1. Unele considerente privind evoluţia normelor de proiectare

Ca urmare a cutremurului sever din 10 noiembrie 1940 , prin

„Instrucţiunile provizorii pentru prevenirea deteriorării construcţiilor din cauza

cutremurelor şi pentru refacerea celor degradate”, elaborate la 30 decembrie

1941 (art.28), sau pe baza „Instrucţiunilor pentru prevenirea deteriorării

construcţiilor din cauza cutremurelor” din 19 mai 1945 (art.7) forţa seismică se

estima la 5% din greutarea construcţiei.

Normativul P13-63 elaborat în anul 1963 introduce pentru calculul

forţei seismice relaţia:

în care :

este coeficientul seismic.

Municipiul Bucureşti era încadrat conform harţii de zonare a intensităţii

seismice STAS 2923-63. Macrozonarea teritoriului R.S.Romania, la gradul 8 de seismicitate. Conform normativului P13-63 – Normativ conditionat pentru

proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni seismice, constructiile situate in zonele cu grad de seismicitate pana la 6 inclusiv nu se verificau la

sarcini seismice (paragraf 2.4.).

coeficient dinamic

pentru

Pentru terenuri de fundare la care presiunea admisibilă la încărcări fundamentale valoarea lui β se sporeşte cu 25%, respectandu-se

valoarea maximă .

Conform Normativului pentru proiectarea construcţiilor civile şi industriale din regiuni seismice” P13-70, forţa seismică se calculează dupa

o relaţie similară. Relaţia de calcul pentru forţa seismică de bază se păstrează cu unele modificări ale valorilor termenilor după cum urmează:

pentru

Pentru terenurile de fundare constituite din pamanturi argiloase, argile

prafoase, nisipoase (paragraf 2.2.2 – tab. c) β se majoreaza cu 50% fara a se depasi valoarea maxima 2.5. Prin urmare,

Dupa cutremurul sever din 4 martie 1977, normativul P13-70 este

înlocuit cu „Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor

de locuinţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale” indicativ P100-78. Conform STAS 11100/1-77 „Macrozonarea seismică a teritoriului

României”, municipiul Bucureşti este încadrat în gradul 8 de intensitate seismică. Coeficientul care intervin în calculul forţei tăietoare de bază se

determină din:

(paragraf 3.2.3)

pentru terenurile cu rigiditate redusă coeficientul de amplificare se sporeşte cu 30%

se consideră (paragraf 3.2.3 lit.c)

În anul 1981 normativul P100-78 este înlocuit de P100-81 fară a produce modificări asupra coeficientului seismic calculat conform P100-78.

Modificarea normativului în anul 1991 produce o nouă majorare a forţelor tăietoare de bază. Astfel, conform STAS 11100-91 si STAS 11100/1-93 de

Macrozonare seismică a teritoriului României, municipiul Bucureşti este încadrat tot în gradul 8 de intensitate seismică sau conform P100-92 în zona

C cu Şi pentru structuri în cadre sau

pentru structuri cu pereţi din b.a. (tabelul 5.4), pentru .

Rezultă un coeficient seismic c pentru clădirile din clasa III de importanta (tabelul 5.1)

În prezent este în vigoare „Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2006, pentru

care forţa tăietoare de bază este:

pentru (clasa III de importanta)

pentru (paragraful 3.2)

(anexa A, tabelul A.6)

pentru structuri în cadre sau

sau pentru structuri cu pereţi de b.a. din clasa H de

ductilitate

Prin urmare modificarea normelor de calcul la acţiunea seismică din

ultimele 4 decenii a produs în prezent o creştere de cca. 2.64 respectiv 3.30 ori a forţelor seismice de calcul prin raportare la “Instrucţiunile provizorii

pentru prevenirea deteriorării construcţiilor din cauza cutremurelor şi pentru refacerea celor degradate”, elaborate la 30 decembrie 1941 .

Dacă nivelul de hazard seismic se măreşte pentru a corespunde unui interval mediu de revenire de 475 ani (faţă de 100 de ani în P100-1/2006),

pentru municipiul Bucureşti acceleraţia terenului devine Ca urmare

forţa seismică de bază va creşte de 3.52 ori pentru clădiri cu structura în cadre din b.a. respectiv de 4.40 ori pentru clădiri cu structura cu pereţi din

b.a. Creşterea corespunde unui spor de cca 33% a forţelor seismice de bază din codul actual P100-1/2006.

În tabel se prezintă evoluţia forţelor seismice pentru municipiul Bucureşti pentru structuri în cadre de beton armat sau cu pereţi din b.a. reprezentând

construcţii de importanţă normală cu T1=1.0 sec şi . Raportarea se face

la prevederile din 1941 cu , respectiv P13-63, iar valorile din paranteză

se referă la structurile cu pereţi din b.a.

Normativ Grad seismic

P13-63 (terenuri

normale)

8 STAS 2923-52 0.05 1.20

(1.00)

0.90 0.054

(0.045)

1.08

(0.90)

P13-63 (terenuri cu

rigiditate redusa)

8 STAS 2923-52 0.05 1.20

(1.00)

1.12 0.0675

(0.056)

1.35

(1.12)

P100-70 (terenuri

normale)

8 STAS 2923-63 0.05 1.00

(1.20)

0.80 0.04

(0.48)

0.80

(0.96)

P100-70 (terenuri

cu rigiditate redusa)

8 STAS 2923-63 0.05 1.00

(1.20)

1.2 0.06

(0.072)

1.20

(1.44)

P100-78, P100-81

(terenuri

normale)

8 STAS 11101-77 0.20 0.20

(0.25)

2.00 0.08

(0.10)

1.60

(2.00)

P100-78, P100-81

(terenuri cu

rigiditate redusa)

8

STAS 11101/1-77

0.20 0.20

(0.25)

2.50 0.10

(0.125)

2.00

(2.50)

P100-90, P100-91,

P100-92

81 STAS 11101/1-

91 /93

0.20 0.20

(0.25)

2.50 0.10

(0.125)

2.00

(2.50)

P100-1/2006 81 STAS 11101/1-

91 /93

0.24 0.20

(0.25)

2.75 0.132

(0.165)

2.64

(3.30)

P100-1/2011

(IMR=475 ani)

81 STAS 11101/1-

91 /93

0.32 0.20

(0.25)

2.75 0.176

(0.22)

3.52

(4.40)