RAPORT CSCDC #03/ 2005 · CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI RESURSE PRIVATE PENTRU CULTURA PIATA...

1

Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul CulturiiMinisterul Culturii si Cultelor

Kiseleff 30, cam 17, tel: 0721 282741www.culturanet.ro

email: [email protected]

RAPORT CSCDC #03/ 2005

CSCDC

2

Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul CulturiiMinisterul Culturii si Cultelor

BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2005INFRASTRUCTURA DE DISTRIBUTIE, NEVOI CULTURALE SI CONSUMUL

DE BUNURI/SERVICII CULTURALE

Decembrie 2005

NOTA: Materialele prezentate nu constituie punctul de vedere oficialal Ministerului Culturii si Cultelor si nici nu il angajeaza pe acesta

CSCDC

3

Sondaj realizat de catre CSCDC in Noiembrie 2005.

Design-ul cercetarii, alegerea temelor, elaborarea chestionarului au fostrealizate de CSCDC.

Esantionarea, aplicarea chestionarului si elaborarea bazei de date au fost efectuate de catre CURS SA.

CSCDC

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005

4

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005CSCDC

OBIECTIVELE CERCETARII:

Masurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distributie a bunurilorculturale la nevoile populatiei.

Masurarea consumului si participarii culturale.

Masurarea nevoilor culturale ale populatiei pe tipurile de industrii culturale, creative si de entertainment.

5


INTREBARILE PRINCIPALE:

Cum variaza consumul cultural in functie de clasa, gen, generatie, regiune, educatie?

Cresc sau descresc participarea si consumul cultural in Romania?

Care sint obstacolele care reduc accesul la cultura (Distributia geografica? Lipsa informatiei? Lipsa timpului? Costuri?)

Cum schimba globalizarea pietei culturale consumul cultural in Romania?

CSCDC

6


LOGICA CERCETARII: Productie – Distributie – Consum – Nevoi – Recomandari

CSCDC

PRODUSE CUTURALE:

LocaleNationaleGlobale

INFRASTRUCTURA de distributie a produselor

culturale: (1) PUBLICA (librarii, muzee, chioscuri etc.)

(2) PRIVATA (IT, limbi straine, echipament audio-

video etc.)

CAPITAL CULTURALGusturi, preferinte, practici de consum

STRATIFICARE SOCIALA: resurse financiare

CONSUM CULTURAL

COMPORTAMENT: Selectarea, achizitionarea, folosirea, mentinerea, imprumutul, reparea si renuntarea la bunurile culturaleSECTORUL CULTURAL: Industrii creative, industrii culturale, patrimoniu.

NEVOI CULTURALE: (1) infrastructura

(2) produseculturale

RECOMANDARI

7


METODOLOGIA CERCETARII:

Universul de esantionare: reprezentativ national pentru populatia de peste 15 ani.Volumul total al esantionului: 1636 de persoane (cu un esantion aditional pentru Bucuresti, unde s-au realizat un numar de 389 de interviuri). Esantionul total (elaborat de CURS SA) a fost probabilist, bistadial, cu stratificare in primulstadiu dupa regiunea istorica (8 regiuni), apoi dupa rezidenta (urban/rural), tipul satului in cadrul comunei si marimea localitatilor urbane (sub 30.000 locuitori, 30-100.000 locuitori 100-200.000 locuitori si peste 200.000 locuitori), cu selectie aleatoare a localitatilor (circa 100) si a punctelor de esantionare - sectii de votare (aproximativ 210). Metodologia de constructie a esantionului confera acestuia reprezentativitate pentru variabilele socio-demografice relevante scopului cercetarii.Marja de eroare: ± 2,9% cu o probabilitate de 0,95 pentru esantionul national si ± 5% cu o probabilitate de 0,95 pentru esantionul pentru Bucuresti. Interviurile au fost realizate fata-in-fata, la domiciliul subiectilor, folosind un chestionar standardizat, in perioada 11–21 Noiembrie, 2005. Chestionarul final (datele au fost culesede catre CURS SA) este prezentat in anexa.

CSCDC

8


Structura esantionului se prezintaca in graficele alaturate.Populatia Romaniei are 51,8% femei si 48,1% barbati. Mentionam inca o data ca esantionul reprezintapopulatie de peste 15 ani (stiutfiind ca sunt mai multi copii baieti decat copii fete) si ca diferenta se afla sub marja de eroare ± 2,9%.Structura pe virste a populatiei se prezinta dupa cum urmeaza (analog piramidei varstelor pentru populatia Romaniei).

