143459803-Testul-de-Efort.pdf

8/14/2019 143459803-Testul-de-Efort.pdf

1/10


2/10

Testarea la efort este una dintre cele mai utilizate metode complementare pentru:

diagnostice, de evaluare a severitii afectrii cardiovasculare, de evideniere a evolutivitiibolii, de cuantificare a beneficiului diferitelor intervenii terapeutice. copul diagnostic !i

prognostic este folosit "n principiu "n evaluarea bolnavilor cardiaci. tudiul organismului "n

timpul efortului ofer informaii mai complete comparativ cu starea de repaus, permi#nd o

mai bun apreciere funcional a aparatului cardiovascular. $erformana la efort trebuie s fie

prezentat global, ca rezultanta funcionarii interdependente a patru mari sisteme:

cardiovascular, pulmonar, muscular !i sanguin. %stfel testarea la efort reprezint verig de

legtur dintre patologia cardiac, respiratorie !i capacitatea funcional, reprezent#nd o

metod esenial pentru evaluarea cardiovascular compre&ensiva.

$e durata testului flu'ul sangvin coronarian cre!te ()*+ pentru a rspunde cererilor

metabolice crescute ale miocardului, iar limitarea )* poate aprea pe *-.

Testul de efort are o sensibilitate de / !i nu poate fi folosit ca test de diagnostic

sigur pozitiv sau negativ totu!i reprezint o pondere "n stabilirea diagnosticului.

Testul de efort reprezint o metod de investigare larg utilizat, put#nd fi efectuat "n

ambulator (2 din teste "n %, "n 1/+, care nu necesit neaprat prezena unui cardiolog,ieftin comparativ cu alte metode (ecografia de stress este de 2,1 ori mai scump, $*T de

stress de 4, ori iar coronarografia de 21, ori mai scump, la nivelul %, anul 2000+ !i

relativ sigur (mortalitate 5 1 la 40.000 de teste+.

fectuate la cicloergometru sau covor rulant, testele de efort sunt bine standardizate,

conform unor protocoale ce permit obinerea unor parametrii obiectivi !i reproductibili

utilizai pentru incadrarea pacienilor "n categorii de risc sau pentru individualizarea prescrierii

terapiei medicamentoase.

*el mai des folosit este protocolul Bruce, care are !apte trepte progresive. 6in 3 "n 3

minute se trece la urmtoarea treapt, cresc#nd "nclinarea !i viteza covorului rulant. 6e

e'emplu "n treapta "nt#i se alearg la o vitez de 2, 7m8& la o "nclinaie de 109.

%stfel, testul de efort ne ofer "n principal date clinice (apariia anginei, timpul de

apariie, simptome care limiteaz efortul, intensitatea anginei fiind apreciat pe o scal de


3/10

grade+, &emodinamice (frecvena cardiac, tensiunea arterial, dublul produs; )c'T% care

reprezint consumul miocardic de o'igen+ !i electrografice (apariia modificrilor de segment

T, subdenivelare sau supradenivelare, panta subdenivelarii, numrul de derivaii "n care

apare, persistenta modificrilor "n faza de recuperare, momentul apariiei lor, aritmii

ventriculare+. nul dintre cei mai importani !i consisteni mar7eri de prognostic "l reprezint

capacitatea ma'im de efort, influenat de cel puin "n parte de disfuncia ventricular de

repaus !i accentuarea ei prin e'erciiu !i e'primat "n


4/10

cardiac. e instruie!te pacientul s descrie senzaiile subiective aprute !i s aprecieze gradul

efortului (scala Borg+ "n timpul desf!urrii probei.

An timpul testului se msoar frecventa cardiac "n timp real dac se poate, tensiunea

arterial la fiecare treapt a protocolului Bruce !i *-@ul "n timp real. )oarte important

msurtorile se continu !i dup terminarea testului cu 14 min p#n la revenirea la normal a

frecvenei cardiace !i dup. An timpul testului este necesar prezena unui medic cu cuno!tine

de resuscitare cardiopulmonara. Ancetarea testului se face atunci c#nd s@a atins frecventa

ma'im corespunztoare v#rstei pacientului ()* ma'; 220 @ v#rsta pacientului+ sau din cauza

unuia dintre motive:

*derea T% cu peste 10mm fa de valoare iniial sau cre!terea T% diastolice

peste 240 mm ?g !i sistolice peste 114 mm ?g

%ngina sever sau dispnee

emne de insuficienta circulatorie ca !i paloare cianoza, transpiraii reci, puls

slab.

imptome nervoase c !i ata'ia, ameeli, sincope

=boseala sever sau dorina pacientului de a se opri

%pariia unui nivel de isc&emie suficient pentru a pune diagnosticul (denivelare

segment T: subdenivelare T cu peste 3 mm sau supradenivelare T cu peste

1 mm

%pariia aritmiilor atriale (fibrilaie atrial, ta&icardie supraventriculara+ sau

ventriculare (C, ta&icardie ventricular, fibrilaie ventricular+.

