Altul f. Arad, Duminecă 2|i5 Decemvrie 1901 m 2825 REDACŢIA Deák Ferencz-u. nr 20

ABONAMENTUL lira Auetro-üngaria : in an 21) cor. рѳ Vi 10 cor.; pe V* de an iot.; pe 1 ianä 2 cor. 11 de Duminecii pe aa I- 4 coroane. — Pentru Bontania şi fräinätate pe aa s

40 franci. iiLBcrlpte na aenapoiazft

ADAINISTRAŢIA ; Arad, Deák Ferencs-u. nt2B

ISSERŢIUSILE : de nn şir garmond: ргіша data 14 Ъаві; a dona tori 12 bani; a treia oară 8 b., de flecare publicaţiune.

Atât abonamentele cât şi inserţiunile simt a se ріай

înainte în Arad.

Scrisori nefranoete nu к prinsese.

i memoria lui Şaguna. Duminecă biserica na ţ iona lă ro-

ină va înalta rugăciune pen t ru od ihna veci a mare lu i a rch ie reu Şaguna.

jba-vor însă, în sufletul lor, nu nu­li Românii de legea d rep t măr i toa re păr i tu lul , ci toţi R o m â n i i buni cu ttate îşi vo r aduce amin te de cel re prin inima lui iubi toare şi mintea ageră, ca un Moise, scos-a din ro-pe cel ma l oropsi ţ i R o m â n i . A

st indurarea Cerului , ca t o c m a i în emurl de furtună, când se făurea prtea p o p o a r e l o r , noî să '1 a v e m pe tuna, ca re cu facla minţii sale de-jicat-a întunerecul de a tâ tea veacur i , brin chaosul m a r e ce d o m n e a , cale rgă a tras pent ru p o p o r u l sëu, de là ävie r idicându- ' l în t r 'un r end cu le ginţ i . . .

Şaguna a fost ad ică nu n u m a i archiereu m a r e , d a r p â n ă azî, la I Românii de sub scept ru l Habsbur -or, fără îndoială şi cel ma i genial tbat politic... El a servit cu cre­tă nu n u m a i al tarului , d a r patriei Tronului sfetnic luminat i-a fost.

\ numele lui se leagă ad ică nu nu-aï desrobirea noastră bisericească, ci cea politică. Ce rce t ând faptele mare lu i chieréu, te opreşt i , ca în faţa unuî gi-bte, şi nu şti ce să admi r i ma l mult : ea-ce a făcut ca archiereu , pen t ru serica o r t o d o x ă r o m â n ă , ori lupta ră seamăn şt de a tâ tea succese în-îronată pe care a pur ta t -o în folosul treg neamulu i r o m â n e s c .

Călugărul, care cu smeren ie intrase Carloveţ, după-ce pă t runs-a toa te

inele ierarchieî sârbeşti peste Români cernut-a tot ce a găsit pr in a rch iva

atriarchiel, iese d ' aco lo d rep t u n ptător oţelit, pe care în v iea ţa sa mic nu-1 mal opreş te nici s tângene-t în af i rmarea adevëru lu ï că n 'avem ce să stăm bisericeşte sub streini, ca un Sfânt George oţelit îl v e d e m ergênd şi răgaz nu-şî d ă p â n ă ce nu jane temelie tare independenţii noastre isericeştl. P r in graiu f e rmecă to r şi prin cris, de p ă r e a că aş terne pe hârt ie nouă evanghel ie , el p r o p o v e d u e ş t e

lomânilor aşa fel, în cât profet îl iiau şi a tâ ta c redin ţă le-au inspirat,

cât a p r o a p e lucrur i sup rana tu ra l e sevîrşit cu eî.

In toa tă istoria des'voltărh noas t re tionale nu e pagină mai s t ră luci tă

a'cea pe care se va scrie epoca lui tuna, pent ru-că d u p ă - n i c i o luptă,

Românii n ' au ajuns să-'şî as igure atâ-

E bunuri , ca cele d e p u s e în Statu-Organic, ca re d a c ă p o a r t ă sub­

scrierea unul bun m o n a r c h , nu e m a l pţin adevë ra t , că e depos i ta ru l înal­ţi'solicitudini pen t ru biserică şi n e a m unuî a rch ie reu sfânt.

Incepênd cu lupta de conde iu şi flomaticâ aşa zicând, până să fie işezat în s c a u n , u r m ê n d cu mă re ţ a tpopee delà 1848—4g şi p â n ă a de­schis cel dintâiu C o n g r e s Naţional-Bi-sericesc, Şaguna a stat în fruntea ín­ig neamulu i r o m â n e s c din statul un-ar. P r in ne ţ e rmur i t a lui dragos te pen­ii neam, pr in tactul deosebi t ce avea , e a ştiut să ne tezească ori ce velei-ate confesională , ca u n a fiind R o m â n i i ia cele na ţ iona le , glasul lor respec ta t

să fie şi când v o r b a era de legitime pretensiunî bisericeşti. M a r e s'a a ră ta t îndeosebi la 1848... T r o n u r i s 'au sgu-duit şi p o p o r e veckï , cu conducë to r ï încercaţ i în luptă, p e r d u s e r ă busola . R o m â n i i însă, conduş i de Şaguna, şi-au ales o at i tudine pr in ca re dovedi tu-s ' au nu n u m a i credincioşi T ronu lu i , d a r şi-au asigurat bunăvo in ţa Domni to ru lu i şi patr iei servicii m a r i au adus . D a c ă ne luam adică şi noi d u p ă Kossuth , nu e g reu de judeca t cu cât nenoroc i r i le I revoluţ iei e rau să c rească încă, e a r !

urmăr i l e , pen t ru no i îndeosebi , să fie : ireparabile!...

D'apo l demni ta t ea cu ca re a ştiut să se i m p u n ă guverne lo r absolutist ice şi is teţ imea de a esploata cu folos p e n t r u n e a m p â n ă chiar şi acele vre­m u r i viforoase. . . Atunci a pus basa a tâ tor aşezămin te cul turale , a tunci s'a în temeia t Asociaţiunea şi tot ce a v e m , p â n ă în ziua de azi, pr in El s'a făcut, pr in el şi prin m â n a sa d reap tă , ac­tualul ap iscop al Caransebeşului , Ni-colae Popea. Din a d u n a r e a m e m o r a ­bilă delà Blaj a resări t par t idul naţio­nal r o m â n , al eărul p reşedin te p u t e m zice că întâiu a fost Şaguna şi a p o i Popea. Şi câ tă v r e m e R o m â n i i au ur­m a t sfatul mare lu i a rch ie reu , e de ne­tăgădu i t : li-a m e r s bine şi lucruri le s 'au încurca t n u m a i d u p ă m o a r t e a lui Şaguna , când la c o n d u c e r e poli t ică au ajuns nişte p igmei cari se c r e d e a u mal cuminţ i de cât acest m a r e măies t ru al politicei na ţ ionale r o m â n e . Şi e p o c a cea mal plină de entusiaste acţiuni, e p o c a i lustrată prin luptele unul Sla­vici, Nicolae Cri;tea, fraţii Brote, Bar-cianu şi alţi şagunişti de frunte, dacă în p o p o r a avut u n atât de m a r e re-sunet , a fost pent ru-că eî a ră tau R o m â ­nilor căi pe cari m a l u m b l a s e r ă de ja : politica memorandistă Şaguna a încetă­ţenit-o adică la Românii încă la 1848 el spusese că ma i m a r e garanţ ie e dra­gos tea unu l m o n a r c h de cât făgăduinţa a cine ştie câte guverne. . . Şi c u m e rau să cerşească R o m â n i i c l emen ţa u n o r guverne şoviniste ori să por­nească în cău ta rea alianţei pa r t ide lo r ear ! întări tă încă guvernele con t r a na­ţ ional i tăţ i lor? !...

