Drept Procesual Penal Sinteze

download Drept Procesual Penal Sinteze

of 30

Transcript of Drept Procesual Penal Sinteze

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    1/30

    Subiectul 1. Procesul penal aspecte generale

    - este o activitate reglementata de legea desfasurarii intr-o cauza penala, cu participarea organelor judiciare, a

    partilor si a altor persoane ca titulare de drepturi si obligatii, fiind necesar in vederea crearii codului procedural,

    necesar tragerii la raspundere penala a celor care au savarsit o infractiune.

    - sunt organe judiciare: instantele de judecata prin judecatori ; Ministerul Public prin procurori si organele de

    cercetare penala.

    - organele de cercetare penalasunt de doua categorii: ale politiei judiciare si organele de cercetare penala

    speciale.

    - sunt organe de cercetare penala ale politiei judiciare lucratorii operativi anume desemnati din cadrul M.I.aflati in

    subordinea directa a procurorului.

    - sunt organe de cercetare penala speciale(art.20!".p.p#:

    "omandantii $.M.corp aparte si similare;

    "omandantii centrelor militare;

    %efii comendurilor de garni&oana;

    'fiterii politiei romane de frontiera;

    "apitanii porturilor;

    'fiterii anume desemnati de catre comandantul $.M.corp aparte si similare;

    'fiterii anume desemnati de catre sefii comendurilor de garni&oana;

    'fiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare.

    Subiectul 2. Partile in procesul penal

    Partile in procesul penal sunt: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea civilmente responsabila

    (partea responsabila civilmente).

    Inculpatul

    Persoana fata de care se presupune ca a savarsit o infractiune se numeste faptuitor; in momentul in care

    impotriva acestuia incepe urmarirea penala! el devine invinuit. Invinuitul este subiect de drepturi si obligatii procesuale!

    faptuitorul nu este un asemenea subiect! deoarece nu eista cadru procesual legal in care el sa aiba anumite drepturi si

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    2/30

    obligatii! acest cadru nascandu-se odata cu inceperea urmaririi penale! care coincide cu pornirea procesului penal!

    atunci cand se pune in miscare actiunea panala! invinuituldevine inculpat.

    )ctele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt: ordonanta de punere in miscare a

    actiunii penale, rechiitoriul, declaratia orala a procurorului si incheiarea instantei de judecata in conditiile

    preva&ute de lege.

    Invinuitul* inculpatul! are anumite obligatiisi anumite drepturi

    - intre obligatiile inculpatului amintim:suportarea invinuirii ce i se aduce in legatura cu savarsirea infractiunii!

    suportarea unor masuri procesuale(retinerea! arestarea#! obligatia de a se pre&enta in fata organelor judiciare ori de

    cate ori este c+emat! etc.

    - intre drepturile inculpatului amintim:dreptul de a propune probe; dreptul de a-si angaja un aparator; dreptul de

    a formula cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti; obligatia de a suporta luarea fata de ei a unor masuri

    preventive;

    Partea vatamata

    Persoana care a suferit un prejudiciu fi&ic! material! moral in urma savarsirii unei infractiuni.%pre deosebire

    de victima infractiunii care poate fi numai o persoana fi&ica! persoana vatamata poate fi fi&ica*juridica. Persoana

    vatamata! daca se constituie ca parte in latura penala a procesului penal poarta denumirea de parte vatamata.

    ,a are drepturi si obligatii.

    - sa-si angaje&e avocat

    - sa depuna probe

    - sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti

    %e poate constitui in procesul penal pana la momentul citirii actului de sesi&are al instantei (rec+i&itoriu#.

    "onstituirea poate fi epresa sau tacita insa daca e vorba de o constituire tacita de parte vatamata este necesar ca

    din manifestarile procesuale ale persoanei vatamate sa re&ulte faptul ca aceasta doreste sa se constituie parte

    vatamata. aca! insa se constituie ca parte in latura civila a procesului penal! urmarind tragerea la raspunderecivila a invinuitului*inculpatului si a partii civilmente responsabile! atunci persoana vatamatadevineparte civila in

    procesul penal.

    Partea civila

    Persoana vatamata care se constituie ca parte in latura civila a procesului penal! urmarind tragerea la

    raspundere civila a invinuitului*inculpatului si partii civilmente responsabile se numeste parte civila. Partea civila se

    poate constitui pana la citirea actului de sesi&are a instantei. aca nu a facut asta pana la acest moment procesual!

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    3/30

    persoana vatamata are posibilitatea sa-si recupere&e prejudiciul civil prin formarea unei actiuni civile la instanta civila.

    Poate fi parte in procesul penal atat cel care a suferit un prejudiciu material cat si cel cu prejudiciu moral. In situatia in

    care prejudiciul este acoperit de o societate de asigurari iar aceasta doreste sa intre in procesul penal! va avea calitatea

    de asigurator de raspundere civila! si nu calitatea de parte civila.

    Partea civilmente responsabila

    Partea civilmente responsabila este persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile,

    pentru daunele pricinuite de invinuit sau inculpate. "ategoriile de parti civilmente responsabile sunt reglementate

    de ".civ. si anumite legi speciale.".civ. instituie ca parti civilmente responsabile pe parinte/tutorein ca&ul infractiunii

    savarsite de catre minori*pusi sub interdictie si pe comitent prepusi;

    In ca&ul raspunderii pentru fapta minorului*inter&isului legea prevede ca cel care! in temeiul unui contract! al unei

    +otarari judecatoresti sau a legii! este obligat sa supraveg+e&e un minor ori o persoana pusa sub interdictie! raspunde

    pentru prejudiciul cau&at altuia de catre aceste din urma persoane.

    aspunderea sub&ista si in situatia in care faptuitorul! fiind lipsit de discernamant! nu raspunde pentru fapta proprie.

    "el obligat la supraveg+ere este eonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta

    prejudiciabila. In ca&ul parintilor*tutorelui! inlaturarea are loc numai daca acestia dovedesc ca fapta minorului este

    urmarea unor alte cau&e decat culpa lor in supraveg+erea acestora.Pentru a eista raspunderea parintilor! sau a unuia

    dintre ei! pentru faptele minorului! trebuie ca acestia sa fi locuit impreuna.e asemenea ca parintele*tii sa fi avut

    obligatia legala de crestere! supraveg+ere si indrumare asupra minorului. aca minorul a fost incredintat unuia dintre

    parinti dar la momentul savarsirii faptei se afla sub supraveg+erea celuilalt parinte! practica judiciara a stabilit ca va

    raspunde parintele in supraveg+erea caruia se afla efectiv. Practica a statuat ca parintele nu va raspunde in ca&ul in

    care a fost in imposibilitatea sa-si eercite atributiile parintesti. %i comitentul este obligat sa repare prejudiciul cau&at de

    prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de ei are legatura cu atributiile ori cu scopul functiilor incredintate.,ste

    comitent cel care in virtutea unui contract sau in temeiul legii eercita supraveg+erea si controlul asupra celui care

    indeplineste anumite functii sau incredintari in interesul sau ori al altuia."omitentul nu raspunde daca dovedeste ca

    victima cunostea sau dupa imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei ca prepusul a actionat fara nicio

    legatura cu functiile sau atributiile incredintate. Parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite conditiile

    raspunderii comitentului pentru fapta prepusului. /ici o alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru faptaprejudiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus. "u toate acestea in ca&ul in care este si parinte!

    minorul care a savarsit fapta prejudiciabila! victima are posibilitatea de a opta intre cele 2 forme de raspundere. Partea

    civilmente responsabila se poate constitui in procesul penal fie la cererea partii civile fie de catre institutia din oficiu! fie

    din proprie initiativa. aca se constituie din oficiu sau la cererea partii civile constituite trebuie sa aiba loc pana la citirea

    actului de sesi&are a instantei.aca se constituie din proprie initiativa! partea civilmente responsabila se poate constitui

    pana la momentul de&baterilor dar are obligatia sa ia procedura din stadiul in care se afla.

