12. DOMENIUL CULTURAL

12

description

DOMENIUL CULTURAL Demersul de asimilare a POS a impus o reevaluare a strategiei editoriale de valorificare a patrimoniului, urmărind atât identificarea Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei 130 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Transcript of 12. DOMENIUL CULTURAL

DO

ME

NIU

L C

ULT

UR

AL

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

130 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

12.1.Stabilirea unor criterii şi proceduri în

vederea diminuării riscurilor creării

unor produse fără impact

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

DOMENIUL CULTURAL | 131

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

12.2.Stabilirea unei strategii de fructificare şi

exploatare, sub formule multiple, a

produselor/serviciilor şi a patrimoniului

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

132 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

Maraton “I.L. Caragiale – Radio România Cultural”

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

Studioul de la Târgul de carte Gaudeamus

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

DOMENIUL CULTURAL | 133

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

12.3.Analiza ofertei în vederea adaptării

modalităţii de expresie la spiritul

contemporan.

“Festivalul de jazz – Radio România Cultural”

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

12.4.Stabilirea unor criterii şi proceduri în

vederea obţinerii unui anumit

standard de calitate al produselor şi

serviciilor cultural-artistice

12.5.Stabilirea unor trasee/linii generale de

acţiune, prin care să se faciliteze

identificarea produselor Societăţii

(amprentare) de către beneficiari

12.6.Efectuarea analizelor de oportunitate

pentru ca produsele/serviciile cultural

-artistice să devină şi suport

publicitar pentru Societate.

134 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

DOMENIUL CULTURAL | 135

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

136 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

Gala Radio România Cultural 2011 la Teatrul Odeon

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

DOMENIUL CULTURAL | 137

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

12.7.Elaborarea unor criterii evaluabile

(de valabilitate, valoare,

adresabilitate, performanţă, inovaţie

etc.) a producerii bunurilor artistice

IndicatoriNumăr total concerte susţinute în Sala Radio

Număr de bilete vândute

Număr de abonamente vândute

Suma încasată din bilete vândute (lei)

Suma încasată din abonamente vândute (lei)

Suma încasată din sponsorizări (lei)

Media costurilor cu artişti invitaţi (lei)

Număr total de afişe tipărite

Număr total de programe de sală tipărite

2010111

16.499

824

308.410

77.055

97,671

11.376

6.660

4.200

2011117

18.093

824

338.450

78.595

111.344

12.429

6.000

4.000

138 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.

activităţilor ce pot asigura continuitatea şi

dezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-i

restrâng potenţialul.

Pentru construcţia Planului editorial 2011 au

fost menţinute criteriile confirmate de:

reprezentativitate (exploatarea

emisiunilor emblematice ale Radio România);

oportunitate (corelarea cu calendarul

cultural al anului în curs; potenţialitatea generării

unor evenimente promoţionale);

fezabilitate (accesibilitatea drepturilor

patrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);

competitivitate (raportarea

permanentă la dinamica pieţei de profil şi

exploatarea specificului ofertei Radio

România: documentul sonor);

rentabilitate (privilegierea editărilor

care conjugă valoarea culturală cu impactul

comercial; raport optim investiţie/profit).

Reconsiderarea acestui indispensabil

instrument al planificării editărilor a însemnat:

1. revizuirea modalităţii de expunere a

proiectelor prin constituirea Fişei de proiect,

aferentă fiecărui produs;

2. reglementarea unui circuit de consultare

interdepartamentală.

Organizarea concertelor din cadrul stagiunii

Formaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilor

destinate acestora şi promovarea creaţiei

româneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintre

principalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului

2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, a

fost reamenajat accesul la Studioul „Alfred

Alessandrescu”, în vederea valorificării acestui

spaţiu pentru susţinerea unor concerte şi

recitaluri şi a fost iniţiat un proiect de

construcţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţa

Sălii de concerte, pentru organizarea unor

concerte şi evenimente (Anexa nr. 4).

