1 NOIEMBRIE 2018 Anul XX 16 pagini * 1,00 le u Nr. 952...

16
m e h e d i n þ e a n " A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XX Nr. 952 1 NOIEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu p a g . 2 A fost sfinþit un monument în an centenar dedicat eroilor satului Jirov CONTINUARE ÎN PAGINA 4 Marþi, 30 octombrie, localitatea Jirov din judeþul Mehedinþi a fost gazda unui eveniment dedicat anului centenar. Începând cu orele 14.00, Preasfinþitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului ºi Strehaiei a sfinþit un monument aflat în curtea bisericii din localitate, înãlþat în memoria eroilor din primul rãzboi mondial, purtând numele de „Cartea jertfei 1918-2018”. Monumentul este realizat din marmurã ºi are la bazã o carte deschisã din spatele cãreia se înalþã un obelisc terminat cu o cruce. Pe paginile cãrþii sunt încrustate numele celor peste 50 de eroi din localitatea Jirov care ºi-au dat viaþa pe câmpurile de luptã din primul rãzboi mondial. p a g . 1 4 Pesta porcinã africanã este aproape de judeþul Mehedinþi, judeþ care pânã acum a fost ferit de cumplitul virus. Virusul a fost confirmat în comuna doljeanã Secu, într-un sat aflat la circa 20 de kilometri de comuna mehedinþeanã Bîcleº. Directorul DSVSA, Irina Zoican, a luat primele mãsuri. Patru filtre de protecþie au fost amplasate la Smadoviþa, Dumbrava, Brezniþa- Motru ºi Butoieºti, localitãþi aflate la graniþa cu judeþul vecin. Virusul pestei porcine africane a fost deja confirmat, încã de ieri, în comuna doljeanã Secu, satul Comãnicea, localitate aflatã chiar la graniþa cu localitatea Smadoviþa, arondatã comunei Bîcleº din Mehedinþi. Autoritãþile locale ºi cele sanitare veterinare au intrat în aceastã dimineaþã în alertã maximã. Dupã o întâlnire fulger cu subprefectul de Mehedinþi, Octavian Tuþu, echipa de la Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi de Siguranþa Alimentelor, condusã de directorul Irina Zoican au plecat în punctele fierbinþi de la graniþa cu judeþul Dolj, Pesta porcinã se apropie de Mehedinþi. Autoritãþile în alertã CONTINUARE ÎN PAGINA 11 Criza care bate la uºã p a g . 3 De joi, 1 noiembrie, parcare cu platã în mai multe zone din Drobeta Turnu Severin p a g . 8 România, ciuca bãtãilor în „Imperiului Haosului European” - unica soluþie salvatoare: RoExit! România are nevoie de democratizarea partidelor politice p a g . 9 Strehãianca Cleonia Rîciu cucereºte bronzul la Campionatul Mondial de Judo Juniori

Transcript of 1 NOIEMBRIE 2018 Anul XX 16 pagini * 1,00 le u Nr. 952...

mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 952

1 NOIEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

pag. 2A fost sfinþit un monument înan centenar dedicat eroilor satului Jirov

CONTINUARE ÎN PAGINA 4

Marþi, 30 octombrie, localitatea Jirov din judeþul Mehedinþi a fost gazda unui eveniment dedicat anului centenar.Începând cu orele 14.00, Preasfinþitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului ºi Strehaiei a sfinþit un monument aflatîn curtea bisericii din localitate, înãlþat în memoria eroilor din primul rãzboi mondial, purtând numele de „Cartea jertfei1918-2018”. Monumentul este realizat din marmurã ºi are la bazã o carte deschisã din spatele cãreia se înalþã unobelisc terminat cu o cruce. Pe paginile cãrþii sunt încrustate numele celor peste 50 de eroi din localitatea Jirov careºi-au dat viaþa pe câmpurile de luptã din primul rãzboi mondial.pag. 14

Pesta porcinã africanã este aproape de judeþul Mehedinþi, judeþ care pânãacum a fost ferit de cumplitul virus. Virusul a fost confirmat în comuna

doljeanã Secu, într-un sat aflat la circa 20 de kilometri de comunamehedinþeanã Bîcleº. Directorul DSVSA, Irina Zoican, a luat primele mãsuri.Patru filtre de protecþie au fost amplasate la Smadoviþa, Dumbrava, Brezniþa-

Motru ºi Butoieºti, localitãþi aflate la graniþa cu judeþul vecin. Virusul pestei porcine africane a fost deja confirmat, încã de ieri, încomuna doljeanã Secu, satul Comãnicea, localitate aflatã chiar la graniþacu localitatea Smadoviþa, arondatã comunei Bîcleº din Mehedinþi.Autoritãþile locale ºi cele sanitare veterinare au intrat în aceastã dimineaþãîn alertã maximã. Dupã o întâlnire fulger cu subprefectul de Mehedinþi,Octavian Tuþu, echipa de la Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi de SiguranþaAlimentelor, condusã de directorul Irina Zoican au plecat în punctelefierbinþi de la graniþa cu judeþul Dolj,

Pesta porcinã se apropie de Mehedinþi. Autoritãþile în alertã

CONTINUARE ÎN PAGINA 11

Criza carebate la uºã

pag. 3

De joi, 1 noiembrie,parcare cu platã înmai multe zone dinDrobeta TurnuSeverin

pag. 8

România, ciucabãtãilor în„Imperiului HaosuluiEuropean” - unicasoluþie salvatoare:RoExit!

România arenevoie dedemocratizareapartidelor politice

pag. 9

StrehãiancaCleonia Rîciucucereºte bronzulla CampionatulMondial de JudoJuniori

social - politicOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: [email protected];[email protected]

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

De la începutul anuluiurmãtor, în þara noastrã se vaîntâmpla un lucru mult aºteptat. Vomavea parte de o premierã în România,prin care ne vom afirma ºi vom puteademonstra cã suntem capabili sãîndeplinim sarcini importante. Mãrefer aici la preluarea preºedinþieiConsiliului Uniunii Europene. La 12 ani de la aderarea sa laUniunea Europeanã, România vaprelua, începând cu 1 ianuarie 2019,pentru ºase luni, responsabilitateaPreºedinþiei uneia dintre cele maiimportante instituþii – ConsiliulUniunii Europene. Þara noastrã se vaafla în centrul procesului decizionaleuropean ºi va avea un rol importantîn consolidarea cooperãrii întrestatele membre ale Uniunii. E un eveniment istoric. Iar eu credcã þara noastrã va reuºi sãdemonstreze cã poate sã facã faþãunei asemenea provocãri. Acestlucru a fost afirmat inclusiv de cãtrepremierul României, doamna VioricaDãncilã, în intervenþiile pe care le-aavut în ultima perioadã. Doamna prim-ministru a vorbit laConferinþa la nivel înalt organizatã deMinisterul Fondurilor Europene „Opoliticã de coeziune incluzivã pentruo Uniune mai aproape de cetãþeni”despre faptul cã România trebuie sãia exemplul celorlalte state membreale Uniunii Europene, privindexistenþa unui consens pe perioadaPreºedinþiei Consiliului U.E. Pentrucã avem nevoie ca, în aceastãperioadã, sã fie liniºte. ªi mai avemnevoie sã punem pe loc secunddisputele politice. Pentru cã,primordial este acest obiectiv, acestexamen greu pe care Româniatrebuie sã-l dea. Þara noastrã va avea, pe parcursulpreluãrii preºedinþiei, o agendã plinã

România, pregãtitã sã preia conducereaConsiliului Uniunii Europene

de evenimente: aproape 300,evenimente pentru care ne-ampregãtit deja. Existã un logo, un motto,o identitate vizualã, ºi mai avem ºipeste 1.500 de experþi formaþi ºipregãtiþi în acest sens. În plus, avem o prezenþã consistentãla Bruxelles. Mai ales cã România aexercitat deja acest rol de preºedinþiedin umbrã. A participat la grupurile delucru de la Bruxelles sau din alte zoneale Europei într-o manierã consistentã,exact prin cei care vor face acest lucrupe perioada mandatului. Pe lângã aceste lucruri, trebuie sãmenþionãm ºi alt aspect care ne leagãde Uniunea Europeanã ºi care, cred eu,e binevenit în contextul preluãriipreºedinþiei Consiliului U.E. Mã referaici la fondurile europene pe careRomânia a reuºit sã le atragã. ªi pe carechiar ministrul Fondurilor Europene,Rovana Plumb, le-a prezentat. În actualul exerciþiu financiar 2014- 2020, þara noastrã a primit 11miliarde de euro, adicã 25,6% dintotal de alocare pentru România, de43 de miliarde de euro. De asemenea,prin Politica de Coeziune, Româniaa primit pânã în prezent 6,3 miliardede euro. Ceea ce reprezintã 20,3%din total de alocare pentru fondurileeuropene structurale, în condiþiile încare media europeanã este de 22%. România contribuie la bugetulUniunii Europene cu 16,5 miliarde deeuro ºi primeºte 48,6 miliarde deeuro, ceea ce înseamnã cã are unbeneficiu net de 32,1 miliarde de euro.În ciuda criticilor apãrute, þara noastrãreuºeºte sã profite de faptul cã se aflãîn Uniunea Europeanã ºi de faptul cã

Zilele acestea cel mai sensibilsubiect al momentului a fostcomemorarea victimelor de la“Colectiv”, o tragedie fãrã precedent,îngrozitoare, al cãrei spectru încãplaneazã asupra unei Românii ºi aºagreu încercatã de vremi, ºi ale cãreirãni se închid greu sau deloc. Maiales în condiþiile în care nici pânãastãzi nu s-au gãsit vinovaþii ºi nu s-au stabilit, în clar, vinovãþiile. ªidincolo de vinovãþii, cel mai trist ºiabsurd lucru, dupã toate cele ce s-auîntâmplat, rãmâne situaþia spitalelor,starea lor, groaza cã oricând se maipot petrece asemenea tragedii ºisistemul sanitar de la noi e depãºit. Alt subiect sensibil, ºi unul care neafecteazã în imediat, este micul rãzboial declaraþiilor vizavi de execuþiabugetarã pe septembrie. A venitprimul ministru Viorica Dãncilã ºi adeclarat cã respectiva execuþiebugetarã pe primele nouã luni aleanului aratã, vezi Doamne, atenþiaacordatã investiþiilor ºi onorãriiangajamentelor guvernului de acreºte veniturile populaþiei. Sunãonorabil, nimic de zis, ºi nimic decontrazis. Se pare, dacã ar fi sã-i dãmcrezare Vioricãi Dãncilã, cã investiþiilesunt cu 25,7% mai mari faþã deaceeaºi perioadã a anului trecut. “Înaceste nouã luni au intrat în economie9,4 miliarde lei din fonduri europene,cu 20% mai mult faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut”. Pânã aici toate bune ºi frumoase.Veniturile populaþiei au crescut, odatãcu noua lege a salarizãrii (în sectorulbugetar se stã destul de bine) doarcã în aceiaºi mãsurã a crescut ºiinflaþia, preþurile, deci costurile vieþii.Aºa cã nu totdeauna nivelul ridicat alveniturilor exprimã ºi o creºtere anivelului propriu zis de trai.