    Partea civilmente responsabila are dr. si obligatii.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    4/30

    - sa-si angaje&e avocat ;

    - sa depuna probe;

    - sa formule&e cai de atac impotriva +otaririi judecatoresti

    Subiectul !. "aele procesului penal

    - procesul penal are urmatoarele fa&e:

    a&a de urmarire penala;

    a&a de judecata;

    a&a de punere in eecutare a +otararii judecatoresti penale.

    - faza de urmarire penala incepe la momentul sesi&arii organelor de urmarire penala si se termina la momentul

    la care! prin rec+i&itoriu!procurorul sesi&ea&a instanta de judecata sau cand acesta da o solutie de scoatere de sub

    urmarire penala! de incetare a urmaririi penale sau de clasare.

    - faza de judecata incepe atunci cand instanta de judecata este sesi&ata prin rec+i&itoriul procurorului si se

    termina la momentul la care +otararea judecatoreasca devine definitiva.

    - faza de punere in executare incepe de la momentul ramanerii definitive a +otararii judecatoresti si se termina

    la momentul predarii condamnatului la poarta penitenciarului.

    Subiectul #. Principiile in baa carora se desfasoara procesul penal

    procesul penal roman actual cunoaste urmatoarele principii fundamentale:

    1. Principiul legalitatii procesuale - potrivit caruia intreaga activitate procesual penala se desfasoara numai in teme

    legii; pentru acest lucru! legea a instituit si unele garantii procesuale! cum ar fi posibilitatea instantelor de judecata de

    verifica legalitatea actelor indeplinite in decursul urmaririi penale.

    2. Preumtia de nevinovatie $ potrivit careia - orice persoana este considerate nevinovata pana la momentul doved

    vinovatiei sale. Potrivit legii invinuitul*inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia. ,ste obligatia organe

    judiciare sa adune probe din care sa re&ulte vinovatia acestuia; mai mult!practica judiciara! a stabilit ca este gres

    condamnarea unei persoane! ba&ata eclusive pe recunoasterea facuta de catre acesta.

    !. Principiul aflarii adevarului - potrivit acestui principiu! organele judiciare sunt obligate sa depuna toata prudenta

    diligent! astfel incat adevarul judiciar (adevarul la care ajunge instanta in urma administrarii probelor# sa coincida

    realitatea faptica. Pentru a da eficienta acestui principiu! legea a dat posibilitatea instantei de judecata sa verifice soluti

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    5/30

    date de catre procuror in fa&a de urmarire penala. Mai mult! instanta de judecata poate! in fa&a de judecata! atunci ca

    procurorul nu este pre&ent sa dispuna etinderea procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane.

    #. Principiul oficialitatii - procesul penal poate incepe in fa&a de urmarire penala din oficiu; organele judiciare din fa&a

    urmarire penala au posibilitatea! cu unele eceptii! sa se autosesi&e&e. ac eceptie anumite tipuri de infractiuni pentru ca

    fie este necesara o plangere prealabila! fie este necesara autori&area organelor competente ( e: pentru infractiune

    savarsita la egia "ailor erate! este necesara autori&area comandantului caii ferate respective#. acem preci&area instanta nu se sesi&ea&a niciodata din oficiu. Prin prisma principiului oficialitatii! procesul penal se diferentia&a de proces

    civil! unde operea&aprincipiul disponibilitatii! in sensul ca partile pot face orice doresc cu drepturile lor procesuale.

    %. &olul activ al organelor judiciare penale - organele judiciare sunt obligate sa aiba un rol activ in aflarea adevarului

    sa administre&e in cursul procesului penal! atat probele ce sunt in favoarea cat si cele in defavoarea inculpatului. 'rgane

    judiciare au obligatia sa aduca la cunostinta partilor drepturile si obligatiile procesuale pe care acestia le au.

    '. arantarea libertatii persoanei in procesul penal - potrivit acestui principiu in tot cursul procesului penal es

    garantata libertatea persoanei; nicio persoana nu poate fi retinuta! arestata ori privata de libertate in alt mod si nici nu poa

    fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in ca&urile si conditiile preva&ute de lege. aca cel impotriva caru

    s-a luat masura arestarii preventive ori s-a dispus internarea medicala ori o alta metoda de restrangere a libertatii conside

    ca aceasta este nelegala are dreptul in cadrul procesului penal sa se adrese&e instantei competente! potrivit legii. ace

    sublinierea ca procurorul nu poate niciodata sa areste&e o persoana! el poate sa faca o propunere motivata catre instan

    de judecata! aceasta fiind singura care are dreptul sa se pronunte cu privire la luarea! mentinerea! prelungirea! revocare

    inlocuirea ori incetarea de drept a masurilor preventive; de asemenea persoana arestata preventiv are posibilitatea in

    cursul procesului penal sa solicite punerea in libertate provi&orie sub control judiciar ori pe cautiune.

    . &espectarea demintatii umane - organele judiciare sunt obligate sa nu u&ite&e de mijloace nelegale in cursul procesu

    penal! nici in vederea obtinerii unor probe si nici in perioada in care persoana este retinuta ori arestata. "odul penal

    instituit si unele infractiuni cum ar fi tortura sau arestarea nelegala ori cercetarea abu&iva.

    *. arantarea dreptului la aparare - dreptul de aparare este garantat invinuitului * inculpatului si celorlalte parti in tot curs

    procesului penal; organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina eercitare de drepturi procesuale! in conditi

    legii si sa administre&e probele necesare in apararea acestora; organele judiciare au obligatia sa incunostiinte&e de inda

    si mai inainte de al audia pe invinuit*inculpat despre fapta pentru care este cercetat! despre incadrarea juridica a acesteia

    sa-i asigure posibilitatea pregatirii se eercitarii apararii. In acest sens! instanta de judecata este obligata sa acorde

    termen in vederea angajarii unui aparator sau a pregatirii apararii! in masura in care o astfel de cerere este intemeiat

    Partile au dreptul sa fie asistate de aparator in tot cursul procesului penal; aparatorul poate fi ales sau numit din oficiu.

    ca&ul in care asistenta juridica este obligatorie ( inculpatul este minor sau este aresta si intr-o alta cau&a#! daca partea nu

    angajea&a aparator ales! organele judiciare ii vor desemna un aparator din oficiu. 'rganele judiciare au obligatia s

    incunostinte&e pe invinuit*inculpat inainte de a i se lua prima declaratie despre dreptul de a fi asistat de un aparat

    consemnandu-se acest lucru in procesul-verbal de ascultare. e asemenea organele judiciare au obligatia sa aduca

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    6/30

    cunostinta partilor ca au dreptul sa nu dea nicio declaratie si ca in masura in care nu u&itea&a de acest drept! declarati

    respective pot fi folosite impotriva lor.

    +. galitatea persoanelor in procesul penal - toate persoane se supun acelorasi reguli procesuale! c+iar daca leg

    stabileste pentru anumite categorii de persoane! o anumita competenta! acest lucru nu are ca efect creerea unei inegalit

    procesuale! deoarece difera doar competenta primei instante! procesul penal desfasurandu-se dupa aceleasi reg

    procesurale.

    1-. perativitatea procesului penal - organele judiciare au obligatia sa desfasoare actele procesuale intr-un term

    re&onabil; desi legea nu defineste 1termen re&onabil! in doctrina s-a aratat ca actele procesuale trebuie indeplinite la u

    moment cat mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii! fara insa ca acest lucru sa afecte&e legalitatea respective

    acte procesuale.

    11. /imba in care se desfasoara procesul penal si folosirea limbii oficiale prin traducator %unt multe situatii in ca

    una din partile procesului penal nu cunoaste limba romana! in acest ca&! organele judiciare au obligatia sa-i asigu

    acestuia un interpret.acem preci&area! insa!ca toate discursurile se vor consemna in limba romana.