%pariia tulburrilor de conducere (bloc atrio@ventricular de gradul 2 !i 3+.


5/10

$arametrii urmrii "n timpul testului de efort sunt parametrii &emodinamici ()*, T% !i

consumul ma'im de o'igen al miocardului+ !i *-@ul.

Rspunsul TA la efort.Dormal T% sistolica (T%+ cre!te progresiv "n efort cu /@10

mm ?- pe treapta de efort, prezent#nd variaii "ntre 1E4@220 mm ?-. T% diastolic rm#ne

nemodificata, scade "n cazul unei bune adaptri la efort sau cre!te cu 10 mm ?- fa de

valorile iniiale.

*re!terea e'agerat a T% la efort poate apare la persoanele care vor dezvolta ?T% !i

&ipertensivi (indic o scdere a pragului de efort prin cre!terea marcat a consumului

miocardic de o'igen+. *re!terea acestui din urm parametru reprezint un risc crescut pentru

producerea unui accident coronarian acut sau apariia de aritmii. *re!terea T% cu peste 21

mm ?- "n cursul efortului, dar !i cre!terea T% la 3 min dup "ncetarea efortului se asociaz cucre!terea semnificativ pe termen lung a riscului &ipertensiv. ?T% sever poate determina

subdenivelarea segmentului T pe *-, "n absena modificrilor aterosclerotice.

$e de alt parte, absenta cre!terii sau scderea T% pe parcursul efortului cu peste 10

mm ?-, la un bolnav coronarian, indica "n maForitatea cazurilor, o insuficient ventricular

st#nga latent sau evidenta clinic (trebuie e'cluse stenoza aortic !i cardiomiopatia dilatativa+.

Ga un coronarian cunoscut, cu c#t scderea T% este mai precoce !i mai important, cu at#t

isc&emia este mai sever, afectarea fiind plurivasculara. 6up un infarct miocardic, lipsa

cre!terii T% la testul de efort !i imposibilitatea meninerii inei T% de 110 mm ?- indic un

prognostic rezervat. n rspuns tensional anormal poate fi prezent !i la pacienii cu

cardiomiopatii, aritmii cardiace, tratament &ipotensor sau &ipovolemie.

6up terminarea efortului T% !i T%6 scad progresiv. = cre!tere parado'al a T% la

c#teva minute de la "ncetarea efortului poate fi "nt#lnit la pacienii cu isc&emie e'tins sau

insuficienta ventricular st#nga.

Frecvena cardiac n timpul efortului. An general )* cre!te proporional cu

intensitatea efortului. *re!terea subit a )* are ca !i cauze "n principal insuficienta

ventricular st#nga, stri &iper7inetice cardiovasculare sau lips de antrenament. %stfel )*

aFunge la ma'im destul de repede !i reduce capacitatea ma'im de efort. Ans atunci c#nd )*

este e'trem de atenuat "n timpul efortului (!i "n absena unor medicamente care au acest

efect+, aceast condiie este numit incompetenta cronotrop (incapacitatea inimii de a cre!te


6/10

ritmul btilor de!i cererea de o'igen este mai mare reacia inimii nu este fiziologic+.

$acienii cu aceast condiie de obicei au o boal de inim organic, iar la pacienii suspectai

sau diagnosticai cu boli coronariene riscul de mortalitate este mai crescut. %ceast condiie

"mpiedica pacienii s duc testul la sf#r!it "ntruc#t ei nu pot aFunge la /4 din )* ma'im,

unii nici mcar la 100 de bti pe minut. Hata "n care )* scade "n perioada de refacere poate

oferi informaii despre funcionarea ventriculelor !i acordarea unui pronostic. n studiu recent

a demonstrat faptul ca scderea )* cu 12 bti pe minut sau mai puin, la un minut dup

atingerea ma'imului de efort, "n perioada de refacere, este un pronostic slab. %ce!ti subieci

sunt predispu!i "n urmtorii ani la o rat de mortalitate mai mare dec#t cei care au o scdere a

)* mai rapid. cderea subit a )* "n timpul refacerii semnaleaz o reducere a tonului

(rspunsului+ vagal, care adesea este asociat cu funcia miocardic sczut. = astfel de cdere

a )* sugereaz !i stabilirea unui pronostic care nu are "n vedere doar factorii cardiaci !i deefort.

