119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)

8/17/2019 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)

1/56

11 1

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. DESPRE §TIINTA

Stiinta reprezinta sistemul de cuno:§tinte §i experience despre natura, societate

§i gandire, rezultate prin utilizarea unor metode de cercetare proprii §i materializate

in notiuni, concepte, categorii, principii 1,5confirmate in practica

2. §TIINTA !"#T$%$I IN SIST"&$%

§TIINTELOR SOCIALE

Stiinta dreptului '§tiintele (uridice) ocupa un loc *ine determinat in

+astul ta*lou al §tiintelor sociale, datorita specificitatii

'particularitatii) obiectului sau de cercetare - realitatea juridica -

parte componenta a realitatii sociale.

3. SISTEMUL §TIINTEI DREPTULUI (§TIINTE JURIDICE)ata fiind complexitatea fenomenului social(uridic, §tiinta dreptului

i§i repartizeaza eforturile de analiza §i cercetare pe toate sec+entele'laturile) acestuia, pentru a le pune in +aloare particularitatile §i arealiza corelarea 'inc-egarea) lor intrun sistem articulat.

in aceasta perspecti+a, dreptul este o §tiinta a +alorilor, o §tiintaa normelor §i o §tiinta a realitatii. reptul nu este un am*ala( exteriorpentru deciziile autoritatii, ci un lim*a( cu efecte de structura, unrezultat al confruntarii intre interese §i +alori.

Sistemul §tiintei dreptului '§tiintelor (uridice) este alcatuit dinurmatoarele parti:

Teoria generala a dreptului §tiintele (uridice de ramura §tiintele (uridice istorice

§tiintele (uridice a(utatoare.

5. DEFINITIA TEORIEI GENERALE A DREPTULUI

Teoria generala este disciplina ftiintifica ce studiaza ansam*lul

dreptului, respecti+ determinarea, articulatiile fi esenta lui, alcatuirea

fi structurarea lui fi care ela*oreaza instrumentele esentiale fi

conceptele fundamentale prin care dreptul este gandit, instrumente constand

din /norma (uridica0, /iz+orul de drept0, /raportul (uridic0, /te-nica

(uridica0

in su*stanta definitiei rezulta urmatoarele aspecte:

Teoria generala a dreptului este o disciplina §tiintifica §i didac

ticuni+ersitara care cerceteaza genul 'dreptul) §i nu specia 'ramura

de drept).

Aceasta disciplina studiaza dreptul pri+it ca ansam*lu, ca sistem.

Teoria generala nu este, a§adar, o ramura. a dreptului.

Teoria generala a dreptului ela*oreaza categorii, concepte §i notiuni

fundamentale, specifice intregului sistem de drept 'norma (uridica,

te-nica (uridica, iz+oarele dreptului, raportul (uridic, raspunderea

(uridica). Teoria generala a dreptului nu se raporteaza la o


2/56

singura ramura a dreptului, ci esentializeaza §i extrage ceea ce este comun

§i definitoriu pentru ansam*lul dreptului.

Teoria generala a dreptului studiaza totodata articulatiile dreptului

cu alte domenii ale §tiintelor: cu filosofia dreptului, sociologia,

politologia, psi-ologia.

6. OBIECTUL SPECIFIC AL TEORIEI GENERALEA !"#T$%$I.

*iectul specific il constituie o*ser+area §i cercetarea fenomenului

(uridic, a legilor generale ale +ietii (uridice, a categoriilor §i

notiunilor generale +ala*ile pentru intreaga §tiinta (uridica.

Totodata, Teoria generala a dreptului studiaza §i cerceteaza cele mai

importante aspecte ale statului, data fiind legatura indisolu*ila dintre

drept §i stat. Statul fi dreptul sunt fenomene sociale speciale ce nu pot

fi studiate §i intelese unul fara celalalt. Dreptul este o expresie a

+ointei sociale in forma statala, un instrument al statului. Statul este,

la randul sau, o organizatie politica ale carei principii structural func

tionale sunt fixate in norme (uridice.

Teoria generala a dreptului este in fapt un +ast la*orator in care sunt

ela*orate, pe *aza metodelor specifice de cercetare, instrumentele prin

care sunt definite conceptele amintite 'norma (uridica, raportul (uridic,te-nica (uridica etc.).

7. §TIINTELE JURIDICE ISTORICE

§tiintele (uridice istorice cerceteaza istoria dreptului dintro

anumita tara 'exemple: istoria dreptului romanesc istoria dreptului

francez etc.), din anumite *azine de ci+ilizatie (uridica 'exemplu: istoria

dreptului roman), e+olutia generala a fenomenului (uridic 'istoria generala

a dreptului) sau istoria dreptului din anumite perioade istorice 'exemple:

istoria dreptului scla+agist, medie+al, modern etc.).

8. §TIINTELE JURIDICE DE RAMURA

*iectul §tiintelor (uridice de ramura il constituie studierea §i

cercetarea fenomenelor (uridice particulare, specifice unei anumite ramuri

de drept.

§tiintele (uridice de ramura alcatuiesc su*sisteme de *aza al sis

temului §tiintelor (uridice.

iecare §tiinta (uridica de ramura '§tiinta dreptului constitutional, a

dreptului penal, a dreptului ci+il, a dreptului administrati+, a dreptului

international pu*lic) studiaza normele (uridice specifice ramurii res

pecti+e in concordanta cu relatiile sociale ce alcatuiesc o*iectul de

reglementare (uridica propriu acesteia.

3. §TIINT"%" A4$TATA!" '#A!TII#ATI6")

unoa§terea in profunzime a fenomenului (uridic, care se prezinta

astazi intro deose*ita dinamica §i complexitate, precum §i interpre tarea

§i aplicarea corecta a normelor (uridice, nu poate fi realizata de §tiinta

dreptului fara ca aceasta sa faca apel la unele ftiinte ajutatoare sau

participative, care nu fac parte din sistemul propriuzis al §tiintelor

(uridice.

In categoria §tiintelor a(utatoare sau participati+e sunt incluse:

criminalistica, medicina legala, sociologia (uridica, statistica (uridica,

logica (uridica etc.

T"ST" " A$T"6A%$A!"

1) e cuprinde sistemul §tiintelor 7

1 %atura statica §i latura dinamica

12


3/56

11 8

2 Stiinte ale naturii, §tiinte despre societate despre

gandire

8 Totalitatea conceptelor , ideilor, principilo

legitatilor fenomenului (uridic

9 Stiintele exacte §i §tiintele sociale

5 Stiinte care au ca o*eict de studiu acti+itat

finalitatea sta*ilirea legilor §i relatiiloracestora.

ANS: 2

2) are sunt partile din care este alcatuit sistemul §tiintei dreptului 7

1 rept ci+il, drept penal, drept administrati+, drept

constitutional, dreptul muncii, drept procesual ci+il

2 #artea generala §i partea speciala

8 "lemente §i sec+ente *ine determinate care se aplica in stare

de interferenta

9 rept pu*lic §i drept pri+at

5 Stiinte predominant teoretice, §tiinte (uridicoistorice,

§tiinte (uridice de ramura. Stiinte (uridice participati+e.

ANS:

3) are este definitia Teoriei enerale a reptului 7

1 "ste disciplina care ofera dreptului concluzii +aloroase

§i o*iecti+e cu pri+ire la dimensiunile fenomenului

criminalistic, tendintele de e+olutie ale acestuia,

domeniile noi in care acestea se manifesta

2 "ste §tiinta (uridica, care cerceteaza institutiile

politico(uridice in dinamica §i e+olutia lor de la

origini pana in prezent, explicand §i argumentand factorii

care au determinat actuala configuratie §i su*stanta aacestora

8 "ste §tiinta care studiaza relatiile sociale ce apar §i se

dez+olta in procesul exercitarii puterii de stat

9 "ste disciplina ce studiaza ansam*lul dreptului, respecti+

determinarea, articulatiile §i esenta, alcatuirea §i

structurarea lui §i care ela*oreaza instrumentele

esentiale §i conceptele fundamentale prin care dreptul

este gandit

5 "ste o disciplina logica rele+anta pentru studiul

pro*lematicii dreptului §i pentru acti+itatea (uridica in

general, mai exact ca disciplina ale carei rezultate sunt

semificati+e in ela*orarea, interpretarea §i aplicarea

dreptului.

ANS: 9

4) are este o*iectul specific Teoriei enerale a reptului 7

1 Studierea e+olutiei generale a fenomenului (uridic

2 Studierea si cercetarea fenomenelor (uridice particulare

8 *ser+area §i cercetarea fenomenului (uridic, a legilor

generale ale +ietii (uridice §i a categoriilor §i

notiunilor generale, +ala*ile pentru intreaga §tiinta

(uridica

9 Studierea doctrinelor (uridice 'curente, §coli) in

e+olutia lor, rolul acestora in formarea §i

consolidarea unor sisteme de drept

5 Studierea naturii, societatii §i gandirii.

ANS: 8

, §tiinte

r, §i

ile umane §i ca

functionale ale


4/56

11 9

BIBLIOGRAFIE

Nicolae #opa Teoria generala a dreptului, "ditura /Actami0, ;ucure.

Ion ogaru Teoria generala a dreptului, "ditura /"uropa0, raio+a, 133?, p. 1583.

&. %u*urici §i I. eterc-i Teoria generala a dreptului, ;ucure


5/56

11 5

Acela§i autor define§te dreptul ca /morala etatizata, codificata, legiferata0.

&orala transmite, incredinteaza dreptului, cele mai importante reguli ale sale

pentru a le transforma in reguli (uridice o*ligatorii.

In felul acesta dreptul asigura realizarea scopurilor moralei.

2. !IIN"A §I A#A!ITIA !"#T$%$I. I&"NSI$N"A IST!IA A !"#T$%$I

"onceptia modern* cu pri+ire la aparitia dreptului fundamenteaza teoriapotri+it careia dreptul apare in conditii socialistorice determinate, pe o anumita

treapta de dez+oltare a societatii, respecti+ o data cu aparitia statului. Statul

§i dreptul sunt strans legate, se conditioneaza reciproc, au aparut in acela§i

timp, in acelea§i conditii §i din acelea§i cauze §i nu pot fi cercetate §i studiate

in mod corespunzator decat impreuna.

Statul este cel care creeaza dreptul, el impune reguli de conduita o*ligatorii

pentru toti.

9. I&"NSI$N"A SIA%A A !"#T$%$I

Spunem ca dreptul este un produs al societatii. Normele (uridice inter+in in

organizarea §i desfa§urarea tuturor proceselor din societate, de la cele mai simple

la cele mai complexe. Dreptul, prin toate ramurile sale, este interesat de fiecare

act al +ietii noastre cotidiene.

Realitatea juridica este o componenta, o sec+enta, a realitatii sociale.

Realitatea juridica are in componenta sa urmatoarele: con§tiinta (uridica,

dreptul §i relatiile (uridice 'ordinea de drept).

