10011 Institutul Eurocor Lectie Demonstrativa Gratuita Curs de ate

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

INTRODUCERE

Pentru a-şi putea realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii unui rezultat favorabil (profi t), orice operator economic (agent economic, societate comercială) efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii, care sunt `nregistrate în evidenţa contabilă pe măsură ce ele se produc.

Pentru necunoscătorii într-ale contabilităţii, totul pare extrem de simplu: „cum-peri şi plăteşti”, „vinzi şi încasezi”, însă crearea continuă de drepturi şi obligaţii urmate de stingerea lor pe diverse căi cheamă contabilitatea să realizeze o ordine imperios necesară.

Informaţiile contabile le ajută pe persoanele cu capacitate decizională dintr-o companie să aibă o imagine corectă asupra situaţiei fi nanciare a acesteia. Contabilitatea tre-buie să înregistreze şi să urmărească apariţia şi stingerea obligaţiilor, a drepturilor faţă de alte persoane fi zice sau juridice într-un mod constant şi organizat.

Dat fi ind rolul esenţial al contabilităţii în bunul mers al unei companii, Institutul Eurocor vine în întâmpinarea tuturor acelora care vor să se pregătească pentru o astfel ocupaţie provocatoare prin cursul de Contabilitate. În cele 16 module vă invităm să descoperiţi sau să aprofundaţi modul în care este organizată evidenţa contabilă la nivelul unei societăţi din România, pornind de la elemente de bază până la întocmirea bilanţului contabil. Vă propunem să studiaţi modul în care o societate poate ţine o evidenţă contabilă, care să-i ofere o imagine clară şi un control permanent asupra patrimoniului de care dispune, o bună cunoaştere a datoriilor pe care le are faţă de furnizori, faţă de stat, faţă de bănci, faţă de proprii angajaţi, dar şi a sumelor pe care le are de încasat de la clienţi, de la stat sau de la alte persoane fi zice sau juridice.

Cu o structură didactică atrăgătoare şi facilă, care vă permite asimilarea rapidă a informaţiilor, cursul Eurocor de Contabilitate vă asigură pregătirea necesară pentru a deveni un contabil râvnit de orice companie. Accentul se pune pe partea practică, astfel că veţi găsi numeroase exemple şi exerciţii care vă vor ajuta să vă fi xaţi cunoştinţele teoretice dobândite.

Pe lângă Certifi catul Eurocor, aveţi şansa să obţineţi un certifi cat eliberat împreună cu Ministerul Muncii, prin participarea la un scurt program faţă-n faţă, sau un certifi cat de competenţe profesionale recunoscut ofi cial, în cadrul Centrului de Evaluare Eurocor.

lec]ie demonstrativ\2 Contabilitate

3(18)

Materialul lecţiilor se compune din 16 module ( 32 de lecţii) şi a fost astfel conceput încât să permită asimilarea optimă a informaţiilor prezentate. Structura didactică a modulelor, care se păstrează de-a lungul întregului curs, debutează cu o parte de introducere şi cu precizarea obiectivelor pe care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fi ecărui material. Defi niţiile, noţiunile noi şi informaţiile importante sunt marcate prin caractere şi semne speciale, pentru a fi asimilate cu mai mare uşurinţă. Un element important pentru reuşita învăţării este cel al îmbinării elementelor de teorie cu cele cu caracter practic. Astfel, veţi găsi în interiorul modulelor numeroase exemple, exerciţii şi aplicaţii, iar pentru verifi care, la sfârşitul modulelor veţi găsi şi o secţiune de răspunsuri la exerciţii. În plus, cursul conţine patru module consacrate special aplicaţiilor contabile, cu scopul de a fi xa temeinic cunoştinţele prezentate. Veţi găsi şi secţiuni de întrebări de verifi care şi recapitulări, care prezintă succint cele mai importante aspecte prezentate în cadrul acesteia, dar şi o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate efi cientă de verifi care a gradului de însuşire a cunoştinţelor prezentate. Aceasta va fi expediată pe adresa Institutului EUROCOR, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora. Pentru înţelegerea termenilor noi prezentaţi în material, vă poate fi de ajutor secţiunea de dicţionar de specialitate, iar pentru completarea şi aprofundarea cunoştinţelor vă sunt recomandate câteva titluri aparţinând literaturii de specialitate.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fi e cât mai uşor şi efi cient, pe mar-ginea textului cuprins în curs au fost utilizate următoarele semne şi simboluri:

desemnează noţiunile şi aspectele importante prezentate în cadrul cursului

în felul acesta vor fi încadrate exemplele care vă pot clarifi ca aspectele teoretice prezentate

semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

indică faptul că subiectul respectiv a mai fost tratat anterior, în cadrul aceluiaşi modul sau într-un modul anterior (de exemplu, în modulul 3, la pagina 18)