M â n e pa ras tase mul te se v o r ţine întru amint i rea mare lu i Andreht. M â n e toţi preoţ i i r omân i , şi uniţi şi or to­docşi , ar t rebui să ţină însă poporu ­lui vorb i r i a ră t end nu n u m a i pe archie-reul Şaguna ci pe România fără sea­măn, ca re pr in faptele lui a înscris în istorie o epocă de glorie... D a c ă în biser ica naţ ională r o m â n ă m â n e e Du­mineca în ca re p o p o r u l să serbeze pe mare le Andreiu, apoi credincioşii am­belor biserici r o m â n e ar t rebui să ser­beze şi aminte să-'şî a d u c ă pe neîntre­cutul luptă tor naţ ional Andreiu Şa­guna... Să ci tească cu evlavie paginele f rumoase ce Nicolae Popea a închinat m e m o r i e i mare lu i său măiest ru , pen­tru-că n u m a i c u n o s c â n d t recutul şi ve­n e r â n d figurile măre ţ e ale istoriei noa­stre, ne v o m a ră t a pe d 'opar te vred­nici de s t rămoşi , ea r pe de altă pa r t e ne v o m inspira la fapte bune pen t ru biserică şi n e a m .

Mussu Şirianu.

Facem, atenţi pe membrii români aï Congregaţiuneî comitatului Arad ca pe Luni să fie toţî la adunare şi nici un angajament să nu ia, privitor la alegeri, până nu ne vom fi hotărît atitudinea in conferenţa de mane.

Tn JReichsrath erï ear a fost scandal mare. P e când vorbea Ellenbogen, creştinii socialişti au provocat scene sgoraotoase. Au întrerupt pe orator strigându-î: „Mi­zerabili, şarlatani, vagabonzi ce sunteţi, voi sugeţi sângele poporului". Ear Schumayer a strigat lui Gessmann : „D-ta eşti un hoţ cu diplomă universitară11. O adeverată fur­tună s'a provocat şi presidentul abia a putut să restabilească liniştea.

Asupra situaţiei guvernului Körber nu se ştie de altfel nimic sigur. Pr imul ministru negociază încă cu şefii diferite­lor partide şi se crede, că pană în cele din urmă va reuşi să stabilească o înţele­gere între Cehi şi Germani. Dacă nu va reuşi, înainte de a se hotărî la mësurile. extraodinare cu cart ameninţase, va di-solva Reichsrathul. încrederea Monarhului se zice cu o are.

EXPEDIŢII NOCTURNE. Mişcări le t ine r ime! univers i ta re ma­

ghiare nici când n ' au avut un ca rac -r - roducă entus iasm. Admi­

raţ ie sau m ă c a r mul ţumir i intre cel-ce înţeleg şi judeca rostul u n o r mişcăr i s tudenţeşt i .

E a r d rep t co ro l a r e nefaste ale acestui fapt, se înşiră actele u n o r in­divizi ca Kecskeméty , şi alţi celebri , — cari n u m a i f r u m o a s ă u m b r ă nu a-ba t a sup ra co rpora ţ iune ! din care eî au făcut pa r t e .

D u p ă mul te fiascurî, ar fi fost v r e m e a par ' că , să se îndrep teze şi a-ceastă t iner ime spre lucrur i de folos, spre idealuri înă l ţă toare de s u f l e t . . . Dar ' d u p ă - c u m v e d e m , s tocul de ener­gie juvenilă tot nu 'şi-a găsit m a t c a p e care t rebuie să se reverse , ci vii­torii cetăţeni se năpus tesc asupra , — cafenelelor de n o a p t e /

A m r a p o r t a t în n u m ë r u l t recut al ziarului nos t ru ce scanda los act au săvîrsit o s e a m ă de s tudent! universi-tar! din Budapes t a , luând la r înd ca­fenelele de n o a p t e , cu demons t ra ţ i i » pat r io t ice*, pen t ru a ajunge în ră­c o a r e a pol i ţ ienească .

A m crezut că sun tem în d rep t de a socot i şi că la fel cu noi v o r judeca şi ziarele m a g h i a r e acel act, de o ru­şine adusă de o s e a m ă de imberbi , cor-p o r a ţ i u n e ! din care fac pa r t e .

C â n d colo! . . . <Budapesti Hirlap* dedica un p r im art icol elogios ope re ! de «patriotism», săvîrsit î n . . . l upanare , de floarea «t inerime! naţ iune!».

E înadevë r u imi tor să constaţ i un astfel de m o d de a v e d é din p a r t e a unul ziar magh ia r fruntaş, din p a r t e a unu! ziar atât de ap rop ia t de cercu­rile c o n d u c ë t o a r e , c u m este « Buda­pesti Hirlap*, din p a r t e a unu ! ziar ca re are să repres inte ideile celor ce câr-muiesc teara .

E a t ă însăşi cuvintele de îmbărbă ­ta re pe calea reutăţil , ce ad resează ti­ne r ime! numi tu l organ , pen t ru a-î in­

dica d r u m u l . . . «moral i tăţ i ! şi al pa­tr iot ismului : »

«Pe tineri! maghiar i , a căror pro­cedare o primim cu simpatie şi o aprobăm, î! f acem băgător! de s e a m ă a supra a d o u e lucrur i . Intal, să se abţ ină delà orï-ce exagera re şi vio­lenţă, ca r ! aşa de uşor se po t ivi în ast-fel de expediţ i i noc tu rne . Să nu sufere beţ ia între dînsi! ; si dacă c ineva, sau vre-o c o m p a n i e a r v rea să înfierbênte pe tinerii magh ia r ! prin p u r t a r e p r o v o c a t o a r e sau prin o-fense, ca acţiunea lor bine chib­zuită să degenereze în băta ie , să se dea înlă tur! sau să cea ră intervenţ ia pol i ţ ienească. E a r al doi lea lucru ce le s u p u n e m atenţ iune! este, să nu s lăbească . N u po t fi goni te de-oda tă toa te venituri le de t rupe din toa te cafenelele. T r e b u i e să le ia la r înd ; şi d a c ă nu în fie-care zi — căci aceas ta oboseş te şi răpeşte tinerimea delà alte datorinţe (! ! Red.) — da r cu o b u n ă împăr ţ ea lă să-şî facă vi­ertele în t imp de câte-va s ăp t ămân i sau d a c ă e t rebuinţă , şi câte-va luni. Causa merită, să nu slăbească».

