1901 07

BISERICA

ORTHODOXA REANARevista Periodica Eclesiastica

A

&TATUM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

A NUL AL XXV-Iea, No. 7.

00TOME3RI..

TABELA MATERIILORPag.

1 Modul consacrAreI Sfintil. in Bis. Ortod 5772 Andrei u Saguna 5948 Marturisirea credintel Ortodoxe a lul

Ghenadie Scolarul. . . 601Legenda despre origins simbol. apost 610

5 Predia rostitA In capela Inter. Teolog 6206 Acte Oficiale. . . . . 6257 Sist. Filos.-Teologic al Fericit. Augustin 6368 Carte de sfatuire 6459 Folosele vietel religiose pentru individ

Societate. 65410 Cronica Bisericesca 66411 Dare de soma 67312 Biserice0. 67913 Donatiunl 681

BUCURE$TI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERIOE?Ti1901_

1:1,,LEA10.3t

. . ...........4 .....

si

II

SECTIA ISTORIE0 Q.

C

-4

. . . . . .

. . . . . . . . .

.... ... . ........ . . .

o

www.dacoromanica.ro

ANUS XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 7.

MODUL CONSACRAREI SFINTILOR IN BISERICA ORTODOXA.

Epistola prea lubitorulul de Dumnedet fost al MainelDomnul Ieremia, ca din partea renumitel insule Cefalinia,adresata catre Preasfintitul Patriarh Domnul Ciril.

(Cand se lauda dreptul se veselesc popOrele, dice glasulprofetic. Dar noun nu numai bucurie sufletesca ne producecand se lauda cuviosul parintele nostru Gherasim, dartndemn nespus spre rnantuirea sufletesca. Mal cu sema nise usureza greutatea constiintei nOstre, pentru-ca fie-caredintre evseviosil crestinl datoresc sa respecte si sa laudepe cel ce at vietuit cu religiositate si placut lui Dumnedet,cad lauda este plata virtutei, dupa cum se dice si cel celauda virtutea lauda pe Dumnedet insusl, de la care-1 vir-tutea Omenilor. De aceea si mal inainte am raportat inparte virtutile si faptele savirsite de acest parinte la scaunulPatriarhal. i acum cu dorinta. unity si speranta am socotitsa adresam acestea intelepclunei VOstre prea respectate, ce-rend cu rugaminte ca sa bine-void sä dap hotarire sino-dica ca sa se cinstesca canoniceste si sa se numere parintelenostru in numerul cuviosilor si al barbatilor sfintl.

Cuviosul parintele Gherasim a fost de origine din Pelo-ponez, din localitatea ce se numeste Tricca sat Triccala,dupa obicelul obstesc. A fost din parintl nobili nu maiputin religiosl din neam si bogati indeajuns Dupa ce a

si

www.dacoromanica.ro

578 MODUL CONSACRAREf SFINTILOR

venit in vrista a umblat si prin Grecia, Tesalia si Traciacautand pretutindenea perfectiunea spirituala, a petrecuttimp indelungat ducend viata singuratica in sfintul munteal Atonului, unde s'a impodobit pe sine cu florile cele maifrumOse ale virtutel pe care le a cunoscut la monahil cese nevoiati acolo. Dupa aceea s'a dus pentru inchinare lalocurile respectate ale Ierusalimu.lui, unde stand mai multtimp a fost inaintat canonic la trepta preotiei de catre preafericitul Patriarch chir Gherman; de la care luand invoires'a dus in imprejurimlie Iordanului unde a petrecut in postpatru-Veci de Vile, dupa urmarea Stapanulul. i umblandprin multe locurl si insule a ajuns in urma in insula nOstra,unde petrecend multi ani indemna pe credinciosi qiinic laviata cea dupa Christos si placuta lul DumneVeil. Dupa cea ajuns la vrista de ba.trineta a voit sa se nevolasca insinguratate; deci gasind In un loc numit Oma la o bisericainvechita si ridicand'o din temelie a reinoit'o si a clidit'opentru petrecerea sa acolo. Dar cei mai insemnati din aceainsula, cunoscend virtutea barbatulul rail nevoit pe el ca sabe primesca pe flicele lor, cate adica imbratosati viata mo-nahala si preferail a vietui placut WI Dumnecleill. A primitparintele o ast-fel de insarcinare pentru folosul sufletesc sis'aii adunat mai intaiii unele pe care le si invata viatamonahicesca si Ingeresca ani multi.

Acest sfint parinte a petrecut trei-Veci de ani in monas-tirea c,lidita de el si in alt loc, negustand nici de cum pane,ci traia cu legume ferte In putina apa si se curata pe sineneincetat prin lacrimi, rugaciuni si privigherl.

Odinibra suferind de neploae insula, prin rugaciune o avindecat pogorindu-i plOe. Numai putin a vindecat si pemulti bolnavi si demoniacl, a cAror suferinti si nume ar fi

grew a le povesti. Se crede cu siguranta de catre tots cresti-nii de aicea ca s'a pazit nesclavita acesta insula in timpulrezboiului Agarenilor prin rugaciunile acestul parinte. Iar

www.dacoromanica.ro

B1SERICA ORTODOXA 579

minunile lui dupa mOrte, este Ore cine-va din acesta insulacare sa nu se fi impartasit din ele, sari cine-va din neamu-rile acelula, care sa nu fi fost vegetor de multe minuni?0 femee Ore-care tinuta de duhul cel rea a fost adusa lamonastirea Sfintului spre vind3care, care gasind timp inda-manatic, si miscata de 1nriurirea diabolica a cadut intr'ofantana fOrte adinca. Dar aratandu-se sfintul nu numal ascapat de inecaclune, dar a eliberat'o si de demonul ce osupara. A adormit acest cuvios in anul intruparei economiel Domnulul nostru Iisus Christos 1579 la 15 August.Fiind-ca era cu neputinta sa se ascunda virtutea Sfintulul,de aceea dupa m6rtea lui sfatuit sa-i aduca mOstelelui, ceea ce s'a facut de Exarhul de atunci, cand Lineascaunul Imperatestel cetati canonic si legal Domnul Ieremia,in anul 1581. Dar fiind ca multi din protivnici miscall denereligiositate vorbeati spre ocara Bisericel nOstre, am fossnevoid prin ordinul reposatulul Filadelfiel chir Gavriil a-Iingropa Iarasi, ceea s'a si Mout, lasand acele sfinte mOstein pamint pang la numirea celui al Filadelfiel, si iarasi fa-and din noti desgroparea 1-am gasit mOstele sale intregirespandind tOta buna-mirosire si vindecare. A stat in pa-mint mOstele Sfintului intala si a doua Ora dol and si opt luni.

Subscrierile marturilor:Smeritul Episcop al Cefaliniel si ZachintuluI Pahomie.Francisc Mataxa si Econom.Zaharia Baleanu preot si schevofilax.Daniil Ieromonah Marchet.Matelu Stelian, preot.Teodor Piniator, preot si Protopop.Teohari Balsam preot.Alexandra Balsam, preot.Antonie Balsam, preot.loan Cimara, ucenic al Sfintului.Petru Comin, ucenic al Sfintulul.loan Mataxa, baptistis.Anghel Cochinos.Teodor Halchiopul, ucenic al Sfintulul.Antonie Balsam, ucenic al Sfintului.

YN

sail

www.dacoromanica.ro

580 MODUL CONSACRARRI SFINTILOR

Expunerea sinodica a Patriarchului.Ciril cu mila lui Dumnecleil Arhiepiscop Constantinopo-

lulu! Rome! noun si Patriarh Ecumenic, celor ce vietuescdupa Christos, har i mita de la Dumnecleil ParinteleDomnul nostru Iisus Christos.

Cuvios i prea folositor de ()data plinirei obstiel Bisericel(mai mult de cat or! -ce alt) se pare, ca pe cel ce al pe-trecut in virtute fiind in via cu trupul si dupa mOrte lau-dandu-I cinstim cu servicif anuale si cu cantarl. Pe deo parte pentru ca cinstea catre cel bunt a celor impreunaservitor! dovedeste afectiunea catre Stapanul obstesc, duprecum fOrte frumos filosofisind 'Inv* Vasile al Cesarielpentru ca lauda pentru virtute ce se dA celor ce au vietuitin fapte bune se rapOrta la Dumnecleta, de la care-1 tOta.

virtutea Omenilor, precum teologisind se pronunO. Grigoriecel cu numele de teolog; far pe de alta, pentru ca laudace trebue indeplinita unor asemenea este si ca o datoriepentru no!, ca nimarul nimic sa nu datorim, dup6, Dum-necleil; apol este de asemenea Si forte de folos tuturor,pentru ca lauda despre cele bune este natural ca misca, sipe ce! ma! indolent! (lenevosi) i pleca spre zel imitarea acelora, far pe cei lubitorl de ostenele it face si ma! ac-tive. Cad nici un dar nu se cunOste adus sufletelor ca in-ceputul produs i inaintat, precum renumele despre lucrurilecele bune celor trandivitl cu totul $i leneviti cu mintea.Cap ins& umbla pe piclOre in virtute, acestora li se Mira-zeste o veselie nu IntimplatOre vestea buna despre cei bun!,daca trebue sa ne convingem de Solomon clicend: Cand selama, dreptul se veselesc popOrele. Mal adauge apol ca nuputin contribue la sprijinul nostru in imprejurari cinsteacare barbatil religiosf respectatl, car! au trecut din viata,dad trebue sa asemanam cu cele v6clute cele neveclute alemaretiel Iul Dumneclett, cad dad, ordinea in cele *lutede conducere administrare a totulul este trebuitOre, cu.

si

sa.-1

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ts1 BISERICA ORTODOXI 581

atat mai putin nu este netrebnica pronia prin bunatatea luiDumnecleti pentru causele materiale, deci urmeza naturalca, si impartirea harurilor supra-naturale ale Spiritului sa-virsitor nu sint cu totul netrebnice rugaciunile si mfilocirilebarbatilor dumnecjeestl. Pe langa acestea si adunarea ye-cluta din WO vechimea a credinclosilor prin inchipuirl $icuvinte obicinuit a le expune ale celor ce vietuesc pia-cut lul Dumnecleu faptele si savirsitele, catre cars is! indreptasi reguleza, fie-care dintre credinciosl viata lul. Ffind-ca siin timpurile nOstre a bine-voit Dumneclet ca pe dumneze-escul Gherasim, care a trait cuvios si placut lul Dumnecleilin localitatile numite Omalis din insula Cefaliniei, sa se facetip a vietuirel dupe Christos si haractir a dumnecleesteivirtutl, a cam! fapte bune in viata si savirsite, nu numalse admire mai presus de Omen! si pretutindenea se vestescde cei ce le cunosc, dar se intaresc mai ales si de catreDumnecleu si se sigileza clilnic prin minuni, cate le savir-saste harul cel imbelsugat al Spiritului celul savirsitor sprefolosul celor ce au trebuinta si alerga la mormintul seu celdumnecleesc. Nol fiind dispusl a fi evseviosi in cele catreDumnecleti dam cinstea cuvenita barbatilor dumnecleestl siingrifindu-ne si de ajutorul obstesc al credinclosilor, in com-formitate cu dumnecleestil parinti cel inainte de not, ur-mand obicelulul comun al bisericel sinodiceste dispunem,hotarim si in Sfintul Spirit poruncim, cu socotinta si aPrea fericitilor Patriarch! aflatorl aicea, al Alexandriei si alIerusalimulul, a preasfintitilor Metropoliti si prea respectattin Sf. Spirit iubiti frati si conliturgisitori, Arhiepiscopi siEpiscopi si prea cinstiti cleric!, ca amintitul intre sfint!Gherasim sa se cinstesca anual cu sfintite servicii si cere-monil si sa se slavdsca cu cantarl de lauds, si in numerulbarbatilor cuviosl sa se socotesca de acum si incolo in tot!vecii, nu numal in insula Cefalinienilor, ci in tOta bisericacredinciosilor, de la o margine pana la alta a lama Iar cel

salt

www.dacoromanica.ro

582 MODUL CONSACRARET SFINTILOR

ce n'ar primi acesta hotarire sinodalA, sau ar indrazni invre-un chip a se improtivi, dupa una si a doua sfatuire, sase lepede din adunarea credinclosiior si tuturor sa fie caun pagan si vames, dupA cuvintul Evangeliei. Spre veclnicaamintire si perpetul asigurare a tuturor hotarind am pu-blicat cele presente in comun si sinodiceste. In anul saptemil una suta trel-deci, luna Iu lie, Indictionul al cincilea.

Ciril, cu mila 1111 Dumnedeil Arhiepiscop Constantinopo-lului, Romei noug. si Patriarh Ecumenic

Ioachim, cu mila lui Dumnegeil Patriarch al Antiohiel.Teofan, cu mila lui Dumnedeil Patriarch al sfintei Cetail

a Ierusalimului.Partenie al Chiziculul.Teof an al Vechelor Patre.Gavriil al Naupactului ?i Artei.Partenie al Anhialului.Antim al Adrianopolei, care in urma a fost Patriarch.Benedict al Neocesariel.Climent Arhiepiscop Priconisululsi alti prea multi.Smeritul Episcop al Cefaliniel si Zachintulul Partenie mar-

turisesc ca acesta este copie in tocmal de pe originalul cece se afla aicea.

Extrase din un manuscript Grecesc.Dialog, in care se rOga pacatosul catre NascetOrea de

Dumnegeti si a afla mantuire. Dupa alfabet In original.Paca tosul. Nenuntita, miresa a lui Dumnedeu, DOmna

Cerului si a pamentului, mantueste-me pe mine netrebnicul,Malca a lui Dumnedeil Maria.

scetOrea de Dumnedeiz. De sigur to ye! mantui,dacti to ye! pocai, iar de nu, yei ajunge in munca.

PAM. tosul. Cunosti Preasfintita cat to -am lubit cu dorsi cu evlavie si cat m'am inchinat tie.

Nascet6rea, de Dumnedez). Nu aduce evlavia si

Na,

lu-

www.dacoromanica.ro

IN BISERICA ORTODOXA 583

birea mantuirea, fail de faptele cele bune vindecarea su-fletulul.

catosul. Al indurare de mine strig tie dupa mila ta,cad Filul tea este indurat si mutt milostiv.

satorea de Dumnecleii. Geri lucru peste putinta,cad Filul met' este Indurator, dar este si drept Dumne-cleul

PAM,' tosul Am voit de multe on sa me pocaesc, darlumea-i dulce si me trage inapol.

Nasc6t6rea de Dumnecleil Voeste, hotaraste-te, si-leste socotinta ta, pentru ca imperatia tut Dumnecleti nu-mat cei ce se silesc o castiga.

tosul. Milueste-me stapana, numai la tine flak-duesc dupa Dumnecleti, nenorocitul numat pe tine te cunoscde muma.

scetOrea, de DurnneVeii Buna este nadejdeamantue sufletul tau, numal adauge fapte bane la vointa ta.

Pacatosuf Scapa-me Prea curata de focul cel de veclcaci t6te cate voesti le potl, ca malca a lui Dumnecle6.

scetorea, de Dunnage& Nu me supara nenorocitecu multa ta vorbire, la om pacatos nu dati bine- cuvintare.

Pa catosul Domnul a mantuit pe Nineviteni si pe femeearea mantueste-me si pe mine DOmna mea, care strig cavamesul.

scetOrea de Dumnedeil. Trezeste-te din rautati, Ca lela pamint ca si acia, si te va mantui si pe tine bunatatealui Dumnecleii.

catosul. Iarta-mi tOte gresalele mete DOmna, cact atinaintea lut Dumnecled mare trecere.

Hascetorea de Dumnecleu Prea bine, da, ertare gre-salelor, dar Domnul cere indepartare dela pacate.

Face,' tosuf Curgerea lacrimilor mele interbantate nu letrece cu vederea, primeste pe robul tea ce se pocaeste sinu me parasi!

metl.

pi-tt

NA'

www.dacoromanica.ro

584 MODUL CONSACRAREI SFINTILOR

Na sc6tOrea de Dumnedeli. Te primesc, am audit ru-gactunea ta, la sema insa sa nu te intorci de la fagadu-inta ta.

Fa, catosul. Harul tea 'Minna it spun si nu-1 ascund,cu recunostinta me inchin si cad la piclOrele tale.

NascetOrea de Dumneqleii. Lauda si multameste peDumnecleu mantuitorul tau si-I serveste si i te inching cafacetorulul tn.

PacatosuL Strigarl de multamire lul Dumnedet si tieDOmna aduc cu lacrimi in tot-d'auna, NascetOre de Dumne-dal Maria.

Na, scetorea de Dumnetcleil. Aduc multamire tie, prealubite al met' Fiiil, pentru eel ce se pocleste, Iubitorule deOmeni Dumnedeul met'.

Paea tosul. Cant, spun si vorbesc din tOta inima measlava ta miresa a lul Dumnedeti si bine-facerile tale.

0 lume pana la cele patru margeni, nimeni nu te pa-zeste de cat NascetOrea de Dumnedeti si slava dela Dumne-dell stapanirel el.

Alta intrevorbire a pacatosulul cu diavolul care vine sarapesca sufletul pacatosulultot dupa alfabet.

PacAtosul. Lasa-me blestematule, ce at cu mine ? Side sint red or bun ce me tarasti ? Cine te-a trimis ?

Diavolul. Spurcatule si cu totul intinatule, me intrebipricina ? Aminteste-tl faptele tale si viata ta cea rea.

Pacatosul. Curind prieteni alergati, venitl in ajutorulmea, ce sa me fac nenorocitul ? 'Ml dad sufletul...

Diavolul. Null folosesc nenorocite prietenil si rudele tale,indesart strigi si racnesti, eti. itl tad sufletul tea.

Pa," catosul. Fie -ti mild de mine neindurate, indurate demine nenorocitul, compatimeste neumane pe omul ce su-fera.

Diavolul. Viata rea at petrecut, n'ai avut frica de Dum-

www.dacoromanica.ro

IN BISERICA ORTODOXA 585

vind acum cu mine in ladul cel aprins In flacarl.Pacatosul. Am audit si n'am creclut, cliceam cine stie ?

Nu speram In viitor ca me va gasi atata urgie.Diavolul. Demonilor aducetorl de m6rte, unde stnteti ?

Ce Intarcliett? Luati-1 sufletul si n'avetl mild, de el.Pacatosul. POte ca nu mi-a mat remas mat mult na-

dejde de mantuire, lasa-me putin si cla'ml vreme de po-cainta.

Diavolul. Batrtne spurcate, imbatrinit de reutatl, acumcant] pocainta, cand al ajuns in manile mele ?

catosul. mild, de mine si me lasa macar sa'mlsarut copiil si sotia mea si sa le vorbesc.

Diavolul. Tin to mint sabie cu doue ascutisurt si cartme va atinge nu va putea de cat sa me urmeze.

catosul. sa-p dau nenorocitul tOta averea mea casa'ml rescumpar viata mea, me last, spune-ml?

Diavolul. Acum cert rescumperare, unde al timp ? Acestaa trecut sosit cesul nefericit.

catosul. Locul unde tu mergi me grabeste, spune'mluncle se afla si cum se numeste?

Diavolul. Se numeste Iad, care mistue totul si este subpamint prea Intunecat, tot pIM de suflete.

Pacatosul. Loveste-me, tae-me, bate-me, munceste-mecat voesti aicea, numal acolo nu me duce.

Diavolul. Trup sa traesca fara suflet pOte si pestele prepamint, dar clracul nu pOte sa nu la pe cel

Pacatosul. Ce fac cel ce se afla acolo, spune-mi, aulibertate si odihnd macar, spune-mi ?

Diavolul. Sint in flacari, arlend In vecinicie si se schin-gluesc de nol fara nici o mila de loc.

Pacatosul. Te them, to rog Domnul meu si Dumne-cleul meu, scapa-me din malnile demonuluI, facetorule almeti!

Diavolul In zadar ostenela nenorocite ca tu esti al

necleti,

Fiell

si tl-a

rail.

ti-el

www.dacoromanica.ro

586 MODUL CONSACRARR1 SFINTILOR

data to -al putea mantui, atunci ar fi insalaciune lu-mel.

PAcatosul. Am socotit ca cartile nOstre sint mincluni,n'am ascultat ce'mi spuneail, si acum sint in chinuri.

Van Val! Cine va face ca mine, ca mine sa patasca sica mine va veni intru adincurile Iadulul.

Stiburi asupra Cutremurului de la 1802 ce a lostin Bucureqti.

Ce gandim popOre, ce cugetam Ore, ca sintem in sigurantape pamintul ce'l locuim? Ne'nsalam, nemernici, fara nicl otndoiala, aceste tot-d'auna ne este nesigur cu usuratate. Valnu ne amintim ce grOza, si durere a fost in clilele nOstre,cand cu totil am jelit! La 14 ale lunel lul Octombre cands'a zdruncinat, Dumnecleule al rodurilor, cand s'a cutre-murat pamintul si chiar si atmosfera, dar a bine-voit Dam-

s'a ivit liva. Cata m6rte de Omen! val! era sa fie;tine 6re dintre vetuitorl ar fi putut mai mult sä traesca?Cine nu era 6re sa-sl plarda si mintea la o durere atat demare, la o drama atat de Infricosata ? Cand de pretutin-dent veneati zguduirI, vuete salbatice, care a omorit si pefiarele salbatice. Pamintul se clatina si se ondula, el eelmai greti se cutremura, si se dartmail cladirile, cele deatata vreme, marl si insemnate din causa puternicei zgu-duiturl. S'ati dartmat in tot locul si s'ati imprastiat sl aizbucnit asfalt greil mirositor, de care nu s'a tnfricosat ?Si ape de puciOse din interiorul pamintului pe care se ra-zima el sint temelia. Putin a lipsit de nu ne-a tnghitit,adica sa se deschicla pamintul si sa ne absOrba.

Done minute de zguduituri erall sa ne plarda si curindsa ne arunce to infern. Cat de infricosat a fost n'am pa-tere de cuvint ca sa descriti cum se cuvine tOta spaimateribila. Acest cutremur n'a avut vindecare data Dumneclean'ar fi bine-voit mantuirea nOstra. Dupa ce El s'a maniat

necjed si

meS,

aid

www.dacoromanica.ro

Yry BISERICA ORTODOXA 587

ca sa ne zdrobesca, tot asa el s'a schimbat sfatul si ne-amiluit.

Acest cutremur n'a lost o! muritorilor cutremur obici-nuit, zguduitura numat, ci vai! unit cu batae. N'a lost re-sultatul principal al metalilor, nu, ci mal puternic, o causamat mare. Cad acelea tot-d'auna pazesc margenile forsi nu fac nimic contra poruncil Dumnedeesti.

Si Cate de asemenea se intimpla to natura, tOte sint spreruina sa si sint contra naturei. Si indata ce se indepartezadela pronia divina, curind se grabesc ca sa faca nimicire.Indata spre ruina se misca de la sine, intelegend ca, Dum-neeled este plm de manie. Ail existat multe cutremure, sizguduituri In vremurt, dar mai de 11.0 sute de ant n'aufost asemenea de agitat. Mare le si inaltul edificiii al Vala-hiel au suferit multe cutremure, cu multa bravura, adicaCotta, cum se numeste, si care este vestit pretutindeni pen-tru arhitectura lut. La tOte s'ati tmprotivit, puIin pasandu -1,dar acestula a cedat, recunoscendu-se invins. S'a Inclinatvirful sea ce a lost zidit mat de o suta de ant, cu tOte caera volnic. Au caclut si Biserici vechi de doue sute de antsi un paraclis mat de trei secule. Las la o parte palatelecele de curind cladite, in cat nici una din ele n'a remassanatOsa. Infricosatul nostru Dumnecleti de buna sema s'asuparat de nelegluirea poporulul, veclend cum s'a imultitreul. Si a voit ca un parinte a intalepti pe fiit set s'a cu-tremurat pamintul. A stiut cel ce vede tOte reutatea lumelsi cum se lupta cu o turbare nemesurata. Vede cum sesfasie ca tigril varsatori de sange, pretutindenea fier si foc,pururea inarmati. Unit cu arme, al it cu viclenii si asa sezdrobesc vecinic, vat de cet insegetati cu venin. Vede ca n'aMinas Tubire si prietenie, ci jafurl si rezboi si de pretutin-dent navaliri de arme; vede ca inrautatit indeobstepoporul sea si s'a salbatacit si cel mat Cubit al seu. S'adepartat, a devenit nereligios si n'are frica de Dumneclea,

s'ad

'pt

www.dacoromanica.ro


a calcat poruncile si s'a indepartat dela Dumnecleil. Valde nol nenorocitil, ca in nebunia 'Astra am ultat pe Dum-neclett si dreptatea lul. Ne vom afunda ca Sodoma si Go-mora dad. nu vom baga in urechile nOstre totl cuvintelelul Dumnegell, pentru ca a prisosit viclenia si reutatea,vrajmasia si rapirea si chlar coruptia. SA ne venim in sim-tirl, sa inceteze r6utatea si sa tram de acum inainte Inunire cu totil. SA cut-Astern pe Dumnecleil si sa ne tememde el si sa ne prosternem inaintea lui ca sa ne miluesca.

Cur Astern cu totil din istorie ca. Ninevil eraii sa se piardadin pricina fall de legilor el, dar indurandu-se cel indu-rator si indelung rabdator a trimis pe Iona cu acea pro-fetie; dar cregut indata si cel evseviosi si altil,venit la pocdinta si cel marl si cel midi, si asa scapattotl de urgia lui Dumnecleu facend cu totil post de trelDe s'ar fi trimis la nol tine ar fi creclut, unde totI sintnatural] si vorbesc despre natura numal.

Poetul.Gandeste-te muritorule, la aminte ca pamintul si cerul

nu simtesti ca nu sint un creator, o fiintd? IntOrce-te lacreatorul ted cu rugaciunl dumnecleesti si pronunta cu la-criml rugaciunile lul David.

Ragaciuni Davidice.Fie-mi Indurator Dumneqeul meti si inceteza acnm ur-

gia, trimite acum linistea si pacea pe pamint. Cel ce factpdmintul sa tremure si tot ocenul, trimite ingerul tel depace asupra nOstra din ceruri. Lumineza-ne pe not nesim-titoril talnic In simturile nOstre, pentru ca tbta lumea sato laude In genere. DA pricepere lumei ca sa se lumineze,ca nu cum-va sa se piarcla din urgia ta. Dec! ne trece cuvederea urgia ta spre a nu se Intimpla lards cutremur peacest pamint. Nu ne resplati none dupa faptele nOstre, ci

s'atiVags'afi

Bile.

www.dacoromanica.ro

iN BISERICA ORTODOXA 589

lucreza dupa multimea indurarilor tale nemesurate. Trimitepl6e curand, imbibeza cu apa pamintul indata si inmultester6dele sale si ridica suspinarea.

derea lui Adam celui inta.,16 zidit in stihuri

Cum sa nu ne minunam popOre de intelepciunea cea ne-marginita a cerescului nostru Dumnecieti si de atot puter-nicia sa; care totul din ce nu era l'a adus la existenta, fa-cendu-le tOte cu intelepciune pentru a-1 glorifica. i dupace tOte le-a treat prin intelepciunea sa si s'a numit Plaz-muitor pentru crearea lumel. Veniti sa facem om dupa a-semenarea si chipul nostru, care sa traesca in vecl. Ca elsa fie cel intalti asupra creaturei si sa fie lucrul cel matdesevirsit al naturel. Si luand lut din pamtnt, cum spuneistoria, a facut pre cel 'WM zidit cu o intelepciune ne-spusa, si 1-a insuflat lul pentru ca sa fie dupa chip sufletvietuitor si nematerial, care sa traesca in yea i l'a nu-mit Adam, ca creator aratand puterea lut Adam printr'unsemn prea intelept, numele lut insemneza apus si resarit,mega nOpte si miada-di. Alfa insemna (Orient) resarit, deltaapus, larasl alfa mlada-n6pte si Mi tota creatura. i a cu-noscut Dumneded ca el are trebuinta de sotie, care a socotitsa-t faca mangaere. Curind l'a adormit si din cOsta lut toun os si din el indata creaza pe Eva. i o da lut Adampart* in tOte pentru ca sa se veselesca t6te si tntru tOte.Petrecend in Paradis cu desfatarile si deliciositatea de acolo,cu fructele si bauturile amvrosiace. Adam vecjend'o pe eaa cunoscut indata ca-I din cOsta sa, din osul sell si s'a mi-nunat, admirare creasca prea plina de grata, pentru ca e-sise din mana creatorului. i le-a dat porunca ca s'o pa-zesca, ca din arborele cunostintei sa nu guste. Din tOte a

Dumnecleil putet1 gusta, dar de arborele cunostintei saye feriti. Porunea a calcat'o Eva, ceea ce preconisaza usu-ratatea de insalaciune a el, si care acum ne tiraniseste pe

(is

www.dacoromanica.ro

590 MODUL CONSACRAREf SFINTILOR

noi. Stiind cel Area intelept ceea ce era sa se intimple sica ea curand va calca porunca, ceea ce a si urmat dinpartea uritorulul de bine, inseland'o din invidia cea mare.Invidiand actul Jul Dumnedeu, pentru ca Eosforu a fost a-lungat de acolo, ba Inca si blestemat, si intrand in sarpes'a ascuns diavolul, si vorbindu-1 prin el Eva s'a inselat.Arborele, dise cel viclean din care ye opreste ca sa man-

:cati din el, deschide ochii si cel ce mananca din el cu-nOste indata ceea ce-i bine, feu si viclean si traeste feri-cit si veti fi asemenea lui Dumnedeti in atot puternicie,acestea le spunea cel de trei or blestemat din intelepclunealui. i imelandu-se vai! is si mAnanca si indemna si peAdam si mananca si el. Ah! ce drama! si Indata des-golit amandoi si s'au cunoscut rusinea for si rana insela-dune! lor. Bunul, reul, viclenia Eva le-a cunoscut Indata sisi'a recunoscut si gola.ciunea fara. intardiere. A prevedut siviitorul si se bocea suspinand, si tine pOte sa spuna In-tristarea ei prin limba omenesca? Se ascunde, se invelestecu foi de smochin, rusinandu-se de privirea ei de nesufe-rit. Regreta adinc nenorocita, blestema pe sarpe, socOte cadin buna vointa a lui Dumnedet) este Inselata, deplane peAdam ca prin ea a fost inselat si ca calcand porunca s'avedut gol. i pe cand se plangea Dumneclea striga pe Adam;unde esti? Ce a patit faptura mea si i_uternic ofteza; nucum-va el a calcat porunca mea si a cadut In urgia mea?Acest cuvint dumnedeesc, ajuns la faptura sa care a cu-noscut curind ca-1 separat pe pamint! Da! m'a tnselat Eva,consOrta mea, ca sa mananc din el spre a mi se deschidelumina. Dar indata ce am mancat, mai mult m'am intu-necat si ved d'asupra-mi unele In locul altora. Eva, undeesti? Ce to ascundi? Vino in fata mea. Cine te-a amagit sipe tine, spune-ti indreptatirile tale. Cum sa viu Deanne, pen-tru ca sint desbracata si de imbracamintea mea primarasint privata. Sarpele m'a inselat si pe mine nenorocita si

s'ail

www.dacoromanica.ro

YN BISERICA ORTODOXA 591

acum me gasesc in golaciune deplina. Nu cere ertare, ci cupretexte umbla sa se justifice contradicendu-se. Vorbe multedar netemeinice, sarbede si gble, pentru-ca le-a lipsit gratiaindata dupa cadere. Iar Dumnedeil Creatorul clise atunclsarpelui: sa fit blestemat peatru acesta fapta de acum!

Descrierea Manuscriptuluf.

Manuscriptul din care am tradus si publicat mai multelucrari literare si teologice, ca Taal nostru de AlexandruVacarescu, o parodie la adresa Domnitorului Moruzi, sfa-turile morale, o poesie asupra cutremurului din 1802 inBucuresti, dialoguri Intre pacatos si diavol, dupa forma dia-logurilor lui Lucian etc., este un quarto, scris pe hartie or-dinara si nu tot de aceesi mana. Manuscriptul cuprinde 422de fol numerotate, avend la inceput scara continutului, larla urma niste note, de putina insemnatate pentru Romani.Cuprinde 54 de tratate diferite, este dar unManuscriptul este bine conservat, lisibil, dar fara nici o ordinede materie. Sint insirate in el aceste tratate fara nici o cro-nologie si fara date. Incepe cu o interpretare la capitulul13 din Apocalips a profesorului Pantazi din Larisia. Acestainterpretare are in vedere scopul de a misca la rezvratirepoporul grec contra turcilor spre a scutura jugul sclaviel,pentru ca a sosit timpul, epee profesorul, dupa profetii ane recastiga independenta. La pagina 35 cetesc urmatOrele:«Cic lu intelege aicea profetizatorul un timp nedeterminat aunui rezbolu, si mai ales, cand In acelas an si luna sesfirseste rezboiul si se declara pacea, de cand a inceputrezboiul si s'a proclamat rezboiul intre cele doue Imperatilsi asa devine ciclu. Pa,mtnt forte productiv E6-

cpopco-carri, 'mi pare ca. intelege Bogdania (Moldova) si Va-lahia. Pe acestea In trel rezboae, de trei orl le vor calcaRusil si le vor lua, si la cel dupa, al doilea nu le vor im-presura, adica nu le vor Linea pentru tot-d'auna in puterea

miscilanetl.

rim

www.dacoromanica.ro


lor, ci le vor lasa laras la Turd dupa pace. In al treileape care profetia '1 numeste al treilea ciclu, le vor

impresura si pe aceste doue amintite provincii, adica le vormargini cu confinia Dunarei spre eliberarea pentru tot-d'aunade la Agareni, si apropiare de sine (familiarizare) dupa carein urma va urma si desevirsita perdere a imperatiel tur-cesti. Unde cum arata si faptele acolo cuvintele sint deprisos, dupre cum dice si proverbul: «cand ursul este defata nu cauta urmek.