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

lec]ie demonstrativ\ 3Contabilitate

Programa cursului CONTABILITATE

Modul 1 Evidenţa şi sistemul contabil. Patrimoniul Evidenţa contabilă – parte a evidenţei economiceSistemul contabil al agenţilor economici; organizarea evidenţei contabileSistemul computerizat de evidenţă contabilă – avantaje, criterii în alegerea unui softÎntreprinderea – organizaţie patrimonialăPatrimoniul – obiect al contabilităţiiStructuri patrimoniale

Modul 2 Noţiuni introductive despre bilanţ – sinteza elementelor patrimonialeModele de bilanţ – modelul orizontal (cu secţiuni separate), modelul vertical (sub formă de listă sau diferenţă)Variaţia posturilor bilanţiere pe cele două tipuri de modele de bilanţ

Modul 3 Documente de evidenţă. Contul – instrument specifi c contabilităţii Documente de evidenţă: clasifi care, întocmire, păstrare, arhivare Contul – element al metodei contabile Reguli de funcţionare a conturilor

Modul 4 Analiza contabilă, planul de conturi generalAnaliza contabilă şi formula contabilă; etapele analizei contabileClasifi carea conturilorPlanul de conturi general

Modul 5 Aplicaţii privind modifi cările produse în patrimoniul societăţii de către diferite operaţii economico-fi nanciare

Modul 6 Activele imobilizateImobilizările necorporale; înregistrări contabile privind imobilizările necorporale: luare în evidenţă, amortizare, scoatere din evidenţăImobilizările corporale; înregistrări contabile privind intrarea acestora în patrimoniul societăţii, amortizări şi ieşiri din patrimoniu

Modul 7 Stocurile şi producţia în curs de execuţie Stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar; înregistrări contabile privind intrări în patrimoniu, consum, dare în folosinţă, după metoda inventarului permanent

Stocurile de produse fi nite; înregistrări contabile privind obţinerea, vânzarea şi descărcarea gestiunii în cazul utilizării costului de producţie efectiv ca metodă de evidenţă

Modul 8 Stocurile de marfă Evidenţa contabilă a mărfurilor la cost de achiziţie Înregistrări contabile privind evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata


Operaţii privind evidenţa contabilă a mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul

Modul 9 Aplicaţii pentru operaţiile patrimoniale frecvente privind activele imobilizate, stocurile, producţia în curs de execuţie şi mărfurile

Modul 10 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor Creanţele comerciale Datoriile comerciale Contabilitatea salariilor Datoriile fi scale (impozitul pe profi t, taxa pe valoarea adăugată, im-pozitul pe dividende)

Modul 11 Contabilitatea trezoreriei, a veniturilor şi cheltuielilor Decontările în numerar (prin casieria societăţii) Evidenţa contabilă a încasărilor şi plăţilor prin conturile curente la bănci

Contabilitatea avansurilor de trezorerie şi justifi carea lor Operaţii contabile privind creditele bancare pe termen scurt Cheltuielile şi veniturile din exploatare, fi nanciare şi extraordinare

Modul 12 Contabilitatea capitalurilor Capitalul social: înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de consti-tuire, majorare şi diminuare de capital

Alte capitaluri proprii: înregistrări contabile privind rezervele din reevaluare şi alte rezerve ale societăţii

Rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat; înregistrări contabile privind stabilirea rezultatului exerciţiului

Modul 13 Aplicaţii pentru operaţii patrimoniale frecvente privind creanţele şi datoriile, trezoreria, cheltuielile, veniturile şi capitalurile

Modul 14 Balanţa de verifi care Conţinutul şi clasifi carea balanţelor de verifi care Modul de întocmire; etape; erori Registrul jurnal şi întocmirea balanţei de verifi care

Modul 15 Inventarierea patrimoniului. Regularizarea diferenţelor constatate la inventar. Bilanţul contabil

Funcţiile inventarierii, etapele de desfăşurare a inventarierii Documente ce se întocmesc cu ocazia inventarierii Stabilirea, regularizarea şi înregistrarea diferenţelor constatate la inventar

Funcţiile şi structura bilanţului Contul de profi t şi pierdere

Modul 16 Aplicaţii privind înregistrarea în contabilitate a operaţiilor şi întoc-mirea situaţiilor de raportare


La începutul fi ecărui modul există o parte de introducere, care surprinde importanţa temei abordate, şi sunt formulate obiectivele

pe care le veţi atinge prin parcurgerea respectivului modul.

Modulul 1EVIDENŢA ŞI SISTEMTUL CONTABIL.

PATRIMONIULDupă cum puteţi observa şi din prezentarea principalelor aspecte ce vor fi urmărite în primul modul, ne-am propus ca incursiunea noastră în lumea contabilităţii să înceapă prin prezentarea importanţei acestei ştiinţe între ştiinţele economice.

Evidenţa contabilă, înregistrarea datelor în contabilitate se desfăşoară într-un cadru organizat, cu respectarea reglementărilor fi scale şi legale în vigoare. Pentru a putea fi capabili să ţinem o evidenţă contabilă corectă, trebuie să punem o bază solidă cunoştinţelor noastre, formată la în-ceput din noţiuni simple, introductive. Cunoaşterea componenţei patrimoniului unei societăţi este necesară deoarece contabilitatea înregistrează toate modifi cările ce se aduc acestuia.