1. Inainte de a fi o realitate normativa, adica de a fi o suma de norme (uridice

ela*orate pentru a reglementa un domeniu anume al realitatii sociale, dreptul este

o stare de conftiinta.

on§tiinta (uridica a legiuitorului este o con§tiinta specializata, pentru ca

exista §i o con§tiinta comuna, respecti+ a poporului.

on§tiinta (uridica, in cele doua forme, ni se infati§eaza ca un receptor §i ca

un tampon.

2. ( doua componenta a realitatii juridice o constituie DREPT$& pri+it ca sistemde reglementari §i institutii. "ste, in fond, su*stanta concreta, continutul

realitatii (uridice, componenta lui materiala, palpa*ila. Aici gasim norme

(uridice apartinand tuturor ramurilor §i su*ramurilor dreptului 'drept

constitutional, drept penal, drept ci+il, drept administrati+, drept comercial

etc.). Aici identificam institutii (uridice reglementate prin norme (uridice:

institutia proprietatii, a familiei, a casatoriei, a persoanei (uridice etc.

( treia componenta a realitatii juridice o constituie RE&(-T!!&E +$R!D!"E care

cuprind raporturile (uridice §i situatiile (uridice, care pro*eaza, do+edesc,

eficienta dreptului. In acest segment, regasim raporturile in care oamenii 'ca

indi+izi sau comunitati umane) participa in calitate de su*iecte de drept

+alorificandu§i sau aparandu§i, pe cale legala, interesele §i drepturile. Aceasta

componenta mai este denumita §i ORD!'E( DE DREPT, care poate fi definita ca rezultat

al desfa§urarii raporturilor (uridice in deplina conformitate cu pre+ederile

legale.

rdinea (uridica inseamna reglementarea 'disciplinarea) +ietii de relatiune, cu

a(utorul regulilor de drept, a normelor (uridice.

reptul nu este deci decat ansam*lul de reguli de conduita impuse de puterea

pu*lica §i menite a asigura ordinea in societate0.

5. ESENTA DREPTULUI"senta dreptului o constituie +ointa generala oficializata, de+enita 6INTA

4$!IIA, exprimata in legi §i aparata de stat.


6/56

11 ?

6. CONTINUTUL DREPTULUI

ontinutul dreptului il constituie totalitatea elementelor, laturilor

§i conexiunilor care exprima, in mod concret, +ointa intereselor sociale

care reclama oficializarea §i garantarea lor de catre stat.

omponenta cea mai importanta a continutului dreptului o constituie

S!STE)$& 'OR)E&OR +$R!D!"E, adica totalitatea regulilor de conduita pe carestatul le ela*oreaza §i le garanteaza intro anumita perioada de timp.

ontinutul dreptului are o componenta statica in care sunt plasate

constantele dreptului, respecti+ normele (uridice §i institutiile care au

continuitate, au o anume +ec-ime 'ex. norme §i institutii de drept ci+il,

dreptul familiei, dreptul penal etc.) . ealalta componenta a continutului

dreptului o constituie secventa dinamica, respecti+ normele (uridice noi,

ela*orate ca expresie a +ointei (uridice §i intereselor societatii fata de

noi domenii ale realitatii (uridice.

7. FORMA DREPTULUI

orma interna a dreptului reprezinta interactiunea ramurilor dreptului,

gruparea normelor (uridice pe institutii, ramuri §i su*ramuri de drept.orma eterioara a dreptului este analizata:

a) din punct de +edere al modalitatilor de exprimare a +ointei

legiuitorului: iz+oarele dreptului reprezentate de legi,

-otarari de gu+ern etc.

*) din punct de +edere al modului in care sistematizeaza legis

latia: codificari, incorporari.

8. DEFINITIA DREPTULUI

In opinia noastra, dreptul reprezinta totalitatea normelor (uridice

ela*orate sau recunoscute de puterea de stat, care au ca scop organizarea

fi disciplinarea comportamentului su*iectelor de drept in cadrul celor mai

importante relatii din societate, conform +alorilor sociale ale societatii

respecti+e, sta*ilind drepturi fi o*ligatii (uridice a caror respectareeste asigurata, la ne+oie, de forta coerciti+a a statului. TESTE DE

($TOE#(&$(RE

8) In ce consta continutul dreptului 7

1 Totalitatea elementelor, laturilor §i

conexiunilor care exprima in mod concret

+ointa intereselor sociale care reclama

oficializarea §i garantarea lor de catre

stat

2 on§tiinta (uridica, dreptul, ordinea de drept

8 reptul national, dreptul international, dreptul

comunitar

9 rept constitutional, drept ci+il, drept

penal, drept administrati+, dreptul

familiei, dreptul muncii, dreptul

procesul

5 rept pu*lic, drept pri+at.

ANS: 1

9) e este dreptul in esenta sa 7

1 reptul pri+it ca sistem de reglementari §i institutii

1? 1


7/56

11 =

2 reptul pri+it ca instrument in

su*stanta caruia se intalnesc

drepturi §i indatoriri ale

oamenilor

8 reptul pri+it ca rezultat al desfa§urarii

raporturilor (uridice in conformitate cu

pre+ederile legale9 reptul pri+it ca stare de con§tiinta

5 6ointa generala oficializata, de+enita

+ointa (uridica, exprimata in legi §i

aparata de stat

ANS 5

/0 um este definita realitatea (uridica ANS: 126) 2

1 totalitatea relatiilor care se nasc §i se dez+olta intre

participantii la circuitul (uridic

2 suma fenomenelor, e+enimentelor, starilor de lucruri ce seproduc §i se manifesta intro societate

8 totalitatea normelor (uridice ela*orate sau acceptate de catre

stat in scopul diri(arii comportamentelor oamenilor in

societate

9 totalitatea normelor ce gu+erneaza o societate

5 totalitatea realitatilor economice, politice, cultural

spirituale, (uridice gu+ernate de norme specifice care au

menirea de a asigura o ordine specifica.

ANS: 1

are sunt componentele continutului dreptului:

1 +ointa §i interesul

2 forma interna §i forma externa

8 statistica §i dinamica

9 ordinea (uridica §i ordinea sociala

5 forma dreptului §i esenta dreptului.

ANS: 8

BIBLIOGRAFIENicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure


8/56

11 @

c) cadrul economic, social §i politic regional §i internationald) factorul uman.

a) "adrul natural factor de configurare a dreptului

adrul natural sau mediul natural influenteaza dreptul prin com ponentele lui

principale, respecti+: mediul geografic, factorii *iologici, fiziologici §i

demografici.

. *) "adrul economic, social fi politic national are in compunerea sa domeniul

economic, sistemul politic, ideologia §i cultura, fiecare in parte cu un mare grad

de complexitate §i o dinamica proprie, care influenteaza dreptul, constituinduse ca

un factor de configurare cu actiune specifica. .

ea mai importanta latura a cadrului socialpolitic care influenteaza dreptul

este componenta economica.

In orice tip de societate componenta economica este determinanta, poarta pecetea

ideologiei caracteristice societatii in perioada respecti+a.

O alta componenta a cadrului social-politic care exercita influenta asupra

dreptului, o reprezinta STR$"T$R!&E OR3('!%(-TOR!"E (&E SO"!ET(T!!,

respecti+: statul, partidele politice, grupurile de interese, grupurile de presiune,

structuri sociale nestatale, societatea ci+ila.

Societatea ci+ila factor de configurare a dreptului

Societatea ci+ila - sintagma pre4enta in vocabularul cotidian, prea adesea

utili4ata in contete nepotrivite - poate fi definita ca ansam*lul formelor

organizatorice nestatale, apolitice, fundamentate pe dreptul de li*era asociere

consfintit de onstitutie, prin intermediul carora sunt exprimate pu*lic interesele

specifice 'economice, sociale, spirituale, profesionale etc.) ale opiniei pu*lice.

Societatea ci+ila este in mod real un puternic fi important factor de

configurare a dreptului prin functiile specifice pe care le are.

Astfel, o prima functie a societatii ci+ile o reprezinta aceea de &NIT!IA!", de

S$#!A6"B"!", a puterii pu*lice pri+itor la modul concret in care sunt gestionate

tre*urile tarii.

unctia de SANTINA!" a #$T"!II este exercitata de catre societatea ci+ila in

principal la urnele de +ot..

%a fel de importanta este §i $NTIA "$ATI6A A SI"TATII I6I%", care i§i propune

sa con§tientizeze componentele sale principale 'sindicate, patronate, celelalte

forme asociati+e) asupra rolului §i locului lor in societate.

) Cadrul economic, social $i politic regional $i international % -/#"#"# §" -/#"#"* "!0-$#%# %#-$ %$* -"$*%&% /"/#*!*'* 4* 4$*0# %'* /#%#*'-$ %#"-%'* §" "'*#*%&% *-'#"%%*/#-$%.

E/#* §-$ 4* -/#%#%# %0#' % "%#% *--!"% 0-'"#"% §" /-"%'% % R-!%"*" */#* -*#%#% '% 4"%!"% §" *-'#"%/-"*#%#"" *$-0** '% /"!%$"'* §" $*%'"#%#"'* "*#"" "#*$%#"-%'*.

D$*0#' $-!%*/ %$* %0%"#%#*% 4* % $*'*!*#% " /0"$"#' 4$*0#'" "#*$%#"-%' §" -!"#%$ *'* !%" "!0-$#%#*4-!*"" %'* $*%'"#%#"" *--!"* §" /-"%'*.

4) F%#-$' !%In dreptul modern, factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru

organele ce au competenta de legiferare.Sistemele de drept din statele democrate se raporteaza permanent la prezenta §i

pozitia omului in societate §i sunt preocupate pentru a reglementa comportamentul

acestuia intro mare +arietate de raporturi sociale in care el este prezent.

reptul modern national §i international este influentat, in ce pri+e§te

ar-itectura sa de ansam*lu, de pro*lematica respectarii de catre autoritatile

statelor a drepturilor fundamentale ale omului. imensiunea umana a dreptului tinde

sa se internationalizeze, situatie care modifica relatiile economice §i politice

dintre state.


9/56

11 3

2. TIPOLOGIA DREPTULUI.

In cercetarea sistemelor de drept, §tiinta dreptului utilizeaza metoda

tipologica, metoda care implica neluarea in considerare a diferentelor indi+iduale

nesemnificati+e.

Tipologia dreptului ia in considerare apartenenta la un *azin de ci+ilizatie

(uridica §i dependenta de tipul sistemelor de organizare economicosociala.

#otri+it criteriului apartenentei dreptului la un *azin de ci+ilizatie (uridica,in dreptul comparat sa realizat o alta tipologie, res pecti+ ()!&!( DE DREPT.

Familia de drept reprezinta gruparea unor sisteme (uridice nationale in raport

de trasaturile comune ale acestora.

amiliile de drept se clasifica in:

a) marele sistem 'familia) de drept romanogermanic

*) marele sistem de commonlaC

c) sistemele (uridice religioase §i traditionale%a aceasta clasificare noi ne permitem a adauga:c) sistemul de drept al omunitatilor europene 'dreptul comunitar).