Criza care batela uºã

Totuºi am fi dispuºi sã-i dãm crezareVioricãi Dãncilã ºi sã privim lucrurileprintr-o lentilã mai roz, doar cã vinesenatorul liberal Florin Cîþu ºi ne stricãimaginea idilicã despre investiþii ºibuget pe care ne-a creat-o primulministru, ºi zice cã execuþia bugetarãamintitã mai sus aratã „o economie înderivã”, susþinând toate datele ºi cifrelevor duce în 2019 la un buget deausteritate, deci de crizã. „Situaþia este neplãcutã ºi m-asurprins neplãcut aceastã execuþie dinmai multe motive, dar este clar cãavem confirmarea, acum dupã 9 lunide zile, cã acest Guvern Dãncilã estecel mai slab guvern în perioadapostdecembristã, dupã Revoluþia din’89. Mai multe lucruri aº vrea sãamintesc, nu vã dau toate cifrele, dardupã 9 luni de zile veniturile la bugetsunt mai mici cu 12 miliarde decât erauprogramate, ca sã aveþi o imagineasupra situaþiei execuþiei bugetare”, adeclarat parlamentarul. Mã rog, opoziþia criticã, e menireaei, ºi poate cã declaraþiile senatoruluiliberal trebuie privite sub aceastãspecie, a opoziþiei care se manifestã.Dar totuºi, ceva-ceva tot e, ceva-cevatot se simte în atmosfera de azi. Preamultã bâlbâialã ºi nesiguranþã lanivelul deciziilor guvernamentale (cupensiile, cu salariul minim diferenþiat)ca sã nu te simþi cam nesigur înpropria ta þarã. Criza se apropie ºi osimþim cu toþii, deºi nu o putem foarteclar defini. Dar simþim cã e ceva putredla nivelul economiei ºi al felului în careintervine factorul guvernamental.Dãncilã ºi Dragnea numai siguranþãde sine nu inspirã. Nu o fi cel mai slabguvern din epoca postdecembristã,cum zicea senatorul liberal, dar cusiguranþã nu se numãrã nici printrecele mai liniºtitoare, printre cele maibune. Criza bate la uºã, deocamdatãdoar încetiºor.

continuare în pag. 3

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 3

Parcarea în centrulmunicipiului Drobeta TurnuSeverin se va face doar dupã plataunei sume care se poate achita prinSMS, dar ºi prin parcomat.Parcarea publicã cu platã va

De joi, 1 noiembrie, parcare cu platãîn mai multe zone din Drobeta Turnu Severin

funcþiona în baza unui orarprestabilit, în zilele lucrãtoare alesãptãmânii, fãrã plata vreunei taxeîn zilele de sâmbãtã ºi duminicã:- Luni – Vineri, 08:00 – 16:00regim parcare, CU PLATÃ;

- Sâmbãtã – Duminicã, 00:00 –24:00 regim parcare, FÃRÃ PLATÃ; ”Odatã cu data de 1 noiembrie2018, locurile de parcare din zonacentralã a oraºului vor fi cu platã.Existã o atenþionare pentru cineparcheazã în aceastã zonã cãparcarea se face cu platã. Încercãmprin aceastã metodã sã aducembani la buget, dar ºi sãdecongestionãm zona centralãunde marea majoritate a angajaþilorinstituþiilor publice din zonã-inclusivangajaþii primãriei, vin cu maºinileºi blocheazã, timp de 8 ore cât staula serviciu toatã aceastã zonã, iarcetãþenii care au treabã la instituþiile

statului nu au unde sã parcheze”. A precizat Marius Screciu,primarul Municipiului DrobetaTurnu Severin. Parcare cu platã va fi în zonapalatului administrativ, pe strãzileSmîrdan/Cicero, Smîrdan, Th.Costescu, I.G. Bibicescu, Alex.Bãrcãcilã, Unirii/Smochinului,Bãrcãcilã/Dr. Saidac, Averescu/Horia, Horia/Unirii, Averescu/NumaPompiliu, Saidac/Horia, Smîrdan/Rahovei, Averescu/Traian. Deasemenea va fi parcare cu plata ºi înzona Pieþei Mircea, unde parcareacu platã se va menþine ºi în zilele desâmbãtã ºi duminicã.

Aladin Georgescu, pus lazid în Consiliul Judeþean de un

consilier al opoziþiei! I s-a tras de ladouã proiecte de hotãrâre prin care

Georgescu aducea la cunoºtinþaconsilierilor decizia instanþei cu

privire la situaþia vânzãrii spaþiuluide la parterul policliniciii de stat

cãtre firma ROMRAD RMN deþinutãde Adrian Duicu, fostul preºedinte

al Consiliului Judeþean ºipropunea în acelaºi timp vânzareaspaþiilor de la partenerul policlinicii

de stat. Dana Trancotã (PNL) l-aatenþionat pe Georgescu referitor la

faptul cã îºi rezolvã anumitefavoruri prin influenþa pe care o are

ca preºedinte al ConsiliuluiJudeþean.

Un proiect de hotãrâre controversatcu privire la cabinetul de RMN a luiDuicu de la partenerul policlinicii aajuns pe masa consilierilor judeþeni ºil-a aruncat pe Georgescu în corzileconsilierilor opoziþiei! Dana Trancotãl-a avertizat pe Georgescu de faptul cãîºi rezolvã anumite favoruri politice prinintermediul funcþiei pe care o deþine,

ALADIN, FAVORURI PENTRU DUICU

iar ceea ce presa a prezentat încã dela mijlocul lunii august, ºi anumeîmpãcarea dintre Duicu ºi AladinGeorgescu, în favoarea mijlocirii decãtre acesta din urmã, a cumpãrãriiparterului policlinicii, s-a adeverit lamai puþin de douã luni distanþã: ”Dumneavoastrã, cu o maximãgenerozitate propuneþi sã îi dãm baniiînapoi domnului Duicu pentrucontractul acela de vânzare-cumpãrare,anulat de instanþã, în condiþiile în care,din punctul meu de vedere, mult maicorect ar fi fost sã îi calculãm chiriapentru cã instanþa îl repune în calitateade chiriaº ºi de zece ani de zile domniasa ar fi trebuit sã plãteascã o chirie ºi nusuntem în situaþia de a da din baniijudeþului ca sã facem noi un cadoucuiva. Constat cã aici este o problemã,poate personalã între dumneavoastrã ºidomnul Duicu”. În fapt, instanþa de judecatã a cerutrezilierea în urmã cu doar câteva luni acontractului prin care ConsiliulJudeþean Mehedinþi aprobase vânzareaparterului policlinicii cãtre firmapatronatã de Adrian Duicu. Acest spaþiu

se pare cã ar fi fost ºitrocul politic prin careGeorgescu ºi-acumpãrat ºtiri pozitivela televiziunea luiDuicu, aºa cumteleviziunea localã,RTS a anunþat încãdin 21 august, atuncicând am anunþat cã

Georgescu a bãtut palma cu AdrianDuicu: „Aladin Georgescu îºi doreºteca Duicu sã încerce sã convingã câþivaprimari sã renunþe la iniþiativa deschimbare a sa, dar ºi ca televiziuneapatronatã de familia Duicu sã renunþela ºtirile negative la adresa sa. Laschimb, Duicu ar urma sã primeascã,din nou, spaþiul din PoliclinicaJudeþeanã unde funcþioneazã RMN-ulsãu, instanþa de judecatã reziliind, înurmã cu câteva luni, contractul de

Biroul de presã

vânzare-cumpãrare al acestui spaþiu”. Consilierul liberal, Dana Trancotã l-a mai avertizat public pe Georgescusã nu încurce bunurile consiliuluijudeþean cu propria moºie ºi sã nuîncerce sã îºi rezolve chestiunilepolitice cu ajutorul consilierilor: “Pãrerea mea este cã dumneavoastrãspecial aþi fãcut aceastã hotãrâre înacest fel, cu atâtea bube-pentru cã eunu vã pot bãnui de lipsã deprofesionalism. Eu vã pot bãnui înschimb de lipsa fermitãþii în a luao decizie. Dumneavoastrã încurcaþimereu lucrurile administrative cucele politice”.

Pânã la urmã, Dana Trancotã a fostsingurul consilier care a refuzat sã votezeproiectul. Pe de altã parte, liberalii nuau dorit sã facã parte din comisia carese va ocupa de vânzarea parteruluipoliclinicii. Sursa: RTS

Urmare din pag. 2România, pregãtitã...poate atrage fonduri europene. ªi demonstreazã ºi prin faptul cã Româniava trimite Comisiei Europene, anul viitor, studiile de fezabilitate pentru celetrei spitale regionale care se vor construi în Iaºi, Craiova ºi Cluj. Suma alocatã spitalelor regionale din Fondul European de DezvoltareRegionalã, este de 150 de milioane de euro. Aceasta este suma dinspre UniuneaEuropeanã prevãzutã în acordul de parteneriat ºi în programul operaþional, lacare se adaugã contribuþia României de 150 de milioane de euro. Toate aceste lucruri nu ne aratã decât cã progresãm. Cã mergem pe undrum bun ºi cã vom reuºi ca, în viitor, þara noastrã sã fie vãzutã mai bineprin ochii Uniunii Europene, iar cetãþenii acestei þãri sã se poatã consideraºi cetãþeni europeni ºi sã aibã de câºtigat de pe urma faptului cã, în anul2007, România a aderat la Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi Prof. Alina Teiº

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 4

Consiliul Judeþean CaraºSeverin desfãºoarã în aceste zile înparteneriat cu Centrul CulturalNichita Stãnescu, Colocviileinternaþionale ale revistei „Nedeia”- Banatul Viu la 2018, la BãileHerculane.

Colocviile internaþionale Nedeia – „Banatul Viu la 2018" Ediþia a IV-a

Manifestarea este una de mareamploare, la aceasta fiind prezenþiinvitaþi din Statele Unite ºi toatãEuropa, din Serbia, oameni deculturã, profesori universitari,specialiºti ai instituþiilor de culturã,jurnaliºti, personalitãþi care de-a

lungul timpului au fostrecunoscute pentruactivitatea lor. Centrul Cultural „NichitaStãnescu” este partenerla acest eveniment extremde important pentru viaþaculturalã de la primaediþie, fiind cunoscute, deasemenea ºi interferenþeleculturale care leagã celedouã judeþe limitrofe, ºimai ales pentru

însemnãtatea manifestãrii. Din programul manifestãriitrebuie menþionate sesiunea decomunicãri susþinute subdenumirea „Identitate culturalã înanul Centenarului” - trecut ºiprezent”, la care a susþinut ºi Emilia

Mihãilescu, managerul CentruluiCultural „Nichita Stãnescu” oprezentare, ca ºi etnologul CornelBoteanu, Florentina Pleiniceanu(Muzeul Regiunii Porþilor de Fier). Ultima zi a manifestãrilor estededicatã unei excursii tematice înjudeþul Mehedinþi, la care participãtoate personalitãþile prezente lamanifestare, din þarã ºi strãinãtate.Invitaþia a fost fãcutã de ConsiliulJudeþean Mehedinþi, ºi CentrulCultural „Nichita Stãnescu”,organizatori pentru aceastãsecþiune a „ColocviilorInternaþionale „Nedeia” Herculane– Drobeta Turnu Severin, pe unitinerar care cuprinde cele maiimportante obiective culturale alejudeþului Mehedinþi. G. P.

Pe spatele monumentului segãseºte o altã inscripþie careaduce aminte de toþi eroii din„Jirovu, plai de statornicieromâneascã binecuvântatã deSfântul Nicodim de la Tismana, cea fost prin fii sãi, mereu prezentîn tumultoasa istorie a neamului”.De la strãmoºul Bîrta Petru ºipânã la credinciosul apropiat allui Mihai Viteazul, marelepaharnic Lupu Mehedinþeanul dinJirov, de la pandurii lui TudorVladimirescu ºi pânã laregimentele, batalioanele ºidiviziile de dorobanþi ºi calãraºi,fiii Jirovului cu preþul vieþii auapãrat pamântul sfânt al patriei”. De proiectarea monumentului s-aocupat un fiu al satului, GologanIonicã, iar ridicarea monumentuluis-a fãcut din donaþii ale altor fii aisatului, ale Primãriei Jirov ºi alePrimãriei din Drobeta Turnu Serverin. Tot în cadrul slujbei Preasfinþiasa a sfinþit ºi o cruce care va fiaºezatã pe biserica satului Jirov. La finalul slujbei de sfinþire au fostdepuse coroane de flori din parteaautoritãþilor locale, din parteaJandarmeriei ºi din partea maimultor instituþii care s-au implicatîn construirea acestui monument

Urmare din pag. 1

A fost sfinþit un monument în ancentenar dedicat eroilor satului Jirov

În Duminica a XXIV-adupã Rusalii, pe 28 octombrie,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei,s-a aflat în mijlocul credincioºilordin parohia mehedinþeanãComanda. Vizita chiriarhalã a fostprilejuitã de hirotonia unui noupreot pentru comunitatea localã. Preasfinþitul Pãrinte a fostîntâmpinat cu dragoste de cãtrecredincioºii prezenþi, care i-aumulþumit pentru purtarea de grijã dea le rândui un nou pãstor de suflete. Ziua de sãrbãtoare a început cusãvârºirea Utreniei ºi a SfinteiLiturghii, la care au luat parte înnumãr mare fiii satului. Laceremonia religioasã au slujit alãturide Pãrintele Episcop, câþiva preoþi dinsatele învecinate. Bunii creºtini s-auputut ruga lui Dumnezeu, bucurându-se de atmosfera duhovniceascãîntreþinutã de cântãrile bisericeºtiexecutate cu profesionalism de grupulpsaltic de la Catedrala episcopalã dinDrobeta Turnu Severin. În cadrul Sfintei Liturghii, pãrintelediacon Arnãutu Marian Constantin aprimit Taina Hirotoniei întru preot peseama bisericii cu hramul “Sfântul MareMucenic Gheorghe”. Actul de instalareca paroh a fost citit înainteacredincioºilor de cãtre protoiereul