Cea mai mare parte din spaţiul primului modul o acordăm exerciţiilor practice prin care stabilim apartenenţa elementelor patrimoniale în categorii de bunuri economice (active) sau drepturi şi obligaţii (pasive).

Obiectivele principale pe care le urmărim sunt:

cunoaşterea importanţei evidenţei contabile în refl ectarea fi delă a situaţiei patrimoniului unei societăţi;

identifi carea normelor de reglementare a contabilităţii din România;

cunoaşterea modului de organizare a evidenţei contabile: evidenţă manuală versus evidenţa computerizată şi avantajele celei din urmă;

stabilirea obiectului contabilităţii – patrimoniul societăţii;

identifi carea elementelor patrimoniului şi gruparea acestora;

enunţarea şi demonstrarea egalităţilor bilanţiere.


Pentru a sesiza cât mai bine defi niţiile, noţiunile noi şi informaţiile importante, am folosit anumite semne grafi ce. De asemenea, pentru

a vă descurca mai uşor în explorarea materialului, pe marginea textului veţi găsi numeroase cuvinte-cheie.

Reguli de funcţionare a conturilor (Modul 3)

După cum am spus, conturile sunt deschise pentru evidenţa elementelor patrimo-niale de care dispune o societate.

– dacă un cont este deschis pentru evidenţa unui element patrimonial de Activ, atunci el se numeşte „cont cu funcţie contabilă de Activ”;

– dacă un cont este deschis pentru evidenţa unui element patrimonial de Pasiv (ca-pitaluri sau datorii), atunci el se numeşte „cont cu funcţie contabilă de Pasiv”.

1. Regula numărul 1 de funcţionare a conturilor se referă la soldurile iniţiale ale conturilor

Conturile de Activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu soldul iniţial al elementelor de Activ preluat din bilanţul iniţial.

Exemplu

Contul 301 „Materii prime” este un cont deschis pentru evidenţa unui element patrimonial de Activ, deci are funcţie contabilă de Activ. Fiind un cont de Activ, are un sold iniţial debitor (SID), trecut în partea stângă a contului, astfel:

Debit 301 „Materii prime” Credit

SID 10.000

Aceasta semnifi că faptul că, la începutul perioadei, societatea are în stoc materii prime în valoare de 10.000 lei.

Conturile de Pasiv (de capitaluri sau datorii) încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu soldul iniţial al elementelor de Pasiv preluat din bilanţul iniţial.

Exemplu

Contul 401 „Furnizori” este un cont deschis pentru evidenţa unui element pat-rimonial de pasiv (de datorii), deci are funcţie contabilă de Pasiv. Fiind un cont de Pasiv, are un sold iniţial creditor (SIC), trecut în partea dreaptă a contului, astfel:

Debit 401 „Furnizori” Credit

SIC 10.000


2. Regula numărul 2 de funcţionare a conturilor se referă la înregistrarea majorării elementelor patrimoniale de Activ şi Pasiv produsă de evidenţa operaţiilor economico-fi nanciare.

Conturile de Activ înregistrează majorarea elementelor patrimoniale de Activ produsă de operaţii economico-fi nanciare în debitul conturilor.

Exemplu

Dacă o societate cumpără de la un furnizor materii prime în valoare de 20.000 lei, această operaţie determină două modifi cări patrimoniale. Prima modifi care o constituie creşterea stocului de materii prime deţinut de societate. Acest lucru se va evidenţia în contul 301 „Materii prime” prin înscrierea sumei de 20.000 lei în partea de debit a contului, astfel:

Debit 301 „Materii prime” Credit

SID 10.000

Op1. 20.000

Conturile de Pasiv (capitaluri şi datorii) înregistrează majorarea elementelor de Pasiv produsă de operaţii economico-fi nanciare în creditul conturilor.

Exemplu

Dacă o societate cumpără de la un furnizor materii prime în valoare de 20.000 lei, această operaţie determină două modifi cări patrimoniale. Prima modifi care v-a fost prezentată anterior. A doua modifi care patrimonială este creşterea datoriilor societăţii faţă de furnizor. Acest lucru se va evidenţia în contul 401 „Furnizori” prin înscrierea sumei de 20.000 lei în partea de credit a contului.

Debit 401 „Furnizori” Credit

SIC 10.000

Op 1. 20.000

După cum ştiţi deja din modulul precedent, orice operaţie economico-fi nanciară determină modifi carea a cel puţin două elemente patrimoniale. Deci o operaţie va fi înregistrată în cel puţin două conturi, în cazul nostru în conturile „Materii prime” şi „Furnizori”.

3. Regula numărul 3 de funcţionare a conturilor se referă la înregistrarea diminuării elementelor patrimoniale de Activ şi Pasiv produsă de evidenţa operaţiilor economico-fi nanciare.

Conturile de Activ înregistrează diminuarea elementelor patrimoniale de Activ produsă de operaţii economico-fi nanciare în creditul conturilor.