%. M%$*'* /"/#*! 4* 4$*0# $-!%-*$!%"

Din punct de vedere al structurii sale, marele sistem de drept romanogermanic

cuprinde:

sistemul (uridic francez

sistemul (uridic german

sistemul (uridic scandina+.

. M%$*'* /"/#*! 4* -!!-'% (4$*0#' %'-/%9-)

Aspectul cel mai original al commonlaCului consta in coexistenta a trei

su*sisteme normati+e, autonome §i paralele, respecti+:

common-la5 'in sensul restrans) cuprinde regulile sta*ilite pe cale

(udecatoreasca, respecti+ -otarari pronuntate de instante (ude catore§ti care

de+in o*ligatorii pentru instantele inferioare in cazuri similare.

e6uit7 reprezinta un corecti+ adus regulilor de commonlaC. incercare a

dreptului englez de a tine pasul cu sc-im*arile produse in societate, cu

e+olutia fireasca a institutiilor (uridice.

statutar7 la5 reprezinta ce dea treia ramura alcatuita din reguli de drept

create prin legea scrisa. S"/#*!*'* :$"4"* $*'""-%/* §" #$%4"#"-%'*

S"/#*!' 4* 4$*0# !/'!% ("/'%!")

Sursa 'iz+orul) fundamentala a dreptului islamic este "OR('$&, cartea sfanta a

musulmanilor.S"/#*!' 4* 4$*0# "4/

4. S"/#*!' 4* 4$*0# %' -!"#%#"'-$ *$-0** (4$*0#' -!"#%$)

aracteristicile dreptului comunitar european


10/56

normele (uridice de drept comunitar do*andesc automat statutul de drept

poziti+ 'aplica*il) in sistemul de drept intern al statelor mem*re

aplicabilitate imediata

normele (uridice de drept comunitar sunt suscepti*ile de a crea, direct,

drepturi §i o*ligatii pentru persoanele particulare aplica-bilitate directa8

normele (uridice de drept comunitar au prioritate fata de orice norma (uridica

din dreptul national prioritate

BIBLIOGRAFIE

Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure


11/56

1 norma (uridica, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul

dreptului

2 sistemul romanogermanic, sistemul anglosaxon, sistemul de drept

musulman, sistemul de drept -indus, sistemul de drept comunitar

8 teritoriul, populatia, puterea pu*lica

9 cadrul natural, cadrul economic, social §i politic national §i

international, factorul uman

5 con§tiinta (uridica, dreptul natural, ordinea de drept.

ANS; <um poate fi definita societatea ci+ila:

1 coloana de sustinere a edificiului social politic al societatii

a+and la dispozitie parg-iile prin care se pot modifica §i

completa legislatia §i implicit structura organizatorica a

sistemului socialpolitic

2 ansam*lul formelor organizatorice nestatale apolitice,

fundamentate pe dreptul de li*era asociere, sustinut prin

onstitutie, prin intermediul carora sunt exprimate pu*lic

interesele specifice ale opiniei pu*lice8 structura grupala care cuprinde persoane reunite pe *aza

conceptelor §i atitudinilor comune, ca reflex al apartenentei lor

la aceea§i categorie sociala §i care actioneaza pentru

satisfacerea pe calea reglementarii (uridice a intereselor

mem*rilor sai

9 o categorie organizata in partide politice, uniuni sau asociatii

legal inregistrate §i recunoscute de autoritatile statale

5 grupuri organizate legal ce au la dispozitie parg-iile puterii

prin care politica lor poate de+eni politica de stat, +ointa lor

fiind impusa ca norma o*ligatorie pentru societate.

ANS; 2

are sunt caracteristicile dreptului comunitar:

1 este expresia (uridica a relatiilor economiei de piata

2 consacra principiile de li*ertate, egalitate, ec-itate

8 consfinte§te dreptul de proprietate, dreptul de li*era

circulatie in spatiul $.".

9 aplica*ilitate imediata, aplica*ilitate directa, prioritate

5 este imua*il, extern, scris.

ANS;


12/56

IV. DREPTUL §I STATUL

1. NOTIUNEA DE STAT

Statul reprezinta principala institutie politica a societatii, care exercita

puterea su+erana, asigurand organizarea fi conducerea societatii prin prerogati+a

pe care o are de a ela*ora fi aplica dreptul, a carui respectare o poate garanta

prin forta sa de constrangere.

2. APARITIA STATULUI

Statul a aparut pe o anumita treapta de dez+oltare a societatii: istoria

statului nu coincide cu istoria societatii umane

Intregul complex al +ietii materiale reclama cu necesitate o forma superioara de

organizare sociala. Aceasta forma de organizare, care adopta drept criteriu

fundamental TER!TOR!$&, este ST(T$&. Teritoriul este un criteriu politic in *aza caruia

statul i§i sta*ile§te legaturile cu cetatenii, i§i construie§te o structura specialaa aparatului de conducere §i se con§tientizeaza conceptul de su+eranitate.

Teritoriul unui stat este reprezentat de spatiul geografic alcatuit din

suprafata de pamant, de su*sol, ape §i coloana de aer de deasupra acestora, asupra

carora statul i§i exercita su+eranitatea.

reptul statului asupra intregului teritoriu este un aspect al su+eranitatii

sale.

(l doilea element al statului il constituie POP$&(T!(, respecti+ totalitatea

persoanelor care se raporteaza la stat prin acea legatura specifica , cetatenia, cu

incarcatura (uridica consistenta, in care sunt precizate drepturi §i o*ligatii

reciproce.

(l treilea element al statului il reprezinta ORT( P$&!"(, respecti+ P$TERE( DE

ST(T sau puterea de constrangere.

3. STATUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III

(re loc o apriga de4batere despre actuala criza a statului fi dreptului.

ar, tre*uie spus de la inceput ca statul §i dreptul au fost permanent in criza.

Istoria politica a omenirii nu a inregistrat niciodata starea de lini§te §i de

sta*ilitate a celor doi mari actori, creatie a realitatilor sociale pe care omenirea

lea cunoscut 'statul §i dreptul).

Statul, creator de drept, este mai putin su+eran atunci cand ordinea (uridica

internationala primeaza celei interne.

onceptul de su+eranitate este astazi atacat, contestat §i erodat.

Impactul glo*alizarii duce la diminuarea semnificati+a a rolului statelor

nationale."urentul care se de4volta asta4i in §tiintele sociale este acela al 9negarii

statelor:. #este tot, in studii de politologie, sociologie §i economie politica

/statul apare ca §u*rezit, golit de sens, detronat sau ingropat0 '%inda Feiss, Mitul

statului lipsit de putere, 133@, p.1@).

$n loc central in analizele §i dez*aterile ce au loc in legatura cu rolul

statelor in acest +arte( al glo*alizarii il ocupa $niunea "uropeana.


13/56

9. #$T"!"A " STAT

#uterea de stat este un atri*ut caracteristic statului, ce se deose*efte de

celelalte categorii sau forme de autoritate, prin trasaturi caracteristice: are

caracter politic, are o sfera generala de aplica*ilitate, dispune de structuri

specializate care o realizeaza 'la ne+oie prin utilizarea mi(loacelor +iolente) fi

este su+erana..

Am aratat ca puterea de stat este S$6"!ANA.

Suveranitatea desemneaza prerogati+a 'dreptul) statului de a organiza §i conduce

societatea §i de a sta*ili raporturi cu alte state. A§adar, exista o latura interna

a su+eranitatii statului care se refera la puterea acestuia de a conduce societatea,

de a comanda in ultima ins tanta, prerogati+a ce se materializeaza in ela*orarea

normelor (uridice §i in urmarirea 'asigurarea) aplicarii acestora in practica,

pentru realizarea idealului sau, acela al ordinii de drept.

&atura eterna a su+eranitatii reprezinta ansam*lul acti+itatilor ce

alcatuiesc comportamentul statului in raporturile cu celelalte state,

demersurile sale concrete in +astul teritoriu de actiune al societatii natiunilor.

5. FUNCTIILE STATULUI

a) functia legislativa este expresia, manifestarea directa a

su+eranitatii poporului §i se caracterizeaza prin aceea ca

statul sta*ile§te reguli de conduita sociala o*ligatorii §i

care pot fi aduse la indeplinire, in situatia incalcarii sau

nesocotirii lor, prin forta de constrangere pe care numai

statul o are..

*) functia eecutiva §i administrativa are ca o*iect

organizarea aplicarii §i aplicarea in practica a legilor,

asigurarea functionarii ser+iciilor pu*lice instituite in

acest scop, precum §i ela*orarea de acte normati+e date in

*aza legilor.

c) functia jurisdictionala are ca o*iect principal solutionareaconflictelor (uridice care se pot na§te in societate §i

asigurarea respectarii legilor, prin punerea in aplicare a

unor proceduri speciale menite sa garanteze o deplina

o*iecti+itate.

d) functia eterna a statului desemneaza acti+itatile

desfa§urate de stat pentru dez+oltarea relatiilor cu alte

state pe *aza principiilor dreptului international, cat §i

pentru participarea la organismele internationale, in

scopul rezol+arii pro*lemelor proprii, nationale §i a c-es

tiunilor generale, glo*ale, ale omenirii.

A§adar, fiecarei puteri in parte ii corespunde o categorie de organe ale

statului: puterii legislati+e organele legislati+e '#arlament, Adunare Nationala,

ongres etc.) puterii executi+e organele executi+e care sunt reprezentate de

§eful statului, §eful gu+ernului, gu+ernul puterii (udecatore§ti organele

(udiciare.

?. !&A STAT$%$I

"ste un concept complex care exprima modul de organizare a continutului puterii,

structura interna §i externa a acestui continut.

&aturile componente ale formei de stat sunt2 forma de gu+ernamant, structura de

stat ;i regimul politic.

orma de guvernamant desemneaza modul in care sunt constituite §i functioneaza

organele supreme ale statului. in acest punct de +edere, cele mai, intalnite forme

de gu+ernamant au fost §i sunt monar


14/56

=. ST!$T$!A " STAT

esemneaza organizarea de ansam*lu a puterii in raport cu teri toriul,

criteriu in functie de care statele se clasifica in state unitare 'simple)

§i state compuse 'federale).

a)Statul unitar sau simplu se caracterizeaza prin existenta unei

formatiuni statale unice §i a unui singur rand de organe centrale de stat

'un singur legiuitor, un singur gu+ern, un singur organ (udecatoresc

suprem). rganele administratiei pu*lice locale se su*ordoneaza organelor

de stat centrale. Sunt state unitare: !omania, ;ulgaria, Italia, Suedia,

$ngaria, ranta.

Statul federativ, compus sau unional este format din doua sau mai multe

state mem*re, din unirea carora se creeaza un stat nou, EDER(T!( - ca

su*iect unitar de drept.

Preci4are2 su* aspectul structurii de stat !omania, este un stat

unitar. In art. 1 din onstitutie se consacra caracterul national, su+eran,

independent, unitar §i indi+izi*il al statului roman.

