarea, viitoarei Gun Centrale cu toate garde peri-ferice de cartiere prin o clubla linie de venture care va fiparcursa de toate trenurile, .i sistemul cu Gara Centrala ardeservi, desigur, task en mai malt time pierdut si mai costi-sitor cartierele periferice.

A cost fapt, pe aceia ca luerari stint deja lacepute inaceastrt directie, face mai probabilii, adoptarea definitiva a sis-temului en Gara Centralk. Totnsi Capitala va trebui sa intervinit,pentru executarea solntiei en Gara de Nord ca gark do trecere

a

lainga

a

tuella ni

Heti,

in-

www.dacoromanica.ro

.si traficul de cAlatori a se da pe o linie in lungul Dilmboviteien ggri de trecere.

0 alt chestiune relativil In liniile ferate, este aceea a tra- 52 Pasagii §istrazi in lungui.

versiirei stradelor. Actualmente circulatia poste liniile ferate liniilor ferate.se face in role conditiuni In interiorul zonei orasului din canzrtei aceasta chestiune a fost insuficient avuta in vedere. Prindouii mijloace se amelioreazg circulatia in jurul liniilor ferateprin executia de pasage superioare on inferioare si prin pre-vederea de stra'zi in lungul liniilor ferate de o parte si alta.Aceste strazi longitudinale an avantajul de a miesora numNrulpasagiilor.

Actualmente nu avem deck pasajul superior dela sos. Ba-sarabilor, care a devenit insuficient si In care proectul prevedeo ameliorare. In toate celelalte par ti pasagiile sent de nivel,cecace este inadmisibil, si de aceea trebuese desfiintate si ne-permise pe viitor.

Fie prin o conventie en Administratin Cailor Ferate, fieprin o lege specialii, cum s'a proectat la fincle acestui studiuaceasta chestiune trebue bine regulamentata pentru a fi res-pectate si nevoile de circulatia interioarii a Capitalei.

In fine, o nitimal chestiune relative la crtile ferate este si 53. Linii de-acein a liniilor de garaj pentru industrii, depozite etc. Asor garaj.darea for va trebui .regulamentatit. In principiu se va cAutaa nu se mai admite linii de garaj de nivel cu strada si innici un caz on se vor admite deck in regiunile destinatefi industriale undo totul se va atnenaja pentru o judicioasiIlegAturg a liniilor de garaj.

In ce priveste chestiunea canalelor de navigatie nu ne-am 54. Canaie dPocupat de 'ea in acest proect, problema fiind a se pune intr'un navigatie,viitor rati indepiirtat si pentru o zone care este probabilcadet ]a sudul Capitalei si in afarrt de suprafata de care seocuprt, proectul de sistematizai propus. De oarece insa o son -sibilal a traiului nu se poate astepta dectIt si debtcrearea unui canal de navigatie, nu este imposibil ea

thierei lui sa se fatal chiar mai de vreme dealt pimala 1980, dar dupA cum am spits, traiectul lui va fi tot inafara orasului.

Mai ales materialele de constructie este bine a se duce peapa Gilt mai in centrul orasului si data un port de navigaties'ar stabill in sudul orasului, anumite sleptiri en materiale s.

a

efteniresacri-

ficial

a

www.dacoromanica.ro

55. Reteaua deramvaye elec.trice.

a. s'ar muted aduce si pe DAmbovitd, in sus, pAnd In stdvilartildela Grozavesti. Materiale s'ar desedrea dealungul nnui ebetcxecutat fn taluzul malului drept al DAmbovite1 din carepornesc din distantd in distantd rampe de acces pentru caresi camioane pe splaiul 'drept al rAului. de oarece pe malulstring s'ar executes linia feratd.

Mica at:IA.116nm a apei DAmbovitei nu ar mai fi o piedieda avigabiliaitei DAmbovitei pe portiunea din avalul raulniWind in stilvilarul Grozdvesti, edei s'a reusit a se construi inultuuul timp remorehere care sad navigheze pc ape curgatoareadittici nnmai de catevc palate. Pe Tamisa s'a fdeut experienteon un astfel de remorcher de 9 m. lungime, care pareurgeain sensul apei 5 mile pe cons. Se sperd, ca un astfel deremorcher ar putea trage 15-20 slepuri de 9 X 3 m. si de ogreutate de 4250 kgr. fiecare. Elicea, remorcherului se invAr-teste mai mult in aer dealt in apes. (La Nature din Ianuarie1910.

E. Transportirri interioare.

S'a mai avut in vedcrc si reteaua, de linii de tramwaye elee-trice, care se va dezvolta mai ales in prima fazd a apliertreiplanului de sistematizare, retea aprobata de Consiliul Comunalin sedinta sa din Decemvrie 1914. Planul acelei retele la scary1 : 10000. s'a atasat la piesele proectului. (fig. 2).

Cand arterele prevazute in plan se vor deschide sae vorajunge In hirgimea normald, trei linii de tramwaye electricevor trebui sd, constitne traseul principal si anume : linia ine-lard, centrald, care va urrnari primal inel si In care se vortermini toate celelalte linii radial° on diagonale; linia diame-trala vest-est care va urmdri artera diarnetrald cu aceiasi di-rectiune dela comuna Militari pAnd aproape de conmna Mdr-cuta ; in fine, artera nord -sad care va uni Parent National (denord eu Parcul de Sad urmitrind marile bulevarde ce suntprevlizute a se deschide. A ceste doud linii si numni acestedouii, in viitor vor ave tranverseze inelul I si deci centrulCapitate'. Celelalte linii vor fi excluse din spatiul interior al pri-ului inel. Cele doud linii diametrale, care impart orasul in patrupdrti aproape egale, vor fi suseeptibile sa admitrt viteze maimagi pentrn vagoane adied panel la 20 km. pe ord.

sg

www.dacoromanica.ro

Aceasta miirire a vitezei, pe do alta parte crearek do liniispecials si directe pe aceste artere, vor face cu siguranta caterenurile virane dela extremitatile liniilor sa se punk' repede invaloare sa se desvolte cartiere populate pe ele.

Intenn oral cu eirculatie intensa, cu distante mari de par- 56. Linn deautobuze.

curs si strazi nu prea largi, autobuzele constituese un impor-tant si indispensabil mijloc de comunicatie. Desi aceasta clic:thine nu ar infra fn cadrul unui plan de sistematizare, eaciautobuzele trebnc sa primeasca arterele ask cum cunt cle, ebine sa mentionam aci ea malt timp asemenea mijloc de co,-municatie nu se va ineetateni in Capitalii, neprezentandu-seaici termini favorabil lor. Pe de alts parte, acest rnijloc delocomotittne core si un foarte bun pavagiu. lark gropi, al stra-dolor, ceence Capitala nu arc. Prin unnare mijlocul de loco-mutiune repede eftin al Capitalci, tot tramwayul electric variimfine.

Totusi razboiul distrugand mijloacele do transport, iar cat-vrithin) liniile electrice neputand face fata cerintelor ar putcaautobuzele eftine, de grentate si de un profil mic, sa inde-plineasea nit gol. Aceasta in mice caz fiind numai ceva tran-sitoritt, nn avow de ce sii, ne ocuparn in deosebi.

Pentru a intari cele mai sus afirmkte, vom reaminti ca inanal 1912 s'a incercat a se concesiona de ciitre Comunamite linii do autobuze in Bucnresti. Se Mouse intregul ante-procct. Rezultatul a fost nul, .credem, in prinml rand din-canzele economics si teelmice aratate mai sus.

57. Linii me-Ar fi ne ocupam si de Halide metropolitanc, care in tropolitane.oraselo mondiale (Paris, Londra, New-York, Berlin) an ajunssa forrneze adevaratele mijloace de circulatie repede.

In proectul do fata nu se va gasi preocuparea do o astfelde cbestiune pentru orasul Bucuresti, fiindca pentru timpuleat considerat a forma varsta proectului am socotit caproblema nu va deveni de actualitate.

Pang. in anal 1980, o retea completk' de ttnnwaye electricebine ebibzuita va fi stificienta pentru nevoile Capitalei. 0linie rnetropolitana, din cauza serioasei concurentede tramwaye, nici nu ar mach hia fiinta ill acest interval dotiinp, cad dupa experienta facuta in orasele maxi cu asemenealinii metropolitans, rezultii ea o retea do linii metropolitanenn poato fi chiar modest rentabila de it clack acct oral are

si

:um-

a liniilor

si

mai

sn

www.dacoromanica.ro

eel putin 1 milion de locuitori. Acest adevar se explica tir;orgrin costul ridicat al instalatiei, fie ca, linia este aerianii, fieea este subterang (3, 4 5 mil. lei %k. m. 1.) Acolo undo s'aneglijat aceasta modal, metropolitanul nu a reusit (Budapesta).Este drept ca in uncle orase (Neapole, Genua) linii metropo-litane an luat fiinta deF,3i nu a avut o populatie de milioane,In aceste orase insa, neputinta executarei unei butte retele detramwaye electrice din cauza fie a configuratiei solului, fie,mai ales, din cauza unei retele de strazi foarte improprie pri-mirei de linii electrice, Intr'un euvant lipsa unor altor mijloacede transport eftine ,i care sa ceara cheltueli redpse de ins-talatie, a contribuit in large masurg, In adoptarea acestei so-

Cum dar pe de o parte consideratiile mai sus enumeratenit'1$i pot gag intr'un scurt timp aplicarea in Capitala noastra;cum pe de alai parte, o retea de metropolitane trcbue in ge-neral sit indeplineasea cam aceleasi condiOuni de traseu pecare le-ant avut in vedere mai sus in duffle electrice, iarIn executia tutor linii trehue sa se aibil fa mod prealabil fixataintreaga retea in, vederea asigurgrei ren§itei intreprinderei demetropelitane, rezulta ca faptul neprecizarei pe proectul desistematizare ce prezentam a nici unui traseu, nu poste ficonsiderat ea o lipsa a proectului de sistematizare a Cnpitalei.