Promovarea creaţiei româneşti a continuat

Singularizarea ofertei Radio România,

raportată la ansamblul peisajului audiovizual,

este dată şi de abordarea complexă a

domeniului cultural, inclusiv prin produse

radiofonice complementare actului jurnalistic,

derivate din asumarea misiunii de post public,

ce-şi propune să joace un rol decisiv în

informarea şi formarea publicului. Susţinerea

activităţii orchestrelor şi corurilor radio,

valorificarea sistematică a patrimoniului de

creaţie radiofonică prin editura proprie, iniţierea

unor evenimente culturale originale, susţinerea

de festivaluri şi turnee de anvergură naţională

contribuie la efortul Radio România de a se

autodefini ca o alternativă necesară în spaţiul

public şi benefică pentru consumatorul supus

ofensivei comerciale.

Promovarea cu precădere a valorilor şi creaţiilor autentice – naţionale şi europene – a diversităţii culturale, prin producerea, exploatarea şi fructificarea bunurilor şi valorilor culturale complexe, respectiv furnizarea de servicii cultural-artistice în scopul diversificării audienţei

În continuarea demersului de a oferi publicului

programe artistice (prin a căror fixare pe CD

îmbogăţeşte anual patrimoniul Radio

România), centrate pe lucrări valoroase din

repertoriul românesc şi universal în gândirea

repertoriului concertelor anului 2011, s-au

urmărit criterii ce pot fi grupate în trei categorii

generice:

calitate: profesionalismul în conceperea

şi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;

accesibilitate: conceperea unor

programe care să fie centrate pe lucrări

consacrate şi cunoscute de publicul larg,

cărora li se alătură lucrări româneşti şi

contemporane, într-o proporţie optimă pentru a

atinge şi scopul educativ;

vizibilitate: construirea unor evenimente

iniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,

mediatizate intens, anul 2011 atingând un nivel

al notorietăţii fără precedent în perioada

recentă pentru orchestrele şi corurile radio, ce

a dus ca la numeroase concerte şi recitaluri să

se vândă toate locurile.

În programarea concertelor şi recitalurilor s-a

avut în vedere:

promovarea creaţiei muzicale româneşti;

disponibilitatea posturilor Radio România

de a transmite concertele orchestrelor şi

corurilor radio;

organizarea de festivaluri şi de concerte

în spaţii alternative;

organizarea de concerte eveniment;

valorificarea potenţialului muzicii de

cameră prin organizarea de recitaluri;

valorificarea potenţialului artiştilor ce

activează în cadrul Formaţiilor Muzicale Radio

România, prin susţinerea unor recitaluri şi

concerte.

Demersul de asimilare a POS a impus o

reevaluare a strategiei editoriale de valorificare

a patrimoniului, urmărind atât identificarea

Indicatori de performanţă pentru Editura „Casa

Radio”:

număr de minute înregistrări istorice

valorificate prin editările sub brandul Editura

„Casa Radio”: 1510;

număr de emisiuni emblematice

valorificate sub brandul Editura „Casa Radio":

25;

număr evenimente promoţionale

generate/asociate de apariţiile Editura „Casa

Radio": 22;

număr de citări ca referinţă în domeniu

(articole) : 32;

număr de exemplare produse marca

Radio România/Editura „Casa Radio”,

distribuite în 2011: 20.800 ( în creştere cu 50%

faţă de 2010).

Analiza disfuncţionalităţilor relevă:

lipsa de comunicare între sectoarele

implicate în producţia de înregistrări, ce duce la

neconformităţi între realizarea şi utilitatea

produsului finit. Este necesară stabilirea unei

comisii de selectare a programelor de

înregistrări, care să cuprindă şi reprezentanţi ai

Formaţiilor Muzicale Radio România, dat fiind

că bugetul Formaţiilor Muzicale susţine

prezenţa artiştilor invitaţi, iar înregistrările se

realizează cu concursul Formaţiilor Muzicale;

calitatea precară a instrumentelor

muzicale şi lipsa asigurării în totalitate a

accesoriilor nu fac decât să îngreuneze

procesul artistic, calitatea concertelor şi

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate în

arhivele Radio România s-a orientat, în 2011,

pe două coordonate principale, păstrându-se

interesul pentru noi tipuri de fructificare. Sub

brandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 au

apărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)

(Anexa nr. 17).