E a t ă sfaturile pe car ! le dă orga­nul p r e a ap rop ia t de Apponyi cel cre­scut în şcoalele ce lebre ale iesuiţilor ! E a t ă cum e instruită t iner imea ma­ghiară să-şî v a d ă de «datorinţe» ; eată Ce p o m i i 1 SU1U uiuicuiiv; ui. W^.w^w,. tanti! opiniei publ ice «cu s impat ie şi a p r o b a r e » !

Ideal nocturn le p lăzmuieş te » Bu­dapesti Hirlap « t inerilor magh ia r ! : de-a goni cupletele nemţeşti de prin t ave rne , pen t ru-că ace lea »ofer a d e m e n i t o a r e ocas iune pen t ru c o m p l e c t a r e a cuno­ştinţelor de l imba g e r m a n ă * .

O, fanatism, cât de groaznic în­joseşti făptura intelectuală, c â n d eştî deplasat !

Au paţit-o! Din Budapes t a a sosit azî u rme-

to rea t e l eg ramă :

A\i noapte un scandal m a r e s'a întâmplat cu tinerimea universitară care demonstra n o a p t e a încontra \engeraie-lor nemţeşti. Şi anume: ea s'au dus să demonstrez" împotr'va cafenelei de noapte întitulată *La Tatra « Hn strada Regală. Au intrat câte 8—10 în cafe­nea. Cafegiul aflase însă de cu vreme de cele ce au să facă tinerii. A * an­gajat* decï câţî-va bă tăuş ! zdraveni , între cari şi vestitul a c roba t italian Robinet t i . După ce au intrat apoi tinerii în cafenea, bătăuşii au încuiat uşile şi pune-te pe bătaie: tinerii demonstranţi au fost daţi întâiu cu capul de pereţi, apoi trântiţi la pământ, ba în urmă au fost bătuţi crunt chiar cu bastoane şi cu cuţite. Eï abea au putut scăpa afară. S'au dus, plin! de sânge, la po­liţie, să se plângă de cele ce au păţit.

N ' a u ce să se plângă î n s ă : au păţit ce au mer i ta t ! Şi-au găsit naşii...

2 2|15 Decemvrie 1901 Nr. 225

L a c o n g r e g a ţ i e i Iu vederea adunării de Luni,

membrilor români al congregaţiunel comitatului Arad s'au trimis urmă­toarele :

Adunarea restauratoare a congregaţiei comitatului Arad e convocată pe Luni, în 16 Decemvrie 1901 st. n.

Ohkctul acestei adunări va fi alegera« funcţionurdor comitaienşi.

Afacerea e de însemnătate pentru toţi românii adeveraţi.

Drept ce Te poftim şi pe T. D~Ta, ca membru român al représentant, comitaknse aparţinător partidului naţional, să participi negreşit la ace.siă adunare, unde cu toţii împreună să ne înplmim daiorinţa.

Asemenea Te rugăm cu tot adinsul, ca în prez.ua adunării, adecă Duminecă, în 15 Decemvrie st n. a. c. după ameazi la 3 ore să Te presinţ\ li hotelul „Vass", la consfă­tuirea ce vom avea asupra obiectelor acestei adunări congregaţionale.

Arad, In 8 Decemvrie st. n. 1901. M. Veliciu, T. Voţian,

preşed. ciuli, membr. rom. secretar, a représentante! com.

DIN ROMÂNIA. Aaiversarea luärel Plevnel Ziua de

28 Noemvrie, aniversarea cădere! PlevnsI, s'a sărbătorit cu mare pompă, fiind Însem­nat eveniment.

La orele 7 dimineaţa 21 de focuri de tun au anunţat această măreaţă zi.

La orele 10, trupele mal jos notate, cu drapel şi musică, se aflau aşezate In linie pe strada ÎS Septemvrie şi str. Uranus, prin îngrijirea Statuluî-Major al diviziei IV de infanterie, Iu ordinea următoare : petro tusrul din faţa biserica! compania elevilor -j • « - •- - — * * * » "* • — *• 1 _ T ; n n n i . l n v i / ) f

la dreapta acesteia, spre cazarma Cuza, bateria elevilor şcoalel ..militare de artile­rie şi geniu, compania elevilor internatului medico-militar, o companie din batalionul 3 de vânători, o companie din batalionul 7 de vonătorl, o companie din reg. Miha! Viteazul Nr. 6, o companie din reg. 4 Il­fov Nr. 21, o companie din reg 1 geniu şi un platop din compania de gendarml pede-ştri; ear pe strada Uranun : o baterie din reg. 10 artilerie, un pluton din свтрапіа de pompieri, un escadron din reg. 3 călă­raşi, un escadron din divizionul de gendarml şi un pluton din escadronul 2 tren.

La ora 10 şi un sfert M. 8. Regele, însoţit de dl aghiotant Gsorgascu a sosit la biserică uude a fost Intimpinat de A. S. R. Princirele Ferdinand.

După Intrarea tu biserică a M. 8. Re­gelui, P. 8. S. Archiereul Nifon Ploeşteanul Începu oficierea serviciului divin.

In urmă Suveranul primi defilarea trupelor şi apoi, după ce se întreţinu cât­va cu ofiţerii superior! şi generali preseuţî, se retrase.

Pe lângă autorităţile civile şi militare, au mal asistat la paradă şi ataşaţii mili­tari fttöml.

La ora 11 şi un sfert serbarea a fost termiuată.

Bărci de salvare. In timpul vilegia-ture! d sale la Constanţa, doamna Z j « D. Sturdza a luat iniţ ativa construire! unei bărci de salvare destinată acelui port.

In acest нсор s'a dat, după cum se ştie sub patronaginl d nel Sturdza la Constanţa, un concert, al cărui produs uet a fost de 3000 lei.

Cum Insă costul use! bărci de sal­vare apropiată portului nostru de mare este aproximativ de 18.000 lei, doamna Sturdza a deschis o subscripţie, spre compleciarea sumei.

Barca a fost d ja comandată la unul din cele mai mai! şantiere ale lumel la so cietatea .Vulcan" din" Stettin.

Până acem, s'a adunat pentru acest scop suma de 11.548.50 lei.

Păreri despre restoiol sui african. Un editor din Lipsea a Invitat pe nu­

meroşi profesori de umvereitate din Ger mania, Austria şi Elveţia ва-şl dea părerea asupra rësboiulul din Africa de-Sud. Prote-ooiu TATOT riv. raţa tyt « _ г i f a . i * ЯЧ»>і»(ИЬіиіін, în cuvinte fulgerătoare scaudalisarea că Englezii eu silit pe Buri să se re -boiască cu el şi că Englezi! poartă acest rësfcciu în chip atât de barbar.