Ast-fel ex f,licau grecil textele profetice si le aplicati lascopuri politice. A dat Dumneclea si nu s'a indeplinit acelstop al ursului. Textul este cam confuz, expresiunea grecaetAlorpiwaly xca 'am; otnionconicrcv, ett presupun ca, trebueintelesa In sens protivnic noue Romanilor, adica, ca ne vorabsorbi, dup, al treilea fesbolii Rusil in nolanul for si sevor intinde panti in Dung.re! Acest Pantazi Larisianu a scrisaceste interpretari la 1789, cam in acelasi timp transcri-erea manuscriptulul.

La pag. 125 'ml pare curios un tratat mic despre co-met!, fulgere, tunete, trasnite, cutremurl de pamint etc. Dup .

acestea urmeza. SatiraTatal nostru si descrierea moravu-rilor corupte in societatea Bucurestena.' de Alexandru Va-carescu in poesie greca, fOrte artistic compusa si in o limbaeleganta, poetica si plina de invective, dar nu pronunta numepropril. La pagina 133 este decopiat dupa un imprimat Vial&Cuviosulul qi de Durnnedeti purtatorulul parinteluinostru Gherasim, un dint modern si mult respectat panaast6.-di de Cefalonieni. La sfirsitul acestul serviciti sint pu-blicate actele oficiale in urma carora a fost decretat de si-nodul Constantinopolitan ca dint acest cuvios Gherasim.Sint importante aceste acte, pentru ca eta nu am intalnitnicaerl pana acum o procedural sigura, dup. care si In cemod se admiteau in Biserica Ortodoxa oficial barb* vir-tuosi ca sfinti. Pentru acest cuvint le-am tradus in roma-

rezbolil,

www.dacoromanica.ro

TN BISERICA ORTODOXA 593

neste aceste acte, spre a le face tuturor cunoscuta acestacestiune. La pag. 253 este transcris serviciul Sf. Haralampie.Acest servicid este insemnat pentru not Romanii, pentru-cain Iasi exista Biserica Sf. Haralambie si in seculul trecutpoporul frequenta Mile mult acesta Biserica, facend para-clise si acatiste etc., la nevoi. Apoi manuscriptul este scrisin Iasi, cum vom vedea. La pagina 341 este transcrisa opaschalie perpetua, pentru aflarea Sf. Pasti, compusa deMate lil Tzingala din Cipru, incepe cu anul 1627 si mergepana la anul 2158. La pagina 369 sint scrise niste rug-ciuni de ocazie, Tedeumurl or molebine, traduse din ru-seste in greceste si pe cars de sigur le sevirsaii RomaniTin Moldova pe timpul ocupatiilor rusesti. La pagina 386sint stihurile despre cutremur, altele: pacatul lui Adam etc.,si In fine 393 sint sfaturile morale, pe care le-am publicatdeja in Revista. La pagina 251 cetesc nota urmatOre: 1792EETrrEp.6piou 12 'EypiFti TO napOv ircb TO 7spoToTurrov, xai n6.) cv

1806 'Iouviou 22, Etc Mol;x6iotv ip.sTaypcipei Troy ip.o5 'Ayar6ay-y/Xou Apxy.. KerpcaktIvaioy, 7Tp6c; 18F-6 VI Tthv pLeTaTocvEo-Tipcov.

«1792 Septemvr. 12. S'a scris presentul dupa prototip, siYards la 1806 Iunie 22 in Moldova s'a transcris de mineAgatanghel Arhim. Din Cefalonia spre cunostinta celor cevor urma,.

La sfirsitul cartel se mai afla si nota, pe care am pu-blicat'o deja In Revista Biserica Ortodoxa pe Septembrieanul acesta.

C. E.

,

Riserica Ortodox-a Rom ,n4 2.

/I \

Ia W/N , _

www.dacoromanica.ro

ANDREIU *AGUNA.

Vedi Biserica Ortodox& Roman& an, XXIV, No. 6.

Pe terenul literar Saguna a desvoltat cea mai mare ac-tivitate. Literatura bisericesca lipsia; tot asemenea si ceascolara. Dupe cum IOn Eliade Radulescu in tara romanescaindemna pe WO. lumea cu putina carte ca sä caute sascrie si sä tipar6scA., cad un popor fare literature nu !Ateprospera si till, tot asa si Saguna in paxti le Transilvanielsi ale Ungariei tndemna si Incuraja pe literati sa scrie sisa tiparesca. Dar nu numai atat: el singur da pilda. ca siEliade. Avem o multime de scrierl de la el, unele compuse,iar altele corectate si indreptate, afara de cele publicateprin indemnul si ajutorul sell'. De aceea cu drept cuvtntbiograful sett P. Sf. N. Popea pune intrebarea: Ce saadmirl la Saguna, cand e vorba de terenul literar, talen-tul si erudiliunea seu. activitatea21)

aguna a fost un barbat Invetat. El iubia invetatura cadscim «ca podOba de our este invetatura si margaritar depret mare». Studia netncetat cu tote ocupatiunile sale multesi variate. Vasta si adinca lui invetatura se pOte constatadin scrierile alcatuite de el insusi. Si pentru ca nu putea

1) A rhiepiscopul si Mitropol. Andrei Baron de aguna p. 320.

let

www.dacoromanica.ro

ANDREit §AGUNA 595

sa produce atat cat doria sufletul set, de aceea ajuta pealtii si 'I facea sa lucreze alaturi de el. Nu void publicaaici tot catalogul lucrarilor Jul propril si al altora, tiparitesat incurajate de el. Vo iii aminti numai numele acelora,din care se pOte vedea stiinta si tendintele lui.

In 1854 publica «Elementele dreptului canonic», iar in1868 4(Compenditi de dreptul canonic,. Ca complectare aacestor doue importante lucrari publica in 1871 si ,KEnchi-ridion, adica carte manuala de cam5ne ale unei, sflnte, so-bornicesti si apostolesti biserici cu comentare,. aguna e eeld'intal What care se ocupa serios la not cu lucrari de ase-menea nature. Compendiul de dreptul canonic In deo-sebi e cea mat importanta lucrare pe care o avem de a cestfel, in literatura nOstra religiOsa. romans. Acest compediiie tradus si in limba germane $i s'at facut asupra lui sirecensiuni fOrte elogicise si In diferite reviste rusesti. Pentru

aguna aceste lucrari eras scrise din cele mai favorite, cadel e adeveratul organisator al bisericei ortodoxe romane dinTransilvania si ca prin urmare trebuia sa arate atat ser-vitorilor bisericesci, cat $i credinctosilor, cars sunt dreptu-rile si datoriile for fats de biserica. Scrierea acesta e inso-tita de un fel de introducere pastorale, adresata clerului sipoporului credinclos al Mitropoliei Romani lor de religia gre-co resaritena. din Ungaria si Ardel, carula i-o si dedica.Pentru ca cititoril se vada, cat de mare pret pune Lagunape acesta lucrare volt"' resuma aici continutul introducerel.Dupe ce Laguna spune, ca a lucrat mai multi ani la corn-punerea acestei scrierl si acum dupe ce a terminat-o a-dresha multamiri 1W Dumnedeti, care l'a tnvrednicit sa ela-boreze si sa sfirsesca acesta scriere, de la care a conditionattOta; mAnga,erea vie(ii sale, rOga si clerul si poporulcedinclos sa-si unesca multamirile catre Dumnecieti impreunaca ale IW si sa-1 prea maresca impreuna. Arata apoi, caree continutul scrieril si resuma, cam ce fel de invetaturi

www.dacoromanica.ro

596 ANDREft *AGUNA

vor capata preotii si credinclosil din citirea si studierea el.Iata cate-va din aceste invetaturi:

a) CA biserica Mind consecinte in institutiunilesale la' cu demnitatea omenesca primesce qiirn-bra, tiseza in sinul sell de malca nationalita tile tutu-lor popOrelor sale; ca le cla dreptul de a sluji side a se ruga lui Dumnedeil in limbile lor, de a a-vea preoti si arhierel de nationalitatea lor, car] saduca si sa conduces in limba respective] natiunichiemarea lor sublime in si alara, de biserica si sacompuna si sa tiparesca clerului si poporulul credincloscarp bisericesci de rugaclune si de cultivarea si nobilareademnitatii lor omenesci;

b) Ca no] Romani] de religia resaritena in par -tile unde mestecati train) din vechime cualte natiuni favorite bisericesce si politicesce inprejudicial bisericil si natiunii nostre panes acum,avein sa multa mim numal si numal a,qecla mintelorbisericil nostre resaritene, ca ne-am putut sustinelimba nostra,' materna si prin ea nationalitatea 'As-tra;, va se dices, originea fiintel nostre si ca acumde trel an] am putut reraqtiga odihna 'Astra, su-fletesca pre basa dreptulul indesputabil canonic siistoric prin reinfiintarea mitropoliel nostre romg necu lerarchia nationala ;

c) Ca biserica, malca acesta bunk ne-a crescut pe noTfates cu nenumeratele imprejurari vitrige de barbati credin-ciosi ai religiei si patriei mistre strabune si ne-a intarit penol cu caracterul de statornicie barbatesca pentru to timpilbuni si ref;

d) Prin urmare, ca cdla si metodul de crescere, ce ne-a dat biserica si in care ne-a crescut; ne-a invetat penol sa cumiscem demnitatea nOstra omenesca si destinulnostru de pe pamint; pentru aceea scOla acesta sa o Jasam

acestea,

www.dacoromanica.ro

ANDRt1U §AGUNA 597

posteritatit nOstre de amanet, ca ast-fel dinsa sa reman6in legatura neintrerupta cu not dupa mOrtea nOstra, carsacum Inca traim, precum am remas si not in legatura ne-Intrerupta cu parintil, mosil si stremosii nostri cel tr Domnulraposati, punend pe inima posteritatil nOstre cuvintele mu-ribundulul Matatia catre flii set: rivnitori fill legitsi datl sufletele v6stre pentru legatura parintilor vostri; a-duceti-ve aminte de lucrurile lor, cart facut introneamurile sale si vet' lua marire mare si nume vecinic»Dupa acesta se adreseza clerului si poporului si'l dice(Cred tare, ea cunoscend to din acesta scriere demnitateace biserica da, precum si bunatatile sae', prin care bi-serica revarsa asupra ta radele strelucitOre de cultura sinobleta ta, te vet insufleti de nasuinta spre a te face vred-nic de impreuna lucrator at lul Dumnedefi, de aratura luifructifera, de zidirea lul frumOsa si de casa lui placuta, caretOte Iv garanteza fericirea vremelnica si vecinica si te conduc catre per fectionarea intelectuala si morala in tOte afa-cerile tale publice si private, bisericesci si civile».

Din aceste cuvinte propril ale lul Saguna se pOte vedea.destul de lamurit dragostea lui cea mare fata de bisericanationals, fata de poporul roman si de limba lul, fata deprosperarea intelectuala si morala a lul. El volesce luminarea si intarirea poporului roman pentru care a si lucrat Intrega lui vieta. El volesce ca poporul roman sa alba locul.ce merits in mijlocul celor-l-alte popore din tam Ungariel §a Ardealului. Pentru indrumar1/4-,,a poporului romanesc in di-rectiunea acesta 'I va servi scrierea sa «Compendia de drepcanonic».

Scrierea intitulata (Enchiridion, adica carte anuala dcanOne.... cu comentare o dedica tot clerului si poporuluromanesc de religia greco-resaritena din Ungaria si Tran-silvania. In prefata spune Intre allele si urmatOrele, pe taille reproduc «Asta-dl dupa ce am Implinit 25 de ant

«Fiilor,

le-aft

www.dacoromanica.ro

598 ANDREit §AGUNA

de cand am primit asupra-mi, in urma denumirel prea Ina liede vicar din 15 Iunie 1846, carma bisericil v6stre din Ardeal.

Asta-di child clerul si poporul nostru credincios din Ar-deal, petrece In mod sarbatoresc in §i afara de biserici Ju-bileul acestor 25 de ani;

Asta-di cand sunt ea patruns de Insufletirea clerulul sipoporulul credincios al bisericil nOstre din Ardeal, ce odesvolla In diva de asta-dl, lar eu m'am retras in singura-tate petrecend cu post si rugaciunI ;

Asta-di clic, me Insufletesce vapala inimei mele si provOcain mine acel dor Invapalat ca sa-ti dedic tie cler si poporcredincios al Mitropoliel nOstre nationale romane de religiagreco-resaritena din Ungaria si Transilvania, cartea acestascrisa si comentata de mine si intitulata Enchiridion, adica.carte de canOne ale unel, sfintei, sobornicescl si apostolescibiserici si a ti-o intinde cu asa dor mare si sincer, precumcerbul doresce spre isvOrele apelor, ca dintrInsa asa seto recreezl in religiunea, religiositatea si in moralitatea stre-bunilor tel, precum cerbul se recreeza din isvOrele apelor,pentru ca canOnele bisericil nOstre sunt compuse cu mareintelepclune si acomodate literil si spiritulul invetaturilorcelor vecinice ale lul Christos si inainteza folOsele teoreticesi practice ale clerulul si poporulul credincios, cad ele cu-prind in sine invetaturile luminatOre si civilisatOre pentrutoil

Ce'l face pe Laguna sa alcatuesca In deosebi ast-fel descrieri cu privirl la organisatia bisericil, la drepturile si da-toriile clerulul si ale credinclosilor fata de ea ? Ce'l face peel sa le dedice in acelasl Limp clerulul si poporulul orto-dox ?.... Poporul roman din Ungaria si Transilvania n'aveao vieta politica potrivita aspiratiunilor lul. Pentru acest po-por nu exista drepturl, nu exista lege Singura institutiunenational& puternica prin care trala nu era de cat biserica.Pentru acesta institutiune lucrase Laguna o vieta intrega,

timpii,.

www.dacoromanica.ro

ANDRE1 §AGUNA 599

o -vieta plina de amaraciuni si suferinte, sub scutul careeatrebuia sa se ocrotesca poporul roman si sa traesca. Bisericatrebuea deci organisata in asa chip, in cat sa devina o standde granit, de care sa se sfararne tote incercarile dusmanescineamulul romanesc. Clerul si poporul romanesc trebuialuminat cum sa. se Ode in si afara de biserical....

Scrierile acestea au pe langa o valOre sciintifica, cacisunt resultatul unui studit adinc si amanunlit si o valOreinsemnata nationals. Ele urmaii sa fie pentru Romani ade-verata calauza, din punct de privire religios si politic.

alta scriere a lui Laguna e «Istoria bisericii ortodoxer6saritene univ ersale, de la intemeerea ei pana in anul1860, cand a si fost tiparita in tipografia cliecesana din

Acesta scriere e in doue tomuri. In tomul I tratezafaptele pana in seculul al XV-lea, iar in tomul al II-lea dinvecul al XV-lea pana in anul 1860. In precuvintarea. careinsotesce acesta scriere Laguna ne spune ce l'a indemnatpe el sa. Intocmesca si sa publice o istorie bisericesca. lathce ne spune: «Duhul cel luminat al Apostolului Pavel intrealtele limpede se arata si in acele cuvinte, ce a scris luiTimoteiti II, cap. 3, v. 1 clicendu-1: «Acesta sa stii, ca inqilele cele de apoi se vor scula vremi primejdiOsei si a-thiogandu-1 si invetatura, cum sa se pOrte in acele vremuri.11 sfatuesce: «Ca sa petreca Intru cele ce au invetat si car(sunt incredintate lui sciind de la tine invetat,>. Eii

Inca mai inainte de a me apuca de scrierea istoriel bise-ricei nOstre ortodoxe resaritene, am aflat, ca in Vilek.-.nostre s'aU' sculat vremi primejdidse cu bise-rica 'Astra si acesta pot s'o clic din mai multe privirLcare aci le tree cu vederea, caci acele se arata din destuiin cuprinsul acestel carti. In mijlocul unor asemenea 103-prejurari remanend eu statornic in propunerea mea cutocmirea unei istoril bisericesci am aflat de bine, ca sft.

s'au

fa a

in

www.dacoromanica.ro

600 ANDREIU §AGUNA

urmez sfatului, ce Apostolul cel mare a dat lui Timotetiisi adica sa petrec infra cele ce am invetat si sunt incre-dintate mie sciind de la cine m'am invetat; va se clicam'am hotarit a compune cartea acesta din isvOrele celecurate ale invelaturil bisericil nOstre, cad acestea sunt in-credintate mie si sciU de la cine le am invetat acele). Dupaaceea Laguna arata care e cuprinsul scrieril si cate-va ne-ajunsuri ce va presenta. Promite insa indreptari la a douaeclitie.

0 deosebita importanta presinta acesta lucrare pentru bi-serica Romani lor din T1 ansilvania si Ungaria. El vorbescedespre respandirea crestinismului intre Romani, despre or-ganisarea bisericil in acele parti, despre suferintele aceleibisericl, despre unirea unel part' de credinclosi Romani cubiserica catolica etc., etc... Ori-cine vrea sa cum5sca trecutulbisericil romanescl din partile de peste munti trebue sa con-suite acesta lucrare a lui Laguna. Face o scurta privire siasupra bisericil romane din Bucovina, din Basarabia si dinPrincipate. Lucrarea acesta a servit si ca manual didacticpentru institutele teologice si pentru scOlele secundare, Tarmanualele prescurtate pentru scOlele poporale, si chlar al par.Puscariti pentru scOlele secundare nu sunt in mare partede cat nisce resumate ale lucraril lui $aguna.

(Va urma).G...

www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXEA LUI

GHENADIE SCOLARUL, DATA SULTANULUT MEHMET DUPA CEREREA SA.

Marturisirea prea in(eleptului si prea onoratulul DomnuluiGhenadie Scolarul, Patriarchul Constantinopolulul, Romel-Noua, pronuntata despre drepta si neintinata credinta acrestinilor catre Agareni (Turd). Cand a intrebat SultanulAmira Mehmet: Ce credep vol Crestinii ? El a respuns ast-fel:

1) Credem c6, este un Dumnecleti creatorul tuturor celorce Ant din nefiinta la fii*. §i cä nu-i nici corp si niciare corp, ci viaza cu mintea. Este mintea cea mal perfectl,mal desavirsitl si mai in(eleptO; e necompus, WA inceputsi fait sfirsit. Exists, in lume si preste lume. El nu esteIn un loc, §i exists, in tot locul. Acestea sint proprietatileluf Dumnecleu, prin care se separa de creaturile lui si dealtele asemenea.

2) Este intelept, bun si adeverat, si ate calitati au crea-turile lui a parte, El le are singur si inteun mod mai inalt.

www.dacoromanica.ro

602 MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE

lar aceste perfectiuni le au creaturile, pentru ca El le dafapturilor sale. Apol pentru ca El este bun si creaturile salesint bune. Fiind-ca este intelept, ele slut intelepte, ca Eleste adev6r, ele sint adev6rate si altele asemenea. Afars,numai Dumnedeu le posede pe acestea in princip, iar crea-turile prin participare.

3) Credem ca exista in Dumnedeu alte tret proprietati,care slut ca Inceputuri si fantani a tutulor celor-l-alte pro-prietati ale sale. i prin aceste trel proprietati Dumnedeuviaza to sine In vecinicie, si inainte de a se crea de catreel lumea si prin acestea o guverneza. Iar aceste trel pro-prietatt le numim trei ipostasurt si pentru ca aceste trelproprietati nu despart unimea si substanta cea mai simplaa Jul Dumnedeu; pentru aceea este Dumnedeu, si cu acesteproprietati si este unul Dumnedeu si nu trei Dumnedei.

4) Credem ca din natura lui Dumnedeu resar Cuvintulsi Spiritul, dupre cum din foc lumina si caldura. i pre-cum focul, si data nu este ceva ce se lumineza si incal-deste de el, dar focul in sine pururea are lumina si caldurasi arunca de la sine lumina si caldura. Tot asa si inaintede a se crea lumea, existati Cuvintul si Spiritul energilnaturale ale Jul Dumnedeu, pentru ca Dumnedeu este minte,precum s'a spus. i aceste trei Minte, Cuvint si Spirit, sintun Dumnedeu, precum in un suflet al omulul exista minte,cuvint tntelegetor si vointa IntelegetOre; si cu tote acestea,aceste trei sint un suflet cu adevarat to substanta. lards peCuvintul lui Dumnedeu '1 numim intelepciunea lui Dumnedeusi puterea si Fitt al Sell, pentru ca este nascutul naturellui. i dupre cum saminta natures omului se numeste fillal omulul si precum ideea omulul este produsul sufletuluilul, asemenea si pentru cele dumnedeestl. Iarasi numimvointa lui Dumnedeu Spiritul lui Dumnedeu si lubire, iarpe minte o numim parinte. Pentru ca el este nenascut sinecauzat, causa insa a Filulut si a Spiritului. Ca Dumnedeu

www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTET ORTODOXE 603

nu intelege numai creaturile lul, ci mai ales se intelege sise cunOste pe sine, si pentru aceea are cuvint si intalepciuneprin care se intelege pe sine insasi. De asemenea Dumnegeilnici voeste si nici tubeste numal creaturile lui, ci voestesi se iubeste cu mult mai mult pe sine. Pentru aceea dinveclnicie iesa din Dumnec,eil Cuvintul si Spiritul seu si pu-rurea sint in El. lar acesti dot cu Dumnecleu shit un Dum-necletl.

5) Credem ca Dumnecleti prin Cuvintul intalepclunei si aputerel lui a treat lumea si prin spiritul bunel sale vointl

providentiaza, guverneza si misca tbta natura dinlume spre bine, dupd ordinea fie- cdril naturi. pentru a-ceea credem c., atuncl cand a voit Dumnecleil prin sin-gura. misericordia lul, ca se Int Cored pe Oment de la ratacireademonilor si de la Idolatrie (pentru ca afara de un mic local Iudeilor, to care se inchina si se credea intr'un

dupd legea lui Moisi), WM. cea-l-altd. lume inchina fdp-turile lui Dumnecleil cu Mutate, si pe multi zei ce n'aveailfiintd, in locul Unula si adev6rat, si se purtati dupd. dorin-tele fieste-cdruia a parte, si nu dupd o lege a lui Dumnecleit.

Atunci a savirsit Dumneclet acesta restaurare a Omenilorprin Cuvintul si Spiritul sett. i pentru aceea Cuvintul IulDumneclea s'a imbrdcat cu natura omenescd, ca sa, vorbescaOmenilor ca um, Tar ca cuvint al lul Dumnedeu si intalep-dune A. Inv* pe Omeni a crede in Unul si adeveratulDumnecleti si sä se pOrte conform 'eget pe care acesta adat-o. i lards1 ca om ca sa dea societatei sale exemplu prininvetatura sa. El mai tntaiii a pazit legea, pe care a dat'oOmenilor; apoi ca cuvint a lui Dumnecjeti si putere s. pOtasa, realiseze binele in WO. lumea, ceea ce a voit. Pentrucd era cu neputinta cu puterea unul om sa intOrca lumeacatre Dumneclet. i asa prin Cuvint a semanat adeverulDumnecleti eel atot-puternic si neveclut in Ierusalim; Tar prinspiritul sett a luminat si Intarit pe Apostolil set, ca el sd

si lubirei

Dumne-den,

www.dacoromanica.ro

604 MARTURISIREA CREDINTE! ORTODOXE

respandesca adeverul In tOta lumea si ca sa despretueschmOrtea pentru dragostea lul Dumnedeu, care I-a trimis sipentru lubirea mantuirel lumel, dupa exemplul lul lisus,care de buna-voe a murit ca om, pentru ca sa mantuescalumea. Ast-fel credem nol intr'un singur Dumnedeu in Treime,Parinte, Fiiu si Sfint Spirit, dupa cum a invetat Domnulnostru lisus. $i pentru ca este adeverat, credem ca este siadeverul insusi. Apol ucenicii lul ast-tel ne a invetat penot mal pe larg. Asa intelegem si prin puterea Intalepclunel.

6) Credem ca Cuvintul Jul Dumnedeu si omul, pe carel'a imbracat Cuvintul lul Dumnedeu, este Christos: si caviata lui Christos in trupul sea era vista omului prea Mint,lar puterea Ir4alepciunel si a lucrarilor lul era puterea lulDumnedeu.

7) Credem ca precum sufletul si corpul omuluI devineun om, asemenea si Cuvintul lul Dumnedeu pe de oparte,lar pe de alts parte sufletul si corpul sint tot-d'auna donenatura despartite cu desavirsire in un singur om. De ase-menea si omenirea si dumnedeirea sint in Christos deosebiteprin natura cu desavirsire, unite numai dupa ipostas sipersonal. $i nici Cuvintul lui Dumnedeu nu s'a mutat intrupul sau sufletul lul Christos, si nici trupul lui Christossau sufletul lui s'a mutat in Cuvintul lul Dumnedeu. Ci afost si este In Christos dupa acea economie prea miraculOsa,Cuvintul lul Dumnedeu, Cuvint al lui Dumnedeu, Jar ome-nirea, omenire. $i ca nu a luat omenirea Cuvintulul lulChristos Dumnedeirea, ci Dumnedeirea Cuvintulul Dum-nedeu a luat natura omenesca, care consists in aceea cea luat. Tot ceea ce este in Dumnedeu si din Dumnedeunaturalminte, este Dumnedeu, pentru ca nu exists in Dum-nedeu ceva accidental. $i pentru aceea pe Cuvintul cel in-Wegetor al lul Dumnedeu it numim credem Dumnedeu.$i pentru ca acest Cuvint al lui Dumnedeu era in Christos,de aceea pe Christos it marturisim Dumnedeu si Om. Om

lul

pi-1

www.dacoromanica.ro

MARTURIS REA CREDINTEI ORTODOXE 605

pentru suflet si corp, tar Dumnec,led pentru Cuvintul luiDumnecled In El.

8) Credem ca Cuvintul lui Dumnecled este in Christos siin lume, in Cerid $i in Dumnecied si in Tatal. Pentru caCuvintul lui Dumnecled este nemarginit, dupre cum estesi Dumnecled nemarginit, care l'a nascut pe El, adica caare intelegere si putere nemarginita, dar In Dumnecled in-Walt chip si In Christos intealtul, far in lume alt-fel.

9) Credem ca atunci cand Dumneeled comunica vre unelcreaturi din bunatatea si harul WI, de loc nu se imputi-neza ci mai ales se mareste; pentru ca din virtutea crea-turilor se manifests superioritatea lui Dumnecled, si cu catmai mult se imbunatateste creatura prin o comunicare maimare a bunatatel sale, cu atata mai mult se arata bunatatealui Dumnecied. iubirea lui catre omens si puterea. De aceeabunatatea lui Dumnecled si iubirea catre Omeni mai mults'a imultit, pentru ca Insusi Dumnecled a venit cu tOta puterealui in lisus, s'ad ca a trimis la Profetil sea o gratie saddoue si la alt profet mai putin, la altul mai mare.

10) Credem ca Christos s'a restignit si a murit prin pro-pria sa vointa, pentru multe si marl folOse, necesare pentrumulte cause, si tote acestea le-a suferit cu umanitatea lui.Caci Cuvintul lui Dumnegled nici se crucifica, nici more,nici invie, ci mai ales invie pe insusi mortii, dupa cum ainviat si trupul ce l'a purtat.

11) Credem ca Christos inviind s'a inal(at la ceruri silarasi va veni cu marire ca sa judece lumea.

12) Credem ca sufletele Omenilor stilt nemuritOre si catrupurile sflntilor vor invia necorupte, luminOse si usOre,neavend trebuinta nici de hrana, nici de beuturd, nici deimbracaminte. nici de alta Ore-care placere trupesca. i casufletele si trupurile celor bine-credinciost si cu vieta cu-rata vor merge in Paradis; bar a celor nepocaiti, vicleni sinecredinciosi (se vor duce) In pedepsa. i ca paradisul sfin-

www.dacoromanica.ro

606 MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE

tilor si fericirea este in Ceriuri; Tar pedepsa celor reI in pa-mint. Iar fericirea sfintilor nimic alt nu este, de cat ca sevor desavirsi ast-fel de suflete In cunostinta, si atunci vorprivi taInele lui Dumneqeii, pe car" acum nu le cunosc, decat numal prin credinta.

13) Pentru ce era de nevoe a se intrupa Cuvintul lulDumnedeti? Sint cuvinte multe si necesare, si cand va fitrebuinta stntem gata a le arata. Preste aceste cuvinte neintareste pe noT In adeveratatea credintel nOstre aceste sapte.

14) Ca au profetizat profetil ludeilor, pe care-I primim noT,pe Iisus si ale a facut si cate inttmplat si catesevirsit in urma ucenicit lui cu puterea lui. De asemeneaau profetizat si oraculile Grecilor, prin invoirea luT Dumnecleilsi Astronomil Persilor si Grecilor, si acestea dupa preclice-rile Jul Iisus.

15) Ca scripturile credintei nOstre consuna in tote, pentruca scriitorii acestora au avut un singur invetator, harul lulDumnedeu.

Ast-fel s'ar fi contraclis in unele.16) and Omen"' ate primit acesta credinta, care era noun

si admirabila, cu osirdie si cu multe primejdii, nu numalcei de rind, dar si cel prudent". si inteleptii; si pentru aceeas'a sfarimat cu totul viclenia demonilor.

17) Ca acesta credinta nu cuprinde nimic imposibil sinici nepotrivita, si nu trupesca, ci tote sint spirituale, sieste calea care duce sufletele Omenilor la lubirea de Dum-nedeu a viitOreI vied vecinice.

18) Ca call au primit acesta credinta si purtat vir-tuos, in conformitate cu legea luT Christos, au primit delaDumnecleti mart haruri s'ati facut minunl multe, ceea cenu ar fi fost, data acesta credinta era falsa.

19) Ca cate dic uniT asupra acestel credinte, usor putemsa le deslegam si cu cuvint si curat.

20) Ca imperatil lumil au persecutat acesta credinta cu

s'aa

§i

an

sal

www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE 607

multe pedepse omoruri, cand multa vreme eras i. politeistli idolatri, nimic n'atl putut, ci a invins credinta si se

pastreza 'Ana acum, i cand va veni Domnul o va gasi,i data acesta credinta nu era prin vointa lui Dumnec led

s'ar fi nimicit atunci cu usuratate Marire Domnului nostruIisus, Dumnedeului adeverat. ,Amin.

Acestea le clicem not despre credinta nOstra pe scurt.S'a tradus in limba Arabs de Ahmet Caddi de Vereea,

scriitorul parintelui Mahmut Celebi.

Cate -va cuvinte asupra acestel marturisiride credinca.

Autorul acestei marturisiri este Ghenadie Scholarul, intalulPatriarh pus de Turd dupa, caderea Constantinopolului. Els'a numit ca laic Gheorghe Curtesiii s'a nascut in Con-stantinopol la 1400. A invetat la Mateill Camariotul si laMarcu Eugenicul. A fost om de legi, orator insemnat fi-

losof. Pentru reputatia sa de carturar a ajuns secretar laImperatul bin Paleologul ca unul ce era un profund teologa fost luat de el la sinodul din Ferara Fiore*, in cares'a tratat cestiunea unirel Bisericilor din Orient si Occident,Si lucrul nu s'a realisat prin lupta dusa contra unirel deacest Ghenadie Scolarul si mai ales a lui Marcu Efesanulsi a altora.

El a lasat fOrte multe scrieri filologice si mal ales teo-logice. Dupa ce a venit din Florenta si era amenintata Bi-serica Orientals a fi supusa celei de apus, adica Papei, subpretext de unire, Gheorghie Curtesiti s'a retras in MonastireaIlavwxxoyivrou s'a devenit monah, cand s'a numit Ghenadie.Voind Imperatul sa sevirsasca unirea, in stop de a primiajutor dela Papa pentru a se apara contra Turcilor carilimpresurase Constantinopolul, si Oland ca nu pOte, Ghe-nadie, pe atunci Gheorghie, prin indemnul lui Marcu Efe-

i

si

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

608 MARTURISIREA CREDINTEI ORTOUOXE

sanul s'a retras dela palat si asa s'a dat pe partea ortodoxil or.