    12. Principiul respectarii vietii intime familiale si private a persoanelor in procesul penal oate actele procesua

    trebuie indeplinite fara ca viata intima! familial si private a persoanei sa fie afectata. e la acest principiu! legiuitorul a stab

    unele eceptii:

    - punerea in eecutare a unui mandat de arestare sau a unei +otarari judecatoresti! apararea siguran

    nationale sau a ordinii publice! impiedicarea raspandirii unei epidemii sau inlaturarea unei primejdii privi

    viata! integritatea fi&ica sau sanatatea unei persoane;

    - de asemenea legea procesual penala a instituit anumite reguli procesuale! astfel incat prin administrar

    probelor sa nu fie vatamata viata intima! familiala sau privata; in acest sens interceptarile si inregistrar

    audio-video nu pot fi facute decat in ca&urile epres si limitativ preva&ute de lege si numai cu autori&ar

    prealabila a judecatorului competent! iar perc+e&itiile nu pot fi facute decat intre anumite ore si numai

    autori&area prealabila a judecatorului competent.

    Subiectul %. 0plicarea legii procesuale penale in timp si spatiu

    In timp! legea procesual penala se aplica potrivit primei activitati! respactiv tempus regit actum! adica legea proces

    penala isi produce efecte pe toata durata ei de eistenta! ea intra in vigoare! de regula la o perioada de timp de la da

    publicarii ei in Monitorul 'ficial! pentru a da posibilitatea destinatarilor sa ia cunostinta de prevederile acesteia.

    In spatiu! legea procesual penala se aplica potrivit principiului teritorialitatii! astfel spus! isi produce efectele pe intr

    teritoriul omaniei. Prin teritoriu intelegem intinderea de pamant si de ape cuprinse intre frontiere! precum si mar

    teritoriala si apele interioare! toate cu solul! subsolul si spatiul aerian aferente! precum si navele si aeronavele milita

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    7/30

    romane si terenurile si cladirile apartinand repre&entantelor diplomatice si consulare ale statului roman in strainatate. )pe

    interioare se intind pana la liniile de ba&a! repre&entand! fie linia celui mai mare reflu de-a lungul tarmului! fie linia ca

    uneste punctele cele mai avansate dinspre larg ale tarmului ; insulelor! amenajarilor +idrogenice ori instalatiilor portuare.

    la aceste limite de ba&a! pe o suprafata de 32 mile marine! se intinde marea teritoriala a omaniei. In adancime teritoriul

    intinde pana la limita la care omul poate fora cu mijloacele te+nice pe care le detine. In altitudine! teritoriul se intinde pana

    limita spatiului cosmic! adica pana la altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinere pe orbita a unui satelit.

    ceptii de la principiul teritorialitatii

    3# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite pe terenurile si in cladirile repre&entante

    diplomatice si consulare ale statelor straine in omania;

    2# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite de militarii unor armate straine! aflati in trecere s

    stationati pe teritoriul omaniei! cu eceptia in situatia in care se prevede altfel prin conventie bilaterala semnata

    statul roman cu statul respectiv;

    4# legea procesual penala nu se aplica pentru infractiunile savarsite de catre repre&entantii diplomatici si consulari

    statelor straine in omania! conform "onventiilor de la 5iena din 3673 si 3674! precum si infractiunilor savarsite

    catre sefii de state! de guvern! repre&entantii '/$! aflati pe teritoriul omaniei;

    8# legea procesual penala nu se aplica in ca&ul eistentei unor forme de cooperare judiciara internationala in mate

    penala si anume:

    a) omisiile rogatorii internationale acea forma de colaborare internationala in ba&a careia anumite acte

    procedura intocmite intr-un stat la cererea altui stat isi produc efectele juridice in procesul penal desfasurat

    statul solicitant;

    b) tradarea este o forma de cooperare judiciara penala in virtutea careia un stat numit stat solicitantce

    unui alt stat numit stat solicitatsa-i remita o persoana aflata pe teritoriul sau in vederea efectuarii urmar

    penale sau a judecatii ori a eecutarii unei pedepse in statul solicitat; aceasta operea&a numai daca es

    indeplinita conditia dublei incriminari; $ face eceptie daca printr-o conventie internationala este eclu

    cerinta dublei incriminari;

    Pentru a opera etradarea este necesar! in ca&ul in care se solicita!in vederea efectuarii urmaririi penale sau judeca

    ca pedeapsa preva&uta de lege in statul solicitantpentru infractiunea savarsita! sa fie pedeapsa inc+isorii mai ma

    de 3 an! iar daca se solicita in vederea eecutarii unei pedepse! pedeapsa aplicabila sa fie de cel putin 8 lu

    inc+isoare. /u pot fi etradati din omania cetatenii romani! cu unele eceptii preva&ute de lege si anume cei care

    bucura de un drept de a&il in omania! precum si persoanele c+emate sa depuna intr un proces penal aflat pe ro

    instantelor romane! in calitate de martori! eperti sau interpreti. "etatenii romani pot fi etradati in ba&a unor conven

    internationale si a reciprocitatii daca au si cetatenia statului solicitant sau daca au savarsit o infractiune pe teritor

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    8/30

    statului solicitant sau daca statul solicitant este stat membru al $,. ,tradarea in aceste ca&uri se va reali&a cu condi

    ca dupa condamnarea! in statul strain! cetateanul roman sa fie trimis in omania! in vederea eecutarii! aici! a pedeps

    ce a fost aplicata. In ca&ul in care! omania este stat solicitat! cererea de etradare se adresea&a de catre Ministerul

    9ustitie din statul strain catre Ministerul de 9ustitie din statul roman! care! prin directia de specialitate efectuea&

    eamenul de regularitate internationala;

    a# solicita suplimentarea informatiilor de la statul strain;

    b# constata ca nu sunt indeplinite conditiile potrivit legii si sesi&arile procurorului competent;

    c# constata ca sunt indeplinite toate conditiile preva&ute de lege si sesi&arile procurorului competent (es

    competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel din circumscriptia careia a fo

    identificata pre&enta persoana etradabila; aca pre&enta acestei persoane nu a fost identificata pe teritor

    omaniei! atunci va fi competent procurorul general al Parc+etului de pe langa "urtea de )pel ucuresti.

    primirea cererii de etradare! procurorul general este obligat sa sesi&e&e instanta de judecata! respectiv "urt

    de )pel din circumscriptia sa. %olutionarea cererii de etradare se face in complet de judecata! format dintr-

    judecator! cu pre&enta obligatorie a procurorului si a persoanei etradabile asistata de aparator si! daca es

    ca&ul! de un interpret. Instanta competenta poate dispune! pana la solutionarea cererii de etradare! arestar

    preventiva a persoanei etradabile; ca& in care! masura se va lua pe o perioada de 40 de &ile; perioada

    poate fi mentinuta! temeinic motivat! fiecare mentinere neputand depasi 40 de &ile. a primul termen d

    judecata! procurorul are posibilitatea sa solicite un termen in vederea studierii dosarului cau&ei. a urmato

    termen si persoana etradabila are aceasta posibilitate in vederea garantarii dreptului ei la aparare. %ingu

    deosebire fata de procedura de drept comun! este faptul ca in procedura etradarii! numarul martorilor eslimitat la doi.

    tradarea poate fi voluntara sau obisnuita;

    - etradarea voluntara consta in faptul ca la primul termen de judecata! persoana etradabila! consimte

    etradare;

    - etradarea obisnuita se efectuea&a atunci cand se urmea&a procedura preva&uta de lege; )tunci ca

    solutionea&a cerere de etradare! instanta de judecata romana nu verifica legalitatea urmaririi penale saujudecatii din statul strain! ci verifica doar indeplinirea conditiilor preva&ute de lege pentru a ope

    etradarea si identitatea dintre persoana etradabila si persoana preva&uta in actul de etradare. "urtea

    )pel se pronunta printr-o sentinta motivata! fie prin admiterea! fie prin respingerea cererii de etrada

    Impotriva respingerii se poate inainta recurs! acesta fiind solutionat la sectia penala a Inaltei "urti

    "asatie si 9ustitie(I.".".9.# in complet de 4 judecatori; +otararea pronuntata de I.".".9. este definitiv

    upa pronuntare! +otararea impreuna cu dosarul cau&ei vor fi trimise de indata la curtea de ap

    competenta.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    9/30

    In ca&ul in care omania este stat solicitant! cererea de etradare va fi formulata de catre instanta pe ro

    careia se afla cau&a penala ce priveste persoana etradabila. Persoana eradabila nu poate fi urmarita penal! judeca

    sau pusa sa eecute o alta pedeapsa decat cele preva&ute in cererea de etradare

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    10/30

    3# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitatsi in temeiul le

    acestui stat!etradarea sau predarea a fost refu&ata ori ar fi refu&ata in ca&ul formularii unei astfel

    cereri;

    2# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni se afla in eecutarea unei pedepse pe teritoriul statu

    solicitatpentru o infractiune mai grava decat cea savarsita in omania;

    4# persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului solicitatsi in temeiul le

    acestui stat! recunoasterea +otararii penale definitive de condamnare pronuntata de instanta romana

    fost refu&ata ori nu corespunde ordinii juridice interne a acelui stat! daca persoana condamnata nu

    inceput eecutarea! iar eecutarea nu mai este posibila c+iar in conditiile folosirii unei cereri d

    etradare sau emiterii unui mandat european de arestare si predare.