Pentru orapl Bueuresti va fi momentul de incepere a stu-diului $i liniilor metropolitane eand, cu toata re-teaua: de tramwaye electrice executata. complet, conform pro-gramului, se va observa ca pe o bung parte de linii vagoanelestint mereu complete, iar orasul va aveg In extremitatea ltdcartiere cu populatie fontte densti si is o mare depgrtare deeentrele comerciale si industriale, asa .;ea, timpul de parcurs>incepe sa joace tut rol important pentru

Cu neestea incheiem explicarea partei proective a plartuluide sistematizare, pentru a lug in stadia partea aplicati ®a deo importanta poste mai mare ea partea proective.

lutiuni.

si

executiei

calked.

www.dacoromanica.ro

III

PARTEA A PLICATIVA

Este de datoria noastrit sit atragem atentitmea ca proectulce prezentrtm ml este un proect care prevede o lucrare a01cum poate ar fi fost de dorit O. se faca.

Se intelege ca timpul de care s'a dispus, mijloacele technicepe care le-am mint la indemang imprejuritrile generale incare s'a luerat, nu ne-au permis sit pregiitlin o luerare desg-varsitit.

Pc cat a fost posibil, si mentinandu-ne in spiritul unei re-faceri a orasului treptat pe ingsura transformgrei sale construc-tive cerute de noile conditiuni economice t;i sociale s'a cautatFit se prevadit o sistemg de dezvoltare cat mai apropiatrt ne-voilor actuale si celor viitoare.

La aceastrt lucrare a trebuit deci sit se ting comet de re-sursele ora0dui, de legile deocamdata in vigoare, 5i de sistemuladministrativ, pe laugh considerarea chestittnilor si mijloacelortechnice.

Chian a01 cum este alcatuit proectul, are nevoie, pentrua se realizh in cond4ii technice cat mai bune, in timp catmai scurt Si ca sit nu fie prea oneros pentru Comung, ca inmod prealabil executiei planului in styl mai mare, sit se facrto serie de lucrgri ajutiltoare. Aceste lucrgri aunt mai ales denaturci legislative", altele de nature" financiarci altele ad-ministratire.

i in trecut s'au &cut maxi sfortgri pentru sistematizareaCapita lei. Cine cunoaste mantle lipsuri ce specialistul le in-tillne$te in apliearea unei proect de imbungtiltire a Capita lei,pristreaziti un adane respect pentru Predecesorii can au rea-

b-dullizat cevh in Capita la Tarii: bulevardul diametral W-E,Co ltei, bulevardul Schitu Magureanu, Neatarnarei, b-dul LascgrCatargiu, b-dul I. C. Bratianu, Parcul Ioanid.

58. NecesitatesmAsurilor deordin aplicativ-

si

si

www.dacoromanica.ro

430

59. Unificarealegilor in legeaintemeierei,con-struire. gi dez-volttirei coniu-inelor.

Legea de miirginire a oraaului Bucuretti, legea CasseiLuerarilor Orasu Itti en tole 7 modificari ale ei, regulamentiilacestei legi, stint marturii ca in trecut s'a lucrat cu multidragoste pentru Capita la. Luerari edilitare importante frientein trecut snot astazi arturii ea, in Capita la" s'a lucrat s'aobtinnt mult. Rezultatele ar fi fost mai importante, designr,data era mai multi continuitate in vederi ai se lucra, dupesprograrne cu termene mai marl, de oareee se observes ca lipse§trelegatura atat intre luerarile execntate, cat ai intro legileregulamentele Conmnei.

De riecea in aceasta parte a studiului de fait Ile VOITI

ocupa in special de eoordonarea eleientelor CO trebue sacompuna aparatul do aplicare pentru realizarea Oar-mini desistematizar C.

Acest aparat se va con-twine din trei parti :a) partea legislative §i regulamentaritb) partea financiara0 parka administrative.Ne ocupam dar de fiecare parte separat:

F) Ml sari legislative regalamentare.

Interesele fieearui cetacean cit privire la proprietatea savariaza uneori pot deveni contrarii interesului general alorrtatiliii, reprezentat prin planul de sistematizare al oraanliti.

Aceste interese generale ale oraaului trebuese dar sa fieimpuse intereselor individnare ai prin urmare trebue ea toateprevederile mud plan de sistematizare sa poata fi impuse lanevoic ai in fata instantelor judecatoreati proprietarulni preaegoist. In arsenalul legilor romftneati nu se gaseate prima actin'o lege care sa sintetizeze masnrile pentru, garantarea into-ineierei, eonstruirei ai desvoltitirei tinei comune, dupe turn segaseate in alto taxi.

Diferitele dispozii,inni de asernenea natures stint presarateactualmente in mod incidental uneori neconcordant prindiferite alto legi, preenm:

Legea de organizare a Comunelor Rurale'.cLegett de organizare a Comitnelor Urbane,.Legea de marginire a Oraaului Bueureati,.Legea de infiintare a Cassei Luerarilor Oraaultii Btien-

si

i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

resti)>, legea de exproprieri', clegea pentru ridicarea impo-mitelor In imobilele recIddite pe noun aliniere a caci Victoriei>si chiar uncle dispozitiuni din Regulamentul Organic. 0 astfelde lege mentionatd mai sus este absolut necesarg cdci des-voltarea moderns a unei aglomeratiuni este atilt de complexiiMeat numai catcva articole vagi nu stint de Inc suficientepentru a-i asigurg o indrumare stiniitoasg, si de accea nu esterecotnandabil sa se intarzie a se promulga, mai ales andConstitutia romans s'a modificat inteun setts favorabil aleAtuiroi3icestei legi.

Principii de infiintare si extindere a cornunei s'au introduspc baza legei comunelor rurale si in. 4Regulamentul de Con-structii si alinieri al comunelor sub-urbane, din Jud. Ilfov

aflat in stare de proect Ia Alinisterul de Interne sprefi aprobat si decretat.Esentialul acestui regulament este ca se fixeazd vetrelf,

satelor si se prevede cal nu se vor autoriza nici locuintese construi, nici parcelgri de terenuri pentru constructie delocuinte, afard de vetrele fixate.

Care sA fie principiile cAlduzitoare in redactarca unei legipentru intemeierea, construirea si desvoltarea comunelor?,

SA se subordonezc dreptul de a construi pe o proprietatelocuinte si dreptul de a constitui aglomeratiuni p.ermanente,unor anume conditiuni, (And proprietatea se afld in zonaunei comune existente, fara a se da foe In despagtibiri diet

partea statului on comunei, san cum se zice mai scull,:4dreptul de a interziee constructia'.

Asupra acestui punet ggsese necesar a da cateva explica-i.iuni. 0 locuintd ca si o aglomeratie trebue sir indeplineasedconditiile proprii unei vieti economice Fi sigure. Asa dar vatrebui sA fie prealabil asigurate nasterea on existenta unorasemenea conditii si apoi sti se permitg ridicarea de locuinte.

Daca actualmente Capitals, mai ales in ocolul ITT, sta asst

de ilia din punet de vede're edilitar, cauza prineipald estepermiterea de a se construi aproape on uncle, de oarece legilenit interzic deceit construirea pe strilzi deschise prin con-traventie.

Comuna este acum obligatti sa des autorizatie de constructiepe proprietAti uncle nu este vorba de o contraventie, fie caexists san nu vre-un plan decretat pentru aces regiune fara

60. Restrictiidreptului de aconstrui.

acorn

a

a)

.

a

www.dacoromanica.ro

sa precizeze &ea constructia Ilona ridicata trebue sa aiba,vre-un aeces sigur ,i public in vre-o strada prevazuta cu toate-luerarile edilitare necesare unei locuiri higienice. De aceea lamarginea orasului uncle terenul este mult mai eftin ca sprecentre, s'au construit locuinte faro vre-o aliniere, fruit' vre-oluerare sanitary in aecle regiuni, punandu-se astfel Adminis-tratia care nu a avut suficiente fonduri pentru luerari, in fata a.peste o mie de hectare construite in model eel mai arbitraryen strazi care constitute Retina nu numai o povara din celemai grele pentru finantele si starea sanitary a orasului, daro serionsa ingrijorare pentru oricine cutioaste starea de faptdin toate punetele de vedere si judeca viitorul trist ce se pre-gateste in aceste conditii marginilor Capitalei, &cal nu se jailmasuri mai radicale de indreptare i stavilire.

0 masura de stavilire trebue luata de urgenta si ne putoutinspirit in acest stop din legea prusianti asupra adeschidercistradelor si construirei proprietatilor'.