Cheltuieli şi venituri (Modul 1)

Cheltuielile reprezintă consum de resurse, sume plătite pentru achiziţii de servicii.

Veniturile reprezintă sume de încasat pentru vânzări de bunuri şi servicii, câştiguri din alte surse.

Cheltuielile şi veniturile sunt grupate după natura activităţii: activitatea de exploatare, activitatea fi nanciară, activitatea extraordinară.

Se referă la operaţii curente ale societăţii, cum ar fi : producţie, desfacere de bunuri şi servicii, în general operaţii realizate cu scopul derulării obiectului de activitate al societăţii.

activitatea din exploatare

Avem astfel următoarele formule:

Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare

Venituri din exploatare > cheltuieli din exploatare = profi t din activitatea de exploatare

Venituri din exploatare < cheltuieli din exploatare = pierdere din activitatea de exploatare

Se referă la operaţii cu caracter bănesc, valutar, fi nanciar.

Rezultatul fi nanciar = venituri fi nanciare – cheltuieli fi nanciare

Venituri fi nanciare > cheltuieli fi nanciare = profi t din activitatea fi nanciară

Venituri fi nanciare < cheltuieli fi nanciare = pierdere fi nanciară

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE– consum de materii prime;– cheltuieli cu mărfurile vândute (costul

mărfurilor vândute);– costul serviciilor cumpărate (cheltuieli cu

energia, apa, gaze, chirii);– cheltuieli cu salariile şi cu contribuţiile

societăţii la bugetul asigurărilor sociale leg-ate de salarii, cheltuieli cu diverse impozite şi taxe (cheltuieli cu impozitul pe profi t, pe teren etc.);

– cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor;– alte cheltuieli din exploatare.TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

VENITURI DIN EXPLOATARE– venituri din vânzări de produse fi nite;– venituri din vânzări de mărfuri;– venituri din lucrări executate şi servicii

prestate;– alte venituri din exploatare.

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

activitatea fi nanciară

CHELTUIELI FINANCIARE– cheltuieli din diferenţe de curs valutar;– cheltuieli cu dobânzile bancare;– cheltuieli din investiţii fi nanciare cedate;– pierderi din creanţe legate de participaţii;– alte cheltuieli fi nanciare.TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI FINANCIARE– venituri din diferenţe de curs valutar;– venituri din dobânzi;– venituri din investiţii fi nanciare cedate;– alte venituri fi nanciare.

TOTAL VENITURI FINANCIARE


Înţelegerea tuturor aspectelor teoretice prezentate este asigurată de numeroasele exemple, care redau situaţii concrete din

contabilitatea unei fi rme.

Evidenţa contabilă – parte a evidenţei economice (Modul 1)

Pentru a înţelege mai bine acest concept, să plecăm de la un exemplu.

Exemplu

Societatea comercială Lira S.A. achiziţionează de la un furnizor materii prime necesare procesului de producţie. Această tranzacţie are la bază un document justifi cativ, respectiv o factură emisă de către furnizor. Factura va sta la baza înregistrării în contabilitate a operaţiei de achiziţie. Orice tranzacţie va fi înregistrată în contabilitate.

Ca să înţelegem mai bine evidenţa contabilă, trebuie s-o punem în contextul evidenţei economice.

Evidenţa economică reprezintă acea operaţiune prin care se consemnează (se înregistrează) toate procesele economice care au loc în cadrul unei societăţi, în ideea cunoaşterii activităţii desfăşurate de aceasta.

Evidenţa contabilă este o formă a evidenţei eco-nomice prin care se înregistrează toate operaţiile economico-fi nanciare care au loc în activitatea unei societăţi.

Principalele tipuri de operaţii economico-fi nan-ciare ce se regăsesc în activitatea oricărei societăţi sunt: achiziţii, vânzări, încasări, plăţi etc. Toate aceste operaţii sunt înregistrate (consemnate) în contabili-tate pe baza unor documente justifi cative (facturi, chitanţe, dispoziţii de plată, ordine de plată etc.), pe măsură ce ele se produc. Înregistrarea operaţiilor se face valoric, folosind ca etalon bănesc leul.

Exemplu

Societatea comercială Lira S.A. plăteşte furnizoru-lui său datoria provenită din achiziţia de materii prime. Pentru aceasta întocmeşte un ordin de plată care este dus şi operat de către ofi ţerul de cont al societăţii. Acest ordin de plată stă la baza înregistrării în contabilitate a operaţiei de plată.

operaţii eco-nomico-fi nan-ciare


Transpunerea elementelor patrimoniale în bilanţ; bilanţul sub formă de tablou şi bilanţul sub formă de listă sau diferenţă

(Modul 2)

Să vedem mai întâi cum se realizează un bilanţ sub formă de tablou. Pentru a înţelege mai uşor principiul de funcţionare, vom porni de la un exemplu.