Dupa caierea Constantinopolulul sub Mohamet al II, Sul-tanul pentru a pacifica locuitorii a ordonat sa se faca decatre invinsi o noun. alegere de Patriarh, ceea ce sortii auadus atunci la Patriarhat pe acest Ghenadie, renumit pen-tru eruditia si vieta sa s'a fost aseclat to scaun de catrecuceritor intocmal dupa usul vechitl Bisantin. El a stat caPatriarh cincl ant si sese luni, dupa care apoi dimisionands'a retras la Monastirea Prodrom din Serre, unde a ince-tat din vieta la 1460.

Cauza scrierei confesiunel sale: Sultanul invingetor, Ma-hornet al II, dorind sa tina in stapanire, supunere, ascul-tare si sclavie pe poporul grec, a fost consiliat ca numaiprin toleranta religiOsa si prin sprijinul dat lege', adica cre-dintel crestinesti, pOte sa tina in pace si ascultare. facendrespunletor pentru turburarile crestinilor pe Patriarhi. Deaci a resultat ca Patriarhil cu timpul se numeati si EtnarhilOvipxat. In acest stop Sultanul dupa cucerire visitand siobservand Bisericile crestinilor a venit si la Biserica patri-arhala, unde Ghanadie Patriarhul l'a primit cu tan. amabi-litatea si unde s'a intretinut cu el asupra multor cestiunlale credintei crestinilor. Cu acesta ocazie Sultanul a poftitpe Patriarhul sa-1 faca o scurta dare de sema, or martu-risire de credinta spre a o studia insusi si cunOste de a-prOpe. Acesta dorinta a sultanului a fost adusa la indepli-fire scriind in resumat teoretic credinta crestina. Scrie-rea acesta nu -1 o carte simbolica, ci maT mult o expuneresimpla si intalesa a crestinismului fata de Mahomedanismon Coran.

Se sustine de unit ca primitiva expunere a lui Ghenadiear fi cuprins numai cele 13 puncte de la Inceput, Tar res-tul ar fi un adaus al titnpurilor posteriOre. i este proba-bila acesta critica, pentru ca in cele sapte puncte din urma

ci

www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTET ORTODOXE 609

se dovedeste divinitatea lui lisus Christos, conform scrip-turilor, ceea ce probabil ca Ghenadie n'ar fi avut curagiuls'o faca, combatand pe fata pe Mohamet ca Profet si repre-sentant al lui Dumnedeil, si susIinend Dumnedeirea lul IisusChristos. Apol aceste ultime 7 puncte nu se gasesc in unelemanuscripte vechi si contimporane. Apol o alta marturisire,tot de Ghenadie Scolarul, sub forma de dialog Intre Pa-triarh si Sultan si publicata de Kimmel numal in latinestesub titlul de: Sermocinatio habita de recta et Meal-pata Christianorum fide, nu este autentica, ci se pre-supune a fi o fabricatiune posteriOra. si in Apus. Meritul con -fesiunei lul Ghenadie consta: ca-I precisa, Intalesa, tratandmai ales cestiunea Trinitatei si e scrisa in conformitate cuSimvolul Niceo-Constantinopolitan.

C. E.

Biseriea Ortodoxi Rorntina 3

www.dacoromanica.ro

Legenda despre origina simbolului apostolic,

Cel dintal scriitor care vorbeste despre origina simbolululapostolic este Rufin de Aquileia. Spusele sale au ca basatraditiunea stremosilor. Pentru ca cuvintele lui Rufin suntpunctul de plecare in studiul simbolului apostolic si pen-tru ca va trebui sa revenim adesea la ele, e bine a le as-culta in intregime atat in traducere cat si'n original.

«Spun stremosil nostri, dice el, ca dupa inaltarea Dom-cand prin venirea sfintului Spirit, limbi de foc au seclut

peste fie-care din Apostoli ca sa vorbesca graluri multe sifelurite, pentru ca nici o natiune sä nu li se para streina, nicio limba barbara grea si de neinteles, atunci ii s'a dat deDomnul acesta porunca : de a pleca fie-care aparte sa pre-dice cuvintul lui Dumnecleil la natiuni diferite. Trebuindasa dar sa piece in parti deosebite, stabilesc mai intal incomun o norma a viitOrel for propoveduiri, ca nu seduside ceva sä invete unul altfel de cat altul, vre una din celece se raporta la credinta lui Christos. Prin urmare, findadunati cu totii la un loc si plini de spiritul dint, corn-puseracum am clisacest semn al viitOrel for propove-duiri, depunend la un loc ceea ce fie-care cugeta sirase ca acesta regula sa se predea credinciosilor. Pentrumulte si plausibile motive et au voit ca acesta sa se nu-mesca simbol. Caci simbol pe greceste pOte insemna sisemn si contributiune, adica aceea ce depuri mai mulct laun loc, ceea ce au facut si Apostolii to aceste cuvinte, de-

nulul,

hota-

www.dacoromanica.ro

LEGENDA DESPRE ORIGINA SIMBOLULUI APOSTOLIC 611

punend la un loc ceea ce fie-care a cugetat. Indicil sail semnse numeste pentru aceea ca in acel timp, cum, dice apos-tolul Paul (I Cor. 11) si cum se istoriseste in Faptele A-postolilor (15), multi dintre 1 udeii cart rnergeati IncOce si'ncolo se dad drept Apostoli al IIIl Christos si pornPati lapredict fie in vederea vre unui cdstig Ore-care, fie pentrua se putea hrani, numind chiar numele lui Christos, darnevestindu-1 intru totul mi_'.surat traditiunilor. De aceea asfixat (Apostolic) acest semn, dupd care sa se cunOsca acelcars vor propovedui pe Christos conform regulelor aposto-lice. Do alt-fel, se dice, ca acesta se observa si in resbO-ele civile, fiind-ca si tinuta armelor e egald, si sonul voceiacelasi si obicelul unul si felul de a se Iupta acelasi, canu prin Ore-care viclenie sa se intimple vre-o surprindere,fie-care comandant da soldatilor sec simbole deosebite, cartpe latineste semne sati indicii se numesc: pentru ca dacdse intalneste vr'unul despre care e indolala, intrebandu-Ide simbol sa fie dat pe fata dacd e mimic, sau camaradde arme. De aceea in sfarsit a fost predat ca sa nu sescrie pe papir sau alt material, ci sä se retina in inimilecredinciosilor, pentru a fi in siguranta ca nimeni nu-1 vaputea inveta din lectura, care une ori ajunge chiar si lanecredinclosi, ci numal din traditiunea Apostolilor. Asa dartrebuind sa piece la propoveduire, cum am mai dis, Apos-tolii au stabilit acest semn al intelegerei si credintel lor,construind nu ca fill lul Noe, inainte de despartire unii dealtii, turn de zid si bitumen al carui varf sa ajunga pandla cer (Genesa 11.), ci ridicAnd un monument de credintd,care sa stea in fata adversarului, monument de petre viisi margdritare domnesti, pe care nici vtnturile sa. nu-1 ras-tOrne nici fulgerile sä nu-1 dobOre, nici vartejul furtunelorsi viscolelor sa nu-1 clatine. Cu drept dar acela trebuindsa, se desparth unii de altil au fost condamnati ca construe-toil a! turnului ma.ndriei, la incurcarea limbilor, ca fie-caresa nu mai Oita intelege gralul aprOpelui sea. Acestia insa,cart construlati turnul credintel, as fost inzestrati cu stiintasi cunostinta tuturor limbilor, ca sa se adeveresca acela caun semn al pecatului, acesta ca al credinte1»1).

1). Tradunt majores nostri quod ad ascensionem Domini, cum peradventus spiriti sancti, supra singulos quosque Apostolos igneae linguae

www.dacoromanica.ro

612 LEGENDA DESPRE ORIGINA

Lasand la o parte cestiu nea timpului cand au compusApostolil simbolul si cand aU primit el porunca de la Man-tuitorul sa merge a predica i paganilor, cestiune care laRufin e cu totul conf uza §i contrara relatareI Evangeliilor

sedissent ut loquelis diversis variisque loqueretur, per quod cis nullagens extranea, nulls linguae barbaries inaccensa videretur et invia: prae-ceptum cis a Domino datum loc, ad praedicandum Dei verbum ad sin-gulas quemque proficisci nationes. Discessuri itaque ab invicem, normamsibi prius futurae praedicationis in commune constituunt, ne forte aliialio abducti diversum aliquid his qui ad fidem Cristi invitabantur, ex-porent. Omnes igitur in uno positi, et spiritu sancto repleti, breve istudfuturae sibi, ut diximus, praedicationis indicium, in unum conferendoquod sentiebant unusquisque, componunt, atque hanc credentibus dandamease regulam statiunt. Symbolum autem hoc multis et justissimis excaussis appelari voluerunt. Symbolum enim graece et indicium dici po-test et collatio, hoc est quod plures in unum conferunt. Id enim fece-runt Apostoli in his sermonibus, in unum conferendo unusquisque quodscusit. Indicium autem, vel signum idcirco dicitur, quia in illo temporesicut Paulus Apostolus dicit (I Cor 11) et in Actibus Apostolorum re-fertur (Acta 15) multi ex circumeuntibus Judaeis aimulabant esse A-postolos Christi, et lucri alicujus, vel ventri gratia ad praedicandumproficiscebantur, nominantes qui dem Christum, sed non integris tradi-tionum lineis nunciantes. ldcirco istud indicium posuerunt, per quod ag-nosceretur is qui Christum vere secundum Apostolicas regulas praedi-caret. Denique et in bellis civilibus hoc observari ferunt, quoniam etarmorum habitus par, et sonus vocis idem, et mos unus est atqueeadem institute bellandi: ne qua doli subreptio fiat, symbola distinctaunusquisque dux suis militibus tradit, quae latinae signa vel indicianuncupantur ut si forte occurerit quis de quo dubietur, interrogatus sym-bolum, predat si sit hostis, vel socius. Idcirco denique haec non scribicartulis aut membranis, sed retineri credentium cordibus tradiderunt utcertum esset haec neminem ex lectione, quae interdum pervenire etiamad infideles solet, sed Apostolorum traditione didicisse. Discessuri igitur,ut diximus, ad praedicandum, istud unanimitatis et fidei suae Apostoliindicium posuere, non sicut filii Noe discessuri ab alterutrum turrimex latere cod° et bitumine construentes, cujus cacumen usque ad coclumpertingeret (Gen. 11. , sed monimenta fidei quae starunt adversus facieminimici, e lapidibus vivis et margaritis dominicis aedificantes: quamneque venti impelerent, neque fulmina subruerunt, neque terapestatumac procellarum turbines permoverent. Merito igitur illi ab invicem se-parandi, turrim superbiae aedificantes, linguorum confusione damnati aunt,ne unusquisque posset advertere proximi sui loquelam. Isti vero

aquitionequi

turrim fidei construebant, omnium linguarum scientism et do-nati cunt, ut illud pecati, hoc fidei probaretur indicium". Commenta-rius in symbolum Apostolorum.

www.dacoromanica.ro

SIMBOL U LUI APOSTOLIC 613

si Faptelor Apostolice, un lucru romane sigur si ldmurit lael: convingerea ca simbolul e compus de Apostoli to comun.Care din diferitele formule de simbol, ce se aflati in dife-rite comunitati crestine e aceea pe care au compus-o A-postolii, Rufin nu stie sail nu vrea s'o spue. Ca un argu-mentum ex silentio putem lua ca simbolul bisericel romanepe care el '1 comenteza, e ace1 care i se pare lui a fi celmai apropiat de forma primitive apostolica, data nu insds1acea forma.

Cum a ajuns acesta forma in Roma, dacd ea e aposto-lick sail cum s'a nascut ea data nu e apostolica se in-cerca a ne o spune Explanatio ad initiandos" corn-pusa la inceputul seculului at cincilea si atribuita de celmal multi critics lui Ambrosius al Mediolanului. Dupa a-cesta scriere, simbolul roman e tocmai cel apostolic si eadus in Roma de Apostolul Petru: d-loc autem est simbo-turn, quod romana ecclesia tenet, ubi primus apostolorum,Petrus sedit et comunem (scil. apostolorum) sententiam eodetulit». Semnificatiunea cuvintului simbol e redata aci princCollatio» (symbolum graece dicitur, latine autem collatio),

gaseste analogia in capitalulsymbola (ae) pe carenegutatoril asociati '1 depun in comun pentru intreprinde-rea unei afaceri Ore-care. Capitalul ast-fel format e inata-cabil pentru fie-care din asociati. Tot ast-fel ail facut si A-postolii. Ei adunandu-se la un loc au compus o prescurtarede credinta., un rezumat: .breviarium fideik din care nu neeste ertat sa omitem vr'un cuvint. Dupa numarul Aposto-lilor §i simbolul se compune din 12 sentinte, cats «bre-vitas necessaria est, ut semper memoria et recordationeteneatur >.

Ieronim §i Petru Chrisologul, deli vorbesc despresimbol, totusi nu pomenesc nimic despre legenda compu-nerei lui de Apostoli. In acelas fel ca Rufin §i Explanatioad initiandos se atribue simbolul Apostolilor in comun side autorul necunoscut (probabil Maxim Turoneanul saltCesar de Arelate) al predicei a 33-a din sermones Am-brosio adscripti, certis auctoribus carentes"1). Ma-xim in Omilia asupra simbolulul ne spune ca. Apostolic au

1). Operile lul Ambrosio, vol. VI edit, Ballerini.

0-0

www.dacoromanica.ro


compus simbolul dupa analogic triburilor israelitice candavend resboiti intre sine, ca sa se pOta cunCiste si stabiliun semn de recunOstere (sibolet) (judecatori, XII, 4-6)«care exemplu dupa cum cred, urmandu-1 si fericitil Apos-toll predara misterul simbolului Bisericel lul Dumnedet,pe care o armati contra resbolului furiel diabolice pentrucadin cauza ca se prevedea nein(elegere intre ace! cartcredeau in unicul nume al lui Christossä se stabilescaun seam de distingere intre credinclosi si perfidi si sa fievedit ca strein de credinta si vrajmas al Bisericel atat celcare fiind botezat va ignora (adeverurile mantuitOre) cat sicel care ca eretic va cauta a le conrupe».

Interesant e ca nici unul din scriitorii ale caror pasagarelative la simbol le-am citat pana aci nu stiii nimic des-pre aducerea lul in Roma de catre Apostolul Petru. Sin-gun. «Explanatio ad initiando* afirma acesta. Lucrul e cuatat mat surpringetor si banuitor chiar, cu cat insusl PapaSixt III in scrierea catre IOn al Antiohiei, in care'l fe-licity pentru impacarea Cu Ciril de Alexandria in cestiunealul Nestoriii, vorbeste despre simbol, despre legenda corn-punerei lul de Apostoll, pronunta chiar numele ApostolululPetru care a predat urmasilor ceea ce si el a prima») darnu spune ca el l'ar fi adus la Roma si l'ar fi predat Bi-sericei in timpul Episcopatulul see in acesta cetate. Tot a-semenea Etherius si Beatus in scrierea contra ereticululElipandus accentueza ca Apostolul Petru desi cel dintaldintre Apostoll, totusi n'a indraznit sa compuna singur sim-bolul, ci a facut acesta in colaborare cu eel-l-alti, dar des-pre venirea lui in Roma si aducerea cu sine a simbolululnu pomenesc nimic, cu tOte ca aveaft fOrte buna ocaziunes'o faca. Acesta scurta observatiune lasa destul de clar aintelege ca numal dupa crearea legendel despre Episcopa-tul lui Petru in Roma, incepu a se respandica un co-rolar al eisi acesta despre aducerea simbolului la Romade Apostolul Petru.

0 noua idee aduse in campul istoriei originei si desfa-surarei simbolului nostru, Episcopul Niceta al Romari-anel. Dupe acesta, simbolul e un rezumat din sfinta Scrip-turb.; «Cuvintele (lui) sunt putine, dar tOte contin sacra-mente Din tOte Scripturile sunt adunate, In vederea scur-

www.dacoromanica.ro

SIMBOL LTLUI APOSTOLIC 615

times ca tot atatea petre pretiOse depuse intr'o coronapentru ca credinclosii cars nu stiti carte, sail candar din cauza ocupatiunilor vremelnice, nu pot citi Scrip-turile, sa alba din deajuns stiinta mantuitOre,.

Aceste cuvinte ne amintesc urmatOrele din Ciril dey_ p 0_ TC__VTE4 6UVOCVT t ypapi; ivaytyvWcrxEtv,rusalim:

&X),4 TOU4 [LEV 6ICOTE[1, TOl.14 3E i070AE% Ttc it./7TO3LEEC ispO4 rip

yv(Lcrcv, 1:errip Tor). LL T7)`/ (friX7)14 i!locei-x; ircoVcOcn, z:v OXiyoK 'so%arixotc TO Tc66v 06yr.:.cx t Trio-TEco; TcEpt),mpt66:vopted). E forte po-sibil ca Niceta sa fi avut chiar dinaintea ochilor catehezelesi operile lui Ciril, cand el a scris explanatio symboli. Numai putin cunoscuta trebue sa i fi fost si legenda despreorigina apostolica a simbolului, dar el nici nu amintestemacar de ea. Faptul principal pentru el e ca simbolul eun rezumat din Invetatura sf. Scripturi, de tine e facut a-cest rezumat: de Apostoli sail de urmatoril lor: acesta nuvola Niceta sa stie.

In acelas fel ca Niceta, si pOte influentat de el, se pro-nunta asupra simbolului si Augustin in «de symbolo adCatechurnenos»: Aceste cuvinte pe earl le-ati audit suntimprastiate prin scripturile dumnedeestl, dar sunt adunatedin acestea si redactate la un Joe, ca sa nu se muncescamemoria celor tardivi, ca on -ce om sa pOta spune, sa pOta'Astra ceea ce crede). Despre origina apostolica a simbo-lului Augustin nu pomeneste nimic si nici intr'un loc. A-supra semnificatiunel cuvintului simbol el se exprima : «Sim-bolul se numeste in mod metaforic de la o asemanare Ore-care, cad simbol fac intre sine comerciantii, pen tru ca a-sociatiunea lor sa pastreze invoiala incheiata. asociatiuneavOstra este un comerciu spiritual, ca sa fitl asemenea ne-gutatorilor, earl cauta margaritarul cel bun. Acesta estedragostea.... La acesta se ajunge prin credinta, care secuprinde in acest simbol....)

Ambele pareri: ca simbolul e compus direct de Apostollsi ca e un rezumat din sfInta Scriptura, le gasim pentruprima Ora intrunite la teologil galicani 1612 Cassian §iFaustus de Rigi. In scrierea sa: «De incarnationedomini» indreptata contra Jul Nestoritl, Cassian dice catreacesta: «simbolul, dupd cum stil, tsi trage numele de lacollatio, cad ceea ce greceste se numeste 0-6v.60A04, lati-

Ie-_TCEL...,R-1,

Si

www.dacoromanica.ro


neste se vice collatio. Collatio se numeste de de aceea pen-tru ca Hind adunata la un loc de catre apostolii Domnuluicredinta intregei legs catolice, ceea ce e respandit in can-titate considerabila prin tot corpul scrierilor dumnecleesti,tot se rezuma, inted conciziune perfecta, in simbol.... Dupacum acea imensa multime de scrieri sfinte a intemeiat -oDumnecleft prin patriarhi si mai ales prin profetil sec,astfel a instituit si simbolul prin apostolic si preotil sec, sicea ce acolo prin al set pe larg si din destul a spus, aci,tot prin at set, a rezumat in cea mai deplina scurtime......Asa da r in simbol vorbeste insast Scriptura, din care sederiva simbolul, dupa cum el insusi da marturie

Acelasi lucru ca si Cassian, numai cu mai multe info-riturl retorice, ne spune Faustus de Reji. El compara sim-bolul: cu un mir costisitor, compus de nenumerate arome;cu un tablou, pe care pictorul dat ostenela ca din fru-musetea multor persOne sa scOta una singura, care sa fiemai pre sus de tote; cu un tesaur de our si petre scumpe,pretios nu prin multime, ci ca valOre, si pe care neguta-torul 'I pOte purta pretutindeni in sine, s. a.

Ce priveste semnificatiunea cuvintului simbol, casa senumea la cel vechi, vice Faust, ceea ce prietenii, adunatila un loc, depuneau pentru ospetele solemne, pentru me-sele platite in comun. In acest fel at contribuit si parintilBisericel la ospatul hranei sufletelor'. Sorgintea simbolulule sfinta Scriptura, el nu e insa o autoritate ca acesta, cinumai pe baza acestea.

Tot un product al Bisericel galicane sunt si cele trelSermon es" pseudo-augustinice. In aceste cuvintari, incare legenda de la Rufin despre compunerea simbolulul deApostoll o gasim si mai pronuntata, intalnim pentru primaOr exprimata credinta ca fie-care Apostol a compus cateun articol din simbol.

Influenta relatarilor lul Rufin asupra autorilor si scrieri-lor pang aict amintite e mai mult de cat evidenta. Un altscriitor, care sta asemenl sub influenta directa a traditiunelTub Rufin despre simbol, si care contribui la respandirea elin mare grad de cat Rufin chiar, este Isidor .Hispalen-sis. Acesta copie pe Rufin si pe Niceta aprOpe cuvint cucuvint (De officiis ecclesiasticis c. II, 23). El fu copiat de

'§I-a

).

www.dacoromanica.ro

SIMBOLULU1 APOSTOLIC 617

Ildefons de Toledo (Liber adnotationum de cognitione bap-tismi, 32 si 33). Pe acestia clout' se rezima. apoi Etherius siBeatus in scrierea contra lui Helipandus si asa mai departelegenda despre origina curat apostolica a simbolului se res-pandeste si prinde rddacint din ce in ce mai mull.

Acum in ce priveste origina legendel raportata de Rufin.Caspari plecand de la ideea ca explanatio fidei ad initi-andos e opera 1W Ambrosia (ceea ce e Inca discutabil) sicd. in ea se intalneste cea dintai urma a legendel, conchideca legenda s'a nascut in Biserica Romand, cam cake fineleseculului al treilea, cel mai tarditi inceputul celui de al pa-tru lea.

Daca explanatio ad initiandos nu cum-va e mai noun decat acesta data, dacd, ea e esita inteadever dintr'una dinBisericile Italiei, cum dupd tOte criteriile pare, atunci dataaparitiunei legendei, asa cum o fixeza Caspari, e justa. Cepriveste insa locul acesta 'Ate fi tot asa de bine ca Romaon -ce alts Biserica din cele cart, pe acel timp, depindeatide scaunul roman, sub a carui jurisdictiune se aflaii.

La ceea ce Caspari n'a gandit, sati de care el era aprOpesigur ca nu pOte fi, e data nu Orientul e legdnul legendeiaflata la Rufin. Caspari dice: Ca. in Orient s'ar fi credutvre odata, ca marturisirea de la botez (adica ceea ce eracomun si forma temelia tuturor marturisirilor locale resti-ritene de felul acesta) ar fi o opera a Apostolilor, n'avem,dupa cat stiti eo, nici o urma). Oare-care urme aparentedispar in fata unui examen puffin mat atentiv. Cu tOte a-cestea Kattenbusch ne indreptd privirile asupra asa nu-mitelor Constitutiuni apostolice. In cartea VII, 41 a acestorConstitutiuni se cuprinde, sub numele Apostolilor, formulaunel marturisirt de botez, lar in cartea VI, 14 se \Ted totsApostolil adunati pentru a compune o invetatura. universald(xcecoXixii 3t8lcrecoaia). Aci sent numiti pe nume fie-care A-postol in parte si intre el se afld. si Paul, Apostolul ginti-lor, vasul alegerei. Acesta intrunire prin urmare nu 'Atea fi avut loc in diva Cincl-decimeT, cand istoriseste Rufinca a fost compus simbolul, pentru-ca atunci Paul inca nuera convertit si nici nu e vorba aci despre vr'un simbol,ci numal despre fixarea unei invetaturl, care sa servescsca sprijin, ca cdlauza celor ce ao credut to preotia univer-

www.dacoromanica.ro


sala (expresiune din epistola lui Petru) Ei4 briarriptcru.bv 76) VTip 7.0006A01.1 iTUCTX07tip TCETTLTTEUtAbCOV. E intrebarea acum datanu e admisibil ca dupa analogia acestel traditiuni sa se fiplasmuit si legenda despre compunerea simbolului de Apos-toll, sau insasi acesta legenda sa se fi Intins si asupra sim-bolului si ast-fel mai mult sau mai putin respandita si cu-noscuta sa motiveze pe Rufin a se raporta la ea prin: ctra-dunt majores nostri,? Sail data nu insusi Rufin, desprecare putem presupune aprOpe cu siguranta ca nu era ne-cunoscut cu Constitutiunile apostolice, e fauritorul legendelin cestiune si ca In acest caz qtradunt majores nostri> nuse refera de cat la cartea VI, 14 a numitelor Constitutiunl?Ambele, dar mai ales ultima parere, se isbesc de o mul-time de dificultati, provenite mai mult din criterii externesi totusl nu sunt asa de hasardate ca sa nu se WA vorbidespre probabilitatea for si ca sa nu merite a forma in viitorobjectul unor studii speciale.

Din cele spuse pana aci rezulta cu claritate ca. prove-nienta verbala a simbolului de la Apostoli nu se tntemelazape nimic sigur si ca atare nu se pOte sustine.

0 alta insemnatate a voit a da apostolicita.tel simboluluinostru Sacramentarul Ghelasian. Pentru acesta nu era deajuns ideea ca simbolul provine direct de la Apostoli, ci aIncercat a-I aplica sigiliul supranaturalitatel, atribuindu-1 di-rect inspiratiunel SfIntului Spirit, care l'a dictat Apostolilor.Cu modul acesta simbolul sta pe aceeasi trepta cu SfintaScriptura, are aceeasi autoritate ca si ea. Apostolii pri-mit numal de la Sfintul Spirit, asa cum comunitatile ere--tine primit de la el. Ca mijlocitori ai transmiterei lul,Apostolii sunt autorii simbolului si in acest sens e el apos-tolic. Biserica romana in special s'a fault propagatOrea a-cestel idel. Teologil el ail aparat-o in tote timpurile directsail indirect, dupa cum prescriail imprejurarile Fireste cao asemenea tntelegere a apostolicita.tei simbolului, odata pri-mita trebuea sa tae firul orl-cares discutiuni asupra origi.net lui, fapt care ne explica pentru ce pe campul teologielromano-catolice gasim numal tratate de explicari si inter-pretari ale simbolului, si aprOpe nice o cercetare sau studiticritic asupra originei si desvoltarei lui.

Dacadupa cum am mai clisdespre origina curat apos-

1-ati

Fat

www.dacoromanica.ro

SIMBOLULUI APOSTOLIC 619

toaca a simbolului nu pOte a vorba (cel putin despre ori-gina verbala a luI), se pune atunci intrebarea: «Cum s'anascut traditiunea, sail mai bine lis legenda despre originaapostolica a simbolului ?x, Ca ea sa se fi dedus din semni-ficatiunea cuvintului collatio, cu care s'a tradus in modgresit grecescul trO1 60,0v, nu e probabil. Mal admisibil etocmai contrariul. Se pOte ca numal dorinta de a investicu numele Apostolilor o anumita formula de simbol, pentrua race sa, alba preferinta inaintea celor-l-alte, call se aflailin nume'r destul de mare, sail ca necesitatea ce Biserica asimtit de a se raporta in tot-d'auna la un rezumat dogma-tic pe cat mai mull posibil indiscutabil, in lupta contra dife-ritelor erezil, sa fie mobilul care a impins la crearea aces-tei legende. Sau In sfirsit se pOte iarasi ca legenda nOstrasa fie numal una din bogatul ciclu de legende si traditiunicareca o nota caracteristica a periOdei patristicecautaa atribui deadreptul apostolilor tot ce avea si tot ce 1nv64aBiserica. FOrte posibil ca scrierea : At8mx-ii Kupiou ;idc Taiv

863Excc 'Arcoo-cawv, in care gasim ca Apostolii au compusin comun o qinvetatura apostolicA, si care exista deja dinseculul al treilea tradusa in latineste, sa fi desteptat fanta-sia Apusului pentru a imbraca simbolul tntr'o ast-fel delegenda.

Ian Miliakescu.

www.dacoromanica.ro

PREDICARostitd in Cafiela Infernal /Ai Teo logic

(Biserica Racla-Vodii).

va veni vremea ca tot eel ce yeva ucide pre voi sa i se pare a aduceslujbsa luT (Ion 18, 2).

Frati/Or,

Precum un om bogat, care are multi"), avere, face adesea on ospeteatat pentru placerea de ail arata bogatiile cat si pentru a da priete-nilor sei semne de lubirea sa prieten6sert, tot ast-fel si spre adovedi mai bine bogatiile gratiei sale si spre a arata marea satate catre prietenil s61, adesea ne face sä sedem la stralucita masa asfintilor mucenici ale caror serbatori le prasnuim.

Cu prilejul acestor serbatorl Biserica ca o mama duiosa, care dorestebine]e si fericirea iiilor sal, ski pe pamInt si in cerurI, ne pune ina-inte pilde frumbse, marete, de vitejie, de abnegiqiune si de lubire panela sacr ficiri pentru bine si adeve'r, pe carl pilde urm'a'ndu-le sa pur-tam cu vrednicie numele de crestin.

Ast-fel dupe ce mai adaunad.I a prasnuit diva invierei Rescumpara-torului ca dovada a invierei de obgte, Biserica ne chiama asta-dl saprasnuim cu cantari inveselitore pe unul din eel mai marl mucenici alcrestinatatel, pe sfintul si marele mucenic Gheorghe, care, dupe pildaDomnulnl set, a luptat pims la singe pentru restatornicirea imparatieilni D-clet.

Cu prilejul acesta yin in numele Bisericel a ye vorbi despre insem-natatea prazniculul de ad.i, vieta sfintului si invetaturile morale ce ur-meza sa le scOtem pentru mantuirea nostra.

D-c,et.

buna-

81

Ddett,

www.dacoromanica.ro

PREDICA 621

Frati lor,Sfintul Gheorghe a patimit in Nicomidia, sub imphatul DiocliOan,

pe In anul 286. El este de neam Roman, n5.scut in Capadocia, o pro-vincie in Asia Mick din pgrinti de familie nobilk stralucitA gi cu stareinalta. La inceput a fost ostas in armata romans. Gratie virtutilor salemilitare el ajunge la eel mai malt grad militar, 4ef comandant al ar-matei si in urma guvernator al unei provincii.

In asemenea stare Omenii mid de inim5, i putin la Buffet nu se sfiesca sacrifica cele mai marl idei, cele mai nobile sentimente, cele mai sante

mantuitOre adeveruri pentru a si 'Astra pos4innea castigate.Nu af,la *lug face comandantul Gheorghe, caci imperatul Deocl4ian

pornind o mare gOng contra crestinilor, in sfatul, ce s'a tinut pentrnprigonirea lor, sfintul Gheorghe, luind parte, se opune din rasputerlplanulul imp5ratulni, m'arturisind vitejeste pe Iis. Christos.

Imparatul, indignat de acesta marturisire a sfetnicului sau, se tul-burg' amarnic; intrebuintezii tote mij16cele pentru a-1 face sa-si retragamarturisirea, dar in zadar, n'a putut reusi.

De si stia ce-1 asteptit dupg tote acestea, sfintul totusi n'a voit pen-tru bogatiile si marirea acesteI lumi sä nu marturisesc5. pe Iis. Chri-stos, D-deul adev5rat.

Tote felurile de chinuri: petre, rota, jug, pirOne, vine de boa, °tray&etc. la tote aceste munci a fost supus sfintul si din tote esind nefa-tamat, zsadarniceste tote silintele imp5ratului Deoclitian de a-1 perde siatrage prin aceste minuni la credinta crestina pe multI din eel ce pri-viail si chiar pe insasi imp5ratOsa Alexandra, sotia imperatului DeocliOan.

In cele din urma imphatul porunci ss i se tae capul si asa sfintulmucenic primi, in local rangurilor si marirel lumesti, cununa neveste-jia a mhrirel lui D-cleil in dins. de 23 Aprilie.

Cine pOte sa spue minunile ce s'au savirsit atunci? Orbii au casti-gat vedere, slabanogii intarire, bolnavii tamaduire si, ca un isvor ne-secat, isvora minuni si isvoriiste de-apururea tuturor celor ce cn ere-dint5. ii raga.