In legea prusiana, generalizata apoi in intregul imperiugerman, este prevazut In art. 12 ea : ape stradele sat porti-unile din strode care nu suet complet executate conform pres-eriptiunilor oritsenesti pentru cireulatie publica pentru a witchpriml locuinte care sit,' dea in aceste strode si mai departe.Ko despagubire din cauza prescriptiilor art. 12, care restangelibertatea de constructiune, in nici un caz nu poate aveaO astfel de lege, serios aplicata asigura dezvoltarca sanitary aorasului, ferindu-1 de formarea tutor cartiere, focare de mizerie

nemultumiri.masura de indreptare nu poate fi eficace dead luiindu -se

nnti intai masurile de stavilire i aplicate en loath' energia,eaci altfel mita vindecata intr'un loc apare Intealtul, ,i raniin loc sa fie indepartat va fi intins.

Pe scurt, intelegem ea sa se interzicit Cu desavarsire nunumai construirea pe strazile deschise prin contraventie la le-gile azi in vigoare, dar sa se interzica construirea chiar pestrazile existente din interiorul orasului sat mai bine zis pedrumurile aztazi existente care nu au luerarile edilitare strictnecesare si care ar da dreptul, dupa legile actuale, In cons-truire de cladire en wire In ele.

61. Delimitarea A semenea sa se prevacht delimitarea comunelor sub-urbaneobligatorie a co-munelor. sa se opreasea, daca nu indeplinesc anumite eonditiuni

preserise, construirea do noni aglomeriiri iii afara- de acele-

si

si

toes.

0

www.dacoromanica.ro

comune sub-urbane, miisura ce am aratat ca s'a prevazut pe.cale de regulament.

In privinta infiintarei comunelor sub-urbane exists o legeroue in care ea pullet esential se prevede ea in acele co-mune si se construiaseii dugs un anume regulament. Legea aavut in aceasta, directie aplicatiuni foarte restranse fiindcarcgulaincntul ci nu s'a pus in aplicare. La marginea Capi-talei stint inulte aglomeratiuni eOte ea din pamant is u]-timii ani, care preferind a tine de Capitals nu voesc sa re-cimoascii autoritatna comunelor sub-urbane invecinate, aceastadin cauza lipsei de delimitare a lor. Loeuitorii acestor aglo-meratiuni fae posibilul si platesc dari Capita lei pentru ea apoia posts avei pretentiuni de loci ari edilitare (cazul aglomera-

tici Pieptinari).Acest sistem nit este admisibil. El duce Capitals in mina.Asemettea, pentru regulata dezvoltare a acestor comune

sub-urbane legea trebue sa prevada iaras o restrangere a drop-Willi de construire afara, de limitele acelor comune, ceeace amaratat cautat a se prevede pe tale de regulament.

Pentru aceasta lie puteni inspirii iarasi din o lege prusianii,ass numita lege «asupra infiintarei de noui aglomeratiuni>>,care al art. 1-1 stunt : «nu se vat autorizit stabilirea de. aglo-meratiuni (de locuinte) data nu se probeazI ea locul pe carestabileSe locuinta on este accesibil prin un drum public inregula, sau dace nu este asigurata crearca unui asemenea-drum public, etc.>) Asa dar in afara acestor comune sub-ur-bane, delimitate in regula pe teren, nu se admite crearca delocuinte, care en. timpul sa devina localitilti, decilt dacil sensigura o dezvoltare santitoitsa acelei aglomeratiuni. Tata daro noes, limitare a dreptului de construire a proprietatei.

Legea Germana cGesetz betreffend die Verteilnng derIfentlicheu Lasten bei Grundstuecksteilungen 201d die Oran-

dung neuer Ansiedelungen in den ProrinAen Preussen, Bran-denburg, Posen, Sehlesien, Sachsen and Westfiden von 25_.lugust 1876>> poate da indicatii suficiente asupra acestui pulletal legei generale co preconizam.

Sii se snbordoneze dreptul de a construi pe o proprietatecuprinsa, in zona

conditiuni,delimitate a unei comune existente unor

autunite fara; ea aceasta subordonare sa dea log ledespggubiri, sil se specifice cazurile care dau dreptul in

62. Cazurile ceexclud despagu-birile.

ca s'a

si

www.dacoromanica.ro

despligubiri. Aceste conditinni vor fi de circulatie, de higiena,sigurantil, de economic si chiar de estetica.Priaire conditiunile de eirrulafie vor fi- acele aplicabile la

strazilo existente, altele aplicabile la strati de deschis deoparteprin regiuni deja constraite, de altrt parte prin regiuni neconstruito.

Conditiunile de circulatie a strlizilor existente pot fi insensul unei liirgiri a lor, a unei strttmptiini a lor, a unei ree-tificiiri sau a unei inehideri a, lor.

Spre exempla trebue prevrtznt in loge ca o straclii, sA poatii fitin decret prevede aceasta si dacit majoritatea

riveranilor dorese aceasta, farce ea comuna sti, fie obligati aplAti despligubiri color ce se °pan, atunci cAnd aeei proprie-tari ce se open mai an esiri in imobilele respective si pe altostride cleat In eceace urtneazA a se inchide.

Asemenea legea trebue modificatA si in co priveste obliga-tivitatea pentru comunit do a apnea planul decretat yi incanal cererei de reparatiuni radicals In imobilele suptise ex-proprierei. In ultimul capitol al acestiti raport, stint indicatemai detaliat principiile care credem c<i sunt bine a se aveii invedere In modificarea legei.

Ideia din art. 87, din legea comunalA in privinta eedrirei63. Vanzari de . portiuni de terenuri proprietarilor riverani pentru all-terenuri cu. ser-

vi top. nierea stradelor, trebue redactatii intr'un sons mai precis. Inacest articol nu se dit nici o indieatie asnpra procedeulni geo-mntric de cedare a acestor terenuri, tar sistemul uzitat actual-mente este deseori defectos. Regnlamente do detaliu vor -trebueelaborate in aeeastii, privintii.

Clot priveste rezolvirea cazurilor de neintelegere asupra pre-tultti san chiar astipra momentalui cumpargrei terenului doatm proprietarul riveran care are drepturi de servitute, pre-vederile legei comunnle sunt neeficace. A stfel de terenuri virancstar: decenii intregi neingrAdite si insalubre, tar cand proprietariiriverani se gAndese a be cumpAA ofera preturi derizorii, ceencepet petniaza" existenta acestor bandc vexatoare de terenuri.Sistemul de a expropria pc proprietarul care ref nzil, a cumphrasan a oferl pretul mini astfel de teren en servitute, nu epractic. La strAzile de deschis va fi chestiunea impunerei di-reetiei i largimei strAzilor. La toate strrtzile se va pane Ins5,chestinnea exeen tiei lucrarilor edilitare de pc acestestrade: pavaj,

pii, canal, iluminat.a

si

daoti

www.dacoromanica.ro

In lege va trebul sa se prevada precis ca in schimbul anu-mitor contributii din partea proprietarilor riverani comunasä is in posesie si sg recunoascg diferitele strgzi on fundaturideschise prin contraventie dupg anal. 1S95, aclicA dupitde mlirginire a orasului BueurestiP.

Ciici se etie eg, actualmente .se gasese foarte multe strgzi inCapita lg, inai aleS fundaturi, deschise prin contraventie, Cu

deosebire in ocolurile III i IV. Pe multe din ele Primaria,nefiind bine organizatg, le-a recunoseut de fapt insa in modnelegal, aceste recunoaeteri fiind flieute din cauza crorilorstrecurate Cu oeazia executiei anumitor luergri edilitare onaeordgri de autorizatii de eonstructii pe ele.

Au mai 'ramas totusi multe asemenea strgzi pe care Primgriaastgzi nu le rectmoaste dar care constituc o stare echivock" inAdministratie, intru eat ele continua a exista de fapt comunaneluand sau neputlind deocamdata lua milsuri de desfiintare,si nici vre-o antorizatie de constructie pe acele strade nu sedg de comuna.

Suit destule strade fluate sub ingrijire,> de comuna in modnelegal, fiind deschise prin contravenire la legea de mgrginirea orasulni din 1895, si care nu prea au luergri edilitare. Undean ajunge comuna dace odatg en decretarea planului generalde sistematizare ar lua sub ingrijirea ci si eelelaltd strgzi pecare eel putin nu le-a recuno.scut sub nici o forma? Atuncisa" le desfiinteze? Este indoelnic de va reusi. Credem ca osolutie pacifieg ei rationalg este aeeea de a se prevede in legeSi rezolvirea situatiei legale a acestor strgzi, pe cale decontribritic a proprietarilor pentru punerea stradei in conditiisistematiee.

Va trebui sii se cedeze gratuit de proprietarii dope acestestrgzi terenul necesar onormalizgrei» stradei, precum eiverse contributii pentru executarea luergrilor de desfundare((Inca' e fundaturg) .Si de asanare (pavaje, apa, canal) a strazeirespective.

0 astfel de masura nu ar fi cu totul noun, nici pentrucapitala noastrA. In adevgr, ggsim in Regulamentul Organic,annme iii (<Regulamentul pentru stares siinatatei, InfrumusP-tarea si paza bunei oriindueli in politia Bucureetilor» (pa-tina 516).