    Subiectul'. 0ctiunea penala si trasaturile actunii penale

    0ctiunea penala repre&inta mijlocul juridic prin intermediul caruia se reali&ea&a tragerea la raspundere penala a cecare a savarsit o infractiune.%ubiectii actiunii penale sunt de doua categorii si anume : subiect activ(statul) si subie

    pasiv (inculpatul). )ctiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale de catre procuror prin ordonanta! daca

    face acest lucru pe parcursul urmaririi! procurorul este obligat! ca prin rec+i&itoriu sa puna in miscare actiunea pena

    )ctiunea penala poate fi pusa in miscare si in fa&a de judecata a procesului penal prin:

    a# prin declaratie orala a procurorului!atunci cand se etinde procesul penal cu privire la alte fapte sau cu privire la a

    persoane;

    b# prin inc+eierea instantei de judecata care dispune etinderea procesului penal cu privire la alte fapte sau alte persoa

    atunci cand procurorul nu este pre&ent;

    )ctiunea penala este eercitata!in principal de catre procuror! care in subsidiar poate fi ajutat de catre partea vatama

    )ctiunea penala se stinge in unele din ca&urile epres si limitativ preva&ute de art.30 ".procedura. penala! respectiv:

    3# fapta nu eista (e:se incepe urmarirea penala pentru savarsirii infractiunii de omor!iar ulterior!dupa o perioa

    de timp!persoana care se presupunea a fi omorata si al carei cadavru nu fusese gasit!reapare

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    11/30

    4# fapta nu pre&inta gradul de pericol social al unei infractiuni (e:o persoana gaseste un obiect de o valoa

    foarte redusa si in loc sa-l predea autoritatilor si-l insuseste! in acest ca&! procurorul sau instanta de judeca

    vor trebui sa aprecie&e in concret! daca fapta repre&inta sau nu gradul de pericol al unei infractiuni; in ca&

    acesta! procurorul dispune! in fa&a de urmarire penala! scoaterea de sub urmarire! iar instanta de judecata!

    fa&a de judecata! dispune ac+itarea#.

    8# fapta nu a fost savarsita de care invinuit sau inculpat (e:in ca&ul in care o persoana este urmarita penal sjudecata pentru savarsirea unei infractiuni! insa fie pe parcursul urmaririi penale! fie pe parcursul judecatii

    descopera ca nu respectiva persoana a savarsit infractiunea ci o alta persoana; in acest ca&! in cursul urmar

    penale! procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala! iar in curs de judecata! instanta va dispu

    ac+itarea#.

    ># faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii! poate lipsi fie latura subiectiva! fie cea obiecti

    sau ambele (e:atunci cand o fapte este savarsita din culpa! iar legea prevede ca ea este infractiune num

    atunci cand este savarsita cu intentie

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    12/30

    6# a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost inc+eiat un contract de mediere! confo

    legii! ca& in care! legea prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala; atat retragerea plange

    prealabile cat si impacarea partilor trebuie sa fie totale si neconditionate. Pentru acele infractiuni fata de ca

    impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile! inlatura raspunderea penala! partile au posibilitatea!

    conditiile legii sa mearga la un mediator autori&at si sa inc+eie un acord de mediere! acord care se depune

    dosarul cau&ei! repre&entand o cau&a care inlatura raspunderea penala

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    13/30

    e# actiunea penala este indivi&ibila

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    14/30

    b# restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii (e: daca o persoana savarseste o infractiune d

    violare de domiciliu iar ulterior refu&a sa paraseasca acel domiciliu! restabilirea situatiei anterioa

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    15/30

    b# intrarea in procesul penal sa aiba loc pana cel tar&iu la momentul citarii actului de sesi&are a ins

    deoarece numai pana la acel moment se poate constitui parte civila in procesul penal; @ot

    pronuntata de instanta penala nu are autoritate de lucru judecat asupra instantei civile decat cu pri

    eistenta faptei! a faptuitorului si a vinovatiei cu care acesta a savarsit fapta.

    Subiectul +. ompetenta teritoriala si competenta materiala

    ompetenta teritoriala in urma savarsirii unor infractiuni sunt sesi&ate doua sau mai multe organe de urmarire

    penala; se pune problema care dintre ele va fi competent sa efectue&e in cau&a penala acte procesuale! astfel:

    - daca sunt sesi&ate la momente diferite! va fi competent organul care a fost primul sesi&at;

    - daca sunt sesi&ate la momente diferite! avem ordine de preferinta stabilita de lege:

    a# cel de la locul savarsirii infractiunii;

    b# cel de unde a fost prins faptuitorul;

    c# cel de unde locuieste faptuitorul;

    d# cel de unde locuieste persoana vatamata.

    Prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat in tot sau in parte activitatea infractionala

    ori locul unde s-a produs re&ultatul infractiunii;

    Pentru infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana va fi competent organul judiciar de la portu

    sau aeroportul unde ancorea&a sau ateri&ea&a in omania! nava sau aeronava. aca aceasta nici nu ancorea&a! nic

    nu ateri&ea&a pe teritoriul omaniei! iar fapta este de competenta judcatoriei! va fi competenta judecatoria sector 2!

    iar daca este de competenta unei instante de alt grad! vor fi competente! fie Aribunalul ucuresti! fie "urtea de )pel

    ucuresti! fie Inalta "urte de "asatie si 9ustitie.

    ompetenta materiala din punct de vedere material judecatoriile judeca toate cau&ele cu eceptia

    celor date in competenta altor instante;

    judecatoriile judeca numai in prima instanta.

    5ribunalul

    5ribunalul judeca in prima instanta4

    a# infractiunile de o gravitate foarte mare! epres preva&ute de lege omorul! omorul calificat! luarea*darea de

    traficul de persoane;

    b# infractiunile de contrabanda daca au avut ca obiect arme! munitii! materiale radioactive! etc.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    16/30

    c# infractiunile de bancruta frauduloasa! daca priveste sistemul bancar al omaniei;

    d# infractiunile savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane;

    e# infractiunile de spalare a banilor si cele de eva&iune fiscala ( art.6!legea nr.283*200>!cu reglementarile ulterio

    f# infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri;

    g# alte infractiuni date prin lege in competenta sa.

    5ribunalul judeca in recurs4"a instanta de recurs judeca recursul impotriva sentintei judecatoresti pronuntata

    9udecatorii privind infractiunile pentru care punere in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila

    persoanei vatamate. ecursurile pronuntate de judecatorii in materia arestarii preventive! a liberarii provi&o

    masurilor asiguratorii a reabilitarii! a eecutarii +otararii penale! precum si in alte ca&uri preva&ute de leg

    onflictele de competenta ivite intre doua judecatorii, aflate in subordinea tribunalului respectiv.

    urtea de apel

    1. urtea de apel judeca in prima instanta4

    - infractiuni savarsite de judecatori si procurori de la judecatorii si tribunale;

    - infractiuni savarsite de avocati! notari! eecutori judecatoresti

    - infractiuni savarsite de membrii "onsiliului legislativ si ai "urtii de "onturi;

    - infractiuni savarsite de magistrati asistenti de la I.".".9.; precum si cele savarsite de judecatori si procurde la "urtea de )pel respectivParc+etele de pe langa "urtea de )pel

    - infractiuni contra pacii si omenirii;

    - infractiuni savirsite contra sigurantei nationale!preva&ute in "odul penal!precum si cele preva&ute in leg

    speciale

    - infractiuni savarsite se sefii cultelor religioase!de presedintele "onsiliului legislativ si de )vocatul Poporulu

    - orice alte infractiuni date prin lege! epres in competenta sa.