Sexul respondentilor

Barbat47%

Femeie53%

CSCDC

Structura pe varste a populatiei din esantion(procente din total esantion)

13.8

18.6

17.3

14.8

15.7

10.9

9

0 5 10 15 20

15-20 ani

21-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

51-60 ani

61-70 ani

71 ani si peste

9

DISTRIBUTIA PE GRUPE DE OCUPATIE A SUBIECTILOR DIN

ESANTION

Pensionar 26,5%

Casnica 9,5%

Militar in termen 0,1%

Boala / handicap 0,4%

Somer, alte persoane temporar fara lucru 2,3%

Elev / student 13,5%

Zilier, munca la negru, ocazionala 1,8%

Muncitor necalificat 3,2%

Muncitor calificat 12,8%

Maistru, sef echipa 1,4%

Salariat cu o munca ne-manuala, dar nu in birou 3,6%

Salariat fara studii superioare care lucreaza in birou 8,6%

Salariat cu studii superioare liberale fara functie de conducere 3,9%

Salariat studii superioare tehnice fara functie de conducere 2,3%

Sef departament cu 10 sau mai multi angajati 0,4%

Sef departament cu 9 sau mai putini angajati 0,6%

Director cu 10 sau mai multi angajati 0,4%

Director cu 9 sau mai putini angajati 0,1%

Agricultor in asociatie 0,3%

Agricultor cu gospodarie individuala 3,4%

Lucrator cont propriu fara studii superioare 0,9%

Specialist cu studii superioare 1,3%

Patron cu 10 sau mai multi angajati 0,1%

Patron cu 9 sau mai putini angajati 1,5%

NS/NR 1,1%

10


ANALIZELE ACESTOR DATE POT FI FACUTE PE URMATOARELE TEME:starea infrastructurii: accesibilitate, raspindire geografica, diferente regionaleAnalize SWOT utile la planurile de dezvoltare regionalaProfilul consumatorilor din fiecare sector cultural: teatru, cinematograf, spectacole, opera etc.stratificare sociala, straficare culturala si capital culturale-culture si tehnologiile noi de comunicareconsumul de cultura scrisatipologii de consumatori culturali si profilele loranalize ale comportamentului de consum cultural pe fiecare sector (teatru, film, patrimoniu)turism culturalglobalizarea pietei de produse culturale si consumul cultural din Romaniastudii comparative de consum cultural cu alte tari – atit cit ne permite chestionaruluistudiu preliminar despre caminele culturale

REZULTATE PRELIMINARE SINT PREZENTATE IN CONTINUARE

CSCDC

11

INFRASTRUCTURA CULTURALA, PUBLICA SI PRIVATAACCESIBILITATEDEZIRABILITATE

DIFERENTE REGIONALEDIFERENTE RURAL-URBAN

COMPORTAMENTUL SI PROFILUL CONSUMATORILOR, PE SECTOARE CULTURALE

CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI

RESURSE PRIVATE PENTRU CULTURA

PIATA INFORMALA DE PRODUSE CULTURALE

CONCLUZII

12


INFRASTRUCTURA CULTURALA

Am analizat aspecte legate de:

Existenta institutiilor publice in localitatile cercetate

Daca populatia simte ca are nevoie de institutii publice pentru activitati culturale

Achizitiile individuale cu privire la infrastructura privata de consum cultural (bunuri de folosinta indelungata cu privire la consum cultural)

CSCDC

13

INFRASTRUCTURA PUBLICA PENTRU BUNURI SI SERVICII

CULTURALE

Nota: “Public” nu se refera la autoritatile publice, ci la institutii care se adreseaza populatiei

14

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, ACCESIBILITATE

A1. Aveti sau se organizeaza in localitatea (orasul sau comuna in ansamblu) Dumneavoastra …?Chiosc de distribuire a preseiBibliotecaLibrariiTalcioc / Tirguri regionale,Festivaluri / Sarbatori specificePapetariiCentre de inchiriereaudio / video

Benzinarii cu magazineMuzeeTeatreCinematografeSali de expozitii / Sali despectacoleCamine culturale / case de culturaMagazine de artizanatTeatru de opera / opereta,filarmonicaDiscoteci / CluburiInternet Café-uri / sali de jocuriCentre xeroxObiective de patrimoniu(monumente, manastiri istorice, situri arheologice, cetati)Sali de sportStadion

Nota 1: Scorul de pe harta reprezinta media procentelor din lista alaturata. Nota 2: “Bucuresti” reprezinta intreaga regiune de dezvoltare 8 (Bucuresti-Ilfov)Nota 3: “Public” nu se refera la autoritatile publice, ci la institutii care se adreseaza populatiei

15

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, DIFERENTE URBAN RURAL

• Diferente foarte mari intre infrastructura rurala si cea urbana

• “Aveti, sau se organizeaza in localitatea dvs…?” (reluate institutiile din lista anterioara)

16

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, DEZIRABILITATE

A1.a. Va este necesar /a?