CAts dragoste se vede ca a avut acest mucenic catre stapanul sauChristos1 In adever, in el a fost desavIrsit cuvintul sfintului Ion Gurilde aur, care dice: ,,Cela ce are desgvirsit dragoste catre D-deil, nu In-beste nici un kern pamintesc, ci se uneste en D-deti cela ce se u-neste en D-defi, acela uraste tote pentru dragostea lul ". Pentru aceeaa suferit atatea schingluirl s'a mutat sufletnl lul la eel dorit al ski;amnia se bucurg imprennil cu ingeril, acum la resplkirea munci-

gi

#i

qi

41

www.dacoromanica.ro

622 PREDICA

lor: acolo locuirea ingerilor, aid lauda 6menilor; acolo veselie neinse-rata si laza sfirsit, aid dar de tamaduire si de minuni pentru not O-menii.

Minunile savirsite in timpul muceniciel sale eat si dupa chemareasa la Domnul sint multe. Istoricil bizantini se Intrec in a descrie mi-nunile savirsite si victoriile castigate prin mijlocirea marelui mucenicGheorghe.

Din causa minunilor sale prasnicul WI este serbatorit indata in in-trega lume cresting. si in cinstea lui se ridica biserici.

Asa in rasarit Constantin cel Mare si dupa el imparatil Mauricit siIustinian zidira biserici intru pomenirea sfintului Gheorghe.

Asemenea si in apus de prin vecul al VI-lea a inceput a se zidibiserici intru cinstea si pomenirea marelui mucenic, mai ales in Frantaunde se dice ca at fost duse si mostele sfintului si depuse in biserieasf. Vicentit.

Noi Romanii Inca am cinstit dupa vrednicie pe sfintul mucenic Gheor-ghe, punandu-1 ca patron al ostirei nOstre asa precum odiniOra mareletefan, voevodul Moldovel, purta in fruntea ostirei sale stegul sfint al

mucen cului Gheorghe si esia in tot-deuna biruitor din lupta.Fratilor, voevodul Stefan, toti marii nostri voevoli si intreg poporul

romanesc au inteles puterea si rOdele mantuitOre ale religiunei crestinesi pentru aceea Bisericei si tuturor sfintilor ei au dat cinstea cuvenita.Mare le era credinta lor in adevarurile religiunei crestine pentru, caresfintii mucenici sl-at varsat sangele. Daca cercetam istoria nOstra na-tionala vedem ca on de cate on domnitorii Ord nostre se gaseat filoen un vrajmas puternic, nadejdea din urma le era la D-clet. Inainte dea ineepe lupta faceat rugacluni impreuna cu ()stash, faceat fagaduellsi cu deviza: trace ajata, DOmne ajuta, faceat minuni pe campul delupta, cad credinta intareste inimile si face din on -ce crestin un vitezcand este vorba de a si apara legea si neamul. La trimbita coman Ian-tulul, care chema pe soldati sub steg spre a merge in apararea Orellor, vin °stash din datoria catre patrie, dar la glasul de alarms pen-tru apararea cruces in fats. paganilor, Uts suflarea romanesca, era push'in piciore si lupta cu tot zelul pentru credinta si ]ege. i rezultatelefericite sint asta -41 sub ochii nostri. Muntii, delurile si sidle nOstreslut presarate ea cerul cu stele, de biserici, monastirl si intarituri, carssint zidite ca trofee ale victoriilor lor, ca niste semne vii ale credintellor in Christos. i rezultatul cel mai mare este existenta nostra peaoeste plaiuri; eaci putem afirma on tas siguranta ca data stramosiinostri n'ar fi avut ca pavaza biseriea ci ar fi despretuit-o asa precum

www.dacoromanica.ro

PREDICA 6')3

din nenorocire multi dintre not o despretuese asta-di, nu ytiii data ammai fi fost ca neam, nu data am fi mai avut o tars. Dar el anlubit biserica. Mai mult, pentru biserica yi lege necontenit s'ai1 luptat,0-ali lasat totul, familia yi on -ce. Ce deosebire intre timpurile vechiyi ale nOstrel Pe timp ce locayurile de inchinare se imputinka, loca-lurile de stricaciune se inmultesc. Celor vechi bisericile multe cum er'nu le ajungeail, nu-I incapeail; not putine cate avem acestea stall Ole.

Fratilor, dad. deschidem istoria omenirei, vedem ea tote natiunilecele mai gloriOse yi mai puternice care all trait pe lume, indata cenesocotit morala predicate de religiune, caclut din culmea marireitor, s'au veytejit, pent ca yi stejarul falnic de pe munte caruia pu-tregalul a inceput a-I rode inima. far data cercetam bite mersul lueru-rilor vedem ca in tots lumea civilizata centrul in jurul carula seinvirteyte tot. activitatea politica yi socials, sOrele ce incalcleyte ome-nirea, razele ce o strabate yi miyea mintea nOstra yi ne produce cu im-be cugare idel inalte, marele, earl devin in urma focarul a tot progresulomenirei creytine, este invetatura D-lui nostru Iis. Christos, pentrucare sf. yi marele mucenic Gheorghe yi atatia alti mucenici yi-ail varsatsangele tor.

Fratilor, sä ne intOrcem privirile asupra faptelor nOstre. Mal tot tim-pul vietei nOstre i1 petrecem in lupte, in zbuclumari numal; alergamin sus yi in jos yi nisi o data nu sintem liniytiti pe deplin. Grijile yicugetarile paminteyti, dorul de a deveni bogati spre a ajunge la ran-gurl yi onoruri lumeyti, tote acestea ne in mintea incatuyata, o tru-desc, o chinuese, voind fie care a o ati age pe partea sa, Acestea for-meza in dilele nOstre balaurul infricoyat, pe care 11 vedem zugravit subpiciorele sfintului Gheorghe yi al °Aral cap sfintul l'a zdrobit prinmarturisirea credintei sale. Contra acestora avem de luptat ca niyteostayi bunt al Mantuitorulul.

Pe unil Ii vedem adinciti in grijile pamenteyti stet de mult in catiii uita cu totul de hrana sufletesca; se trades° a aduna averi pesteaveri; inaintea poftel yi a nesatiului for nimic nu este sfint yi neertat,intrebuintOza on ce mijlOce pentru ajungerea scopulul tor; asupresc pevaduva yi pe orfan yi nu-0 aduc aminte ca inv5tatura Mantuitorululopreyte tot lucrul agonisit pe nedrept; ulta de cuvintele D-lul N. lis.Christos care dice: ,Ce foloseyte omulul de ar dobandi lumea tots 0-0va perde sufletul WI" (Mat. 16, 26).

Pe altii ii vedem insetand dupe onoruri yi rangurl lumeyti yi nucruta nimic numal satisfaca ambitiunea tor. Pismueyte pe frateletor, it surpa prin cuvinte hulitOre yi intrebuinteza tote mijlOcele urite

still,

si

auall

au

asta-di

www.dacoromanica.ro

624 PR EDICA

ca pots ajunge tinta qi, dupe ce ajuns-o, rid in inima forcreclendu.se fericiti. Ce amagire! El nu qI adue aminte ca pentru fap-tele for rele II va ajunge mania la D-clefi, clack nu in acOstk lume,apoi cu sigurantk in cea viitOre. Nu'ql adue aminte ca on -ce lueru luatpe nedrept in lumea acOsta se va preface in foe chinuri vecInice in

lume. In sfirqit el nu vor sa intrebuinteze invKatura ceasfintk a Mantuitorului nostrn Iis. Christos contra tuturor ispitelor dinlumea acesta qi de aceea nu vor avea respuns pentru paeatul for pre-cum ne spune sfinta evanghelie de acli.

Frail/or,Sa lepadkm tote acestea de la nol, sk ne luptam ca niqte ostacil bunt

al Mantuitorului Iisus, incalc iii fiind de sfinta credintk qi inv6tkturalul, ckei numai sp. vom putea arkta la sfirqitul vietel nostre flamuraplink de isbandk ca qi sf. Gheorghe i numai aqa vom putea dobandica ei el corona mantuirel.

Sa urmam faptele acestul mare mucenic al biserieei nOstre, indepartend de la nol ranguri avert pline de nedreptatI, gandindu-ne a nurangurile ei averile nedrepte fac voea TataluI cereso, ci inima infrintkgi smerita.

Sit reinviem in inimile fiti in sufletele nOstre qi in ale copiilor noqtricredinta virtutile str6moqilor, dack voim ca tot neamul nostru roma-nese sk vegheze pe aceste manose plalurl.

Sfinte mare mucenice Gheorghe, tu, care intrand in capigte at sur-pat idolil, surpa qi acum tote gandurile nOstre cele rele, cart ne tul-bura mintea; isbaveete-ne de ispitk, fit nou6 ajutor, ca vieta acesta de

o petrecem cu pace fitrk pheat, tar acolo sk ne invrednicimcereetii imperktil;cu ale lul sfinte rugkeluni, DOmne Iisuse ChristOseD-q.eul nostru, miluegte-ne ne mantuegte pre not. Amin.

Diaconal G. V. Niculesca.

7

85...g cd-afi

ai

aid sk ai

ai

oea-l-alta

pi

pi

www.dacoromanica.ro

ACTE OFIC(ALE.

Intre Sanctitatea Sa Ioachim al III-lea, reales pen-tru a doua ora Patriarch Ecumenic al scaunului Con-stantinopolitan si Ina lt Prea Sfintitul nostru MitropolitPrimat D. D. Iosif Gheorghian, schimbat urme-torele epistole irenice, conform usului canonic, pas-trat in Biserica Crestina Ortodoxa. a Orientului, cu o-casiunea suirei pe tron al vre-unuia din sefii biseri-cilor autocefale.

Epistola Sanctitatei Sale Ioachim al III-lea trimisamalt Prea Sfintitului nostru Mitropolit Primat:

4612.

flaviEpd.m-cE xxl EE6MOVAWTOCTE

Mrrupoisoi-ca OtiyypoPvxxkc xxiEEchpxe TC&cr-tc Poup.a.vtac, rIp6e3pe

Tt; 'lipid; Euv6F,ou Tic iyiocc op-003oEou AU-cox.E?&)oJ 'Exxlricrixctic Poutlxviac, iv Xpicrriii T j (..)::(7)liocv ecrerrir xxi rceptisobire ei-

aapg xxi CrAAEtroupyi Tfc 1VCovMETpLOTY)TO.; xUine Tip pi-Xi)v tub crE6xcriliav Mr*. Thy-

Biserica OrthodoxA Romani

No. Protoc. 4612.

malt Prea Sfin(ite fi Prea Ve-nerabile Mitropolit al Ungro-Vla-hie) si Exarh a tote Romania, Pre-

dinte al Si. &nod al Sf. BisericiOrtodoxe Autocelale a Romaniel,mult labite fidorite Irate in Chris-tos Dumnegeti fi impreanzi litur-ghisitor a smereniel ndstre, Dom-nule Iosif, salutam frii(efte pamalt Prea Sfincia VOstra cu maredragoste.

4

sail

'IcocrA?,

'Ap,6.

www.dacoromanica.ro

626 ACTS OFICIALE

LEptIrfiTCC i;eXptx(7); iv KuplyxacTacraxdp.Evot 6TcEp-OtaToc Tcpo-

craTopEoopiev.

'Ao-ilEurov otxo8olitcroce aglcovrIiv 'ExxIncrtav aOToil 6 OeivOpo.)-no; KUptoc it nitro) µiv iOsp.E-Xiwo-Ev dcppaYrl, dccaty t 8' UnilpEco-scrTacp Tel) Til4 ivOrriToc aTEpEd)o-c(4

8Eo xat TxUrriv We icrrcAoilcCYCOTTipi/c TC'XpEXTErhY Tic) 06pxvicp

aTpi TcpocrEux6ptEvoc irrEtto rca-prhcaCtiv iv cc or,c 6 fliTip Mto-XEV cdrri,ti trqpiicryi &v Tip" 6v6v.wteccerroij V.vx watt' EV» xat etva olgtTETIXEco.y.iVOt Etc iv). Tylv Oidp-piFov E6x7jv ti.Erct8t3o6r; 6 TCov

7A7r6o-ToAo; ivETillETo Tot.;Etc Xpto-16v Trto-TEUouo-tv ge(F,i(04

itEpvtraTeiv TV, Ewc, 10c11-

0116C(10 CTTLOU3CCtOVTE4 rilpEtV r1 v

gV6TY)TOC TO5 TCVEGFJ.ITOC, iv Ti,f) CrIno-

3der-L y '14 Etpir14). TvJ IOTrixai of 0E6ppovEc nocTipEc crcoixoilv-TEc ircapaspin :04 xx0o81yicf, ado vpEV 86w.a TTIV TYIC, TEITTEW4

gVOTYITOCI Etc !INV OECITCE-

CTOCVTE; 7117TEUELY ecriay, xa00Aucliv

xat 'Arcoo-ToAtx-v 'ExxAncrixv, o-co.-roc ot)o.a.v XpEaTot) ix p.EXU.ev criy-

xpoToup..4vylv TrolAGiv, OEcrp.bv 8?

xai TCCIpi3ocrtv ixkripo86TylaccvtEp4v Thv rcpbc ct TCov I.LEAG)v

xotvwv,eav, tiVx TCFCV T6 awux cruv-app.oXoyoUp.Evov xxi aliti.5t5aO-v.Evov xocT' iv4yEtocv i',64 ixioToutLElouc, ocil;rlertv Toil o-Wv.ocToc

rcorilTat Etc oix08ov.div glUTO5 eV

do/Curls.To1:4 E60TrEXtx0i4 xca -0.Ett; a-

7c6u.Evot pipocat, TYl lEpq TE xottx-xoAoueo5vTec Tcxpoc6crEt xxt 7r60ov

Voind Dumnecleu omul casa cladesca Biserica neclintita,a intemelat-o pe platra solidssi a rezemat o cu stalp stator-nic, tntarind-o prin legaturanireI i acesta unire care, a-duce sigura mantuire, o cereade la tatal seu ceresc rugan-du-se ca pe acela pe earl il.

1-a dat Dumnecleil lui «sa-1 pa,-zesca in numele lul ca sa fie de-sevirsitI intr'una». Acesta rugadivina transmitend Apostolulneamurilor indemna pe acelaearl cred in Dumnedea «a urn-bla conform chemarel la careau fost chemati in legatura pa-cil». Cu acesta calauzire con-formandu se necontenit si pa-rintil inspirati au proclamatunitatea credintei ca dogmadumnecleesca, prescriind a cre-cte inteuna Santa, sobornicescasi apostolesca Biserica, careeste trupul lul Christos si secornpune din multe membresi transmis ca lege sitraditiune sfinta comuniuneamembrelor intre dinsele, tcatot trupul bine alcatuindu-sesi punendu- se in armonie po-trivit cu lucrarea fie-carui mem-bru sä faca cresterea trupululspre cladirea lul insusi in dra-goste ».

Urmand si nol cuvintele e-vangelice sL conformandu-necu sfinta traditie i implinind

i0v(ov

-11c

etvE-

xiipt4av

3ju v

Tip

8'

u-

ne-ail

www.dacoromanica.ro

ACTE OF1CIALE 627

TCArIpOUIPCEC lydepaiov, 4tatLe-

VOL aEC4CY Teivotav xotvcovia4*xat TTN Tcveuv.aTtx* xaTapxOpteexTcpb; Tot TEp.ta r4r; xoce6AouCcriac TO5 XpeaTor) 'Op0o36Eou 'Ex-xA.riaioc4 olicseco.1, Tat 711LITEpet Tae

(13e1cpcxci aiteu06vovri4 yp&v.v.aTa¶0.1:4 iv XpecrTeti iyamrot;X0a. TCEpteTTC0126C7TOK ?cUlpoic xai

crulletToupyc'k, TO% eivcoOev Teray-ELEVOL4 npotcr-rotcreat Titiv eitittosci-Twv Airoxip&Acov 'Exaria-L6v ,

To0To ply lni Tip" ivaxoevthaacreatakoi4 dipTt, ecpplirot4 Tor) Choi)pouxcek, inaeofkr.v a?Aoximy 26-Toi5 'OA; ToilTo gE int twcrOiv@crac int fi.6AAov Tok ataito4tiptaTaptivouc 8EcriAck cix).a-aeXpia.4 iveciTo4 iv Tifj cyi-pm. Till 8o0iicr9 1.9.Likivra-creat ' ExxAyria4 iist4icrTi o-TUAN xal Apaitop.a Tilt; a-Irieeia4*.

Kai Tap Tcpb4 trAdc, arca Eta-;04 iTttv TcveullaTtwhv 8taxu-6 pvTio-ev IT2priTipiVOU:;, Trly 1/.0-

vilpyl xal inp&r.ovaiv Tcji Tor) wAecovoc 'Opit Ty°.Tiprip.ivouq, i86writov, p.rivb4viou A irovroc., Ka-ripe/env drrilv.aTb ixAoy* iit.RAv TO 8iUrepov

TOv `Aytc4TaTCI 'ArcorrroAtxavxaillaTptapxix6v Oixo.,v.evtxbvKoocrTavrtvoun6Aio4 Op6vov, iiqatagoxl)v ispaailfou xal Aix),

rcepternou86mtou &v XptcrTcli

ecsapoo, TOFJ. Clavaiton&Tco Ila-Tpuipxou ispWriv licovo-TavTtvouTc6-Aect4 xupiou Kwvo.TavTtvou, ThyTcpee3pErliv Ta4T-lic

einoeiptivou atiCI0Jvcrtv xcci, et; Tiv

si dorinta inimel nOstre, cu bu-curie «intindem maim dreptaspre comuniune, si incepemrelatiunile spirituale cu mem-brele cinstite ale intregei Bi-serici ortodoxe a lul Christos,adresand acesta epistola fra-tesca Mbitilor si stimatilor nos-tri frati In Christos, Impregnaliturghisitori, orinduitde sus a fi sefl ai pre sfinte-lor Biserid autocefale, pe de oparte ca sa le comunic bunavoirea lui Dun-m*11 aratatanoun, pentru hotartri dumne-cleestl neexplicabile. pe de altaparte ca sa intaresc mal multlegturile deja existente ale fra-ternitfttel si unirel in «haruldat none de a ingriji de a vi-ului Dumnecleti Biserica, caree stilpul si temelia adeveru-lui).

Deci de doue-deci de ant de-misionand din carmuirea spi-rituals si petrecen I retrasi Ynliniste si neactivitate in SfintulMunte al Athosului ne-a venit,pe la sfirsitul lunel lulo veste neasteptata anuntandalegerea 'Astra pentru a douaOra la prea sfintul apostolescsi patriarhicesc Tron al Con -stantinopolulul pentru a sus-cede venerabilului §i prea 1u-bitulul nostru in Christos fra-te, intru tot prea sfintul fostPatriarh al ConstantinopoluluiDomnul Constantin, care de-punend presedentia acestel Bi-

fiti.Cov

flan

iii v

solo

ip'

xalduty,

oivro4,

&yicp

int

Toi)

uLiv

ru

cart s'ar'i

rrl4

@Lot

njjv

SP ivSta(roolv

'Too-

sy14

nig

Maid,

www.dacoromanica.ro

628 ACTS OFICIA LE

t;e0.)Tizov p[ov &noxwp1inivro4.MET' ci.) noAU Si, crep.v141Epwt&Tori

MTITponoltTC6v xat 'EvvloTATcoEup.606mov 11pEcr6Eia Et; toy tEpbvT-71; ip.uyil; TOnov Sca7cE-paico0Et6a, npeliTov guvq)-Si TOic ixxA-riceacrrtx* aEo.v.014IV Tyl MEycilTi Ton Xp3aToti 'Ex-.xAylcric CriJv TE1E'TO E(.7 °Cc X0C V OVLX144

4).6pou; intat11(14 ivExotvor3ro, EiTa FE sa, iv Tit

6u.6pwvov xaiyv6u.71;

npoo-cuncov TO) TE tEpo0

xxi TO.11) EUO-E605.; Arx05 TCpOTLeEp.bil.

ip.p.Ovw; rluxy, ovOu.aTo; TV'EtCZA-1ai.:(4 xotl TO6 rivoucXi:AOCC:0@V ton Xao' 1-1u.di; xliv.a--coc, int TO UnaTOV TTc ixx),-lcre-aaTCX.1-i; 776aXtOliZiocc & CWUx tIE-

TEX7.16,70.

Kai otot u.iv &0p60); TOTE Etc

8tavotccv t.J.C6V Ei6i6OcX0V ;to--

Toonloi xat qpix11v -0.ciiv ate-TcEptECt)o-aY ?AOC, T4. TE

npOxEXTYW.bylc- TcEipv,. ecVx7r010610-

Twv xai rysiv vijv &Inv Tam, :tot.ip:Er u.iv

Tov oUcrav, x).1.;Suot of 0%).ciocr71;dtvEgov.vcp xal CITt.of.Aivcp

xuiav), .9.Ecups6vrcov, oOx &V Ixot-p.Ev 'AAlot xatiEvixa iv 8to-rayu.(7)v xxtSEcAia; int KUptovant; xryi Tj a-uvEiSr,o-c; To':) xa0ii-xovio; Tic l'inoTafi; Et; TO 01Xylp.aAvtcv To Chou, ixpave3i; SES-rfAui-!avoy, (.7.); yE tu.tv iS6xEt, iv6.1.o06v.cp Tv4Ju.Y.1 Kai T111 Tuiv 8u7E-

E-nyircp 010(.7.34 Tcpoo-ii),W7Et nay-

Tb4 To6 xptaTcovUu.ou nAlpc0.1To;.

sericl se retrase in vieta pri-vata. Nu dupa mult o vene-rabila delegaliune de prea sfin-

mitropolitl si prea onoratlconsilierl venind la slintul nos-tru loc de liniste tntalu ne-acomunicat oficial voturile ale-gerei nOstre, care a avut locconform regulelor bisericestlale Marel Biserici a lul Chris-tos, pe urma aratand unani-mitatea alegerei si acordul co-mun al representantilor legallatat al sfintulul cler cat si alpoporulul pins, cu staruinta Innumele Bisericel si al neamululcrestinilor din tinutul nostrune chiaml la cea mal inaltademnitate a carmuirel biseri-cesti.

E peste putinta sa exprimam.ce indoeli au navalit atunceade ()data in inima nOstra si cetemerl au inconjurat sufletulnostru, aducendu-ne aminte deexperientele facute mal inaintesi vedend starea bisericel deasta di, bine cunoscuta nou6asemenea unul val de mare

batut de vint*. Dar cu biteacestea a lnvins in sufletulnostru, mai pre sus de indo-eli si fried, nadejdea in Dom-nul si constiinta datoriel de ane supune la vointa Lug sfinta,clar ye lita, precum ne-a parutnone, prin unanimitatea votu-rilor si prin dragostea, inteade-ver inexplicabila, aratata nouede tot poporul crestin.

ply seer,

ixloyij; Flu wv

aupt-Tcayi4

Tij4 TG:v vop.ip.wv ivtt-x)cipou

TiLv

Tip+

T?

y( 4

ve6v, Tip o6x iron-

i;ECITEN. Oi.'/N.04,

ip.tv,6nEpTi.oa, Tl

Tij

tit;

rij;

v

www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 629

'Ev Tic) navcrintcp toivuv xal xev-Tpexcii T71c 'AecoveciTt8o Movacrst-xfi4 'A8E),961,-11-co4 Nxw tEpore-Aecrortx(64 rtly OdavintxcaEcrecti.evot xai Toy aUxivaUrcoxAivav-cEc xai To TOvu x6tuAnv-TEq, UTCETetifillEV TW Kupicp xaiTip r aoOevEiqc ilu.(1)10 XaTanter-TEU0E10-xV durce3Eili.E01. ieplv

Met' o6 =AU px0Eicc

tiruxexifj CruiztvirEi toy Etnyil7toAcTc6v-rEc T07t0V Etc Tip 7rEpi5Xen-

Toy PacrtAG3a tu.v 1Z6XECOv

!ley, iv PpaxeE ;i xpOvcp `Ucr-cipovptE-ca T./%0 VEV0p.:011.frrp T1 &yap-pirew; TeXerilv XXI Tip TcpO4 ()ibvEUxaptociav xai BEi v r v 8UCS-

Tpi7t-Rov otixcov .614 ixxITIcrtacr--nxii; ;totxilcreco4 i7tE1-497eriu.ev, OArI

(1)uxij xai 3Lcnicf Tt3 tEpa T14 IXA41-01ELEV Urcoupyiac xaeirovta8o0irce;.

Kai 3-11 ci-rrO -c* 0EocriocrrouTaorric crxontic, 7lv tb aE07ZVEUCICOV

TO5 lip oxAirrou -xiipur.oc xai ofT0i) TE tEpoij xpucrocrt6p.ou xai 7coA-16.,v ciyicov flaTipcov za-c-tryA&'icrav7coA6a0Xot, Tor.) EUayieXiouTOC4 71Eprsoe-ilTotyi11.av iv Xptcrt(1)a3EAcpoic, iTcyrrilAov-rEc, iv Trappl-criq ou.oloyoilip.sv 6-a gpo8toG thgV

&axoviav TIU-rtiv ot!)

p pt.Ev 411( rco, v (Etc;

-co 8oxt1J.64Etv TL tb aDvrifla Tot)

0E05 Tb iya0ov xat ElApEcs-tov xaiTEAELOV) Xat 7C000V TO5 41X71(.74

8taxo,iicrat TYl 'Exxl-ncricc Ttpb, rtjval:rroi1 TO5 Kupiou xxi ?pe-ar" Tor) Tzwq.L4vaE T6 Mitxbv TCCE-

IIVIOV XITC3C XptatOw eautbc Yap-119.6pa tc7iv irpogi-ccov,. Up?)

Asa dar in prea sfinta bi-serica centrala a fratiel mona-hicestl din Atos invocand aju-torul divin si plecand capul sigenuchii ne-am supus Domnu-lul si am primit sfinta insar-cinare, incredintata slabiciuneinOstre. Nu dupa mull cu o e-motiune adinca sufletesca pa-rasind acel sfint loc ne-am dusla renumita regind a °raptorsi in curind, dupa ceremoniaobisnuita a intronarei si dupamultamirea si rugaciunea catreDumnecled am luat in manegreaua canna a conducerei bi-sericestl ocupandu-ne cu tot su-fletul si cu tOta inima de stintsdatorie la care am Post che-mati.

Asa dar de la resedinta a-cesta, de Dumnecleil pazita, pecare au impodobit-o prediceleinspirate ale celul dintalti che-mat si luptele invingetOre e-vangelice ale Sf. Chrisostom siale multor sfinti trimi-tend aceste scrisori, marturisim

sfiala." ca n'avem alta pre-gatire pentru acesta slujba, dcat rivna de a «incerca careeste vointa lul Dumnecleti ceabuna si placuta si desevirsita»si dorinta de «a sluji bine Bi-serica spre slava Domnulul* sipofta de a pastori turma cuvintatOre dupa Christos, ca.c«el este usa oilor*. Inainte detrite insa impartasim confesiu-nea cea buna a credintel, «care

kv.ro-

liiv.dc-

'..rct-

iycZ)vg,

int

tarty

parinfl,

fart

avTi).1+Lv

U., iv

a.v.6x0-11-

Tajv

SOZ,:ava,

www.dacoromanica.ro

630 ACTE OFICIALE

TeavT64 8E T-1)v p4oti.Ev 6p.o-0oyEav Ttc I-her-m.04 (Tip iTci Hoy-Tiou 11E/iTou OTcb Xpto-Toti I.Laptu-pileEtcrav} xat Taiv cruvapeov0Eitov xxt tepCov Ao-rfacreov, Ka-v6vcov xai aTetailiTwy, icp' 6E;

Onb Tc.7.)y tEptiiv 'A.7roaT6/.e.ov, Ta.A,0Eop6pwv Ilcc-cdpedy xat Tc7.)v 0-E7T-

Tar) OiXOUFLEVEKC7)1) XOCI TO7r1X6 V

D.P.068WV ( Litt crreppci) 211104'ExxX.rio-Ea xat

TCEpi x&paxa eourcipgasov xExa-pcixarat

Tokwv avtEx61.1.Ey.,,,

8E3t8avi.vot 'LE Ott ell 'ExxXlataineorCecraETat r.L6vcp XpterTcP, 64

ICTTEV Yl XECprail Tt; 'ExxAriata.;,xat iausby Tcapi&oxey Ureic) aOT-44,Iva airily Ocracrri xat Iva Tcapa--rilail aUrip i'v8oEor, [0;1

lxouaav crrcilov 211 i5u-ci8a, 'CC T6.514

TOCOUTCOV )1, 01TOUEljV xxi V.ipt[J.VaN

Trolaav gEov.Ev eriptcraL Tip iVTO-dvEntX7litTOV, 8ttx0VTES 8t)CaLO-

crbvylv, Teta-ay, iyaTerp, Urco!Loyip,Trp.a6TriTa.), 117) Xo-ycyLocxoi.lyTEc EL;

oUfSiv xpimp.ov Ira xaTaa,-popi3' TZ6y&XO'JOVTWV tp.i1JOTTEq iV 014 it.X.M30-

1.LEV xci i31.3c27.0Tvi.Ev,, Iva «Tip xa-17jV TCapaxaTaOilx-riv cp..a&cot.LEY,,WC, EV dLYal /tc'eaEt 7UxTly PXiTCOV.EV

TOI.1TO OEC'D1,16.4 TCpiTTOVTOtc TOiJc

Tait 6.8E/pa% 'Exx/ip-tat; TipiistaTaafav TCOV 4)uxiiiv iyxcxet-pt0rilivou4, i-rpu7svo0Y-ck TE xatyp1-ropotivTa4 Toi.4 iv ai,Ta%EaTTIZ6TOCc Etc TrEptppoUpiatyTreaTG)Y &Teo It&o-114 iTc-ripeiac T017)

eCVTGXEttliv011 Iva rJ rj «ixtpx-re63crev6n(cro) cd.nOti, Tokou Yap ri.Ecci-veo; xpeiav i<v rotc vt-Jv xaLpoic

a fost marturisita de Christosinaintea lul Pilat din Pont3.,impreuna cu dumneleestile sisfintele dogme, canone si pre-scriptiuni, pe cari ca pe o te-melie solids a fost asedata bi-serica de catre Sfintii Apostoll,de purtatoril de Dumnecleu pa-rintl si de venerabilele ecume-nice si localnice sobOre si s'aingradit ca printr'un sant ne-intrecut.

Tinend la acestea cu cre-si find invetati Ca (Bise-

rica se supune numal Jul Chris-tos, care este capul Bisericeisi s'a dat pre sine insusi pentrudinsa ca sä o sfintesca si casä o infatiseze siesi slavita, ne-avend pats satii incretitura sauasa ceva>, ne vom da tots si-linta si grija 44de a 071 poruncafara pats, alergand dupa drep-tate, credinta.", dragoste, rabda-re, blandete), evitrind certa decuvinte de nici un folos ca sanu vatAmO.m pre cei ce asculttremanend in ceea ce am in-Mat ca sa pazim lucrul bunce ne-a fost incredintat,, dupacum vedem cu bucurie ca facaces din cele-l-alte Biserici su-rori carora s'a incredintat su-pravegherea sufletelor, veghindsi bagand de sema sefii for pen-tru a pazi pe credinciosi e laorb ce influents a improtivitoru-lui ca sa nu se abata dupa el.Cacti de acesta e mai mare nevoeca sa ingrijim not supraveghe-

X0C17)V

CXUTti

yl cbc'

SE Trta-c6.4

-ref)

iauTt)

7Lpo-

tc7.1v

of

dinta

a

to-orIptx-rat

3

lo

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 631

into-TaTat gzoftev tpportrCEtv tvavi...t) «T6 nveijila TO vriv ivEpyorjvxxcra TOv atc7.)va Tou xdailou'mu) ITCL7VVEUTTI TIAEOV &TO. (T05

7CVEUttATO4 TOU Ix TOT) Oeoti, 6

iAcIt6cp,Ev, xoti tvot XEEfJ.ccppOg

cicrEgeia; loptoirip.Evo4 iv Opyf)

7C12pEIxtkri1 ra np65aTa to Xpt-T0171 Et; rindAetav, A Gthr6 ono-

Udall TO r4; IVeITTITO4 i'petorp.a, 8t'

areppt7.); incogacrscirierat Tb 6Aov

T).-c 6.'1474 tu.c;iv 'Op0o3O0u 'Ex-xVircia; navCyxatov xat ap.E.T-Tptnrov

Toirroli; 8i TOIjc; etpXt001.1.6 Iv E6ayysAiotc iv8e3etip.ivou4,iv 8i Tot; xptivot; notxiXat46.4nat xat I.Loppai4 iv.patvoptivou4xtv8Uvovc, Tay E.6%-rycltxav tic iviiluiv iv6r/Toc, eipilvn4 xat 6pto-cppoccovr); npo6IAA6u.E.vot ativ3s-ol.Lov, tolupdv xai Tel) 0, Erp ipeo-TbvnpoT&o-crollEv tip.uwrilptov.