Czercy (Heidelberg) scrie : Reaua con­ştiinţă a Englezilor apare, din împrejurarea că nu permit, ca Crucea Roşie вй ajute pe femeile şi copiii but!, car! flămânzesc.

Br. EiSülberg (Viena): E foarte triat, că Englezi! acum la aniversarea veacului poartă un rësboiu nimicitor pentru pofta ticâlosă de ban! a câtorva oameni, contra unu! popor eroic, eara 'şi apără libertatea.

RAMURA DE LILIAC IE

O U I D A . (Urmare).

Sârgele nostru curgea ca apa şi sân­gele nobleţe! nu lipsea delà acest sacrificiu.

Da, Pranţ.î ar fi fost se*pată, nimic nu më împedecă să o cred, dacă ar fi avut un şef care b'o conducă şi să ne disci­plinez 9.

Soldaţi! francezi ştiu mult; pentru a merge spre victorie, trebue un şef de geniu.

Şi no! n'am avut de loc un astfel de şef.

Dacă Bonaparte I ar fi fost cu no!, fără nici un pic de îndoială că am fi făcut pe dujmanul nostru să fugă ruşinat.

Sunt convins, că сеіѳ-1'alte naţiun! vor conveni despre asta In viitor, pentru moment uită Insă aceasta şi el nie! nuvëd destul de clar.

Ieşi vorba că më băteam cât zece. Obţinu! curând un loc de oflcer tn

armata regulată. Pentru mine asta nu era nimic.

Ha, ha, hal Nume, rang, renume, ce puteam să fac cu ele?

Eram sub comanda lui Burbaki. Alăturea şi Împreună cu mine recu­

noscu! mulţi prieteni şi camarazi de altădată. Câad ѳ vorba de patrie, nici artiştii

na itau ca manile In sin.

Familia blestemată, a vagabonzilor a trimis copiii Ш eu sutele la chemarea morţi!.. In tot acest timp nu më aflam nici odată în faţa acele! persoana ce o căutam pretutiedönea prin mulţime, apoi după tre­cerea vijeliei, pria grămezile de cadavre.

— Cauţi pe un frate al d tale? më Întrebau, că tot ridicam unul câte unul toţi morţii pe câmpul de bătaie. Şi eu rëspun-deam tot-d'auna:

— Pe unul mal aproape decât un frate : Şi oare nu era adevörat ? Insă căutam

mult timp Iu zadar. Franţa era cn ocean iëscolit de vijelie,

pe lângă care toată existenţa fie-căruia din noi părea ca nişte fiinţe slaba şi gata a merge în mormdut.

In timpul luptei sapreme, no! făcurăm O Încercare de a ne face un drum prin zidul de fler care încunjura Parisul. De odată în lînţoiul de fum alb in care Intraiu, se repede mândră şi repede ca ful­gerul O companie de călăreţ!. Şirurile el erau luminate şi vizibile, sau nişte nor! de praf ascundeau nimicirea e!, şi or! cât de decimaţi au fost chirassieri! lui Coreze, unul din corpurile voluntare, format de nobleţă delà Sud, se ţinea încă bine.

De TOT aproape de mine un cal sar cădea mort; călăreţul dispăru pentru O clipă, apoi se ridica. Era ell Më ridica! sălbatic; spada mea era pe gâtul Iu!, fumul më învăluia, uimei s ? n'ar fi vëzut O.

Lehmann (Berlin): Rëâboiul contra burilor este o crimă atât de ruşinoasă, în­cât nu poţi găsi expreaiune pentiu a o În­fiera.

Lossen (Königsberg) : Cuvintele poetu­lui roman : Auri sacra fames niciodată n'au avat o ilustrare atât de întristătoare, ca In acest rësboiu.

Magnus (Breslau): Rësboiul ce-1 poaită Englezi! contra Burilor se potriveşte numai epocel emigrări! popoarelor; in veacul XX Insă is.e o pată de ruşine.

Sihalze (Bonn): Barbaria este numele teu, Arglial

Weyder (Insbruck): Anarchiştil ucid pe princip! din pofta de gloria sau In binele omenimeî. II compătimesc. Englezii ucu pe un ророз brav din poftă de jăfuire şi cru zime. II dispreţuesc.

Perderile Englezilor.. „MT.monal ЫРІОТАЩИЕ' serie, că gu­

vernul tngkz a dat de sure puterilor că K-eebeiul din Transvaal se va termina în Martie a anului viitor. Iu locur! competente aceasta se explica >ş> că euglezil s'au obo­sit de luptă şi cea mal mare parte a lo cuitorilor doreşte pace. Aceasta diu causa tristului tablou al resbeluiu! şi a listelor mal noue din car! se poate vedea că au cazat morţi: 900 oflcerl şi 18 358 soldaţi, 1559 oflcerl şi 14 286 ostaşi sunt remţi sau sunt prisonierl, ear 2612 ofiuerl şi 60262 ostaşi au devenit invalizi. Aceste auut jertfele resbelulul. La aceste mal adăugând oribila sumă de bani votată până în Aprilie 1902 ca speso a rësbalulul pe do! -.ci şi j -më aie, se poate puae mi nimura pc 4315 milioane 425.000 coroane. E uşor üe k.ţ .us dar pentruce au obosit Englezii.

Ştirile sosite până acum adeveresc că Tînriï т«гй<і яч Bwe.r.flsfi. Partea vestică a coloniei Cap e In manile lui Theron şi Mă­rite, Brand şi Hùrtzog doamesc ţinutul K Л-vinieî, De Weit dispune îu Orange cu de­plină libertate, De La Bey operează fără piedecS in partea vestică a Transvaalulu! şi Botha ţine cu neţărmurită putere linia golfului Delagoa delà Midelburg spre ost.

Şi englezi! sunt pe tot local silit? la defensivă, măcar că sunt în majoritate. Şi guvernul englez crede câ are în mâni pu­terea şi poate hotărî finea rësboiulul ? ! . .

Ei era désarmât, în puterea mea. — înainte strigară soldaţi! meî, care

se credeau victorioşi. Aozi! şi-mî aduc aminte... Se lupta

şi el pentru Franţa. Na ladrăsnil să-lucid; ti lăsa!.

— La urmă! După astal Ii zisei la ureche.

El ştia bine ce vreau să zic. Oprind un cal, care trecea Hb»r In galop, luându-şl sabia de jog, el se duse după a! sei şi eu tcô pusei în rlnd cu soldaţii me!

In mijlocul strigătelor do triumf ima g;nar ajunsei prin rîndurile dujmanilor, epo! Imi perdul cunoştinţa.

Când un ch\rurg më g5si a doua zi dimineaţă, n'avaam cea mal mică rană.

Cât priveşte victoria, ea n'a existat decât In mintea slodaţilor învins! ca şi toate victoriile FraDţe! In această tristă epocă.