    2. urtea de apel judecajudeca in apel4

    - 9udeca apelul impotriva +otararii pronuntate in prima instanta de catre tribunal;

    - 9udeca in recursrecursurile impotriva +otararilor pronuntate in prima instanta de catre judecatorie si ca

    nu pot fi atacate cu recurs la tribunal;

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    17/30

    - 9udeca conflictele de interese intre Aribunale sau intre 9udecatori si Aribunale din circumscripti sa! ori int

    9udecatori din circumscriptia unor Aribunale diferite! aflate in circunscriptia "urtii.

    - %olutionea&a cererile prin care s-a solicitat etradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainata

    - 9udeca orice alte cau&e date epres prin lege in competenta sa.

    Inalta urte de asatie si 8ustitie

    1. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca in prima instanta4

    - infractiunile savarsite de senatori! deputati si europarlamentari! de ministri! de generali! amira

    contraamirali si c+estori! procurori si judecatori de la Inalta "urte de "asatie si 9ustitie

    2. Inalta urte de asatie si 8ustitie judeca in recurs4

    - recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in apel

    - recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond

    - recursul impotriva +otaririi pronuntata de "urtea de )pel in fond de catre sectia penala a I".".9.

    !. Inalta urte de asatie si 8ustitiejudeca ca&urile cand cursul justitiei este intrerupt;

    #. Inalta urte de asatie si 8ustitiejudeca cererile de stramutare;

    %. Inalta urte de asatie si 8ustitiejudeca recursurile in interesul legii;

    '. Inalta urte de asatie si 8ustitie conflictele de competenta ivite intre doua instante fata de cate Ina

    "urte de "asatie si 9ustitie este instanta superioara comuna.

    Subiectul 1-. onflictele de interese

    %unt de doua feluri : po&itive si negative;

    - sunt poitive atunci cand doua sau mai multe instante se declara toate competente sa solutione&e cau

    penala.

    - sunt negativeatunci cand doua sau mai multe instante se declara toate necompetente sa solutione

    cau&a penala.

    aca ne aflam intr-un asemenea ca& de conflict de competenta! ultima instanta care s-a declarat competen

    sau necompetenta trimite dosarul spre solutionare instantei superioare comune;

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    18/30

    In ca&ul conflictului po&itiv! judecata cau&ei se suspenda! la primirea dosarului instanta superioara verifica da

    este instanta superioara comuna celor alfate in conflict! daca nu este instanta superioara comuna! ea va sesi

    instanta competenta in vederea re&olvarii conflictului;

    Instanta superioara comuna va stabili care dintre instante este competenta sa solutione&e cau&a fata de care

    a ivit conflictul de competenta. Instanta desemnata! ca fiind competenta! nu are posibilitatea sa se decla

    necompetenta! +otararea instantei superioare fiind definitiva. aca a fost vorba despre un conflict raportat lacompetenta materiala sau personala! instanta desemnata poate mentine actele si masurile luate pana

    momentul ivirii conflictului.

    Subiectul 11. Stramutarea cauelor penale

    ,ste institutia juidica prin intermediul careia I.".".9 muta o cau&a penala de la un organ judiciar la un alt org

    judiciar! deoarece eista suspiciuni! ca la organul competent judiciar judecat nu se va desfasura in mod corect.

    In cursul judecatii cau&ei penale stramutarea poate fi ceruta de partea interesata de proces.

    I.".".9 stramuta judecarea unei cau&e de la instanta competenta la o alta instanta legala in grad! in ca&ul

    care impartialitatea judecatii ar putea fi stirbita de: dusmaniile locale sau calitatii partilor! cind eista perioade

    tulburare a ordinii publice! cind una dintre parti are o ruda sau un afin pina la gradul I5 printre judecatori! procuro

    grefieri! etc.

    "ererea de stramutare se adresea&a I.".".9 aratindu- se motivele pe care se intemeia&a. aca cel ca

    intemeia&a cererea are si inscrisuri prin care sa dovedeasca motivele de stramutare! aceste motive trebuiesc atasa

    cererii la primirea dosarului. I!".".9 solicita informatiile de la instanta ierar+ic superioara celei de la acre urmea&a sa

    stramute cau&a. aca c+iar I.".".9 este instanta superioara atunci cererea de informare se adresea&a Ministeru

    9ustitiei. Instanta superioara celei la care s-a formulat cererea dispune eistarea partilor! cererea de stramuta

    comunicindu-se acestora.

    Aermenul de judecata precum si faptul ca au dreptul sa se pre&inte si sa-si eprime punctul de vedere sau da

    nu se pre&inta sa depuna memoriu! daca in cau&a sunt si persoane arestate se va comunica la I.".".9! iar in citatie

    va preci&a persoanei arestate ca trebuie sa fie asistata de aparator! facindu-se o adresa la aroul ucuresti pentru a

    asistata de avocat din oficiu. %ingura instanta competenta sa suspende judecata este I.".".9.

    @otarirea prin care I""9 se pronunta asupra stramutarii nu poate fi atacata prin nici o cale de atac.

    ' noua cerere de stramutare pentru aceeasi cau&a penala se paote formula catre "urte numai daca

    intervenit elemente noi altele decit cele pentru care s-a cerut initial stramutarea. aca instanta de pe rolul careia a fo

    judecata cau&a! judeca aceasta cau&a anterior +otaririi data de I""9 atunci aceasta va fi desfiintata.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    19/30

    egea procesual penala omana permite si procurorului sa adrese&e o cerere catre I""9 prin care sa solic

    ca aceasta sa desemne&e o alta instanta sa judece fondul! alta instanta fata de cea care din punct de vedere teritor

    ar fi fost sesi&ata de repre&entarea procurorului prin rec+i&itoriu. "ererea formulata de catre procuror trebuie intemeia

    pe aceleasi cau&e de stramutare preva&ute pentru stramutarea unui proces aflat in stare de judecata. In situatia de m

    sus I""9 stabileste in "amera de "onsiliu daca cererea procurorului este sau nu intemeiata! iar in masura in care

    constituie intemeiata stabileste si instanta stabilita prin rec+i&itoriu. e regula I""9 stabileste ca un dosar sa f

    stramutat catre o instanta din scircumscriptia aceleiasi "urti de )pel! iar daca este vorba de stramutarea de pe ro

    unei "urtii de )pel va desemna o "urte de )pel alaturata celei de la care se stramuta cau&a.

    Subiectul 12. Probele si mijloacele de proba in procesul penal

    "onstituie proba orice element de fapt care servesc la constatarea eistentei sau ineistentei unei infractiuni!

    indentificarea pesoanei care a savarsit-o si la tragerea la raspundere a acesteia.

    Probele nu au o valoare dinainte stabilita. In codul de procedura penal oman eista regula probei celei mai accesibil

    regula potrivit careia o parte propune o proba dar este si in imposibilitate sa o administre&e aflindu-se la o terta persoana! atun

    organul juridic poate obliga terta persona sa pre&inte acea proba.