@. !"I&$% #%ITI

a latura componenta a formei statului, reprezinta modalitatilepractice prin care puterea politica este organizata intro tara

determinata.

in punct de +edere al regimului politic, statele se clasifica in:

state democratice, state oligar-ice §i state monocratice 'despotice)..

" "% " STAT "ST" !&ANIA7

u riscul de a repeta, +om arata ca articolul 1 din onstitutia

!omaniei sta*ile§te urmatoarele caracteristici ale statului roman:

national, su+eran, independent, unitar §i indi+izi*il, stat de drept,

democratic §i social.

=. CORELATIA IDEOLOGIE DOCTRINA POLITICASTAT DREPT

ictionarele definesc ideologia ca /totalitatea ideilor §i conceptiilor

filosofice, morale, religioase etc. care reflecta, intro forma teoretica,

interesele §i aspiratiile unor categorii sociale, intro anumita epoca.

§tiinta care are ca o*iect de cercetare studiul ideilor, al legilor §i

originilor lor0 *ictionarul E+plicati! al imii omane editia 133?).

Termenul de doctrina desemneaza /totalitatea principiilor unui sistem

politic, §tiintific, religios etc.0.

Important este faptul ca dreptul se afla in slu(*a o*iecti+elor

sta*ilite de puterea politica. Teoretic +or*ind, dreptul ar tre*ui sa ai*a

capacitatea de a cenzura comenzile statului, de a domoli ner+ozitatea ori

nera*darea puterii politice, asigurand reglementarea su* forma normelor(uridice a celor mai importante domenii ale +ietii economice, politice §i

sociale, plecand de la protectia +alorilor (uridice, a drepturilor §i

li*ertatilor fundamentale ale omului, a democratiei reale in general.

orelatia dintre ideologiedoctrina politica, stat §i drept este

e+identa: > ideologie doctrina nazista stat nazist drept nazist > ideologie doctrina li*erala stat li*eral drept li*eral ideologie

doctrina socialista stat socialist drept socialist.


15/56

23) e exprima conceptul de /forma a statului0:

1 este un atri*ut caracteristic statului ce se deose*e§te de celelalte

categorii de autoritate prin faptul ca are caracter politic, are sfera

generala de aplica*ilitate, dispune de structuri specializate care o

realizeaza

2 exprima prerogati+a statului de a organiza si conduce societatea §i de asta*ili raportul cu alte state

8 exprima modul de organizare a continutului puterii,

structura interna §i externa a acestui continut

9 exprima un criteriu politic in *aza caruia statul i§i construie§te o

structura speciala a aparatului de conducere §i se con§tientizeaza

conceptul de su+eranitate

5 exprima organizarea de ansam*lu a puterii in raport cu teritoriul,

criterii in functie de care statele se clasifica in state unitare §i

state supuse 'federale).

ANS: 8

#rin ce se caracterizeaza puterea de stat:

1 are posi*ilitatea de monitorizare §i supra+eg-ere a puterii pu*lice

pri+itor la modul concret in care sunt gestionate tre*urile tarii

2 are sfera generala de aplicati+itate, are caracter pu*lic, dispune de

drepturi de structuri specializate care o realizeaza §i este

su+erana

8 impune reglementarea (uridica a domeniilor incluse in programele

politice ale partidelor aflate la gu+ernare

9 are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le

sistematizeaza, are rol +alorizator, are rol normati+ §i de

conducere

5 este compusa din teritoriu, populatie, su+eranitate.

ANS: 2

) um se clasifica statele in functie de structura de stat:

1 state monocratice, state oligar-ice, state democratice

2 state unitare sau simple §i state federale, supuse sau unionale

8 monar-ice §i repu*lice

9 state capitaliste, state socialiste, state totalitare

5 state de li*erale, state socialdemocrate, state conser+atoare.

ANS: 2


16/56

e reprezinta T"!IT!I$% pentru stat:

1 un criteriu politic in *aza caruia statul i§i

construie§te o structura speciala a aparatului de

conducere §i se con§tientizeaza conceptul de

su+eranitate

2 un atri*ut caracteristic statului ce se deose*e§te de

celelalte categorii de autoritate prin faptul ca are

caracter politic, are sfera generala de aplica*ilitate,

dispune de structuri specializate care o realizeaza

8 modul de organizare a continutului puterii, structura

interna §i externa a acestui continut

9 o modalitate de organizare a puterii in raport cu

suprafata delimitata de granite sta*ilita prin lege

organica, criterii in functie de care statele se

clasifica in state unitare §i state federale

5 un sistem de institutii care sunt expresia concreta a

autoritatilor pu*lice, respecti+ a autoritatii

legislati+e, executi+e §i (udecatore§ti.

ANS: 1

are sunt laturile componente ale formei de stat 7

1 orma de gu+ernamant, structura de stat, regimul politic

2 Teritoriul, populatia, puterea pu*lica

8 State unitare, state federati+e

9 &onar-ia §i repu*lica

5 "xecuti+a, legislati+a, (urisdictionala, externa.

ANS: 1

BIBLIOGRAFIE



17/56

1. INTRODUCERE IN STUDIUL PRINCIPIILOR DREPTULUI

#rincipiile fundamentale ale dreptului sunt acele idei generale, diriguitoare care

stau la *aza ela*orarii fi aplicarii dreptului. Ele

sunt formulate expres in onstitutii sau, daca nu sunt formulate expres, sunt deduse

in lumina +alorilor promo+ate in societate.

(;adar, principiile de drept sunt idei conducatoare ale continutului tuturor

normelor (uridice.

) D*'"!"#%$"

#entru intelegerea continutului principiilor de drept este necesara o delimitare

a acestora de alte notiuni, respecti+ /concepte0, /categorii0, /axiome0 si /norme

(uridice0.

) C'%/""%$*% 0$""0""'-$ 4$*0#'" dupa importanta fi sfera de actiune, principiile dreptului se divid in2

principii fundamentale =generale ;i principii de ramura.

dupa continutul lor, principiile dreptului pot fi principii de inspiratie

filosofica, politica sau sociala 'de exemplu: principiul li*ertatii,

principiul separatiei puterilor in stat) sau eclusiv juridica 'principiul

legalitatii sau autoritatii lucrului (udecat).

4) C%$%#*$"/#""'* 0$""0""'-$ 4%!*#%'* %'* 4$*0#'"#rincipiile fundamentale ale dreptului roman in conceptia dr. Ion ogaru, sunt

/acele idei diriguitoare care se dega(a ca urmare a raportului dintre legea

fundamentala §i celelalte legi, in principal din onstitutia !omaniei, §i care se

gasesc §i +a tre*ui sa se gaseasca in intregul nostru sistem de drept in curs de

formare0.

Aceste idei conducatoare sunt numite principii fundamentale intrucat ele redau ceea ce este

esential §i profund in cadrul tipului respecti+ de drept.

principiile de ramura reprezinta o prelungire, o dez+oltare, o particularizare a

principiilor fundamentale

principiilor fundamentale li se su*ordoneaza intreaga ar-itectura (uridica a

unui stat

in unele sisteme de drept principiile fundamentale tin loc de norme (uridice:

cand nu exista o norma de drept pentru a reglementa o situatie anume, cauza

este (udecata in spiritul principiilor fundamentale

principiile fundamentale confera certitudine dreptului, respecti+ garantia ca

dreptul este construit §i se aplica (ust indi+izilor.

2. PRE?ENTAREA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI

A. P$""0"' %/"$%$"" %&*'-$ '*%'* 4* #"-%$* % /#%#'" (0$""0"' '*%'"#%#"")

unctionarea acestui principiu garanteaza ca orice putere este instaurata pe cale

legala, fiind expresia +ointei su+erane a poporului, putere care tre*uie sa se

exercite in conformitate cu cerintele legalitatii.

B. P$""0"' '"*$#%#"" §" *%'"#%#""Ideea fundamentala a dreptului este li*ertatea. !n art. > din

eclaratia $ni+ersala a drepturilor omului se stipuleaza: /fiecare indi+id are

dreptul la +iata, la li*ertate §i la siguranta personala0.


18/56

&ibertatea este prerogati+a omului de a actiona fara nici un fel de constrangeri

'este definitia pura a li*ertatii). Egalitatea reflecta ec-ili*rul +ietii, a*senta

oricaror practici sau decizii ar*itrare caresa aduca sau sa plaseze oamenii pe

pozitii de inegalitate. %i*ertatea nu poate exista decat intre oameni care sunt

recunoscuti (uridic egali, iar egalitatea nu poate fi conceputa decat intre oameni

li*eri.

reptul reglementeaza principial li*ertatile generale, dar §i li*ertatileindi+iduale.

&ontesDuieu spunea, intro formula geniala: /%i*ertatea este dreptul de a face

tot ceea ce ingaduie legile0..

onstitutia !omaniei stipuleaza: /etatenii sunt egali in fata legii §i a

autoritatilor pu*lice, fara pri+ilegii §i fara discriminari0.

Astazi, conceptul de li*ertate cunoa§te, in reglementare (uridica, o dez+oltare

speciala.

onstitutia !omaniei garanteaza drepturile §i li*ertatile cetatenilor, li*era

dez+oltare a personalitatii umane, li*ertatea indi+iduala, li*ertatea con§tiintei,

li*ertatea de exprimare, li*ertatea intrunirilor, dreptul la asociere li*era,

li*ertatea economica.

C. P$""0"' $*/0-/%"'"#%"" H responsa*ilitatea este o dimensiune a dreptului, pentru ca exprima actul de

anga(are a indi+idului, care i§i asuma consecintele actiunii sau inactiunii

sale, act care este (udecat 'apreciat) in functie de gradul §i continutul

procesului de transpunere con§tienta in practica a normelor sociale

H responsa*ilitatea (uridica nu se confunda cu raspunderea (uridica, pentru ca,

aceasta din urma, reprezinta un raport (uridic impus din afara indi+idului, pe

cand responsa*ilitatea reprezinta actul personal, pe care indi+idul il face in

raport cu propria con§tiinta, raportanduse la normele §i +alorile societatii

!esponsa*ilitatea sociala poate fi definita ca fiind capacitatea omului

intemeiata pe cunoaftere fi pre+edere de asumare a raspunderii pentru consecintele

actelor lui.

ormele responsa*ilitatii sociale sunt:

H responsa*ilitate ci+ica

H responsa*ilitate (uridica

H responsa*ilitate morala

H responsa*ilitate politica.

4. P$""0"' 4$*0#%#"" %' *"#%#"" §" :/#"#"*"

In ictionarul e+plicati! al limii romane '") cu+antul ec-itate este definit

prin /dreptate, nepartinire /iar (ustitia ca: /dreptate, ec-itate0. In lim*a latina

ae6uitas 'ec-itate) inseamna: dreptate, potri+ire, cumpatare.

aca in definitia cu+antului (ustitie, care inseamna dreptate, ec-itate,

introducem definitia ec-itatii, care inseamna dreptate, nepartinire, +om a+ea in

continut de doua ori cu+antul dreptate §i cu+antul nepartinire care inseamna tot

dreptate.