Art. 5. < Facereq acestor ealdarilmuri se va da la coci-veci

64. Contributiipentru strazileexistente deschi-se prin contra-ventie.

<tlegea

n.

www.dacoromanica.ro

< inaintea obstestei adundri, socotiudu -sea patra parte pc fie-<ceare an, si chettuiala ce va merge o vor, retspunde fiecae<<ditt ceice an case sa'a locuri de case pc acele nliti dupa o«dreaptA analogic ).

far la art. 7 : «Ulitele din tot cuprinsul orasulni fiind«stramtorate trebne a se face ingrijirea ca prcetit va fi ea<(putintil stll se targeasdi de accia Veri-tine de acum inainte<<va. voi a zidi sit fie dator a Visa ulitii palme dornnesti<diii locul, sal aceasta se ra zerma pftn6' cctllitile attit cele magi, eta si cele de prin majralale< vor dobAndi

«lArgimpa,de .ase stAnieni, care aceasta ra fi 'n temei nestrci.-.pentru totdeauna».

La -art. 8 se prescric alto distante pentru malutile DAmbo-vitei: <Asemenea regula intru toate se va 071 pentru veri.«CO. clAdiri se va preface salt din non se va face pe marginea

D(tnibovitei en osebire numni ert fieeare srt fib' 'dator a lrtsaloc slobod pe inarginea Gi de, trei si.jurratate stanjeni pe

<cpartea dreaptii si toti attitia pe partea stiingli care aceasta«et se pue numni de cat in luerare pe nude nu vor fi zidiri«ci numai garduri si. uluei>). . .

Nam a se evita pc viitor repetarca acelor greselir din trecut,adieA stabilirea de fapt a t:ecturoasterei unei striizi, prii -cxe-eutare de lucrari edilitare ori acordare de autorizatie ,de con-structie nelegale, vrt trebni si;i se prevadrt asemenea in lcgiea astfcl cle greseli an oblige la nimic pe comunil , deproprietari dope acea stradrt care va rinntine tot ca, nem-cunosentii, PrimAria nefiind obligati nici a intretine Ineriirileefectuate din eroare.

Desigur cit legea vii prevede diferite rnlisuri pe categoriide strlizi si care uncle pot admits iii. am-Elite cazuri despAgn-birea unor proprietiiti.

Quantumul desprtgubirilor se va fixa asemenea dupliexproprierci, expropriere care se va face prin legea de

expropriere actnaalii, dar care va trebui si sufere modificariin anumitc puncte care sent defavorabile, necirepte putetn zice,pentru comunii.

Lege:t asa cum este actun pl.ezintrt, lactine cc se remareaen atilt mai molt. en cat un ora, are mai multe luerrtri edi-litare de executat. Aceste lacune sent relative In fondul deexpropriat si mccanismul formelor de expropriere.

paint,si

prin-cipiul

.

.ondat

fart

www.dacoromanica.ro

Legea trebue sal den vo,e a Sc expropria yi none intregi 65. Exproprieri

.chiar dace o proprietate din acea zona nu este direct atinsa pe zone.

de o aliniere. Aceastit extindere de, drept este necesara atiltpentru atingerea in mod complet a scopului sisteinatizarei cat,.§i mai ales, pentru economic proectului. Prin exliroprieri pczone se poste deseori realiza o lucrare mult mai brine con-ditinni fi totusi costul ei sa fie redus prin o revindere avan-tajoasa, a terenurilor ramase, egrora li se va da o forma ratio-nalit pentru eonstructie.

Pe de alts parte, acele zone sa poitta fi alese nit numai pe,motive de circulatie (pentru deschideri de artcrc) salt de hi-

.giena, ci. pentru alte interese generale precum hicritri ar-tistica, constructiuni necesare culturei on administratiei publicscum ar fi scolile, bisericile, spitalele, prirriariile, teatrele,bibliotecile, ministerele, etc., dupii cum se prevede si iii eon-.stitutie modificata In 1917.

In ce priveste forinele de expropriere iarii i o lacuna cesc poate observa este iiceeit ca, dupil lege expropiatul an estedatoi a declare in scris, in serviciul care studiaza indemniza-.-Ole de expropriere, quantumul eu care pretizide a fi despa-gubit si deci comuna nu poate sti inainte de declaraea deutilitate publics n exproprierei niaximul de cost eventual.

Mai trebue prin lege fixata, categoria de profesionisti 66. Seleetio-,narea arbitrilor.

care sit poata, fi numiti arbitrii In materie de exproprieri, cacinumai astfel stunele fixate de arbitrii ea despiigubiri pot pre-zenta mai multi garantie ea se apropie de valoarcafondului ce se expropiaza.

Asemenea o precizare mai mare a felului cum arbitrii tre-buie sa justifice sumele ce propun ca despagubiri este neeesar.dupes experienta facuta, a se introduce in lege. Penalitati se-vere pentru arbitrii abuzivi este iarasi recomandabil a se pre-vede In legea de expropriere.

Printre conditinnile de higiena 5i siguranta se polite pre- 67 Conditiunide asezare Si di-ve& uncle iii cc priveste densitatea locuintelor ps heetar in inensionare a

diferitele regiuni ale unei comune;si natura solului constuibil. constructiilor.Asemenea se poate prevede raportul suprafetei construite fatade curtea ramasii libera, amplasamentul acelet construetii fa(ade alinierea stradei (retrase situ nn fata de aliniere) ea siinaltimea constructiei fatg de largimea strazilor. Aceste con-ditinni ar fi in cc priveste raportul constructitinei fata cii

In

. .

si :

:

mall( n

www.dacoromanica.ro

68. Comassa-rea proprietAti-lor.

69. Speciali-za-ea

exteriorul. Dar se- pot punc $i conditiuni in ce priveste ditnen-sionarea elementelor constructiunei si modul de execntic, pentrua corespunde din pnnct de vedere higienic scopului intre-buintarei ei, si a se asigura si rezistenta contra incercarilorfocului, etc.

Chestiunile de detaliu in aceastrt privinta, tti mai ales (Weldnumerice, se fixeazrt pe cale de regulament. In lege ar trebutsa se prevada in mod clar dreptul comunei de a impune ase-menea conditiuni, care actualmente nu rareori sunt socotiteca fiind nelegale.

Prittire ronditimeile economise cousiderain masurile ce sepot lua de administratie pentru rasigurarea unei desvoltariorasului in sensul a permite tut trai cat mai eftin. Dezvoltarea.orasului pe cartiere coridue It un astfel de trai, $i de accealegea va permite o comassare si chiar transplantare la mica,distantk a proprietk'tilor, pentru a inlesnl dcsvoltarea unuicartier in scopul urnnirit si a se intrebuinth si terenul in moduleel mai rentabil pentru nature $i pozitia sa. Legea va maipermite si incomunarea a intinse terenuri libere on chiar putinconstruite.

Un of as mare pentruca sa duca o viatrt normalk trebue sa -$ispecializeze cartierele, adick diferitele regiuni ale ora$ului ;trebue sa caute a avei o viatk distinetit. pentru a conveni cat,mai mult nevoilor populatiei acelei regiuni. Aceastii specializarese face mai ales in ce priveste modul de constructinne, cat si

privinta intrebuintkrei constructitmei. In toate oraF,tele marldin strrtinatate (mai ales in Germania, Austria, Elvetia, etc.)s'au specializat aceste cartiere din catizk ca Administratia a.limitat modul de intrebuintare a proprietatii din fiecare regime-(liar la noi uncle mai ales acum se invoack foarte des formuladreptului de proprietate qjus utendi, fruendi et abutendi' s'aupromulgat uncle legi care restrang acest drept de proprietate,interpretat prea larg la noi in materie constructivii. In adevarlegea sanitarii opreste stabilirea industriilor insalubre in ora$,iar legea conmnalk opreste constructii on desfundrtri de stridefara antorizatie, etc. Asa dar iii aceste legi se giisesc restran-geri ale dreptului de proprietate, restrangeri admise si de in-stantele judiciare.

0 lege pentru limitarea dreptului de a uza de proprietatein °rase in scopul de a forma cartiere in acele ()rase, in con-

in

carkiere-

www.dacoromanica.ro

ceptia. moderna a vietei -unei marl aglomeratiuni va (la desigur1111 11011 inijloe Administratiei pentru a lueM In proOsireaCapita lei si locuitorilor ei. DupN, o astfel de lege comuna vapitta stabill precis felul constructiei si inaltimea ei pe fiecarestradit duo'. scopul ce se urm'aireste cu acel cattier ; va p tacit fixamai ales amplasamentul eonstructiei gi modal de utilizare alconstructiei. Mentiong.m a nu deseori incercarile friente deomunit pentru a da directiva unei construiri rationale a ora-sului au rilmas infructuoase din cauza sentintelor defavorabileale justitici, care nu a recunosent totdeauna comnnei acestdrept de a influentit asupra intrebnintarei proprietatei privatesi care uneori interpreteazit astfel de restrictiuni ca <<expro-prieri deghizate". Iir accastil privintrt ne putem inspira dinlegea engleza din 1909 pentru construirea oraselor, dupiji carenu se d'd nici un drept de despiigubire until proprietar pentrnfaptul a se impunpreseriptinni asupra modnlni de eonstructie.Intre altele accasta lege prevede ea :

(4Niei. 0 proprietate nu va fi privity ca dezava.ntajatrt prin4introducerea in planul orasultil de prescriptinni care au in

edere locuirea pl'acuta pe suprafata trecutil in plan sau peparte a acestuia, sau prin prescriere de locuri libere in jurul

sau daert se prescric restrangerea numgrului de-deladiri de ridicat, sau prescrie inaltimea si felul constructiei-vete".