Më deşteptai cu simţământul trecutu­lui spunêndum! lu inima mea : La urmă 1 Dapă asta 1

Momentul nu întârzia. Chirasieril lui Coreze trecură la răsărit. Anul nou începu. In curând suna acea oră fatală, când toţi csrï au luptat şi suferit, primirăai ca resplată ruşisea şi capitularea.

Eram dintre acel ce strigam că a fost o trădare. N'aveam pretenţiunea de a fi un băîbat de stat, dar coca ce ştiu, e că dacă aşi fi fost la putere, In loc de a ne fl retras

Deputaţi! pro etoontra Par i s Gábor la flşpai

vicispán. Se zice că românulj,.ţine minte" 1

vër, dar nici Şvabii delà Sftntana NU i cuiôad pe Paris Gábor decând cu res nţa. —

In 7 1. c. st. n. sânt?-nan il după ştiu a fost TN deputaţiune In tovărăşie alte comune — la căpeteniile comitatului, 1! roage ca nu numai să nu LE impuni octroleze cumva de flbirău Iu cercul ţ pe legendarul Paris Gábor dar nici Băi candideze. La aceste cereri a sântănai se asociază cu câteva escepţil TOŢI Rom din cercul administrativ AL SIRIEI, şi ru şi pe această cale pe membrii români liştl şi aleşi AL congregaţiei să binevoi; a ne sprijini la alegeri când voiba va fi 8 scăpăm de acest flbirău.

Fibirâul din chestie Insă informat spre aceete contra deputaţiunl, A couv pe 7 1. c. n. pe notarii dm reionul TEI poate I-A rugat sä-і scoată din acest IN destul ŞI bine că riad pe rlnd merg no cu b.raele — şi de mal pot lnhftţa ; alţi mamelucl — SĂ preamărească pe I Gábor la fisolgâbitău şi vicispán şi roagă CA necondiţionat să-I réserve loc PE mal departe In SIRIA.

Lui Pacis i-ar fl binevenit acest deoarece are vie la Măderat şi Covăsi mal bun loc nici CĂ 'şi AR afla nicăirf.

Nume are frumos, renume tucă câştigat, bine AR fi când l'am putea Inii In centru ceea CE credem va şi sucoei

oretn

Triumful antisemiţiloi Astăzi când afacerea Dreyfus est

cale a Intrat în o nonă fază în urma declaţ mior anti-dreyfusiste ale advocatului Ы o&ad reval&ţiuni din ce lu co mai seul nale es la iveală In această cestiunel a tguduit atât de mult Franţa şi a p; uimire celelalte state ; aslfezi un nou Щ al antisemiţilor din Frauţa ocupă presai jidovească. Cele doue grupări, Patria! ceză şi Marele occident frances, s'aol

Marea Întrunire antisemită ţinui Nancy, la care au luat parte pestei mi! antisemiţi a proclamat tn mijlocul! mare entusiasm solidaritatea şi strlnţ gâtură dintre antisemiţii , Marele occţ francea" şi cei din .Liga patrioţilor'.!

In oraşul Nancy, Iu această citi a antisemitismului, francezii uniţi I convingere au aclamat ideile pentru cil luptat şi luptă Drumont, Jules Guéri m

la Paria, ma! degrabă am fl aprins ol cam Ruşi! au făcut cu Moscova.

Muiţ! BŐ gândeau ca şi mine. Dsl a stat së-I consulte, dar cine i-a bSgl seamă. Nu aveam decât a sta cu mii -Ia şi să privim cu ochi! noştri! cumul Intră tn Paris.

Când lupta şi sângele încetă, sini In mine o impreaiuae cu totul ciudată. I întocmai ca fin om ce stă mult tiu ascultă agomotul unei cataracte, şi ai retrage tntr'un loc unde domneşte o l mare.

Mi se părea că totul nu era deal halucinaţie, un vis rea. Când më cl şi apoi më deşteptam, murmuram :

— Mai târzia, mal tâ-ziu. Më dasei şi el tn capitală şi mi

de mal malte or! la căsuţa undo am pe! cu dtnsa atâtea momente de fericire,

Un obuz deschise mica eamori şi albă de sub acoperemânt ; pereţii m lăsau să se vadă poleiala oglinzel, I pe alocurea. Ua alt obuz prefacă I teatru, unde jucasem la Paris pentru! şi ultima oră, într'o ruină fumegând! era aşa de puţin de atunci!... Duma« In acele momente më Întrebam: —PI ce l'am cruţat ?

(Va nrma.)

)

lalţi corifii aï miş^ărei antiătmi:a din Franţa,

Discursurile ţinute îa marea aceasta inttunire deJa Nancy merita toată atenţianea tuturor antisemiţilor.

Cel d'lntâi care a vorbit a fost Lernst tre, preşedintele Patriei fraucese, care de­făimând republica spune că adevăraţii fran­cezi s'au înşelat când au erezat că repu­blica însemnează libertate căol această li­bertate a fost bană numai pentru jidani, ear fracazil bani patrioţi ca Guérir», Dé-ou lèie, H*berr, an fost trimişi peste frontieră Dlnsul închei, arătându şl mulţumirea sa că la frunëaria Franţei s'a cimentat unirea grupărilor patriotice.

Lni L-'. maître urmează Cavaignac, care voibsşte mai mult de guvernul actual francez numindu 1 un guvern sectar, jido­vesc şi francmasonic, expunâni 1-g b votate şi rcë. urile luate în favorul jidovilor.

Foarte călduroasă şi plină de patrio­tism a fost cuvântarea generalului Mercier care face apel la unirea tuturor francezi­lor pentru a da ţărei un guvern potrivit, an guvern de apărare n iţională in locul ac­tualului cabinet care este un guvern pseudo-ap&rător, pseude-rep b ican.

Urmează Charles Bernard, représentan­TE Marelui Occident fracez di rit antise mit. £1 arată necesitatea imperioasă pe ce o cerea chiar in.ereseleţă-el când L ga patrioţilor sä he unită cu antisemiţii pentru a lupta mai cu succes contra coaliţiunei Jidovilor cu j do viţii delà putere.

Descrie pe larg inflienţa flaanţei jido­veşti în rolul pe care Га jcicat In afacerea Dreyfus. Ara^ă apoi ii flumţa p ; care o au Jidovii nu numai In frabţa ci şi la celelalte ţâri şt pericolul la care este expusa Franţa, zaverile scandaloase 1* care au dat naştere Jdovii d.n Franţa şi rôspândirea воеівііѳ mulai şi a cosmopolitismului. Bernard în .-h ;e arătând cât* mare imfluenţă va avea In viitoarele a.- ger! această unire.

întrunirea aceasta va române neştearsă In analele istorice ale antisemitismului şi va face ca antisemitismul să pătrundă mai cu înlesniră în masele poporului francez celo d )uă L gt lucrând îa de com m acord.