Hirotonia unui nou preot pentrucomunitatea localã din Comanda

precum ºi din partea donatorilor ºi aenoriaºilor acestei parohii. Dupã acest moment solemn eleviiªcolii Jirov au suþinut un momentartistic pentru a aminti celor prezenþimemoria ostaºilor românii cãzuþipe câmpurile de luptã pentruapãrarea ºi reîntregirea þãrii între anii1916-1918. La final domnul Colonel BãiaºuConstantin a transmis mesajulinstituþiei pe care o reprezintã dar ºidomnul Victor AlexandruBãrbulescu, profesor de istorie de laªcoala Jirov, a þinut sã reaminteascãcelor prezenþi momentele petrecuteîn anul 1918 ºi desfãºurareaevenimentelor pânã la Marea Uniredin 1 decembrie 1918. Pãrintele ªtefan Cameniþã amultumit tuturor donatorilor cares-au implicat pentru construireaacestui monument care marcheazãºi pentru satul Jirov în an centenarmemoria eroilor satului. La final Preasfinþitul PãrinteNicodim le-a vorbitcredincioºilor prezenþi despregreutãþile aduse de rãzboi înfamiliile eroilor ºi durerea lãsatãîn inimile celor care au avut untatã, un soþ sau un frate care nus-a mai întors acasã de pe câmpulde luptã. Pr. Marian Giginã

protopopiatului Strehaia, Pr. PopescuGheorghe-Claudiu. Ierarhul mehedin-þean i-a dãruit apoi tânãrului preot, ocruce, cheia ºi Evanghelia bisericii, caînsemne ale slujirii sale. La finalul Sfintei Liturghii,proaspãtul hirotonit a mulþumit celorprezenþi pentru cãldura primirii,rugându-i pe enoriaºi sã îi fie alãturiîn lucrarea sa pastoralã. PãrinteleArnãutu a mulþumit ºi Chiriarhului sãupentru încrederea acordatã, arãtându-ºi râvna ºi dorinþa de a depune eforturispre propãºirea duhovniceascã acomunitãþii locale. Pr Marian Giginã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 5

Preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu a primit joi, 25octombrie 2018, premiul la Secþiunea servicii desãnãtate, în cadrul ediþiei a XIV-a a GaleiAdministraþie.ro, pentru proiecte derulate deadministraþiile locale din þarã, desfãºuratã laBraºov. Proiectul câºtigãtor este “Reabilitare/modernizare pentru creºterea eficienþei energeticela Pavilionul Psihiatrie I ºi II”, derulat de ConsiliulJudeþean Mehedinþi pe Programul OperaþionalRegional 2014 - 2020. ”A fost o muncã asiduã în ultimii doi ani, laConsiliul Judeþean Mehedinþi, în ceea ce priveºteinfrastructura de sãnãtate, cãreia i-am acordat oatenþie deosebitã ºi am considerat cã ProgramulOperaþional Regional ne oferã cele mai buneposibilitãþi pentru a accesa fonduri europene,motiv pentru care am depus mai multe cereri definanþare, ultima ºi poate cea mai importantãurmând sã fie depusã luni (n.r. 29 octombrie2018), pentru reabilitarea Spitalului Judeþean dinDrobeta Turnu Severin. Alte proiecte pentru

Consiliul Judeþean Mehedinþi premiat la GALA ADMINISTRAÞIE.RO

Ca urmare a rezultatului obþinut la concursul organizat deInspectoratul General al Jandarmeriei Române, în luna octombrie, domnulcolonel Daniel Manolea a fost numit în funcþia de inspector ºef laInspectoratul de Jandarmi Judeþean Mehedinþi. Învestirea în funcþie a avut loc într-un cadru festiv în prezenþa primului adjunctal inspectorului general ºi ªef al Statului Major, domnul colonel SebastianCucoº. Cu aceastã ocazie a fost înmânat ºi noul drapel de luptã al unitãþii. Laeveniment au participat membrii din comisia de apãrare, ordine ºi siguranþãpublicã, reprezentanþii administraþiei publice locale ºi judeþene ºi ºefiistructurilor instituþiilor cu care Jandarmeria Mehedinþi coopereazã. Domnul colonel Daniel Manolea îºi desfãºoarã activitatea la Inspectoratulde Jandarmi Judeþean Mehedinþi din anul 1990, din data de 15.06.2006 afost numit adjunct al inspectorului ºef, fiind împuternicit pe funcþia deinspector ºef în perioadele: 04.01.2017 - 04.07.2017 ºi 06.07.2017 -06.01.2018, datã de la care a fost desemnat la conducerea inspectoratului. Colonelul Daniel Manolea are 51 de ani, este cãsãtorit ºi are un copil.

Inspectoratul de Jandarmi Judeþean MehedinþiCompartimentul INFORMARE RELAÞII PUBLICE ºi cu PUBLICUL

Colonelul Daniel Manolea, numitinspector ºef la Inspectoratul deJandarmi Judeþean Mehedinþi

infrastructura de sãnãtate se referã lareabilitarea Ambulatoriului, a Unitãþii dePrimiri Urgenþe ºi a Secþiei Psihiatrie,Pavilionului I ºi II, pentru care am ºi semnatcontractual de finanþare. Premiul este unulsimbolic, venit la capãtul muncii susþinutedepusã de întreaga echipã din cadrulConsiliului Judeþean Mehedinþi pentru toateproiectele pe care le gestioneazã în slujbamehedinþenilor”, a declarat preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu. Valoarea proiectelor gestionate deConsiliul Judeþean Mehedinþi, în prezent,este de peste 24 milioane euro. În cadrul Galei Administraþie.ro de anulacesta au fost premiaþi lideri ai instituþiiloradministraþiei publice româneºti: preºedinþiºi vicepreºedinþi de consilii judeþene, primari,viceprimari, prefecþi ºi subprefecþi, proiectele fiindanalizate de un juriu alcãtuit din personalitãþireprezentative din cadrul instituþiilor administraþiei

publice, al asociaþiilor profesionale dinadministraþia publicã ºi al mediului universitar.

Oana Buzatu, Compartimentul pentruRelaþia cu Mass – Media

Ceremonialul militardedicat Zilei Armatei României afost deschis, la Drobeta TurnuSeverin, prin acordarea onoruluimilitar de primire domnuluiNicolae DRÃGHIEA, prefectuljudeþului Mehedinþi. Dupã primirea onorului, salutuldrapelului ºi formaþiei militare,prefectul a rostit un cuvânt evocatorla adresa armatei române ºi faptelede vitejie ale eroilor cãzuþi pecâmpurile de luptã. În cadrul ceremonialului,prefectul judeþului, însoþit de ºefiiserviciilor deconcentrate, a depuso coroanã de flori la monumentuleroilor ºi a asistat la defilareablocului militar.

ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI

Biroul de presã

ANUNÞAngajãm pentru Restaurant înDrobeta Turnu Severin:- Pizzer;- Ospãtar;- Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:0733 751 577

La manifestãrile dedicate acesteizile au participat senatori ºideputaþi din ParlamentulRomâniei, autoritãþi aleadministraþiei publice locale,reprezentanþi ai instituþii lorpublice ºi serviciilordeconcentrate din judeþ, membriai partidelor politice ºi un publicnumeros.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Victor Ponta vrea sã-l deaîn judecatã pe procurorul JeanUncheºelu, cel care i-a întocmitrechizitoriul ce avea sã fie infirmat(mai exact, fãcut praf!) de completulÎnaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,ceea ce a condus, firesc, la achitareafostului prim-ministru al României.Numai cã fostul prim-ministru alRomâniei doreºte sã-l acþioneze înjudecatã pe abuzivul procurorUncheºelu ºi solicitã, legitim, de laÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþiemotivarea deciziei. Dar aºa ceva nuse poate! De ce? Pentru cã – auziþiºi dumneavoastrã! – procesul s-ajudecat cu uºile închise! Da? ªi cedacã? Procesul s-a rezumat cumvala un troc ordinar ºi stimata opiniunepublicã nu trebuie sã afle? În acestcaz, una dintre pãrþi, cea care vreasã o dea în judecatã pe cealaltã, artrebui sã dea dovadã de mult, foartemult tupeu. Cine sã mai înþeleagãce se întâmplã? * Concomitent, aceeaºi foarteÎnaltã Curte de Casaþie ºi Justiþiel-a achitat definitiv pe fostul primaral municipiului Râmnicu Vâlcea,Mircia Gutãu, dupã ce tot ea îlcondamnase la niºte ani grei depuºcãrie, obligându-l sã-ºi cautedreptatea pe la CEDO, unde, defapt, ºi-a ºi gãsit-o. Bun, o sã zicãtoatã lumea “mai bine mai târziudecât niciodatã”. Dar cu anii deviaþã ai acelui om, irosiþi abuziv prinpuºcãrii ºi instanþe diverse, cucheltuieli imense, imposibil derecuperat, cum rãmâne? Cine-i dãacelui om anii înapoi ºi toatãagoniseala irositã? Cine vindecã

traumele sale ºi ale familiei sale,ale soþiei, pãrinþilor ºi copiilor sãi?Cine? Madam Livia Stanciu, cãreiaStatul Român, adicã noi,contribuabilii de rând, îi plãtimlunar scaunul de judecãtor al CurþiiConstituþionale, oferit cadou deIohannis, cu sute de mii de lei ºi opensie aºijderea? Cât timp li se vamai permite unor inºi plãtiþi sã facãdreptate sã se creadã niºteDumnezei pe pãmânt, sã taie ºi sãspânzure dupã bunul lor plac ºi sãnu dea socotealã nimãnui pentrudestine umane ºi cariereleprofesionale distruse? Nu pot ºti ceplãcere diabolicã ar trebui sã simþizdrobind destine umane cu osimplã loviturã de ciocãnel de laînãlþimea…onoratei instanþe, dar,nici mãcar cu trecerea timpului, nute ajung din urmã remuºcãrile?Nici mãcar curgerea implacabilã atimpului nu reuºeºte sã-þideblocheze, þie magistratule, simþulempatic, disponibilitatea de ajudeca lucrurile ºi dintr-o altãperspectivã, nu doar dinperspectiva ta, care, la o adicã, nuar putea fi decât o banalã idee fixã,la fel ca atâtea altele?! * Cât priveºte situaþia primaruluidin Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutãu,lucrurile devin de manual, dacã e sãvorbim despre abuzurile din Justiþie,despre acurateþea actului de justiþie.Omul a fost bãgat la închisoarenevinovat de însãºi preºedinta ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi Justiþie, celebraLivia Stanciu (foto), despre care aflãmcã a fost preocupatã ºi motivatã sãîndeplineascã ordinele fostului

preºedinte, Traian Bãsescu. Acesta,dacã e sã dãm crezare declaraþiilorlui Mircia Gutãu (ºi nu avem niciunmotiv sã nu le dãm crezare!) i-a cerutexplicit madamei Stanciu sã-I bagela închisoare pe Dan Voiculescu,Adrian Nãstase ºi Sorin Ovidiu Vântuºi, ca sã nu se spunã cã-ºi alegepuºcãriabilii doar dintr-o tabãrãpoliticã, l-a bãgat la pachet ºi pedumnealui, Mircia Gutãu, membru evazã al PDL, dar din provincie, pentruo infracþiune care s-a doveditinexistentã, deci, pur ºi simplu,inventatã. Aºa ceva? Da, iar noi, lavremea respectivã, am atras atenþiaasupra unei astfel de manevre, de uncinism sinistru, menitdoar sã adoarmãvigilenþa adversarilorpolitici, însã cine sãne ia în seamã? Sigur,asemenea mizerii ies,într-un târziu, laivealã, dar doar dupãce nenorocescoameni, familii,cariere… * Obiºnuitã cuasemenea urâtepractici, madame Livia Stanciu aînchis ochii ºi la dosarul deincompatibilitate al lui KlausIohannis, permiþându-i acestuia sãacceadã la Cotroceaua Mov. Maimult decât atât, dumneaei ºi-a luat,vorba aceea, ºi tainul, primindscaunul de judecãtor, pe nouã ani,la Curtea Constituþionalã aRomâniei, contra unui salariu ºi aunei pensii uriaºe. Aºa se scrie pela noi istoria! Aºa se fac marii

oameni politici! Of, Doamne! * Ministrul de resort, déjàcelebrul ºi déjà intratul în folclorTudorel Toader lasã impresia cã s-a contaminat grav de nãravurilevieþii politice autohtone, faþã de carefãcea figura unui technocrat. Fãcea.Fiindcã de când cu scandalul cudosarul lui Iohannis închis, prezentîn mapa profesionalã a (încã)procurorului general AugustinLazãr, dumnealui – de dl TudorelToader facem vorbire! – þine, separe, cu tot dinadinsul sã neschimbãm pãrerea despredumnealui. Adicã sã-l considerãmun fel de circar, de jolie-jocker. De

om profund neserios. În loc sã deadetalii opiniei publice desprenatura documentului descoperit înmapa lui Lazãr, dumnealui a amânatla nesfârºit momentul, ca ºi cumcine ºtie despre ce loviturã de teatruar fi fost vorba! Ultima amânare afost pentru dimineaþa zilei demiercuri. Când trimitem acestmaterial în redacþie, evenimentulîncã nu se petrecuse. Sperãmmãcar sã merite aºteptarea…