Pentru executarea planului de sistematizare pe cartiere inbune conditiuni, in nnele regiuni ale Capitalei este nevoie ca:aetualelor proprietgti, care multe an o forma foarte neregulata,sa li se poata da din oficiu o fornA mai proprie pentru eon-structie, mai ales and acele proprietati stint libere de once.construetie. In acest stop este nevoie de o lege a comassareipropriedttilo, care inea dela 1852 si-a mat fiintrt in Franta.0 astfel de lege s'a aplicat in nrmit si in Elvetia, Belgia, apoiin Frankfurt pe Main, etc. sub forma perfectionath.

Extinderea until oral pe cartiere core in mod absolut in-fiintarea unei astfel de legi care este o lege de btmiti economiea terenurilor si de tin mare folos atilt proprietarilor siornunei.

Urmiirirea until program de cump4rare de terenuri marl,libere do construetii, care sa se intrebuinteze la o rationalewonstruire a orastilni, fie de catre comunq, fie de catre so-

70. Terenuricomunale.

ro

cat

www.dacoromanica.ro

eietati marl de constructiuni carom Comuna va revincle condi(ionat asemenea marl terenuri va trebnI sa fie prevdzutiprin lege.

Ideia naste din necesitatea ea comuna sit alba; In dispozitiein totdeanna un stoc cat mai intins de terenuri, atilt pentrusatisfacerea nevoilor sale edilitare, care cu dezvoltarea viitoarea orastilui vor deveni nebanuit de marl, cat si pentru a avett

many 4n totdeauna un mijloc sigur de regulare a preturilor.(de ex. orasul Ulm).

Acest stoc de terenuri comnale vor avea nn efect sigurin viata economich o orasului, eftenind traiul, adica, atiltlocuintele, cat si alimentele.

Pentru atingerea acestui scup insa, legea Cassel Lucrarilotrebue modificath, majorardu-se sumele bugetare de cumpa'rare deterenuri si prevazandu-se in bugetul ei si sumo pentru executia de-inerari edilitare care sa puna in valoare terenurile cumparate-

Practica a ambit mai ales in Germania, ea commix trebuesa vandit parcelAnd unai terenurile mai scumpe. Terenurilepe care si le-a achizitionat pe un pret redus, si care formeazablocuri *mari In un loo, este recomandabil ea comuna sa nule vancla, ci mmai sit le arendeze pe un termen cut mai lung(de ex. .pe 99 ani) la societali de constructie, care 'sit constru-iasca in anumit gen si termen.

In acest mod comuna isi rezerviti perpetun proprietateaasupra unor terenuri ce o costa foarte putin si pe care le-a

amortizat, si este stapanii totdeauna pe balanta financiaraterenurilor si chiriilor de locuinte.

71. Raportu- Condi(iuni estetice ce s'ar putea impune ar fi, in trtisfituririle inure constructiuni. generale, in ce privPste fatadele st mai. ales in ce priveste

gruparea constructiunilor, adica a raporturilor cc trebue saexiste intro constructiile vecine.

Am spus cii prin impunerea unor astfel de conditinni vatrebui sa nu se dea nastere in genere In despAgubiri din parteacon-mind eittre proprietari. In acest stop vor trebui sit fieprevazute prin lege, in mod foarte precis, cazurile care potda natere In desprigubiri, precum si modul de calculare adespagubirilor de acordat. Asemenea va trebui sa se prevaditdreptul de expropriere intr'un oral in on -ce punct alorasului undo nevoia asignriirei uneia din conditiile de mai susar core aceasta.

in

a.

www.dacoromanica.ro

Asupra acestor chestiuni se poate consulta : «Gesetx betref-frnd die Ablegung and Veraenderung von Strassen und Plaetzenvn Staedten and laendlichen OrtschaftenD din 2 Julie 1875.Se mai poate consulta «Lex Adikes>> peqtru orasnl Frankfurtpe Main.

Ca mtisuri administrative ale legei, propunem a se impartiaplicarea planului in doua marl. diviziuni si anume : o divi-ziune care cuprinde lucrarile ce trebuesc executate, fie dupivointa administratiei, fie dupa vointa proprietarului, si a douadiviziune care cuprinde Inerarile ce vor trebui executate decomunti dupa, un program bine determinat grin lege.

In prima diviziune vom cuprinde luerarile de alinieri. derectifictiri sau largiri en eel mutt 4 metri ale strazilor existenterecunosente de comuna. Asupra acestor strazi va trebui saplaneze servitutea de aliniere adich,' comuna sti nu fie obligataa autoriza In constructiile existente fora a fi amenintata de a pkitidaune dealt reparafii de intretinere si salubritate, iar nici de

retragerei.cum de transformare, card construct-in este supustiAcest sistem introdus din Franta si In noi, nu a fost tot-

deauna aplicat en succes In noi, de oarece deseori Curtea deCasatie a impus comunei liberarea antorizatiei on plata de des-ptigubiri. Totusi sistemul trebue sa se aplice, luta cti si inElvetia s'a introdus, caci in noul regulament din 1911 pentruextensiunca orasului Lausanne, regulament Meld pe baza legeiasupra politiei constructiimilor si locuintelor din 12 Mai 1898,In art. 50 se prevede :

<Cand o constructie sau o parte din constructie aflatti inoafara sau inapoia alinierci urmeaza sa se darame, reconstructia«ei, clack' va aVea loc, se va face pe aliniere. Plink' In dtira-«marea lor, constructiile vechi care nu corespund cu alinierea«pot sa fie intretimite sau reparate, Ins nu suprainaltate sau«marite, nici transformate, afarti de exceptiuni lasate la apre-«cierea municipalitatei. Punerea lor pe aliniere nu poate fi«cernta deck In reconstructia lor.

0 indemniratie nil poate fi acorciatd (lard dard7narea crPost could proprietarulni cle autoritatea comunald, afarddacd area ddran2are vn este pretinsd din eau s:a amenintdrei

feu eciclerea ei sau din can.:a rexultatalui unni incendin.«In caz de trecere in domeniul public, terenul achizitionat

72. Regimulconstructiunilorsupuse retrage-rei.

73. Servituteade aliniere.

$i

www.dacoromanica.ro

74. Fixareadin timp a pre-turilor de ex-propriere a te-renurilor.

75. Programulde exproprierisi de lucrari.

76. Utilizarea Este drept ca dapti planul de sistematizare parte din acestsocietAtilor par-ticulare pentru program s'ar putea executa si prin soeietliti de constructiunirealizarea pro- sub controlul on en ajutorul Administratiei Coinunale, acologramului.

undo s'ar putea intrevede ,Si oarecare profit, cum ar fi de

use. va plati urtniind taxarea expertilor, conform cu legeaestimArilor juridice».Comma va phiti numai terenul ce va &idea pentru stradii,

dupa un tarif de preturi fixat prin lege. Cu alto cuvinte sefixeazg de acum preturile pentru terenul ce va crulea peasemenea strazi, indiferent de timpul cand va, fi- dat strazei,ramAniind ca comuna sA verse de indatg, la liberarea terenului,costul acelui teren.

Acest principitt se preconizeaza Si in Era*.In Franta pentru reconstruirea oraplor distruse s'a format

un puternic curent in scopul sistematizarei acelor orase, siprintre alte mijloace propose pentru atingerea acestui scops'a propus i fixarea prealabila executiei lucrilrilor, a pretu-rilor de expropieri, expropieri care sg se facil intr'un anurnittermen (Comment reconstruire nos cit6s detruites par M. M.Agache,, Auburtin et Redont 1915).

In a doua diviziune vom cuprinde strilzile care se largescen mai milt .de patru metri, in scopul de creare de arteremarl de circulatie, strazile de desfundat si strrtzile not destritpuns fie cA, acele strAzi tree prin regiuni construite sari nu.

Este evident a, pentru lucrArile ce cad in diviziunea doua,avitnd In vedere starca gi intinderea, Capitalei, a oraselornoastre, nici mijloacele financiare, nici ccle technice, nu vorpermite ca ele sa fie executate intr'un timp scurt §i pe toatg,suprafaca cornunei de °data. De altfel nici nevoile orasului nuvor cere aceasta. Aceste luceari vor trebui sti fie executatedupa un program.

In stabilirea acestui program trebuesc avute in vedere, inordinea expusg, urmiltoarele motive : a) salubritate; b) circu-latie; c) chestiunile economice; estetica.

Programul nu trebue sa urmgreaset numai chestiunea expro-prierilor preva'zute in planul de sistematizare dar inzertiatafor fntrebuintare, deci prevederea terenurilor expropriate cutorte lucritrile edilitare cerute de intrebuintarea prevazutii inplan. Prin urmare program de exproprieri, cu program delucrari edilitare, cu program financiar.

si

www.dacoromanica.ro

exemplu aplicarea planului pentru extinderca orasului pccartiere.

InSa deschiderile de artere importante in regiunile construiteau costat totdeauna si pretutindeni mai mutt decrt s'a pututincasa in urmiti din vcinzarea terenurilor nimase, chiar dacits'a Meat uz de sistemul expioprierilor pe zone. Ace laS lucrese poate spine si de hien-oil° can hard in grupa rectificarei,irrgirei on alinierei stradelor existente. i atunci, in modnecesar, pentru aceste ultime,grupe de luct.riri trebucsc facuteprograine de sacrificii financiare.