„SEMĂNĂTORUL" revistă literară sëpiëmânala

va apare la 2 Decemvrie. Directori: Д . Vlăhuţă şi G. CoşlDUO.

Redacţia şi administraţia: B u c u r e ş t i , strada Regală Nr. 6.

Abonamentul 10 lei pe an. O recomandam cu căldură tuturor ce­

titorilor noştri.

\ N O U T Â T Ï . ARAD, 14 Decemvrie n. 1901.

Căsătoria archidacesel Elisabeta Ma ria, flica răposatului moştenitor de tron Rudolf, cu prinţul Otto de Winlisch Gractz g'a stabilit pentru 27 Ianuarie viitor. Căsă toria se va celebra Iu cunoscuta capela Bf. Iosef. Cu ocasia căsătoriei nu ве vor da marî serbări la Turte. In ejun va avea loc la Burg ceremonia renunţării arehidu ceseî şi apoi o eerată, la care onorurile le va face princesa G zela de Bavaria ca mă­tuşă a miresei. Va asista şi mama mirese, contesa Ló :yay. In ziua aceea va avea loc la Burg un prânz familiar.

• La Curie se urmează cu desbaterile

asupra alegerii din lghiu, unde au fost doi guvernamentali ; mandatul lui Werner este protestat pentru-că s'au petrecut corupţiun! uemal pomenite. Tabla din Cluj a fost au toriaatä a trimite un jsde să ancheteze. Erl g'a desbătut asupra alegerilor din Margittá (Bihor) unde se prinse se'scrisoarea prin care öriey cerea flşpanulul 5000 florenl, căci ,a isprăvii banii', şi delà Sz pes Zombat, unde ear e'au băvlrşit grozave corupţiunl. Azi Curia va da sentenţă.

* Mizerie. In Maramureş din causa re­

coltei rele din anul acesta, e o mizerie foarte mare. Starea aceasta a mărit o şi fri­gul cel mare dinpreună cu ninsoarea. In Mago numeral cerşiturilor se poate că trece

pcsîe o mie. La ptovjcj.r.a comitetului ьи prem br. Eosner Ervin s'au colectat bani cu cari au de gând de a întreţine pe cel

I вёгас! timp de 3 luni. Până acum s'au atrlns ' peste 2 mil de coroane şi subscrierile curg încă. Ieri s'au deschis localurile de încălzit şi s'a şi început împărţirea de lapte şi pâr o; întră cel de faţă era un băiat mic, care de 3 zile nu mâncase nimic.

* Imperăteasa Germaniei în Abbázia

Din Triest să anunţa : După un isvor sigur se susţine că împërâteasa Germaniei va sosi în 12 Iar. la Abbazzia, unde i-s'au pss ia disposţie cele 2 vile de vară ale conte­lui Renket — Donnersmark. Cu aceasta în legătură se mal spune, că vaporul de şcoală german Qmisencu, cu elevii de marină a! academiei german şi cu ducele prusian Adabert, va ancora mal mult timp înaintea Abbazziei.

* Foc în teatru. Panică mare i a cuprins

alaltăeri seara рѳ spectatorii teatrului din Dobriţin. 8 i juca tocmai opereta ,Svihak)k ' când după al douilea act s'au aprins mat multe decoruri de fbrl artificiale, aşa că focul s'a estink şi asupra culiselor. Numai cu mara anevoinţă focul a fost Btins ear publicul era să se omoare ingramäditdusci spre uşă, ca să fugă. In urmă representaţia tot в'а terminat.

lnveţătoril maghiari din Arad au fe­licita! eri pnntr'o delegaţiune pe noul primar Iistitoris. Vorbitorul lor a fost Kovács Ѵіпсвз.

* Cine va fl întâiul deputat soeialist

In cercul lui Barabás, la Gyoma, Gyö y u i m i i cu luptă mare a mal reuşit ear so­cialistul Várkocyi a întrunit 538 voturi. Se crede cu siguranţa că la viitoarele alegeri aici se va alege întâiul deputat socialist.

• Tifos. Sa serie din Eperjes, că în

preparandia de etat pentru fete, din acel oraş, graset t i tifusul. PeBte 50 eleve sunt bolnave, ear' Bisse Ilona a şi murit alaltă­ieri. Alte câteva eleve deasemenl nu vor putè scăpa de moarte. Boala se crede că s'a Introdus prin apa n a ce as bsa tn inter­natul preparandiei.

* Operele principelui Cantemir. A apă­

rut tomul Vili din operele principelui Di-mi trie Cantemir, publicate de Academia Română, conţinond .Hronicul vechimel a Româno-moldo-vlahilor* publicat de pe ori­ginalul autorului de Gr. G. Tocilescu, mem­bru al Academiei Româna. Volumul de 891 prgine în 8» mare, e precedat de portretul lui Dimitrie Caatemir, ear Ia flee are do ;ö facsimile. Un studiu scris în formă de pre­cuvântare cu competenţa d-lul Tccilessu Introduce pe cetitor la lusrares aceasta a ilustrului principe scriitor. Preţul 12 lei.

• Un lob leu de 25 ani. Rari sunt acel

bărbaţi cari pe terenul bis. şi şcol. să a jurgă versta msl înaintată şi încă servind tot într'o comună spre lauda tuturor. In pro topopiatul Peşteşuluî un învăţător bine-me-ritat şi cel mal In verstă pe această carieră sublimă însă mal g:ea din toate, este înv. Aron Bulzzn, din Fecheten care de 25 de ani serveşte ca înveţător tot In aeea co mună. Cred că dură ce Dumnezeu la în vrednicit a ? junge această frumoasă verstă şi încă în acea mal frumoftBă etata cu cea mal mare dragoste şi bucurie va primi fe licitările ce 'i so vor face cu ocasiunea iu bileulul 6Öu de 25, сѳ 'i-aa pregăteşte din partea foştilor ö: elevi, dintre care mulţi sunt in posturi frumoase pe terenul public, aducând frumoase serviţii neamului ro­mân. Sunt tn deplină speranţă că nici a-micl şi scumpii s S; celeg! nu vor întârzia a face pregătirile necesare de a-'i felicita după vrednicie a doua zi de Naşterea Domnului a. c. Când se va ţinea iërbaroa, vorfivred nici de toată lauda elevii şi elevele iubi-lantuîul, de-'l vor şti onora după cum 'i se cuvine. Vom vedea. Un amic.