O remarcabilă reuşită editorială, confirmată de

public, critică şi vânzări, o constituie apariţia la

cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional

”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,

consacrate marilor concerte ale ediţiei

inaugurale din 1958. Ediţia discografică

jubiliară, epuizată pe durata Festivalului,

repune în circulaţie înregistrările istorice

conservate în Fonoteca Radio, însoţite de

documente radiofonice unice, comentate şi

actualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cu

Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui

Constantin Silvestri, cu interpreţi de renume ca

David Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau

şi cu premiera românească a operei Oedip

(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pe

bandă magnetică a fost considerată multă

vreme pierdută, versiune transpusă pentru

prima oară în 2011 pe CD. Tot în timpul

Festivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv

(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescu necunoscut/Unknown Enescu. Pagini componistice redescoperite.

Adecvarea planului editorial 2011 la

evenimentele şi temele actualităţii a permis

exploatarea momentelor mediatice oportune,

în vederea promovării intense a produselor

Editurii „Casa Radio”. Exemple în acest sens

constituie: apariţia albumului În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S.Regele Mihai I al României, 1989-2010, dedicat aniversării a 90

de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);

CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi Sofia Cosma & National Radio Orchestra play Liszt, cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbită

intitulată Vis - 31 de poeme eminesciene necunoscute (cu poezii descifrate de Petru

Creţia, alese şi prezentate de Mircea

Cărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărută

cu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţii

prilejuite de centenarul Emil Botta.

De asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus la

introducerea în planul editorial, a spectacolului

de debut al marelui regizor: Omul care aduce

ploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,

al cărei unic deţinător este Radio România.

În programul editorial 2011 au apărut două noi

colecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,

dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”

unic, cum este faimoasa emisiune de umor,

sau a marilor voci ale culturii române.

În cadrul colecţiilor de notorietate au apărut

documente sonore valoroase, prilejuind o suită

de cronici şi de evenimente promoţionale.

Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fost

îmbogăţită cu înregistrări unice a doi mari

prozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea

strategia anilor anteriori, 52 de lucrări

româneşti fiind programate în concerte şi alte 9

opusuri făcând obiectul unor înregistrări

speciale.

Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentru

ca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorifice

potenţialul artistic, concretizate prin participări

la:

Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a (Orchestra Naţională

Radio, Orchestra de Cameră Radio, Big

Bandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,

Cvartetul „Voces”);

Festivalul „Craiova Muzicală”,

(Orchestra Naţională Radio, alături de

violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul

Mihnea Ignat);

Festivalul Internaţional de Vară de la Varna, ediţia a 85-a (Orchestra Naţională

Radio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi Iurie

Florea, împreună cu soliştii concertişti

Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan

Suma, care au susţinut şi un recital);

Academia Lirică de la Vendôme, în

iulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);

Festivalul „Liszt – 200”, la

Cluj-Napoca (Corul Academic Radio);

Zilele Sărata Monteoru (Orchestra de

Muzică Populară);

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Mamaia (Orchestra de Muzică

Populară);

Caravana Festivalului de Cultură Românească din Timoc – Serbia (Orchestra

de Muzică Populară);

Târguri de Crăciun de la Wiesbaden

(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,

modelul unei întregi generaţii de prozatori, şi

Mircea Horia Simionescu, supranumit de critică

”Borges al României”.

O altă direcţie de valorificare a documentelor

create şi conservate de Societatea Română de

Radiodifuziune constituie colaborarea cu terţi

(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.

Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)

Celor două coordonate principale de

fructificare a fondului arhivistic li se adaugă

oportunitatea unor proiecte, de exemplu Radio România 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, un

proiect new media, elaborat şi susţinut de

colectivul Arhivă Scrisă, pe site-ul

www.romania-actualitati.ro, la categoria

exclusiv online.

Concertele în aer liber constituie o bună

modalitate de promovare a produselor

Societăţii în rândul unor categorii diverse de

public şi, implicit, atragerea acestuia către

concerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrul

Bucharest Music Film Festival, Big Bandul

Radio în Festivalul Internaţional „George

Enescu”, în Piaţa George Enescu şi Piaţa

Constituţiei din Bucureşti s-au bucurat de

prezenţa unui public numeros, de mii de

persoane.

Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şi proiectul „Jazz pe româneşte” din studioul

„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de Radio

România Cultural, organizate în colaborare cu

Direcţia Formaţii Muzicale şi suţinute de

membri ai Big Band-lui Radio, împreună cu

studenţi de la Universitatea de Muzică din

Bucureşti, sunt singurele serii de evenimente

de tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen din

Capitală. Acestea sunt difuzate la Radio

România Cultural şi, datorită calităţii excelente

a concertelor, au fost incluse în circuitul de

schimburi muzicale ale Uniunii Europene de

Radio şi Televiziune.