(reluate institutiile din listaanterioara)

1. da 2. nu99 Nu stiu/ nu raspund

REZULTATE:

Unde exista infrastructura, ea este perceputa ca necesara

Populatia ar dori mai multeBiblioteciSali de sportStadioane

17

FRECVENTAREA INSTITUTIILOR DE CULTURA/PETRECEREA TIMPULUI LIBER

Cit de des mergetila…?

Sarbatori / evenimente

locale

Spectacolemuzica/

divertisment.

Muzeeexpozitii

Cinema-tograf

Teatru Opera / Opereta

61,30% 87,97%

10,50%

0,58%

0,07%

0%

0,87%

100

34,91%

2,48%

0%

0%

1,31%

100

Biserica Hipermarket-uri / Mall-uri

Discoteca/Club

Niciodata 46,06% 57,14% 74,27% 76,46% 6,92% 43,37%

30,83%

17,86%

5,10%

1,82%

1,02%

100

69,10%

O data pe luna sau mai rar

47,16% 37,83% 23,18% 21,43% 49,64% 14,87%

De cateva ori pe luna/saptamanal

4,23% 3,06% 1,60% 0,87% 32,43% 10,93%

De cateva ori pe saptamana

0,80% 0,87% 0,07% 0,22% 9,26% 3,06%

Aproape zilnic 0,15% 0% 0% 0% 1,02% 0,44%

NS/NR 1,60% 1,09% 0,87% 1,02% 0,73% 1,60%

Total 100 100 100 100 100 100

18

CONSUMATORUL DE …CINEMATOGRAF OPERA / OPERETA CAMINE CULTURALE SARBATORI INDUSTRII CREATIVE

Consum foarte redus:

73% din populatie nu merge deloc

CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MARE CONSUM SINT:

virsta cuprinsa intre 21-30 de ani

studii mediielev sau studentmediul urban.

Pe regiunile istorice clasamentuleste:

Moldova 22,6%Transilvania 21,1%Bucuresti 17,3%Muntenia 15,7%Oltenia 11%

Consum extrem de redus:

88% din populatie nu merge deloc


femeievirsta intre 21-30 de anistudii superioaremediul urban

Pe regiuni cele mai mari procentese inregistreaza:

Bucuresti 31,3%Transilvania 17,4%Moldova 16,7%

Activitatea caminelor culturaledominata de:

spectacole folclorice 41,6%nunti 8,8%alte activitati culturale si adunari 8,8%

Exista diferente regionale privitoare la activitatile dorite:

in Transilvania sint cautate spectacolelefolclorice si de teatru

in Muntenia sint preferate filmelein Moldova cercurile de creatie si

discotecile

Consum foarte ridicat

47% din populatia tariiCel mai ridicat scor din toate

sectoarele culturale


barbatvarsta intre 21-30 de anistudii mediiprofesii manualemediul urban

CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MIC CONSUM SINT:

femeievarsta intre 61-70 de aniscoala primarastatutul de pensionarmediul rural.

Produsele industriilorcreative, moderne si“traditionale” sint destul de vindute

In ultimul an, achizitiile arata in felul urmator

24,9% bijuterii24,4% icoane14,1% bibelouri12,3 obiecte de artizanat10,3% tablouri4,7% obiecte de colectie

19

CONSUMUL DE PATRIMONIU CULTURAL, REZULTATE

De cate ori ati vizitat muzee si / sau case memoriale in ultimele 12 luni? %

Deloc 44,61

1 17,49

2 6,41

3 3,21

4 1,60

5 1,24

Peste 6 ori 1,68

Nu stiu / Nu raspund 23,76

REZULTATE MAI DEGRABA POZITIVE:

• Aproximativ 30% din populatie declara ca au vizitat macar o data un muzeu sau casa memoriala in ultimul an.

CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEA MAI MARE FRECVENTA IN VIZITARE SINT:

Femeie (mai mult viziteaza femeile decitbarbatii)

Virsta intre 21-30 de ani(mai degraba cei din aceasta categorie de virstadecit altii viziteaza muzee)

Studii post-universitare (mai degraba cei custudii post universitare decit cei din alte categorii)

Mediul urban (mai degraba orasenii decitsatenii)

_______________________________

DIFERENTE REGIONALE:

Moldova 25,7%Transilvania 20%Bucuresti 13,8%Muntenia 13,4%.

20

CONSUMUL DE PATRIMONIU CULTURAL, REZULTATE

Au fost vizitate cel putin o data(in ordine descrescatoare, primele mentionate)

Procent din total populatie

Muzeul de Stiinte Naturale “Grigore Antipa” 17,64

Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” 15,96

Muzeul National de Arta al Romaniei 15,52

Muzeul Taranului Roman 11,59

Muzeul National de Istorie a Romaniei 8,89

Muzeul de Istorie si Arta a municipiului Bucuresti 8,16

Muzeul National de Arta Contemporana 5,25

Ce fel de muzeu ativizitat ultima oara? %

Istorie 18,44

Etnografie 5,17

Arta 4,81

Stiintele naturiii 3,79

Tehnice 0,44

Altul 1,17

Nu am vizitat 65,52

NS/NR 0,66

•Cele mai populare sint muzeele de istorie, urmate de cele de etnografie si arta

• Cele mai vizitate muzee din Bucuresti sint: 1. Muzeul de Stiinte Naturale “Grigore Antipa“, 2. Muzeul Satului, 3. Muzeul National de Arta

21

INFRASTRUCTURA PRIVATA DE BUNURI SI SERVICII

CULTURALE

22

INFRASTRUCTURA CULTURALĂ PRIVATA, REZULTATE

Procent din populatie

8.53 8.6012.61 14.36

20.4122.96 25.00

29.08 29.7432.58 34.33

45.12

50.95

62.54

74.8579.96

96.57

0

20

40

60

80

100

120

camere deluat vederi

antenasatelit

instrumentemuzicale

pick-up dvd player videoplayer dictionarecu caracter

special

cd player antenasimpla tv

calculator(PC)

enciclopedii aparatefoto

dictionarede limbistraine

casetofon cablu tv radio televizor

23

INFRASTRUCTURA CULTURALA PRIVATA, REZULTATE

Consumul de televiziune domina detasat

Sint si surprize: aproape o cincime dingospodariile din Romania au in dotare DVD-player (sau DVD-ROM la PC)

POSESORUL DE DVD:

• e tinar (12% din modelul explicativ) • prefera filmele de actiune (6% din modelul explicativ)• are venit ridicat (6%)• merge la cinema (5.4%)• e orasean• se uita la talk-show-uri cu vedete• asculta muzica usoara straina• are mai multi membri in familie• se uita la filme documentare• se uita la emisiuni de divertisment

Virsta: tinar spre mediu, 11.67

Prefera f ilmele de actiune, 6.21

Venitul familiei relativ ridicat,

5.78

E din mediul urban, 5.36

Se uita la talk-show -uri cu vedete , 2.78

Asculta muzica usoara straina,

2.74

Are mai multi membri in familie,

2.55

Se uita la documentare,

2.52

Cunoaste germana, 2.25

Merge la muzeu, 2.03

Se uita la emisiuni de divertisment,

1.78

Cunoaste limba franceza, 1.62

Merge la teatru, 1.09

Asculta muzica usoara

romaneasca, 1.08

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

24


IT-ul a trecut din categoria“lux” la categoria “uzual”

33% din gospodariile din Romania au cel putin un membru care are acces la calculator

Este de asteptat ca sectorule-culture sa se dezvolte in viitorul apropiat (ex. site-urile institutiilor de cultura)

POSESORUL DE PC:

e cu venit mai ridicat (16%)e tinar (12%) e oraseanse uita la filme documentaremerge la teatruasculta muzica trendymerge la discotecase uita la emisiuni culturalestie limba englezamerge la muzeuse uita la talk-show-uri cu vedeteare copiiare familie

25


CARACTERISTICILE POSESORULUI DE APARTURA CD

e tinar (11% din modelul explicativ) merge la opera (10% din modelul explicativ)se uita la documentare (9%)merge la cinema (8%)merge la muzeu (8%)se uita la telenoveleasculta muzica trendyse uita la desene animatee cu venit ridicate casatoritnu are copiie oraseanprefera filmele de actiunemerge la teatru