D’ale Justiþiei dâmboviþene...

evenimentOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 7

Români americani cu activitãþi deosebite, premiaþi în cadrul Galei„100 pentru Centenar”, organizatã la Ambasada României din Washington(2)

“Centenarul Marii Unirireprezintã un moment unic în istoriamodernã a României. Iar pentruromânii americani el are o semnificaþieîn plus. Sã ne aducem aminte cã Paceade la Paris a fost definitã de idealuriletransmise atunci cu mare putere decãtre preºedintele american WoodrowWilson. Idealismul sãu de atunci apermis popoarelor dreptul laautodeterminare, ceea ce a fãcut caactul de la Alba Iulia sã fie ratificat ºi lanivel internaþional. De aceea, suntemlegaþi de America ºi prin acest gestextraordinar al unui preºedinteamerican” a declarat ambasadorulRomâniei, George Cristian Maior. În acest context, George CristianMaior a amintit de iniþiativacomunitãþii românilor-americani dinurmã cu o sutã de ani, care au reuºitsã promoveze cauza unitãþiinaþionale, adunând toþi membrii subo unicã Ligã naþionalã a românilordin SUA. În 1918, la Philadelphia,oraºul simbol al independenþeiStatelor Unite, românii au proclamatideea unirii Transilvaniei cu restulþãrii. Ambasadorul român a þinut sãaminteascã numele cãpitanuluitransilvãnean Vasile Stoica,preºedintele Ligii Naþionale Române,cel care a susþinut un discurs în cadrulevenimentului de la Philadelphia ºis-a întâlnit la Casa Albã cupreºedintele Woodrow Wilson pentrua susþine cauza României unite.“Dupã ce a luptat ºi a contribuitsemnificativ la realizarea marii uniri,Vasile Stoica a murit ulterior înînchisorile comuniste, jertfã

extraordinarã ºi un destin tragic”, asubliniat ambasadorul român. George Cristian Maior i-a felicitat pelaureaþi pentru distincþiile primite ºipentru faptul cã pãstreazã în continuareo legãturã puternicã cu România. La rândul sãu, ministrul Natalia-ElenaIntotero a remarcat cã românii depretutindeni reprezintã un tezaur alRomâniei. “Prin ce aþi creat aici, în þara-simbol a libertãþii, promovaþi identitateanaþionalã ºi valorile româneºti”, adeclarat Natalia-Elena Intotero. Gala „100 pentru Centenar” s-aîncheiat printr-un moment artisticasigurat de interpreta Laura Bretan,finalistã a concursului „America‘s GotTalent” ºi câºtigãtoare a concursului„Românii au talent”.Vã prezentãm biografiile laureaþilor:

Rodica Bãrãnescu Dr. Rodica Bãrãnescu a fost pânã la31.08.2016 profesor la University ofIllinois at Chicago, la facultatea deInginerie Mecanicã ºi Industrialã.Pregãtirea sa de bazã este Mecanica,specialitatea Maºini Termice. A obþinutdiploma de inginer ºi doctoratul laUniversitatea Politehnicã Bucureºtiunde ulterior a lucrat ca profesor timpde 13 ani, înainte de a emigra în SUA.A fãcut studii doctorale ºi postdoctorale la French Institute ofPetroleum în Paris, Franþa ºi laUniversity of Wisconsin la Madison,USA. În anul 2000 i-a fost acordat titlulde Doctor Honoris Causa alUniversitãþii din Piteºti, România. În SUA a lucrat ca inginer ºef laDivizia de Cercetãri în Motoare ºi camanager în cadrul companieiNavistar, una dintre întreprinderile

americane de frunte care fabricãvehicule comerciale ºi motoare cuardere internã. A publicat numeroasearticole cu conþinut tehnic în domeniulmotoarelor diesel, cu referire laoptimizarea emisiilor, simulareaproceselor de ardere din motoare,optimizarea statisticã a proiectãriimotoarelor, etc. Este membrã Fellow a SAEInternational (Societatea Inginerilorde Automobile) din anul 1980 ºi afost aleasã Preºedinte al SAE în anul2000, fiind prima femeie preºedinteal SAE ºi prima preºedintã nãscutãîn afara Statelor Unite. În urma uneidonaþii substanþiale, SAE a instituitîn anul 2012 ”Rodica BãrãnescuAward for Technical Excellence andLeadership” (premiul pentru rezultateexcelente în tehnicã ºi leadership)pentru a celebra succesul femeiloringinere într-o profesie încã dominatãde bãrbaþi. Din anul 2005 pânã în2016 Rodica Bãrãnescu a lucrat caprofesor la University of Illinois atChicago, predând cursul de MotoareTermice ºi conducând lucrãrile decercetare ale studenþilor. În anul 2001 a fost aleasã membrãa National Academy of Engineering,cea mai înaltã organizaþieprofesionalã în domeniul inginerieidin SUA. Ca membrã a secþiei deInginerie Mecanicã a Academiei,participã activ în comitete tehnicenaþionale, care evalueazã tehnologiiviitoare pentru reducerea consumuluide combustibili ºi pentru reducereaemisiilor poluante la autovehicule.

Adrian Bejan Adrian Bejan este profesor universitarla Duke University, DepartamentulInginerie Mecanicã ºi ªtiinþaMaterialelor ºi este cunoscut pentrucontribuþiile sale remarcabile dindomeniul termodinamicii, precum ºi caautor al teoriei constructale privindproiectarea ºi evoluþia în naturã. S-a nãscut la Galaþi ºi la vârsta de19 ani a primit o bursã la MIT, undeºi-a continuat studiile, iar în 1975 aobþinut titlul de doctor. Dupã unstagiu la University of California,Berkeley ºi o încadrare la Universityof Colorado, a devenit profesor laDuke University în 1984, având deja

la acea datã contribuþii majore îndomeniul ºtiinþelor termale. Este membru de onoare alAcademiei Române - Secþia deªtiinþe Tehnice ºi membru de onoareal Academiei de ªtiinþe a Moldovei.A primit titlul de Doctor HonorisCausa din partea a 18 universitãþi, apublicat numeroase cãrþi ºi sute delucrãri ºtiinþifice ºi este membru îndiverse asociaþii profesionale,organizaþii sau instituþii academice.Cea mai recentã recunoaºtere aactivitãþii sale o reprezintã Medalia“Benjamin Franklin”, acordatã deInstitutul Franklin din Statele Unite. Adrian Bot Cercetãtor în domeniul ºtiinþelorbiomedicale, Adrian Bot, MD, Ph.D.este vicepreºedintele mediciniitranslaþionale la Kite, o companie debiotehnologie care a dezvoltat oterapie geneticã de prima generaþiepentru cancer. Are peste 20 de anide experienþã în cercetarea ºidezvoltarea biomedicalã. Adrian Bot a obþinut licenþa laUniversitatea de Medicinã ºiFarmacie din Timiºoara, România ºidoctoratul în ºtiinþele biomedicale dela ªcoala de Medicinã din MountSinai, New York. Ulterior, a fostinvitat ca om de ºtiinþã la Institutulde Cercetare Scripps din La Jolla ºica cercetãtor principal ºi director decercetare în domeniul imunologieila Alliance Pharmaceutical Corp.din San Diego. În noiembrie 2002, dr. Bot s-aalãturat companiei AllecurePharmaceuticals, care a devenitMannKind Corp, unde a fost directorde cercetare ºi dezvoltare. A deþinutnumeroase alte funcþii la MannKind:director senior al mediciniitranslaþionale, vicepreºedinte alconducerii ºtiinþifice ºi vicepreºedinteal cercetãrii, înainte de numirea înfuncþia de ºef adjunct ºtiinþific ºi apoivicepreºedinte al medicinii translaþionalela Kite. Dr. Bot are mai multe brevete îndomeniu, peste 150 de prezentãri lacongrese ºi publicaþii, a fãcut parte dincomisii editoriale ºi organizaþiiprestigioase precum Societatea deImunoterapie pentru Cancer.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 8

Dincolo de orice orientãripoliticianiste, adevãrul trebuie rostit cuglas tare ºi cu fermitate. Dupãexperienþa devastatoare a afilierii la U.E.(a se citi Imperiul Haosului European),România anului 2018 a ajuns o jalnicãepavã a navei „ceauºiste”. Pe durata aaproape trei decenii a fost jefuitã ca-ncodru, a fost ºi este stigmatizatã, pusãla colþ de fiecare „ciumete”, unsmembru al Parlamentului European„cu « renumeraþie » nesimþitã... CoaneFãnicã”. Rând pe rând, la pupitrele decomandã ale Þãrii s-au perindat -conform nefastului algoritm politic -un melanj dezastruos de incompetenþi,corupþi ºi trãdãtori de Neam ºi Þarã.Au furat cât au putut, încurajaþi ºisusþinuþi de ipocriþii „tunari” occidentali.Astãzi, România nu mai este þarãsuveranã, ci o colonie corporatistã dincare bogãþiile românilor sunt ºterpelite„la vedere” de „Imperiul HaosuluiEuropean” cu sprijinul samsarilor ºirechinilor autohtoni. Îndobitocirea sistematicã prindrogul-televizor, a fost ºi a rãmasprincipala armã de distrugere în masãa populaþiei României, scopul fiindatingerea zicerii lui Petre Þuþea... „unpopor de idioþi”, uºor de controlat,uºor de condus, uºor de jefuit! Amplecat în ’89 cu „Ne-am trezit dinhibernare/ ªi-am strigat cât am putut:/Sus Cutare! Jos Cutare!?”... Occidentulne-a dat brânci, reuºind sã neconvingã cã noi am vrea - chipurile -sã ne înjugãm de bunã voie ca animalede povarã la cãruþa „ImperiuluiHaosului European”. Dupã sacrificiiincomensurabile, ne-am aliniatregulilor occidentale, precum glãsuiaConstantin Tãnase: „Ia corupþia

România, ciuca bãtãilor în „Imperiului HaosuluiEuropean” - unica soluþie salvatoare: RoExit!