'Ev Aoyto.,..ot; TOLOUTOK Ta TrEplircavaglgnovre;, xaT'

nav3iirlov rlpwv iivap-pireto4 i1L47.v iv scp navo-invpxotEr HaTptocprtr;3 NMI) np6;Tb xptcrTWvup.ov ixxXleriaapta!luta iy6tryt1; naTptxil; 90..s.yiOv.Evotxat to npxxrZa etya043 Til4 'Ex..

TCpOTtObne4, nCto.14 o-nov-

8-4c titav inEpatv6p.E0a I1ci niatti.Eret TGT)V Ctykov %05 Os00

AkoxepOcicov 'Exx?crio-?CoV

int.X.0tVo)ViocV xat

cruvaX),a p)v, intqa1AovINTiv8i TY1 ayia TOCUTT1 111/Tiot 'Ex c) rlaiacruvrovorcipav ecvacrx.orip za-vovtx-4; liAlY)leyyiyri4 irEpl iv

autxiS 0Eo636Tou OnoupTiag, 11 vE6-

toril bisericilor ca nu cum-va«spiritul lumesc preponderentin seculul nostru, sa sufle «inlocul spiritului de la Dumne-deh am luat) §i ca nu to-rentul nepietatei devenini ma-re sa aduca oile luI Christosla peire sau sa sgudue chiartemelia unitatel, pe care se re-zima solid intregul corp stra-vechitl §i neschimbat al sfinteinOstre Biserici ortodoxe. In con-tra acestor primejdil, cunos-cute in Evanghelie de la ince-put, cari insa in timpurile nOs-tre se ivesc sub diferite forme

chipuri, punend inaiutea nOs-tra spre aparare legatura evan-ghelica a unitatel, a pacil §i aconcordiel, ne aparam cu unmijloc puternic si placut luiDumnedel

Cu ast-fel de cugetari vedendlar50 cele d'imprejurul nostrusi in diva intronarei nOstre pu-blice in biserica Sfinta a Patriarhiel adresand care turmacrestinesca cuvinte de dragostepArintescA si expunend cele cetrebue facute spre binele Bise-ricei, diceam ca «e de cea ma)mare valOre a ingriji de comu-niunea fratesca si de relatiu-nile evanghelice cu sfintele Bi-serici autocefale ale lin Dumnedeli si ca se impune acestel Sfinte Mume Biserici o maiincordata bagare de sema pen-tru regulata solidaritate in it -sarcinarea Incredintata Biseri-

TOU-

Fal

crtlarrIp.a.

7)[.1.(7.)v

aUri)vTY)v T.4;

tu.c4

in'xX-ricria;

i8E4-cptxilv EUvryElt.

v

.r..4;

si

at

ilpod

tpii;St

01-

taly

ssi;

ce

www.dacoromanica.ro

632 ACTR OFICIALE

V aTE &yip, Tspay r6 xotvi:j iya06v,XaTi TE T6 po:, xat to xa06Xou.FlpocanEariXciip.Ev a' `OTE TCC(1/1-

TaTTI Art) ipxy), pterai.) Tay`Aitunauov aaEXIXiiv 'ExxlrialCovnuxv)) intxotvcovia, tyoul.dvn; rijcxa0' fluff; MEii/Y14 Tor) Xptatori'ExiXiirstac, t to 7CpECIr6d09 xat

TYIv tiEo-tav ixoocrric itaAatoii ,civIrtylvoc Tylp-kroct 6cricEp ecytc;Yca-

t6v St Xagapov UtlioUp.evov a6-13Tcy4 ixlincoatv at xavit, TOTcou4AuTrripat 'Ispocrtptecti at eivnisi-zrouo-at Tat4 xxvovtxxi; &a-raEat.xat Tor.; Einiyclexik aEaori.a-TECTIliVOtc.

'Ent TOIAUTctl4 xpncr-cotic Elq

Cmov aniat, crspocrEux6pr.30a ivoc

riyc'orri Up.WV g-ct 1161,XXov xai

tkoZAXov nEpto-crEt'n, iva 7CE-

7rAlpwri.ivot xapitcov atxatoci-6vvy,

TWv sta '11176 Xi:noco-0 Etc ;60(.Vxat Inatvov 0E6,, «at7lxOVTEy EV

TrveUptITL xat uta 4)uxin cruva-0I6vt4 TYI rciatet T06 EUalryEIfou*, xai «wI t iautcZy gxacroc-crxon05rrE4, eaxi xai TOt Tiov gri-pwv gxaf,-toy). flapaxaXoikLEv6u.514 «Tcpiotov TcCotwv itotacrOat8E-4cret.4 xat itpocrEuxac-, tircip

tva Imo-m.0)&7i icp' al; aU-

vautc, to Xpo-ro0). Ctra i-aE)spcx-ii; F,E4 ipatilthrcov OpttAiaciva &aTOrlc xat gut.Tcpaxtoc; Jr)iiviv 6 'rob nvEUUaToS cri,v;Eap.o;?Tti otxo;ov.in TWv &Tcavraxou E6.eyE5ciiiv xxi Op0o36cov, tiov TY)V xa-

06Xfyi &'kv to5 X ptatori 'ExxATI-o-iav auvarcapttOrccov. Ou 7CXU-0'61.1.E0a XOCI ao-v1v(04 ptiv

11U.C7)V ainG)v ptAaaEApiav xat

cilor de Dumnecleti., prin Sf.Duh, spre binele obstesc atatin parte cat si in genere. Pelanga acestea declaram ca « a-cest principiii stravechiti, co-muniunea frecventa intre preaSfintele Biserici surorl, in fruntefind Marea Biserica a Chris-tos, care are din timpurl ye-chi primatul si sefia, e nevoesa se tins ca un steg prea sfintinaltandu-se intr'insa ca sa seaplaneze ciocnirile triste con -traril dispositiurnlor canonicesi dogmelor evanghelice.

Cu ast-fel de bune sperantein Dumnecleu, «ne rugam cadragostea vOstra, sa prisosescadin di in cii, ca s6, fim plinide Mc:Tele drepta.tii, cari suntprin Iisus Christos spre mari-rea lui Dumnecieil) «stand in-tr'un spirit si intr'un suflet,luptand impreuna pentru cre-dinta Evangheliei, si «ingrijin-du-se fie care nu numai de alesale ci fie- care si de ale altora)«Si mai inainte de tote), ye ru-gam «sa faced cereri si ruga-dant pentru nol, ca sa locu-lasca intru not puterea lui Chris-tos Pe urma sa ne invredni-citi pe nol cu colaborare fra-tesca in lucrurile credintel sicu relatiuni dese prin scrisori,ca sa ne fie a leverata si reallegatura spiritului spre edifica-rea piosilor si ortodoxilor depretutindeni, cari compun Sfin-ta Biserica a lui Christos.

(7)t.i.EV

iVi

7)11E1'4

Is

Ev

18

8'

dl,

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 633

rt)v T44 Tapi 'Icp664 Euv6;ouyveothilv np6Oup.ov Ixetv csupip,X3-[Lova xai P.uvEpybv roic, iv Xotgzei)Cciiotq et;EXrAc noval e6myrs-lex43 ctirciLv at-rip/arc, 8txxaCtic 8'e6xatJ.Evot xai itap4 Tot:, NIErilou

'Apxyrroiti.Evo:, attoUv.evot,

crrEpeo-ijv xai cr-rygscv Triv aytto-TecTiv 'ExxArpqav T-ip ivPouv.avia, crximtv Te to6; iv ainfinpeicrrocp.ivou4 xai cruve9pei,ovroc4yep allioug xxi xxAotic notiliva4,8x4aet4 to xoctaltifLitetv tec4 &yitx4AUTO) ;copeolc xai x&pitac irci TbATITov xoci, ineoccrtlevov irkipou.oc(26T11.4, Eva, c6raivorrsc; Tirj Trio--; Et,

nj &Timm TY incy.ovij, aixccuo-05icrE fez 'r niamoc iv ipyot.4ciyaeolc iaurCov crcornpfav xx-'repyx6f.i.Evot). Ouzo & neiv-Nov

TacrrEIJOVTCOV -hod 3iaxovoUv-

rwv, (TcAoucriwc iTaxopYrrieilo-e-Tat etcro;oc, Etc Tip cciUotovPacrL),ECIv Kupiou ucwv xaiZerriipo; 'Ii Icror) Xpicrtorj, w fAcivcp

36Ect xsa, tlerAcocr6vi, xpditoc xailEoverix, et; toi.); oci(Lva4). 'At Av.

1901 A61o6cycoo 14.

Tfic o(Arripac rcept-rcoOirrouIlavap6rriso4 xai EE6acrp.tOrriro;

ayarriT64 iv Xp. ci3Elpbcxai 6Ato4 Trp6Oup.oc;

6 MovocavuvotnrOsstoc

Nu vom inceta si nol, culubire fratesca si Sfintul Sinodd'imprejurul nostru a colaboracu sfintit in Christos 1'1.4 inori ce cerere a for evanghelicasi a cere si de la Mare le nostruarhipastor sa Intaresca si sa

sprijine prea Sftnta Bisericasora a Romaniei si sa prote-jeze pe sefil si pe venerabililsi bunil et pastor' si sa trimitadarurile si harurile lul sfinte,turmel El chemate si sfintite,ca efiind sanatosi in credintasi dragoste si rabdare, sa se tn-vrednicesca prin credinta si lu-cruri bune, sa desevirseascamantuirea lore. Deci nol topast-fel credend si Indeplinindinsarcinarea nOstra*, ni se vada noue intrarea intru veclnicaImpera 4ie a Domnulul si Man-tuitorulul nostru Iisus Christos,a carul numai este gloria simarirea, puterea si stapanireaIn yea Amin.

Constantinopol, 28 Julie 1901.

Al halt Prea Sfi4e1Vostre doritelubitor in Christos frate,

(ss) Al Constantinopolulul, Ioaohim.

Respunsul Ina lt Prea Sfintitului nostru MitropolitPrimat la epistola Sanctitatei Sale Ioachim al III-lea.

Sanctitatea VOstra ,

Am primit cu duhovnicesca bucurie si cu multa evlavie,scrisOrea, prin care imi impartasitt alegerea si confirmarea

trek

iv

i1t414v

a8Expip,

tip)

TIu.LY 1f

Aviv

fi 'IOAKEIM.

Ton

www.dacoromanica.ro

634 ACTS OFICIALE

Sanctitatel VOstre, pentru a doua Ora, la Prea Sftntul, PreaVeneratul st Prea cinstitul scaun al Patriarhiel de Constan-tinopol si a tad lumea, centrul de unitate dogmaticescasi canonicesca al tuturor Bisericilor surorl, al caror Cap ne-vequt este Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos.

Myna cea mare a Sanctitatel VOstre, pentru Casa Dom-nuluI apreciind'o dupa cum se cuvine, Sftntul si Apostoli-cescul Sinod al Patriarhiel, avend In privire si desevirsitelemerite isvorite dintr'o adinca eruditiune cu care Dumne-cleil a impodobit pe Sanctitatea VOstra, unita si cu esce-lente calitati sufletestl si duhovnicesti, au pricinuit spre bu-curia obstesca a tuturor, tnaltarea Sanctitatel VOstre cu multavrednicie pe Patriarhicescul Tron.

Marl sunt talnele Proniel ceresti! Adtnc este sfatul Dom-nului! Cu tOta nevrednicia nOstra, ne iubeste si ne cerce-teza la supreme timpuri. and valurile vietei crestine suntmat marl si ma! agitate, atuncl are El grija de carmaclIndemanatici a! corabiel sale, in care cu atata sigurantl pas-treza pe credinclosii, cart. nu s'aii abatut nici ()data de laadeverata si mantuitOrea sa doctring.

Plink si bogatk In invetaminte este scrisOrea SanctitatelVOstre, pe care o imbracafi in cea mai frumOsa haina dedragoste, fata de tOte Bisericile autocefale, si pe care im-bratisind-o cu tOta evlavia, am apreciat-o, ca o expuneredesevirsita a puternicei nOstre credinte In Christos, pe caredin veci a pastrat-o ca temelie a sfintel BisericI a Domnu-lui si Mantuitorului nostru Iisus Christos, tOte Bisericile Or-thodoxe, in frunte cu Marea Biserick, si o va 'Astra panala scurgerea vecuritor, neschimbata, spre slava numelui Dom-nului si spre lauda drept maritOrel nOstre credinte.

In paza neclintita decl a Dumnecleqtei alcatuirl a SfintelBiserici si in unitatea credintei si a dragostel nol cu totilremaind, rog respectuos pe Sanctitatea VOstra, pe care v6imbratisez cu adinca smerenie si sarutare plink de dragoste,

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 635

sa primesca cu acest prilej cele mat caldurOse urari de sa-natate si de indelungata vietuire, rug-and pe bunul Dumne-cleti ca sa ye acorde puterl indestule, spre a ilustra si acuma doua Ora Ecumenicescul Tron al Patriarhiei, pe care radsfintit, Fail cinstit si l'ati cdrmuit in tot felul de vremt, bar-bati mart, Dascali eruditl si parinti bisericestl, de a carorblagoslovenie DumnecleLl sa invrednicesca pe Oa lumea.

Plin de umilinta, invocand de la stapdnul tuturor toteharurile sale, asupra Sanctitatel VOstre si urandu-ve Incaodata deplina sanatate si puterl, ye rog respectuos sa avettsi pe smerenia mea, pururea In vedere la sfintele vOstrerugaciunl, atat de trebuitOre mie si atat de dorite sa le amde la Sanctitatea VOstra, si sä primitl in acelasi 0.mp sen-timentele mele de cea mat adinca veneratiune, cu care amonOre a fi at Sanctitatei VOstre, mat mic irate in Christossi impreuna Iiturghisitor.

16 Octombre 1901.No. 13981.

(se) Iosif Mitropolit Primat.

4-

www.dacoromanica.ro

SISTER FILOSOFICO-TENGIC AL BEITIllil AUGUSTIN,

Vecil Biserica Ortodoxl Romani;, an. XXV, No. 3.

Augustin combate parerea acelor cart sustin ca libertateanu trebuea data omulul. Tocmat pentru aceea, lice el, caacesta i s'a dat de la Dumnecleil, se cuvinea sa multamescA,pe omul pios. Sau Ore n'ar fi trebuit sA ni sA dea de laDumnecleil aceea ce el ne-a dat? De Ore ce nu mai existsnici o indoela, ca Damn ne-a dat libertatea, oil cumar fi acest dar, trebue sA recunOscem ca e bine cum nis'a dat cA nu trebuea sa ni se dea alt-fel. Fie ca liber-tatea ni s'a dat numal spre a face binele, trebue sA se sciedi a face binele nu e posibil fats libertate. «SA ticem calibertatea ar fi trebuit sA ni sa dea numal spre a face bi-nele, ca. 1.6111 ar fi fost imposibil, atunci trebue sA o mar-turisim ca in acest cas ar fi fost imposibila libertatea. Nunumal atat, dar prin acesta excludem orl-ce libertate in aface binele §i chlar on -ce fapta buns. Libertatea este decinecesara, libertatea a§a cum ne-a dat-o Dumnecleu, cu po-sibilitatea de a face reul, este necesara pentru ca e impo-

§i

www.dacoromanica.ro

SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN 637

sibila alt-fel on -ce actiune bung; insa acesta posibilitate seafla aici numal ca posibilitate nu ca necesitate; ca posibi-litate care nu trebue sa ajunga realitate, de si ar putea.De aceea se intimpla ceea ce se spune contra libertatei,intru cat ea e posibilitatea de a pacatui, insa nu libertateain sine, care in tot-d'a-una este bung, e causa, ci reaua in-trebuintare a acesteea, deci nu Dumnedeti de la care ea este,ca si cum el ne-ar fi dat puterea de a pacatui, ci Omenilcart ail intrebuintat-o in reit*. Nu exists nici un bun, diceAugustin, pe care omul sa nu pOta sa-1 lntrebuinteze inr6ii. De sigur, este o mare imperfectiune a corpulul ca safie Para man! si cu tOte acestea manele sunt propril de aface fapte rele. Numai cu ochil vedem noi lumina dilel sideo3ebim formele lucrurilor si cu bite acestea prin el seexecuta atatea lucrurl desonoratOrel,. Daca in cele corporalese intimpla asa, cu atat mai mult in cele spirituale. «CutOte acestea nu e nimeni care sa dica, ca acestea n'ar fitrebuit sa existe, sail di ele nu sunt bunuri. Daca, asa dar,nimeni nu critics bunurile corporate, cu atat mai putin vaavea ceva de dis de cele spirituale, de libertate mai cusema. Decl, remane bine inteles, ca libertatea este necesarapentru Omen!, ca nu se putea sa ne fie data alt-fel de catcum ni s'a - dat, ca ea e frumOsa si buns cu tOte ca Omenilfac abus de dinsa')) .

Libertatea in intelesul lul Augustin nu pOte sa fie o li-

bertate de alegere, in sensul de a alege binele sail reul.Acesta ar fi un mod de pricepere In care insasi libertateas'ar stinge; ea nu pOte sa cuprinda inteinsa ceva contra-dicetor. Dar ceea ce e si mai mult, atunci 1.6111 ar reveni a-supra lul Dumnedeti, cel care a dat libertatea si atunci eln'ar putea pedepsi 1'6111. «0 pedepsa ar fi nedrepta, atunci

1) Ritter, Philosophie der Kirehenviitter pag. 385.

www.dacoromanica.ro

638 SISTEMUL F1LOSOFICO-TEOLOGIC

cand libertatea vointei ar fi Intrebuintata nu numai pentruo vieta bung, dar chiar si pentru o vista pacatOsa. Satcum ar putea sä fie pedepsit pe drept, acel care de vointasa face o asa Intrebuintare, dupe cum i s'a stabilit? andDumnelet pedepsesce pe pacatos nu probeza prin acestaca, pacatosul a abusat de vointa sa cea libera? Nu-i Viceel 6re pacatosului: De ce nu ai intrebuintat libertatea vointeinumai pentru scopul pentru care et ti-am dat-o si anumepentru a face binele?* Cum s'ar sfarima libertatea vointei,cand DumneVet scie mai dinainte ca noi vom face cu de-plina vointa binele sat 1'6111? Daca sub aceste consideratiunlnoi n'am voi cu vointa libera, atunci presciinta lui Dum-nedet n'ar fi adeverata 1). Acosta notiune a libertatei trebuesä o recunOscem ca basa invetaturel lui Augustin relativ larelatiunea dintre libertate si gratie. De aici se vede cumAugustin basandu-se pe cele spuse mai sus, pOte Vice pede o parte a credinta ar fi ceva al nostru, o opera a vo-intel nOstre libere 2), pe de alta parte ca credinta ar fi undar al lui Dumneled 8).

In acesta notiune a sa despre libertate nu se afla incacontrarietatea intre bine si rot. Trebue sa se deosebescaacesta libertate generala de libertatea alegerei titre bine sirot. Prima apartine tuturor fiintelor, cart se determine satat miscarile for propril In sine insusl; cea din urma insanu o gasim de cat la Omen!. Cum ca Augustin face o de-osebire insemnata intre un mod si altul de libertate, acestase vede mai cu soma cand el atribue libertatea si lui Dam-nelet si numai putin si sfintilor, de si atat unul cat sice1-1-alit nu pot sa alega real. Aid deosebesce Augustin li-bertatea, care pacatuesce insa pOte sa si nu pacatuesca silibertatea vointei, care nu pOte sa pacatuesca; acesta din

0 De oiv. dei V. 10, 2; De lib. arb. 6.2) Ep, ad Rom. exp. 60: Quod ergo credimus, nostrum est.8) De grat. et lib. ark 17.

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 639

urma i se pare lul cea mai perfecta, caci acesta este li-bertatea pe care nol o avem comuna cu DumneVeti si pecare o dobandim numai in vieta stinta, cand nol vom fipe deplin intariti in virtute si in piositate 1) Pentru acestcuvint libertatea de a alege apartine bunurilor mijlocii, cartsunt in lume numal pentru ordine, pentru ca tOte gradelesa fie implinite; cad dupa cum trebue sa, existe ceea cee mai inalt si ceeea ce e mai jos, trebue sa MIA loc inlume si ceea ce e mijlociti.

Dumnelett, Vice Augustin, ar voi mai bine sa aiba ser-vitors liberi, de cat instrumente necesare puterei sale, deaceea el a lasat Omenilor libertatea; pentru cel ascultatoritrebue sa, se invedereze puterea gratiei divine, pentru celneascultatori dreptatea hotaririlor sale. Cu tOte aceste sen-tinte generate, se observa multe greutati pentru a aduce inarmonie acesta notiune a libertatel cu cele-l-alte puncte aleinvetaturei lul Augustin, cu deosebire cu ordinea inviolabila,a timpurilor in care s'ar fi stabilit totul de DumneVeti 2).

0 alta cestiune tot asa de insemnata este si acesta: cumposibilitatea de a pacatui, care fara indoela se Oa in li-bertate, a devenit o realitate ? Cum se face ea o fiinta ra-tionala nu pacatuesce nici odata, alta pacatuesce in tottimpul, si a trela o data vrea binele, alta data 1.6111; cumse intimpla acesta cand t6te sunt fiinte rationale de unasi aceeasi categorie ? Acesta vointa intreita trebue sa albaun temeiti. In natura vointel, cum ca miscarea acesteea catrerea ar fi naturala si ca ar urma in mod necesar de lanatura, acesta nu pOte sa. fie. Nu putem Vice Ca ar puteasa fie ca miscarea naturala, a unel pletre, care aruncata insus trebue sa cada in jos. Daca ar fi asa, sufletul atanci

1) De corr. et grat. 33. Prima ergo libertas voluntatis erat possenon peccare, novissima erit multo major, non posse peccare.

2) Ritter. G-eschichte der christlichen Philosophie pag. 349.

www.dacoromanica.ro

640 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

n'ar putea sa fie invinovatit, cacl el n'ar fi liber. Vina siconsciinta de vina nu p6te sa alba loc, unde predominanatura si necesitatea. Augustin la acesta nu p6te sa dea niciun respuns, de cat referindu-se la libertatea vointel'). Mis-carea sufletulul catre rail e tot asa de libera, cum e de na-tural& aceea a petrel. Vointa n'ar putea sä fie, ceea ce trebuesa fie, data n'ar fi causa absoluta a sa Insasi. Ca sa matintrebam de o alts causa, atunci ar fi sä cercetam causacause!. « Pentru ca vointa este causa pacatulut si tu cautlcausa acestel vointe, nu vrel tu Ore sa afli causa cause! ga-site ? Daca este asa, la ce sftrsit vor ajunge cercetarile tale,dad. nu vrel sa remal la rAdacina lucrului ? Ce causa avointel ar putea sa fie inainte de vointa? Satt causa este

vointa si decl nu se deosebesce de radacina vointel,sail nu e vointa si atunci nu e tact pacat. De aceea nuexists nici o causa provocatOre a vointel celet rele si vointacea rea este numal o lipsa, incepend cu aceea ca ea secobOra de la bunul cel mal inalt dire ceea ce e mal putinbun. Pentru ca sa afli causa acestor lipsurl, ar fi tot asaca §i cum al dori sä vedl intunericul sail O. audi tacerea.Nimeni sä nu me intrebe pe mine despre ceva ce eti nu

de cat pOte numal asa ca sä invete ceea ce nu sep6te sci. Caci aceea ce nu se pOte cunOsce prin forma sa,ci numal prin lipsa acestela, p6te sa fie sciut In asa mod,data se pOte dice asa, adica cum ca. nu 'Jae fi sciut.and ochlul privesce formele corporale, el nu vede nicaerttntuneric, de cat acolo unde incepe sa nu mat vada. Totasemenea vede si spiritul nostru forme inteligibile; acolounde ele lipsesc, el le recunOsce numal prin aceea, ca nule ma! recunOsce. «Cu cat mal mult creaturile sunt bunesi fac binele, cu atat au cause provocatOre. Asemenea eft

De lib. arb. II. 50; Enohir. ad Laur. 1.

insasI

scifl,

')

www.dacoromanica.ro


mal sciu ca In tine este o vointa rea, in acela se intimplaceea ce nu s'ar intimpla, data n'ar voi, 1).

Prin acestea Augustin a voit sa clarifice done puncteesentiale. Primul a fost cestiunea despre rein si acesta aadus in discutiune pe cel de al doilea, adica libertatea.aceste dou6 puncte del nastere la alte doue mai departate.Primul, data exists o libertate, dup . cum el sustine acestacu putere, atunci cum se unesce ea cu presciinta lui Dum-neVeu. Al doilea, data resultatul libertatei omenesci, esteceva rea, cum se unesce acesta cu ideea divind de lume,in care 1.6111 nu este si nu pOte fi subinteles ? Sa incepemcu prima intrebare. Augustin Vice ca vointa libera si pre-sciinta divina pare ca se inlatura una pe alta. Daca cine-vamentine presciinta divina, pare ca s'ar conduce de urml-torul rationament: «cand tote cele viitOre se sciii mai dinnainte, atunci se succeda in aceeasi ordine in care se sailmai din nainte ca au sa urmeze; se succede insa in acestaordine, atunci Dumneleti scie cu siguranta mai dinainte or-dinea lucrurilor; este insa ordinea lucrurilor sigura, tot asatrebue sa fie si ordinea causelor, pentru ca nimic nu pOtesa se intimple, fara sa nu premerga o causa provocatOre;este insa ordinea causelor sigura, prin care se intdmpla totce se intimpla, atunci se intimpla, tot ce se intimpla, po-trivit pretentiunilor sale si in puterea fatalitatei, a destinulul.Daca acesta este asa, atunci numal stn nimic in putereanOstra si libertatea vointel a disparut. Dad, not admitemacesta, atunci dispare Wts ordinea vietei omenesci; in za-dar se mai del legi, in zadar se mai intrebuinteza sfaturl,laude si mustrari si nu mai e drept sä mai fixam recom-pense pentru cei buns si pedepse pentru cel rai. Ast-fel prin-tr'un lant de concluliuni ajunge cine-va acolo, ca Vice ca

1) De lib. arb. 9.

Biserica Ortodoxii. Roma.nii 5

di

www.dacoromanica.ro

642 SISTEMI, FILOSOFICO-TEOLOGIC

vointa nOstra libera numai este nimic. Printr'o ordine in-versa de concludiunl on tine pOte sa dica ca nicl o pres-ciinta a lucrurilor viitOre nu exists. Cand vointa este libera,acesta este drumul care conduce acolo; asa dar nu existsdestinul; data nu exists destinul, atunci ordinea lucrurilornu e sigura; data ordinea lucrurilor nu e sigura, atunciDumnedeti nu cunOsce ordinea lucrurilor de mai inainte,care nu p6te sa alba loc fara cause inainte mergetbre si ac-tive; dad. Dumnedeti nu scie mai dinainte si cu sigurantaordinea lucrurilor, atunci nicl acestea nu se succed asacum el scia mai dinainte ca au sa urmeze, data nu sesucced in asa mod, atunci Dumnedeti nu poseda presciintatuturor lucrurilor, '1). Din acestea results ca o idee escludepe alta si cu tote acestea Augustin dice ca ambele trebuescadmise, de Ore-ce una fara alta conduce la resultatele celemai triste atat religiOse cat si morale. «Presciinta lui Dum-nedeti fara libertate conduce la fatalism, libertatea vointeiumane fara presciinta conduce la hasard). E numai o pa-rere, dice el, ca presciinta lui Dumnedeti inlatura libertateacreaturilor Si stabilesce pecatul ca o necesitate si tot asae si atuncl cand se dice a vointa libera inlatura infallibi-litatea presciintei divine. (A marturisi un Dumnedeu si anega ca el scie mai dinainte viitorul, ar fi o nebunie sitot o lipsa de religiositate ar fi si atunci, cand cine-va arnega, ca ar putea sa fie alt-fel de cat cum scie Dumnedeilde mai inainte si in acest cas presciinta divina este inla-turata). Tot asemenea ar fi prea cutezator ca cine-va sanege vointa omenesca, cad atuncl notiunea de om ar firidicata si chiar tot ce e in legatura cu acesta 2)).

Se vedem acum data ar fi posibil spre a inlatura obsta-colul ce se opune la unirea acestor idei, adica data ar fi

1) Dorner, Angustines pag. 83.2) Rittner, Geschichte der christichen Philosophie pag. 389.

www.dacoromanica.ro


posibil sa admitem, ca Dumnedeti scie maT dinainte tOtepecatele nOstre viitOre, fara ca prin acesta noT sa fim ne-voiti a pecatui. Inainte ca Augustin sa deslege acesta ces-tiune, spune singur ca o deslegare sciintifica nu ar fi toc-mai necesara si ca ar trebui ca fie-care din not sä alba cre-dinta in acesta i sa fie tare in acesta credinta, cad nu-mai ast-fel va putea ajunge la sfintenie. E destul, dice el,ca consciinta morala a omulul sa le cera pe amandoueadica $i pre sciinta si vointa libera si omul sa creda pedeplin. Daca insa o mare parte din Omeni sunt neliniscitTde acesta cestiune, totul provine de acolo ca el nu suntdestul de tarT in credinta lor. Cu tOte acestea Augustin nuse da la o parte de a cauta sa, dea o esplicatiune sciinti-fica. El se esprima ast-fel: «Daca to aT sci maT dinainteca cine-va ar pecatui, ar trebui Ore ca el sa pecatuesca inmod necesar? Acesta presciinta n'ar implica in sine nicT oconstrangere de a pecatui, de $i cine-va ar fi pOte sigur depresciinta sa. Daca, cu tOte acestea, presciinta ta, de ceeace va face cine-va in urma, nu'i contrariaza vointa acestula,atunci i Dumnedeil mai dinainte va putea sa vada cumOmenii pecatuesc, cu de la sine putere, fara ca prin acestasä fie silit cine-va la pecat). Deci nu pentru aceea ca noTscim mai dinainte, pecatuesce cineva, ci pentru ca pecatu-esce, adica se hotarasce in deplina libertate pentru acesta,de aceea nob prevedem acest lucru). Nimeni nu se gandesce,dice Augustin, sa socotesca acesta presciinta ca o causa ahotararel sale.

Augustin face deosebire intre vointa sciinta divina. Elplecand de la ideea simplitatei abstracte i fara predicatea substantel divine e departe de a declara identice sciintai vointa divina, preexistenta i predestinatiunea. El nu pOte

sa faca acesta, cad voesce tocmal sa dovedesca ca Dum-nedeil scie reul, fara sa-1 voesca. Care este deosebirea decapetenie pe care o pune Intre sciinta si vointa? Vointei

pi

www.dacoromanica.ro

644 SISTEMOL FILOSOFICO-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN

i-se atribue activitate, sciinta din contra are basa determi-narel sale in obiect. R Cat de putin este memoria to causaca ceea ce se va intampla o data este necesar sa se Intampleasa, tot atat este si presciinta divina causa ca trebue sase intample ceea ce se va intampla. i dupa cum to iiiaduci aminte de ceva ce al facut, fara ca prin acesta safi facut tot, de ceea ce i1 aduci aminte, tot asa scie siDumnecleil mat dinainte totul, ceea ce el va produce, faraca prin acesta el sa produca tot, despre care scie mal di-nainte a se va intampla. Ceea ce insa n'a efectuat Dum-necleu insusi, pOte totul sa fie sub judecata lul Dumnecleufar& nici o dificultate si potrivit dreptatel sale, pOte sa pe-depsesca pecate, pe care el le-a preveclut, cad de si le asciut mat dinainte totusi nu a luat parte la ele, 1). Acestaeste modul de vedere al lui Augustin in acesta cestiuneasa de principals.

M. P

1) Bohriger, Kirchen Geschichte, pag. 290, 298.

www.dacoromanica.ro

CARTE DE SFATUIREa Prea Santiei Sale Parintelui Mitropolit la postul Pastilor, intru care

da vole sa manance si dulce ornenii, pentru lipsa bucatelor.

Acesta. Enciclica are mare insemnatate si istoricasi religiosa; pentru ca in ea ni se spune, ca in anul1795 era o lipsa de nutremint in Cara, din causaexportului fortat a granelor si porumbului nostru inTurcia, remanend locuitorii fait hrana si amenintatia muri de fOme; apol ca Biserica Romanesca ye-clend greutatile prin care trece Cara si locuitorii ei,desi erati aceste timpuri grele, in vremea postuluicelui mare au dat voe, in urma sfat, compusdintre Arhierei, Domnitor si Omenii politics tares,ca locuitorii sä manance de dulce frupt, candn'ati alt ceva cu ce sa se hranesca.