A§adar, principiul ec-itatii §i (ustitiei poate fi numit §i principiul dreptatii.In acela§i " gasim definita DREPT(TE( ca: /principiu moral §i (uridic care cere

sa se dea fiecaruia ceea ce i se cu+ine §i sa i se respecte drepturile0.

#e principiul dreptatii se fundamenteaza (ustitia concreta, prag matica, adica

ceea ce se realizeaza in opera de constructie §i aplicare a dreptului.

e sunt principiile dreptului 7

1 !eguli de conduita generale, o*ligatorii, impersonale,instituite de catre stat cu scopul mentinerii ordinii


19/56

sociale

2 Totalitatea mi(loacelor, metodelor §i procedurilor ce stau la *aza

ela*orarii dreptului

8 !ealitati exterioare care exercita o influenta asupra dreptului,

facandul sa ai*a o anumita infati§are

9 Acele acti+itati concrete pe care le executa dreptul pentru a§i realiza

scopul sau fundamental, acela de a regla conduita oamenilor

5 Acele idei generale, diriguitoare care stau la *aza ela*orarii §i

aplicarii dreptului.

ANS: 5

28) are sunt principiile generale ale dreptului 7

1 #rincipiul asigurarii *azelor legale de functionare a statului,

principiul li*ertatii, principiul egalitatii,

principiul responsa*ilitatii, principiul dreptatii,

principiul ec-itatii §i (ustitiei

2 #rincipiile dreptului ci+il, principiile dreptului penal,

principiile dreptului familiei, principiile dreptului

international, principiile dreptului comunitar

8 #rincipiul fundamentarii §tiintifice a acti+itatii de ela*orare anormelor (uridice, principiul ec-ili*rului

9 #rincipiul accesi*ilitatii §i a economiei de mi(loace,

principiul corelarii

5 #rincipiul prezumtiei de ne+ino+atie, principiul egalitatii partilor,

principiul celeritatii, principiul raspunderii personale.

ANS: 1

BIBLIOGRAFIE

Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, 133=, p. 11218>.

Ion raio+an, Teoria generala a dreptului, ;ucure


20/56

a unctia de conser+are, aparare fi garantare a +alorilor

fundamentale ale societatii

In art. 1 din onstitutia !omaniei 'legea fundamentala), care precizeaza:

/emnitatea omului, drepturile §i li*ertatile cetatenilor, li*era dez+oltare a

personalitatii umane, dreptatea §i pluralismul politic reprezinta +alori supreme §i

sunt garantate0.

Aceste +alori sunt insotite de elementele definitorii ale statului roman:

unitatea, su+eranitatea, independenta, indi+izi*ilitatea §i caracterul national.

reptul are o*ligatia de a pastra 'a conser+a), a apara §i garanta aceste

+alori.

unctia de conducere a societatii .

reptul i§i manifesta rolul important pe care il are in conducerea societatii

romane§ti prin +asta opera de legiferare realizata.

*) unctia normativa a dreptului este considerata o ade+arata functie

de sinteza, in sensul ca le implica pe toate celelalte functii

descrise mai sus.

!ostul dreptului este de a norma, de a programa li*ertatea de actiune a omului.

unctia normati+a a dreptului exprima pozitia dominanta a dreptului in +iatasocietatii, scopul sau primordial de a organiza §i conduce mecanismele sociale

potri+it +ointei generale.

c) unctia preventiva a dreptului dez+aluie capacitatea acestuia de a

opera nu numai in sensul normarii concrete a domeniilor +ietii

sociale, ci §i de a exercita, prin metode §i mi(loace specifice,

influenta asupra comportamentelor generale ale indi+izilor, de a

pre+eni incalcarea normelor (uridice §i a promo+a conduite in

deplin acord cu interesele ma(ore ale societatii.

3. CONSIDERATII PRIVIND FUNCTIILE

-$ $%!U$" %'* 4$*0#'U"a) functiile dreptului penal sunt 2

sa faca posi*ila prevenirea savarfirii infractiunilor prin simpla incriminare,

su* sanctiunea pedepsei, a infractiunilor

sa asigure cadrul legal de infaptuire a functiei de aparare sociala

sa prote(eze noile +alori fi realitati sociale care apar in evolutia

societatii8

sa reprime cu fermitate infractiunile §i sa infaptuiasca ( ustitia.

*) functiile dreptului ci+il se refera la2

definirea continutului actelor (uridice ci+ile, explicarea condi tiilor §i

efectelor acestora

sta*ilirea cadrului legal in care actioneaza persoana fizica §i persoana(uridica garantiile ce se acorda acestora

>? 8>


21/56

reglementarea detaliata a o*ligatiilor, contractelor §i succe siunilor

ocrotirea intereselor legitime ale persoanelor fizice cu statut special

'minori, *olna+i psi-ic) .

1 . ) e sunt functiile dreptului 7

1 Acele acti+itatii pe care le desfa§oara statul in scopul

indeplinirii atri*utelor de legiferare, executare,(urisdictionale §i externe

2 Acele acti+itati concrete pe care le executa dreptul pentru a§i

realiza scopul sau concret, fundamental, acela de a asigura

ordinea in societate, potri+it +ointei generale

8 Acti+itatile desfa§urate de organele competente in procesul de

realizare §i infaptuire a drepturilor §i o*ligatiilor persoanelor

participante la +iata (uridica

9 Acele idei generale, diriguitoare care stau la *aza ela*orarii §i

aplicarii dreptului

5 Totalitatea strategiilor §i scopurilor unui legiuitor precum §i

instrumentele conceptuale de realizare a acestora.

2 . ) are sunt functiile dreptului

1. unctia legislati+a, executi+a, (urisdictionala, externa2. unctiile dreptului penal, functiile dreptului procesual penal, functiile

dreptului ci+il, functiile dreptului procesual ci+il.

8. unctia de institutionalizare sau formalizre (uridica a societatii, functia

de conser+are si garantare a +alorilor fundamentale

ale societatii, functia de conducere a societatii.

9 unctia de aparare a societatii impotri+a infractiunilor,

functia de sta*ilire a organelor competente sa participe la

realizarea procesului penal, functia de sta*ilire §i

delimitare a drepturilor §i o*ligatiilor organelorparticipante la procesul penal

5 unctia de sta*ilire §i explicare a conditiilor §i efectelor

actelor (uridice ci+ile, functia de sta*ilire a cadrului

legal in care actioneaza persoana fizica §i persoana

( uridica.

ANS; 3

BIBLIOGRAFIE

Nicolae #opa, Teoria generala. a dreptului, ;ucure


22/56

1. CONSIDERATII GENERALE DESPRE REALITATEA SOCIALA §I CONDUITA UMANA INCONTE@TUL ACESTEIA

Societatea poate fi pri+ita ca un sistem complex de relatii intre oameni, ca

interactiune reciproca a indi+izilor §i a comunitatilor umane pentru atingerea

scopurilor existentiale. iintele umane sunt, prin natura lor, fiinte sociale, ale

caror tendinte §i instincte fundamentale le conduc spre crearea unor reguli de

con+ietuire, care se consolideaza in cadrul comunitatilor. >>>>

Aceste reguli +izeaza omul in cele trei ipostaze: a) tre*uie sa dea ce+a *)

tre*uie sa faca ce+a c) tre*uie sa se a*tina a face ce+a..

'orma sociala este cea care reglementeaza conduita umana.

1.1. P$""$* **$%'% %/0$% $*%'"#%#"" /-"%'*

R*%'"#%#*% /-"%'% "/*%!% "#$- -$!'% !%" /"!0'% #-# **% * /* "#%!0'% " /-"*#%#* 4" 0# 4* *4*$*

*--!" 0-'"#" !-$%' /0"$"#%' 4*!-$%" #*-'-" §" :$"4".

C-!0-*#*'* 0$""0%'* %'* $*%'"#%#"" /-"%'* /#;

$*%'"#%#*% *--!"%

$*%'"#%#*% 0-'"#"%

$*%'"#%#*% '#$%'% !-$%'% §" /0"$"#%'% $*%'"#%#*% 4*!-$%"%

$*%'"#%#*% :$"4"%.

P-#$""# '-%'"&%$"" /%'* $*%'"#%#*% /-"%'% 0$"4*;

$*%'"#%#*% %#"-%'% (/0*""% /#%#'" %#"-%')

$*%'"#%#*% $*"-%'% (/0*""% *" $*"" *-$%"* *--!"*)

$*%'"#%#*% -#"*#%'% (*$-0*%% %$"%% -$4%!*$"%% /4%!*$"%% *#.)

$*%'"#%#*% "#*$%#"-%'%.

F"*%$* -!0-*#% % $*%'"#%#"" /-"%'* (*--!"% 0-'"#"% '#$%'/0"$"#%'% 4*!-$%"% §" :$"4"%) */#* *$%#%

4* -$!* /0*""* %$* % !*"$*% 4* % %/"$% - -$4"* /0*""%

2. SISTEMUL NORMELOR SOCIALE

&area di+ersitate a relatiilor sociale determina existenta unei multitudini de norme sociale care urmaresc influentarea comportamentului oamenilor.

A§adar, in categoria de norme sociale sunt cuprinse:

-$!* *#"* (!-$%'*)

-$!* -"§"*'"*

-$!* #*"* -$!* 0-'"#"* -$!* $*'""-%/* -$!* :$"4"*

-$!* 4* -"*#"$* /-"%'%.

/.1. orelatia normelor (uridice cu normele etice 'morale)

&orala precede dreptul §i ca am*ele au e+oluat intro stransa interdependenta,constituind teme de analiza §i reflexie pentru filosofi §i (uri§ti.

&orala poate fi definita ca §tiinta *inelui §i a fericirii, §tiinta

mora+urilor, /ansam*lul regulilor care gu+erneaza raporturile dintre oameni0 '#.

Sollier).

)oralitatea este suma +irtutilor sociale '(ustitie, altruism, caritate, *unatate,

mila, generozitate, iu*ire, de+otament, ade+ar, sinceritate, modestie, respectul

pentru altul etc.), este concordanta dintre tendin tele §i comportamentele proprii

§i tendintele §i comportamentele altora.


23/56

!moralitatea este opusul moralitatii, suma +iciilor sociale 'egoism, rautate,

ura, orgoliu, minciuna, ipocrizie, dispret etc.), este starea de dezec-ili*ru in

fa+oarea drepturilor §i pe socoteala indatoririlor indi+idului.

(moralitatea este o stare neutra intermediara sau ne-otarata intre moralitate §i

imoralitate.