amploare,/ Cum nicicând nu s-avãzut,/ Scoatem totul la vânzare?/ ªicu asta ce-am fãcut?// [...] Pentru-acâºtiga o pâine,/ Mulþi o iau de la-nceput,/ Rãtãcesc prin þãri strãine?/ ªicu asta ce-am fãcut?”... Modus-ul operandi al impostorilorautointitulaþi politicieni a îngãduitinstaurarea unui fenomen distructiv:exportul materiei cenuºii, alexperienþei ºi priceperii profesionale,al specialiºtilor de înaltã calificare,efect nociv al escrocheriei numitãpompos „privatizare” ºi soldatã cuvânzarea sau distrugerea întreprinderilorromâneºti ºi - sine die - a locurilor demuncã. Dovadã cã istoria se rãzbunã,repetându-se este situaþia politico-economicã din România, care nu diferãprea mult de cea din timpul marelui actor. Luna august a fost, pentru români,o lunã de foc: 23 august 1939 - PactulHitler-Stalin, 23 august 1944 -Trãdarea regelui Mihai... ºi, revenindîn actualitate, 10 august 2018 -tentativa ratatã a loviturii de stat.Scenariul de la „Colectiv” ºi cãderea„Guvernului meu”, acþiuni care au atinscote ale performanþelor eºuate greu deatins, un anume personaj nu ºi-a maiputut regãsi liniºtea naveteisãptãmânale. Escapadele „spontane”pe alte meleaguri nu-i dau pace„antiromânului perfect”, cum îl numearecent cineva, convenabilã dovedindu-se însã pâra la Înalta Poartã. Constatãm cã cine îndrãzneºte sãprezinte - pe bazã de documente -adevãrul, e pus la colþ, riscând sãpoarte haine vãrgate „cu executare” -vezi cazul istoricului Ioan Scurtu,amendat ºi pus sã-ºi retragã un articolpublicat în februarie 2017, în ziarul„Cotidianul”. De asemenea, pentruafirmaþiile publice, Darius Vâlcov a fostamendat de C.N.C.D. cu 2.000 de lei,iar Liviu Pop a primit avertisment. Sãne amintim, în aprilie 2018, ziarulisraelian de limba englezã „TheIerusalem Post” titra: „How canRomanian President Klaus WernerIohannis, who for 23 years was alsothe president of the Democratic Forum

of Germans in Romania, which claimsto be the legal successor to a formerNazi organization, be a friend of Israel?Last Friday, Iohannis expressed hisopposition to the government’sproposal to move the country’sembassy to Jerusalem”[1] (Cum poatepreºedintele Klaus Werner Iohannis -care timp de 23 de ani a fost ºipreºedinte al Forumului Democrat alGermanilor din România, ce sepretinde a fi succesorul legal al uneifoste organizaþii naziste - sã fie unprieten al Israelului?). Rezultatele slugãrniciei sunt vizibile.Dupã ce U.E. a declarat cã Româniatrateazã minoritãþile cu o generozitateneântâlnitã în nicio þarã europeanã,recent, vreo 20 de parlamentarieuropeni din Germania, Suedia,Polonia, Ungaria, Elveþia ºi Lituania ausemnat un proiect de rezoluþie princare cer luarea unor mãsuri urgentepentru a solicita României protejareaminoritãþilor naþionale. „Intensitatea ºifrecvenþa defãimãrilor colective venitedin cercurile guvernului ºi eºecul altorade a se distanþa în mod public dinacestea sunt motive de îngrijorare.Adunarea Parlamentarã ar trebui sãinvestigheze implementarea protecþieiminoritãþilor naþionale în România ºisã solicite urgent României sã-ºirespecte îndatoririle pentru a protejaminoritãþile naþionale - în acest cazprotejarea minoritãþii germane”[2]. Nueste greu de dedus cã în spateleoperaþiunii s-ar fi putut afla o„persoanã importantã, nu spui cine!”. De parcã n-ar fi fost de ajuns,reprezentanþii „drapelului celor 12stele” aplicã dupã propriile criterii,propriul slogan „Unitate în diversitate”,prefãcându-se cã nu observã cumhoarda destrãmãrii României. Dintreei nu puteau lipsi Satana în sutanã -eternul inamic al românilor - ºi ãl des-a sãturat de România. O reeditare a„Declaraþiei de la Budapesta” din 1989,ediþie revãzutã, adãugitã ºi bântuitã deiredentism desuet ºi nociv. O nouãsfidare la adresa sãrbãtoririi de cãtreromâni a înfãptuirii României Mariadãugatã doliului maghiar cu prilejulZilei Naþionale a României - 1Decembrie. Perfidia alambicatã a

separatiºtilor îºi revarsã veninul cupuþine zile înainte de 1 Decembrie2018 definind-o „100 de ani deneîmpliniri”. Semnatarii: GabrielAndreescu, Tõkés László, LucianNastasã-Kovacs, Szilágyi Zsolt,Marius Tabacu, Bodó Barna, CristianSandache, Toró T. Tibor, Radu Raileanu,Bakk Miklós, Sabin Gherman, DávidLászló, Ramona Bãluþescu, LiviuAntonesei, Eckstein Kovács Péter,Florian Mihalcea, Kolumbán Gábor,Mircea Toma, Molnár Gusztáv, OvidiuPecican, Szilágyi Ferenc, CristianPîrvulescu, Kincses Elõd. Marea meamirare este lipsa cel puþin a uneisemnãturi - o posibilã scãpare ainiþiatorilor: Lucian Boia.Textul declaraþiei anti-România -

C.N.C.D. sã se autosesizeze !„Transilvania a fost ºi poate sã devinã

un spaþiu de complementaritate ºipoate sã devinã un model de pluralismcultural ºi religios. Promovareaidentitãþilor ºi tradiþiilor care dauspecificul Transilvaniei este în folosulºi al românilor, ºi al maghiarilor.Condiþiile securitãþii ambelorcomunitãþi naþionale sunt frontierelestabile ºi respectarea drepturilorminoritãþilor. Nu existã niciunelement care sã opunã, astãzi,interesele românilor ºi maghiarilor.Aspiraþiile maghiarilor la autonomieculturalã ºi teritorialã suntdezideratele unei mai bune organizãriºi servesc deci tuturor. Alimentareaconfuziei dintre autonomie ºiindependenþã reflectã uneorineînþelegere, alteori intenþia rea amanipulãrii. Nu existã nimic care sãopunã, astãzi, interesele României ºiUngariei. Conducerile de stat actualepot sau nu sã corespundã idealurilorsocietãþilor noastre; pot face cetrebuie sau pot greºi ºi în privinþaproblematicii interetnice. Criticile laadresa lor, venind din interiorul saudin afara þãrii, nu au de ce sã afectezeraporturile pe termen lung dintre celedouã popoare. Conducerile suntoricum schimbãtoare, cãci venirea ºiplecarea lor de la putere, la unmoment dat, rezultã din chiar naturasistemelor democratice în care trãim.[1] https://www.jpost.com/Opinion/Why-is-Romanias-president-refusing-to-relocate-the-

embassy-to-Jerusalem-552769[2] https://evz.ro/zeci-de-parlamentari-europeni-iohannis-discriminare-valcov-liviu-pop.html continuare în pagina 11

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 9

Partidele politice dinRomânia nu sunt organizaþii de tipmafiot, ci instrumente aledemocraþiei. Pluripartidismuladevãrat este un indicator al unuisistem democratic. Partidele, deºisunt în sine organizaþii private, auîncã un rol major în viaþa publicã asocietãþilor din ziua de astãzi. Dincauza faptului cã nu au reuºit sã sereformeze, sã se modernizeze, sãpropunã modele noi, lideri noi, sãpropunã o agendã cât mai apropiatãde cea a alegãtorilor, partidele clasiceîncep sã piardã din ce în ce mai multteren (vezi cazul recent al Germaniei). În democraþiile mai puþin avansate,partidele sunt conduse nu autoritar,ci autoritarist, iar apucãturile liderilorse transmit ºi în viaþa administrativãºi publicã. Acelaºi model de aconduce, format pe tipologia„conducãtor ºi conduºi” sau chiar„supuºi”. Un sistem de recompensesau frica sunt elementele care îl ajutãpe liderul autoritar sã îºi conserve

România are nevoie de democratizarea partidelor politiceputerea în partid ºi în administraþiesau în stat. Este cazul lui Liviu Dragnea. Acestaa reuºit sã se impunã dupã mai mulþiani în politicã, la vârf, iar când a reuºitsã devinã preºedintele celei mai mariformaþiuni politice din þarã a venit nucu o modernizare, ci cu un proiect deantireformã: promovarea pe cumetriisau pe alte criterii în afara celor legatede performanþã sau eficienþã înprofesie. Astfel, România s-a trezit cuunul din cele mai slabe guverne dinistorie, la nivel de capacitãþi ºi posibilcu unul din cei mai slabi premieri. Dealtfel, construcþia politicã în Româniaeste realizatã în aºa fel încât guvernulnu este decât o marionetã în mânagrupului de putere din PSD, condusde Liviu Dragnea ºi Darius Vâlcov. Dincâte se aude, cei doi lideri chiarlocuiesc împreunã, deci relaþia esteuna profundã. Din toate punctele devedere, Dragnea ºi Vâlcov ºi-ausubordonat puterea executivã ºi pe cealegislativã ºi acum vor sã o aibe la

îndemânã ºi pe cea judecãtoreascã.Ramura AdministraþieiPrezindenþiale din PutereaExecutivã le mai lipseºte pentru acontrola ºi manipula total statul. Din acest motiv sunt importantealegerile prezindenþiale pentru PSDºi din acest motiv vor face totul sãtrimitã un candidat propriu laCotroceni. Dorinþa de a controlaprofund societatea româneascã întoate structurile sale. Totuºi, Româniatinde sã fie un stat democratic,ancorat în valorile cel puþin formalepromovate în democraþiileoccidentale ºi în UE. Chiar dacã Dragnea vrea sã îlcopieze pe Orban din Ungaria estemult mai greu, având în vedere cãnu are substanþa politicã ºi greutatealiderului ungar. Dragnea nu poatetrece peste profilul de lider local, deTeleorman, ºi peste eticheta de baron.Cel mai mult, Dragnea poatefuncþiona ca ºef al baronilor locali.Dacã ar deveni preºedintele þãrii, celmai probabil va fi preluat sub aripaunui Erdogan sau a unui alt ºef destat care sã îl coordoneze. România nu îºi permite sã nu fieuna democraticã ºi sã îºi susþinã înacelaºi timp interesele. Dar nu printr-o clasã politicã ºchioapã ºianalfabetã, aºa cum pretindeDragnea, ci printr-una profesionistãºi dominatã de interesele României.

Oricât ar pretinde Liviu Dragneacã poate conduce din umbrãguvernele ºi oricât de abil ar fi înmânuirea firelor care o conduc peDãncilã, pânã la urmã premierul serelevã în toatã deplinãtatea sa, cândare loc un contact direct cu alþi ºefide guverne sau de state. România e perceputã, dupã cumeste perceput ºi premierul, ºchioapãintelectual ºi analfabetã pe toateplanurile. De asemenea, domnia legii trebuiesã prevaleze, indiferent cât de multîºi doresc politicienii sã scape detrecut ºi de dosarele penale ºi chiarde condamnãrile definitive care leîngrãdesc accesul la funcþii publice.Regulile în democraþie suntdureroase uneori, dar aici pare cãexistã cea mai multã libertate raportatla restul sistemelor politice. Dar ceamai importantã este libertatea izvorâtãdin respectarea legii. Poate estenecesarã o îmbunãtãþire a cadruluilegislativ, dar în niciun caz o abolirea legii în interes politic ºi mai alespoliticianist. Un pas înapoi de lademocraþie ar fi o catastrofã pentruRomânia. Mai mult ca oricând þaraare nevoie de o reformare profundã aclasei politice, care sã se scuture devechile modele ºi cliºee ºi deanalfabeþi. Poate ºi prin justiþie, dacãpoliticienii venali, corupþi ºi analfabeþiau greºit. ªtefan Bãeºiu

Daniel Cîrjan, Viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin

Au demarat lucrãrile pentru realizarea sistemului de iluminatarhitectural la Cetatea Medievalã a Severinului, aºa cum pânã acum dejas-a întâmplat la alte obiective turistice ºi culturale din oraº, printre carePalatului Culturii “Teodor Costescu” ºi “Castelul Artelor”. Sistemul de iluminat arhitectural va consta în montarea a 80 de proiectoare înjurul cetãþii, precum ºi în zona interioarã, toate acestea cu rolul de a pune învaloare acest obiectiv turistic, termenul de finalizare fiind data de 1 decembrie. În anul 2019 se va realiza iluminat arhitectural la Liceul “Traian”, BisericaCatolicã ºi Biserica Grecescu, toate aceste proiecte pe linie de iluminatfãcând parte din contractul încheiat de Primãria Drobeta Turnu Severin înanul 2011 cu firma care gestioneazã iluminatul public la nivelul municipiului. Pentru mine dezvoltarea turismului istoric ºi cultural este o prioritate ºivoi fi susþinãtorul oricãrui proiect care sã conducã la promovarea maieficientã a obiectivelor turistice din municipiului Drobeta Turnu Severin.