    "elurile 4

    a. in acu&are si in aparare;

    b. secundare! principale (faptuitor* inculpat#! incidentale (servesc la dovedirea unor eceptii! invinuitului

    procesul penal#

    c. preeistente (acelea care eista anterior savarsirii unei infractiuni#! survenite (iau nastere in timpul s

    dupa savarsirea infractiunii#

    d. mediate (care provin de la o sursa mai inepartata; declaratia unui martor care cunoaste dep

    savarsirea infractiunii dar relativ#! imediate ( care provin de la o sursa directa; declaratia unui mar

    ocular#

    e. directe (dovada faptului principal o formea&a obiectul pricinii penale dovedind ele singure vinovatia s

    nevinovatia; (flagrandul#! indirecte (pot conduce la anumite conclu&ii in cau&a penala numai daca

    coroborea&a cu alte probe directe sau indirecte; gasirea unui obiect asupra unei persoane#

    Pentru a pute fi folosite in procesul penal trebuie sa indeplineasca 8 conditii: pertinente 9 admisibile (numai acele pro

    care nu sunt inter&ise de lege# 9 concludente 9 utile

    %unt pertinente acele probe care au legatura cu cau&a penala. %unt concludente probele in masura in care

    ajutorul lor se dovedesc aspectele cau&ei penale. %unt utile probele cand administrarea lor este necesara pen

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    20/30

    solutionarea legala si temeinica a cau&ei penale. %unt utile Bi deci trebuie administrate numai probele concludente;

    toate probele concludente sunt CnsD utile cau&ei. ' probD concludentD poate deveni inutilD Cn situaEia Cn care faptele s

    CmprejurDrile pecare le dovedea au fost deja dovedite prin administrarea altor probe. (aca pe un aspect au declarat

    4 martori acelasi lucru! nu mai este necesar si nici util sa se mai admita si proba cu alti martori pe aspectul respectiv#.

    Intr$un proces penal nu trebuiesc dovedite4

    a. prezumtiile legale (absolut),nu trebuiesc dovedite niciodata! pe cind in ca&ul pre&umtiilor relative si

    situatia in care partea adversa dovedesta opusul pre&umtiei legea da posibilitatea sa dovedeasca

    probe contrare.

    b. Faptele - evidente(ora 24 este noapte# ; - notorii( 3.03.este anul nou sau duminica &i de sarbatoa

    In literatura de specialitate s-a sustinut si punctul de vedere potrivit carei nu trebuiesc dovedite n

    faptele necontestate! totusi aceste fapte pot fi combatute de catre partea interesata! de ca

    procuror.

    3ijloacele de proba4 In legislatiea procesual penala mijloacele de proba sunt epres preva&u

    - declaratiile invinuitului*inculpatului! partii vatamate! partii civile! martorilor!

    - inscrisuri! mijoace! materiale de proba! fotografi! inregistrarile audi-video! constatarile te+nico-stiintifice! contatar

    medico-legale si eperti&ele.

    Subiectul 1!. :eclaratiile invinuitului; inculpatului

    ie in cursul urmaririi penale! fie in fa&a de judecata invinuitul sau inculpatul poate fi audiat de catprocuror*instanta de judecata.

    ,l are drepul sa dea declaratie dar are si dreptul in masura in care nu doreste sa spuna nimic sa nu dea

    declaratie! acest lucru consemnindu-se intr-un proces verbal de procuror sau in inc+eierea +otaririi de judecat

    Inainte de a i se lua declaratia invinuitul*inculpatul este instiintat ca are dreptul sa nu dclare nimic si i se aduce

    cunostinta ca are dreptul la aparator ales! iar daca nu-si permite el va beneficia de avocat din ofic

    a inceputul declaratiei invinuitul*inculpatul va fi intrebat cu privire la nume! prenume! porecla! data si locul naste

    locul de munca! ocupatia! adresa la care locuieste! antecedentele penale si alte date pentru stabilirea situatiei sa

    personale.

    ,l va fi luat sa declare tot ceeace doreste in legatura cu invinuirea sau inculparea ce i se aduce. upa

    declara ce are de spus invinuitului *inculpatului i se pot adresa intrebari in fa&a de judecata de catre: instanta d

    judecata! procuror! partea vatamata! partea civila! partea civilmentaresponsabila! ceilalti inculpati daca eista! avoc

    acem preci&area ca inculpatul si celelalte parti din procesul penal pot declara ceeace doresc ! nefiind obligate

    spuna adevarul! inculpatul nefiind acu&at de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    21/30

    aca in cursul audierii inculpatului i se face rau iar organul judiciar aprecia&a ca viata sau sanatatea sa este

    pericol! atunci se suspenda audiarea iar inculpatul va beneficia de asistenta medicala! iar audierea va fi reluata imed

    cind este cu putinta.

    eclaratia invinuitului*inculpatului trebuie semnata de acesta pe fiecare pagina si la sfirsitul declaratiei.

    pre&inta valoare probatorie in masura in care se coroborea&a cu faptele si imprejurarile ce re&ulta din ansamb

    probelor eistente in cau&a.

    eclaratia partii vatamate! partii civile! partii civilmente responsabule! urmea&a aceleasi reguli procedurale

    declaratia inculpatului.

    Subiectul 1#. :eclaratiile martorilor

    Martorul este aceea persoana care are cunostinta despre savirsirea unei infractiuni.

    3artorul are urmatoarele obligatii4

    3. sa se pre&inte la c+emarea organelor judiciare

    2. sa depuna marturie in cau&a penala

    4. sa relate&e adevarul

    %pre deosebire de inculpat care nu este obligat sa dea declaratie! martorul are aceasta obligatie! spre deosebire d

    inculpat care nu este obligat sa relate&e adevarul! martorul trebuie sa spuna pentru ca devine subiect activ de martu

    mincinoasa.

    3artorul are drepturi4

    3. de a primi inapoi c+eltuielile pe care le-a facut! transport! ca&are! intretinere!etc

    2. sa fie ocrotit de abu&ul organelor judiciare

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    22/30

    a luarea declaratiei martorul este intrebat de datele de indentificare! daca este ruda sau afin! in dusmanie

    partile sau daca are vre un interes in cau&a penala. ,l va fi lasat sa spuna tot ceeace stie! cu preci&area ca el nu a

    voie sa citeasca declaratia scrisa inainte! prin eceptie el poate citi amanuntele consemnate daca sunt greu de retinu

    upa ce termina de declarat el poate fi intrebat de: istanta! procuror! partile cau&ei! ultima il intreaba pe martor part

    care la propus. )ceasta ordine poate fi sc+imbata de catre instanta de judecata.

    Preciari4

    3. Inainte de a incepe declaratia martorul este intrebat de religie ! iar apoi este invitat sa depuna juramintul. (c+

    daca este ateu#

    2. aca sunt mai multi martori in cau&a ceilalti sunt dati afara pentru a nu fi influientati. %unt anumite situatii

    care martorul se teme de viata! sanatate! sau integritatea corporala a sa sau a familiei sale. 'rganele judicia

    poate dispune ca audierea sD se facD prin intermediul mijloacelor te+nice specifice (audio Bi video#! p

    distorsionarea vocei martorului! el nefiind in sala de judecata! sau se ascund datele de indentificare c+iar si

    acesta situatie instanta! procurorul si partile au posibilitatea sa-i adrese&e intrebari. eclaratiile martorilor

    valoare probatorie! ele fiind folosite in instanta.

    Subiectul 1%. Interceptarile si inregistrarile

    %unt mijloace de proba care se obtin numai in ca&ul infractiunilor contra sigurantei nationale preva&ute

    "odul penal si de alte legi speciale! precum si in ca&ul infractiunilor de trafic de stupefiante! trafic de arme! trafic

    persoane! acte de terorism! spalare a banilor! falsificare de monede sau alte valori! in ca&ul infractiunilor preva&ute d

    egea nr. ?*2000 pentru prevenirea! descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie! cu modificarile completarile ulterioare! in ca&ul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloac

    de comunicare electronicasi numai cu autori&area motivata a judecatorului competent.

    )utori&area judecatorului competent se da la ceerea procurorului care efectuea&a sau supraveg+ea&

    urmarirea penala! in conditiile preva&ute de lege! daca sunt date ori indicii temeinice! privind pregatirea s

    savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectuea&a din oficiu! iar interceptarea si inregistrar

    se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau locali&area participantilor nu poate fi facu

    prin alte mijloace de proba.