Cunoaste limba germana, 1.71

Merge la teatru, 1.95

Prefera f ilme de actiune, 2.17

E din mediul urban, 2.95

Asculta muzica rock, 3.37

Prefera comediile, 3.50

Are mai multi membri in

gospodarie, 5.30

Venitul familiei este ridicat, 5.51

Se uita la desene animate, 5.67

Se uita la seriale/ telenovele, 6.47

Asculta muzica usoara straina,

6.69

Viziteaza muzee, 7.48

Merge mai des la cinema, 8.12

Se uita la f ilme documentare, 8.83

Merge la opera, 9.88

Virsta: tinar spre mediu, 11.26

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

26


In afara de ziare, reviste si carti de scoala, cite cartisint in locuinta dvs.?

1. Nici una2. 1-20 3. 21-504. 51-1005. 101-500 6. Peste 5007. NS/NR

Nici una12%

1-2016%

21-5020%51-100

23%

101-50019%

Peste 5005%

NS/NR5%

Cam 1 din 10 cetateni nu au nici o carte in casa; cam 1 din 4 au mai putin de 50 de carti

27

CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI

28

CAPITAL CULTURAL, DEFINITIE SI MASURARE

“Acumularea de cunoastere si cunostinte culturale care ajuta la avansarea in societatii. Unelte lingvistice si referinte care permit experienta estetica”.

“Capacitatea de a neutraliza urgentele obisnuite si scopurile practice; aptitudini si inclinatii pentru lucruri fara functii practice”.

Am masurat capitalul cultural prin testarea citorva cunostinte despre scriitori, regizori, sculptori, etc, educatie, frecventarea institutiilor culturale, abonamente, cumpararea de carti, materiale video etc.

29

CAPITAL CULTURAL, REZULTATE

Numiti, va rog, 2 autori de literatura romani

1. _________________2. _________________99. NS/NR

8.5% dintre subiecti nu au pututnumi nici un autor roman

PROCENT CLASAMENT

Mihai Eminescu 19.35% 1

Mihail Sadoveanu 14.48% 2

Ion Creanga 14.04% 3

Liviu Rebreanu 6.64% 4

Marin Preda 4.87% 5

Ioan Slavici 3.58% 6

George Cosbuc 3.50% 7

Ion Luca Caragiale 3.34% 8

Vasile Alecsandri 2.41% 9

Tudor Arghezi 1.69% 10

30


Numiti, va rog, 2 autoride literatura straini:1. _______________2. _______________99. NS/NR

37 % dintre subiecti nu au pututnumi nici un autor strain

AUTOR PROCENT CLASAMENT

Alexandre Dumas 8,8 1

Honore de Balzac 6,4 2

Jules Verne 6,3 3

Lev Tolstoi 6,3 4

W. Shakespeare 5,7 5

F. Dostoievski 5,1 6

Mark Twain 3,7 7

V. Hugo 3,5 8

P. Coelho 3,1 9

Sandra Brown 2,5 10

31


Numiti, va rog, 1 pictor roman:1. _________________2. _________________99. NS/NR

40% din populatie nu a putut numiun pictor roman

PICTOR PROCENT CLASAMENT

Nicolae Grigorescu 37.90 1

Stefan Luchian 7.22 2

Nicolae Tonitza 6.41 3

Theodor Aman 4.96 4

Corneliu Baba 1.09 5

Sabin Balasa 0.95 6

Gheorghe Pantelie 0.58 7

Ion Andreescu 0.58 8

Alexandru Ciucurencu 0.15 9

Constantin Brancusi 0.15 10

32


Numiti , va rog, unregizor roman1. _______99. NS/NR

REGIZOR PROCENT CLASAMENT

Sergiu Nicolaescu 50 1

Dan Pita 6.12 2

Lucian Pintilie 2.77 3

Liviu Ciulei 2.33 4

Mircea Daneliuc 1.02 5

Nicolae Caranfil 0.80 6

Cristi Puiu 0.58 7

Iura Luncasu 0.51 8

Florin Piersic(asa cm e amintit de catre respondenti) 0.22 9

Silviu Purcarete 0.22 10

• Unul din trei respondenti nu a putut numiun regizor roman.

• 50% dintre subiecti l-au numit pe SergiuNicolaescu.