Era pe atunci Domnitorul Tare' Alexandru Mo-ruzi, 'ar Metropolit in Valahia Dositeiti Filitis, grecde origina. Acesta Enciclica este scrisa in spiritulCrestinismului si a Canonelor Bisericesti, Car' invoescla lipsa mare si Me grave, de a se deslega postul,or' -care ar fi; pentru ca prin post se urmareste deCrestinism infranarea dorintelor materiale nerationale,abstinenta de imbuibare si predominarea sufletuluiasupra trupului. Acest lucru n'ar putea avea reali-tate, cand s'ar lua crestinului putinta de a'si satis-face cu abundenta poftele lui trupesti. In cestiuneanOstra, Enciclica de fata ingadue de a manca de

unuiai

on

www.dacoromanica.ro

646 CARTE DE SFATUIRE

dulce in postul mare, pentru ca cei ce n'ar mdnca,lipsiti fiind de alts hrana, ar fi amenintati a muride fame, ceea ce este un pacat de morte, in Legeacresting. Prin acesta carte pastorale sa indemna caOmenii avuti, cars au. producte in granarele for seimprumute ori se vincla pe preturi moderate taranilorlipsiti; lar cei ce au in ei spirit crestinesc sa dea depomana celor flamancii, pentru usurarea si mantuireasufletelor lor. Nu nemancarea, on abtinerea numaine va duce la fericirea fagaduita. de Crestinism, ciacestea unite cu faptele nostre bune. Este adeveratca cel ce este sanatos dintre crestini si numal in dis-pretul discipline! bisericesti mananca si se imbuibezain posturl, savirsaste un mare pacat. Cand insa existslipsa, famete, or! esti in drum si n'ai alt ceva demancare, pop deslega postul, pentru ca asa a facutsi Apostoli!. Intentiunea rea constitue responsabilitateasi greutatea pacatului. Nestiinta, nevola mare simetea justifica deslegarea postulu!, pentru ca cel fla-mand numai gust de placer! sensuale nu mai are,fiind amenintat de a muri de Mine. Ast-fel fOrtecrestineste a lucrat in acesta imprejurare grava Bi-serica nOstra nationals, prin Ierarhii sei.

Acesta Enciclica a fost scrisa in Bucuresti si tri-misa apol si celor-l-alti Episcopi ai tArei spre a punein lucrare, citind'o si prin Biserici, in auclul poporuluIin tree Duminic!. Ea face onOre spiritului inalt cres-tinesc de care erail condusi Ierarhii nostri in aceletimpur! grele.

Cu parintesca dragoste molitva 0 blagoslovenie trimeten2 Irtifiel taleAgie Arge0u Sir losll.

Cea intai si ne tagaduita datorie a unui bisericescpastor este ca sa Inv* cuvintul blagocestiel in turma JulChristos cea cuvintatOre, si sa-1 povatulasca spre lucrarea

f6-

mai

www.dacoromanica.ro

CARTE DE SFATUIRE 647

poruncilor lul Dumnedeii, purtand grija pentru mantuireasufletelor for si pentru pada vietel lor, si Cate sint pentru bla-gocestie, care baste cea maI intdb si mare datorie, sä-I po-vatubascd, la pada cea cu diadinsul a Dumnedeestilor Dogme,din care cea mai trebuincI6sa baste a crede fleste-care cres-tin in Tata], in Fiul si in Sfintul Duh, intr'o Dumnedeirein trel fete si sa bubesca pe acest Dumnedeii din tot su-fletul si din tot cugetul si din URA virtutea sa, adicaprimejdulascd vieta lub pentru dragostea Dumnedeulul sea,si sa nu's1 bage in sema Vote avutiile si tOta lumea, cactiatunci are cine-va tOta lumea, tOte avutiile sale in vietasa, cand 1st are sufletul sea castigat, pre care suflet intruadever it perde impreuna cu trupul atuncea, cand ldgadu-este pre Dumnedeul sea cu faptele sale cele rele, pentruca ce folos pOte sa alba omul, (dupa cum insusb ChristosDumnedeul nostru arata) «de va cdstiga tOta lumeava pagubi sufletul, si va perde si fericirea cea vesnica pentrulucrurl vremelnice si zadarnice. Deci are datorie fieste-carecrestin sa se cuceresca si sa Iubesca pre Dumnedeul settdin tOte puterile sufletulul sea, si sa 1111 bage in sema trupulsi pre insasb lumea pentru Mantuitorul si Ziditorul sea, cadde va avea pre Dumnedeil ajutor luisb, va avea tOte bund-tdtile, lar dacd it va perde cu faptele lul cele rele, va perdetOte lucrurile si pre tnsusb sufletul s6ii; dar Ore ajunge nu-mab atdta ca adica sä pazasca, tine -va numal acesta lege,si sa bubesca numal pre Dumnedeti, M.I.6 a face alta ceva?numal acesta singura baste ne ispravitd, fara folos si mOrta,(cad credinta fait fapte baste mOrta, dupd cum si faptelefara credinta sunt mOrte, Urmeza dar negresit si a douaporunca care dice: «sd Iubesti pre aprOpele tea ca insutlpre tine, si cu aceste dou6 se lucreda tOtklegead> ; dupa cumdice insusl Mantuitorul nostru: tinlru aceste dou'e poruncl WO,legea si proorocil sa inchee', adica bite poruncile lub Dum-nedeu se sevirsesc cu lucrarea acestor doll& Deci se cade

sa's1

pi tpt

www.dacoromanica.ro

648 CARTE DE SFATUIRE

ca flestecare crestin blagocestiv sa pazesca desevirsit acestedoue porunci, si sa lubesca nu numaT pre Dumnecieu ci sipre aprOpele sell, pre vecinul sell, fail a face osebire rudeisi strainulul prietenulul si vrajmasului si atunci intru a-dever lubind pre fratele sell, lubeste si pre Dumnecleul sett,caci dupa. cum (lice 16n Bogoslovu «cela ce dice ea Iubestepre Dumnecle0 si pre fratele set, pre aprOpele sell, lar prevecinul set uraste, acela laste mincinos, caci cum pOte salubesca pre Dumnedeil pre care nu'l vede, in vreme canduraste, pre fratele sett pre cel asemenea lul, pre carele it vedeto tOte dileler ; pentru acesta este mOrta nu numal singuradragostea cea catre Dumnedeu si neispravita, cand nu ur-meza si cea adeverata dragoste catra vecin, care atuncease dice ca laste, cand se lucreda cu fapta, clupa cum insuslChristos in Dumnecleesca lul Evangelie ne-o adevereqa de-sevirsit cand dice: ram flamanzit si mi-att dat de am man-cat, insetosat-am si m'atl adapat, got am fost si m'atl im-bracat, strein si m'ap primit, bolnav si m'ati cercetat, intemnita si affil venit la miner; si pe unit ca acestia lubitorlde frail it fericeste clicend: «Venit1 blagoslovitil parintelulmet de mostenitl Imperatia cerurilor care este gatita vocede la inceputul lumeh. Apol ce lucru gred taste ca sa hra-nesti pre fratele tell cand este flamand, at, da, dat

nu Linea, ca percli si pre aceea ce al, si itl perch sisufletul, al grail in grOpa, it ascumll, 1-al perdut, ca it ma-nanca gargarita, tar pre sufletul tell munca Iadulul; at po-rumb nu'l ascunde ca se mucecleste, it percli si perch si prefratele tell si pre sufletul tell si remal blestemat de norod.Deci da frate dintr'aceea ce al, si Dumnecleu to va blagos-lovi pentru Ca lucrez1 legea lul si poruncile lul, si 11 al Intruajutor, si Intru acesta lume vet avea cu Dumnecle0 tOte bu-natatile, tar in cea viitOre vet avea imperatia cerului.

Iata dar fratilor vreme bine primita, Iata vreme de po-cainta, acum avem vreme de a ne pocai in sfintul post si

tl-au Dum-nedeu,

www.dacoromanica.ro

CARTE DE SFATUIRE 649

sa lubim in fapta pre Dumnedeu si pre aprOpele nostru.lata avem vreme de lipsa hranei cu care ne pedepsesteDumnedeu pentru pacatele nOstre, si acesta o au pricinuitlenevirea si lacomia nOstra, cad ca am vindut si aceea careaveam pentru ca sa castigam, lasand pe cel de un neamal nostril in lipsa. Dar iarasi Damneder cel mult milostivnu ne-au lasat ne mangaiati pana in sfirsit intru acesta vremede lipsa, ne-au harazit un Domn milosard, lubitor de Omenl,drept, bun, priveghelnic, ne pregetator, ca sa ne partinescainteacesta lipsa, si sa ne hranesca purtand grija din tOtepartite de hrana, cat este prin putinta, atat Intr'acele cincljudete de peste Olt, cat si in cele-l-alte judete tOte ale terii,cu a trimite pretutindenea OmenT de ail cumparat hrana dinlocurl departate, grijandu-se pentru noT totI, ca un parintepentru flit sei, si dupa ce au facut nenumerate mijlOce pentruca sa usureze cererile imperatesi si sa Implinesca porun-cile Imperatiel cu paguba sa, pune si acum osteneli si chel-tueli si Taste tot-d'auna cu priveghiare pentru mantuirea no-rodului sell lata mila lul Dumnedeu spre noT cu tnaltimeasa; ci dar veniti si vol fratilor sä urmati bunatatel marielsale. si Intal cel bisericesti, cart sinteti pilda crestinilor sprefaptele cele bune, ceia ce are (aveti) din voi hrana sa nu o as-cunda, sa dea si la altul, sa o vinda cu pret de masura lafratii lul cei lipsiti, §i sa piarda putine bucate pentru Im-peratia ceresca, sa postesca acest sant post, saturand pre fra-tele seti, cad postul cel adeverat Taste a ne feri de peatsi a lucra poruncile lui Dumnedeu, din care cele mai intalsint precum am dis : Dragostea catre Dumnedeu si carevecii. Al doilea clirosul cel politicesc, carele se hraneste sise slujaste de catra norod si In on ce vreme se ajutorezaIn tot chipul, cine va avea sa scOta sa tmpartasasca, savinda cu pret de masura, Tar Intealt chip aratand nemilos-tivire va avea pre Dumnedeu improtivitor, va perde tOte,41 va perde si sufletul ; acum, am dis, este vremea sa simtim

www.dacoromanica.ro

650 CARTE DE SFATU1RE

datoria care avem catre DumneVeil si care norod, si saarmam milostivirel si lubirel de Omeni, Domnului si Tata-lui nostru; lar de nu vom face asa si de nu' vom simti, vomfi improtivitorl lul DumneVeil si Imperatulul si Domnululnostru, si vom avea blestem si de la Dumneleil si de lanorod. Deci sa sfintim sfintele paresimi cu facere de binesi cu impartasirea de hrana la fratil cel lipsiti si flamanVI,pentru ca tine va avea si nu va impartasi si pre altii, a-cela si de va posti nu va avea plata, si va fi ca bogatulacela de care spune Arita Evangelie pre carele i1 ticalosasteChristos pentru nemilostivirea lul Vicend: «nebane, nebune,inteacesta m5pte vor cere sufletul de la tine, deci acele careal gatit cul vor fi >, mai vartos acela care nu va impartasisi pre altul din bucatele sale care are, Taste un alt Iudii,ce vinde spre mOrte pe fratele seil. Dar mal pre urma deva ramanea lucrul ca cela ce are sa nu dea aceluia carenu are, on se cade sa mOra de feline?, sa nu fie. Pentruacesta dupa vola si stirea prea iubitorului de Omeni Dom-nulul nostru, sfatuindu-ne Impreuna cu cel ce se afla aiciintru Christos frati al nostril Arhierel si Episcopi si tot cli-rosul bisericesc, dam voe ca sa deslege numal intru acestpost al acestui an lipsit si cu iarna grea, adeca al 1795,pazind numai septarnana cea dintai si cea dupa urma, cumsi Mercurile si Vinerile cu post, Tar In cele-l-alte Vile sa ma-nance dulce, Irish acela ce n'atl bucate, lar cela ce vor fiavend si ('I) vor deslega numai si numai pentru lacomie, sashe ca sint in pacat de mOrte, fiind-ca acesta lasare s'ar'ifacut numai pentru cel ce n'au, ca sa nu plara de fOme,si sfinta Biserica care au orinduit post fail aselat spre o-morirea patimilor, Ian nu spre omortrea Omenilor; cad pen-tru vreme de nevoe se face iconomie, dup. cum si proo-rocul David au mancat prescurile bisericel, ce erail orinduitenumal la preoti, facend'o acesta pantru ca sa nu mOra a-flandu-se In vreme de nevoe.

www.dacoromanica.ro

CARTS DR SFATITIRE 651

Dect si fratia to sa dal acesta stire la top aceia cartn'ati trebuinciOsa hrana ca sa deslege a manca dulce, sanu morn de fOme, drept care dam si not lertare si mat na-inte de not DumnedeiI, ca dup. cum dice Apostolul Pavel:

nu facem purtare de grija a trupului spre desfatare, ci sprepaza vietei), voind ca sa se mantuiasca norodul sufleteste sitrupeste, si sa indemneze pre cel ce ail ca sa impartasascasi pre cel ce rugandu-ne milostivulul Dumnedeil ca saerte pre cel lipsitl, imputernicindu-1 sa pita petrece si elacesta lipsa cu rabdare si cu frica lut Dumneleii, rugan-du-se top lui Dumnedeil pentru petrecerea cea cu multi antsi ne clatita intarire a prea Inaltatulul si milostivulul nostruDomn, care este parinte de obste, si purtator de grija.

Asa sa urmezi, dand de stire la aceia cart n'ail, ca sadeslege, tar celor ce au le poruncim ca sa postesca, anddin prisosul for la aceia cart sunt lipsitl, cu pret de ma-sura, ca de nu vor face asa vor fi blestemati de norod,si se vor pedepsi intr'acesta vieta si In cea viitOre. Catreacesta sa se si gatesca top Crestinil a se ispovadui dupredatoria crestinesca. Deci acesta sfatuire a m5sta duhovni-cesca sa se cet6sca in trei Duminici de rind prin Vote bi-sericile.

1795 Februarie 13.

Jr

C. E.

www.dacoromanica.ro

ROSE VIETT1 RELIGIOSE MTH 11cDIV1D SI SOCIETE,

Ori care ar fi starea sociala a omului, fie el cult sail in-cult, bogat sau s6rac, tinar sail batrin, liber sau seryin on ce regiune s'ar afla pe fata parnintului, este stiut, canu p6te trai, fall a avea o religiune Ore care, sail' nistecredinte religiOse, cad simtul religios este ceva innascut inom. Dar dacd omul nu pOte trai, nici ca individ, nici gru-pati in societate, lard credinte religiOse, de la sine se in-telege, ca aceste credinte nu trebue sa le alba numai deforma, sail numai cu numele, cad acesta nu l'ar folosi lanimic. Apoi dacd religiunea, ca simt innascut in om, esteun simt nobil, care it inobileza $i 11 inalta, de la sine seintelege, ca ldngezirea sail paralisarea acestul simt nobil,nu numai ca nu-I mai pOte ajuta la nimic; dar din contra11 vataind i it duce la cea mai desevirsitd desorientare; siatunci ne avend nici o busola in vieta, trdeste fara rost ovieta neumand, demna de animale, lar nu de om, fiintarationala i nobila, facuta dupd chipul i asernanarea luiDumnecleii.

Ca simtul religios, pe care omul it are indscut in sine,sä ii fie de folos, trebue ca el sa fie cultivat si sa deasemne de yield in om, adica sa rod6sca, dovedindu-se acestarodire prin o vieta religiOsa, conforma cu acele principil saucredinte religiOse, pe carl el le are; bar folosul unel ast-fel

si

www.dacoromanica.ro

FOLOSELE VIETEI RELIGIOSE 653

de vied religiOse pentru om si societatea in care traeste,depinde de natura credintelor sail a religiunei ce o prole-sea,. Este religiunea omulul o religiune positiva, o religiunedrepta, adeverata §i rarionala , atunci folOsele unei ast-fel de religiuni, dupa care omul 10 normeza vieta si taaactivitatea sa socialA, sunt marl, sunt salutaril. i din con-tra, daca religiunea ce o profesezA coprinde idel josnice,nerationale, se intelege ca o calauzA a vietel sale, interne-iata pe ast-fel de idei, nu numal ca nu II va aduce marlfoliose, dar din contra 11 va tine in injosire si degradare,facendu-1 inaccesibil de vre-un progres sail inaltare moralasi culturala.

Din Vote religiunile cunoscute sub sore pana asta-cli, in-contestat este ca singura religiunepositivii, drepta, adeve-rata §i rationala , este religuna crestina. CAnd dar ne-ampropus a vorbi despre folOsele vietei religiOse pentru individsi societate, adica pentru fie-care om si pentru societateadin care face parte, intelegem folOsele vietei religiosecrestin e.

Acesta religiune dorim ca sa, lucreze in vieta nOstrA, a-dica in inima si sufletul fie carula din nol. Ea sa ne fiementorul si cAlauza vietel care sa normeze tots pasil vietelnOstre si pururea sa trairn conform invetaturilor coprinsein ea, conform regulelor, dupA care ne invata sa ne con-ducem in vieta, pentru ca sa putem fi adeveratI crestinl.Cad numal ast-fel traind putem avea o vieta linistitA sipacinica si putem prospera In tote intreprinderile vietei n6s-tre. Atunci vieta ne este de folos si none fie-carula si so-cietatea din care facem parte.

Socotim necesar a arata folOsele vietel religi6se, pentrusocietatea nOstra romanesca, cad multe rele de carI sufe-rim sunt in mare parte din causa instreinarel fie drula dinnol, de la vieta pe care ne-o insufla sfinta religiune ce oprofesam. Vom dovedi in acelas timp, ca acesta instreinare

www.dacoromanica.ro

654 FOLOSELE VIETEI RELIGIOSE

este desastru6sa, pentru fie-care din not si pentru societate;si cum din causa eI multi ne mat avend nici un fel de ca-lauza in vieta, isi pierd si calea si cararea, si d'aci multimede nenorociri In fa mini si societate. Vom arata in cele dinurma, Ca numai atunci cand credintele sfintei n6stre religiunise vor pazi si vor da rOde in vieta nOstra, numai atunci fiecare, cu vieta sa, va fi o podOba sociala si societatea nOstrava fi model prin ordinea si corectitudinea el. Numal atunci inea va domni virtutea; cad top membril el se vor inspirain t6te faptele for de Erica Jul Dumnecleil si adeverataiubire sincera catre aprOpele, basele vie(el religidsetrestine.

Acestea clise generic, sa vedem cum vieta religiOsa estede folds individului, adica fie caruia din nob, ca d'aci saputem vedea folOsele el pentru societate.

1) Folosele vie(el religiose pentru individ.

Orb -care ar fi positiunea sociala a omului, el trebue sa albaun motiv de siguranta, care sal linistesca si sal asiguredespre sOrta sa presents si viitOre. El are nevoe de o man-gaere in necazurile si suferintele sale; de un frill, care salstapanesca pornirile si patimile sale; de o masura, care salcalmeze in bucurii, mai ales cand ele sunt excesive, de unprincipiti normativ, care sal Indrumeze si indemne tot-d'a-una la bine si sal pazesca de rele. i un ast-fel deprincipia normativ pentru vieta omului si atat de necesarpentru el in vieta, nu pOte oferi nimeni de cat religiu-nea, si nimic nu'l 'Dote inlocui. El este forte necesaromului in vieca, indispensabil, si nu'l are chiar de catde la religiune si prin religiune. De aci necesitateaunel vieti religiOse, unel vieti piOse crestinestl, singur e defolds omului in lumea acesta. Pentru a ne convinge de a-cest adever, n'avem de cat a arunca o privire generics a-

sa'l

il

www.dacoromanica.ro

FOU59ELE VIETEI RELIGIOSE 655

supra adeverurilor, pe carl ni le insufla sfinta nOstra religiune.Tot ce ea ne invata nu are alt scop, de cat a ne man-

gala, a ne incuragia si indemna la bine; a ne inspira incre-dere in nol insine si unul dire altul; ne invata si recomandapacea, supunerea nOstra la vointa lui Dumnedeu si lubireadesavirsita catre El si catre aprOpele nostru.

Sfinta nOstra religiune ne invata, ca omul nu este o pro-ductiune a intimplArel sail al unel naturi Orbe, ci fapturamanilor lul Dumnecleii, facuta cu deosebita ingrij ire si Dam-necled d'a pururea vede si ingrijeste de ea.

Mai departe ne invata, ca Dumnedeti a pus la disposifiu-nea omulul tOte bunatAtile pamentulul si tot ce universulcuprinde, ca sa sa bucure si sa se veselesca de ele. Si, in-zestrandu'l cu minte, judecata si intelepciune, a supus sta-panire lul tOte fiintele de pre pament, ca sa domnesca a-supra for si sa fie for stapan.

Si ca individ a parte si ca societate, omul se plite bu-cura de tOte bunatatile naturel; bar intrebuintarea moderataSi cumpatata a tot ce Dumnecled a pus la bunul plat alfiintei, facuta dupa chipul si asemanarea sa, ii face vietamultamita si fericita si afla in darurile naturel un izvornesecabil de bunatati, de multamire sufletesca si de fericire.

Mal mult chiar. Sfinta rMstra religiune ne invata, ca :(5rtanOstra nu se margineste, nici nu se sfarseste in acestavieta trecetOre. Fericirea dorita de sufletul nostru si pe carenu am putut'o dobandi in acesta vieta, religiunea ne invata,ca o vom avea-o dincolo de mormint, in vieta viitOre; baracesta speranta si credinta ne o garanteza insusi Dumnefleilprin Cuvintul seu, carele este glasul adeverului si al drep-tatei. Daca vre-unul din nob sufere in vieta sa, aci pe pa-ment, acesta trebue sa o considere ca o cercare momentanasi orb o va socoti-o ca o expiatiune a gresalelor sale, sailca o contra-balansare a pornirilor sale impatimite; in tOtesuferintele sale, asteptarea sigura a unul viitor fericit, ii da

www.dacoromanica.ro

656 FOLOSELE VIETE1 RELIGIOSE

putere, 11 mange si 91 intareste, usurandu-I tOta greutateasuferintelor si pazindu'l de a nu cadea in desnadejduire.

Cel ce crede in Dumnecleil si in providenta sa, nici odata nu se teme, ca va vedea sdruncinata sail perturbataordinea pusa de creator In natura , cad el are credinta ferma,ca aci a domnit cea mal desevirsita intelepciune, iar bu-natatea suprema a Creatorului ne garanteza existenta elsi a nOstra. Dupa Inv6tatura revelata, credinciosul stiind, caDumnecleu a creat lumea pen tru om, vede o legatura strinsaintre ordinea fisica si cea morala, care se Intemeeza prebunatatea, dreptatea $i sfintenia Creatorulul. D'aci credin-ciosul se edifica moralminte pe credinta, ca Dumnecleil facendpre om, 1-a inspirat o incredere desevirsita. In el trisusl, inideile, credintele si convingerile sale, In vocea sentimentu-lin intern al constiintel sale, in afirmarile si incredintarilesentimentelor nOstre, bine conduse si in marturia

Fara acesta incredere ordinea morala nu pOte exista;prin urmare nu pOte exista nicl societate si atuncl totuleste amenintat de cea mal desevirsita desordine si distru-gerea ar fi sflrsitul fatal, ce ar ameninta totul, pe om siintrega ordine fiisica.

Legea si principiile dreptatel, pe care fie care din nol lesimte sadite in inima sa, sunt aceles1 in tots Omenil, caddupa Invetatura sfintel nOstre religiuni toti ne tragem dinAdam, top suntem fratl si fiii al acelulasl parinte comun,Dumneclet, cad stremosul genulul uman a fost creat deDumnecleti. Acesta lege si principil sunt garantia, cea malsigura a increderel reciproce, ce trebue sa avem unul catrealtul si care trebue sä domnesca intre nol; mal ales candvedem, ca de la inceput Dumnecleti mustrand pe ucigatorulCain, se retell la ea si iT spune: Glasul singelui Ira -telui tdu striga ca, tre mine din pament 1).

1) Ve4.1 cartea Facerei IV, 10 qi urmatOrele.

Omen).celor-l-alti

www.dacoromanica.ro

MUSSELS VIETEI RELIGIOSE 657

Credinclosul simte si este convins ca trebue a privi preeel-I-alp Omeni ca pre niste frail al sel cu adeverat si ast-fel in lubirea sa fratesca are dreptul sa se increda in el,sä se astepte la o incredere si lubire reciproca si sa simtacea mal mare satisfactiune si multamire sufletesca facendbine si ajutand pre semenil set, cad face bine si ajuta prefratele seti. Tar dad. se intimpla ca intre Omeni sa fie unit1.61, capabill d'a face numal reil si d'a sevirsi Wta crimasi fail de legea, credinclosul se intristeza de acesta, si aredesevirsita incredere, ca ast-fel de vrajmasi al lul Dumne-gat vor fi pedepsill aci pre pamint, de lege, dupa faptelelor; bar data dreptatea si legile omenestl nu-I va puteaprinde si pedepsi, el nu vor scapa nepedepsitl; dreptateadumnecleesca it va urmari si dincolo de mormint si nu vorscapa d'a nu-sl lua pedepsa dupa faptele lor. Ast-fel cugeta.ast-fel crede si pe ast-fel de principil 41 edifica credinclo-sul tote vieta sa morala, cad de ele se sileste a se calauzila tot pasul si in on ce intreprindere.

Dar sa vedem care ar fi starea omului lipsindu -1 acesteprincipii si calauza bine facetOre in vieta; cum se 'Arta siunde ajunge si sä luam lucrurile chiar de la inceput.

Dad. Adam, dupa ce a calut in pacat, si s'a veclut dinculmea bunatatel si a fericirei in cea mal extrema. nenoro-cire si desnadajduire, (lice el in acel moment, cand segandea ce a fost si ce ajunsese nu ar fi credinta, adicaacea raga de speranta pe care I-a dat'o Dumnecleil, singuracare it ruangaia in nenorocirea sa 1), ce ar fi facut. Nu arfi atentat el la vieta sa, si chiar a femeel sale? Dar nu.Cuvintul de mangaere al Domnulul, care II este lege si re-ligie, devine legatura tare intre el si Dumnecleil Creatorulsi it face a vedea chiar in fiiI sel pre Mantuitorul promis.Cand Eva naste fiti, el exclama cu bucurie: lata am do-bandit om pentru Dumnedeii si a pus numele Jul

1) Comp. Cartea Facerel VI, 15 qi urmtitorele.

Biserica Ortodoxii Romani{ 6

www.dacoromanica.ro

658 FOLOSELE VIETE1 RELIGIOSE

Kain 1), §i spera ca chiar acesta va schimba sOrta sa sia urmasilor set In schimb Ina. miseriile si nenorocirile curg.Indata dup. aceea, sub ochii sei vede m6rtea fiului setcubit Abel si timp de noue sute si mai bine de ani cattraeste, seria miseriilor si a nenorocirilor, a caror causa nua fost de cat el insusl, pare a nu se mai sfarsi. Dar in tOteacestea promisiunea pe care i-o daduse Dumnecled, ca vaveni un mijlocitor, care pune cap& suferintelor sale si itva impaca cu Dumnedeti, readucendu'l iarasi la el, estesingura raza ce'l incalcleste, it mange si Ii intareste; acestaII este lege si religie si ea 11 face sa suporte si el si ur-masa sei cu usurinta t6te nenorocirile in timpul cel lungde penile*.

Care ar fi fost desolarea lui lob si ce ar fi facut el indesperarea si nenorocirea in care cacluse, data el cu sana-tatea si averea 's1 perdea si religiunea sail increderea inDumnecleil si providenta sa? Desbracat de tOte bunurile sifericirile vietei acesteea terestre, atat de magulitOre si incan-tatOre, privat de copiii sel, insultat de sotia sa; acuzat sicalomniat de chiar prietenil sei iubiti; parasit de toti aceeacaror le Meuse bine si ii ajutase, cuprins de Ma si ranidurerOse si infricosate, istovit de durerl si suferinte, el numai avea nici un ajutor si nici o alinare de nicairi in lu-mea acesta. Numai Dumnecleil ii remasese. Numai acestanu'l parasise si era cu el. i ast-fel lob isi pastreza paceaconstiintel in inima si sufletul set. Indura cu tarie si curajsuferintele ce'l cuprinsese si triumfa contra tutulor curselorsi ispitelor, si lasa omenirei intregi pentru tot-d'a-una unexemplu viii despre puterea, taria si efectele miraculOse alecredintei in Dumnecleil, manifestata* prin o vieta pi6sa sireligiOsa. Exemplul lul lob inspira si va inspira admiratiunecredinciosilor in vecul vecului, lar necredinclosilor de apururea frica si cutremur:

2) Comp. locul citat cap. IV, vers. 1 si urnigtdrele.

www.dacoromanica.ro

FOLOSELE VIETEI RELIGIOSE 659

Dar dad. acesta si ast-fel este vieta credinclosulul, ceva fi omul cand, mai ales in suferinte, ! -ar lipsi acestamangdere, acest sprijin ? Ce trebue a crede despre acela car!vor sä priveze pe om de acest mentor, povatuitor sintersi sprijinitor in Mote nevoile si necazurile pentru a'l ducela limanul cel linistit al mantuirel? Se pOte sustine ca, uniica acestea vor binele omulul si at omenirei ?

Dar sa vedem cum este vieta omulul lasat in sinul na-ture!, asa cum it creste si it desvolta ea, faia ca sa stiesau sa audd ceva de religie si Dumnedeil.

WA' cum descrie celebrul Pliniu pre omul nature!, preomul lipsit de credintd, religie si Dumnedeil:

(Intre diferitele animale, dice el, proeminenta o are omul.Lui se pare ca natura 1 -a pus la dispositiune spre a se fo-losi de tot ce a produs ea; dar ea vinde asa de stumpproductiunile sale, in cat pare a se purta fat de el malmult ca o muma vitriga de cat ca o muma dui6sa din si-nul careea ar fi lesit omul. Omul este singurul dintre ani-male care are nevoe de imbracaminte, pe cand ea (natura),se ingrijeste a da celor-l-alte animale tot felul de acopere-mintur! preservative sail existente, Ea le inzestreza cu co-chili!, le acopera cu tot felul de pie! unele tar! dardiOse, precum sunt pestii, reptilele, allele asa de tar! in catse serveste la tot felul de intemperil ale nature!; pe allelecu pene, pe alte cu puf; unora le da aripl, altora instru-mente de aparare contra or carui atac. Ea imbraca arborilsi plantele cu tot fetal de podObe si coji pentru a suportasi frigul si caldura si or! ce le ar ataca. Dar, pe and areatata grija pentru bite acestea, numal pe om, ca printr'unfel de despret catre el, it lasa sa se nasca got, intins prepament. II lasd asi incepa vieta cu tipete si plansete, sinu s'a *Tut nici un copil care sa zimbOsca sail sa riclainainte de a implini patru-clecl de dile. Dupa ce se nasteast-fel, el nu este lasat in pace a creste si a se desvolta;ci are nevoe d'a fi infasat, adica legat si tartasat, lucru de

mla-

11

www.dacoromanica.ro

660 FOLOSELE VIETEI RELIGIOSE

care sunt scutite tote cele-l-alte animale. Fiul cu intaetateal naturel; animalul care este menit a comanda si stapanipre cele-l-alte are nevoe pentru a creste si a se desvoltaspre a fi legat de maini si de piciOre. El plange, sufera,fara a avea alta vina, de cat aceea ca s'a nascut. Nu esteOre o nebunie d'a cugeta ca o fiinta intrata in asa modin lume, ti da dreptul d'a sari asupra tutulor, a se punein capul for si a le stapani? Dar nu numai atat; indatayin bOlele, suferintele si Waffle sale sunt fOrte neplacute;tot felul de vindecari cele de erl inlocuite prin cele deasta-c11.

Animalele sunt chiar de la inceput ceea ce sunt. UneleWeep chiar de la inceput a alerga, altele a sbura; unelea's1 incerca puterea ce o au, altele a 1i-iota. Singur omulIn momentul nascerei sale nu stie nimic; si este incapabildad. nu este ingrijit. El nici nu merge, nici nu vorbesle,nicl nu se pOte nutri. Natura nu l'a invetat nimic alt decat sa planga i Ore n'a facut acesta pe multi sa cugeteca. ar fi mai bine ca cine-va sa nu se nasca, sail sa dis-para de indata. Pentru ce fara vina aceste suferinte chiarde la inceput ?

Pare ca numal pentru om sunt reservate ca contrast la-crimile, dorinta d'asi satisface placerile, ambitiunea, avari-tia, lubirea nespusa pentru vieta, superstitiunea, perspectivemortel si a mormIntului si dorinta d'a nu mai muri nici odata. Niel un animal nu are o vieta atat de agitata, atat debogata in placeri, in patimi, unele mai violente de cat altele;nici unul nu concede ca el, si nici unul nu se resbuna maiinfricosat ca el

Vedem pe animale simpatisand fie-care cu specia sa. Seaduna intre ele, si se unesc contra celor ce vor sa le a-tace. Leii nici o data nu'si arata puterea si ferocitatea forcontra leilor. Serpii nici o data nu se mananca unit pe alp;lar monstril marilor, nicl o data nu inghit pre cel din spe-

www.dacoromanica.ro

FOLOSELE VIETEI RELIGIOASE 661

cia lor. Dar omul n'are vrajma§ mai crud §i mai feroce decare sa se tema., de cat tot pe om 1)) .

Acesta descriere clara, precis& §i amanuntita a miseriiloromene§ti, contra carora nimeni din cei ce n'au. religiune §i nucred in Dumnedeti, nu pot gasi nici un remediu, a facut premulti din filosofii cei vechi sa cred& c& sufletele omene§ti auexistat cu mult mai Inainte d'a fi unite cu trupurile §i ca uni-rea lor cu acestea, este o pedepsa la care le-a condamnatdreptatea divina pentru ca prin suferinte s& expieze in a-cesta lume crimele s6vir§ite intr'o alts lume anteriOra. Pre-cum se vede, el presupuneau un fel de pacat original; darlipsitt de revelatiunea divina, nu puteati a'l concepe §i pre-cisa, nici a'l spune lamurit.

Dar data privim Si examinam tristul tablotl facut deinsufletiti de sentimentul religios §i de credinta in Dum-

neded, tot echivocul dispare. Totul se explica §i omul tslda sema despre sine §i sOrta sa in lumea ac6sta, cu tOtesuferintele Si miseriile ce indura.

Proeminenta sari superioritatea, dice ironic Pliniu in tris-tul seu tabloq, o are omul. Lui natura i -a pus la dispo-sitiune spre a se folosi de tOte bunurile el ; dar acestafolosinta, adauga el, omul o plate§te stump, cad de la in-trarea sa in lume pana la mormint, nu indura de cat mi-serii, suferinte i nenorociri.

Mesurand tOte aprecierile acestea cu mesura cuvintululinspirat al Bibliei, omul ese din starea josnica in care itlasa marele naturalist. Intaietatea §i superioritatea i-se cu-vine, cad el nu este produsul intimplarei, ci opera a luiDumnedeU, facerea manilor Sale, fiinta dupa chipul §i a-semenarea sa. El nu are nimic comun cu animalele. A-cestea sunt de la inceputul fiintarel sail al vietel lor, aceeace suni §i trebue sa fie. Natura §i facultatile lor, data fa-

1) Comp. Pliniu ist. nat. cartes VII.

Pli

www.dacoromanica.ro

662 FOLOASELE VIETE1 RELIGIOASE

cultati pot avea, sunt marginite la o vieta isolatd ; al Carel,tot rostul, nu e altul de cat hrana. Nu tot ast-fel este omul.El trebue sa se desvolte si sa invete totul, cad urmeza a's1da sema si de rostul vietei sale si de scopul societateI pen-tru care este menit, In care urmeza a trai, a lucra si a ofolosi. El urmeza sa Inv* si sa tie ca numal In virtuteva afla placere si multamirea sufletesca, pacea constiinteisale si culmea fericirel posibile aci pre pament, lucru decare animalele si chlar omul natures sunt cu desevirsirestreinl si incapabili.

Calauzit de sentimentul religios, omul stie ca data pati-mile si pornirile sale naturale, cart inclin tot-d'auna catrecele rele, 11 aduc nemultamirI, si chlar suferinte si neno-rocirl, el are in constiinta sa un Mu care sa le calmezesi domolesca; tar triumful asupra acestor pornirl Ii aducecea mai mare multamire si satistactiune sufletesca. FiindInsa sclavul patimilor, stie larasi ca din acesta cauza suferasi va suferi tOte neajunsurile si miseriile.

and la tot pasul si in tOte intreprinderile vietei ascultade vocea interna a constiintei, pe care Dumnecleti I-a dat-oca calauza, conducetor si povatuitor sincer si sigur, minteasa se lumineza si tOt-d'auna ferindu-se de rele, face numaibine. Atunci, chiar gresind, Inca este mangaiat, ca nu afacut refit cu precugetare, ci din nestiinta. Cel convins sipatruns de sentimentul religios, on ce nenorocire o Infruntacu curagiIi. Insasi racela mormintului o priveste cu incre-dere si fara teama, cad mOrtea, pentru credincios, este ga-rantia vietii viitOre, a vietei eterne.

Cu un cuvint, credinciosul Intru cat face bine si lucrezaconform sfintelor precepte ale vietiI religiOse evangelice, in-frunta totul cu curagiii si Incredere. Atunci nu se teme caintre semenil sel va Intimpina inimici, car) din ingratitu-dine sa it resplatesca cu ref bine-facerea ; dar chiar ast-fel de i se intimpla el se intareste si mat mult in credinta

www.dacoromanica.ro

FOLOASELE VIETE! RELIGIOASE 663

sa, care II spune ca va afla drepta resplatire In cerurl dela Dumnedel

cata diterenta tritre credinclos si necredincios! Ce deose-bire de ideal si aspiratiunl! Cat de nenorocit si desorientateste ateul si necredinclosul 5i cata regula, liniste, increderein sine si faptele sale domneste la cel care este inspirat defrica lui Dumnedeil si lubirea dire aprOpele!

Rite dar fi comparatiune Intre vieta celul far& Dumne-intre acela care voeste a'L vedea prea marindu-se

in t6te faptele sale?Daca tnsusl Pliniii si Omen' de talia sa eratt ispititl a

crede ca este mai bine omulul a nu se naste, nu este a-cesta o proba ca vieta omulul lasat in voea nature', faracredit* religiOse, nu este de nici un folos? Iar data ast-fel sta lucrul mai pOte fi indoiala cat de folositOre ii esteomulul o vieta religiOsa prin care sa dovedesca credinta sa inDumnedek si mai ales intr'un Dumnedeti isvorul bunatb.tel,cum este Dumnedeul caruia ne inchinam nol crestinii ?

Dar chiar si din alt punct de vedere vieta religiOsa sipiOsa se constata Ca este singura care ne este de folos.

Omul ca sa pOta prospera in tOte intreprinderile sale, sisa pOta duce o vieta linistita si multamitOre, are nevoe säfie impacat in constiinta sa. Ei bine pacea constiintel nu oare si nu o pOte avea de cat numal atunci, cand duce ovieta religiOsa si piOsa, impodobita cu fapte bune, numalatunci, cand isi indeplineste datoriile sale catre Dumnedekcatre sine insusi si catre aprOpele sell; tar vieta in caresa se vada tOte acestea, nu este de cat vieta religiOsa sipiOsa, deci singura de folos individulul. FolOsele unei ast-felde vied insa pentru fie-care din nol devin mai evidente,cand omul duce o ast-fel de vieta in societate.

Despre acesta insa, in numerul viitor.

°Witi;Pf-g-°

D.

cled si

ii

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefa le Ortodoxe Romane s'aintrunit in sesiune de tOmnd prin decret Regal in diva de 12Octombre curent. Sesiunea s'a inchis iardsi prin decret Regalin diva de 20 Octombre curent. S-tul Sinod s'a ocupat curesolvirea mai multor chestiuni importante privitOre la bu-nul mers al bisericil nOstre. Vom face o dare de sema a-manuntita despre acesta in numerul viitor al revistel.

II.

Prea Sfintitul Parthenie Episcopul Dunarei de jos aadresat Domnului Decan al Facultatei de teologie dinBucuresti urmatOrea scrisOre:

Galati, 10 Octobre 1901.

Ell Parthenie S. Clinceni, Doctor in teologie §i cu Darullul Dumnedeil Episcop al Dunarei de jos,

DomnuluT Decan al Facultatel ortodoxe de teologie dinBucurestl: Bucurie!

In anul 1868, dupa terminarea cursurilor in Seminarul

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 665

Central, gradul II, din Bucure0, am fost hirotonit diacon,in ziva Sflntului Andrei, cel intal chemat, 30 Noembre a-cela§ an, pe sema bisericel cu patronul sfintul Nicolae(Mihal Voda) din Capitals.

In lipsa de o Facultate de teologie, am inceput frequen-tarea Facultatel de litere si in 1873 am cerut formal Minis-terului Cultelor, cu alp colegl, infiintarea unei atari Facultatide teologie ortodoxa.

Rugaclunea §i dorinta mea de atunci s'a Implinit mactarcliti. Precum se cadea, ell' am remas pans in ziva deasta-di, cu gandul i cu inima, la aceste dour Institutiunlculturale si religiOse.

De aceea prin testamentul met), facut in dublu exemplar,din care unul se afla depus la Grefa Tribunalului de CovurlulInca din anul 1898, am lasat actualel nOstre Facultati or-todoxe de teologie din Bucure0 intrega mea biblioteca, larSeminarulul Central am dat qilele acestea cate-va obiectepreotesti, precum i doue petri de marmora, pentru ca saformeze, una: sfinta mass, iar cea-l-alta proscomidia,in paraclisul intemeiat to noul local al numitului Seminar.

Zilele acestea informandu-me ca in sala FacultateI nOstrede teologieaflatOre in corpul Universitatei din Bucure0unde se predaii de colegii Domniei VOstre, profesori, cur-surile teologice, ar fi lipsa de o icOna a sfintel nOstre cre-dinte ortodoxe, imi laii voea a Ve trimite, din colectia mea,(Ra'stignirea Domnulul nostru Iisus Christos>, avendde o parte §i de alta pe cel doi tilhari, lar la piciOre peprea sfinta §i prea curata sa maica, asistata de sfintul A-postol §i Evangelist IOndiscipulul cubit §i de alte donefemei din cele ce urmaii Mantuitorului.

IcOna, precum se vede, este pictata pe panza in marimede 1,60 inaltime, pe 1,10 latime §i asezata in caJra poleita.

Facendu-Ve cunoscut despre acesta, Ve rog cu staruinta,Domnule Decan, sa bine-voitl a face ca IcOna acesta sa fie

www.dacoromanica.ro

666 CRONICA BISBRICESC.A.

a§ezata cat mai ingraba pe zidul interior al acelei sail,pentru ca sa se afle de-apururea inaintea celor ce invata§i se invata adeverurile cele inalte ale sfintel nOstre credinteortodoxe de rasarit.

Har de la Dumneclet Invetatorilor invetaceilor teologiel,§i arhiere§ti binecuvintarl de la smeritul arhiereu

Parthenie.

Domnul Decan al Facultatel de teologie din Bucureti arespuns Prea Sfintiel Sale urmat6rele:

No. 383 din 23 Octobre 1901

Prea Sfintiel SalePrea Sfintitului Parthenie S. Clinceni, Doctor to te-

ologie §i Episcop al Eparhiel Dunarei de jos.

Prea Sfinte,

Respectuos multamindu-V6 pentru pretiosul dar ce atifacut acestel Facultati, am onOre a aduce la cuno§tinta PreaSfintiei V6stre ca, Sfinta IcOna cu Rastignirea Domnulul,ce ati binevoit sa ne daruip, i despre care tratati in adresadin 10 Octobre a. c., catre acest Decanat, pe care aminregistrat-o la No. 663 in 28/5 Octobre a. c., s'a a§ezatazi in Palatul Universitatel din Bucure§ti, §i anume in saladestinata pentru tinerea cursurilor acestei Facultati. Despreacesta am facut cunoscut Domnulul Rector al Universi-tatel, inaintandu -1 in copie adresa Prea Sfintiel VOstre.

Primiti Ve rog, Prea Sfinte, asigurarea prea deosebitelmele consideratiuni.

DECAY, Dr. Const. Chiricescu.

Seminariile nOstre potrivit legit invetamintului secundar§i superior vor avea de acum inainte 7 (qepte) clase in loc

§i

31

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA. 667

de 8 (opt). Programa actuala de studii trebuia prin urmarerevisuita in spiritul nouii organisart Ministrul a numit ocomisiune pentru acesta lucrare compusa din P. S. PimenPitestenul, profesor la facultatea de teologie ca presedintesi din Economii Savin, directorul Seminariulul Veniamin dinIasi si C. Nazarie, directorul Seminariulul Central din Bu-curescb cum si din D -nil Mih. Popescu si P. Garbovicenu,profesori, ca membri.

Comisiunea depus lucrarea in cliva de 21 Septembrea. c. De la ce norme a plecat comisiunea in alcatuirea noi-lor programe lata-le : La fixarea orariulul s'a avut in ve-dere, ca in cel d'antai patru ani de studifi sa se predeaelevilor tote obiectele, cart formeza cultura generala, pe catposibil apropiata de kat si de scOlele normale, bar in celdin urma trel ani, pe langa o complectare a studiilor delicee clasice s'a hotarit sa se dea o deosebita extinderesciintelor teologice, potrivit menirel acestor institutiuni decultura bisericesca. S'ati consultat si profesorii Seminariilorprin directorii respectivi cu privire la desvoltarea materiilorce ar urma sä se predea in limitele orariulub stabilit..

Prolectul acesta de programe analitice s'a tiparit si s'atrimis membrilor Consiliulul general de instructiune, carese va intruni .in Aprilie 1902 spre a-1 studia si aproba.Programele acestea aprOpe in intregime se vor pune in a-plicare cu inceputul anulul scolar 1902-1903.

Chestiunea programelor analitice fiind de cea mal mareinsemnatate pentru un Seminar ne vom ocupa de aprOpede mersul el si vom vorbi la timp.

IV.

De la Ministerul Cultelor primim urmatOrea lista. de nu-mirile, transferarile, dimisiunile si decesele in clerul din in-tr6ga tara.

et-a

www.dacoromanica.ro

668 CRONICA BISERICESCA

Preotul snpranumerar Mihail Plattreann, de la biserica parohielPlataresti, judetul Ilfov, este numit pe cline de 1 Septemvrie a. c., inpostul de paroh la ac eiasi parohie, in locul preotulni Constantin Du-hovnicul, desctreat de sarcina de preot paroh.

S'a recunoscut in satele parohiel Busesti, judetul Mehedintl, pedine de 15 August a. o., non! hirotonit in preot Alexandru M. Po-peson.

Ministerul a recunoscut in statul parohiel Batinarl, comuna Mun-teni-de-jos, Vaslul, pe non! hirotonit preot Dimitrie Ciocarlan pe divade 16 August a., 0.

Not hirotonisitul preot Ion Georgescu, este numit pe /lima de 1Septemvrie a. c., paroh la parohia Hatcartt, judetul Prahova.

Preotul supranumerar I. Al. Abramescu, de la biserica filler& Sf.Stefan ", pendent de parohia Mitropolia" din urbea Targoviste, estenumit pe diva de 1 Septemvrie a. c., paroh la acea parohie.

Preotul snpranumerar Dimitrie Tantsescu de la parohia Ghimpatl,comnna Vizuresci, judetul Dambovita, este numit pe 4iva de 1 Ootom-vrie a. a., paroh Ia parohia comuna CascIOrele, judetul Vlasca.

Preotul supranumerar Stefan I. Dimitresou, de la biserica paro-hiala Domnescii" din Curtea-de-Arges, este numit pe /lima de 1 Octom-vrie, paroh la aceeasI biserica.

Diaconul Dimitrie Petrovici, licentiat in Teologie, de la bisericacatedralt, a Episcopiei din urbea Bugt, este numit pe diun de 15 Sep-temvrie preot Ia aceeasI biserict.

Not hirotonitul Diacon G-h. tefiinescu, licentiat In Teologie; estenumit in postul de Diacon pe /lima de 15 Septemvrie, la biserica cate-drala din urbea Buzeit

Preotul Vasile Stroescn, fost paroh la Capatanul-de-jos, comunaMera, judetul Putna, este numit pe /lima de 1 Ootomvrie a. c., parohla parohia Vasuin, judetul Putna.

Preotul snpranumerar I6n Miclo,anu de la biserica filial& din di-tunul Runcesa, parohia Laical, judetul Muscel, este numit pe diva de1 Octomvrie a. c., paroh la parohia Miclosani acel judet.

Preotul supranumerar Petre Tacu, de la parohia Viirsittura, jude-tul Putna, este numit paroh la parohia indilarl, comuna Mera, pe dinede 1 Octomvrie a., c.

Not hirotonitul preot Ion Mircescu, este numit pe dina de 1 0o-tomvrie a. c., paroh la parohia Gura-Vitidrel, judetul Prahova.

Non hirotonitul preot Gheorghe Elberg, este numit pe /lima de15 Septemvrie a. c., paroh la parohia Mattsarn, jud. Dambovita.

ti

www.dacoromanica.ro


Preotul paroh, Marin Ionescu, de la parohia lsbiceni, judetul Ro-manati, este transferat in aceeasi calitate pe ciina de 15 Septemvrie a.0., la parohia Draghicenl, acel judet, in locul preotului 1. Ghisdaneseu,decedat.

Preotul paroh Stefan Popescu, de la parohia Horezu-Poenari, ju-detul Dolj, este transferat pe 4ina de 1 Septemvrie a. c., in aceeasi ca-litate la parohia Barza, acel judet, in locul preotului N. Barzenu.

Preotul paroh Nicolae Barz6nu, de la parohia Birza, jud. Dolj,este transferat pe 4iva de 1 Septemvrie a. c., in aceeasi calitate, la pa-rohia Zavalu, acel judet.

Preotul supranumerar Dimitrie Popescu, de la parohia Magura,judetul Buzeil, se transfers in aceeasi calitate pe Iiva de 1 Octomvriea. c., la parohia Parscov, acel judet.

Preotul paroh IOn Stefanescu, de la parohia Sf. Spiridon" dinurbea Galati, este transferat pe liva de 15 Septemvrie a. c., in aceeasicalitate la parohia Mavromol", (Galati).

Preotul supranumerar Ion Popescu, de la parohia Nifon" (Serbi)este transferat pe lila. de 1 Septemvrie a. c., in aceeasi calitate la bi-serica filiala Adormirea" (Lemnu) din urbea Targoviste.

Preotul supranumerar Marin Constantinescu, de la parohia Ador-mirea" din urbea pragasani, este transferat pe 4ina de 1 Septemvriea. c., in aceeasi calitate la parohia Harsu, din nrbea Craiova.

Preotul supranumerar Haralambie rataru, de la biserica parohialaSf. Ilie" din urbea Falticeni, este transferat in aceeasi calitate pe 4ivade 1 Septemvrie a. c., la biserica filiala Sf. Voevo4I", parohia Ador-mirea", din aceeasi urbe.

Preotul paroh Alexandru Paraschiveseu, de la parohia Colonesci,judetul Tecuci, este transferat in aceeasi calitate, pe liva de 1 Octom-vrie a. o., la parohia Bogdanesci, judetul

Economul Pandele L'opesca, supranumerar la biserica Sf. Hara-lambie" din nrbea Giurgiu, este transferat pe diva de 1 Octomvrie a.e., in aceeasi calitate la biserica Sf, Treime" acel oras.

Preotul supranumerar Ion Moisescu, de in biserica filiala Ador-mirea", parohia Malu, din nrbea Campu-Lung este transferat pede 1 Octomvrie a. c., ca ingrijitor la Schitul Ciocanu, in locul preotu-lul IOn I. 311oisesen, care trace pe aceeasi Ali ca preot supranumerar labiserica Adormirea" parohia Malu.

Preotul paroh 1. D. Nazarie, de la parohia Ciocani, judetul Tu-tova, este transferat pe qiva de 1 Octomvrie in aceeasi calitate la paro-hia Benesci, comuna CraescI, judetul Tecuci.

tjaf.

diva

www.dacoromanica.ro

670 CRONICA BISRRICESCA

PreotiI parohI Ion Teodorescu, de la parohia CasciOrele Nego-ascii Alex., de la parohia Cretulesti-Fillcoianu, ambit din judetul [Hoy,aunt transferatl pe diva de 1 Octomvrie, unul in locul altuia.

Preotul supranumerar Radii Buliicenu de la parohia Asar ju-detul Constanta, a renuntat pe diva de 1 Octomvrie, la locul s611 depreot.

Preotul paroh Lie Ionescu, de la parohia Schitu-FrumOsa, judetulBacilli, a demisionat pe diva de 1 Octomvrie din locul seri de paroh.

Preotul paroh Radii Menu de la parohia Licuriciti, judetul Te-leorman, a decedat in 18 August a. c.

Preotul supranumerar Gh. Bazoescu, de la parohia Podenl, commaBuzoesci, judetul Arges, decedat in 21 August a. o.

Preotul paroh Gh. Duhovnicul, de la parohia Titesti., jud. Mused,a decedat in 7 Septemvrie a. c

Preotul supranumerar Mihail N. Pgunescu, de la parohia Racil,judetul Gorj, a decedat in 12 August a, o.

Preotul supranumerar Dimitrie Dimitrescu, la parohia Dobrotescl,judetul Romanatl, a decedat.

Preotul supranumerar Petre Sin Petre, de la parohia Gura-Teghel,judetul Buzeil, a decedat in 31 August a. c.

Preotul Filip Mihail, supranumerar la parohia Sf. Imp6rati" dinnrbea Zimnicea, a decedat in 6 Septemvrie a. c.

Preotul paroch Nae Galin, de la parohia Masai, judetul Ialomita,a decedat in 15 Septemvrie a c.

Preotul Ion G-hisdavescu, parohul parohiel DrAghiceni, jud. Ro-manatl, a incetat din vietg in diva de 18 Iulie a. c.

V.

Reposatul Efrosin Potecu Egumenul de la Gura -Mo-trulul a publicat in vieta fiind mat multe scrieri de o real,valOre Si despre cars vom vorbi la timp. A lasat insamai multe manuscrise din earl unele se gAsesc in posesi-unea D-10 Rada Popescu, proprietar in comuna Cernaia,jud. Mehedinli, §i fostul secretar al reposatului egumen. 0cugetare «pentru intrebuintarea clirului pravloslavnic, a Postpublicata in «Nona RevistO. Romans, de la 1 Februarie1901. Public §i eif aid «Un cuvint pentru inAltarelcliva

11

si

www.dacoromanica.ro


pre scaunul Domnesc a M. S. Printulul Alexandru Dimitrie.Ghica V. V. Domnitor Valahiei a §6sea Ora praznuita in 14Octombrie 1836). Originalul se Oseste tot In posesia D -luIRadu Popescu.

lath si acum a rasa -bra sa cinsteste cu multamire acea cll fericitain cares printul nostril Domnitor Alexandra Dimitrie Ghica V.V. s5in91ta pre scaunul Domnesc, primi juramint de pazirea Regulamentuluiorganic, si din partea Bisericei incing'indu-1 sabia aacli aceste sfintevorbe:

Incinge sabia ta presto cOpsa ta puternice podOba ta si cu frn-musetea ta, si incordaza si bine sporeste si imp5ra4este, pentrn ade-varul, blindetea si dreptatea".

Acestea dar sunt datoriile de capetenie ale tuturor Dregatorilor, simat vartos ale Printilor Domnitori, pentrn indreptarea supusilor; pen-trn ca bietul om, de si e flout a nmbla drept fireste sa intampla insamu]te alunecusuri in lumea acesta in care necnnoscandu-le, 'ite lesnesa calia si sa piara, fara sprijinitori.Asa este si la puterile intele-g5t6re: Adeverul clic, blIndetea sari cuviosia si dreptatea el e facut ale cunoste fireste, sä intampla insa, dupa imprejurarile sale, de sa a-mageqte uneori, si greseste sail la adevar, sat la blindete si cuviosie,sat la dreptate, si vatama si pre sine si pre altil.Domnia dar, cuDregatorit en pravila si en regulamentul, ne este data dela Dumne4eilpentru indreptarea si binele tuturor.

In marea vietei omului, in care inota el cat traeste, done scopele,sari colturi de piatra moralicesct, sunt insemnate en deosebire de cartlovindu se corabia vietei sale 'Ate mat lesne sa se sparga.

Aceste scopele aunt I: slava desarta despre o parte si II-lea nesa-tinl averilor de alta; pentrn-ca de unde atatea r6sb6e si caderi de namurt intregi? De uncle cumperarea si vinderea Dregatoriilor? Tot dinslava desarta si nesatinl averilor.

Acum dar, ce ar fi qi de not! De nu am avea pravila qi regulamentIntarit de imp5rati protectort, jurat de Dregatori si chiar de printulDomnitori De ar fi de not de nu s'ar pazi, precum s'a jurat.

Dar amar nonal De ne-ar fi dat Dumnezeil din inceput legea sa ceasfinta, pentrn binele tuturor; Legea Jul Dumnezeil, Domnilor, tine preoele -1 -alte lee; acesta tine vista tuturor; pre adsta dar, ca o temeliea tuturor pravililor si regulamntelor politicesci, trebue sa o tinem tote,precum am jurat, cand am primit sfintul Botez; dar cu deosebire not

www.dacoromanica.ro

672 CRONICA BISERICESCA

eel bisericesti, d-vOstra Dreeatoril politicesei si preste toti M. S. Prin.tul Domnitor, ca si coprinderea regulamentulul, jnrat inaintea Sfin-tului jertfelnic.

Asa moralieeste Vote sa fie bine tuturor. Luerul altnia nimeni nu-1va pofti; jurAmint stramb nimenea nu va face; pricini si hulirl intrenol nu s'ar mai milli; Dreggtorii cumperate nu s'ar mal pomeni; avertstreine nu s'ar mal rapi; de furtisaguri, neideri, striegri si ne cinstiride sfintita leginire a ertsgtoriilor nu s'ar mai pomeni; atuncea si co-piii vor fi ascultiitorl de pgrintii lor; 'nnmele de Dumne4.eA si de Tatiise va grai cu inima eucernica; totil casa si Biserica 'si va avea

biseriase6;?eful

sit legiuit prin Regulament, ca si prin dumnezeesca legelar superstitia cea improtiva canonelor sobornieesti en titlurl sea, easi athela, va fi de ris

Atuncea Dumne4et va imp6ra4i intru inima tuturor eredinclosilor sdi,si pentrn slava lni Dumneq.eil se va s15.vi si printul Domnitor en slay&mai adev6rata.

Asa dar fie none din cell Ca $i Mina inaltgrel sale pre tronul dom-nese A se pr5.znasea en ferieire intru multi am! i cu sabia sa s5, fieapnrurea incins, pentrn aclevdr, blandete si dreptate. Amin.

G...

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA.

Printre scrierile presentate facultatel de teologie in 1900pentru obtinerea titlului de licentiat este acesta a D-lul Gheor-ghe Popescu (Bordeiii Verde). Titlul tesel este: «Privirl asu-pra cartel Profetulul Isaias.

Autorul chiar din primele rinduri introductive, din pre-fata scrierel sale, se arata modest, spunend ca nu are pre-tentiunea de a presenta o lucrare originals, ci, pe cat a pu-tut, a cules din diferitele scrierl scrise fie in romaneste, fiein alte limbl ceea ce 1-a trebuit, spre a face o lucrare corn-plecta asupra persOnel si cartel profetulul lsaia. Mal jos ci-teza si isvOrele de carl s'a folosit marturisind ca isvorulprincipal a fost pentru dinsul tot sf. Scriptura. Tot in a-cesta prefata se vede i planul ce i l'a stabilit autorul inimpertirea materiel alese. Tesa confine patru capitole prin-cipale, impertite i acestea in mai multe paragrafe cu stopde a clarifica Si mal mult partile interesante ale acestulsubject.

In primul capitol se ocupa cu biografia i legaturile per-sonale ale profetulul. Aid arata cum sta scris in ebreescenumele luI Isaia, parerile scriitorilor ebreesci in acesta pri-vinta, cum a fost tradus in grecesce de cel sapte-decl

Biserica Orthodoxi RomftnA 7

§i

www.dacoromanica.ro

674 DARE DE SEMA

cum se afia in versiunile latine. Biografia sa nu se pOteda in mod complect, de Ore ce se gasese prea putine datein acesta privinta, si cele mai multe se Aft tot in scrie-rea sa.

Din continutul acestei scrierl, din II Regi si din a II Cronicise pOte spune ca el era fiul lul Amotz si ca se nascuse in leru-salim. Unii scriitort Clemente Alexandrin, confundat peacesta cu profetul Amos, insa Augustin si mai cu semaIeronim se declara contra acestei parerl. Unii mai spun caIsaia ar fi fost nepotul regelul Amazia. El a fost casatoritsi a avut mai multi copil. Misiunea sa profetica exer-citat'o in lerusalim si s'a ocupat mai cu deosebire de re-gatul lul Iuda, de cat de acel al lul Israil.

Activitatea sa a inceput'o in anul morel regelul Uzia(758) si a sfirsit'o in anul al 15 al domniel lui Ezechia(714 . Asa el a profetisat pe timpul regilor Uzia, Iotam, A-haz si Ezechia, deci apr6pe 50 de ant Traditiunea ebraicasustine ca el a vietuit 'Ana in timpul regelul Manase sidin ordinul acestula a fost omorit, find taiat de-a lungulcu un fierastrau de lemn. Acesta parere se OA si la IustinMartirul, Origen, Augustin si Ambrosie. Ce s'a intamplat cudansul in anil din urma al lul Ezechia nu se scie positivsi de aceea se crede ca el a incheiat cariera sa profetica inanul 15 al domniel acestui rege.

Epoca culminanta a activitatei sale cade in timpul dom-niel lui Ahaz si Ezechia, cad pe vremea lui Iotam era preatinar si domnia acestui rege a fost din cele mai prospere.Cand Ahaz ehlama pe Asirieni contra lui Israil, Isaia islla misiunea importanta de a sfatui poporul sa nu cada inapostasie, spunendu-le, ca alt-fel bite amenintarile pronun-tate de Dumnecled prin organul seu vor cadea asupra lor.

Lasand la o parte pentru un moment subiectul propriUal tesei sale, autorul se ocupa si cu istoria acelul timp. Eldescrie domnia cea nedemna a lui Ahaz si evenimentele ce

si-a

fail

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEM:A. 675

au avut loc, atacul Sirienilor si al lui Israil contra rega-tului ludeu, revolta Edomifil or si a Filistenilor, precum siinchinarea pe care Ahaz o face lui Tiglat Palasar regele A-siriel. Continua mai departe in a arata contrastul dintreAhaz si fiul seta Ezechia, care 'i urmeza la tron si silin-tele acestuia de a face sa liifloresca cultul lui lehova, in-laturand idolatria. Ezechia, cu tote ca clomnesce in pace,are nenorocirea sa vada peirea regatulul lui Israil si cuce-rirea Samariei de Asirieni.

Acum autorul cauta sa arate influenta ce a exercitat'oin acest timp profetul Isaia, si rolul ce l'a jucat in mijlo-cul acestor evenimente. Cu tot curajul si elocinta sa, in tottimpul domniei lui Ahaz, vocea lui nu a fost ascultata sisfaturile sale ail fost luate in batjocura atat de rege cat side dernnitarii set. Pe timpul lui Ezechia sfaturile sale aufost ascultate, si cu tOte ca n'ati fost urmate in lot-d'auna,el Insa se bucura de o influenta predominatOre inaintea re-gelui si a poporului. Cuvintarile lui au contribuit la resta-urarea morala si religiOsa a regatului si a inlaturat pentruun moment pericolul de care era amenintat. El a aparatteocratia, a aratat ca Iehova este unul singur si adeveratel e creatorul, guvernatorul si conservatorul lumel. Or! cegenunchiti sa se piece inaintea lui. Dumnecleii pop6relor nusunt nimic; idolii nu sunt de cat lemn si petra si acei cartse inchina for au ochi si nu \Ted, urechi si nu aud, mintesi nu pricep. Combate superstitiile, magia, evocarea morti-lor etc. Pe langa acesta influenta religiOsa el a avut si o in-fluenta morala. Isaia cauta sa inalte moralitatea publics, carese afla pe cel ma! de jos nivel. Biciui cu cea mai marevigOre Vote pecatele de care suferea poporul Iudeu; man-dria, semetia, lacomia guvernantilor, apasarea nenorocitiloretc., bogatil nu cautati de cat sa gramadesca cat mai multebogy ii, judecatorii se lasail sa fie mituitl, fetele Sionuluipierdusera rusinea, preotil sufereati de viciul betiel, tOte a-cestea ridicara impotriva for indignarea profetulul.

www.dacoromanica.ro

676 DARE DE RAMA

Nu mai putin importanta." a fost si influenta sa politica.El manifests un mare interes pentru afacerile statului sisi mai cu sema in ce privesce relatiunile externe. Se de-clara contra or cares aliante cu statele vecine, cad acestaar fi fost o indrumare catre vasalitate. Isaia lupta cu ta-rie contra aliantel cu Egiptul, temendu-se si profetisand ro-birea terei sale.