In opinia noastra, intre normele (uridice §i normele morale, exista o stransa

corelatie, o legatura de tip specific care face ca cele doua categorii de norme sase intrepatrunda, sa se completeze reciproc, sa imprumute una de la cealalta

elementele cele mai realiste §i +aloroase.

reptul nu poate fi confundat cu morala, dreptul nu poate fi conceput ca morala

legiferata, etatizata, din urmatoarele considerente2

normele morale pri+esc intimitatea indi+idului, pe cand normele (uridice

pri+esc exterioritatea indi+idului. Aceasta inseamna ca, din punct de +edere

moral, indi+idul se o*liga fata de sine, pe cand din punct de +edere (uridic

este o*ligat fata de alt indi+id, fata de colecti+itate

normele juridice sunt ela*orate de organe special a*ilitate, potri+it unor

proceduri §i metodologii specifice, pe cand normele morale apar §i se

manifesta intro comunitate in c-ip spontan §i neformal

normele morale cuprind in esenta lor ideea de ceea ce este ine §i ceea ce

este rau intro conduita sociala normele (uridice reglementeaza relatiilesociale su* aspectul a ceea ce este licit §i ceea ce este ilicit:

garantul reali4arii celor doua categorii de norme difera in c-ip esential:

aplicarea normelor (uridice este asigurata prin sanctiunile pre +azute de

lege care sunt date in competenta de aplicare unor organe speciale ale

puterii. Imperati+ul moral, cerinta normei morale, sunt asigurate in masura in

care indi+idul i§i asuma +alorile comunitatii in care traie§te

normele juridice actioneaza in scopul resta*ilirii situatiei anterioare

incalcarii lor, repararii pre(udiciilor materiale sau morale produse.

Incalcarea, nesocotirea normelor morale, atrag dupa ele actiunea, reactia

comunitatii fata de indi+idul in cauza: opro*riul pu*lic, dezapro*area

comportamentului etc.

normele juridice au un caracter unitar fi neec


24/56

*iceiurile reprezinta o categorie larga de reguli sociale aparute in

zorii societatii umane, cand au constituit primele reglementari de conduita

in cadrul colecti+itatilor.

*iceiul de+ine norma (uridica numai in situatia in care este

recunoscut §i acceptat de puterea pu*lica, de catre stat: in acel moment

o*iceiul de+ine o*ligatoriu, iar nesocotirea lui este sanctionata de fortacoerciti+a a statului.

2.9. orelatia normelor (uridice cu normele te-nice

In sens larg, normele te-nice sunt norme sociale, create de oameni,

care reglementeaza relatiile dintre oameni in procesul complex de

participare a acestora la +iata economica §i social culturala.

"ste cunoscut faptul ca nerespectarea normelor te-nice determina

consecinte (uridice, dintre cele mai importante, moti+ pentru care fie

care domeniu al acti+itatii de productie este riguros reglementat prin

norme te-nice.

. reptul se implica direct §i acti+ in cel mai complicat §i dinamicdomeniu, acela al productiei de *unuri §i ser+icii, reglementand con

duitele §i comportamentele oamenilor §i institutiilor, sanctionand

incalcarea normelor instituite.

2.5. orelatia normelor (uridice cu normelede deontologie profesionala

eontologia profesionala desemneaza totalitatea normelor de conduita,

in care se e+identiaza ;minima moralia


25/56

9 Norme o*i§nuielnice ' o*iceiul (uridic ), precedentul

(udiciar, doctrina, actul normati+, contractul cadru

5 Norme etice, norme o*i§nuielnice, norme te-nice, norme

politice, norme religioase, norme (uridice, norme de

con+ietuire sociala.

ANS: 5

are din afirmatiile de mai (os pri+esc regulile 'normele) morale:

1 pri+esc exterioritatea dreptului

2 sunt ela*orate de organe special a*ilitate potri+it unei

proceduri specifice

8 se manifesta spontan §i neformal, pri+esc intimitatea

indi+idului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce

pri+esc reactia comunitatii fata de indi+idul in cauza ca

opro*iul pu*lic, marginalizarea

9 au caracter unitar §i neec-i+oc

5 actioneaza in scopul resta*ilirii situatiei anterioare

incalcarii lor.

ANS: 8

;I;%I!AI"



26/56

*) Norma (uridica are un caracter o*ligatoriu

Norma (uridica este o*ligatorie pentru ca ea se aplica nu pentru interesul unei

persoane, ci in folosul con+ietuirii umane, pentru apararea ordinii sociale.

*ligati+itate normei (uridice deri+a din esenta demo cratiei, ea fiind +ointa

intregii societati adresata fiecarui mem*ru al societatii.

c) Norma (uridica are un caracter tipicNorma (uridica reprezinta un §a*lon de comportament care se aplica asupra unor

seturi de relatii sociale, a+and drept rezultat uniformizarea, tipizarea conduitelor

su*iectilor de drept implicati in acel gen de relatii. .

d) Norma (uridica implica un raport intersu*iecti+.

#rin insa§i esenta sa, norma (uridica a§eaza omul in raporturi complexe cu

semenii sai, cu statul §i institutiile acestuia.

in aceasta perspecti+a, putem +or*i de caracterul bilateral al normei (uridice,

care implica ideea de reciprocitate. #articiparea unui indi+id la circuitul (uridic

presupune o permanenta §i constanta raportare a acestuia la ceilalti indi+izi.

3. STRUCTURA NORMEI JURIDICE

a Structura logica a normei (uridiceIdeea de *aza de la care porne§te legiuitorul in constructia unei norme (uridice

este aceea ca norma (uridica tre*uie sa raspunda cerintelor pri+itoare la *una

organizare a relatiilor din societate, in sensul ca nu tre*uie sa contrazica logica

actiunii sociale.

in punct de +edere al structurii sale logice norma (uridica are in componenta

sa urmatoarele trei elemente2 ipote4a, dispo4itia §i sanctiunea.

!POTE%( - este acea parte a normei (uridice in care legiuitorul sta*ile§te

'fixeaza) conditiile, impre(urarile sau faptele in care intra in actiune norma,

precum §i categoria su*iectilor de drept.

lasificarea ipotezelor

ipote4e strict determinate, care sta*ilesc exact conditiile de aplicare a

dispozitiei normei (uridice.

ipote4e relativ determinate sunt cele in care conditiile §i impre(urarile de

aplicare a dispozitiei, prin natura lor, nu pot fi formulate in mod detaliat

ipote4e simple sunt cele in care este formulata o singura conditie sau

impre(urare pentru a se aplica dispozitia normei (uridice

ipote4e complee sunt cele in care sunt formulate mai multe conditii §i

impre(urari pentru a se aplica dispozitia normei (uridice.

D!SPO%!T!( - este definita ca acel element al structurii logice a normei (uridice

care pre+ede conduita ce tre*uie urmata in cazul ipo tezei formulate.

u alte cu+inte, dispozitia este acea parte componenta a normei (uridice in care

sunt formulate drepturile §i o*ligatiile su*iectelor nominalizate sau +izate generic

de norma (uridica respecti+a.

lasificarea dispozitiilor

upa modul in care este prescrisa conduita su*iectilor, dispozitiile pot fi:


27/56

dispo4itii determinate sunt cele care sta*ilesc categoric drepturile §i

o*ligatiile su*iectilor +izati in formulari de genul: tre*uie,are dreptul,

este o*ligat, este interzis, este autorizat, este indreptatit etc.

dispo4itii relativ determinate sunt cele care sta*ilesc +ariante de conduita

sau limite ale conduitei, urmand ca su*iectii sa aleaga una dintre ele..

S('"T!$'E( este al treilea element structural al normei (uridice, care

precizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul nerespectarii dispozitiei normei(uridice..

Dupa natura lor sanctiunile sunt:

sanctiuni ci+ile

sanctiuni penale

sanctiuni administrati+e

Dupa gradul lor de determinare sanctiunile sunt2

sanctiuni a*solut determinate

sanctiuni relati+ determinate

sanctiuni alternati+e

sanctiuni cumulati+e

b Structura te-nicolegislati+a a normei (uridice

Structura te-nicolegislati+a a normei (uridice are in +edere forma exterioarade exprimare a continutului, la redactarea ei, care tre*uie sa fie concreta, concisa

§i clara.

e ce este ne+oie §i de o structura te-nicolegislati+a a normei (uridice7 "ste

cunoscut faptul ca normele (uridice se cuprind intrun act normati+ 'lege, -otarare

de u+ern, ordonanta, ordonanta de urgenta, decret, decizii etc.), care are o

anumita structura te


28/56

c) upa criteriul structurii interne normele juridice sunt2

norme (uridice complete:

norme juridice incomplete2 care. se clasifica la randul lor, in norme de

trimitere §i norme in al*.

d) upa criteriul sferei de aplicare2

norme (uridice generale

norme (uridice speciale norme (uridice de exceptie .

e) upa criteriul gradului fi intensitatii incidentei2

norme (uridiceprincipii

norme (uridicemi(loace

f) upa criteriul modului de reglementare a conduitei,:

norme (uridice onerati+e

normele (uridice pro-i*iti+e

norme (uridice permisi+e

Norma (uridica permisi+a se poate transforma in norma imperati+a, situatie in

care se nume§te norma supletiva.

g Alte categorii de norme (uridice norme (uridice organizatorice.

norme (uridice puniti+e

norme (uridice stimulati+e

5. ACTIUNEA NORMEI JURIDICE

Normele (uridice actioneaza pe trei +ectori principali: in timp, in spatiu ;i

asupra persoanelor.

a) Actiunea in timp a normei (uridice

*) #entru explicarea in maniera didactica a actiunii in timp a normei (uridice

a+em in +edere trei momente:

intrarea in +igoare a normei (uridice

actiunea in timp a normei (uridice

ie§irea din +igoare a normei (uridice.

!ntrarea in vigoare a normei juridice se refera la data concreta la care actul

normati+ care contine norma (uridica incepe sa actioneze §i de+ine opoza*il

su*iectilor de drept.

Regula privind intrarea in vigoare a normei juridice este sta*ilita de

onstitutia !omaniei in art. =@: /%egea se pu*lica in &onitorul ficial al !omaniei

§i intra in +igoare la 8 zile de la data pu*licarii sau la o data ulterioara

pre+azuta in textul ei0.

#rincipiile actiunii in timp a normei (uridice

in momentul intrarii sale in +igoare norma (uridica de+ine activa §i actioneaza

pentru viitor.Aceasta inseamna ca norma (uridica nu este retroactiva, adica nu se aplica

raporturilor nascute §i faptelor comise inaintea intrarii sale in +igoare.

In acela§i timp, norma (uridica nu este ultraactiva, adica nu se aplica dupa ce

iese din +igoare.

Sintetizand, putem spune ca suntem in fata principiului acti+itatii normei

(uridice, a principiului neretroacti+itatii normei (uridice §i a principiului

neultraacti+itatii normei (uridice. 8@ >@


29/56

E9*0#"" 4* '% 0$""0"' *$*#$-%#""#%#"" -$!*" :$"4"*

a) #rima exceptie se refera la normele (uridice cu caracter interpretati+, care

au caracter !"T!ATI6, b A doua exceptie se

locali4ea4a in domeniul dreptului penal ;i se refera la normele (uridice

penale care pre+ad dezincriminarea unor fapte fi normele penale fi

contra+entionale mai fa+ora*ile.