Cetatea Medievalã - iluminatã

culturãOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 10

Premiera spectacolului „Allinclusive”, cea mai nouã producþieregizatã de Vlad Zamfirescu, a avut locla Palatul Naþional al Copiilor, cu casaînchisã. Medeea Marinescu, MariusManole, Mirela Opriºor, Vlad Zamfirescuºi Diana Roman au oferit un adevãratregal al comediei în faþa unei sãliarhipline. S-a râs pe sãturate, la o piesãjucatã în vervã ºi presãratã cu situaþii deo ironie comicã ºi replici de tot hazul.La final aplauzele furtunoase ce au duratminute în ºir au încununat lansarea laapã a unui nou spectacol de succes. Acþiunea graviteazã în jurul familieiformate din Maurice (Marius Manole),Margaret (Medeea Marinescu) ºi fiica lorAdele (Diana Roman). Ajunºi în preajmavârstei de 40 de ani, cu o fiicã de 20, ceidoi pãrinþi par sã fie într-o cãutare perpetuãa unui ideal nedefinit, tânjind mereu dupãaltceva decât ceea ce le-a oferit viaþa pânãîn acel moment. Existenþa lor ia o turnurãneaºteptatã atunci când Adele, tânãrãstudentã, anunþã cã trãieºte o poveste dedragoste ºi aºteaptã un copil de la nimenialtul decât profesorul ei Vincent (VladZamfirescu). Iar tatãl Adelei, Maurice(Marius Manole) traverseazã criza vârsteide mijloc crezând cã îºi va gãsi fericireachiar în braþele veselei Monique (MirelaOpriºor), sora iubitului fiicei sale. Ce seîntâmplã când protagoniºtii acestuiscenariu ajung faþã în faþã veþi descoperiasistând la spectacol.

Nu pierdeþi întâlnirea cu numereprezentative ale noii generaþii de aura teatrului românesc, în aceastã nouãcomedie spumoasã în care hohotele derâs se împletesc cu trãirea autenticã ºicu momentele de mare tensiuneemoþionalã. Regia spectacolului estesemnatã de Vlad Zamfirescu, iarscenografia de Mãdãlina Marinescu.Titlu: All inclusiveRegie: Vlad ZamfirescuDistributie:Margaret - Medeea MarinescuMaurice - Marius ManoleMonique - Mirela OpriºorVince - Vlad ZamfirescuAdele - Diana RomanScenografie: Mãdãlina Marinescu Biletele sunt puse în vânzare laAgenþia Teatralã, situatã la intrarea însala de spectacole a Palatului Culturii”Teodor Costescu”. Programul Agenþiei Teatrale esteurmãtorul:LUNI-JOI, orele 08:30-11:00 ºi 12:00-16:00VINERI, orele 08:30-13:00 Preþul unui bilet estede: 80 lei (parter salã) ºi60 lei (balcon).Informaþii ºi rezervãri, deluni pânã vineri, întreorele 08:00-16:00, la tel.0733/033071

SC COTTONTEX SRL Drobeta-Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportivAngajeazã MUNCITORI CONFECÞIONERICerinþe: bune cunoºtiinþe de utilizare a

maºinii de cusut;Descrierea jobului:

- salariu net motivant;- tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UE

Pentru cei din afara localitãþii(Orºova, Motru, Floreºti etc.) seasigurã transportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Turnu Severin, (vis-a-vis deHotel CONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

Sylvia Plath s-a nãscut la 27octombrie 1932, în Boston,Massachusetts. Mama ei, AureliaSchober, a fost studentã la Universitateadin Boston, când l-a cunoscut pe tatãlsãu, Otto Plath, profesor. În 1940, când Plath avea opt ani, tatãlei a murit ca urmare a complicaþiilordatorate diabetului. Mama sa, Aurelia,a trebuit sã o creascã singurã, împreunãcu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicatpoemulDaddy. Talentul literar al Sylviei s-a fãcutremarcat de timpuriu, prima poeziefiindu-i publicatã la vârsta de opt ani. În vara anului 1953 se înscrie la ocolaborare voluntarã de patrusãptãmâni la revista de modãMademoiselle din New York. A absolvit Smith College în 1955 cusumma cum laude ºi a plecat în Anglia,la Cambridge, cu o bursã Fulbrightunde, între 1955-1957 a urmat studiilela Newnham College. Acolo l-acunoscut pe poetul britanic Ted Hughes,care era cu 2 ani mai mare decât ea, cucare s-a cãsãtorit în iunie 1956. În 1958, Sylvia Plath se decide sãurmeze o carierã de scriitoare liberprofesionistã. În decembrie 1959 seîntoarce cu soþul sãu la Londra,unde naºte în aprilie 1960 o fiicã ºiîn ianuarie 1962 un fiu. Urmeazã despãrþirea de TedHughes. Sylvia se scula în fiecaredimineaþã la ora 4 pentru a aveasuficient timp sã scrie. La începutul anului 1963 când, sub

Sylvia Plathpseudonimul Victoria Lucas, i-aapãrut romanul autobiografic „TheBell Jar”, care nara despre un colegal sãu care s-a sinucis. SituaþiaSylviei era disperatã. Mariajul îieºuase, ea ºi copiii erau mãcinaþi deboalã ºi, locuind într-un apartamentneîncãlzit, aveau de înfruntat cea maicruntã iarnã a secolului. În zorii zileide 11 februarie 1963, la Londra, s-asinucis dând drumul la gazele de lamaºina de gãtit, în timp ce copiii sãidormeau în camera alãturatã. În revista de carte New York Times,Joyce Carol Oates a descris-o pePlath drept “unul dintre cei maicelebri ºi controversaþi poeþi de dupãrãzboi scris în limba englezã”. În anul 1981 a apãrut volumulCollected Poems, iar în 1982, SylviaPlath a primit, postum, PremiulPulitzer pentru acest volum. În anul2002 s-au început filmãrile pentrufilmul artistic “Sylvia”, în regia luiChristine Jeffs, având în rolulprincipal pe Gwyneth Paltrow.Filmãrile au durat peste zecesãptãmâni, în Londra, Cornwall ºiNoua Zeelandã.

SC COTTONTEX SRLDrobeta-Turnu Severin

companieproducãtoare de

echipament sportiv

Angajeazãªef formaþie în confecþii

textilecu experienþã

Descrierea jobului:- salariul motivant;CV-urile se depun la sediul firmeidin Drobeta-Turnu Severin, (vis-a-vis de Hotel CONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 11

Noul ciclu de creºtere a dobânzilorinterbancare a determinat BNR sã intervinã înpiaþa monetarã, împrumutând bãncile comerciale,printr-o operaþiune de tip repo, cu 16,7 miliardelei (circa 3,6 miliarde euro), la o dobândã de 2,5%,egalã cu cea de politicã monetarã. Suma injectatã a fost cea mai mare din ultimii cinciani ºi jumãtate. Cel mai masiv împrumut a fostefectuat de BNR în februarie 2013, atunci când bãncileau „înghiþit” nu mai puþin de 38,5 miliarde lei. Intervenþia bãncii centrale s-a fãcut imediat simþitãîn piaþã, iar indicii ROBOR au început sã scadã. La sfârºitul perioadei, indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, a scãzut la 3,32%,iar indicele la ºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare, la 3,53%. Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþiede rata dobânzii plãtitã la creditele atrase decãtre bãncile comerciale de la alte bãnci, ºi cella 12 luni au scãzut la 3,59%, respectiv la 3,64%. Media dolarului american a urcat de la 4,0919la 4,1080 lei, un nou maxim al ultimelor 16 luni.Trebuie remarcat faptul cã cursul dolarului adepãºit, dupã mult timp, pe cel al francului elveþian. Cursul euro a crescut de la 4,6590 la 4,6665,la sfârºitul intervalului, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat între 4,666 ºi 4,669 lei.Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþele internaþionaleîntre 1,134 ºi 1,142 franci/euro, iar cursul ei afluctuat între 4,0919 ºi 4,1024 lei, cel de la finalulintervalului fiind stabilit la 4,0986 lei. Perechea euro/dolar ºi-a continuat evoluþiadescendentã, conturându-se un trend pe termenlung, datoritã diferenþialului mare dintre dobânzilede politicã monetarã de pe cele douã maluri aleAtlanticului. Unele analize prognozeazã o scãderea euro pânã la 1,11 dolari, în ciuda dorinþeiadministraþiei de la Casa Albã de a avea o monedãslabã, care sã avantajeze exporturile americane. Rezerva Federalã americanã a majorat anul acesta detrei ori dobânda sa cheie, la 2 – 25%, ºi pregãteºte încãuna pentru decembrie, precum ºi alte trei în 2019, încondiþiile în care PIB-ul american a crescut în trimestrulal treilea cu 3,5%, dupã o majorare de 4,2% în al doilea.În schimb, BCE a menþinut joi dobânda la 0%, nivelcare se va menþine cel puþin pânã în primãvara viitoare. Pe acest fond, euro a scãzut de la 1,1476 la1,1336 dolari, minimul ultimelor douã luni, iartranzacþiile de la sfârºitul perioadei se realizauîntre 1,1346 – 1,1383 dolari. Indicele compozit al bitcoin calculat deBloomberg se plasa la finalul intervalului în jurulvalorii de 6.250 dolari, urmare a aprecieriimonedei americane.Analiza cuprinde perioada 24 – 30 octombrie.

BNR a împrumutat bãncilecu 16,7 miliarde lei urmare din pag. 8

Maghiarii din aceastã þarã sunt cetãþeni ai statuluiromân având drepturi egale ºi inalienabile de apropune modelele de reconstrucþie a statului-patriecomun. Distanþa luatã de ei faþã de celebrareaCentenarului aduce la luminã o temã fundamentalãpentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veaculcare a trecut din perspectiva comunitãþii maghiare?Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetatceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept „100de ani de neîmpliniri”. Or, este firesc sã facem dinacest an unul de bilanþ ºi sã întâmpinãm deziderateleneîmplinite ale minoritãþii, acestea necontravenindintereselor generale, permiþându-i sã se simtãconfortabil în România, deci în propria ei þarã. Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferãromânilor ºi maghiarilor ocazia de a resuscita idealul

România, ciuca bãtãilor în...

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

promis în anul 1918: sã fim o patrie a românilor,maghiarilor ºi a celorlalte minoritãþi constitutive aleunui stat devotat împlinirii aspiraþiilor fiecãreicomunitãþi. Este un obiectiv care nu poate fi realizatpeste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de þarã al anilor ce vin. Apelãm lacompatrioþii noºtri ºi la autoritãþile publice sã onorezeCentenarul refuzând incitarea naþionalistã ºiconflictul, favorizând construcþia ºi speranþele”. Oare care ar fi „speranþele” semnatarilor?Domnilor guvernanþi, tãcerea echivaleazã cutrãdarea ºi trãdarea vine de la Bruxelles. Singuraºansã de supravieþuire a statului naþional româneste RoExit! Cu asumarea tuturor urmãrilor... cãde pãgubiþi, am fost destul. Ajunge!

urmare din pag. 1

Pesta porcinã se apropie de Mehedinþi.Autoritãþile în alertã

pentru montarea filtrelor de protecþie ºi pentru asigurareazonei. Prima oprire a avut loc în zona satului Smadoviþa,din comuna Bâcleº, localitatea aflatã practic cel maiaproape de focarul din Comãnicea. Aici s-a montat primulcovor de protecþie, pe drumul cãtre Dolj. Primarul comuneiBîcleº, Lucian Coandã a venit la faþa locului ºi a lãsat unreprezentant care va supraveghea permanent zona,împreunã cu un alt reprezentant al DSVSA ºi unul de laPoliþia Localã. Maºinile care intrã în Mehedinþi suntcontrolate ºi au fost interzise transporturile de animalesau produse din carne prin zonã. Alte trei filtre de protecþieau fost montate la Dumbrava, Butoieºti ºi Brezniþa-Motru. Directorul DSVSA Mehedinþi face apel la populaþie caaceasta sã nu intre în panicã, deoarece pesta porcinãafricanã nu a ajuns în Mehedinþi ºi vor fi luate toatemãsurile necesare pentru ca situaþia sã rãmânã sub control.De asemenea, populaþia trebuie sã respecte toate indicaþiilemedicilor veterinari ºi sã evite transportul de suine.