ExempluS.C. Mara S.A. are în patrimoniu următoarele elemente patrimoniale:– materiale 2.000 lei– utilaje 2.000 lei– furnizori 4.000 lei– casa 1.000 lei– efecte comerciale de primit 2.000 lei– acreditive 16.000 lei– capital social 20.000 lei– impozit pe salariu 2.000 lei– clienţi 4.000 lei– calculatoare 16.000 lei– cheltuieli de dezvoltare 2.000 lei– salarii 14.000 lei– credite bancare pe termen scurt 8.000 lei– disponibil în cont la bancă 24.000 lei– capital social 20.000 lei– rezultatul exerciţiului (profi t) 17.000 lei– efecte eomerciale de plătit 4.000 lei

Transpunem elementele patrimoniale în bilanţul contabil cu secţiuni separate (modelul orizontal) în felul următor:

ACTIV PASIV

I. Active imobilizate 20.000 1. imobilizări necorporale 2.000 – cheltuieli de dezvoltare 2.000 2. imobilizări corporale 18.000 – utilaje 2.000 – calculatoare 16.000

II. Active circulante 49.000 1. stocuri 2.000 – materiale 2.000 2. creanţe 6.000 – clienţi 4.000 – efecte comerciale de primit 2.000 3. casa şi conturi la bănci 41.000 – casa 1.000 – disponibil la bancă 24.000 – acreditive 16.000

TOTAL ACTIV 69.000

modelul orizontal

I. Datorii pe termen scurt 32.000 1. Datorii comerciale 8.000 – furnizori 4.000 – efecte comerciale de plată 4.000 2. Datorii fi scale 2.000 – impozit pe salariu 2.000 3. Datorii fi nanciare 8.000 – credite bancare pe termen scurt 8.000 4. Datorii salariale 14.000 – salarii 14.000

II. Capital şi rezerve 37.000 1. Capital social 20.000 2. Rezultatul exerciţiului 17.000

TOTAL PASIV 69.000


Variaţia posturilor în bilanţul sub formă de listă sau diferenţă (modelul vertical)

ExempluS.C. Prima S.A. are în patrimoniu următoarele elemente patrimoniale: – lei –– capital social 50.000– rezerve legale 500– utilaje 40.000 – furnizori 10.000– terenuri 20.000– cont curent la bancă 5.000– materii prime 10.000– casa 500– rezultatul exerciţiului (profi t) 5.000

Pentru a rezolva acest exemplu vom folosi cunoştinţele dobândite la transpunerea elementelor patrimoniale în bilanţul sub formă de listă sau diferenţă.

Se vor grupa elementele patrimoniale sub forma bilanţului listă sau diferenţă (modelul orizontal simplifi cat):

Bilanţ la 1 ianuarie– lei –

Utilaje 40.000Terenuri 20.000Materii prime 10.000Cont curent la bancă 5.000Casa 500Total active 75.500

Furnizori 10.000Credite bancare pe termen scurt 10.000Total datorii 20.000

Capital social 50.000Rezerve legale 500Rezultatul exerciţiului (profi t) 5.000Total capitaluri proprii 55.500

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII75.500 – 20.000 = 55.500

În cazul acestei forme de bilanţ, operaţiile economico-fi nanciare vor fi analizate prin prisma infl uenţei pe care o produc asupra activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii ale societăţii.

Egalitatea fundamentală de la care se porneşte în analiza operaţiilor este: ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII


Exerciţiile sunt foarte utile pentru valorifi carea cunoştinţelor teoretice prezentate şi, pentru a verifi ca soluţiile dumneavoastră,

aveţi la dispoziţie secţiunea de răspunsuri la exerciţii.

Activul şi pasivul patrimoniului (Modul 1)

Exerciţiul 4

S.C. ANA S.A. este o societate comercială care are ca obiect de activitate obţinerea şi comercializarea de prăjituri şi produse de patiserie. Societatea dispune de următoarele elemente patrimoniale:– bomboane;– pateuri;– utilaje;– rezerve legale;– cheltuieli de constituire;– programe informatice;– disponibil la bancă;– numerar în casierie;– capital social subscris vărsat;– arome alimentare;– clădiri;– dulap frigorifi c;– cuptoare electrice;– efecte comerciale de plătit;– TVA de plată;– impozit pe salarii;– datorii privind C.A.S. (contribuţia societăţii la asigurările sociale);– datorii privind C.F.S. (contribuţia societăţii la fondul de şomaj);– datorii privind C.A.S.S. (contribuţia societăţii la asigurările sociale de

sănătate);– profi t;– făină;– zahăr;– halate;– bonete;– clienţi;– furnizori;– debitori;– ouă.

Să se grupeze elementele patrimoniale de care dispune societatea în Activ şi Pasiv.


Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor (Modul 3)

Exemplu

S.C. Delta S.A. înregistrează în contabilitate operaţia de achiziţie de materii prime de la un furnizor, conform facturii fi scale. Această operaţie produce modifi cări atât asupra stocului de materii prime al S.C. Delta S.A., cât şi asupra datoriei S.C. Delta S.A. faţă de furnizor. Operaţia se va înregistra atât în contul 301 „Ma-terii prime”, cât şi în contul 401 „Furnizori”. Suma se va înregistra în debitul unui cont („Materii prime”) şi în creditul altui cont („Furnizori”). Aceasta este o dublă înregistrare.