Orchestra de Muzică Populară Radio s-a

implicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,

concurs naţional, a cărui secţiune vocală este

adresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsă

între 16-30 ani.

O analiză în vederea adaptării modalităţii de

expresie la spiritul contemporan relevă:

raportarea la mediul cultural;

studierea ofertei culturale de profil

pentru alcătuirea stagiunilor muzicale;

stabilirea unui echilibru între cerinţele

publicului şi nevoile posturilor ce difuzează

concertele şi recitalurile.

Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică în

spaţiul editorial românesc: romanul grafic &

audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizări

radiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acum

accesibile în variante de benzi desenate,

datorate unor artişti din generaţii diferite:

Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari

(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi

(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarte

apreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,

animator activ şi recunoscut al genului); Omul invizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -

ilustrat de octogenarul maestru al benzii

desenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyer şi Huckleberry Finn după Mark Twain

(înregistrare din 1954) - cu desenele lui Ionuţ

Popescu.

Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa la

revirimentul benzii desenate prin asocierea

marilor spectacole de teatru radiofonic pentru

copii s-a bucurat de sprijinul Institutului Cultural

Român şi de o susţinută promovare, în ţară şi

străinătate: expunerea celor trei romane

grafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrul

MNAC şi la Salonul Benzii Desenate, la

expoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,

Lisabona, Bologna) a făcut obiectul a

numeroase semnalări, articole şi dezbateri.

Politicile de organizare a evenimentelor

muzicale ale Formaţiilor Muzicale Radio

România şi a produselor Editurii „Casa Radio”

au urmărit:

conceperea unor programe care să

aducă în faţa publicului bucureştean nume noi,

artişti de o reală valoare artistică, dar şi

personalităţi de notorietate, atractive pentru

spectatori;

o selecţie riguroasă a dirijorilor şi

soliştilor, pe criteriul profesionalismului şi

notorietăţii;

realizarea unor înregistrări speciale,

care să îmbogăţească patrimoniul Radio

România;

un plan repertorial coerent şi divers,

construit în baza unei selecţii ce urmează atât

cerinţele publicului, cât şi opţiunile sectorului

editorial, în vederea realizării transmisiunilor

radio;

cercetări sistematice ale evoluţiei

domeniului editorial;

actualizarea continuă a informaţiei

profesionale (tendinţe, statistici...);

marcarea identităţii vizuale (selecţia

graficienilor responsabili, dublată de opţiunea

fermă pentru servicii de layout profesionist şi

competitiv);

selecţia colaboratorilor şi furnizorilor de

servicii profesioniste, cu standarde de calitate

confirmate

În organizarea stagiunii şi a concertelor

Societăţii s-a urmărit:

valorificarea prioritară a creaţiei

muzicale din România;

organizarea de festivaluri (Festivalul

Internaţional de Chitară, Festivalul „Viori de

Colecţie la Sala Radio”);

conceperea adecvată a materialelor

promoţionale destinate evenimentelor

stagiunii: afişe, programe de sală, flyere;

realizarea de parteneriate cu televiziuni

pentru o mai bună vizibilitate;

valorificarea concertelor şi recitalurilor

prin transmisiuni pe posturile de profil.

Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produse

derivate) trebuie să devină un important suport

publicitar pentru marca Radio România.

Crearea unor produse editoriale competitive

(carte, CD, audiobook), realizate la standarde

de calitate constante, urmăresc inclusiv

contracararea pirateriei asupra patrimoniului

radiofonic.

Printr-o investiţie susţinută în originalitatea

formulei editoriale şi a prezentării, Radio

România doreşte să ofere consumatorului un

produs complex, cu o realizare tehnico-artistică

de calitate, care să îl deosebească de o simplă

copie a unei înregistrări.

Editura „Casa Radio” a participat la 16 de târguri naţionale şi 9 târguri internaţionale (Anexa nr.18).