    )utori&atia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii! dar nu pentru mai mult de 40 de &ile!

    camera de consiliu! de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in prima instantasau de

    instanta corespun&atoare in grad acesteia! in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face par

    procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala. in lipsa presedintelui instantei autori&atia se d

    de catre judecatorul desemnat de acesta.

    http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107
  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    23/30

    )utori&atia poate fi reinnoita! inainte sau dupa epirarea celei anterioare! in aceleasi conditii! pentru motiv

    temeinic justificate! fiecare prelungire neputand depasi 40 de &ile.

    urata totala a interceptarilor si inregistrarilor autori&ate! cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fap

    nu poate depasi 320 de &ile.

    Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o repre&inta sau o asista in proces nu poate fi folos

    ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia re&ulta date sau informatii concludente si utile privitoare

    pregatirea sau savarsirea de catre avocata unei infractiuni. Interceptarile si inregistrarile se efectuea&a de cat

    procuror si organele de cercetare penala cu sprijinul unor persoane autori&ate acestea avind obligatia sa pastre

    secretul profesional.

    In termen de 8 de ore de la epirarea termenului procurorul pre&inta ordonanta! impreuna cu suportu

    pe care sunt fiate interceptarile si inregistrarile efectuate si un proces-verbal de redare re&umativa

    convorbirilor! judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cau&a in primainstantasau

    la instanta corespun&atoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parc+etului din care face par

    procurorul care efectuea&a sau supraveg+ea&a urmarirea penala! in vederea confirmarii.

    aca instanta respinge cererea procurorului acesta este obligat sa setearga toate inregistrarile *interceptarile

    ola originala cu inregistrarile * interceptarile ramine la sediul parc+etului.

    Subiectul 1'. Participantii in procesul penal (succesorii, repreentantii, substituitii

    procesuali)

    Aotalitatea persoanelor (subiecti procesuali# care au drepturi si obligatii in cau&a penala.

    Subiectii oficiali

    a# judiciari instantele de judecata; procurorul; organele de cercetare penala.

    b# etrajudiciari persoanele care au anumite atributiuni similare cu ale organelor de urmarire penala (capitanii portur

    Subiectii particulari

    a# principali partile (inculpat; parte vatamata; parte civila#.

    b# secundari (martori; eperti; interpreti#.

    =posibil sub de e

    S>S&II 4 Persoanele care dobandesc drepturile si obligatiile unei persoane defuncte. ,i intervin numai in latu

    civila a procesului penal! numai cu conditia ca actiunea civila sa fi fost deja eercitata. ,i nu intervin in latura penala

    procesului penal pentru ca raspunderea penala este personala. Fn ca&ul persoanele fi&ice succesorii sunt mostenito

    http://fiscalcontabil.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://fiscalcontabil.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107http://www.procesecivile.e-juridic.ro/?cs=144107
  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    24/30

    persoanei respective! iar in ca&ul persoanelor juridice! in ca& de divi&are sau reorgani&are! persoanele juridice ca

    dobandesc drepturile respective! in ca& de desfiintare in urma unei insolvente lic+idatori.

    aca pana la decesul persoanei fi&ice sau desfiintarea! reorgani&area! lic+idarea persoanei juridice nu a fost in

    eercitata actiunea civila in procesul penal! atunci mostenitorii acestei persoane au posibilitatea sa-si satisfa

    pretentiile civile prin introducerea unei actiuni civile in fata instantei civile.

    &P&?I5II P&S>0/I

    Persoanele care eercita un drept propriu in valorificarea unor interese apartinand unor alte persoane (copilul maj

    poate formula cerere de eliberare provi&orie sub control judiciar in locul unuia dintre parinti sau sotul poate formula ca

    de atac impotriva unei +otarari in locul sotiei#.

    In situatia in care se formulea&a o astfel de cerere catre substituitul procesual! organele judiciare au obligatia sa

    intrebe pe cel in interesul caruia a fost formulata cererea daca si-o insuseste si numai in ca&ul in care acesta a fost

    acord cu cererea respectiva! organul judiciar va proceda la solutionarea ei.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    25/30

    Subiectul 1. Instantele de judecata

    In omania! justitia se infaptuieste prin Inalta "urte de "asatie si 9ustitie si prin celelalte instante judicia

    preva&ute de lege: 9udecatorii; Aribunalele; Aribunalele speciali&ate; Aribunalele Militare; "urtea de )pel; "urt

    militara de )pel; Inalta "urte de "asatie si 9ustitie.

    Peste un numar mai mare de 9udecatorii se intinde competenta unui Aribunal! iar peste 2-4-8-> Aribunale

    intinde competenta unei "urti de )pel deasupra "urtii de )pel functionea&a doar I.".".9.

    I.".".9. este structurata pe mai multe paliere:

    - sectiile I.".".9.; completele de > judecatori (2 in materie penala# si sectiile unite.

    Intreaga activitate desfasurata de judecator este supusa supraveg+erii si controlului din punct de vedere administrativ

    organi&atoric! organul abilitat sa supraveg+e&e controlul fiind "onsiliul %uperior al Magistraturii (".%.M#.

    in punct de vedere organi&atoric la nivelul fiecarei instante de judecata sunt formate complete de judecata. Potri

    legii! la judecata in fond! completul e format din 3 judecator. a judecata de apel! completul e format din 2 judecatori.

    judecata in recurs! completul e format din 4 judecatori! cu eceptia I""9 unde la fond completul este format din

    judecatori iar in recurs completul este format din fie din 4 sau > judecatori.

    Intotdeauna o +otarare se ataca la instanta ierar+ic superioara.

    Subiectul 1*. 3inisterul Public

    Pe langa fiecare instanta de judecata functionea&a Parc+etul de pe langa acea instanta. In cadrul Parc+etu

    de pe langa I.".".9. functionea&a si irectia /ationala )nticoruptie (./.)# si irectia de Investigare a Infractiunilor

    "riminalitate 'rgani&ata si Aerorism (.I.I.".'.A#.

    Parc+etele de pe langa 9udecatori si Aribunale sunt conduse de catre prim-procurori iar cele de pe lan

    "urtea de )pel! I.".".9. sunt conduse de catre procurorii generali.

    Ministerul Public isi desfasoara activitatea pe principiile:

    1. /egalitati intreaga activitate se desfasoara numai in conditiile legii ;

    2. Impartialitate procurorul este obligat sa administre&e atat probele care sunt in defavoarea invinuitului*inculpatu

    cat si cele in favoarea lui.!. Subordonare ierarhica procurorii sunt subordonati unii altuia. egea prevede ca dispo&itiile date de procuro

    ierar+ic superior sunt obligatorii pentru procurorul ierar+ic inferior cu conditia ca acestea sa fie date in scris si sa fie

    conformitate cu legea.In ca&ul in care procurorul ierar+ic inferior aprecia&a ca dispo&itiile date de procurorul ierar+

    superior! sunt nelegale el poate formula plangere impotriva acestuia pe care o adresea&a "onsiliului %uperior

    Magistraturii. e la principiul subordonarii ierar+ice legea prevede si o eceptie: in dosarul pe care-l instrumentea&

    procurorul inferior poate pune in fata instantei de judecata conclu&iile pe care le considera corecte fara ca cel super

    sa poata interveni. %pre deosebire de judecator! care se bucura de inamovabilitate! procurorii se bucura de stabilitate.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    26/30

    In calitatea sa de garant al societatii si al drepturilor si obligatiilor persoanei Ministerul Public are urmatoare

    05&I@>5II4

    3. poate incepe urmarirea penala atunci cand are cunostinta de savarsirea unei infractiuni.

    2. supraveg+ea&a si controlea&a activitatea de cercetare penala desfasurata de organele de cercetare penala d

    subordine.

    4. efectuea&a urmarirea penala in ca&urile in care sunt date eclusiv in competenta sa. Poate efectua urmarirea pena

    si in alte situatii.

    8. eercita actiunea civila in procesul penal in ca&ul in care legea prevede ca actiunea civila trebuie eercitata din ofic

    >. pune in miscare actiunea penala.

    7.dispune trimiterea in judecata prin rec+i&itoriu.

    ?. sustine actiunea penala in fata instantei de judecata si actiunea civila atunci cand a eercitat-o din oficiu.

    . eercita cai de atac impotriva +otararilor judecatoresti! in conditiile preva&ute de lege.

