Normele metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca aprobate prin

H.G. 1425 din 30.10.2006

Scopul - scopul Normelor metodologice este de a reglementa procedurile de aplicare a principiilor pe care Legea nr.319/2006 le statueaza si anume:

autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;

serviciile de prevenire si protectie;

organizarea si functionarea comitetelor de securitate si sanatate in munca;

instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;

comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalizarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale.

Primul capitol al Normelor metodologice este destinat definirii termenilor si expresiilor utilizate in norme.

Autorizarea

Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca este reglementata in capitolul 2 si constituie procedura prin care inspectoratele teritoriale de munca, in baza cererii depusa de angajator, insotita de declaratia tip pe proprie raspundere si de copiile de pe actele de infiintare, acorda certificatul constatator in baza caruia se pot desfasura activitatile pentru care a fost solicitata autorizarea.

Servicii de prevenire si protectie

In capitolul 3 al Normelor intitulat Servicii de prevenire si protectie sunt stabilite cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, protectia lucratorilor la locul de munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie in cadrul intreprinderii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, precum si statutul de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

1

Activitati de prevenire

Articolul 14 al normelor stabileste modurile in care angajatorul poate realiza activitatile de prevenire si protectie, respectiv:

prin asumarea de catre angajator a atributiilor;

prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori;

prin infiintarea unui serviciu intern;

prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire potrivit art. 15 din Norme sunt:

1. Indentificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca.

2. Elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie.3. Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau

aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca in vigoare.

4. Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul S.S.M. ce revin lucratorilor corespunzatori functiilor exercitate.

5. Verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie.

6. Intocmirea necesarului de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire.

7. Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii instruirii, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite.

8. Elaborarea programului de instruire-testare.9. Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav

si iminent, instruirea lucratorilor.10. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific.11. Stabilirea zonelor care necesita semnalizare, stabilirea tipului

de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG 271/2006 a semnalizarii corespunzatoare.

12. Evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor.

13. Evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare.

14. Evidenta posturilor de lucru care necesita testarea aptitudinilor sau control psihologic periodic.

15. Monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control si a instalatiilor de ventilare sau altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca.

2

16. Verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare avertizare, semnalizare de urgenta precum si a sistemelor de siguranta.

17. Informarea angajatorului in scris asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie.

18. Intocmirea rapoartelor.

19. Evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice sau incercarile acestora sa fie efectuate de persoane competente.

20. Identificarea EIP necesare pentru posturile de lucru.

21. Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a EIP si inlocuirii lor la termenele stabilite.

22. Participartea la cercetarea evenimentelor conform competentelor.

23. Intocmirea evidentelor conform competentelor.

24. Elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca.

25. Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca

26. Colaborarea cu lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu serviciile externe de prevenire si protectie, cu medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie.

27. Colaborarea cu lucratorii desemnati si/sau serviciile externe ale altor angajatori in situatia cand mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca.

28. Urmarirea actualizarii planului de avertizare a celui de prevenire si protectie si a celui de evacuare.

29. Propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul SSM

30. Propunerea de clauze privind SSM la incheierea contractelor de prestari de servicii.

31. Intocmirea necesarului de mijloace materiale pentru desfasurarea activitatilor.

Norma stabileste conditiile in care se vor organiza aceste activitati si nivelul de pregatire al celor chemati sa efectueze activitatile, respectiv lucratorii desemnati, lucratorii din serviciile interne si din serviciile externe.

Un instrument important prin care angajatorul este chemat sa indeplineasca cerintele legale privind imbunatatirea conditiilor de munca il constituie Planul de prevenire

3

si protectie (art.13 lit b din Legea nr.319/2006) care trebuie revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca sau noi riscuri.

Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare organizarii securitati si sanatatii lucratorilor, iar masurile se stabilesc in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca.

Pentru activitatile de prevenire si protectie sunt trei nivele de pregatire necesare pentru care in norma sunt stabilite cerintele minime.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt alesi de catre lucratori, tinand cont de numarul angajatilor si trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire pentru a-si duce la indeplinire atributiile inscrise in norme.

Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca

Organizarea si functionarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca este obligatorie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori sau chiar un numar mai mic, la cererea inspectorului de munca. CSSM este constituit din reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul ssm si angajator sau reprezentantul sau legal si medicul de medicina muncii.Secretariatul Comitetului este asigurat de lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciul intern de prevenire si protectie.In norme sunt stabilite modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor si modul de functionare a Comitetului.

Instruirea lucratorilor

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.Norma stabileste ca instruirea se efectueaza in timpul programului de lucru, iar perioada de timp utilizata in acest scop se considera timp de munca.Instruirea lucratorilor cuprinde trei faze:

instruirea introductiv generala; instruirea la locul de munca; instruirea periodica.

Angajatorul are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate, iar la instruire vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire ca: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruie – testare, pe meserii sau activitati.

Rezultatul instruirii lucratorilor se consemneaza obligatoriu in fisele individuale de instruire.

4

Norma prevede categoriile de lucratori pentru care se face fiecare faza a instructajului, scopul, problemele care se expun, durata, conditiile si cine executa instruirea.

Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific

Definiţia: Starea de pericol grav si iminent de accidentare poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere, lucrator al serviciului extern si de catre inspectorii de munca.

La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare, norma impune luarea urmatoarelor masuri de securitate:

oprirea echipamentului de munca si activitatea;

evacuarea personalului din zona periculoasa;

anuntarea conducatorilor ierarhici;

eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.

Realizarea acestor masuri il obliga pe angajator sa desemneze lucratorii care trebuie sa actioneze si pe care trebuie sa-i instruiasca. De asemenea, angajatorul trebuie sa intocmeasca si sa afiseze Planul de evacuare a lucratorilor si sa instruiasca lucratorii pentru ca acestia sa contacteze serviciile specializate si sa anunte operativ nivelele ierarhice superioare si sa aiba capacitatea necesara pentru a elimina starea de pericol grav si iminent.

Angajatorul este obligat sa evidentieze zonele cu risc ridicat si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor care vor fi aduse la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor expusi.

Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale.

Normele metodologice reglementeaza procedurile, metodele si mijloacele privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase si a bolilor profesionale.

Art. 116 din Norme enumera informatiile care formeaza obiectul comunicarii oricarui eveniment.

La producerea unui eveniment, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente. Daca totusi se impune schimbarea starii de fapt rezultata din producerea evenimentului este obligatoriu sa se faca schite, fotografii ale locului si sa se conserve probe care pot contribui la elucidarea cauzelor si imprejurarilor evenimetelor.

5

Sunt stabilite in Norme si obligatiile pe care le au unitatile sanitare, unitatile medicale si cele de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, atunci cand evenimentele produse impun interventia acestora.

Cercetarea evenimentelor

Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.

Normele stabilesc cine face cercetarea evenimentelor in functie de gravitatea acestora, respectiv:

angajatorul la care s-a produs evenimentul atunci cand acesta a avut drept urmare incapacitatea temporara de munca;

inspectoratul teritorial de munca, cazul evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv, persoane disparute, incidentele periculoase, incapacitatile temporare de munca devenite invaliditati;

precum si durata cercetarii si cazurilor de prelungire a acesteia.

Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Normele metodologice stabilesc tipurile de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul social si/sau in munca care se supun avizarii, cerintele pe care acestea trebuie sa le indeplineasca si procedurile de avizare.

Documentatiile pentru care este necesara avizarea sunt:

filmele cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca;

afisele, pliantele, brosurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;

modulele de curs destinate instruirii;

diapozitivele, diafilmele.

Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor sunt:

continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca in vigoare;

sa prezinte informatia intr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;

continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza.

Normele stabilesc si cerinte specifice pentru fiecare tip de documentatie.

6

Pentru avizarea documentatiilor solicitantii se adreseaza Comisiei de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca din judetul unde isi are sediul elaboratorul.

7