O dilit; aţiuae. D-Oarc-o -n ira-:' : ш ciudat sunt bmnit din partea unor oameni, cari nu me cunosc, că eu aş fi scris arti-coiil din .Tribuna" sub tltiul „Internatele şi şcoalele române din Beiuş1, şi deoarece mise Insinua în chipul acesta patimă urîtă a confesionalităţil, — subscrisul în interesul adevërulaï şi al păcii me simţesc îndemnat a declara pentru toţi, cărora li вз cuvine, că nu sontjjeu şi nici nu ştiu cine o au­torul acelor articoil subscrişl de pseudo­nimul ,Binevoitorul*, şi că astfel da pu­blicaţii tlicite despre treburile din lăuntru ale scoale lor şi internatelor nu le aprob. După-ce redacţia „Tribanei' a refusât a-ml publica o asemenea declaraţie, reg pe onor. redacţie a .Trib. Pop.* a-'ml face acest serviciu, pentru care sunt foarte recunos cëtor. B e i n ş I , 12 Dec. n. 1901. Pom-ptliu Dan, rectorul intern, diecesan gr.-or. român.

* Necrolog. Maria Munteanu născ. Horts-

mann, îa numele ьёл şi al copiilor Zoe, Mana, Sofia, iordan şi Elena şi al numë roa­selor saie rudenii, face cunoscută treuerea din vieaţă a iubitului seu soţ, Iordan 1. Munteanu, asesor in pensiune la sedria or fanală comitatensă, care după grele şi în­delungate suferinţe Sâmbătă, tn 7 Decem­vrie n. (24 Nov. v), în etate de 51 snl şi al 22-lea an al călătoriei 'şi a dat nobilul tëu aeflut lu manile Creatorului. Remâşi ţele pământeşti ale defunctului s'au trans­portat aia Paraclisul bissricel gr. or. a sH. Nicolae uin Braşov (Schein) Vinari, îa 13 Decemvrie n. (30 N Û V . V . ) la orele 2 m. p epre veclnica oaihnă In cimiterul acelei bi-awiel. Cununi nu вѳ primesc. Fui i ţe rîuo uşoară. B r a ş o v , 11 Decemvrie u. (28 Nov. v.) 1901.

D atribuirea premiilor Nobel. Sa a nuntă din Stockholm, că cu ocasiunea fe­stivităţilor împreunate cu distribuirea pre-milor Nobel, cari s'au ţinut în sala pompos decorată a Academiei da musică, moşteni­torul de tron a rostit următorul discurs:

„Domnilor 1 îmi exprim mulţumită cea mai profundă, ccmisiunel foridaţiel Ncb-.l. pentru toastul ţinut la adresa mea. Mae.-ta tea Sa regele ca şi eu Însumi se intereeaaz* cu tot dinadinsul de această aflrmabilă fon-daţie făcută din marinimoasa donaţiune a lui Nobel. Fiind că acum pentru prima-oarä se distribue aceste premii, cu această oca sie doresc succes şi noroc comisicnel, a cărei activitate e urmărită cu interes viu şi încordare în toată lumea civilisată In aceia convingere, eă munca aceasta va sevlrşi o demn de recunoştinţă şi pentru toată ome-nimea binefàcëtor şi pentru onoarea patriei : îmi ridic pocalul tn onoarea membrilor co misiune!.*

Din Paris sa anunţă că la îndemnul Iul Gaston membru al academiei francez-, opt-spre-zece membrii al Academiei au vo­tat pentru Sully Prudhomme, pe cară în pri­mul rîad l'au bfht demn de premiul Nobai. Scriitorul premiat, referitor la distincţia ca l'a sjuns a z :s următoarele :

— Niei a crede n'am cutezat, că a-ceasta mare distincţiuno să trë ajungă. Dar într'o zi m'a provocat Academia din Stoc k hoira sa trimit colecţiunea lucrărilor mele. Mul târziu apoi rn'au încunoştiinţat eă pro miul da 200 000 franci mi s'a votat mie. Cu aceasta pe o lovitură mi-am câştigat mal mult decât îa cel 35 ani al activităţii rneie. Din aceşti ban! voiu face o fondaţie вз uşa RTZ scriitorilor sermanl edaroa opurilor lor.

Miss Mand Oonne, apriga luptătoare pentru neatîrnarea Irlandei, într'un articol publicat în .United Irishman", istoriceşte următoarea anecdotă:

Un diplomat francez explica preşedin­telui Kiigsr toate motivela temeinice cari fac să ве creadă tn succesul final al Bu­rilor. Preşedintele rëîpunse: ,Noi nu ne putem îndoi de o victorie care e anunţată în B b'ie

Diplomatul se arătă oare-cum surpria?. — „Da, reloă venerabilul preşedinte,

care făcea alusiuna la animalele heraldice ale Angliei, psalmul 22 zice, la versetul 22: .Domnul me va seăpa din gura leulol şi de cornul licornului.

F iu rat N 'Î - i''«<•?. a M O rb rA Hauptmann, LtiluiaU ѣОощиі roşu-, a io-t fluierată în Berlin. Şi cu toate acestea ti-rërul autor ara o reputaţie aproape uni­versală.

Dramele lui Hauptmann, chiar când au maro sueecs, întimpină critice acerbe. Sunt personne cari îşi reţin biletele cu mal multe luni înainta de representaţie pentru a avea plăcerea da a flaera pe autorul Ţe­sătorilor.

Noua piesă ajlal Hauptmann are p tru acte, cari d'abea se înlănţue sc şi représenta scene ţeraneştî reale şi pline da vieaţg.

* Deţineri în chioşcul Iildîz. După-cum

se anunţă din Coiist»ntinopol, în chioşcul Iildiz au fost deţinuţi mal mulţi amploiaţi ai sultanului, fiind suspiţionaţt că el ar fl fost provocatori al focului nu demult esecat în chioşcul Iildiz. Cu această ocasia au că­zut jertfă flăcărilor mal multe obiecte şi mobile de vaioare ale Sultanului. Se crede de altfel că deţinuţi! şi altfel şi a i meritat pedepsirea, lnând parte la mal multa furturi m&rl.

* Ciuma la Batom. O telegramă din

Gonstantinopole anunţă că în urma consta­tare! unu! caz suspect de ciumă la Btstam, o carantină de 8 zile a fost înfiinţa'ă pentru toate provenienţele din acea localitate.

• Femeie advocat. Jon! s'a întrunit din

nou consiliul de disciplină al baronului Ca­pitalei României şi a luat tn di3cuţiune ce­rerea d rel Elena B. PopovicI, licenţiată în drept, care cere a fi înscrisă în baron.

La această şedinţă a luat parte şi dl C. C. Arion care s'a raliat la opiniunea d-lor Ţica-Şiefănescu şi Borneauu care au fost contra admitere! femeilor avocate.

So aşteaptă opiniunea d-lu! Danieleanu, care se ştie de asemenea că e în contra admiterel femeilor în barou.