„La noi în Mehedinþi nu avem pestã porcinã laaceastã orã, mãsurile pe care le luãm sunt doar de apreveni difuzarea acestei boli, fac apel ca toatã lumeasã rãmânã liniºtitã, sã nu intre în panicã. Trebuie sãanunþãm orice suspiciune de transport de animale,în special din specia suine, la DSVSA, la un telefonnon-stop, avem permanenþã la filtrele instalate, sãanunþe de îndatã DSVSA în cazul îmbolnãvirilorsau în cazul cã descoperã animale moarte”, a precizatdr. Irina Zoican, director DSVSA Mehedinþi.. Comuna Bîcleº ar putea fi consideratã ca fiind ceamai expusã din judeþul Mehedinþi, deoarece focaruldescoperit în judeþul Dolj este la aproape 20 dekilometri de satele Corzu ºi Smadoviþa. Cu toateacestea, autoritãþile locale se vor reuni de urgenþã joiîn Comitetul Judean de Urgenþã pentru CombatereaBolilor ºi se vor dispune mãsurile necesare. Pânãatunci, alerta rãmâne maximã! R. C.

Radu Georgescu

comunicatOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Activitãþile gospodãreºti sunt avantajate înprimele zile ale sãptãmânii. Relaþiile cu membriifamiliei sunt tensionate, dar se pot depãºineplãcerile cu prudenþã ºi discernãmânt. Pe 1ºi 2 noiembrie eºti vesel, pus pe ºotii, dorindu-þi aventuri ºi distracþii. Fii prudent în relaþiilesentimentale ºi în cele cu copiii. Unele relaþii sepot rupe definitiv. Depun eforturi conºtiente sã-þi temperezi extravaganþele în materie de amorºi petreceri. Bine ar fi sã-þi orientezi energia ºieforturile cãtre prieteni ºi protectori, deoareceîþi pot strica multe planuri. În relaþiileprofesionale apar cotroverse, dar ºi lãmuriri aleunor situaþii jenante. În weekend, odihneºte-te maimult.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

La începutul sãptãmânii se pare cã vei fi maimult pe drumuri. Întâlnirile ºi dialogurile cuneamurile ºi prietenii apropiaþi vor fi frecventeºi de folos. S-ar putea ivi neînþelegeri în discuþii,dar se vor aplana foarte bine pentru toatã lumea.Pe de altã parte va fi nevoie sã-þi îndrepþi atenþiaºi spre treburile gospodãreºti pe 1 ºi 2noiembrie. Verificã sursele de aer ºi de foc dinspaþiul locativ. Membrii familiei te pot provocala discuþii pe seama colaborãrilor în care eºtiimplicat sau plãnuieºti sã te implici. Rãbdare ºiprudenþã! Sfârºitul sãptãmânii aduce distracþiiºi aventuri alãturi de cei dragi.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Chestiunile financiare îþi deschid sãptãmâna.S-ar putea sã primeºti cadouri, recompensemãrunte, dar suficiente cât sã te bucure. Energiavitalã va fi la cote scãzute, aºa încât dozeazã-þieforturile ºi odihneºte-te mai mult. Zilele de 1ºi 2 noiembrie te-ar putea pune pe drumuri. Estevorba de mici cãlãtorii sau excursii. Întâlnirileºi dialogurile cu neamurile ºi prietenii apropiaþipot fi frecvente. Existã nemulþumiri în acestsegment de viaþã, iar discordia pândeºte dinumbrã totul. La finalul sãptãmânii, fii alãturi defamilie ºi de problemele ei.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

La începutul sãptãmânii eºti plin deenergie, iar dorinþa de a te implica în tot ºi toateeste la cote mari. Bine ar fi sã-þi canalizezieforturile doar cãtre treburile tale, pentru cãceilalþi s-ar putea sã fie deranjaþi de elanul tãu.Sunt momente bune pentru vizite la saloanelede întreþinere corporalã sau pentru înoireagarderobei. Miercuri ºi Joi sunt momente bunepentru cumpãrãturile zilnice. S-ar putea sãprimeºti cadouri, recompense sau veºti legatede modificarea condiþiilor de la locul de muncã.Weekend-ul propune dialoguri ºi plimbãri lungi,alãturi de persoanele din anturajul apropiat.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

În primele zile ale sãptãmânii eºti destul deretras. Dorinþa de interiorizare va fi la cote înalteºi bine ar fi sã-i dai curs. Sunt posibile insomnii,senzaþii neliniºtitoare, dar ºi aflarea unor lucruriimportante legate de oamenii ºi evenimentele dinviaþa ta. În zilele de joi ºi vineri te vei simþi maibine, iar pofta de viaþã îi va molipsi ºi pe cei dinjurul tãu. Totuºi, fii prudent, deoarece tendinþade a fi prea combativ sau de a-þi exagera talenteleîþi poate crea neplãceri. La finalul sãptãmânii seîntrezãresc chestiuni bãneºti. Poþi primi cadouri,recompense sau veºti legate de condiþiile demuncã de la un serviciu. Multe cheltuieli.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Prietenii îþi deschid sãptãmâna.Întâlnirile ºi dialogurile cu aceºtia suntminunate, deosebite, aducându-þi noutãþi legatede propria ta dezvoltare personalã. Ia aminte lace þi se spune, chiar dacã uneori nu îþi place ceauzi. Controversele vor fi la ordinea zilei, dartocmai acestea vor constitui farmecul perioadei.Zilele de joi ºi vineri îþi vor aduce dorinþã deintrospecþie ºi retragere în mijlocul naturii.Sufletul tãu are nevoie de liniºte ºi de oreevaluare a drumului vieþii. Sunt posibileinsomnii, vise ºi viziuni premonitorii, dar ºirevelaþii de excepþie. În weekend te vei simþiexcelent.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

În prima parte a sãptãmânii eºti preocupat decariera profesionalã ºi de imaginea ta în ochiicelorlalþi. Relaþiile cu ºefii ºi autoritãþile suntconflictuale, deocamdatã. Fii prudent, deoareceundeva în fundal existã nemulþumiri majorelegate de domeniul profesional. Gândirea ºicomunicarea sunt destul de umbrite, astfel încâtar fi bine sã vorbeºti cât mai puþin ºi strict laobiect. Zilele de joi ºi vineri accentueazã relaþiilecu prietenii ºi protectorii. Sunt posibile dialoguriaprinse, situaþii controversate pe care le veiputea depãºi cu atenþie ºi discernãmânt. Înweekend, detaºeazã-te de toate ºi priveºte parteafrumoasã a vieþii.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Dorinþa de rafinare sufleteascã îþi deschidesãptãmâna. Sunt momente potrivite pentruvizitarea galeriilor de artã, vizionarea unor filmedeosebite sau pentru participarea la seminariipe teme spirituale. Relaþiile cu strãinãtateacunosc rãsturnãri de situaþie, dar sunt înfavoarea ta, chiar dacã pe moment aceste lucrurite pot necãji. Pe 1 ºi 2 noiembrie, ºefii te potchema la raport. Discordia pândeºte în acestsegment de viaþã ºi activitate. Fii la curent cutot ce se petrece sau se întrezãreºte în domeniulprofesional. Finalul sãptãmânii este potrivitdialogurilor ºi întâlnirilor cu prietenii, dar ºiodihnei ºi relaxãrii în naturã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Chestiunile financiare sunt subiectulprincipal al debutului sãptãmânii. Sunt momentebune pentru achitarea facturilor, taxelor,impozitelor sau datoriilor de orice fel. Beneficiezide multã energie astralã, dar atenþie la gândireºi comunicare. Evitã semnarea actelorimportante, deciziile majore sau promisiunile.Rãzgândirile pot fi frecvente. Zilele de joi ºivineri îþi aduc veºti legate de strãinãtate. Unelerelaþii cu persoane aflate dincolo de graniþeleþãrii se pot rupe definitiv. Pentru sfârºitulsãptãmânii se întrezãreºte forfotã în domeniulsocio-profesional.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile parteneriale ºi colaborãrileprofesionale te vor preocupa încã de la începutulsãptãmânii. Sunt zile bune pentru discuþii ºireconfigurãri de poziþie în cadrul activitãþilorcomune cu ceilalþi. Se pot ivi neînþelegeri saudialoguri contradictorii, astfel cã prudenþa ºidiscernãmântul sunt binevenite. Pe de altã partefii atent la partenerul de viaþã, care îþi poatereproºa faptul cã îþi petreci timpul mai mult cuprietenii. Conflictele de la serviciu sunt în toi,în special cele ascunse de ochii tãi. La sfârºitulsãptãmânii se întrezãresc aspecte legate de studiilepe termen lung ºi de relaþii cu strãinãtatea. Pe dealtã parte, bucurã-þi sufletul cu plimbãri în aer liber.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Activitãþile profesionale sau cele de rutinãgospodãreºti îþi vor ocupa primele zile alesãptãmânii. Existã nemulþumiri în acest sens,pentru cã eºti nevoit sã faci totul de unul singur,dar priveºte partea frumoasã a lucrurilor.Sãnãtatea este vulnerabilã pe segmentelesistemului digestiv ºi pe cele ale sistemuluiosos. Recomandabil este sã eviþi, pe cât posibil,consultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale în intervalul 2 – 3 noiembrie. Sprefinalul sãptãmânii poþi primi cadouri deosebite,veºti despre moºteniri sau bani de la autorinecunoscuþi. Însã, uneori nu e ceea ce pare.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Veselia ºi cheful de distracþii de care dai dovadãte vor face remarcat în anturaj încã din primele zileale sãptãmânii. Creativitatea este la cote înalte ºibine ar fi bine sã-i laºi ºi pe ceilalþi sã se bucure decreaþiile ºi ideile tale. Relaþiile sentimentale suntumbrite ºi foarte uºor se pot isca neînþelegeri.Ascultã doleanþele celor dragi ºi fii mai deschis lanevoile lor. Joi ºi vineri se întrezãresc multe treburila serviciu, dar ºi acasã în mediul familial. Agitaþiaºi nemulþumirea te poate obosi destul de mult. Lasfârºitul sãptãmânii, implicã-te în activitãþi comunecu alþii.

OBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(1 - 7 noiembrie 2018) Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 14diverse

În perioada 26-28.10.2018, înSlovenia, la KOPER, s-a desfãºuratCupa Europeanã de cadeþi, masculinºi feminin, la care au participat 316sportivi Judoka din 26 de þãri, Româniafiind una din þãrile participante. Sportivii legitimaþi la CSM DrobetaTurnu Severin, care au reprezentatcu cinste România la aceastãcompetiþie de nivel european ºi s-

Cupa Europeanã de cadeþi

au clasat pe podium sunt:Loc II -COVACIU IASMINA -48 kgLoc III -VLADU ANA MARIA -44 kgLoc V -TOPALÃ VLAD -81 kg Fiecare dintre aceºti valoroºi sportivicadeþi au urcat în Ranking-ulEuropean, confirmându-ºi valoarea ºiaspirând cãtre podiumul mondial.Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

Judoka Cleonia Rîciu, a cuceritbronzul la Campionatul Mondial deJudo Juniori desfãºurat în Bahamas. Descoperitã ºi formatã de profesorulIlie Gîdea, la Cercul de Judo alPalatului Copiilor - Filiala Strehaia,judoka Cleonia Rîciu a fost transferatãla Liceul cu program sportiv dinCraiova, în urma obþinerii titlului decampioanã naþionalã de copii, laBistriþa (2010), dupã ce a învins înfinalã o sportivã a CS DinamoBucureºti. În urmãtorul an a fostselecþionatã la Lotul de Cadete de laDeva, apoi în Lotul de junioare ºitineret de la Cluj, reuºind prin muncãºi seriozitate sã se impunã în lumeajudo-ului mondial. Actualmente e studentã la Facultateade Educaþie Fizicã ºi Sport din Cluj,unde îºi desfãºoarã antrenamentele încadrul lotului Naþional de Judo. Cleoniaa adus singura medalie pentruRomânia, situând astfel România pe unloc eligibil în elita Judoului mondial lanivel de juniori. Dupã întoarcerea dinBahamas a participat la CampionatulNaþional pe Echipe Juniori ºi Ne-Waza

Strehãianca Cleonia Rîciucucereºte bronzul la CampionatulMondial de Judo Juniori

desfãºurat la Deva unde a reuºit încãdouã performanþe naþionale: medalie deaur la Ne-Waza în cadrul categoriei de63 kg ºi medalie de aur cu echipa deJudo CSM Deva (a). Un alt rezultat obþinut tot de o judokade la Strehaia, componentã de un ana lotului Naþional de cadete de la Devaºi care calcã constant pe urmeleCleoniei, este al Annei-MarieBrebinaru care a obþinut locul V laNe-Waza ºi Medalie de bronz cuechipa de cadeþi CSM Deva (C). Ne mândrim cu aceste sportive, maiales cã Anne-Marie a fãcut parte dinechipa de cadeþi a României care în varãa obþinut bronzul la CampionatulEuropean de Cadeþi desfãºurat laSarajevo. Cele douã sportive crescutecu muncã ºi pasiune la Palatul Copiilor- F. Strehaia constituie exemple demnede urmat pentru cei 90 de tineri Judokace se antreneazã la Strehaia, cu speranþacã în viitorul apropiat vor urca ºi ei pepodiumul marilor competiþii ºi, dupãfelul cum se antreneazã, credem cã auºanse mari. La mai multe rezultateJudoka strehãieni!

