Anul XVI Caran 9 Decemvre c. v., 1901 Nr. 49

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» : » pe >/s an 5 „ „ România şi streinătatc pe an 14 franci » » „ p e '/a an 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 8 ori, dacă conţin p a n ă la 150 de cuvinte G cor, p a n ă la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S . A N Ă "

iară banii de prenunieraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Caransebeş, la (i Decembre, 1901.

Ziua de 6 Decemvre — zi de mare sărbătoare. Lumea creştină a consacrat această zi ma­

relui arhierou dela Mira Lichiei, făcătoriului de minuni, celui-ce „prin smerenie a ajuns la cele înalte şi prin sărăcie la cele bogate".

Trăia pe timpul tiranilor Diocleţian şi Maxi-mian acest arhiereu aperătoriu zelos şi înfocat al învăţăturilor lui Cristos. şi prin viaţa sa ascetică esemplară a moralisat mulţimea de oa­meni din timpul acela, iar prin cuvântările salo pline de puterea convingerii, prin cari n'a cru­ţat nici chiar pe domnitorii tirani de pe atunci, a căştigat pe mulţi păgâni pentru creştinism, dar totodată şi-a atras şie-şi odiul şi temniţă din par­tea celor aspru mustraţi de el.

Erau timpuri grele, când domnea încă spi­ritul păgânismului, iar creştinismul persecutat fără de milă din partea atotpotenţilor păgâni.

Cu venirea pe tron a lui Constantin cel Mare resare tot-odată si steaua salvatoare a creştinismului.

Biserica creştină este eliberată de sub ju­gul tiran, prooţii primesc privilegii mari, iar cei întemniţaţi sunt eliberaţi.

Astfel şi pentru arhiereul dela Mira sună oara eliberării şi vaza lui din nou începe să crească, de pe buzele lui iarăş începe să resune cuvântul puternic şi creştinii se bucură de el cel-ce şi viaţa şi-o espune pentru învăţăturile lui Cristos.

Ca arhiereu Nicolae dela Mira în a. 325 ia parte la primul sinod ecumenic dela Nicea, unde împreună cu alţi 317 sânţi părinţi apără adevărurile creştine faţă de eresurile ivite pe timpul acela.

Ceea-ce lumea creştină dreptmăritoare săr-bează în 0 Decemvre în general, aceea săr-

bează diecesa noastră şi din deosebit punct do vedere.

Cap al diecosei noastre de mai bine de un deceniu încoaci este P. 8. Sa preabunul nostru Episcop Nicolae Popea.

Martor al vremurilor mari şi furtunoase, P. S. Sa este încă unul din vechii gardişti ai marelui şi incomparabilului Şaguna, genialul al­cătuitorul al constituţiei noastre bisericesci.

Şaguna întru îndeplinirea mâropTfrii seu ideal, ce 1-a preocupat, a avut lipsă de puteri alese şi demne de încrederea sa, pe cari el după puterea sa genială de judecată, le-a şi ales. Scrupulos cum era, Şaguna nu* a putut să-şi angajeze de persoană de încredere pe ori-şi-cine. Cel mai demn, cel mai vrednic de încre­derea sa i-s'a părut marelui Arhiereu Andreiu, tînărul Nicolae Popea, actualul nostru Prea Sânţit Episcop.

Vigoros şi voinic, plin de putere iisică şi spirituală, Nicolae Popea în curând a dat do­vezi, că merită încrederea marelui Şaguna, şi in scurt timp el devine „învăţăcelul, pe care îl iubia Domnul".

întreaga lume română scie astăzi prea bine cine a fost Şaguna, căci el e cunoscut până şi în colibele sărăcăcioase, şi e destul astăzi să se amintească numai de numele Şaguna şi în­sufleţire pioasă cuprinde toată roniânimea şi în deosebi pe românii dreptmăritori. Cu cât mai fericit să poate simţi acela, carele ca Prea Sân-ţitul nostru poate cu drept cuvânt afirma, că a fost cel mai încrezut al lui soţ în munca cea mare săvârşită, mâna dreaptă a marelui Arhiereu!

Azi secretariul marelui Şaguna, colabora-toriul şi încrezutul lui, este capul diecesei noastre a Caransebeşului; este păstoriul nostru cel ade­vărat, este bunul nostru arhiereu şi povăţuito-riul nostru cel drept.

Şi daca Prea Sânţia Sa se poate eu drept cuvânt simţi fericit, nu mai puţin ne simţim noi fericiţi, pentru ca prea bunul Dumnezeu a redi-oat pe tronul Episcopiei noastre pe cel mai vrednic şi meritos bărbat, bărbatul înfrumsăţat cu rare virtuţi, pe vrednicul luptâtoriu pentru înaintarea noastră naţională şi bisericească, pe învăţăcelul marelui Arhiereu şi adevărat părinte al nostru Andreiu Saguna.

Şi cum sa nu ne bucuram, cum sa nu ser­bam astăzi cu îndoita dragoste pentru Prea Sân-ţitul nostru Episcop când vedem, că precum în trecut, în cercul seu do activitate în Sibiiu, aşa şi în decursul celor 12 ani, clecând avem feri­cirea sâ-1 vedem pe tronul Episcopiei noastre, nici pe un moment n'a dat somn de şovăire în activitatea laborioasă pentru binele diecesei. Şi nici nu poate ii altcum, pentrucă Prea Sânţia Sa este pătruns de înalta sa chiemare şi posi-ţiune. Precum opurile salo dau dovadă de o în­flăcărată dragoste faţă de biserica noastră orto­doxă, şi ne dau pildă cum avem să ne iubim biserica şi neamul, din carele facem parte, tot aşa şi activitatea sa publică revarsă aceeaş înllăcarată dragoste faţă de biserica noastră ortodoxă şi ne servesce drept esemplu de imitat.

Avem în centrul diecesei noastre monu­mente, cari vorbesc elocuent despre îngrijirea părintească, despre iubirea • ardentă -manifestată faţă de diecesă şi faţă de instituţiunile noastre culturale. Activitatea fără reclam şi nelărmuitoare a Prea Sânţiei Salo a adus roade binecuvântate pentru diecesă. î-1 vedem viguros pe Prea Sân­ţia Sa, si ne bucurăm din inimă de acest dar al lui Dumnezeu, căci diecesă noastră are lipsă de progres liniştit, are lipsă de conducerea probată a Prea Sânţiei Sale, are lipsă de păs-toriul bun, carele î-şi pune sufletul seu pentru turma sa. Sarcina e grea, dară umerii sunt probaţi, dedaţi cu greutatea. Anii sunt frumoşi, dară inima este încă juvenilă şi dragostea toate le învinge. Neplăcerile sunt multe, dară Prea Sânţia Sa nu înzâdar este învăţăcelul marelui Arhiereu Andreiu Saguna. Prea Sânţia Sa ni-a arătat muite din pedecile şi neplăcerile, ce le-a avut fericitul mare Arhiereu, dară totdeodată ni-a arătat, că iubirea fericitului Saguna a fost şi mai mare ; iară timpul ni-a demustrat, că astăzi toţi sunt siliţi să se închine memoriei lui Saguna, căci ne îndulcim de roadele ostenelelor lui.

Inima şi dragostea Prea Sânţiei Sale precum a învins în trecut aşa va învinge şi în viitoriu toate eventualele neplăceri, şi astfel activitatea Prea Sânţiei Sale va li numai binecuvântare pentru diecesă.

De aceea şi rugam pe Atotputernicul Dumnezeu, ca pe Prea Sânţitul nostru Episcop ATicoIae să-1 ţină întru mulţi ani spre decorul

tronului nostru episcopesc în pace şi sănătate, drept îndreptând cuvântul adevărului!

Sorbătoarea sântului Ierarh Nicolae a dat o ocasiune bine venită şi plăcută tuturor fiilor sufletesei, amicilor şi stimătorilor Prea Sânţitului nostru Arhipâstoriu, ca aceştia să doe espresiune sentimentelor lor de iubire, stimă şi voneraţiune faţă de distinsul nostru Episcop.

Morcuri seară Prea Sânţia Sa a binevoit să primească tinerimea studioasă a Institutului teologic-pedagogic în sala mare a acestui institut, unde i s'au făcut prea frumoaso ovaţiuni.

Prea Sânţia Sa a fost întimpinat cu „Mulţi ani, Stăpâne", căruia a urmat „Imnul ocasional", cântat de corul elevilor. După această cântare păşesce înaintea Prea Sânţiei Sale clericul de curs. III Ioan Tătucu si tine următoarea cuvântare :

Prea Sânţite Domnule Episcop!

Elevii inst i tutului teologic şi pedagogic cu bucurie a ş t eap tă aceas ta zi î n semna tă sciind prea bine, că Arhiereul lor, Prea Sânţ ia Voastră, bine voiţi a veni în mijlocul lor, dându-le ocasiune, ca să,-şi aducă oma­giile do supunere nască , s t imă perfectă şi iubire ne-fâţăritâ. Biserica noas t ră ne învaţă, că nu poate fi cineva membru al ei, care nu este cu episcopul, fiind biserica adevăra tă acolo undo e episcopul. ŢinSnd cont de aceas tă î nvă ţă tu ră a bisericii, ne s imţim mângâia ţ i , când . pu tem nemijlocit primi b inecuvânta rea arhie­reului nostru. Astfel de sen t imente se liăsc în" noi cu a t â t mai vîrtos, că înaintea noas t ră s tă un arhiereu, ale cărui însuşiri personale îi dau un îndoit drept la reverinţa, cu carea îi sun tem datori .

Prea sân ţ i te Domnule Episcop ! Nu este cred n-cios în metropolia noastră , care să nu cunoască acti­vi ta tea Prea Sânţiei Voastre de pe t impul reînfiinţării metropoliei noastre . Nu es te căr turar iu român, care să nu cunoască scrierile P rea Sânţiei Voastre, pr in cari c u adevăr ne înfăţişaţi pe fericitul Arhiepiscop şi Metropolit Andreiu c a pe soarele românismulu i şi or todoxismului de dincoacî de Carpaţi. Dar nu sun tem noi, t ineretul aces tu i - ins t i tu t , chiemaţi , ca să vorbim şi să apreţ iem acele fapte, a c e e a act ivi tate . Chiemaţi a le apri ţ ia au fost a c e i a , cari d rep t meri t pen t ru ele V'au ales şi p u s cap al acestei pacinice şi de Dzeu b inecuvânta te diecese, chemaţi au fost a le apre ţ ia , aceia, cari drept meri t pentru ele^V'au ales membru al Academiei române. Noi numai inspira ne p u t e m de. acele fapte. Pe noi în primul rând ne in te resează ceea-ce a-ţi făcut şi faceţi pentru noi, t ineretul . A-ţi făcut multe , şi a c u m de curând a-ţi da t o noauă dovadă de interesul, ce-1 aveţ i faţă de noi. Abia au t recut doi ani dela rădicarea in ternatului teologic şi acum a-ţi redicat un nou in te rna t pen t ru adăpos t i rea colegilor noştri dela ins t i tu tu l pedagogic. Prin aceas ta a-ţi da t ocasiune şi colegilor noştr i dela pedagogie, ca cu a t â t mai uşor să se cult ive în viaţă religioasă-morală, şi şi să se depr indă la ordine şi disciplină. Aceste s u n t fapte pe cari şi noi cu min tea noas t ră t ineră le pu tem apreţia.

Primiţi deci, P rea Sânţ i te Domnule Episcop, pen­tru aces te şi alte mul te binefaceri călduroasele noa­stre mul ţămir i pe lângă as igurarea , că nu numai acum în p resa ră onomasticei P rea Sânţiei Voastre,

ci î n to tdcuna . vom ruga pe Preabunu l Dumnezeu, ca să Vé ţ ină înt ru mulţ i fericiţi ani !

La aceste cuvinte Prea Sânţia Sa emoţio­nat respunde mulţămind pentru dragostea fla­scă ce i-se arată. „Fiţi siguri — zice Prea Sânţia Sa. — că şi eu nutresc faţă de voi aceeaş dragoste. Vé doresc tot binele în general, iar în special, ca Dzeusă Vé întărească puterile sufletesci, pentru-ca să petreceţi în institutul nostru în putere şi sănătate şi să ajungeţi ţînta dorită intrând odată în serviciul bisericei şi al şcoalei, ca preoţi şi

' învăţători. „E frumoasă şi înaltă, dar totodată şi grea

chiemarea voastră. E frumoasă, dragilor, pentru-că ce poate fi mai frumos decât ca omul şi anume cel chiemat, să cultiveze, să lumineze şi să conducă poporul nostru pe básele învăţăturilor bisericei noastre! Ca să corespundeţi însă pe deplin chiemării acesteia, faceţi cu putinţă, ca pregătirile voastre să fie deosebite şi serioase. Pregătirile acestea le aflaţi în institutul nostru teologic şi pedagogic, căci doară pentru aceea aţi şi venit aicea.

„Căutaţi deci iubiţilor, şi cercetaţi cu sirgu-inţă prelegerile, purtaţi-vă cu reverinţa şi res­pectul cuvenit faţă de profesori, cari vă sunt ca nisce părinţi. Cercetaţi biserica, pentru-ca să vă deprindeţi în cântările şi orénduelile ei, căci sciţi, că acestea se cer dela preoţii şi învăţătorii noştri. Iar ajunşi odată în viaţă, cultivaţi simţul religios-moral în popor.- Fiţi fraţi unii cu alţii, nu faceţi deosebire între teologi şi pedagogi, ci cultivaţi încă de pe acuma sentimentele de frăţietate, ca apoi păşind odată în pracsa vieţii, să lucraţi mână în mână împreună spre împlinirea frumoasei misiuni, ce aveţi să desvol-taţi. Atunci vom fi veseli cu toţii de roadele activităţii voastre salutare împreună cu profesorii şi părinţii voştri.

„în credinţa, că aceste poveţe şi sfaturi ale mele vor afla echou în piepturile voastre, vă împărtăşesc binecuvântarea mea arhierească!"

După aceste cuvinte archieresci, însoţite de puternice aclamări, corul elevilor cântă ir­mosul „Cuvine-se cu adevărat", apoi „întru mulţi ani, Stăpâne."

Amintim la acest loc, că Prea Sânţia Sa şi de astă dată a binevoit a împărţi ajutoriu, anume 100 de coroane, la 5 elevi de teologie şi 5 de pedagogie, elevi, cari se disting prin purtarea lor bună şi prin progres în studii.

Joi, după sânta liturgie, s'au presentat la Prea Sânţia Sa, ca să-i aducă omagiale felici­tări: Membrii Consistoriului diecesan, Preoţimea pa­rohială, Corpul profesorilor dela institutul diecesan

şi şefii stabilimentelor diecesane. în numele tu­turora a felicitat Prea Cuvioşia Sa Domnul Ar­himandrit Filaret Musta. S'au presen.tat încă re­prezentanţii Comunităţii de avere, ai Magistra­tului, ai Corpului oficeresc şi alţi onoraţiori, între cari marele proprietariu şi consilier regesc d-1 H. Boss, parohul rom. cat. Demek ş. a. Prea Sânţia Sa a primit şi număroase felicitări din afară. Amintim felicitările î. P. S. S. Metropo-litului Primat Iosif Gheorgian din Bucuresci, a I. P. S. S. Mitropolitul Ioan Meţian, din Sibiiu, a P. S. S. Episcopului Iosif Goldiş, din Arad.

Isus Cristos — Cu cuvintele s. Scripturi, textul de la Neamţu —

(Continuare)

64 . Isua şl muierea oananiancă

Şi sculându-se de acolo, s'a dus în hotarele Ti­rului şi ale Sidonului şi vrea, să nu scie n imenea de e l ; şi nu a p u t u t să se tă inu iască că auzind de el o mu­iere canan i ancâ . de n e a m din Fenicia Siriei, a că­reia fică avea duh necurat , şi eşind din hotarele ace­lea, s t r iga că t ră dînsul, zicând : „Miluesce-mâ Doamne, Fiul lui David, fica mea râu se îndrâcesce." Iar el nu i-a r â spuns ei cuvânt . Şi apropiindu-se ucenicii lui, îl ruga pe el, zicând : „Slobozesce-o pe ea, că str igă în u r m a noastră ." Iar el râspunzend a z i s : „Nu s u n t t r imis , . f ă ră .numai c ă t r ă ojle,,cele perdute ale casei- lui Israil." Şi a in t ra t în o casă. Iar ea venind s'a închi­n a t lui şi îl ruga pe el, ca să gonească dracul din fica ei zicând : „Doamue, ajută-mi." Iar Isus a zis oi : „Lasă să se sa ture întâiu fiii, că nu este bine a lua pânea fiilor, şi a o a runca cânilor". Iar ea r6s-punzend a zis lui : „Adevârat e, Doamne, că şi cânii m ă n â n c ă din si 'ârîmăturile. ce cad din m a s a Domni­lor sei." Atunci râspunzând Işus, a zis ei : „0, muiere ! Mare este credinţa ta, fie ţie precum voesci. Pen t ru aces t cuvânt mergi, a eşit dracul din fica ta." Şi mer­gând la casa sa, a aflat pe dracul eşit, şi pe fică zăcând în pat. Si s'a t ămădu i t fica ei dintr 'acel ceas.

65. Isus vindecă pe un surdomnut

Şi iarăş eşind din hotarele Tirului şi ale Sido­nului, a venit la marea Galileei în mijlocul hotarelor Dacapoliei. Şi au adus la dinsul, un orb grăind anevoie, şi-l-au rugat pe dînsul ca sâ-şi pună m â n a pe el. Şi luându-1 pe el din mul ţ ime deosebi, a pus de­getele sale in urechile lui, şi scu ipând s'a a t ins de limba lui. Şi cău tând la ceriu, a susp ina t şi a zis lui : „Eatfa", ce este deschide-te. Şi îndat-âş s'au daschis auzurile lui, şi s 'a"deslegat legătura limbei lui, şi grăia drept. Şî a porunci t lor, ca să nu s p u n ă nimânui . Şi pe cât el le poruncea lor, ei mai mul t vesteau ; şi mai mul t se mirau, z i c â n d : „Toate le-a făcut bine, şi pe surzi i-au făcut de aud, şi pe muţi de g râesc" .

66 . Isus satura patru mii de.oameni

Şi t recând de acolo Isus, a au venit lângă m a r e a Galileei, şi suindu-se în munte , a şezut acolo. Şi a venit la dînsul popoare multe, având cu sine şchiopi, orbi, muţi , ciungi şi alţi mulţi , şi i-au a runca t pe dînşii la picioarele lui Isus şi i-a t ămăd i t pe ei, câ t se mira

popoarele văzând pe muţ i grăind, pe ciungi sănătoş i , pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând şi măr iau pe Dumnezeul lui Israil.

Şi fiind po^or foarte mul t şi neavând ce mânca , ch iemând l sus pe ucenicii sâi, 1-ea zis lor : „Milă îmi es te de popor, că iată trei zile sun t de când a ş t eap tă lângă mine , şi n 'au ce mânca . Şi de îi voiu slobozi pe dînşii flămânzi la casele lor, vor slăbi pe cale, că unii dintr ' înşii au venit de depar te" . Şi a r ă spuns lui ucen ic i i : „De unde noaue în pust ie a t â t ea pâni , câ t să se sa tu re a t â t a popor?" Şi a în t reba t pe ei l sus : „Câte pâni a v e ţ i ? " Iar ei au z i s : „Şepte şi puţ in i peştiori ." Şi a porunci t poporului, să şadă pe pămân t . Şi luând cele şepte pâni şi peştii, m u l ţ ă m i n d a frînt şi a da t ucenicilor lui ; iar ucenicii poporului. Şi au m â n c a t toţi şi s'au s ă t u r a t şi au luat rămăşi ţe le de sfărămi-turi şep te coşni ţe pline. Iar cei ce m â n c a s e erau ca pa t ru mii de bărbaţi afară de muieri şi de copii. Şi, slobozind popoarele, a in t ra t in corabie şi a t recut în hotarele Magdalului. .

67. Fariseii şi saducheii cer semne ; lsus feresoe pe înveţăoeii sei de aluatul acelora

Şi apropiindu-se fariseii şi saduchei i au început a se în t reba cu dînşul, cerând dela dînsul semn din ceriu, ispitinud-1 pe el. Iar el r ă spunzând a zis lor: „Când se face sară, ziceţi : senin va fi, şi se roşesce ceriul. Şi d iminea ţa z i ce ţ i : as tăz i va fi furtună, că se rosesce ceriul posomorit . Făţarnicilor, faţa cerului sciţi să o socoti ţ i ; iar semnele vremilor nu pu t e ţ i ? " Şi susp inând cu duhul său, a zis : „Pent ru ce neamul aces ta viclean şi prea-curvariu, s emn ce re? Amin zic voauâ : neamulu i aces tu ia s emn nu se va da lui, fară n u m a i semnul lui . Iona prprocului ," , .Şi lâsândud pe. dînşii a î n t r a t în corabie, şi a t r ecu t de cea par te .

Şi ucenicii iui uitase să ieo pâne, şi mai mul t de cât o pâne nu aveau cu dînşii în corabie. Şi le-a porunci t lor, zicând : „Căutaţi de vă păziţi de a luatul fariseilor şi al saduceilor şi de a luatul lui Irod." Şi cugeta unu l că t ră al tul zicând că : „Pâne n 'avem." Iar lsus cunoscând a zis lo r : „Ce cugetaţ i întru voi, puţ in credincioşilor, că^ n'aţi luat p â n e ? încă nu înţelegeţi , nici p r i cepe ţ i^ î ncă împet r i t ă aveţi in ima v o a s t r ă ? Ochii aveţi şi nu vede ţ i ? Şi urechi având nu auz i ţ i ? Şi nu vă aduceţ i amin te , când am frânt cele cinci pâni la cele cinci mii, câ te coşuri pline de fărâmătur i aţ i l u a t ? " Zis-au l u i : „Doauăspre-zece." „Şi când pe cele şepte, la cele pa t ru mii, câ te coşniţe pline sta-' r âmâtur i aţi l u a t ? " Iar ei au zis : „Şepte." Şi le-a zis lor : „Dar cum încă nu înţelegeţi , că nu pentru pâne am zis voauă să vă păziţi de aluatul fariseilor şi al saduchei lor ?" Atunci au înţeles, că nu de a lua tu l pâ-nei a zis lor să se păzască, ci de învă ţă tura fariseilor şi a saducheilor.

68 lsus vindecă un orb

Şi a venit în Batsaida. Şi i-au adus lui un orb, şi l-au ruga t pe el, ca să se a t ingă de dînsul. Şi a p u c â n d pe orbul de mână , l-au scos pe el afară din s a t ; şi scu ipând pe ochii lui, şi punându-ş i mani le pe el 1-a î n t r eba t de vede ceva. Şi rădicându-şi ochii, a zis : „Ved oamenii ca copacii umblând . " După aceas ta iarăş şi-a pus manile pe ochii lui, şi 1-a făcut de a văzut. Şi s'a îndrep ta t şi a văzut lumina t pe toţi. Şi 1-a t r imis pe el la casă z i c â n d : „Nici în sa t s ă întri, nici să spuni cui-va în sat ."

(Va urma)

—-f«»»—

Din Istoria Bănatului Severin i C o l o n i s a r e a G e r m a n i l o r ş i a l t o r n e a m u r i

j (Continuare) 1

I Aceas tă cotire evidentă a Românilor şi mai cu | s e amă directivele, care admin i s t r a ţ iunea ter i torială | t rebuia să le aibă înaintea ochilor la p lasarea colonişti-j lor, dovedesc fără comen ta r t 'avorisarea străinilor.

Fie-care colonist a pr imit pent ru acoperi rea lip-selor familiare o ses iune de 32 jugere de pământ . Mai mult , famililor capabile de m u n c ă s'a as igna t şi mai mul t p ă m â n t spre estirpire. Chiar cetăţeni lor din Timişoara şi industr iaşi lor tu turor oraşelor bănă ţene , fără cons idera ţ iune la profesiunea lor, s'a distr ibuit p ă m â n t spre scopuri agronomice, căci în B a n a t erau destule moşii pârlogite.

Pen t ru cons t a t a rea şi as igurarea proprietăţii fie­cărei familii s'a d ispus măsu ra rea întregului Banat .

Afară de rectificarea puncte lor s t ra tegice şi a drumuri lor s'a făcut pen t ru fie-care c o m u n ă o ca r t ă par t iculară , în care era indica t areaulul comunal şi p ropr ie ta tea familiilor s ingurat ice. Consta tându-se prin măsură r i pr isosinţă de p ă m â n t mai în toa te comunele s'a d ispus parcelarea şi distr ibuirea pământu lu i pen t ru o colonisare noauă.

Un povoiu de străini din Austria. Germania, chiar din Elveţia, Franc ia şi din P iemont veni în Banat . Listele de colonisare cons ta ta tă , că : în anul 1768 au venit 462 familii cu 1888 p e r s o a n e ; „ „ 1769 „ „ 815 „ „ 3124 „ „ 1770 „ „ 3214 „ „ 10292 „ „ 1771 „ „ 387 „ „ 1585

La olaltă 4878 „ „ 16889

Pent ru , adăpost i rea coloniştilor s'au în temeia t c o m u n e l e : Grabâcz, Bogaros, Ecica mică, Mastort, Heufeld, Charleville, Soltour, Albrechtsflur, Marienfeld, Blumenthal, Segenthau, Greifenthal, Charlottenburg, AUringen, Neuhof, Buchberg, Kreutzstetten, Wiesenhaid, Kdnigshof, Szent-Andrâs. Ostern, Gottlob, Triibsivetter şi pe ruinele vechiului Comiath sa tu l Lichlemvald.

Deşi păreţi i celor mai mul te case erau de p ă m â n t bătut , de că rămidă nearsă , de lemn sau de gard spoit şi acópense le de trestie, to tuş fiind-că zidirile aveau câte 2 odăi şi cuină spaţ ionsă, iar s t radele pr incipale 18—20 stânjeni în lăţime, sate le coloniştilor se pre-sen tau destul de respectabil .

Imigrarea a fost luat în anii din u r m ă dimensi­uni a t â t de mari , încâ t sumele anua le (200.000 fi), vota te spre scopuri de colonisare, nu erau de ajuns pent ru acoperi rea erogaţiunilor ; d'aceea, deja în anii 1770 şi 1771, t rebuiră să se iee disposiţ iunile necesare pent ru-ca să se p u n ă s tavi lă invas iunei străinilor. Publ icându-se, că în viitoriu numa i acelora e permis să vină la Banat , care din spesele proprii vor fi în s ta re să p lă tească spesele de călătorie şi să-şi procure „fundus in s t ruc tus" indispensabil , numărul imigranţi lor se reduse la cifrile minimale . Aşa d. e. au i m i g r a t :

în anul 1772 numai 20 familii cu 84 persoane ; , « 1773 , 17 „ „ 65 „ , 1774 „ 14 „ „ 56 „ „ 1775 „ 12 „ „ 45 •„ „ 1776 „ 4 „ „ 14

S u m a totală, care s'a spesa t din vister ia s ta tu lu i pen t ru colonisările efeptuite în t re anii 1763—1773, t rece pes te 2 milioane de fiorini. Cu s u m a aceas ta s'au acui ra t 50.000 braţe munci toare , care s t răformând stepele mlaş t ine şi deserturi le în câmpii roditoare, făcură din Bana t un grânar iu european.

Icoana etnografica a Timişanei ni se pres in tă acum în colorile calaidoscopului . Pe lângă graiul Ro­mânulu i se auza voacea Şerbului, l imba sonoră a Ita­lienilor, cea d ip lomată a Francejilor şi toa te jargoa-nele Germanilor. La zidirea turnulu i babilonic abia vor fi r e suna t mai mul te limbi, de cât acum în Banat .

Numărul locuitorilor districtelor camera le e după Griselini u r m ă t o r i u l : în districtul Becicherec 16.319 locuitori „ „ Caransebeş 29.829 „ „ „ Ciacova 38.110 „ „ ., Cianad 29.733 „

Lipova 31.402 Logoj 34.034

„ „ Timişoara 46.868 „ „ „ Verset 75.108 „ „ Ceta tea Timişoara 6.718 „ „ „ Terisiopol 1.128 „

Kikinda . . . . . • . 10.491 „ La olaltă 317.928

După na ţ ional i ta te : Români 181.639 Sârbi 78.780 Bulgari 8.683 Ţigani 5.272 Cobonişti germani , italieni, francezi 43.201 Jidovi 353

La olaltă 317.928 Dacă aclaugem la s u m a aceas ta grăniţeri i distric­

telor Panciova, P a l a n c a nouă, Media (cu cl isura şi Almâjul) şi a celor 23 sate mil i tar isate din distr ictul Caransebeş nu greşim, dacă r idicăm numerul locuito­rilor Timişanei la cifra de 450.000, şi dacă afirmăm, ca major i ta tea absolu tă a format-o Românii .

Datele lui Griselini sun t de valoare neconstes-tabilă pen t ru referinţele etnografice ale Banatului , pentru-că savan tu l i tal ian le-au scos, după propr ia măr tur is i re , din actele comptabi l i tă ţ i i admin is t ra ţ iune i provinciale. Aceste cifre reghide dovedesc, că deşi Români i Timişanei , pe t impul guvernăr i i a rb i t rare a Turcilor au fost decimaţ i şi au fost a juns în t ru toa te pe povârnişul decădinţei ; deşi prin machina ţ iun i le unui guvern vitrig au fost a lungaţ i pe a locurea dela (, căminele s t răbune , ca să facă loc potopului coloniştilor , g e r m a n i ; ei to tuş au format acum, ca şi în epoca glorioasă a aşanumi te lor distr icte vaiahe, majori tatea absolu tă a locuitorilor din Banat . 1

Având în vedere t end in ţ a istoriografilor moderni , care pe basa numelor unor la localităţi la apa r in ţă ma­ghiare, se nisuesc să cons ta te în Bana t p reponderan ţa ele­mentulu i maghiar , m o m e n t u l aces ta ni se impune de sine. Ar fi o falsificare a adevărului istoric, ca pe aceia, care din veacuri formează major i ta tea acestei provinţe, să-i considerăm de venetici în aceas t ă ţ a r ă şi să nu le dăm locul, ce li se cuvine.

(Va urma)

Varietăţ i H i r o t o n i r i . P r ea Sânţ ia Sa Domnul Episcop

diecesan Nicolae Popea, a binevoit a hirotoni în pres-biteri la 28, 29, 3 0 N o e m v r e şi 1 şi 2 Decemvre a. c. pe candidaţ i i de preoţi Teodor Şandru, paroh în Doclin, Iosif Unipan, admin i s t r a to r parohial în Jupanesc i cu filia Baloşesci, Ioan Coşariu, paroh în Tolvadia, Vasile lonescu, admin i s t ra to r parohial în Bîrna, şi Iulian Bălăngean, admin i s t ra to r în Măguri.

A l e g e r e a d i n V e r ş e ţ . D i n t r u n rapor t despre aceas tă alegere es t ragem u r m ă t o a r e l e : Duminecă în 25 Novembre a. c. comite tu l protopresbi teral , ţ i nu t în Verşeţ, a c o m p u s l is ta candidă toare , cand idând pe toţi recurenţi i şi a n u m e pe d-nii Dr. Pe t ru Barbu, pres-biter şi profesor de teologie, Dr. Petru lonescu, diacon şi profesor de pedagogie şi parohul David Terfaloga. Servitul divin î m p r e u n a t cu ch iemarea Duhului s ân t s'a ţ i nu t Luni d iminea ţa în Rîtişor, pontificând P. 0 . D. Protopresbi ter şi Comisariu consistorial Andre iu Ghidiu, as i s ta t de preotul local şi de preotul Avram Corcea, Alegerea a avu t loc în Verset. P. 0. D. Andreiu Ghidiu a deschis şed in ţa prin o cuvân ta re foarte fru­moasă. Resul ta tu l alegerii a fos t : d-1 Dr. Pe t ru Barbu . a obţ inut 8 voturi, d-1 Dr. P e t r u lonescu 45 şi d-1 Da­vid Terfaloga 7. — Şedin ţa sinodului s'a încheia t pr in o al tă cuvân ta re a păr intelui Comisariu consistorial , la carea a r e spnns deputa tu l Coriolan Brediccan.

C a s d e m o a r t e . Ni se scrie, că t inerul Grega­rul, s tuden t în clasa a VI. g imnasia lă , fiul şi u l t ima spe ran ţ ă a părintelui Ilie Cocoş din Uliuc, a r eposa t Joi în 12 Decemvre st. n. Actul înmormântă r i i a avu t loc S â m b ă t ă şi au pontificat şepte preoţi cu concursul a şese învăţători . La î n m o r m â n t a r e au luat par te ru­deniile, cunoscuţi i , în t re cari o depută ţ ie de trei colegi g imnasiş t i din Timişoara, şi, mu l t popor. Fie-i ţarina uşoară şi amintirea vecinicâ!

D e l a p o s t ă . Ni se t r imi te spre publ icare ur­mătoriul avis în pr iv inţa pachetăr i i pract ice a coletelor poşta le şi a adresări i c o r e c t e : Din incidentul sărbă­torilor crăciunului şi anului nou ia traficul postai în ţ ea ra în t reagă demens iun i es t raordinare . Pent ru servi­tul precis şi apă ra rea intereselor publicului a m luat disposiţiile necesare . Succesul acestor disposiţii e numa i în acel cas asigurat , dacă şi publicul ia în

considerare următoare le disposiţii : 1. Bani e mai prac t ic a se t r imi te cu asernnate , se pot însă t r imi te şi în epistole reglementare , es te însă întezis a t r imi te bani sau juvaere cu al te obiecte împreună. 2. La pache ta re sun t de a se folosi corle de nuele sau pânză, la obiecte de valoare mai mică se poa te folosi şi hâr­tie ta re de pache ta t . Nu se pot accep ta pache te fă­cute în hâr t ie de gazete, de zahăr etc. Pache te le fă­cute în hâr t ie şi pânze t rebue bine s t r înse şi legato cu sfoară fără noduri , iar la locurile unde se leagă t rebue bine pecet lui t şi sigilat cu sigil tăiat . 3. Adre­sele t rebue să fie corecte şi precise, indicând numele comunale , posi ţ ia şi locuinţa adresatului , p recum şi comi ta tu l şi pos ta u l t imă la localităţi mai mici. 4. Adresa e a se scrie pe pachet , iar dacă nu se poate, să se l ipească pe pache t adresa pe în t reaga suprafaţă. E de dorit, ca tr imiţătoriul să-şi scrie numele precum şi ad resa pe un dupl icat aşeza t în pachet , ca pent ru caşul că se perde adresa do pe pache t să găsească comis ia a doaua adresă în pache t şi să poa tă încă la t i m p i n m a n u a coletul. Este mai depar te de dorit să î n s e m n e t r imiţe torul locuinţa sa şi numele seu pe p a r t e a de sus a adresei . 5. Conţinutul pachetului t rebue să se î n s e m n e precis şi detaliat a t â t pe pache t câ t şi pe manda t . în fine e ruga t on. public, ca coletele, a s emna te l e etc. să le predee la pos tă în t ru câ t se poa te în orele de na in te de arneazi şi a n u m e câ t se poate de t impur iu na in tea espedării poştei .

S p r e s e i r e . S u n t e m informaţi, ca vest i tul bari tonist , d-1 Dimiirie Popoviciu, însoţ i t de d-1 şi d-na George Dima, va concer ta în Caransebeş la 16 Ianuar ie st. n. 1902. .

Bibliografie Pr imim la Redac ţ iune „Drepturile şi datoriile

învăţătorilor (învăţătoarelor) români", un m a n u d u c t foarte folositoriu pen t ru toţi învăţători i şi învăţă toa­rele române delà şcoalelo poporale e lementare , supe­rioare şi civile mai depar te , precum indică însuş auto­rul, pent ru elevii şi elevele delà preparandii , s ena t e şcolare, preoţi, direcţiuni şcolare, autor i tă ţ i bis., inspec­torate confesionale diecesane şi aut iş t i i comunale , compusa pe basa legilor, regulamentelor , ordinaţiuni-lor, instrucţiunilor, şi decisiunilor principiare, de dl Dr. Mihaiu Szabo, inspector regesc al comitatului To­ron tal şi t r adusa de Eugen Zaszlo, profesor. Autorul a a d u n a t în aceas tă car te lot ceea ce se referesce la oficiul şi persoana învăţător iului ca atare, a r a t ă pe larg toate drepturi le şi favorurile împreuna te cu aces t oficiu, dar ' to toda tă şi dator inţele lui. Materialul este cu mul t ă conscienţ ios i ta te a d u n a t şi aranjat , avênd fie care capitol la fine per oxtonsurn legile şi ordina-ţ iunile referitoare Ia cupr insul acelor capitole. Car tea este compusă, după-cum se espr imă însuşi autorul „în speranţa , că toţi aceia, cari au lipsă de un astfel de călăuz şi în special colegii mei — învăţătorii români,

a căror ajutoare a m intenţ ionat-o prin lucrarea de > faţă preţuind greutăţ i le unei întreprinderi de n a t u r a

aceasta , prin comándele şi r ecomanda rea opului vor ; binevoi a aprecia m u n c a mea obosi toare" . în con-¡ vingerea, că car tea aceas ta în t r 'adevăr îşi va aduce j roadele in ţ ionate de autor, o r ecomandăm şi noi ' cu toată căldura tu turor învăţători lor noştri şi în ge­

nera l oamenilor de şcoală. Opul este foarte voluminos (308 pagini), format 8° mare şi costă 5 cor. 20 fii. Se poate procura dela autorul Dr. Mihaiu Szabd, ins-

I pector regesc de scoale în Becicberecul-mare (Nagy-: Becskerek).

; „Enciclopedia română", publ ica tă din însărc ina-| rea şi sub auspicii le „Asociaţiunii pen t ru l i te ra tura

şi cul tura poporului român" , de Dr. C. Diaconovich, i pr im-secretarului Asociaţiunii . Fasc . XXIV (Mirabeau— | Negativ). în fruntea ccestui fascicol cetim urmâtor iu l | „Avis": „Din causa, că în t impul lunilor de vară Domnii ; autori ai „Enciclopediei R o m â n e " în mare par te au ' ab sen t a t dela domiciliul lor şi astfel au fost împiedecaţ i ' a ne t r imite articolele, ce li-s'au cerut, — a m fost

nevoiţi să s i s tăm pe cât-va t imp lucrările tipografice. | Acestei împrejurări es te a se atr ibui apar i ţ iunea întâr-¡ z iată a acestui fascicol. Reînt rând acum lucrările Redac-I ţ iunii în cursul lor normal , vom năsui să r epa răm întâr-; z iarea de as t ăva ră prin edi tarea fascicolelor la interva-i luri câ t mai scurte , spre a pu tea t e rmina astfel lucrarea ! noas t ră în decursul anului 1902. Direcţiunea Enciclo­

pediei române". Fascicul din u r m ă al acestei mar i publi-. ca ţ iuni cupr inde circa 1000 articole din lit. M (Mirabeau ! — Myxosporidii) şi o par te î n s e m n a t ă din lit. N (N—Ne­

gativ), în t re cari numeroase articole de ín teres special | românesc . Amint im între altele art. biografice : Mircea, ; Mireá, Mirişescu, Mironescu, Mîrzea, Misail, Missia, j Mitrofan, Mitrofanovici, Mocean, Mocsonyi, Moga, Moisil, j Mosci-Vodă, Moldovan, Morariu, Moroian, Moruzi, Motoc, ; Movilă, Moxa, Mrazec, Muntean, Mureşian, Murgescu | Murgu, Murnu, Muşat, Musta, Mustaţa, Mustea, Nădejde ; Magy, Nanu, Napradi , Naum, Nedelcu, etc. apoi d in t re \ alte articole i s to r ice : Moldova şi Muntenia ( lucrate

de prof. Dr. D. Onciul şi / . S. Floru), Mommsen Mu nie (de Teochari Anfonescu), Cetatea Neamţulu i (de

! 1. C. de Pu.şcarin), etc. In mater ie de sciinţe na tu ra le ; găsim numeroase le art. de botanică (din peana Dior ' Panţu şi Radian, Procopian, etc.), de mineralogia (de i drof. Mrazec şi Murgoci), de chimie (de 5 . M. Mino-

'. viei). Din restul articlelor mai mari amin t im încă ; ; Mitologia (Dr. A. M. Marienescu), Mortalitate, Na ta l i t a te ! {Dr. I. Félix). Simţul muscu la r (N. Vaschide), Marea : neagră (col. lamiesen), Naviga ţ iunea (loc.-cul. Bălescu). \ Moara A. N. Popovici), etc. Fascicolul este înzes t ra t j şi cu câte-va. i lustraţ iuni , în t re cari : Mousoleul fam. : Mocsonyi, un s tabi l iment de moară din Bucuresci etc,

Această scur tă serie de titlii d intr 'un s ingur fascicol şi numele colaboratorilor amint i ţ i , a ra tă în des tu l bogăţia materii lor cupr inse în publ icaţ iunea, de care

> vorbim, cât şi î n s e m n ă t a t e a ei pen t ru populari-

sarea şt i inţelor . Abonamente se fac la W. Kraffl în în Sibiiu şi se p r imesc numa i pent ru publ ica ţ iunea întreagă. Pre ţu l de p renumera re pent ru un tom broşura t cor. 20. —, legat cor. 22.20 (în România : lei 25. — rep. 28:50).

„Curs elementar de botanică şi zoologie pen t ru clasele inferioare ale şcoalelor medii" , de George Che-lariu, profesor şi director la şcoala reală română din Braşov. P a r t e a II. Braşov, t iparul tipografiei Ciurcu & Comp. Ediţia a ju tora tă din fondul ,.Coresi" al şcoale­lor medii gr. or. r omâne din Braşov. Pre ţu l 2 coroane.

Gramatica Română pen t ru şcoalele p r imare de Dr. Ioan Pe t ranu , profesor. Pa r t ea I, pent ru cl. III. Edit. II. Arad, 1901. Edi tura autorului . P re ţu l unui exempla r 30 fii.

Geografa comitatului „Brasso" p receda tă de e lementele in t roduct ive în geografia un iversa lă pen­tru şcoalele poporale, anul al IlI-lea de şcoală, de Ioan Dariu. Cu mai mul te figuri in terca la te în tecs t împreună cu m a p a comitatului . Edi tura Librăriei Ciurcu, Brasso. 1901. 1. broşură 8° cu 48 pag. Pre ţu l 40 bani.

Proverbele lui Solomon. Traducere şi esplicare făcută după tex tu l mazoret ic de Profesorul Dr. Emilian Voiutschi. Cernăuţi , 1901. Soc. tip. bucov. Edi tura autorului . 8° mare, 161 pag. Preţul 4 coroane.

Supplex Libellus Valachorum. 1791. Text original şi t raducere făcută de Dr. Ilie Dăianu. Sibiiu „Tipo­grafia", Socie ta te pe acţii. 1901.

Raportul general, al Comitetului Reuniunii ro­m â n e de g imnas t ică şi de cântăr i din Braşov, pe anul 1900 p resen ta t adunăre i generale, ţ inu te la 25 Ia­nuar ie v. 1901. Braşov, Tipografia Ciurcu & Comp. 1901.

Cantată. La Iubileul de 50 de ani al g imnasiului gr. or. român dn Braşov. Poesie de Andreiu Bârseanu compusă pent ru cor mixt , solo de tenor şi orhes t ră de George Dima. Pa r t i tu ra comple tă şi es t ras pentru piano. Ediţia „Fondului Coresi" Braşov.

Geografa Ungariei şi elemente din Geografia ge­nerală pen t ru şcoalele poporale de Dr. Nicolau Pop , conrector, profesor şi asesor consistorial , îndrep ta tă şi acomoda tă celui mai nou plan ministerial de învăţă­mânt . Edi ţ iunea a uoaua. (Cu car ta Ungariei şi mai mul te i lustraţiuni.) Pre ţu l broş. cu ca r t a Ungariei, neagră c. — 50, colorata c. — 60. Braşov 1901. Edi­tu ra lui H. Zeidner.

Psihologia p receda tă de Somatologie şi u rma tă de Logica e l emen ta ră pen t ru preparandi i (şcoalele normale) de Dr. Pe t ru Pipoş, profesor. Ediţia a doaua augmen ta t ă . Arad, 1901. Edi tura autorului . Preţul 2 cor. 40 fii.

A v i s. C u p ă r e r e d e r e u n e - a m c o n v i n s , c ă r e s -

t a n ţ i e r i i n o ş t r i n u v o e s c a-ş i a c h i t a d a t o r i i l e

l o r d e b u n ă v o i e , d e c i p e n t r u s a l v a r e a i n t e r e s e ­l o r s t a b i l i m e n t u l u i n o s t r u n e - a m v e z u t s i l i ţ i a l u a h o t ă r i r e a , c a a t â t p r e t e n s i u n i l e d e a b o ­n a m e n t l a „ F o a i a D i e c e s a n ă " , c â t ş i a l t e p r e -t e n s i u n i s ă l e î n c a s ă m p e c a l e p r o c e s u a l ă .

î n a i n t e d e a d u c e î n î n d e p l i n i r e a c e a s t ă h o t ă r î r e m a i p r o v o c ă m î n c ă o d a t ă p e t o ţ i d a -t o r a ş i i n o ş t r i , c a î n t e r m i n d e 15 z i l e n e g r e ş i t s ă - ş i p l ă t e a s c ă d a t o r i i l e l o r .

C a r a n s e b e ş l a 2 4 N o e m v r i e 1 9 0 1 .

A d m l n i s t r a ţ i u i i e a T i p o g r a f i e i ş i L i b r ă r i e i d i e c e s a n e .

Concurse Pen t ru ocuparea postului de paroh în parohia

de clasa a IlI-a clin B i c h i g i , p ro topresbi tera tu l Fă­getului, se escrie concurs cu t e rmin de 30 de zile dela pri-ma publicare.

Emolumente le s u n t : 1. Ses iunea parohială cons ta t a toa re din 30 ju-

gere p ă m â n t arător iu şi fânaţ 2. Stola înda t ina tă . Concurenţi i sun t avisaţi , ca recursele lor i n s t rua t e

conform s ta tu tu lu i organic bisericesc şi al regulamen­tului pen t ru parohii , ad resa te comite tului parohial , s ă le subş t ea rnă Prea On. Oficiu protopresbi tera l în Făget .

în fine recurenţ i i s u n t poftiţi a s e p r e sen t a în vre-o Duminecă sau să rbă toare în s â n t a biserică.

Bichigi la 12 Augus t 1901

[90] 2—3 Comitetul parohial.

î n conţelegere cu P. O. Domn Sebastian Olariu proto­presbi tera l t rac tua l .

P e n t r u ocuparea postului de înveţâ tor iu la şcoala r o m â n ă gr. or. din B r e b u l , se escrie concurs cu te rmin de 30 de zile dela p r ima publ icare în „Foaia Diecesană."

Emolumente : Salariu anual 600 cor. Scr iptur is t ică 10 cor. Conferinţele înveţă toresci 16 cor. Adunarea generală 16 "cor. Lemne de foc pent ru învăţă tor iu şi şcoală 128 cor. Pen t ru cura tora t 24 cor. Dela fie-care î n m o r m â n t a r e 40 fii. L o c u i n ţ ă liberă cu grădină . Doauâ jugere de pămân t . Pen t ru serviţii p res t a t e în a l te comune nu se

dau emolumente . Reflectanţii se învi tă a-şi îna in ta concursele la

P. O. D. Protopresbi ter al Caransebeşului . Alesul va pu r t a can tora tu l şi scr iptur is t ică co­

mite tului şi sinodului parohial . 1—3 [91] Comitetul parohial.

In conţelegere cu protopresbi tera l t ractul .

V a l a b i l d e l a 1 O c t o m v r e n . 1 9 0 1

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. u.), — O r ş o v a — " V e r c i o r o v a

Or. O s . E x .

I 1 R

I — I I I P.

I — I I I A.

I — I I P.

I — I I I M.

I I—III S t a ţ i u n i l e

Or. O s . Rx.

I

P. I - I I I

P. I - III

A. I- - II

P . 1—III

1130 433

815 149

830 531

230 8 0 2

6 5 0

5 2 0 p l e a c ă s o s e s c e

B u d a p e s t a T i m i ş o a r a - I o s e f i n

s o s e s c e p l e a c ă

1250 8 0 3

7 1 5

930 125 750

7 4 0

153 4Ş9 545

205 357 823

8 1 0 924

713 854

p l e a c ă s o s e s c e

T i m i ş o a r a - I o s e f i n L u g o ş

s o s e s c e p l e a c ă

757 646

7 4 7

616 507 738 620

115 1131

Joia

şi

D

um

inec

a 8 4 3 7 5 0

150 602

150 6 0 2

157 1242

330

639

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

Buziaş M.-llia Marginea M.-llia Buziaş

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

u> cri

« Şj ES-9

150

843 1242

330 1242

7 2 0

157

6^2

828 853

4 0 2

5 2 3

7 1 1 8 0 0

8 2 Ş

9 4 1

929 1029

1230 12Ş6

9 1 0

1032 1221

1 1 0

138

4 1 1

5 ~

6 ~

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă s o s e s c e

L u g o ş C a r a n s e b e ş D o m a ş n i a - C o r n i a B â i l e - H e r c u l a n e O r ş o v a

s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

644 (¡02

345 3 1 5

611 5 ~ 333 9 3 3 156

5 0 2

4OO '

614 531 414 3 2 7

2Ş8

1123 1024

844 733 655

8 5 9

907 ¡ 2 0 230 239

p l e a c ă s o s e s c e

O r ş o v a V e r c i o r o v a

s o s e s c e p l e a c ă

255 9 15

1259 1250

926 2 ţ 8

B u d a p e s t a , ga ra de Vest (ny. p. u.), — T i m i ş o a r a — B a z i a ş

M. I — I I I

P. I — I I I

p . 1—n i

p . 1 — I I I

P. I — I I I

P . I—III S t a ţ i u n i l e P.

I - I I I P .

I — I I I P.

I—III P.

I- - III P .

I — I I I P .

I—III

6501010 6 2 0 ~

815 149

830 230 531 8 0 2

830 230 531 8 0 2

(,501010 ~ 2 0 ~

p l e a c ă s o s e s c e

B u d a p e s t a T i m i ş o a r a - I o s e f i n

s o s e s c e p l e a c ă

7 I . 5

930 ]25 7 I O

750 925 125 7 I O

7 0 O g ~ 740 153

740 153

830 8 4 3

210 222

8 2 2 8Ş4

846 858

608 621

p l e a c ă s o s e s c e

T i m i ş o a r a - I o s e f i n C h i ş o d a

s o s e s c e p l e a c ă

805 753

742 7 2 y

703 651

635 623

1257 1245

130 118

1Q30 1125 5 5 2

1021 456

s o s e s c e p l e a c ă

Buziaş Buziaş

p l e a c ă s o s e s c e 1019

552 1030

456 1125 415

223 251

8 3 5 9 0 Ţ

622 653

p l e a c ă s o s e s c e

C h i ş o d a J e b e l

s o s e s c e p l e a c ă

752 7 2 4

650 6 2 0

P S

117 1249

3 I 8

453 1015 1216

9 4 4

5 2 0

65«

737 930

5 4 8

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă

Ciacova Boca Boca Ciacova

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

656 5 2 0

548

930 737

cT

T

1216 1015

453 318

255 3 O 8

9 0 2

9Î5 6 5 8

7 1 1 p l e a c ă s o s e s c e .

J e b e l V o i t e c

s o s e s c e p l e a c ă

7 1 9

7 O 6 619 606 '3

¿ 3 1245 1232

359 554 915

1103

1010 1150

424 612

815 1 0 "

3 4 0

5 0 Ş

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă

Gataia N.-Bogşa N.-Bogşa Gataia

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

612 424

1150 1 0 «

5 O 8

3 * 1 0 ~

8 1 5

1103 915 554 359

3 I O -4 2 0

9 1 9

1025 7 1 7

827 p l e a c ă s o s e s c e

V o i t e c V e r ş e f

s o s e s c e p l e a c ă

704 554

601 452

1230 1120

1023 g52

5 0 2

( ~

901 152 403

349 547

1 235 1205

3'50 4 Î 8

6 ~

s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

Gataia Buziaş T.-Cubin Panciova Panciova T.-Cubin Buziaş Gataia

p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e s o s e s c e

403 152 201 217 952

1023 1235

605 4 I 8

350 40T

547 349

~ 4 3 4 _

5 0 4

1033 1100

837 9 0 7

p l e a c ă s o s e s c e

V e r ş e ţ I a s e n o v a

s o s e s c e p l e a c ă

537 505

4 4 7

4 1 0 1115 1043

1046 1105

1255 306

s o s e s c e s o s e s c e p l e a c ă p l e a c ă

Oravifa Anina Anina Oravifa

p l e a c ă p l e a c ă

s o s e s c e s o s e s c e

1105 225

5 1 0

1046

5 ! 0 ~ 550

1105 1 144

913 954

p l e a c ă s o s e s c e

I a s e n o v a B a z i a ş

s o s e s c e p l e a c ă

450 4 0 4

405 323

1037 955

O b s e r v ă r i : Oarele, ce s tau de a s t â n g a staţ iunilor , să se c i tească de sus în jos ; iar cele ce s t au de a d r eap t a de jos în sus . Timpul dela 6 oare d iminea ţa pană la 5 oare si 59 m i n u t e sa ra este î n s e m n a t cu subl inierea minutelor . Or. Os. E x . = T r e n u l Orient-Ostende-Expres, A.—Tren acce lera t , P . = T r e n de p e r s o a n e M . = T r e n mes teca t .