    6. studia&a cau&ele care generea&a fenomenul criminalitatii si face propuneri in vederea perfectionarii legislatiei pena

    si procesual penale.30. ,A"

    Subiectul 1+. rganele de cercetare penala

    %unt ofiteri anume desemnati din cadrul Ministerului )dministratiei si Internelor (M.).I# nominal de ca

    ministru cu acordul procurorului general al Parc+etului de pe langa I.".".9. si aflati in subordinea directa a procuroru

    general al omaniei.

    Prin eceptie pot fi desemnati ca organe de cercetare penala si lucratori operativi din cadrul altor struct

    (%..I#.

    rganele de cercetare penala sunt4

    1. organe de cercetare ale politiei judiciare - sunt subordonati direct procurorului!si raman subordonati la nive

    Ministerului de Interne pe linie ierar+ica doar din punct de vedere administrativ! organi&atoric.

    2. organe de cercetare speciala 4

    - ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similari! precum si de ca

    comandantii acestor unitati- ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp armate si similari! precum si de cat

    comandantii centrlor militare ;

    - ofiteri anume desemnati de catre sefii comandantilor de garni&oana.

    - ofiterii politiei romane de frontiera! anume desemnati pentru infractiunile de frontiera.

    - capitanii porturilor.

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    27/30

    Subiectul 2-. 3asurile procesuale (retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea, masurile

    obligatorii de a nu parasi localitatea)

    Masurile procesuale sunt mijloace procesuale prin intermediul carora organele judiciare asigura desfasurarea bune

    conditii ale procesului penal. intre masurile procesuale cele mai importante sunt :1. privative de drepturi retinerea; arestul preventiv.

    2. restrictive de drepturi obligatia de a nu parasi tara.

    &5I

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    28/30

    - masura retinerii poate fi luata pe o perioada de cel mult 28 +

    - in situatia in care cel retinut a fost condus la sediul politiei ca masura administrativa atunci in durata retine

    se include si respectiva durata de timp

    - organul de urmarire penala este obligat ca prin ordonanta in care se dispune luarea masurii retinerii

    treaca &iua! ora si minutul la care a inceput precum si &iua! ora si minutul la care masura epira.

    - daca masura retinerii a fost dispusa de catre organele de cercetare penala! in primele 30 ore de la luare

    masurii! acesta este obligat sa incunostiinte&e procurorul pentru a da posibilitatea acestuia in masura

    care considera necesar sa poata sesi&a instanta de judecata in vederea luarii masurii arestului preventiv

    invinuitului* inculpatului.

    - daca masura e dispusa de catre procuror iar acesta doreste ca ulterior sa-l areste&e pe invinuit*inculp

    atunci in primele 30 ore de la luarea masurii retinerii preventive! procurorul este obligat sa sesi&e

    instanta de judecata competenta in vederea luarii masurii arestului preventiv.

    @/I05I0 : 0 P0&0SI /0/I50504 "onsta in indatorirea impusa invinuitului*inculpatului de procu

    sau judecator in cursul urmaririi penale! ori de instanta sau judecatorie in cursul urmaririi penale! ori de instanta d

    judecata in cursul judecatii de a nu parasi localitatea in care locuieste fara incuviintarea oranelor care au dispus aceas

    masura. Masura poate fi luata numai daca eista probe temeinice ca invinuitul *inculpatul a savarsit o fapta preva&u

    de legea penala. Pe durata masurii obligatiei de a nu parasi localitatea! invinuitul*inculpatul! trebuie sa respecte:

    3. sa se pre&inte la organele de urmarire penala sau instanta de judecata ori de cate ori este c+emat

    2. sa se pre&inte la organul de politie desemnat cu supraveg+erea sa de catre organul judiciar care a disp

    masura! fie conform programului de supraveg+ere intocmit de organul de politie fie ori de cate ori este c+ema

    4. sa nu-si sc+imbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;

    8. sa nu detina! foloseasca! poarte nicio categorie de arme.

    'rganul judiciar care a dispus aceasta masura il poate obliga pe invinuit sa respecte urmatoarele obligatii:

    3. sa poarte permanent un sistem electronic de supraveg+ere;

    2. sa nu se deplase&e la anumite spectacole culturale etc. ori in alte locuri stabilite;

    4. sa nu se apropie de persoana vatamata! de membrii familiei acesteia! de persoanele inpreuna cu care

    savarsit fapta! de martori! eperti! interpreti ori de alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comuni

    cu acesta direct sau indirect ;

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    29/30

    8. sa nu conduca niciun ve+icul sau anumite categorii de ve+icule;

    >. sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

    7. sa nu eercite functia! profesia! meseria si nici sa nu desfasoare activitatea in eercitarea careia a savar

    fapta.

    30S>&I/ @/I05&II : 0 P0&0SI /0/I5050 4 Masura obligatiei de a nu parasi localitatea! poateluata in cursul urmaririi penale pe o perioada de 40 de &ile! fie de catre procuror fie de catre instanta de judecata. Poa

    fi prelungita motivat! fiecare prelungire neputand fi mai mare de 40 de &ile. egea impune o limitare mai mare de

    suma totala a &ilelor in care in cursul urmaririi penale persoana nu poate parasi localitatea! nu poate fi mai mare de

    an.

    ceptie4pedeapsa preva&uta de lege pentru infractiunea savarsita este pedeapsa detentiunii pe viata sau inc+isoar

    mai mare de 30 ani;

    In situatia in care nu mai sub&ista temeiurile pentru care a fost luata aceasta masura ea poate fi oricand revocata.

    daca invinuitul*inculpatul nu respecta! cu rea-credinta! obligatiile care i-au fost impuse de catre instanta de judecata s

    procuror atunci instanta de judecata are posibilitatea sa inlocuiasca aceasta masura preventiva cu una mai grava

    arestarea preventiva.

    Subiectul 21. I505I0

    ste mijlocul procedural prin care o persoana este chemata in fata organelor judiciare si in acelasi timp es

    incunostiintata de eistenta procesului penal.

    "itarea unei persoane se reali&ea&a prin intermediul unor agenti procedurali sau prin intermediul agentilor postali.

    Persoana se citea&a la locul unde locuieste; In masura in care persoana respectiva a indicat organului judiciar un alt l

    unde sa fie citata atunci ea va fi citata la acel loc. aca nu se cunoaste unde locuieste! ea va fi citata la locul de munc

    aca nu are loc de munca ea va fi citata la sediul consiliului local din raza teritoriala unde s-a savarsit infractiunea . "

    internati in spital vor fi citati la administratia spitalului.

    Militarii vor fi citati la unitatea militaraprin comandantul acesteia.

    Persoanele care au domiciliul in strainatate vor fi citati potrivit regulilor de procedura preva&ute in conventi

    internationale aplicabile intre statul roman si respectivul stat. aca nu eista conventie! citarea se face prin scrisoa

    recomandata.

    "itatia se inmanea&a personal destinatarului.

    ceptie: poate fi inmanata sotului! rudelor apropiate!daca locuiesc impreuna cu persoana citata! sau persoanei car

    primeste in mod regulat corespondenta. aca nu se gaseste niciuna din aceste persoane! agentul procedural este oblig

    sa depuna toata diligenta in vederea gasirii persoanei respective. aca nu reuseste acest lucru va face mentiuni in proces

    verbal atasat citatiei. aca persoana locuieste intr-un bloc cu mai mulote apartamente! in mod eceptional citatia poate

    inmanata administratorului sau portarului! daca acestia primesc regulat astfel de citatii. aca nu gaseste nicuna d

    persoanele de mai sus! agentul procedural va lipi citatia pe usa locuintei. In ca&ul in care il gaseste pe cel citat! acesta v

  • 8/12/2019 Drept Procesual Penal Sinteze

    30/30

    trebui sa semne&e procesul verbal! prin care confirma primirea. aca nu vrea*poate sa faca acest lucru! agentul procedu

    va face mentiune de acest fapt in procesul verbal. aca persoana nu este legal citata! nu se pot efectua acte de procedu

    pentru ca acestea sunt lovite de nulitate.

    Subiectul 22. 5&3