Programul va trebui sectionat pe perioade de ani in cepriveste grupa cxtinderei orasului sistematizat pe cartiere ori.a deschiderei de artere importante pentru inlesnirea circulatieiprin cartierele construite. La grupa rectificarilor on lrrgirilorstradelor existente nit este nevoc cleat de stabilirea princi-piilor do uruiat, aceste lucrari depinzand de reconstruotiavechilor cladiri particulare.

Acest program ins (care se va apnea in conformitate cudispozitiunile prevazute in legea extinderei comu-nelor cc preconiziim) pentru a se putea, executa va trebui ca.legea siti prevada anumite norme de executie printre care con-oideram ca eficace unurtoarele:

Pentru strdz,ile care se leirgesc sit se fixeze tot de amp 77. Termen o-. bligatoriu de ex-

pretul terenului prin lege (acolo undo nu intervin expropnen propriere.totale) iar terenul se va liberr In recon-structie, permiteindu-sei reparatiunile radicale la clrdirile elite din linie.

Pentru strcizile noi de strdpuns sau de deschis legea nutrebue sri prevada" in general termen obligatoriu pentru comunii,adica termer), care odatr, trecut da dreptul la desprgubiriparticularilor interesati. Totusi stint anume cazuri and unasemenea termen trebue prevazut pentru ea, legea sr fiedreaptii. Asemenea termen de exemplu trebue previizut pentrupropriekitile care cad fie integral in zona exproprierei, fieIn asa fel ca portionea ce rarnane dupd expropriere nu maiPSI(' CW2Stillibilli. In cantonal Zurich termenul este de 5 anidela decretarea planului de aliniere. La noi, avrndu-se iiivedere ea orasul are mai putine resurse, at are nevoi muttmai marl si mai imperioase deat orasele elvetiene, credem cfiun asemenea termen trebue sr fie mai mare, de exemplu 10ani. In aceastr privint4i este bine sr, se consulte art. 29 din

la

infitntarot pi

www.dacoromanica.ro

«Baugesetz fuer Ortselutflen mit stardtischen Verhaeltnissenv-(din 23 April 1893, pentru orasele Zurich si Winterthur).

Pentru orasul Lausanne legea prevede un termen de 20ani, insa admite exceptiuni pentru imobilele supuse la expro-priere totals, in care caz comuna poate sal fie obligatii si laexproprieri imediate dupa adoptarea. planulni.

Va sä zica pentru luerarile de a doua categoric vor trebuifacute programuri pe 5 on 10 ani, sail chiar 20 :mi. dupatermenul obligatoriu de executie fixat grin lege. Ne intrebamacum : ce prineipii sal, se urniareascal la aleatuirea programului?

78. Norme la Numai In proprietatile supuse total exproprierei sau aproapealcatuirea pro-gramului de lu- total ar trebui sal se aplice termenul fixat. Cu sisteinul finan-crari. ciar, ce vom arata mai jos, pentru asemenea proprietati nn

program de 10 ani ar fi suficient, avandutse in vedere pro-vettil ce propunem acum.

Pentru proprietatile farce termen de expropriere cum or ficele care ar suferi exproprieri de mica importauta, programulse va face asemenea pe perioade de eke 10 ani si deciprogramul va fi compus din 6 perioade, adica .Ease sub-pro-gramuri, awi am spas ca contam ea acest plan sal se realizezein circa 60 ani. Cum se va, repartiza suprafata oraForini iiiaceste 6 sub-programuri? A supra acestni pullet important ne-vom oprl putin, fiindert se pot face nitrite propuneri. SA: se

inceapa cu cartierele mai des construite? Sa se ineespil enacele neconstruite? Sit se formeze cartiere cu totul noi, la-sandu-se cele vechi mai titrziu ? Sa se imparts orasul in zonepatrate sau zone in forma de coroane circulare si sal se elite-

o zonal pe rand?Nu propunem nici until din sisteme. Ele stint Area rigide,.

iar nevoile orasului stint variabile ea intensitate, si se potmanifests de °data in puncte diferite ale orasului. Tin ase-menea 'program trebue sal se formeze bazat fiind mai intfti pcnevoile circulatiei, apoi pe acelea de formari de noi cartierede locuinte sanatoase, si in urrna pe nevoile economise. ('aalte cuvirite, suprafetele care se vor cuprinde intr'un programde executie nu va trebui sal fie inglobate in aceiasi zonal, elevor putea fi si dispersate pe suprafata orasului. Inca un Incratrebue observat: luerarea prevazuta in program trebue so fieastfel caleulata ca asaneaparat in timpul programului ea sal poatafi terminata fi sal des roadele eautate. Tin exempla : presu-

i,

www.dacoromanica.ro

'milieu] di In prima perioada de 10 ani se prevede deschidereaa cateva artere de circulatie si pit* necesare; in aceeasiperioadri se mai prevede regularea linor cartiere de locuinteoftine, precum si a unui pare, amenajarea unui depozit ali-mentar. Ei bine, programul trebue astfel cumpanit, ca la ter-minarea celor 10 ani hicrarile sa, poatii fi complet terminate,iar ele cuprindil, un astfel de spatin, ea scopul urniiirit safie in intregime atins.

Ca mijloace technico-administrative care sa asigure reusitaplannlni mai avem douIl propuneri de Meat pentru orasnlBucuresti: orastil Bucnresti sA fie obligat prin lege sa facaplanurile de extindere si construirc si pentru comunele sub-urbane vecine, si sa se prevada prin lege penalititti mai severecontravenientilor.

Sc stie ca planurile sistematizare eer personal compe-tent pentru alcatuirea lor, si o comuna sub - urban: nu poateavea un astfel de personal. Pe de alai parte Capita la esteaproape tot asa de interesata ea si camutta vecia, ea inmarginea ei sA se constitue aglomeratii higienice si ordonate.si are mai mult sau mai puffin mijloacele technice, data nusi ode financiare de proectare, In indernanA. Dc aceea estebine ea tot prin lege Capita la sa IAA dreptul a proectA pla-nurile de sistematizare a acestor coinune sub-urbane litnitrofede comun acord cu autoritAtile interesate. Cheltuelile necesi-tate de aceste luerAri ar trebui suportate atat de comunelesub-urbane respective cAt si de Capita Hi, judet si stat, acestelucrari fiind de comun interes.

Propunerea nu este firrA exemple. Neeesitatea unor astfel(le planuri de ansamblu a fost asa de mult simtitii chiar incapitalele magi occidentale, unde se stie en cab: ordine sedesvoltii pAnii si orasele mici, in cAt, de exemplu, in Berlin,Budapesta, Viena, Londra, Paris, etc., s'au luat mAsuri de ase face planul de sistematizare pentru regiuni intinse afaradin oral, cuprinzand comunele Inconjuratoare. La Berlin,s'a format cunoscutul G-ross-Berl in zitve ckverbandD care arecalitatea de a studio problemele si impune solutinnile deinteres general ale orasulni Berlin si oraselor vecine, problemede ordin sanitar, de circulatie on esteticii, in vederea evitiireiunor cheltueli prea marl viitoare.

I .)

79. Obligati-vitatea proecta-rei planurilor deextindere la co-munele sub-ur-bane.

80. SIndicali--zarea comune-lor pentru pla-nul general desistematizare.

sit

de

ei

www.dacoromanica.ro

81.1thanarea In legea de onganizare a comunelor urbane S'art prevazutcontraventiilor masuri de fiat in cc priveste contraventiile la constnuctii on

deschideri de strazi.Se pare Insa ca atilt legea. cat si mijloacele de aplicare a

ci nu stint suficiente, de vreme ce rezultatele sent departe dea fi satisfacatoare.

Numai shnplele atnenzi on tare duble nn vor stavili con-traventiile. Supravegherea oprirei luerarilor ntt poate fi con-tinua. Numai clesfiintarea imediata a Inerarilor exeentate princontraventie va fi masura salutara, aceasta sanetinne vatrcbui mat bine preeizata prin lege, care va indica, si mijloa-cele legale mai practice in scopul deshintiirei luerarilor exe-cutate prin contraventie.

Actnalmente luerarile execntate prin contraventie nu se potdesfiinta cleat prin sentinth judecatoreasea i tocmai acesteforme, care cer un important timp, fac ca papa la obtinereauneisentinte, care de cele mai multe on se reduce la o amendausoara, constructia sa, fie gata si in fate faptului indeplinitclementa sa intervie mai en vigoare.

In Regulamentul Organic (peg. 516) sectia II, se prevedeIn art. 7 pedepse i pentru lucratorii care execute case princontraventie : < sa nu se inceapa Med a fi de fate iarasi co-4misartil dimpreuna cu architectonul ea ineredintandu-se ca«stapanul zidirei a urmat Intoemai sa-i dea la Willa tut inscris'xspre a-si putea savarsi zidirea sa, iar impotrivrt urmandInumai se va osandi stapanul casei dupe pravila, dar zidarii

dulgherii cari vor indrazni a luena fara a se pazi deplin<<toate aceste formalitati se vor pedepsi.>

Pentruca contraventiile sa se starpeasca se recomanda o maresimplificare in formelc de aplicare a pedepselor.

G. Mitisurile linanciare.

Acum sa treeem la mcisarile finaneiare care trebueseasemeneaprevazute prin lege. Ele trebue sa fie de doua categorii si

masuri pentru crearea de venituri noi si masuri pentrumicsorarea cheltuelelor cari apasii actualmente bugetul comunei.