*) c) ( treia eceptie se refera la retroactivitatea epresa, adica la situatiain care legiuitorul pre+ede in mod expres ca norma (uridica se +a aplica

retroacti+. l de proprietate, dreptul la educatie etc.).

Principiul neultraactivitatii normei juridice se refera la faptul ca o norma

(uridica nu§i poate extinde efectele dupa ie§irea sa din +igoare. e la acest

principiu fac eceptie normele juridice cu caracter temporar sau eceptional.: /

I*+"$*% 4" "-%$* % -$!*" :$"4"*

-(RO3(RE( este definita ca actul prin care se exprima incetarea actiunii actului

normati+.

(brogarea cunoa;te doua forme2 a*rogarea expresa ;i a*rogarea tacita.

A*rogarea expresa poate fi la randul sau: directa §i indirecta.

(brogarea epresa directa consta in desfiintarea efectelor +ec-ii norme (uridiceprin precizarea detaliata, in continutul noului act normati+, a normelor (uridice

scoase din +igoare.

(brogarea epresa indirecta consta in desfiintarea efectelor +ec-ii norme prin

utilizarea in noua norma (uridica a formulei /pe data intrarii in +igoare a

prezentei legi se a*roga orice dispozitie legala contrara0.

(brogarea tacita sau implicita inter+ine in situatia cand noua norma (uridica nu

face nici o precizare in legatura cu actiunea +ec-ilor norme (uridice. #entru faptul

ca norma (uridica noua reglementeaza diferit un manunc-i de relatii sociale fata de

+ec-ea norma, organele de aplicare a legii inteleg implicit ca legiuitorul a scos

din +igoare +ec-ea reglementare 'a*rogare tacita).

(+$'3ERE( &( TER)E' opereaza in mod exceptional, in situatia actelor normati+e

temporare,

DES$ET$D!'E( norma (uridica este cazuta in desuetudine, atunci cand, de§i ea

este in +igoare nefiind a*rogata §i nea(ungand la termen, nu se mai aplica

datorita sc-im*arii conditiilor socialeconomice §i politice care au impus

initial ela*orarea ei.

ASPECTE DE DREPT INTERNATIONAL

A*rogarea tratatelor poate fi expresa sau tacita...

b) A#"*% -$!*'-$ :$"4"* " /0%#" §" %/0$% 0*$/-%*'-$

in punct de +edere al actiunii normelor (uridice in spatiu §i asupra

persoanelor ne aflam in prezenta a doua principii esentiale:

principiul teritorialitatii normelor (uridice, care consacra faptul ca norma

(uridica actioneaza asupra teritoriului statului respecti+

principiul personalitatii normelor (uridice, care consacra faptul ca

norma (uridica actioneaza asupra cetatenilor statului respecti+ §i strainilor aflati

pe teritoriul acelui stat.

espre imunitatea diplomatica


30/56

#ersonalul diplomatic *eneficiaza de imunitate diplomatica ea

reprezinta ansam*lul drepturilor §i pri+ilegiilor acestora: in+iola*i

litatea persoanei, imunitate de (urisdictie, scutire de impozite §i taxe

personale, de taxe +amale sau de alte prestatii catre statul acreditar. .

espre pri+ilegiile fi imunitatile consulare

unctionarii consulari, personalul de specialitate §i auxiliar *ene

ficiaza de un regim de imunitati mai restrans decat personalul misiunilor

diplomatice 'am*asade) .

!egimul misiunilor consulare este reglementat de on+entia de la 6iena

cu pri+ire la relatiile consulare, adoptata la 29 aprilie 13?8.

espre regimul (uridic al strainilor.

Regimul national recunoa§te strainilor acelea§i drepturi de care se

*ucura cetatenii statului pe teritoriul carora se afla strainii.

Regimul special acorda strainilor unele drepturi ce sunt nomina lizate

in acorduri internationale sau in legislatiile nationale.

Regimul derivat din clau4a natiunii celei mai favori4ate este consacrat

in acorduri *ilaterale, in *aza carora un stat acorda strainilor un

tratament la fel de a+anta(os ca acela conferit cetatenilor unui stat tertconsiderat ca fa+orizat.

T"ST" " A$T"6A%$A!"

12) are sunt principiile actiunii in timp a normei (uridice 71 #rincipiul teritorialitatii §i principiul personalitatii

2 #rincipiul neretroacti+itatii cu cele doua exceptii :

principiul ultraacti+itatii §i principiul retroacti+itatii

8 #rincipiul unitatii, principiul ec-ili*rului, principiul

accesi*ilitatii

9 #rincipiul legalitatii, principiul dreptatii, principiul ec-itatii

§i (ustitiei

5 #rincipiile generale sau fundamentale §i principiile de ramura.

ANS: 2

1) um se clasifica normele (uridice dupa modul de reglementare a conduitei 71 Normele (uridice onerati+e, pro-i*iti+e, permisi+e,

supleti+e

2 Normele (uridice organizatorice, puniti+e, stimulati+e

8 Normele (uridice generale, speciale, de exceptie

9 Normele (uridice principii, normele (uridice mi(loace

5 Normele (uridice generale, speciale.

ANS: 1

1!) are este structura logica a normei (uridice 71 "ste structura externa a normelor (uridice

2 Titlu, capitol, alineat, paragraf

8 Ipoteza, dispozitia, sanctiunea9 Titlul, formula introducti+a, pream*ul, partea dispoziti+a,

formula de atestare a autenticitatii

5 ispozitii generale, dispozitii de fond, dispozitii

tranzitorii, dispozitii penale.

ANS: 8

19) um se clasifica dispozitiile 7


31/56

1 i+ile, penale, administrati+e

2 e drept pu*lic §i de drept pri+at

8 enerale, de fond, tranzitorii, finale

9 eterminate, relati+ determinat

5 umulati+e, alternati+e.

ANS: 9

21) are sunt trasaturile caracteristice ale normelor (uridice 7

1 Spontaneitatea ' apar §i se dez+olta in societate in c-ip

neformal), legalitate, generalitate

2 Sunt relati+e, au actiune limitata in timp, au proceduri speciale

de ela*orare

8 eneralitatea, oficialitatea, spontaneitatea

9 Sunt generale, impersonale, o*ligatorii, au caracter tipic,

implica un raport intersu*iecti+

5 &oralitatea, este scrisa, are sanctiunea inclusa, este

o*ligatorie.

ANS:9 are e momentul intrarii in +igoare a legii:

1 data pu*licarii in &onitorul ficial

2 data promulgarii ei de catre #re§edintele tarii

8 la 8> zile de la data pu*licarii in &onitorul ficial

9 numai dupa depunerea sa spre dez+oltare in amerele

#arlamentului §i dupa apro*area pre§edintilor celor doua

amere

5 %a trei zile de la data pu*licarii in &onitorul ficial sau la

data din text.

ANS: 5

BIBLIOGRAFIE



32/56

principala prin care dreptul de+ine cunoscut de cei al caror com portament il

regleaza.

In sens material, sunt considerate iz+oare ale dreptului, factorii de

configurare a dreptului , dreptul natural §i con§tiinta (uridica 'ratiunea umana) .

Iz+oarele materiale, denumite §i ,,izvoare substan- tiale" ale dreptului sunt

expresia conditiilor +ietii economice, sociale, politice, culturale §i ideologice.

!4voarelor de drept formale, care se refera la modalitatea concreta de exprimarea dreptului, forma exterioara pe care o im*raca acesta.

ategorii de iz+oare ale dreptului:

iz+oare scrise §i iz+oare nescrise

iz+oare oficiale §i iz+oare neoficiale

iz+oare directe §i iz+oare indirecte.

Intro opinie exprimata de I. !osetti;alanescu, iz+oarele de drept pot fi

clasificate in: iz+oare create §i iz+oare interpretati+e

#rofesorul . Stegaroiu propune clasificarea iz+oarelor dreptului in: i4voare

potentiale care exprima posi*ilitatea de a ela*ora modifica sau a*roga norme

(uridice la cererea +ointei sociale, exprimata prin puterea de stat §i i4voareactuale reprezentate de totalitatea actelor normati+e in +igoare.

2. PRE?ENTAREA I?VOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI

Iz+oarele formale ale dreptului sunt:

a) o*iceiul (uridic 'cutuma)

*) practica (udecatoreasca '(urisprudenta) §i precedentul (udiciar

c) doctrina (uridica

d) contractul normati+

e) actul normati+

f) principiile sistemului dreptului european contemporan.

%. O"*"' :$"4" (#!%)

Definitie2 o*iceiul (uridic este o norma generala de conduita exprimata in forma

orala, fundamentata pe o*ser+area uniformitatilor asupra cazurilor petrecute in

realitatea sociala +reme indelungata §i considerata 'ca norma generala) dreapta.

Aceasta norma generala cores punde ne+oii de securitate, de tratament egal al

indi+izilor §i, in ultima instanta, ne+oii de (ustitie.

Teoria dreptului romano-canonic formuleaza doua conditii fundamentale pentru ca

un o*icei sa do*andeasca caracter (uridic §i sa fie acceptat ca iz+or de drept:

- conditia obiectiva =materiala , care consta intro practica +ec-e §i

incontesta*ila 'de netagaduit)

conditia subiectiva =psi


33/56

desemneaza totalitatea -otararilor (udecatore§ti pronuntate de catre toate

instantele de (udecata, indiferent de gradul acestora, componente ale sistemului de

organizare (udecatoreasca dintrun stat. 4urisprudentaeste creatia unei autoritati

(udiciare, de aceea se apropie de lege §i se deose*e§te de o*iceiul (uridic.

Precedentul judiciar

desemneaza totalitatea -otararilor

(udeca tore§ti cu caracter deindrumare, pronuntate de Inalta

urte de asatie §i 4ustitie §i

care au forta o*ligatorie pentru

cazurile similare ce se +or (udeca in

+iitor.

. D-#$"% :$"4"%

Doctrina juridica poate studiilor, in+estigatiilor §i exprima opinii §i concluzii

sistem de drept.

4. C-#$%#' -$!%#"

"ontractul normativ este o specie aparte de contract, care nu se refera la

drepturi §i o*ligatii pentru su*iecti determinati, ca participanti la un raport(uridic, ci au in +edere reglementari cu caracter general, impersonal §i repeta*il.

"l face parte din iz+oarele dreptului poziti+ prezente in ramurile dreptului

constitutional, dreptului international §i dreptului muncii.

*. A#' -$!%#"

Actul normati+ reprezinta iz+orul de drept creat de autoritatile pu*lice

in+estite cu putere de legiferare 'parlament, gu+ern, organe ale administratiei

locale), care cuprinde norme generalo*ligatorii, a caror aplicare poate fi

realizata §i prin forta coerciti+a a statului 'Nicolae #opa).

Sistemul actelor normati+e in dreptul roman este compus din:

onstitutie

%egi constitutionale

%egi organice

%egi ordinare

ecrete prezidentiale

rdonante de urgenta ale gu+ernului

rdonante simple ale gu+ernului

Botarari ale gu+ernului.