Dubla înregistrare reprezintă înregistrarea simultană şi cu aceeaşi sumă în conturi a modifi cărilor ce se produc asupra elementelor patrimoniale ca urmare a înregistrării operaţiilor economico-fi nanciare în contabilitate.

Exemplu

Sc. Delta S.A. înregistrează în contabilitate operaţia prin care plăteşte din contul de la bancă o datorie pe care o are la un furnizor. Această operaţie se înregistrează în debitul contului 401 „Furnizori” (scade datoria S.C. Delta S.A. faţă de furnizor, -P/D) şi în creditul contului 5121 „Cont curent la bancă în lei” (scade disponibilul din bancă al S.C. Delta S.A.,-A/C). Conturile 401 „Furni-zori” şi 5121 „Cont curent la bancă în lei” sunt conturi corespondente.

Corespondenţa conturilor reprezintă legătura reciprocă dintre două sau mai multe conturi în care un cont se debitează şi altul sau mai multe conturi se creditează sau unul sau mai multe conturi se debitează şi alt cont se creditează.

Exerciţiul 7

Stabiliţi conturile corespondente şi partea de debit sau credit în care se vor înregistra următoarele operaţii economico-fi nanciare:

1. S.C. Amadeus S.A. achiziţionează de la un furnizor, conform facturii fi scale, obiecte de inventar (halate) în valoare de 10.000 lei.

2. S.C. Amadeus S.A. plăteşte datoria de 10.000 lei la furnizor, conform ordinului de plată din contul său de la bancă.

3. S.C. Amadeus S.A. dă în folosinţa angajaţilor halatele cumpărate, con-form bonului de consum.

4. S.C. Amadeus S.A. plăteşte avans salarial în numerar, conform listei de avans chenzinal şi registrului de casă, în valoare de 5.000 lei.


Analiza contabilă (Modul 4)

Pentru a înţelege mai uşor acest concept, să pornim de la un exemplu.

Exemplu

Contabilul S.C. Beta S.R.L. are de înregistrat în contabilitate operaţiile bancare din extrasul de cont pe care l-a ridicat de la bancă. În acest document apare înscrisă suma de 4.000 lei prin care societatea Beta S.R.L. plăteşte o datorie la furnizorul Alfa S.A. Contabilul procedează la o analiză a operaţiei pe care o are de înregistrat, cu scopul fi nal al determinării conturilor afectate de operaţia respectivă.

Analiza contabilă reprezintă examinarea, stud-ierea operaţiei economico-fi nanciare pe baza documentelor justificative pentru stabilirea conturilor necesare înregistrării operaţiei în contabilitate şi a părţii de debit sau credit în care se vor înregistra modifi cările patrimoniale.

Pentru a realiza o analiză contabilă corectă trebuie parcurse 4 etape:

a. Natura operaţiei (N.O): enunţarea pe scurt a operaţiei pe care o avem de înreg-istrat. În exemplul de mai sus, natura operaţiei este: plată datorie la furnizor.

b. Modifi cări patrimoniale (MP): se vor prezenta elementele patrimoniale care se modifi că în urma operaţiei, cu indicarea apartenenţei la Activul sau Pasi-vul (capitaluri proprii sau datorii) patrimoniului şi a sensului de modifi care, respectiv creştere sau scădere. În exemplul nostru, modifi cările patrimoniale sunt: scade datoria societăţii Beta la furnizor (-P/datorii) şi scade disponibilul din contul curent de la bancă (-A).

c. Conturile corespondente (CC): se vor specifi ca conturile asociate elemen-telor patrimoniale care se modifi că, indicându-se partea de debit sau de credit în care se înregistrează operaţia. În exemplul nostru: 401 „Furnizori” -P , contul se debitează (-P/D) şi 5121 „Cont curent la bancă în lei” -A, contul se creditează (-A/C).

Cunoştinţele dobândite în modulele anterioare vă vor ajuta să încadraţi corect elementele patrimoniale în Activul sau Pasivul patrimoniului şi să aplicaţi regulile de funcţionare a conturilor pentru a stabili în care parte a conturilor (în debit sau credit) se vor înregistra sumele din operaţii.

Exemplu

În evidenţa contabilă a S.C. Petra S.A. se înregistrează operaţiile cuprinse în registrul de casă, făcându-se o analiză contabilă detaliată.

etape


Caietele de aplicaţii vă ajută să aveţi o imagine de ansamblu asupra evidenţei contabile a unei societăţi, ilustrându-vă operaţii

pe care le efectuează în mod obişnuit un contabil.

Aplicaţia 2 (Modul 5)

Folosind, în primul rând, cunoştinţele dobândite în modulul 2 privind creşterea sau descreşterea elementelor patrimoniale în urma operaţiilor şi, în al doilea rând, cunoştinţele dobândite în modulul 3 privind regulile de funcţionare a conturilor, vom stabili în care parte a conturilor (în debit sau credit) vom înregistra sumele din operaţiile precedente.