Pentru crearea de venituri noi, in scopul aplicitrei plannluido sistematizare a orasului, pe langa veniturile prevazute in

-

¢i

:plume

si

www.dacoromanica.ro

<legea Cassel lucrarilor orasului Buctiresti) opinAm ca sit seintroducA in lege di alte mAsuri si sumac :

sa se institue taxe proportionate cu veniturile proprietarilori in special cu lungimea fatadelor si lArgimea strAzilOr cc li-

mitcaza proprietatea, in stop de a se acoperi cheltuelile culuerarile edilitare ale strAzilor.

srl, se pile taxe mai marl pc locurile virane dope strazileprevazute cu lucrAri edilitare suficiente pentru exploatarea inconditiuni higenice a unci constructii.

SA se ridice de catrc comunA o parte din plusvalutaIntnror terennritor ruprinse in ora$, plusvaluta, constatattidin 5 in 5 ani, on din 10 in 10 ani, de o comisinne aleaskconform legei.

Se intelege cii humai plusvaluta nemeritatA, nemuncitii seVA taxa. Principinl este aplicat mai de ;milt orasele Ger-maniei, prin o ridicare de taxe In momentul vanzarei untilimobil, taxe cc repiezentau un procent din diferenta valoreiplAtite pentru imobil fatA de cea realizata in vindore. Pro-centiil creste cAnd diferenta creste.

Sistemul ridicarei de taxe periodice asupra plusvaluteias prezentat multe dificultAti, mai ales din punctul do vedereal politicci de urnat pentru iumnitirea locuintelor eftine, si(le aceia s'a adoptat, mai intAi de orasul Frankfurt ye gainprocedeul :want mai sus (1904) si care repode s'a raspAnditsi la alte orase ale Germaniei.

Cresterile de valori mici (de exemplu en 3-20V0) nn suetsupuse la taxe. In orice efIZ taxele asupra plusvalutei variazadela 5% si crest chiar pane In 2'00/ din plusvalutA.exemplu 20% asupra plusvalutei se percepc sand aces pinsvaluta ajunge in 1(30 0/0 valoarea anterioarA. Scopul acestortaxe fiind sA, infrAneze si speculatia terenurilor virane, in unclecazuri procentul de plata asupra plusvalutei variazil cu timpulen at un proprietar a poseclat proprietatea, pe care o vinde.

SA se institue taxe pentru consultarea plannlui cadastralcomunal, care va avea si etizierele fiecArei proprietati.

Aceste masuri ce propune necensitg, facerea eaclaitruluiin regulg, al orasului si tinerea lni in regulti. Prin urmarenecesitA o cheltuiala initialA de circa 1 milion lei, si cheluelianuale care vor fi cu prisosintA acoperite de venitnrile pocare aceastA lucrare le-ar educe pentru tinerea planurilor la

82. Taxe peI ungimea fata-delor.

83. Percepereade catre comu-nA a plusvalu-tei creatA de lu-crAri.

84. Sistemultaxelor periodi-ce pe plusvaluta_(german).

85. Taxe deconsultare a pla-n u rilor comunei..

fn

www.dacoromanica.ro

86. I ncasareataxelor dela con-.traventii.

87. Plusvalutaproprietatilor inStatele-Unite.

zi. Pe de alts parte va trebui ca probabil toate tranzactiilecc se fac asupra proprietatilor pin tribunal' se poarte vitaServicittlui Cadastrului pentru a fi valabile.

Vont tine seamy asemenea ca in Capitals stint atatea con-structii ridicatc prin contraventie sau plusuri de constructiipentru care nu s'a platit taxe, in ettt, cu ocazia facerei ea-dastrului aceste se vor descoperi, iar costal cadastrului se V:1acoperi munai din incasarea acestor taxe ramasc neincasatepc atatea ani in villa., dgca de nu s'au prescris.

Sti se ridice din comuna o parte din plusvaluta cc is nat;;-

tere prin executia unor anumite luerari de care comuna (parcuri,strade, edificii etc.,) plusvaluta ce sc va aplica nu numaiproprietatilor ce se vor expropria partial cu ocazia exeputioiacelor luerari, ci celor ce vor profits de acele lucrari.

In aceasta, privinta dam ea relatie cute -va intrebai cein seria de chestionare primite de Primarie pain Ministerul de

terne (1915) din partea legatiei Statelor Unite :< In cazul card se impun taxc speciale asupra proprietatilor

< a ca'ror valoare s'a nitwit din cauza execittiei parcului, ame7edificiului, etc., care sunt proprietatile asupra etirora

aplica acele taxe ?cAcelea care stint vecine eu luerarea ?<<Acelora care sunt in apropriere, dar mai cleparte de primele ?<(Dack" este vorba sa se pung, taxe asupra proprietiitilor vecine

«cum Sc hotilr4te care din ele an de pliitit taxe, care nu ?((La ce distanta de lucrare trebuic sit se gaseasea proprie-

< tatile pentru a fi scutite de taxe?cc baza, stint stabilite itnpunerile ?

<Pc lungimea fatadei ?<Pe suprafata?«Pe avantajiile obtinutc?<Pc combinarea unora din metodele mai sus mentionate ?,>In legile streine stint diferite sisteme de a se tine soco-

teala de acestc plus-valute. In Anglia si Elvetia ele sc ridicaintr'un procent oareeare intr'un anumit termen. In Germaniase plateF,tte luerarile edilitare <i se da gratuit tin anumit pro-cent de teren pentru stride si piete. (Frankfurt pe Main).

La not s'a previtzut in legea de expropriere sa se Oita

compt, Oita In compensatie, de plus-valuta reala. Nu se indica.Mkt' modul de calcul al ei,

Orasului,

&int

se

.si

Pc

www.dacoromanica.ro

Alta masara este WA se prevada viinzari de terenuri par- 88. VanzAri deterenuri coma-

celate de catre comuna pentru o anumith soma anuala, pentru nale.ea, pe Maga venital ce s'ar obtine, sti se ajute si realizareaplanului pc o mai mare scary, Prin legea Cassel Lucrarilorse previld eumptirari de terenuri dar pentru some prep, miei,iar vanzarea lot, nu este precizata St nici prevazata, eaci legeanu vorbeste do loc de cheltueli necesitate de parcelarea unor.asemeneit terenuri.

In fine, o inasura de con mai mare importanta financiara 89. AjutorareaCapitalei.

este ea fie statul direct, on prin contributia tuturor color-lake comune ale Tarei sii ajute Capitala pentru ridicarea eidin starea de azi. Contributia poate fi Menai: sau prin o suingfixata anual pentru un anumit scup sau en sume globale eaaceasta destinatie precisa.

In altimii einei ani s'au facia foarte inulte expropricri subun regim financiar defavorabil Capitalei. 0 buns parte din su-mole datorite s'au platit din imprtunuturile facute. Totusi o rotaitnportanta de plata mai apasa. fit acum bugetul Casei LuerarilorOrasului, si suma ereste pe fiec'arc zi, din cauza diferitelorexproprieri cc mai ales stint impose prin justitie conumei. Asa la1 Mai 1915 coin ulna mai avea de platit mai blue de 4.400.000 leipentru exproprieri. Snmii definitiv stability si in care se maiadaoga Inca eel putin 4.500.000 lei sumo ce urina a fi fixateprin arbitrii. Deei de plata ccl putin 9 milioane lei. La 1Ianuarie 1916 suma o gasirn urcata cu Inca eel putin 700.000lei, deci total tin minimum 9.700.000 lei do plata.

Principiile financiare si administrative prevazute in legea(' assei Lucriirilor °rat:01111i vor trebui introduse si coordonatein acee* lege generala preconizata mai sus, adica in o legepentru intemeierea, construirea, dezvoltarea si sistematizareacomunelor. Touts'. insistam in deosebi asupra nevoiei on statulsa ajute Capitala Romilniei Mari financiarmente. sa, inve-deram aceasta nevoie vom arata ea in 1P15 si 1916, din 20milioane lei venit tumid count cbeltuia aproape 8.300.000 leipentru amortizarea impruniuturilor trecute. Ei bine, citedjumatate din venituri stint intrebuiutate pentru plata datoriilornu se poatn int:evede mare progres nici in an individ, necum Intin oras. Trebue dar ridicata aceasta povara a bugetului.

In ttrma razboiului national sitnatia financiara a Capitaleis'a inrautatit simtitor, asa ea de fapt A dininistratia Con-mnia

('a

www.dacoromanica.ro

nisi nu tnai poate functions Fiira ajutorul financiar 81 statului.Orasul Bucuresti singur a avnt pagube de peste 300 milioanelei in acest rasbohr; iar bugetul cornunei, din acest an, preyModest nu se poate lncheia de ciIt eit un deficit de circa 60.ilioane lei.0 solutie potrivita ar fi ea statul, ea despAgubire eel ptnin

pentru daunele suferite dc orasul Bucuresti din mum rilz-boiului, s i is in sareina lui toate thrtoriile veehi si not ale-co in (mei.

www.dacoromanica.ro

IV.

MASUR1 DE TRANZIplE

pentrn nplicaren nnei sistematizAri in Capitabi.

Pima: In elaborarea .i promulgarea diferitelor legi, prevrzutein capitolul III, care sr, prevadrt modul de aplicare "al Pia-nului. de sistematizare, s'ar putea lua chiar de- acum uncleinrsuri in scopul usurilrei aplicarei planului de cadre comuna-Farr en finantele comunei sa fie periclitate.