Analiza potenţialului Formaţiilor Muzicale

Radio România a dus la organizarea de

evenimente cu important impact public:

Festivalul Internaţional de Chitară

clasică din martie 2011 cu Orchestra de

Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio,

alături de solişti de renume, aducând instituţiei

un important beneficiu de imagine;

Concertul Teleradio Moldova, susţinut

de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei

Publice „Teleradio-Moldova” şi Orchestra

Naţională Radio, organizat în colaborare cu

Departamentul pentru Românii de

Pretutindeni, fiind transmis în direct pe

posturile Radio România, preluat de către TVR

Cultural şi Teleradio Moldova;

Festivalul „Viori de colecţie la Sala

Radio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-o

serie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintre

cei mai importanţi artişti români din ţară şi din

diaspora, posesori ai unor prestigioase viori de

colecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -

Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,

Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, Ștefan

Horvath;

Concertul  organizat cu sprijinul

Institutului Polonez din Bucureşti, pentru a

marca încheierea preşedinţiei poloneze a

Consiliului Uniunii Europene, cuprinzând

lucrări din creaţia muzicală românească şi

poloneză;

Concertul Big Band-ului Radio la

Chişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.

Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificare

a patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginii

de creator şi difuzor de cultură a Radio

România s-a realizat prin intensificarea

acţiunilor promoţionale prin:

participarea la 62 de emisiuni (Radio

România Cultural, Radio România Actualităţi,

Radio România Muzical, Radio3Net; TVR

Cultural, TVRM etc.);

prezenţa Editurii „Casa Radio” pe

reţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);

notificarea presei culturale şi cotidiene

(on-line şi offline) cu informaţii privind

activitatea Editurii „Casa Radio”;

organizarea de evenimente

promoţionale: lansări şi prezentări editoriale,

desfăşurate în spaţii culturale de reper ale

Bucureştiului, precum şi prezentările noilor

apariţii ale editurii la târgurile de carte de la

Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,

Deva li s-au adăugat manifestările de la

Lancrăm şi Timişoara, prilejuite de

semicentenarul morţii lui Lucian Blaga

(eveniment UNESCO).

Radio România Cultural a organizat, pe tot

parcursul anului 2011, proiecte speciale şi

evenimente de susţinere a notorietăţii proprii, o

parte dintre ele de anvergură naţională:

Gala Premiilor Radio România Cultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;

Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –

un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzare

radio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);

Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,

15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tinerii

muzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şi

organizat de Radio România Cultural, în

colaborare cu Centrul Cultural Palatele

Brâncoveneşti;

Bookcrossing: un proiect orientat către

spaţiul public, cu lansări regulate, parteneriate

puternice, prezenţă on-line etc.;

Turneul naţional „Pianul călător”

(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinut

un turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200

de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat de

Radio România Cultural, cu sprijinul Direcției

Formații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.

În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6

oraşe din ţară, în care se găsesc piane de

concert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie la

Sala Radio, solistul a plecat din Bucureşti

împreună cu Pianul Călător în oraşe fără piane

performante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,

Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheierea

turneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fost

predat în folosinţă comunităţii locale; proiectul

beneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şi

se va continua în 2012 şi 2013.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”:

Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)

Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de Radio

România Cultural şi Asociaţia Culturală

Accendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:

violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,

pianistul Horia Mihail şi pe două viori de mare

valoare, adevărate opere de artă: Guarneri del

Gesu „Catedrala” a lui George Enescu şi

Stradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6

concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 de

km parcurşi, un concert transmis live la radio,

sute de minute de înregistrări radio şi TV, sute

de apariţii în presă şi multe, multe aplauze.

Ecourile turneului pot fi urmărite on line pe

www.duelulviorilor.ro;

Turneul Naţional „Cele trei dive"

(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelor

internaţionale din generaţii diferite ale şcolii de

cânt româneşti – Ruxandra Donose, Teodora

Gheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de la

Viena, Lausanne şi Paris pentru a realiza un

turneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,

încheiat cu un concert extraordinar de Crăciun

la Sala Radio, alături de Orchestra Naţională

Radio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fi

urmărite în continuare pe site-ul

www.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;

„Ora de educaţie muzicală în licee”

(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şi

organizat de Radio România Cultural, bilunar,

cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al

Municipiului Bucureşti. Proiectul se adresează

elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile

de profil şi care, de regulă, nu au posibilităţi

materiale pentru a merge la concerte şi

spectacole live. Prima ediţie a proiectului se va

încheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;

Stagiunea Lunaria de la Biblioteca Centrală Universitară (octombrie – decembrie

2011); Radio România Cultural în Piaţa Festivalului George Enescu – spectacolul

Caragiale shortcut (septembrie 2011);

Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);

Maratoane teatrale de week-end (20 martie –

Maratonul francofoniei, Maraton Shakespeare (23 aprilie), Maraton de piese poliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale de week-end (Maraton muzical de Paşti);

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de Teatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiunea on air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”

(noiembrie 2011); Premiile Nobel la Radio România Cultural (noiembrie-decembrie

2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT

(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie

2011).