Operaţia 1

Creşte stocul de materii prime al societăţii (+A). Este o creştere a unui element de Activ care se înregistrează în debitul contului 301 „Materii prime”.

301 „Materii prime” + A/D

Creşte datoria societăţii faţă de furnizor (+P). Este o creştere a unui element de Pasiv (datorii) care se înregistrează în creditul contului 401 „Furnizori”.

401 „Furnizori” + P/C

Conturile corespondente sunt „Materii prime” şi „Furnizori”.

Operaţia 2

Scade disponibilul din contul curent al societăţii (-A). Este o scădere a unui element de Activ care se înregistrează în creditul contului 5121 „Cont curent la bancă în lei”.

5121 „Cont curent la bancă în lei” -A/C

Scade datoria societăţii faţă de furnizor (-P). Este o scădere a unui element de Pasiv (datorii) care se înregistrează în debitul contului 401 „Furnizori”.

401 „Furnizori”-P/D

Conturile corespondente sunt „Cont curent la bancă în lei” şi „Furnizori”.

Operaţia 3

Scade numerarul din casieria societăţii (-A). Este o scădere a unui element de Activ care se înregistrează în creditul contului 5311 „Casa în lei”.

5311 „Casa în lei” -A/C

Creşte creanţa societăţii asupra salariatului (+A). Este o creştere a unui element de Activ care se înregistrează în debitul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

542 „Avansuri de trezorerie” + A/D

Conturile corespondente sunt „Casa în lei” şi „Avansuri de rezorerie”.


Operaţia 4

Creşte stocul de obiecte de inventar al societăţii (+A). Este o creştere a unui element de Activ care se înregistrează în debitul contului 303 „Obiecte de inventar”.

303 „Obiecte de inventar” + A/D

Scade creanţa societăţii asupra salariatului (-A). Este o scădere a unui element de Activ care se înregistrează în creditul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

542 „Avansuri de trezorerie” - A/C

Conturile corespondente sunt „Obiecte de inventar” şi „Avansuri de trezorerie”.

Aplicaţia 3După cum vă reamintiţi din modulul precedent, după analiza operaţiilor economi-co-fi nanciare procedam la întocmirea formulei contabile. Astfel, pentru operaţiile prezentate mai sus, analiza şi formula contabilă se prezintă astfel:

1. N.O. Achiziţie materii prime de la furnizor

M.P. – creşte stocul de materii prime al societăţii (+A)

– creşte datoria societăţii faţă de furnizor (+P)

C.C. – 301 „Materii prime” + A/D

– 401 „Furnizori” + P (datorii)/C

F.C.

D C

3.000 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 3.000

2. N.O. Plată datorie la furnizor din contul de la bancă

M.P. – scade datoria societăţii faţă de furnizor (-P)

– scade disponibilul din cont (-A)

C.C. – 401 „Furnizori” –P (datorii)/D

– 5121 „Cont curent la bancă” –A/C

F.C.

D C

1.000 401 „Furnizori” = 5121 „Cont curent la bancă 1.000 în lei”


Pentru a vă sistematiza mai bine cunoştinţele acumulate de-a lungul lecţiilor, aveţi la dispoziţie atât secţiuni de întrebări de

verifi care după fi ecare capitol, cât şi un rezumat.

Întrebări de verifi care

1. Ce conturi sunt implicate în înregistrarea contabilă a înfi inţării unei societăţi?

2. Ce documente stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiilor de plăţi în numerar (din casieria societăţii) şi din contul de la bancă?

3. Care este relaţia de calcul a preţului de vânzare?

4. Ce se întâmplă cu conturile de venituri şi cheltuieli la sfârşitul lunii?

5. Care este contul care arată prin soldul său dacă societatea a obţinut la sfârşitul lunii profi t sau pierdere?

4.1 Analiza contabilă reprezintă examinarea, studierea operaţiei economico-fi nanciare pe baza documentelor justifi cative pentru stabilirea conturilor necesare înregistrării operaţiei în contabilitate şi a părţii de debit sau credit în care se vor înregistra modifi cările patrimoniale.

4.2 Etapele analizei contabile sunt: natura operaţiei, modifi cările patrimoni-ale, conturile corespondente cu indicarea părţii de debit şi credit în care se înregistrează operaţia.

4.3 Formula contabilă reprezintă forma de reprezentare grafi că a echilibrului dintre conturile corespondente.

4.4 Formula contabilă conţine următoarele elemente: valoarea operaţiei eco-nomice, simbolul şi denumirea contului corespondent debitor, semnul de egalitate şi simbolul şi denumirea contului corespondent creditor.

4.5 Formulele contabile simple sunt formule contabile în cadrul cărora un singur cont se debitează şi un alt cont se crediteză.

4.6 Formule contabile compuse cuprind în structura lor un singur cont care se debitează şi două sau mai multe conturi care se creditează sau invers.

REZUMATUL MODULULUI 4


Cu ajutorul răspunsurilor la exerciţii vă puteţi verifi ca soluţiile propuse.