Comma a freut experientr si a putut trage concluzia eacu legilc $i regulamentele de acum si in situatia financiara incare se, afla ii este imposibilil o realizare a 'sistematizgreiorasului.

Planurile ce comuna aver sr execute erau prea costisitoarein adevrtr, ins a, cit toata economia ce se s'a avut in vederela proectarea noului plan, sr nu se creadr, 'ca cu acest nouplan comuna va putea scapa de mari sacrificii banesti: Proectulvechi dinaintea anului 1914, cuprindea numai 18°/0 din guprafataorasului i deci, ceea ce s'a ameliorat ca intensitate la expro-prieri, s'a inrrtutrtit prin extinderea zonei de sistematizat, 'careneaparat trebuia sa euprindr intreaga Capitalr.

Pastrandu -se dar sistemul de aplicare vechi, inconvementele fi-nanelare nu pot dlsparea In o .masura prod mare. .Aceste in-conveniente se pot lush reduce sensibil data, odath cu apro-barea acestui proect se aproba si tin alt proeeden de efit cclastazi in vigoare, procedeu de urmat in ce privet-;;to mai alesliberarea autorizatiunilor de constructie.

Procedeul ce preconiziim mai jos mai are si un avantagiuestetic. Va feri ea, orasul sa devina o eclectic de ruin, carear da un aspect deplorabil Capitalei. Prin procedeul ce sepropane, din contra* se va da o mate libertate intretinerci in

5

90. Imposibi-litatea unei si-stematizari c udispozitiile ac-tuate.

91. Regimulde tranzi tie alautorizatiilor deconstructie.

www.dacoromanica.ro

92. Cazuri deexproprieri.

butte conditittni a construetiilor care nu impiedica mutt dez-voltarea orasultti.

De pilda, in aplicarea liniilor rosii pline prevazitte in planpropunem sh se adopte, en oareeare adaosuri, un proccdettcare a fost aplicat plina nem 'tenth] anumite artere (de exemplaeaten Victoriei) dar care era drept sh fie intrebuintat atuncipentru toate straciele Capita lei, si anume :

1. Linia rosie pliva decretata se va splice totdeanna si inmod obligator: la desfundilri de strade, la terenuri virane, lareconstretirea cladirilor existente (in acest eaz cotanna neavanda plata dealt valoarea terenulni) precum si la transformareaconstruetiilor existente (adica attatei sand este vorba. de 0reparatie radicals insenmata).

La, transforrnarile constructiilor existente aplicarea Va filush, :obligatorie mutt'. And stele constrnctii ce se :transformserati .sttpuse.retragerei si dupe vechile plantiri deeretafe, sunelite trotuartd strlizei existente (an descbisa) in nstfel cleconditii ca lash din trotnar o parte eireulabila mai mica deck1 metra Ihtime.

In Lausanne insa nu se admit reptiratii tie transformAri laimobilele sttpuse. retragerei on esirel la alinietc, comunanu este pasibila sh plateasch daune pentru refuz de autorizatie.Legea conairtalh romatirt In vigoare (sea din 1894) precede cash nu se Ilea autorizatie de reparatii radicate la constructiileelite din liliniere. Justitia lash, dttph cum am aralat, condamah,comma ta plgtesch daune.

Prin Incrari do transformarea unei constructii se von into-lege reparatinnile ale caror cost vor trece 30 °/4 din va-loarea constructiei existente.

Evaluarea reparatiunilor Monte in scopul de a detertninadach este chestinnea de transfortaare a constructitmei ori annualde reparatii radicale obisanite :sin se face nnmai de Primarprin. Directia Lucrltrilor Technice a Prinnirlei.

In cazuE oil. Primhria, do ph principlul de- mai sus, arsri exproprieze imobiltil pentru care se cere autorizatie de trans-formare fiind-ca nu li so poate atitOriza reparatii radicals,dupti experienta heath de Primarie, a rezultat eh solutia cOamai ration:11g va fi asses ea sa se plateasca: terentil, valoareaeonstruetiei do pe tereatil ce se expropriazh. prectint si costalitterlirei tatei notti fatade pe linia deeretatit. Desigur eh se vor

>zi

tirtilA

in

www.dacoromanica.ro

prezentil uneori cazuri cu constractiuni din care nu ar mairamfute o clralire utilizabilA iii acelas mod ca mai indinte dac

darrima partea sit pusiiretragerei prin plaint' *deCretat, pArra,"la 'noun aliniere si pentru aceste cazuri va trebui sa se.p1A-teascii toata contsructia cu conditia expresii ea terehul cerutpentru strada libereze de urgenta.

2. Artercle noui de -Atritpuns trase de asemenea ett linii 93. Artere notde strapuns.

Vine pe plan se vor executil. dupe program in care stop sevor prevede fondurile necesare din tun!). In aceastri iirivintrtva fi neeesarii, Si o lege specialA,' de care s'a vbrbit La eapi--tolul II. Aeest fel do lucrari pima, In facerea iegei si pro-gramului, Primiiria le va face ntimai cAnd fi constrAnsrr.

3. Se vor acorrh autorizatii de reparatii radicale in con s-tructiile care sunt j)e alitdeiert actualii a stradiei, deli neck °la--diri ar fi supuse retragerei. prin planul non decretat. Se vorpermite in astfel de constructiuni char transformari ale eons-tructiunei intrucat comuna nu are la indernitua mijlocul de.a opi reparatiunile de once fel si nici nu tirmirreste it lArgisti ada imediat.

Adaosurilo In constructiile existente de eel putin o incapere,(nit se va soeoti ca. atare closete, bai, chmar4) se vor socoti.ca transfortnari primal drieri necesitatea for se ifnpune fatil destarea existentA a construetiei.

Data acele adaosuri vor servi la o mg.rire a fdiidului ex-nloatabil si ea sa serveasert de not locuinte, ele vor trebui siiconstittre un corp en total separat de eel existent salmis retragerei.

Constatarile se vor face asernenea de agentii speciali ai Di-rectiei Technice a Primilriei.

4. Reparatii radicale ce nu Comporta o transformare a chi,-direi se vor putea acorda si In clildiril° csite din aliniereaexistentii a stradei dach intre bordura trotuaruliti litnifrof ski

.eladire este o distantil circulabilA pentru pietoni mai mareca. 1 metru.

5. Reparatiuni asa zise de salubritate este recomandabil sitse acordc in once fel de constructiuni chair dacii acele con-structiuni au caziere sae dacii sent supuse total exproprierei.

Va trebui Lusa bins speeificate reparatinnile care intro in.eadrul reparatiunilor de salubritate.

lantern considera ea atare aducerea conductei do apa tii.eanaltil pc proprietate si in interiorul constructiei ; aducerea

:ar

sl'se ;

vsi

www.dacoromanica.ro

94. Alinieri de°data pe porti-uni intregi destrAzi, uncle seexpropriaza nu-mai teren.

lnniinei electrice on en gaz in modal eel mai economic ; ill^

fiintarea on refacerea de closete higienice ; tencueli de fatadeKula 13T< 1/3 din suprafata totala; schimbarea invelitoareisi a sarpantei adicit a capriorelei) chiar totall; seoatereaumezelei chiar prin sub-zidiri ; schinabare de pardoseli putrede ;deschiderianiinchiderea unei usi on ferestre; etc. Va trebuiins in mod obligatoriu, inainte de a se acorda astfel, de_ re-paratii de salubritate cladirilor supuse integral exproprierei,Na se fac eonstatari la fata locului neaparat de lin ingineron arhitect al Primariei, in scop de a se eontrola daeiti re-paratiunile de salubritate cerute sunt necesare, pentru a evitaea sit se execute luerNri numni in vederea unei speculari ticomunei.

6. Tot in vederea unei ustirari a aplicarei proectului, simai ales a eftenirei ca pe viitor sit se aliniezedeodala strazi intregi, adieu, sit se declare de utilitate pu-blicit conform unui program, toate terenurile libere de con-structii pe poriunea ce este a se incorpora la strada si sase ingobleze deodatil la strada :leek fI ii, data este posibil,mutindu -se imprejmuirile chiar en echipe de luerritori ai co-munei. Comuna va declara urgenta la. asemenea exproprierieici nu are de platit de cat terenul.

Cu acest procedeu comuna va plati terenul mult mai eftinde cat Par plati asteptand pe fiecare proprietar sa'si muteimprejmuirea and li convine.

Pe de altii parte, stradele, mai ales la periferie nude acumaeste Inca terenul eftin, se von alinia intr'nn timp mult maiseurt, iar lneriirile de pavaj etc., se vor face mai lesne nemai fund nevoic ca actun sa se .refaciti Inefarile neincetat incauza ca alinierile se fac ,treptat in diferite punete ale ace-leasi strade.

Acelas procedeu se va intrebuinta pentru esirile in ali-nieri. Comuna va trebui iusa sa adopte nn principin fix de aface avantaje de plata, adica de a admite plata in rate pentrutermene de 5 ani, in mod curent.

Fata de expunerea de motive de mai sus si avand in vederesi legislatiile din alte taxi si rezultrittil ce ele all dat, dam maijos tin anteproect pentru legea care ar satisface nevoile unui 0110,.

(s

lui, ()pillar',

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro