Parteneriat Public Privat - Germania, Suedia si Franta

CUPRINS21.PPP (Parteneriatul Public Privat)

21.1 Ce este PPP?

31.2Parteneriat Public Privat n Uniunea European

31.2.1 Principii care trebuiesc respectate n toate formele de parteneriat public privat n UE

1.2.2 4Parteneriatul public privat (PPP)

41.2.3 Mituri ale parteneriatului public

4privat

51.3Parteneriat Public Privat n America

62.Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple concrete

62.1 Germania

72.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la trecerea unui pod

82.1.2 Studiu PPP

172.2 Suedia

172.2.1 VINNOVA

222.3 Frana

242.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate

25Bibliografie

1. PPP (Parteneriatul Public Privat)1.1 Ce este PPP?Conceptul de parteneriat public-privat exprim o modalitate de cooperare ntre autoritatea public i sectorul privat, respectiv organizaii neguvernamentale, asociaii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate.

Parteneriatul public-privat, ce implic guvernul, sectorul privat i societatea civil, este recunoscut la nivel internaional ca o soluie pentru problemele sociale de orice tip ngrijire medical, educaie, protecie social, trafic de persoane, corupie etc.

Parteneriatul public-privat eficient poate ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai presante provocri sociale. Multe dintre problemele sociale contemporane depesc capacitatea numai unui singur actor public, privat sau societate civil de a le rezolva ntr-un mod eficient. n aceast lume aflat n plin proces de globalizare, este acceptat ideea c guvernele nu mai pot rezolva singure problemele sociale care apar, c sectorul de afaceri trebuie s i asume i responsabiliti sociale i c societatea civil trebuie s aib un rol important.

O problem public a vizat analiza relaiilor dintre diferitele organisme implicate n adoptarea i implementarea legislaiei din domeniul drepturilor minoritilor.

Problemele de implementare a legislaiei privind drepturile minoritilor cu referire la grupurile minoritare cu un numr relativ redus de membri sunt ntr-o anumit msur diferite de cele ale minoritilor maghiare ori rom. Aceste probleme se fundamenteaz n majoritatea cazurilor pe nevoia de promovare a culturii i identitii specifice grupurilor etnice, att n interiorul propriei comuniti, ct i n afara acesteia.

Ar fi necesare nainte de toate iniiativele de popularizare a prevederilor de protecie a minoritilor naionale, respectiv a instituiilor de stat care urmresc acomodarea acestora. O mai bun cunoatere att de ctre cei vizai, ct i de majoritate a obiectivelor pe care acestea le urmresc, a mecanismelor pe care le utilizeaz i a realizrilor la care s-a ajuns, ar contribui cu siguran la sporirea eficienei msurilor care urmresc integrarea minoritilor naionale.

Ar fi nevoie, n al doilea rnd, de unele intervenii la nivelul politicilor publice existente care ar permite valorificarea ntregului potenial pe care regimul minoritilor naionale din Romnia l are n momentul de fa. Evaluarea realist a nevoilor de resurse umane i financiare, completarea cadrului instituional cu noi componente, necesare pentru punerea n practic a prevederilor legislaiei, elaborarea unor metodologii de aplicare a prevederilor, lund n considerare experiena implementatorilor, valorificarea rezultatelor unor cercetri care semnaleaz deficiene sau blocaje n aplicare ar fi cteva astfel de msuri.

n fine, ar fi oportun completarea cadrului legislativ existent prin adoptarea unei legi a minoritilor naionale care s cuprind toate normele legale existente n prezent, precum i acele completri i mbuntiri care rezult din analizele de impact ale prevederilor n vigoare. Ar fi necesar totodat regndirea cadrului de instituii existente, cu competene n domeniul protejrii i promovrii drepturilor minoritilor naionale, n vederea eliminrii suprapunerii de competene i a sporirii eficienei cu care prevederile legii pot fi puse n practic.

1.2 Parteneriat Public Privat n Uniunea European

PPP consultari publice organizate de Comisia Europeana intre 30 aprilie -30 iulie 2004

DE CE se preocupa Comisia? Aims to find out whether the Community

needs to intervene to ensure that the

economic operators in the Member States

have better access to the various forms of

public private partnership in a situation of

legal certainty and effective competition.1.2.1 Principii care trebuiesc respectate n toate formele de parteneriat public privat n UETransparena

Tratament egal

Proportionalitate

Recunoatere reciprocAll contracts in which a public body awards work involving

an economic activity to a third party. must be

examined in the light of rules and principles of the EC

Treaty, and particularly those on the freedom of

establishment and the freedom to supply services

(Articles 43 to 49 of the EC Treaty). 1.2.2 Cadrul legislativ i instituional EU pentru

Parteneriatul public privat (PPP)

n cadrul legislaiei comunitare nu exist un sistem specific care s guverneze acest tip de partneriat . Pentru PPP create pentru contracte care se calific ca find contracte publice se aplic directivele care coordonez procedurile ofert a contractelor publice. Concesionarea de lucrri este acoperit doar de cteva articole rtcite prin legislaia secundar. Directivele privind contractele publice nu acoper deloc Concesionarea de servicii.1.2.3 Mituri ale parteneriatului public

privat

Este un panaceu care rezolv problemele achiziiilor publice

Este o cale de a obine ceva pe gratis

Este o cale de a fura idei de la sectorul privat.1.3 Parteneriat Public Privat n AmericaPPP exist atunci cnd o entitate public se altur unei entiti private ntr-o relaie de afaceri din dou motive :

pentru a mpri riscul n timp ce urmresc un scop comun relaia permite i atingerea obiectivelor urmrite de cealalt parte

Caracteristica PPP: Scopuri,resurse, riscuri i beneficii mprite ntre parteneri

ntrebari cheie: Ce m intereseaza pe mine i pe partenerul meu? Ce urmrim fiecare? Ce resurse avem nevoie pentru proiect i ct are i e dispus fiecare s contribuie i n ce form? Care sunt potenialele riscuri i cum ne propunem s ne protejm? Ce responsabilitate mi asum eu si i cer partenerului pentru a acoperi eventualele pierderi? Cum vom proceda? Ce ctigm fiecare din acest parteneriat? Suntem mulumii fiecare? Ce soluii gsim mpreun s fim amndoi satisfcui?2. Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple concrete2.1 Germania

In Germania a crescut in mod semnificativ necesitatea investitiilor in lucrari noi de infrastructura, datorita, printre altele, cresterii economice, cerintelor aparute in urma reunificarii si, in special pentru domeniul transporturilor, vecinatatea cu tari care au economii in dezvoltare: Polonia, Republica Ceha si Ungaria.Intrucat Germania este supusa acelorasi constrangeri bugetare care se manifesta si in alte tari vest-europene, este oarecum surprizator ca, pana acum, capitalul privat a fost relativ putin folosit la realizarea noilor lucrari de infrastructura. Unele rapoarte oficiale sustin ca in Germania a existat parteneriat public-privat (PPP) in unele sectoare de activitate: constructia de spitale, scoli si inchisori. O examinare mai atenta a acestor proiecte arata ca ele sunt mai aproape de modelul folosit in realizarea proprietatilor imobiliare, decat de modelul Initiativei Financiare Private (PFI), folosit in Marea Britanie. De exemplu, Centrul de Detentie din Mecklenburg (Pomerania de Vest), a fost realizat cu un aranjament de tip leasing , in care sectorul privat a finantat constructia si a primit banii pentru executie, dar nu a mai avut nici un rol in exploatarea cladirii. Spre deosebire de acesta, la inchisorile DBFO din Marea Britanie, in afara de finantarea constructiei, sectorul privat are rol pe termen lung in exploatarea si intretinerea cladirii. Tocmai acest "service" pe termen lung constituie elementul principal al conceptului PFI aplicat in Marea Britanie.Conceptul parteneriatului public-privat a fost partial aplicat in Germania in sectorul de transport, pentru constructia de autostrazi. Au fost adjudecate doua concesiuni pe termen lung: tunelul care trece pe sub raul Trave la Lbeck, concesionat consortiului condus de Hochtief/Bilfinger&Berger si tunelul pe sub raul Warnow de la Rostock, concesionat unui consortiu condus de Bouygues.Totusi mai exista 13 proiecte potentiale, aflate in stadiul de studiu de fezabilitate, dar a caror implementare va depinde fie de unele modificari legislative, fie de schimbarea structurala a acordurilor deja incheiate.

2.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la trecerea unui pod

Implicarea capitalului privat in realizarea de autostrazi a inceput in 1994 prin adoptarea legii privind finantarea privata a constructiei de autostrazi. Progresul a fost insa lent, datorita, in parte, prevederilor acestei legislatii care permite aplicarea acestui tip de parteneriat numai la poduri, tunele si drumuri montane. Legea din 1994 era limitativa din cauza unei directive a UE din 1993 care interzicea perceperea taxelor de utilizare a autostrazilor, indiferent daca sunt calculate pe baza de distanta sau pe baza de timp; de asemenea, in Germania exista o lege care stabileste perceperea taxelor calculate pe baza de timp, pentru vehicule de mare tonaj. Un alt factor care a franat parteneriatul public-privat l-au constituit regulile contabile pentru calculul taxelor de utilizare. S-a discutat daca taxele pot fi stabilite pe baza balantei de venituri si cheltuieli pentru o perioada de concesionare de 30 de ani sau daca sa fie stabilite pentru o perioada mai scurta. Ambele metode de calcul au avantaje si dezavantaje, dar perioada scurta propune taxe mai mari in primii ani de utilizare (cand sunt costuri mari de finantare si constructie), ceea ce va avea drept consecinta micsorarea traficului. Daca luam in considerare cele doua probleme enuntate, rezulta fie ca legea trebuie modificata pentru a incuraja participarea capitalului privat in infrastructura autostrazilor, fie trebuie luat in considerare un mecanism de plata alternativ. Pentru partenerul privat pot fi luate in considerare doua moduri in care sa fie platit:-o taxa pe vehicol platita de sectorul public, nu de utilizatorul drumului;-otaxa platita de sectorul public pentru ca drumul sa fie permanent utilizabil conform standardelor, sa nu existe accidente sau alte cauze care sa determine blocaje.In majoritatea tarilor, aceste moduri de plata nu necesita legi speciale, intrucat nu obliga utilizatorul autostrazii la plata vreunei taxe. In Germania, parerile privind necesitatea unei legislatii speciale sunt impartite. Germania pare sa ramana in urma fata de alte tari ca Marea Britanie (unde structurile parteneriatului public-privat sunt bine constituite), sau Olanda (unde, desi structurile PPP nu sunt complet constituite, exista dorinta de adoptare a acestui concept relativ nou). Atat in Marea Britanie cat si in Olanda s-a infiintat cate un organism central pentru promovarea parteneriatului public-privat care aduna si disemineaza informatii legate de acest concept. Crearea, in Germania, a unui astfel de organism ar fi utila si ar demonstra interesul pentru parteneriatul de tip PPP.

2.1.2 Studiu PPPImprimaInstitutul german pentru afaceri urbane (Difu) a realizat acest studiu pe numele

PPP Task Force din cadrul Ministerului Federal al Transporturilor, Construciilor i Locuinei (BMVBW).

EditoriInstitutul German al Afacerilor Urbane

Strae des 17 Juni 112

D-10623 Berlin

30/39001-0 tel.: +49

Fax: +49 30/39001-100

E-mail: difu@difu.de

Website: http://www.difu.de

AutoriDr. Grabow Busso (manager de proiect)

Michael Reidenbach Diplomvolkswirt

Manuela Rottmann Assessor Juris

Antje Seidel-Schulze Diplomsoziologin

Colaborare, editare i layoutKatrin Bienge

Anna Becker

Barbara Geffe

Capacul frontal de Elke Postler

Sprijinite de ctre Grupul operativ PPP la BMVBW i

Technische Universitt (TU) la Berlin (Federal / sondaj Land):

Dr. Jrg Christen

Dr. Ines Gottschling

Olaf Menkhoff (Berlin TU)

ContactInstitutul German al Afacerilor Urbane

Dr. Busso Grabow

30/39001-248/-202 tel.: +49

E-mail: grabow@difu.de

PPP Task Force la BMVBW

Dr. Ines Gottschling

Krausenstr.17-20

D-10117 Berlin

Tel.: +49 871 97 30 / 200

E-mail: Ines.Gottschling @ bmvbw.bund.de

2.2 Suedia

2.2.1 VINNOVA cea mai importanta institutie din sitemul de RD&I din SudiaMisunea: promovarea dezvoltarii durabile prin finantarea cercetarii cerute de piata si dezvoltarea sistemelor de inovare Responsabilitati alocate de catre guvern: sa aduca cercetarea suedeza pe pozitia de leader sa promoveze dezvoltarea durabila si sa creasca numarul locurilor de munca prin cresterea competitivitatii si dezvoltarea companiilor de succes. sa sprijine cercetarea de varf in domenii ca: transportul, comunicatiile si stiintele vietii, promovand inovarea si dezvoltarea durabila. sa stimuleze participarea Suediei in activitatile de R&D Europene, colaborarea internationala si schimul de experienta in domeniul inovarii.

Contextul national Alocare financiara ridicata in R&D, aproape de 4 % din PIB Nivel ridicat de patentare si publicare; dar trendul este negativ Paradoxul suedez Nivel ridicat al intrarilor in sistemul R&D dar nivel scazut al iesirilor; Nivel ridicat al internationalizarii sectorului de afaceri: dependenta ridicata de companiile straine in termeni de R&D, locuri de munca etc. Stabilitate macroeconomica Piata interna de dimensiuni mici Cercetarea si InovareaPrincipii aplicateCercetarea: transforma banii in Cunostiinte si Competente Inovarea: transforma Cunostintele si Competentele in bani Buget VINNOVA 200 M pe an 6 % din programul Guvernamental pt. investitii in R&D, dublat de fonduri aditionale de la cofinantatori diversi; Repartizare: cca 40% universitatilor, cca 20% institutelor de cercetare, cca 30% firmelor, cca 10% altor organizatii Sistemul de Cercetare si InovarePrograme, cofinantari din partea firmelor Tehnologii de Informare si Comunicare 30% Biotech, Stiintele vietii 20% Manufacturare si Materiale 20% Sistemul de transport, automobile 20% Activitati in domeniul stiintelor vietii 10%2.2.1.1 Programe regionale de cercetare si sisteme de inovare VINNVXT (WIN Growth) program la nivel regional (Competitive Regions )Sitem: Triple Helix: Experienta castigata din revitalizarea cu succes a orasului Karlskrona prin implementarea initiativei Telecom City in 1990Acest apel are 8 castigatori, in doua competitii; winners so far in two competitions 14-22 M pe o durata mai mare de 10 ani pentru fiecare castigator. Finantare 50% de la VINNOVA si 50% din cofinantari ( firme si autoritati regionale) 2.2.1.2 Structura de sprijin pt R&DInnovation Bridge Reteaua de incubatoare de afaceri din Suedia: 42 de incubatoare, 500 de firme incubate Stokolm Innovation Growth Program de seed capital: imprumuturi pentru infiintarea IMM in domeniul ICT Stokolm City Science Aplicarea conceptului de triple helix : Universitatea Stokolm, Karolinska Institut, Royal Institut of Tehnology viziune: facilitarea initierii si dezvoltarii activitatilor interdisciplinare; comercializarea rezultatelor cercetarii universitare prin centre de transfer tehnologic retea de parteneri strategici Kista Science City cel mai mare cluster din Europa in domeniul ICT si al V-lea din lume;a) Karlskrona (Ronneby)-Telecom City ( Parc Stiintific) prezentare generala; zona militara dezafectata viziune:lider mondial in domeniul telecomunicatiilor; constructia si recunoastrerea brendului; conceptul de triple helix: Institutul de Tehnologie Blekinge, Municipalitatea din Karlskrona si firme de ICT; program de asistenta si consultanta pentru infintarea IMM ( start-up) bazata pe competitii de planuri de afaceri; atragerea de studenti din India si China ( dar nu numai); incubatoarele sunt finantate de stat iar firmele incubate platesc costuri simbolice; Cuvinte cheie: adaptarea modelului si nu copiere!

b) Kista scince city prezinta urmatoarele carasteristici: cel mai mare cluster din Europa si unul din cele cinci cele mai mari clustere din din lume; are o densitate de firme, de angajati si de cercetatori de inalta pregatire, mai mare dacat orice cluster de ICT din lume; este un adevarat oras, dispunand de toate tipurle de servicii si infrastructuri necesare; este foarte central localizat: in Stockholm capitala Scandinaviei 120 000 locuitori in regiune; 5 000 firme din care 500 firme in ICT; 62 000 de angajati din care 20 000 in ICT; date statistice, nr firme 1 400 din care 300 de ICT;15-20 noi firme de ICT/an; Kista Science City (zona centrala) 30 000 locuitori; 1 400 de firme dintre care 300 in domeniul ICT ; 31 000 de angajati dintre care 17 000 in domeniul ICT; 15-20 de start-up-uri in domeniul tehnologiilor, pe an suprafata: 200ha; spatii de birouri: 110 haEducatie si cercetare 2 universitati cu peste 4500 studenti in domeniul ICT, 65 profesori si 300 de cercetatori 4 institute de cercetare cu peste 750 de cercetatori 8 mari companii de talie mondiala de cercetare si dezvoltare Kista Science CityViziune Dezvoltarea clusterului Kista Science City intr-o zona de crestere rapida, cu firme de talie mondiala, universitati si institute de cercetare, cu zone de agreement, activitati culturale, servicii si facilitati, care sa atraga oameni competenti de talie nationala si internationala. Dezvoltarea Kista Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de crestere in domeniile : ICT, Multimedia, MedTech si CleanTechStrategia Atragerea companiilor de talie internationala Sprijinirea dezvoltarii companiilor existente Stimularea si sprijinirea crearii de companii de talie mondiala Realizarea unor cercetari stiintifice si educatii de inalta clasa, pentru a asigura crestere durabila Stimularea transferului de cunostinte intre cercetare si industrie Dezvoltarea unui oras al stiintei, viu, atractiv, din punct de vedere al vietii sociale, studiului si cercetarii Istoric Teren de antrenamente militare; Primaria orasului Stockolm, compania Ericson si ABB initiaza construirea unui centru electronic 1988 este stabilit campusul; 2000 este stabilita viziunea 2003 compania Ericsson isi stabileste sediul centralArii strategice de crestere Sisteme Wireless Siteme de banda larga Servicii de telefonie mobile si aplicatii Digital media Tehnologii de media (MedTech & CleanTech)Obiective pentru anul 2012 Cresterea numarului de angajati cu 5000, in urmatorii cinci ani Cresterea numarului de locuitori cu 3000, in urmatorii cinci ani Cresterea numarului de studenti cu 3000, in urmatorii cinci ani Eco-sistem si cluster pentru inovare si crestere de nivel mondial Crearea unui sistem de transfer de cunostinte intre academie si industrie care sa sprijine inovarea si dezvoltarea cercetarii Asumarea rolului de model international ca oras al stiintei de catre Kista Science City 2.2.1.3 Concluzii Studiile de caz Karlskrona (Ronneby)-Telecom City si Kista Since City prezenta este un exemplu practic de organizare si functionare a unui cluster, realizat ca urmare a unei initive locale, bazata pe un parteneriat local puternic, a carui activitate se afla la intersectia dintre: stiinta, politica si mediul de afaceri, cu o misiune, viziune si strategie clara, si a carui rezultate s-au obtinut in decursul a 32 de ani. 2.3 Frana

PPP-uri n Frana sunt exemple istorice i moderne n domeniul transportului

cadre principale i problemele cheie; O tradiie ndelungat o au :

Canal de Craponne (Southeast) : 1554

Canal du Midi (Southwest) : 1666 Principale dezvoltri a reelei feroviare, n secolul al XIX-lea prin PPP: 1832-1870 10 600 mile De ctre companii private, cu reglementarea de ctre stat ... i muli ingineri de stat! Companiile private au fuzionat ntr-o companie deinut public naional (SNCF), n 1937; ncepnd cu anul 1955: construirea a 5000 mile, a reelei de drumuri de nalt calitate prin PPP (concesiune); 75% din drumuri din autostrzile franceze au tax

2.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate LGV Atlantique Sud-Europa (Atlanticul de Sud-Est linia de mare vitez)- 300 km de la Tours (240 km sud-vest de Paris), la Bordeaux.- Paris-Bordeaux: 2 ore i 5 minute n loc de 3 ore- 7.2 miliarde de euro, deschiderea n 2015, cu o parte a investiiilor publice.- 40 ani de concesiune + (proiectarea, construirea, meninerea i finane la riscurile sale proprii). Charles de Gaulle Express link-ul- 32-km feroviar legturi rapide ntre centrul de la Paris Charles de Gaulle i Aeroportul Internaional. - 640 milioane de euro (120 de material rulant).100% finanat de ctre partenerul privat (uz de dreptul existente de fel, de ateptat profitabilitate ridicat).- 40 ani + total de concesiune.RFI n iulie 2006, de construcie s nceap n 2008, operarea ncepnd n 2012. Nou transfrontaliere HSL Perpignan-Barcelona (Spania)- 45 de km noi feroviar de mare vitez nct trecerea Pirineilor.- Paris-Barcelona 5h si 30 de minute din 2009 (9h + azi).- 952 milioane de euro (60% membre, 40% partenerul privat).- o concesiune de 50 de ani acordat o societate franco-spaniole.- Operaiunea incepand cu 2009.Bibliografie1. Management Public International, Conf Univ. Dr. Armenia Androniceanu, ASE Bucuresti, 2000

2. www.wikipedia.org3. http://crgp.stanford.edu/publications/working_papers/Farrugia_etal_PPPAgencies_WP0039.pdf4. wagner.nyu.edu/rudincenter/conferences/french.ppt

5. http://akseli.tekes.fi/opencms/opencms/OhjelmaPortaali/ohjelmat/Polttokennot/fi/Dokumenttiarkisto/Viestinta_ja_aktivointi/Seminaarit/PEM-seminaari/Bardi_French_experience_in_PPPs_for_PEMFC.pdf6. http://intgovforum.org/cms/workshops_08/showmelist.php?mem=957. http://www.difu.de/sites/difu.de/files/archiv/publikationen/reihen/occasional-papers/06ppp.pdf3