Acte normati+e ela*orate de organele administratiei pu*lice.

"onstitutia este legea fundamentala a unui stat, care cuprinde un sistem

articulat de norme (uridice in+estite cu forta (uridica superioara pri+itoare la:

organizarea de stat, structurile economice §i formele proprietatii, drepturile §i

li*ertatile fundamentale ale omului.

&egile constitutionale sunt definite ca legi de re+izuire, de modificare a

onstitutiei, care sunt inzestrate cu o forta (uridica superioara celorlalte

categorii de acte normati+e, fiind adoptate de catre #arlament potri+it unor

proceduri speciale.

&egile organice sunt situate, din punct de +edere al fortei (uridice, dupa

onstitutie §i legile constitutionale, dar inaintea tuturor celorlalte iz+oare de

drept. Aceasta pozitionare a legilor organice este determinata de importanta

o*iectului lor de reglementare (uridica. &egile ordinare sunt actele normati+e care

reglementeaza orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezer+ate

legilor constitutionale §i legilor organice. "le pot fi legi de sinteza 'oduri:

odul i+il, odul 6amal, odul omercial, odul amiliei) §i legi speciale..

fi definita ca totalitatea analizelor,

interpretarilor prin care speciali§tii i§i

pri+itoare la fenomenul (uridic dintrun


34/56

Decretul poate fi considerat iz+or de drept numai in masura in care

contine reguli de conduita generale §i o*ligatorii, iar daca sunt

ratificate de #arlament de+in legi §i au forta (uridica a acestora.

Botararile fi ordonantele gu+ernului

Aotararea 3uvernului este actul normati+ emis de puterea executi+a,

care contine norme (uridice referitoare la organizarea executarii legilor,

respecti+ masuri concrete de punere in aplicare a legilor emise de#arlament in cele mai di+erse domenii.

Ordonantele 3uvernului sunt acte normati+e emise in temeiul unei legi

speciale de a*ilitare, in cadrul unor limite §i in conditiile pre+azute de

aceasta.

categorie speciala de ordonante pe care le poate emite u+ernul o

reprezinta ORDO'('TE&E DE $R3E'T(, care, potri+it art. 115 alin. 9 pot fi

adoptate /numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi

amanata0.

Acte normati+e ela*orate de organele administratiei pu*lice centrale fi

locale

In aceasta categorie sunt cuprinse actele emise de conducatorii organelor centraleale administratiei de stat, precum §i cele care emana de la organele locale executi+e.

"le sunt considerate iz+oare de drept numai in masura in care contin norme (uridice cu

caracter general §i o*ligatoriu. In aceasta categorie intra: instructiuni, ordine, norme

metodologice, decizii.

T"ST" " A$T"6A%$A!"

1#) are sunt iz+oarele formale ale dreptului 7

1 reptul natural, con§tiinta (uridica, factorii de configurare a

dreptului

2 Iz+oare oficiale §i neoficiale

8 Iz+oare directe §i indirecte

9 Actul normati+, cutuma, (urisprudenta, doctrina (uridica,

contractul normati+

5 Iz+oarele dreptului penal, iz+oarele dreptului constitutional,iz+oarele dreptului ci+il.

ANS: 9

8) arei categorii de iz+oare de drept apartine (urisprudenta :

9) In care din ramurile dreptului o*iceiul este exclus:

1l u t p e

constitutional

2l

u t

p e

p

8 drept+ .i t ar t si ni m d a

9 drept international

5 dreptl a

i

c

r

e m

o

c

ANS: 2

1 iz+oa scrise,

2 iz+oa directe

8 iz+oa indirecte

9 iz+oa nescrise

5 iz+oa neoficiale.

ANS: 1


35/56

NT!AT$% normati+ este:

1 iz+o t p e

formal

2 iz+o t p e

materia

8 iz+o dre indirec

9 iz+o dre oficial

5 iz+o dre actual.

ANS 1

are sunt iz+oarele dreptului comunitar:

1 iz+oarele materiale, iz+oarele formale

2 actul normati+, cutuma, practica (udecatoreasca, doctrina

(uridica, contractul normati+

8 iz+oare actuale §i iz+oare potentiale

9 tratatele constituti+e §i modificate, iz+oarele deri+ate,

iz+oarele complemetare, iz+oarele nescrise.

ANS: 9;I;%I!AI"

Nicolae #opa, Teoria generala a dreptului, ;ucure215. Ion

raio+an, Teoria generala a dreptului, ;ucure


36/56

- un al doilea segment este acela al aplicarii actelor normati+e, respecti+ al

transpunerii in +iata a normelor (uridice. Acest segment este definit drept

TEA'!"( RE(&!%(R!! DREPT$&$!

(;adar, te-nica (uridica include te-nica legislati+a, pe care o considera o parte

componenta a sa.3. TENICA LEGISLATIVA

Te-nica legislati+a se intemeiaza pe norme juridice specifice 'denumite norme

de te-nica legislati+a) §i pe principii proprii 'denu

mite principiile legiferarii)..

'ormele juridice de te>>, prevede, in

art. 11, urmatoarele2 /actul normati+ tre*uie sa se integreze organic in sistemul

legislatiei, scop in care:


37/56

a) proiectul de act normati+ tre*uie corelat cu pre+ederile

actelor normati+e de ni+el superior sau de acela§i ni+el, cu care se afla in

conexiune

*) proiectul de act normati+, intocmit pe *aza unui act de ni+el superior,

nu poate depa§i limitele competentei instituite prin acel act §i nici nu

poate contra+eni principiilor §i dispozitiilor acestuia

c) proiectul de act normati+ tre*uie sa fie corelat cu reglemen

tarile comunitare §i cu tratatele internationale la care !omania este parte0.

Dispo4itiile art. 11 fiea4a regula integrarii actului normati+ in ansam*lul

legislatiei.

alta regula, care se dega(a din continutul art. 12, o reprezinta regula

unicitatii reglementarii in materie

Art. 19 din %egea nr. 29 din 2= martie 2>>>, consacra regula evitarii

paralelismelor

d. #rincipiul accesi*ilitatii §i economiei de mi(loace in ela*orarea actelor normati+e

#rincipiul accesi*ilitatii impune din partea legiuitorului respec tarea

urmatoarelor cerinte:

in primul rand sa aleaga forma eterioara corespunzatoare reglementarii pe

care dore§te sa o ela*oreze.

in al doilea rand, legiuitorul tre*uie sa aleaga modalitatea de reglementare,adica metoda de a impune su*iectelor de drept conduita prescrisa, cuprinsa in

norma (uridica.

- !n al treilea rand, legiuitorul tre*uie sa aleaga procedeele de

conceptualizare §i lim*a(ul adec+at domeniului ce urmeaza a fi reglementat.


38/56

de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actuluinormati+ respecti+.

c) Preambulul actului normativ reprezinta acea parte in care este

enuntat, in sinteza, scopul reglementarii respecti+e

d) Partea dispo4itiva a actului normativ reprezinta continutul

propriuzis al reglementarii, alcatuit din totalitatea normelor

(uridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce faco*iectul acestuia.

In aceasta parte componenta a actului normati+ sunt sistematizate:

dispozitiile generale sau principiile generale

dispozitiile pri+ind fondul reglementarii 'dispozitii de fond)

dispozitiile tranzitorii

dispozitiile finale.

6. STRUCTURA ACTULUI NORMATIV

Elementul de ba4a al structurii actului normati+ il reprezinta (RT!"O&$&, care

cuprinde, de regula, o singura dispozitie normati+a aplica*ila unei situatii date.enumit §i celula de *aza a actului normati+, (RT!"O&$& nu se confunda cu norma

(uridica 'exista situatii in care o norma (uridica este cuprinsa in mai multe

articole).

In cazul in care din dispozitia normati+a primara a unui articol decurg, in mod

organic, mai multe ipoteze (uridice, acestea +or fi prezentate in (&!'E(TE distincte,

astfel incat (RT!"O&$& sa fie logic §i coerent construit.

(&!'E(T$& reprezinta o su*di+iziune a A!TI%$%$I §i este constituit, de regula,

dintro singura propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza (uridica

specifica articolului.

7. TENICA SISTEMATI?ARII ACTELOR NORMATIVE

Sistemul legislatiei cuprinde totalitatea actelor normati+e aflate in +igoare laun moment dat. &area +arietate a actelor normati+e impune cu necesitate

sistematizarea lor.

oua sunt formele de sistematizare a actelor normati+e: incor-porarea fi

codificarea.

B.1. Incorporarea

a forma de sistematizare a actelor normati+e, incorporarea inseamna a§ezarea,

pozitionarea actelor normati+e dupa criterii exterioare aces tora, respecti+:

cronologice, alfa*etice, pe ramuri de drept, pe ins titutii (uridice.

Incorporarea poate fi: oficiala §i neoficiala.

odificarea

"odificarea este forma superioara de sistemati4are a actelor normati+e, carepresupune cuprinderea sintetica §i sistematizata intrun act normati+, cu forta

(uridica a legii, a tuturor normelor (uridice apartinand aceleia§i ramuri sau

su*ramuri de drept.

importanta deose*ita in +iata (uridica a societatii o reprezinta urmatoarele

E#E'!)E'TE &E3!S&(T!#E.

a) modificarea actelor normati+e

*) completarea actelor normati+e

c) repu*licarea actelor normati+e

d) suspendarea actelor normati+e

e) a*rogarea actelor normati+e

f) rectificarea actelor normati+e.

T"ST" " A$T"6A%$A!"

11) are este intelesul notiunii de te-nica (uridica 7

1 Totalitatea normelor de te-nica legislati+a §i a principiilor


39/56

ela*orarii care asigura sistematizarea, unificarea §i coordonarea

legislatiei, precum §i continutul §i forma (uridica adec+ata pentru

fiecare act normati+

2 Totalitatea mi(loacelor, metodelor, procedeelor §i te-nicilor

utilizate de organele puterii de stat in procesul de initiere,

ela*orare §i adoptare a actelor normati+e

8 Totalitatea normelor (uridice care definesc partile constituti+e ale

actului normati+, structura sa, forma §i modul de sistematizare a

continutului acestuia

9 Totalitatea procedeelor te-nice pri+itoare la modificarea, a*rogarea,

pu*licarea §i repu*licarea actelor normati+e

5 Te-nica (uridica desemneaza stilul actului normati+,

lim*a(ul clar, concis, fara ec-i+oc folosit de legiuitor la

ela*orarea proiectelor de lege §i a propunerilor legislati+e.

ANS: 2

are sunt partile constituti+e ale actului normati+ 7

1 Ipoteza, dispozitia,

sanctiunea

2 Norma (uridica, institutia

(uridica, ramura de di+iziunea

dreptului

8 Sta*ilirea situatiei de fapt,

normei, ela*orarea actului de

9

119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)

Documents

Transcript of 119788293 Sinteze Introducere in Drept (1)