In capitolul al II autorul se ocupa cu cartea profetuluiIsaia. Aid arata local ce-1 ocupa in Sf. Scripture si spuneca atat in privinta volumului, cat si at cuprinsului, ocupaprimal loc si acest merit ii este recunoscut de top scriitorii.Carte cuprinde 66 de capitole. Ea tontine profetii relativela regatele luda si Israel, profetii relative la natiunile stre-ine, la ruinarea Ierusalimului, la imprejurarile din domnialui Ezechia; expune unele tntamplari din timpul domnieilui Ezechia ca rezboiul lui Sinacherib, rugaciunea lui Eze-chia etc. In partea II tontine mangaeri catre exilatii dinBabilon, profetii despre servul cel drept al lul Iehova,tirea Sionului etc.

'Rite cuvintarile lui se disting prin energie, maestrie inprivinta formel, expunere vibe si insufletit6.. Privirea tutagera patrunde totul, de aceea descrie pe viitorul Mesia cuculori atat de vii si da despre et o icOna deplina. Pen-tru multele sale profetii mesianice, pOrta numirea de e-vanghelistul V. Asezamint. Cuprinsulul variat ii corespundelimba clara, puternica, piina de figuri, poeto-retorica si intot-d'auna mareta.

Capitolul at III cuprinde obiectiunile privitOre la cartealul Isaia. In privinta autenticitatel acestei carti ivit di-verse p6reri, insa toti scriitoril sunt de acord de a recu-nOsce autenticitatea cap. 1-12. Unit combat capitolele ur-matOre incepend cu cap. 13, 4icend ca autorul for a traitspre sfirsitul captivitatel babilonice si prin urmare trebuesa fie un alt profet necunoscut. Despre profetia lul cu pri-

11-

Watt

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA 677

vire la Moabil.i se mal atribue unul profet mai vechiti, pecare insa se dice ca a repro us'o Isaia si a aplicat'o la timpulsell. Se mal tagaduesce siautenticitatea profetiei in contra Egip-tulul, a celei despre Tir si a altor profetii, sub cuvintul ca s'arafla in ele tinele contradiceri si ca modul scrierei nu ar fial lul Isaia. T6te aceste obiectiuni nu au putut remane inpiclOre, ci au lost r4sturnate demonstrandu-se ca nu existanici contradicer!, nici deosebiri de limba. Teologil protes-tanti ail inceput sa nege autenticitatea si provenienta parte!a doua (cap. 40-66) atribuind-o unul scriitor de la sfir-situl captivitatel babilonice, pe care it numesc: Mamie ne-cunoscut, pseudo-Isaia, sail Isaia al II. Niel acesta criticsnu a putut remane in picIOre. Intrega carte a fost recu-noscuta ca o scriere a lul Isaia atat de Jude! cat si deBiserica cresting. i dacd ar fi sa tagdduim lul Isaia capi-tol cu capitol, atuncl ar trebui sa se spunk ca nimic nue adeverat si nici chiar persOna Jul.

Cat privesce cap. IV si ultimul, autorul se ocupd pe scurtde caracterul ideilor cuprinse in acesta scriere si de stilulintrebuintat E drept ca ea 'Ate trece drept unul din celemaI frum6se produse ale literature! ebraice. Aid se observao mare bogatie de figurl si o multime de idea ce isvorascdin gandirea sa ; el este nesecat si la clansul nu se observa.obosela. Miscarea si viata nu parasesc nici o data pe profetsi el pastrezd caracterul educativ. Pretutindenl ne face pri-vitorl de apr6pe si voesce sa ne asucieze la tOte sentimen-tele cart sunt gata a isbucni din sufletul seti. Or cat devariate sunt expresiunile si or! cat de profunde gandirilesale, naturalul si adeverul stall in tot-d'a-una la temelie.Dictiunea e clasica si se deosibesce prin claritate, lar stilulintrunesce puterea simtirel, eleganta si dulceta. Cu alte cu-vinte, cartea profetului Isaia intrunesce Vote puterile si tOtefrumusetile cuvintarel profetice. Isaia nu e nici liric, nicielepic, nici retoric, ci el descrie obiectele asa cum cerenatura for si acesta e tocmal secretul marirel sale.

www.dacoromanica.ro

678 DARE DE SEMA.

Acesta tesa autorul o incheie prin un resumat in carerecapituleza in cuvinte alese tot ceea ce a spus pana acumqi scOte Si mai malt in evidentA personalitatea wt de mar-cata a profetului Isaia. Lucrarea e destul de consciinciOsaqi face cinste autorului. D-sa s'a silit a expune in cate-vapagini o lucrare a§a de gigantica, care a uimit in tot tim-put pe cititori §i care face i pank acum admirgiunea lumelcrqtine. Resultatul la care a ajuns e destul de satisfacetori pentru acesta II adresez felicitarile mele, indemnandu-1

a lucra mai departe pe terenul teologic.

M. P.

www.dacoromanica.ro

BISERICESCI.

In darea de soma ce am facut despre sfintirea pa-raclisului din palatul episcopal din noii zidit la Ga-lati, din erore omis u.-matorele telegrame, carorale dam loc pentru a complecta acea dare de sema.Publicam cu acesta ocasiune §i respunsul malt PreaSfintitului Mitropolit Primat D. D. Iosif Gheorghian,Pre§edinte al Sfintului Sinod, la comunicarea ce P, S.Episcop al Dunarei de Jos a facut despre sfintireaparaclisului in cestiune.

Tata aceste telegrame respunsul I. P. S. Mitro-polit Primat

Telegrama Prea Santitulul Arhiereti Conon Bacaoanul.Iaq1.

Bunul Dumnedeil ajutandu-ve ca pe un loc pustiii sa putetf Inlege terenina Qi astA-0 sa inaugurate prin sfintire bisericapreunti cu splendidul Palat Episcopal pentru Dunarea-de-jos, rogu-1sa ye ajute ca si pe viitor sa put** s'evirpi asemenea lucruri marlspre inflorirea sfintef biserici Romane Ortodoxe.Regret din sufletca Impedecat de peeda pi un hram cu hirotonie, nu am putut fl

eft acolo unde sufletul meti va asista, gratulandu -ve multi pi fe-ricitf aul bunule Pastor.

(ss) Arhiereal Conon Baceloanul.

:

dim-

ii

s'an

gi

www.dacoromanica.ro

680 BISERICESCI

Telegrama D-lui Const. Gavrielescu, Prefectul judetuluiBraila.

Br lila.

Intors din judet aflu magulitorea invitatiune, de§i impedecat aoreni, insa" cu sufletul sunt al Pr6 Santiei V6stre, urandu-v6, via aIndelungata, pentru bieele 'Pref.

(ss) Prefect Const. Gavrielescu.

Telegrama D-lul Avocat Zamfir Filotti.Bucuresel.

Regret ea nu pot lua parte la solemnitate, doresc Prea SantieTVOstre ani multi spre a duce mai departe opera de intarire a ere-dintei qi inaltarea nemului.

(ss) Zamfir Filotti.

Copie dupa adresa Ina lt Prea Sfintitulul Presedinte alSfintuluf Sinod al Sfintel NOstre Biserici Autocefale OrtodoxeRomane sub No. 142/1901, inregistrata la No. 1148 din17 Octombrie 1901, catre Sfinta Episcopie a Dunarei de jos.

Prea Santite Staptine fi in Christos labite irate,

Am onOre, a Ve comunica, ca SfIntul Sinod, In sedintadin 12 Octombrie curent, in vederea adresel Prea SantiefVOstre cu No. 1340 din 6 Octombrie a. c., pe Lang careati bine-voit a inainta un exemplar dupa actul commemo-rativ, care s'a asedat in piciorul Santel Mese a paraclisululdin noul Palat Episcopal al acelel de Dumnedeu pazite E-parhii, a moat act si a hotarit ca mencionatul act sa sepastreze In archiva Sfintulul Sinod.

Primitl, Ve rog, Prea Sfintite Stapane, si in Christos lu-bite frate, ale mete intru Christos fratescf imbratiserf.

(ss) Presedinte: losil Mitropolit Primat.(ss) Director: Econom Ovidia Musce lona.

D.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc mulfamiri publice armatorclor pers6ne pi6se, earl ailbine-voit a dona diferite obiecte, la bisericile amintite mai jos oranume: D-1 Andrei I. Georgescu cu soiia sa Elena a donat bise-ricei filiale Sf. Dumitru din urbea Targoviote, un epitrahil cu fir,trei procovete de matase gi o mass pe sf. pristol in val6re de 60 1.D-1 Constantin Georgescu farmacist a daruit bisericei parohiale Sf.Gheorghe din urbea amintita una ic6na Impe-eatesa, in valore de60 1., of D-na Luta Nita Matasaru a daruit bisericei filiale Si.Dumitru tot din Targovioe, trei perdele pentru trei icone imperateMin valore de 24 1.

Se aduc multamiri publice persOnelor pi6se mai jos notate dintom. Brebu, plaiul oi jud. Prahova, earl au avut dragostea de adona bisericei din amintita comuna diferite obecte oi anume : Pr.Vasile .N i col au a donat doue sfeonice formate din alamrt veritabilit vilucrate sistematic in greutate de 136 kilo. costand. 626 1. 30 b. Data'lordache unu de 38 kilo. 1781. Ion Morarescu unu de 36 kilo. 170 1.

o candela argintata. Stan Cretu unu de 31 kilo. 146 1. 16n Ili-escu idem unul de 30 kilo. 137 1. 10 b. Nicolae Bucqe unu de 14kilo. 77 1. Voica Duda Iordache unul tot de 14 kilo. 77 1. Precumci locuitorii Niculae Mirenu, Stan Stan Savu gi Serban T. Savuidem unul in greutate de 47 kilo. 218 1.

Se aduc multamiri pualice D nei Maria Negoescu din oravul Tar-goviote care a daruit bisericei parohiale Crangurile din jud. Dam-bovita, una truce mare de 1 mn jugrAvita pentru Sf.Altar, qi fi-eel sale Smaranda Negoescu, drtruind o imbraciiminte cusuta na-tional pentru iconostas.

Se aduc multamiri publice D-lui Ghitg, Stoicescu din °rap' Plo-

pi

www.dacoromanica.ro

682 DONATIU N1

e§tY, care a daruit bisericei din parohia Dobra, jud. Dambovita, omask' de nue bine lucratO1 in val6re de 25 1.

Se aduc multamirl publice D -nel Ecaterina Bogdat, sofaG. N. Bogdat membru la Casatie si pro prietarii mosiei Prajani,urbea Slanic, jud. Prahova, care la tote serbatorile marl donezd

qi unt-de-lemn bisericei parohiale Sf. Ion (Prajeni), plus urmtit6rele obiecte: dou6 sfesnice de alama marl, forte frumOse, avondinscriptia pe ele, Ecaterina Bogdat 1901, in val6re de 100 1., unprocovet de matase, in val6re de 10 1., omasa cu invalitorea ei, invalore de 10 1., idem o perdea de matase la icons Maicei Domnu-Jul in valor@ de 30 1., precum i alte 10 perdele la cele-l-alte iconef6rte frunnise in valore de 40 1.

De ckre sotia D-lui Colonel St. Stefan Stoica, din Urzieenl, jud.Ialomita, anume 1)-na Zenaida ndscuta Miclescu, imbracandu-se cuspesele sale sf. ic6na InsperatOsca, a MaiceI Domnului cu argint,pentru biserica Sf. Treime, din Urziceni, biserica edificata de catrerepausatii colonel y91 cavaler Stefan Stoica §i sotia sa Zoe, nascutitiFagaratianu la anul 1864, parintii D-lui Colonel amintit; asemeneadonand o pereche candelabre (tricheluri) in'bronz @i o fata pentruiconostas lucrata de mama pentru acesta fapta ia,udabila i demnade imitat, se aduc multamiri publice numitel donat6re.

Se aduc mult6miri publice Onor. Epitropii a Asezamintelor-Bran-covenesti, cars a facut reparatiuni biseficei ea hramul Sf. M. M.Gheorghe" din coin. Necsesti, jud. Teleorinan, in valore de peste2000 1.

Se aduc multamiri publics personelor mat jos notate, can au venitIn ajutor, prin contributiuni banesti, pentru zugrtivitul bisericei Sf.Treime" din cat. Petricean (de Breb), plaiul jud. Prahova, sianume : Data Oprea, corn. Cosminele en 50 I Niculae llaneseu,Ion Nitulescu, Ion Iliescu, Nita Avrigenu, Dap lordache StanCretu, toti din coin. Brebu, cu ate 30 1. Tudor Zidaru, catunulPetricean 31 1. Tomo. Dumitrarle, Costica Oprescu, Gh. Secarenuqi Radu Goga din corn. Petriceua en cats 30 I. Galin Gh. Vasilecat. Petricean 17 1. Gh. T. Museat idem 15 1. Gh. Nitulescu, com.Brebu 10 1. I6n I. Pavelescu, Oprea Paraschiv si Gheoi ghe Oneacu cate 10 1. C. Gr. Boeru @i Nicolae I. St. fan eats 8 1. GheorgheBacocu si Constantin M. Puiti ale 7 1. 16n Durnitru Spina, Nicu-lae P. Buzgoit. si Gh. Oprica cate 6 1. Neculae Chivescu, Gh. T.Damitraehe, I6n Opr. Puiii, Petre Toma si I6a Opr. Paraschivcate 5 1. Gh. Gr. Stroe Nega Zidaroe ate 3 1. Damara Sinca,Ilinca Dicu'esa, Irimia Stroe, Damitra N. Ungurena si Maria Bur -lacbia 2 1., qi Stoica Suica 2 1. 50 b.

Se aduc multamiri publics locuitorului Gh. Druc sotiei saleAnghelina, earl au daruit bisericei Sf. Ierarh Nicolae din comuna

ht-minari

si

gi

cate

gi

8i

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 683

Radenii, jud. Botopani, un octoih mare legat cu piele, editiaSinod in valore de 30 1.

Se aduc multamiri publice locuitorului Teodor Barlenu, din cat.Chipireptii, corn. Tutora, jud. Tao', care a daruit bisericei Sf. Ni-colae, filiala parohiei un Epitaf In valore de 60 1., Jarbisericei parohiale Sf. Voevodi" un penticostar editia Sf. Sinod,in valore de 14 1. 75 b.

Se aduc multamiri publice enoriayilor bisericei cu patronul Sf.Ierarh Nieolae", din parohia Hlipicenil, corn. Todireni, jud. Boto-paw'', earl au daruit 4isei biserici un potir de argint de china, unacruce mica imbracata cu argint de china pi un epitaf, in valore de180 1.

Se aduc multamiri publice D lui Costache V. Irimia din parohiaMiqunepti, corn. Budepti-Ghicai, jud. Nemtu, care a donat bisericeiacelei parohil, (lotto fe inare pentru parada o cruce de lemn detei zugravita, tote in val. de 83 1. 50 b. Asemenea D-1. Costica I.Cantemir din parohia Calu-Iapa, corn. daruind 12 I. pen-tru poleitul sf. Potir de la biserica filiala Sf. Apostoli PetruPavel" parohia arnintita, Vasile Nadejde primarul corn.Mastacail care a donat tot acelei biserici, trel perdela in wile Im-perateptI in vat de 35 1.

D-1 lorgu Varnav Liteanu proprietarul mopiei Liteni, jud. Su-ceava, reparand cit spesele sale pe din'nauntru pi pe din afara bi-serica cu patronul Sf. Ierarh Nicolae" de pe citata movie, i seaduc publics

D-na Elena N. Demetrescu din Bucureqtl, daruind, de sfintelescrbatori ale invierel, bisericei parohiale din parohia Ciochiuta, jud.MehedinV opt chilograme ceara curate, i se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice D-lui Marin D. Mihail, din corn. Gre-cesvci, jud. Dolj, care a daruit 80 1. pentru pardopitul sf. altar albisericei din acea comuna.

Se aduc multamiri publice D-lui Ion Calinderu, AdministratorulDomeniilor Conine, care a daruit bibliotecei parohiei Calarapiti jud.Dolj, mai multe exemplare din biblioteca populara".

Biserica parohiala cu hramul Cuv. Paraschiva din corn. GlavileOtenca, jud. Valcea, fiind ruinata, Epitropia respective in unire cufrunta01 enorief, an hotarit a o restaura, incepend chiar facereacaramidei necesare pi in acest stop locuitorul Ambrosie Mihai Popa,cu actul autentificat de Tribunalul jud. Valcea. la No. 974 din 27

Sf.

Oprigenii,

@i

1115.si,acati,

@i D-lui

multamiri.

www.dacoromanica.ro

684 DONAT1UN1

Aprilie a. c., a daruit un teren de 45 m. p loc sanatos §i a§edatTanga §c6la respective. Pentru acest dar vrednic de imitat, se aducmultamiri publice numitului donator.

D-1 Dumitra§cu Gheorghe §i sofa sa Constantina, din parohia Io-nekiti, pl. Jiu1ui, jud. Gorj, a daruit bisericei parohiale amintite unrind ve§minte biserice§ti complect §i o liturghie noun tote in va-lore de 130 lei, pentru care fapta laudabila, li se aduc multamiripubliee.

D-1 Gheorghe Roibu iii sotia sa Marina, D-nu Ion Opriqesca qisotia sa Maria qi D-nu Stefan Diaconescu §i sotia sa Anica, dincom. Novaci, jud. Gorj, contribuind cu 300 lei la cumperarea clo-potului bisericei filial° cu hramul Sf. Idn Botezlitorul. din Novaciistraini, li se aduc multamiri public; pentru acesta fapta laudabila

demna de imitat.

Se aduc multamiri publice urmatorelor persdne pidse, cars aubine-voit a contribui cu bani la cumpararea unui rind ve§mintepreotNti in valdre de 141 1 pentru biserica din corn. Batrine§ti,jud. Roman §i anume : Maica Agripina Lambru, din M-rea Giurgenia contribuit cu 116 1. Teodor Constantinescu cu 7 1. Preotul Oh.Ghidu cu 8 1. Constantin *elariu cu 3 I. Burnam Rugina cu 2 1.Paraschiva Gabar cu '2 1. Oh. Zaciu, Alexandra Selariu §i DimitrieGhidu cu cate 1 left, toti din amintita cc:manna.

Bisericei parohiale cu hramul Sf. Voevodi", din com. Icu§e§tijud. Roman, daruindui-se de catre D-nii : Gr'hiVa Catana un poli-candru in valdre de 30 1. Aristide Bonta§ 7 kilo luminari de cera,in valdre de 30 1. Grigorie a Mocancei 5 kilo laminar' de cera invaldre de 25 1. Gheorghe Calin un covor national in valdre de40 1. Gavriil Balaita un. acoperemint pe St Masa, de adamasca delane in valdre de 25 lei §i de catre D-nii: Aristide Bonta§ §i AntonSigni, materialul necesar pentru ingraditul bisericei in valdre de60 1., pentru tote aceste fapte demne de imitat, se aduc publicemultamiri numitilor donatori.

Se aduc multamiri publice persdnelor mai jos notate, earl an bine-voit a dona diferite obiecte pentru biserica, anume: CostacheCristian, din parohia Spirea-de-sus, jud. Roman, care a daruit bise-ricei parohiale Sf. Trei Ierarhia, din Colone§ti, judetul amintit, unliturghier legat in valdre de 10 1. 70 b., asemenea D-lui EnacheDamienescu, primarul corn. Colone§ti, daruind un evhologid legat,in valdre de 12 1. '20 b., cum qi D nei Sita Pr. A. Paraschivescucare a daruit acelea§i biserici un acoperemint pe sf. Masa, de per-cal brodat, o pereche forfeci §i un burete necesar la Sf. Botez.

Se aduc multamiri publice D-lui Emil Braescu, proprietarul mo-

gi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 685

piei Calugara-mare" din jud. Bacairi, care a bine-voit a veni inajutor cu suma de 350 1., pentru reparaia ce s'a fa.cut biserireIdin acea comma in vara presents.

Se aduc mulVamiri publice personelor mai jos notate, daruindbiserieei filiale cu patronul Napterea Maicei Domnului" de la ci-mitirul parohiei cheia, jud. Roman diferite obiecte pi anume : D-luiIon Bordeanu, un policandru de alama cu 18 sfepnice, in valorede 85 1., pi douii oca cera cursta in valore de 12 1. D na. ElenaElenberger, o corona artificiala, fin lucrata, cu flori de matase, invalore de 20 1., pi D-na Elena Vasilie Rosnovauu, o masa pentrucimitirul acelei biserici in valore de 15 1.

Sc aduc multamiri publice personelor piose mai jos notate, earl'au bine voit a dona biserirei din parohia pi cum. Carlig, jud. Ro-man, diferite obiecte i anume D-1 Vasile lancu, un rind vepmintede stofa, tesute cu fir, pi un rind acopereminte pe sf. Vase. Pres-vitera Tasia Traistariu, in unire cu D-na Agripina C. Carlig, unatihar preotese de bumbac tesut cu fir de betela pi done aeope-reminte pe sf. Vase tot de bumbac tesute cu betels. D-1 CostacheDiaconu pi sofa sa Ecaterina un lavicer tesatura turcesca. Preotulparoh, lOn Traistariu, una pereche sfepnice de lemn pentru vohodD-1 Costache Carlig pi sotia sa Agripina, un steag, o truce pentruprocesiuni religiose pi un prosop cusut pe margeni cu fluturi gal-beni. D-na Ecaterina Gh. Tanase una pola, pentru analog de lanetesatura turcesca, pi D-1 Sandulache Bogas, una mass de lemn.

Se aduc multamiri publice obptiei locuitorilor din corn. Panee§ti,pl. Bistrita-cle-jos, jud. Bacan, sari au contribuit cu suma de 14351.35 b., la reparatdunile necesare ce Mcut bisericilor Cuviosa Pa-rasehiva" pi St Voevocli" din area comuna, cum pi D-lui Nieolae Ne-gel proprietarul mopiei din acea comma contribuind asemenea cusuma de 200 1.

Consiliul comunei rurale Dofteana, din jud. Bacau, prin staruintaD-lui Ptimar respectiv, Ion Simionescu, inscriind in budgetul aeelelcomune pe anti' curent, suma de 4000 lei necesara pentru facereaunei catapetesme, a unui Iconostas §i a unei strani Arhiei eQti, ceurmezi a se face din non la biserica, parohiala Sf. Voevocli" dinsectia Larga acea coniuna pi tot pentru acest stop daruindu-se pide catre D-nil': Eugenio Ghica Comaniptenul 100 1. Teodor Popo-vici din Aset. 10 1., pi G. Popovici din Dofteana 10 1., pentru toteaceste fapte laudabile pi demne de imitat, se aduc numitilor dona-tort, publice multamiri.

Se aduc mulVamirI publice D-nei Maria L. Bogdan, proprietaramopiei Gadinti, jud. Roman, care a bine-voit a darui tata lemnarianecesara, cum pi 100 1., pentru reparatia bisericei Sf. Burnam"

s'au

www.dacoromanica.ro

686 DONATIUNI

din aatunul Poenita, corn. Gadinti, filiala.' in parohia Pancegti, ju-d 301 anuntit.

Din partea Sfintet Episcopii a Hugilor, se aduc caldurose mul-tamiri piogilor cregtini din parohia Covasna, jud. Faleiu, pentru-caan contribuit cu suma de 1929 lei gi 45 banT, la facerea unei clo-potnite pentru cimitirul numitel parohii, la vapsitul pe din launtrugi pe din afara, la cumpararea unui clopot precum gi la acoperitulbisericei en tabla boita, din sus mentionata parohie.

Se aduc multamiri publice urrniAorilor enoriagi aT parohiel bise-ricei Sf. Ion din Hugi, earl au contribuit la cump6rarea Epitafilorunul mare gi altul mie cum gi alte obiecte gi anume: Preotul LeremiaRadu 20 1. Gh. Andrei 20 1. Marin Grigoriu 20 I. Matei Grigoriu20 1. Petra Trofin 20 1. Serafim Para 20 1. Dimitrie Harabagiu 20 1.Ecaterina Vasi liu 201. Teodor Masdrag 30 1. Nieolai Masdrag 20 1.Grigore Condurache 10 1. Mitu Alexe 10 1. Hristache M. Alexe 10 1.Simeon Trofin 10 1. The Mitu 10 1. Mates Trofin 10 1. Ivaneiu (spas10 1. Dimitrie Ba Ian 10 1. Chiriac Ghendu 10 1. Ivanciu Croitoriu10 1. Marineiu D. Nieolau 5 1. Ilse Cristea 5 1. Vasile Postu 5 1.Dimitrie V. Donea 4 1. Sandu Craetun 5 1. Theodor Vadescu 4 1.Vasile Bujder 5 1. Dimitrie Murguleti 5 1. Gheorghe Lazar 5 1.Gheorghe Costachescu 5 1. Nicolae Diaconeseu 5 1 Grigore Mitu5 1. Nicola: Varvescu 5 1. Vasile Tomga 5 1. Gheorghe Frunc la 5 1.Vasile Ganaiu 5 1. Neculai Holovate 5 1. Costache Holovate 5 1.Costache Holovate 5 1. Dimitrie Rapanu 5 1. Gheorghe Mirciu 5 1.Sava Zaharia 5 1. Ianeu Dinulescu 5 1, Dimitrie Parvan 4 1. Sol-tana Batcu 5 1. Hristachi Mitcu 5 1. Dimitrie V. Gheorghiu 5 1.Neculai Bogdan 5 1. Ion Sarbu 5 1. Dimitrie Dascalu 5 1. NeculaiVarvescu 5 1. Hristachi Ciulei 5 1. Ion Petrov 2 1. Tasia Geles 3 1.Elena D. Simeon 5 1. Safta DEaconu 1 1. Anica Iliescu 1 1. La fa-cerea a 35 iconite pentru prasnicile imperategti cum gi sfintii inse-mnati de preste an, an contribuit locuitoril: Grigore Grigoriu 22 1,tefan I. Popa 10 1 Neculai Varvescu 10 1. l ,hiriac Ghenciu 0 1.

Gheorghe D. Ionescu 5 1. Grigore Mitcu 5 1. Ivanciu Croitoriu 5 1.lon Zavati 5 1. Dimitrie Murgulet 5 1. Dimitrie Rapanu 5 1. SanduCracima 5 1. llie Mitiu 7 1. Gheorghe Costacheseu 2 1. Grigore Con-durachi 2 1. Marin Grigoriu 5 1. Constantin Nicolau 5 1. NeculaiBogdan 5 1. Costachi Samoil 5 1. Ianeu Dinulescu 2 1. ConstantinTrofin 5 1. Gheorghe Andrei 5 1. Matei Grigoriu 5 I. Neculai Var-vescu 5 1. Grigore Batcu 2 I. gi Preotul Ieremia Radii a mai con-tribuit de asemenea cu harazirea Ideomilarului (Doxastarului) in trelvolume legat cu piele gi panza.

Se aduc multamiri publice personelor cart an fault donatiuni labiserica parohiala sf. IOn din Hugi gi anume: D-1 Dimitrie Rapanua daruit bisericei 6 chilograme lumanari de cora curata pentruimpodobit policandrele in valOre de 30 lei. Iconomul Coman Vasi-

www.dacoromanica.ro

LONATIUNI 687

lescu una ferestra-icons (mat) in altar in val6re de 15 lei. D-naEcaterina Hr. Andrei 12 cotl tesatura nationala pentru facereaunei saltele in val6re de 18 lei. D-na Eufrosina Pevnicerid un rindprocovete in val6re de 7 lei.

Se aduc multamiri publice locuitorilor din parohia Maraoeni ju-detul Vaslui, earl all daruit bisericei parohiale din Maraseni, di-ferite obiecte pen+ru infrumusetarea ei anume: Ion Popliue a donatmaterialul necesar pentru repararaa comei bisericei. ion qi Maria Cio-pata din com. Zapod.eni au donat un prosop de titers. Marian Niticacu sotia sa Maria din comuna Zapodeni an daruit jumatate oca lu-mandri, jumatate unt-de-lemn of jumatate oca tfimae Gh. Hupca adaruit un levicer. Ignat of sotia sa Maria all daruit un lavicer. N.Preotul Constantin I Manoilescu oi sotia sa Elena an eu In perat operdea pentru uoile imperatesei. 16n Popliuc of sotia sa Casandraau contribuit cu bani lueru de au grijit oi curatit biserica, numaicu a lor cheltuiala. Dimitrie Corogeanu a daruit scanduri of cuepentru facerea portii de la biserica, care s'a vi facut de catre lo-cuitorul Petrea Popliuc. Epitropul V. Corogeanu a daruit o juma-tate oca de cent, pentru trebuinta bisericei. Preotul Constantin 1.Manoilescu of sotia sa Elena all daruit bisericei paroehiale una i-cona de lemn, tnabracata in metal argintat, a S. M. M. Dimitriespre a for veciniea pomenire.

Se aduc multamiri publice persOnelor cori au facut donatiunibisericei parohiale Buhaeow din judetul Vaslui: Davalul Costachea daruit 150 Lei oi preotul 16n Gheorghiescu a daruit 100 lei, cucari s'ad facut reparutiunile necesare mentionatei biserici.

Chiriarchia Dundrei-de-jos exprima multamiri pers6nelor mai josnotate, cart' an bine-voit a dona bisericei parohiale Isvorul Maic.eiDomnului ", din urbea Galati objectele notate in dreptul fie-caruia :Epitropia respectiva a iraleOrct biserica cu un rind veominte preo-te§ti in valore de 135 1. D-1 Costache Rodenu a donat un analogsculptat i eu imbracaminte in val6re de 100 1. D-1 Michai Gala-tenu, o cristelnita de arama 75 1. D-na Ecaterina Muntenu, o cris-telnita de tabla 18 1. D-1 Andrei Vasiliu, pentru legat un octoihmare cu piele marochin, a contribuit cu 7 1. D-1 Nicoiae Meli-tarat, pentru legat un penticostar 7 1. D-1 I6n Trandafir, idem 7 1.D-1 Ion Hagiu o cazanie 3 1. 50 b. D-1 Chita Motoc un catavasier7 1. 50 b. Nicolae V. State un Idiumilar 6 1. D-1 Nicolae Su-nenu un tipic 3 1. 50 b. D-1 Ionita tefan, idem 3 1. 50 b. D-1 Si-meon Schiopu un octoih mic un catavasier 6 1. D-1 16d Axenteo psaltirie 7 1, D-1 G-heorghe San, un triod mare 8 1. D-1 CostacheToms menu, idem 8 1.

Chiriarchia Dundrei-de-jos, exprima multamiri pers6nelor mai josnotate, earl an bine-voit a dona bisericei parochiale Buna-Vestire din

@i

@i

D-1

@i

www.dacoromanica.ro

688 DONATIUNI

Galati carp qi objectele notate in dreptul numelui fie-e6ruia ; D-1Moise N. Pacu epitrop biserici, a donat pentru biblioteca pa-rochiald urmatOrele card in valore de 150 1. Sfinta gi DumnetleescaEvanghelie editia Sf. Sinod, legata, cu piele, Apostolul, Evhologiul,Tynicul bisericei, de Cernauti, done volume Biserica OrthodoxdRomand", pe anal I qi II, tote legate cu piele, Orologiul cel mare,Morala Evangelic. de sus numitul Moise N. Bleu, editia II, Deaor-dinea Sufletesca, 2 exemplare, Cartea judetului Covurlui 2 volume,Anvoniul Sf. Episcopil a Rimnicului Noului- Severin pe 1900, In-fluenta culturei Grece@ti in Muntenia @i Moldova @i alte 51 bra@uricu conIinut religios moral @i istoric tote nelegate. Asemenea D-1Pacu in unire cu matu@a D-sale D-na Maria Marin all contribuitcu suma de 120 lei cumparand un rind de vegminte preqe@ti, com-plect, de plu@ negru. D-1 Dimitrie Dragog, cantaret al clisei bisericia contribuit cu suma de 55 lei pentru cumpararea unei cruel' Resti-gnirea Domnului Nostra lisus Christos, poleita cu aur. D-1 PavelBalum@ a contribuit cu suma de 20 lei, pentru cumpararea uneiperdele de adamasca, la u@ile i'mp'erate0i. D-1 Ion cu sumade 8 lei, pentru confectiona rea unei cutii de nut in care se: seconserve sf. Taine. D-1 Alexandru Theodor cu 15 lei pentru cum-pararea unui trichel de marmora pentru sfinta Masa. D-1 GrigoreDinescu cu 5 1. D-1 Michalache Gh. Pavel, cu 5 1. Gheorghe Ioncu 2 1. 50 b., yi Andrei Grigore cu 2 1. 50 b., pentru un Sfii4itAntimis. D-na Maranda Tighincan un levicer lung de petite invalore de 10 1.

tat

Comitetul Redactor al acestei Reviste rOgeten tot dinadinsul pe Dom nil' abonati direefidin farce si streimitate a inainta D-lui ea-sier al Revistei, Str. Jluselor No. 24, costalabonamentulnipe anti neachitafi, facendu-secunosent cei nu li se va mai trimite Revistacelor care nu vor abonamentul.

basiliu

achita

Oinei

www.dacoromanica.ro

1901 07

Documents

Transcript of 1901 07