• Monografia nnei comnne române. Pre­

miul Alexandru Bodfscu, de 1.500 iei, dim­preună cu 1000 lei dăruiţi da dl loan Ka-lindera, se va decerne în sesiunea generală din anul 1904 a Academiei Române cele mal bune lucrări scrisă în limba română asupra următorului subiect: .Monografia economică, etetistică şi eocialà a uaeî co­mune iurale dm România şi a unei comuna româneşti de peste praDiţa. Monografia si-tuaţiuDi! economice a câta trei familii de ţeran, fruntaş, mijlocaş şi codaş, luate din cela doue comuna, în total şeaae familii*. (Decis. 13 Aprilie 1899). Autorul se poate povăţui, între altele, după lucrărila şi după monografiile publicate d? Societatea da Eco­nomia Eociala fundată da Leplay, cu reşe­dinţa îa Paris (54 rue de Seine) după ale iul Bu h nbargsr şi după ale lai I. Ionesca. Sa atrage atenţiunea doritorilor da a con­cura că ceea-fcs'sa cera esta mal mult fapte şi cifre si cât mai puţine vorba. Tertninul rresentării manuscriptelor ia concurs este până ia 1 Septemvrie 1902.

ULTIME ŞTIRI. Haaga, 14 Dec. Engkzil ear au

ascuns ş'irea şi amănuntele despre o mare înfrângere ce au suferit. Agen­ţia bură „ Niederland " de aici primeşte adică ştirea, din sorginte autorisată, că la începutul luî Noiemvrie pe partea de sus ce cade pe linia Spring*, Ermelo, Middelburg şi Pretoria a fost o luptă та?б şi sânqereasă, în care Englezii au perdut 3 coloneii şi 2000 oameni parte an fost omorîţI; parte răniţi şi prinşi.

POSTA REDACŢIEI. P. M. în Bich:gi. Regretăm, dar nu

putem să vë apunem, cäc! n'avem autori-saţie de a faca aeeasta. Puteţi fi mulţumiţi cu faptul că nu am pabhcat cele trimise,

Pâncobanului. Aşteptaţi întâiu hotărîrea consistoruiul.

Editor Aurel Popovici Bareiauu. Red. respons. loan Bussu $iriann.

A Nr 225

V I C T O R I A institut de credit şi economii, societate pe acţiî. Sediul: Arad, casa proprio, calea Arcniduoele Zosif nr. 2.

întemeiată la 1887.

Capital de acţiî: 600.000 ООГ. — Fond de réserva 300.000 СОГ.

Depuneri 3.000 000 cor. — Circulaţia anuală 44.000.000 cor.

Primeşte depuneri spre fructificare, dupa cari solveşte 5% inte­rese fără privire la terminul de abzicere. — Darea de venit după interese încă o solveşte institutului separat.

Dupa starea casei depuneri până la 2000 cor. se restituesc îndată la presentarea libelulul fără abzicere. Depuneri se pot face şi prin poştă şi se efectuesc momentan după sosirea comande!. 657 2 - D irec ţ iunea institutului.

T E A T E A T E A T E A T E A T E A T E A

şi R şi R şi R ş i R ş i R ş i R şi R şi R

U Ш U M U M U M Ü M U M U M U M

Cel mai bsn ţi eel mai sigur magazin de evmpërare eite la

W O J T E K şi W M ' mare depoeit de droguerie si parfumerie

652 7-10 lm A R A D .

C e l e m a i ieft ine pre ţur i . T e l e f o n 471.

Prilegiu de cumperărî ieftine ! Telefon 471. Telefon 471.

S u c c e s o r u l v ë d u v e ï S ü t ő J ó z s e f - n é

Magazin cu porţelan, oglinzi, lămpi şi vase de peatră A R A D , s trada F o r r a y N r . 2 o.

Numai sunt plângeri privitoare la f i l a r e a lămpilor. Lucrurilo au fost îndreptate de succesorul

vöduvei, Sütő József ne, de Urban E., care are msgazicul din strada Роггяу nr 2 c.

Am Introdus petrolul cristal alb, fără miros, pe care II vêad cu 20 cr. litrul, rxpedie? şi prin comande telefonice nr. 471 la dorinţă ori-şi onde, am magaz'n demn de vëzut.

Asortiment bogat de lămpi pe masă, aiîrnă-toare de tavan, Imtru, de perete şi pentru bucă­tării, pe cari deoarece le-am cumpSrat ocasional le vônd aşa de ieftin Încât publicul cumporător cu adevörat va fl surprins.

Cadouri folositoare de ocasie ou preţuri foarte soăzute. ~VH

Porţelanuri de Carlsbad, servicii pentru masă, serviciu de tea, cafea, spălător, faiance, engleeeşti şi eardinette, servicii de sticlă şi obiecte de lux.

Oglinzi, icoane, rame mare asortiment.

Tactam, ( l i i p e , cuţite şi furculiţe) fle Alpaca din Berndorf. Orice comande in sticlă cu p r e ţ u l cel mal potrivit, p r e p a r ă m 666 1—6 bine şi ieftin.

M a p e a s o r t i m e n t d e r a m e .

C e l m a i b u n c r o i u l

И P M л M *и

S I Ф

h *

ce

« H

Z

însoţirea

ilin ARAD, Strafla-Bisericeï, Falatul Minorîţilor.

Singură In felul sëu ţine In deposit numai fabricaţii proprii sau găteşte la comandă

ghete pentru dame şi bărbaţi, cum şi păpufî pentru băieţi ş* fete,

apoi ghete, comande şi alte soiuri de Încălţăminte

Toate acestea nu sunt luorurî de fabrică, dar sunt mai ieftine şi mai bune.

Comande din afară se execută prompt şi cu preţuri foarte moderate.

Trimitem şi la casă ghete de probă In or ice timp dorit.

Aparat elastic pentru călcâie, invenţia lui Löderer, căpitan de honvezi reg. ung., aplicabil atât la ghete de dame, cât şi la ghete pentru bărbaţi, se poate avè nu­mai delà noi.

Mare magazin de creme şi lakk-urï In dife­rite colori.

631 —13

P r e ţ u r i i e f t i n e de n e c r e z u t !

Bani ieftin! pe amortisaţie:

P e p a m ê n t u r ï ş i oase o r ă ş e n e ş t i d e î n ­chiriat , de là 15 20 an i , cu i n t e r e s e d e 4%, 4Va°/o ş i 5% şi cu amortisaţie corespunzătoare

din capital.

Destabulare repede; la dorinţă anticiparea speselor de întabulare.

Deoare-сѳ principiul meu de întreprindere solidă şi activi­tatea mea reuşită In curgere de mai mulţi ani Iu acest am de afaceri au stabilit numele bun al firmei mele , — numai in interesul lor propriu lucrează toţi P- T. proprietari de păment şi de case, daci la ridieaea împrumut rilor sau pentru schimbul celor yechî cu altele mai ieftine se adresează la mine cu toată încrederea, fiind-că numai prin mijlocirea mea pot ajunge In adevër

la Împrumuturi avantagioase pe hipotecă.

S Z Ű C S F . V I L M O S , Institut de Î m p r u m u t u r i p e i m o b i l e s i

moş i i ,

ARAD, piaa Boros Béni Nr. 5.

La întrebări dan lămuriri numai trimiţondu-mi-se timbiele corëspunzëtoare postale.

m -20

Tipografia ьTribuna Poporului" Aurel Popoviciu Bamianu