Exerciţiul 8S.C. Lira S.A. a înregistrat în cursul lunii ianuarie următoarele venituri şi chel-tuieli:– venituri din chirii 50.000 lei– venituri din dobânzi 1.000 lei– venituri din vânzarea mărfurilor 100.000 lei– venituri din vânzarea produselor fi nite 90.000 lei– costul mărfurilor vândute (cheltuieli privind mârfurile) 60.000 lei– consum de materii prime (cheltuieli cu materiile prime) 30.000 lei– cheltuieli cu dobânzile bancare 1.000 lei– cheltuieli cu serviciile bancare (commision bancar) 500 lei– cheltuieli cu gazele 1.500 lei– cheltuieli cu salariile 10.000 lei.

Să se grupeze veniturile şi cheltuielile societăţii după natura activităţii (exploatare, fi nanciară, extraordinară), să se calculeze rezultatele parţiale şi rezultatul brut, iar dacă acesta este favorabil societăţii (profi t), să se calculeze impozitul pe profi t datorat bugetului de stat.

Exerciţiul 8– lei –

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE VENITURI DIN EXPLOATARE

Cheltuieli cu mărfurile 60.000 Venituri din chirii 50.000Cheltuieli cu materiile prime 30.000 Venituri din servicii de transport 30.000Cheltuieli cu serviciile bancare 500 Venituri din vânzări de mărfuri 100.000Cheltuieli cu gazele 1.500 Venituri din vânzăriCheltuieli cu salariile 10.000 produse fi nite 90.000

TOTAL 102.000 TOTAL 270.000

Rezultatul din exploatare = 270.000 – 102.000 = 168.000 lei (profi t din exploatare)

CHELTUIELI FINANCIARE VENITURI FINANCIARE

Cheltuieli cu dobânzile bancare 1.000 Venituri din dobânzi 1.000

TOTAL 1.000 TOTAL 1.000

Rezultatul fi nanciar = 1.000 – 1.000 = 0Rezultatul brut = rezultatul din exploatare + rezultatul fi nanciar = 168.000 = 168.000 lei (profi t)Impozit pe profi t = 16% × 168.000 = 26.880 lei

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII


Fiecare lecţie se încheie cu o temă pentru acasă, care valorifi că cunoştinţele asimilate într-o lecţie.

1. Operaţia „acordarea unui avans pentru deplasare în numerar” determină următoarele modifi cări ale elementelor patrimoniale: a) Creşte numerarul din casierie, scade contul curent de la bancă.b) Creşte creanţa societăţii asupra angajatului, scade numerarul din casierie.c) Scade creanţa societăţii asupra angajatului, scade numerarul din casierie.d) Scade numerarul din casierie, creşte contul curent de la bancă.

2. Operaţia „restituirea de către angajat a avansului de trezorerie primit” determină o modifi care patrimonială de tipul:a) ACTIV – (D + X) = CP – X;b) (ACTIV + X) – (D + X) = CP;c) (ACTIV – X) – (D – X) = CP;d) (ACTIV – X + X) – D = CP.

3. Se dau următoarele date privind patrimoniul unei societăţi: creditori 1.000 lei, debitori 1.000 lei, furnizori de imobilizări 5.000 lei, cont curent la bancă 2.000 lei, impozit pe salarii 1.000 lei, efecte comerciale de pri-mit 1.000 lei, capital social 2.000 lei, terenuri 5.000 lei. Valoarea totală a activelor societăţii este de:a) 9.000 lei;b) 8.000 lei;c) 7.000 lei;d) 10.000 lei.

4. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele afi rmaţii:a) Plata dividendelor în numerar se înregistrează în debitul contului „Casa”

şi în creditul contului „Dividende de plată”.b) Restituirea unui credit bancar pe termen scurt se înregistrează în debitul

contului „Credite bancare pe termen scurt” şi în creditul contului „Cont curent la bancă în lei”.

c) Justifi carea unui avans pentru deplasarea de către un angajat prin achiziţia de obiecte de inventar se înregistrează în debitul contului „Obiecte de inventar” şi în creditul contului „Avans de trezorerie”.

TEMA PENTRU ACASĂ 5


EXEMPLU

Cu acest exemplu de formular de temă se `ncheie lecţia demonstrativă a acestui curs. Sperăm că am reuşit prin toate fragmentele selectate să vă convingem de structura facilă a cursului nostru, dar şi de utilitatea tuturor informaţiilor prezentate. Evident că numai

parcurgând cu atenţie toate modulele veţi reuşi să vă pregătiţi temeinic pentru un job foarte solicitat pe piaţa actuală a forţei de muncă.

Vă dorim mult succes şi vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru înscriindu-vă la cursul Contabilitate!

021/33.225.33; www.eurocor.ro

Temele se rezolvă pe formularele speciale din interiorul caietelor de curs, pe care le puteţi trimite spre corectare profesorului

personal. Veţi primi astfel un feedback asupra cunoştinţelor pe care le-aţi dobândit de-a lungul studiului.

10011 Institutul Eurocor Lectie Demonstrativa Gratuita Curs de ate

Documents

Transcript of 10011 Institutul Eurocor Lectie Demonstrativa Gratuita Curs de ate