ECG-ul este o alt surs important de date "n cursul testului de efort. *-@ul

convenional cu 12 electrozi este cel mai rsp#ndit "n testarea cardiac "n efort. %proape toate

modificrile segmentului T pot fi demonstrate "n 61 !i C3 cu aFutorul lui CE !i C4 care

conine apro'imativ 0 din informaii. nele investigaii sugereaz c prin adugarea

informaiilor din electrozii precordiali C1 !i C pot "mbunti acurateea diagnosticului de

isc&emie "n general, "n special "n distribuia arterelor la dreapta !i la st#nga circumfle'

coronariene.

Ga un individ normal, "n timpul efortului, *-@ul prezint urmtoarele modificri:

scurtarea intervalului $H !i IT scderea amplitudinii undelor H !i T crestera amplitudinii

undei $ 6eviaie a'ial progresiv la dreapta subdenivelarea punctului F, cu segment T

rapid ascendent (punctul F atinge o denivelare ma'im la punctul culminant al efortului+.


7/10

subdenivelarea segmentului T trebuie s fie cel puin peste 1 mm "n primele 0.0/ s de la

punctul F, de tip descendent, orizontal sau lent ascendent.

2. upradenivelarea segmentului T cel puin peste 1 mm, mai ales "n absena undelor

I patologice, sugereaz o afeciune arterial coronariana sever, av#nd prognostic rezervat.

6e asemenea supradenivelarea segmentului T poate aprea la cei cu antecedente cu infarct

miocardic (incidenta fiind de 1@2/+, "n derivaiile care JvdK zona de infarct vec&i. %ceasta

supradenivelare este frecvent moderat, fr "nglobarea undei T !i "nsoit de I patologic. An

plus supradenivelarea T poate aprea !i subiecii cu boli coronariene cu isc&emie transmurala

sever de efort, supradenivelarea fiind mare "n aceste condiii, la care se adaug !i "nglobarea

undei T, ceea ce sugereaz un debut de infarct miocardic. %lte studii arata ca "ntre 10 !i 30

din subiecii cu diferite angine pot avea segmentul T supradenivelat "n efort.


8/10


9/10

3. Degativarea undei este un semn foarte specific de isc&emie, indic#nd stenoze

severe coronariene. >nversia tranzitorie a undei c&iar !i "n absena unui segment T anormal

este vzut ca un semn de isc&emie e'tins "n miocardul anterior sau altundeva. 6etecia

sc&imbrilor undei este foarte greu de fcut "n prezena ta&icardiei, deoarece este un factor

ce reduce posibilitatea de a lua "n calcul !i acest indice.

. An mod normal, unda I "n C4 "n timpul efortului are o ad#ncire, probabil din cauza

"ngro!rii septale ca rspuns la stimularea inotropic. = scdere a amplitudinii undei sau nici o

sc&imbare (unda ram#nd ca !i "n repaus+ s@a observat c cei mai muli pacieni sufer de

stenoza la artera coronarian st#nga descendent, de obicei asociat cu boli vasculare.

4. nda $ "n timpul efortului "n mod normal se scurteaz cu apro'imativ 0.02 s, "ns "n

prezena isc&emiei aceasta se alunge!te puin sau nu se scurteaz de deloc. *auza este

presiunea tranzitorie din atriul !i ventriculul st#ng indus de isc&emie.E. 6ac a'ul electric al comple'ului IH "n timpul efortului este normal s fie spre

dreapta, atunci c#nd aceasta nu se modifica de deloc sau se sc&imb spre st#nga se crede c

este foarte specific "ngustrii arterei coronariene descendente st#ngi, aceasta "ngustare fiind

probabil cauzat de o isc&emie "n fasciculul anterior st#ng. Totu!i orientarea a'ului "nspre

dreapta peste 09 este rar, fiind specific bolilor coronariene ca !i consecin a unei isc&emii

septale. *omple'ul IH "n timpul efortului, "n mod normal, nu se sc&imb, eventual se

scurteaz puin ca efect al efortului. An prezena isc&emiei comple'ul IH se poate lungi puin

(L3 p#n la 4 ms+.


10/10

negativ, prin cre!terea incidentei morii subite. emnificaie este cu at#t mai sever cu c#t ele

apar la nivele mici de efort !i )* reduse.

Bibliografie:

1. %vram *. M%ntrenament fizic in recuperarea cardiovascularaK ed. Brumar, Timisoara 200

2. %rticol stiintific:

143459803-Testul-de-Efort.pdf

Documents

Transcript of 143459803-Testul-de-Efort.pdf