Conform menirii sale de promotor al valorilor

muzicale, Radio România Muzical s-a

implicat în susţinerea unor proiecte, precum:

„Mari muzicieni ai viitorului” (emisiuni-concert lunare, martie-decembrie

înregistrărilor fiind relaţionată în mod direct de

acest aspect;

necesitatea unei imagini de brand a

Formaţiilor Muzicale Radio România, ce ar

spori vizibilitatea formaţiilor, în contextul

sistemului de concurenţă cu alte instituţii;

necesitatea modernizării site-ului

Formaţiilor Muzicale la standarde

internaţionale, cu păstrarea specificului de

brand al Radio România, realizarea unui

newsletter pentru cei interesaţi să fie informaţi

de activitatea artistică curentă;

necesitatea stabilirii unei priorităţi în

ceea ce priveşte implicarea în demersurile ce

presupun postarea unor bannere, afişe la nivel

stradal, ce ar creea o mai mare vizibilitate.

În privinţa valorificării patrimoniului,

principalele probleme apar din necesitatea

reconsiderării sistemului de distribuţie a

producţiei editoriale.

Corecţiile decisive vor aparţine grupului de

lucru interdepartamental, creat în 2011, pentru

demararea analizei sectoriale, fiind pregătit un

set de propuneri, pornind de la experienţa din

domeniu.

Se are în vedere dezvoltarea site-ului

www.edituracasaradio.ro, principalul

instrument de promovare al producţiei

editoriale, precum şi extinderea segmentului

de promovare/distribuţie on-line.

12.8.Analiza disfuncţiilor dintre structurile

implicate în producerea, exploatarea

şi fructificarea bunurilor şi valorilor

culturale sau furnizarea de servicii

cultural – artistice

DOMENIUL CULTURAL | 139

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” din

Bucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);

Stagiunea de Jazz a Uniunii Europene de Radio (recital Cristian Soleanu –

Dumi Trio, mai 2011);

Ziua Liszt – proiect UER (recitalul

pianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie

2011);

„European Young Musicians Day”

(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).

Redacţia Teatru a continuat să susţină

programe de creare de evenimente teatrale,

culturale, sociale. Cele mai importante

premiere au fost lansate în avanpremieră în

audiţii publice, atrăgând astfel atenţia asupra

fenomenului teatral radiofonic, asupra întregii

corporaţii ca producătoare a actului cultural de

înaltă ţinută. S-au organizat audiţii

săptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, dar şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Muzeul Literaturii Române, Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. Teatrul

Naţional Radiofonic a continuat să fie invitat şi

să organizeze secţiuni de audiţii cu public ale

spectacolelor radiofonice la Festivalul

VedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelier

de la Baia Mare, este coorganizator al

spectacolelor-lectură din cadrul Festivalului

Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În 2011, a fost lansat un amplu proiect de

colaborare cu studiourile regionale ale Radio

România, pentru realizarea unor spectacole

radiofonice, a căror distribuţie să cuprindă

marile personalităţi artistice de pe scenele

teatrelor din ţară; au început înregistrările

spectacolelor premiate în cadrul Festivalului de

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrul

Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de

la Gheorghieni, a fost finalizat, în variantă

radiofonică spectacolul „Am omorât-o pe

mama” de Visky András de la Teatrul Maghiar

de Stat de la Cluj-Napoca.

Anul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilor

succesivi de aplicare a managementului

calităţii, şi stabilirea indicatorilor de

performanţă pentru producţia de bunuri

culturale/artistice, ce vor constitui baza de

lucru indispensabilă grupurilor

interdepartamentale, în scopul identificării

modalităţilor optime de urmare a direcţiei

strategice.

Indicatori de performanţă pentru formaţiile

muzicale ale Societăţii:

Număr total concerte susţinute în Sala

Radio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);

Număr de lucrări înregistrate şi difuzate

pe RRM+RRC;

Număr de piese româneşti interpretate

în concertele DFM;

Cerinţele publicului.