• Pentru unii respondenti si Florin Piersiceste regizor

33

RESURSE PRIVATE PENTRU CONSUMUL CULTURAL

34

RESURSE FINANCIARE PENTRU CULTURA

0-5 procente din bugetul familiei

34.99%

5-10 procente din bugetul familiei

28.35%

Peste 10 procente din bugetul familiei

7.51%

NS/NR29.15%

Cam ce procent din veniturile familiei ati cheltuit pe activitaticulturale (filme, reviste, ziare, televiziune, radio, spectacole, casete) in ultima luna 1. _______?99. NS/NR

35

RESURSE DE TIMP PENTRU CULTURA

Din primele 10 preferinte, 2 sint legate de activitati cultural – educationale(citit si inscriere la niste cursuri)

Daca ati avea mai mult timp liber la dispozitie, ce v-ar placea sa faceti...?

0

5

10

15

20

25

30

35

sa va odihniti

sa faceti miscare sau sport

sa va distrat i cu prietenii

sa stati mai m

ult cu cei dragi

sa mesteriti/reparati NS NR

sa evadati pt un t imp din locul in care traiti

sa va ocupati de copii sau familie

sa cititi ceva agreabil

sa va inscrieti la niste cursuri

sa lucrati ceva prin gradina altceva

sa va dezv aptitudinile artistice

sa va imbunatatiti pregati re

a

sa vedeti mai multe spectacole

In primul rand In al doilea rand

36

PIATA INFORMALA DE PRODUSE CULTURALE SI

DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALA

37

Achizitii scazute. In ultimele 12 luni:72,6% nu si-au cumparat nici o caseta audio73,4% nici un CD86,3% nu au cumparat muzica pe alt suport94% nici o caseta video, peste 90% nici un DVD89% nici un film pe alt suport (MPEG, DivX, XVid etc.)

Consum relativ ridicat: Cu toate acestea, consumul este relativ ridicat, dupa cum arata datele despre infrastructura privata si cele legate de preferintele respondentilor. Am incercatsa aflam daca exista alte „mijloace” de procurare a materialelor multimedia, dar orice variabila proxy am folosit este discutabila.Aproximativ 9% si-au achizitionat filme pe suporturi DVD copiate.Aproximativ 18% au achizitionat muzica de pe internet sau copii din alte sursedecit cele de comert in ultimul an.

Datele necesita o analiza mai elaborata, dar rezultatele pot fi utile.

38

CONCLUZII

39

Predomina sectorul audio-vizual si televiziunea in furnizarea de bunuri de consumcultural.

Acolo unde sint accesibile, resursele culturale sint folosite mult de catre populatie. Dacainfrastructura creste calitativ, consumul se diversifica si devine mai select. Dacainfrastructura creste cantitativ, este de presupus ca si participarea creste, sporind astfel siresursele pentru operatorii culturali. In principiu, “consumam ceea ce ni se ofera” si nu “ni se ofera ceea ce am prefera sa consumam”.

Consumul de cultura scrisa se “profesionalizeaza”, cei care citesc preferind cartile cu valoare informationala pentru profesii si ocupatii.

Cele mai preferate filme sint cele de actiune si comediile. Preferintele se diversificain functie de educatie si de venit. Sint preferate filmele romanesti si cele americane. Trebuieconstatat ca frecventa la cinematograf este relativ redusa. Consumul general de filme in Romania este diferit de audientele si top-urile din cinematografe.

Accesul la calculator nu mai este o problema in mediul urban. Cu toate acestea, formatele de consum sint cele furnizate prin metode informale (mp3, DivX), si in jur de 1-2 procente au declarat ca achizitioneaza filme sau muzica legal / oficial.

40

Cea mai preferata muzica este cea populara, traditionala (nu manele). In genere, preferintele muzicale sint dependente de nivelul de educatie a respondentului.

Infrastructura culturala publica, asa cum a fost definita in chestionar, esteceruta de populatie. Cereri deosebite sint exprimate mai ales in privintabibliotecilor.

In mediul rural exista disponibilitate pentru consum cultural variat, darinfrastructura este saraca si cantitativ si calitativ. In ce priveste preferintele in muzica, filme sau cultura scrisa, diferentele urban-rural sint relativ mici.

Exista diferente regionale semnificative legate de gusturi, preferinta, consum, nevoi si dotari.

RAPORT CSCDC #03/ 2005 · CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI RESURSE PRIVATE PENTRU CULTURA PIATA...

Documents

Transcript of RAPORT CSCDC #03/ 2005 · CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI RESURSE PRIVATE PENTRU CULTURA PIATA...