SC COTTONTEX SRLDrobeta-Turnu Severin

companie producãtoarede echipament sportiv

AngajeazãTineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariul motivant; CV-urile se depun la sediul firmei din Drobeta-TurnuSeverin, (vis-a-vis de Hotel CONDOR) Relaþii la Tel.: 0720.530.520

I.G.M.

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare

ORAªUL STREHAIA anunþã publicul interesat asupra luãrii decizieietapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi,în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, pentruproiectul “modernizare strãzi din oraº Strehaia, judeþul Mehedinþi”proiect propus a fi amplasat în oraºul Strehaia, strãzi: Decebal, Siret, 1Mai, Negru Vodã, Lotrului, Horia, ªtefan cel Mare, Vlad Þepeº, Fabricii,Cerna, Câmpul Motrului, Smârdan, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele deluni pânã joi între orele 800-1600, vinerea între orele 800-1400 ºi la urmãtoareaadresã de internet: www.apmmh.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de cinci zile de la data prezentului anunþ.

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare

ORAªUL STREHAIA anunþã publicul interesat asupra luãrii decizieietapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi,în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, pentruproiectul “construire amenajare trotuare” proiect propus a fi amplasatîn oraºul Strehaia, strãzile: Decebal, Siret, 1 Mai, Negru Vodã, Lotrului,Horia, ªtefan cel Mare, Vlad Þepeº, Fabricii, Cerna, Câmpul Motrului,Smârdan, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã potfi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele deluni pânã joi între orele 800-1600, vinerea între orele 800-1400 ºi laurmãtoarea adresã de internet: www.apmmh.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de cinci zile de la data prezentului anunþ.

sportOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018 pag. 15

F C UCraiova a fostînvinsã, marþidupã-amiaza,pe StadionulMunicipal dinDrobeta TurnuSeverin, deAstra II, înmeciul-restant contând pentru etapa a 8-a dinseria 3 a Ligii a 3-a. “Satelitul” echipei dinGiurgiu s-a impus cu 3-2, dupã ce a fostcondusã cu 2-1. Jocul a fost unul spectaculos,cu ritm alert ºi numeroase ocazii. Dacã meciulanterior, disputat vinerea trecutã, tot pe

În etapa a IX-a din Liga a V-a Mehedinþi, Pandurii Cerneþi a fostînvinsã cu 4-1 în deplasarea de laDierna Orºova ºi a suferit primaînfrângere stagionalã. Oaspeþii audeschis scorul, în minutul 19, prinAlexandru Bologa, dar AlinNegoiþescu (26, 89), LeonardBalaban (36) ºi Tiberiu Pãtãºanu(51) au întors rezultatul. Dupã acestprim eºec, Pandurii a cãzut de pe 2pe 4 în clasament, fiind depãºitã deRecolta Dãnceu ºi CS Strehaia, cares-au impus cu 5-1, respectiv 2-0,în deplasãrile de la Pristol, respectivObârºia de Câmp. Pentru echipa luiMircea Danciu au marcat CostelPontu (53) ºi Andrei Enea (63). Lider, precum ºi singura echipãneînvinsã, a rãmas Viitorul ªimian,care a dispus cu 2-0 de Inter Salcia,

Pandurii, fãrã replicã la Diernaprin golurile lui Eduard Popescu(45) ºi Marius Breazu (82). Scorul rundei l-a izbutit DecebalEºelniþa, care a trecut cu 10-0 detânãra echipã din Cujmir. GeorgianCherescu (9, 25), Adrian Tomescu(19, 52, 68), Claudiu Fulga (24, 29),ªtefan Ianculovici (27, 43) ºi EmanuelStancu (51) au înscris pentru gazde.În schimb, AS Turnu Severin a suferito nouã înfrângere, scor 1-2, peStadionul Termo, cu Victoria VânjuMare ºi a coborât pe antepenultimulloc în Liga a IV-a Mehedinþi. Etapa viitoare, se joacãderby-ul CS Strehaia - Viitorulªimian. Meciul este programatsâmbãtã, cu începere de la ora14:00, pe Stadionul Orãºenescdin Strehaia.

Liga a IV-a, etapa a IX-aDierna Orºova - Pandurii Cerneþi 4-1 (2-1)AS Turnu Severin - Victoria Vânju Mare 1-2 (1-1)AS Obârºia de Câmp - CS Strehaia 0-2 (0-0)Viitorul ªimian - Inter Salcia 2-0 (1-0)Dunãrea Pristol - Recolta Dãnceu 1-5 (0-3)Decebal Eºelniþa - Viitorul Cujmir 10-0 (7-0)Clasament1. ªimian 9 7 2 0 37-3 232. Dãnceu 9 7 1 1 25-10 223. Strehaia 9 6 0 2 24-9 214. Cerneþi 9 6 2 1 27-12 205. Orºova 9 5 0 4 16-19 156. Eºelniþa 9 4 2 3 20-9 147. Pristol 9 3 1 5 14-24 108. Vânju Mare 9 3 0 6 9-27 99. Salcia 9 2 0 7 12-17 610. Tr. Severin 9 1 3 5 14-23 611. Cujmir 9 1 1 7 9-48 412. Obârºia 9 1 0 8 8-22 3Liga a V-a, etapa a IX-aCoºuºtea Cãzãneºti - Inter Crãguieºti 2-2 (1-0)AS Dârvari - Real Vânãtori 3-5 (2-3)Voinþa Vrata - Viitorul Floreºti 0-4 (0-1)Avântul Bistriþa - ASG Hinova 1-2 (0-1)Voinþa Opriºor - ªtiinþa Broºteni 1-1 (1-0)Dunãrea Hinova - Unirea Gârla Mare (reprogramat)Clasament1. Crãguieºti 9 7 1 1 34-17 232. Floreºti 9 5 3 1 24-12 183. Vânãtori 9 5 2 2 33-28 174. Cãzãneºti 9 4 3 2 18-12 155. Broºteni 9 4 2 3 22-16 146. Opriºor 9 4 1 4 18-21 137. Gârla Mare 8 4 0 4 33-20 128. D. Hinova 8 3 1 4 20-19 109. Vrata 9 3 0 6 17-25 910. ASG Hinova 9 3 0 6 19-43 911.Bistriþa 9 1 3 5 17-25 612. Dârvari 9 2 0 7 21-38 6

M. O.

Una caldã, una rece!

Municipalul severinean, în etapa a X-a, cu CSFiliaºi,a fost câºtigat din 2 ocazii, cu scorul de 1-0, prinreuºita lui Olivian Surugiu, din minutul 24, FCUCraiova s-a jucat cu ºansele de gol, în partida cuAstra II Giurgiu. Golurile au fost înscrise de FlorinCostea (19) ºi Mihai Dina (34), respectiv Robert

Vâlceanu (29), Bebeto Lupuleþ(54) ºi Dragoº Gheorghe (87). Înaintea meciului cu CS Filiaºi,de vinerea trecutã, s-a þinut unmoment de reculegere înmemoria lui Ilie Balaci, iar jucãtoriicelor douã echipe au afiºat unbanner cu inscripþia  ”Ilie, Ilie, cedor o sã ne fie!”. În tribune s-auaflat doar 250 de severineni! Chiarºi la intrarea în incinta stadionuluiau fost depuse flori. În sezonul1989-1990, Balaci a fãcut primiipaºi în antrenorat, la AS Drobeta,cu care s-a clasat pe loculsecund în Divizia B, la 4 punctesub Rapid Bucureºti. Vineri, FCU Craiova vajuca, pe Stadionul Extensiv,cu CSU II Craiova, în etapaa XI-a.

Foto: Iustin Stãvaru

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.11.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, îºi aruncã al lu’Zbanghiu pisica de pe casã, cãnãroada sã urcasã sã-l ajute sãrepare acoperiºu’ ºi vecinu-meuãsta nu are toate þiglele pe casã,aºa cã sã înfurie cã-i aruncamotanu’ cuiele de la înãlþiimea undesã urcase. Pã cam aºa ºi pinconsiliu’ judeþean pi la noi, aruncãpisica unii la alþii mai ceva ca al lu’Zbanghiu. Da cin s-aseamãnã, s-adunã! Aºa grãieºte o vorbã anemuritorului nea Gambeta. Pãi,aºa sã adunã nea Georgescu cutanti Mosoarcã. Primu’ vru sãcumpere o MAªINà DE TÃIATFRUNZE pentru CJ Mehedinþi.Doamna primar vru un al doileabuldoexcavator pentru Greci, deºimai avea unu. Ambii furã blocaþide conseleri. Bine cã mãcar s-auînþeles la asfaltarea de drum. Mãcarsã ºi finalizeze lucrarea ºi dupe aiasã nu împartã asfaltu’, sã o ia fiecarepe un alt drum... politic. Mai ºtii! Mã fraþilor, da veni nerodu de Sucãîntr-un suflet, cã cicã sã nu mai parcãmmaºinile pin centru, cã trebe sã plãtim,cã nu mai e gratis. Cã o vãzu pe Tanþalu Pecingine cum sã plângea cã trebesã plãteascã prin SMS ºi nu mai aveaminute incluse ºi trebui sã sã ducã pila marginea centrului sã îºi laseotomobilu’. Pã da, acuma sã vedemcum plãtesc angajaþii di la instituþiilepublice din centru parcarea, cã dacãnu, atuncea numai maºinile lor o sãocupe parcãrile. Cum s-o rezolva curiveranii piloºi. Da, urmãrimspectacolu’ ce urmeazã.

nea Mãrin

Sucã ºi pisica lu al lu Zbanghiu, Tanþa ºi parcarea prin SMS ºitricoloru’ inversat di la Castelu’ de Apã

Mã nepoate, urcatu’ Tricolorului peCastelul Artelor din Severin, fostu’Bazin cu Apã, a fost zilele trecute oadevaratã aventurã pentru cei de la ISU.Dupã urcare, s-a dat ordin descoborâre de la manageru Centruluide Promovare Turisticã...., din motivede inversare a culorilor steagului....Cemai, a fost CIRC ºi nervi. ªi dacã totvorbirãm de Centrul respectiv, sãspune cã neºte obiecte de inventar s-ar fi descoperit acasã pi la neºteangajaþi. Aºteptãm autosesizareaconducerii Centrului, da ºi aexecutivului primãriei, sã vedem ceiese la suprafaþã, da ºi cine sã facevinovat de ce se ‘ntâmplã pe-acolo. Bine, bine, da sã vezi la CentrulMaternal “Sf. Ana”, din subordineaCJ Mehedinþi, care pare a fi locul undese preparã bunãtãþile pentru diversechermeze. Aºa sã bârfºte, cu juma degurã cã-i vorba de ºefi, cã s-aîntâmplat ºi în ziua de SfântulDumitru, pi la ora douã dupã-amiazã.O maºinã marca Opel, cu numãrulMH28CXM, a venit ºi a fost încãrcatãcu preparate, chiar de angajaþiicentrului aflaþi la muncã, dupã cumconfirmã ºi imaginile trimise de uncititor fidel. Cu explicaþiile de rigoare.Nu le dezvãluim pãnã nu aflãm ºiparerea conducerii ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi. Parol. Aia ie mã fraþilor, când am zîs cãimaginea instituþiei numitã PoliþiaRomânã o face poliþistu’ di laRutierã nu am greºit deloc. Cãplãtitoru’ de taxe sã inerveazã ºiînjurã Poliþia când are de a face cu

un lucrãtor arogant. Pãi aºa pãþinepotu miu Sucã când, dupã cesalutã regulamentar un poliþist di laRutierã, sã prezentã: sunt Sucãnepotu.... Fã paºi, chiar dacã eºtinepotu lu nea Mãrin.... Mãcar de aifi vreun scriitor la ziar, sau ginerelevreunui jmecher.... Aºa cãtrãnit venide mi povesti Sucã ce comportamentavu nea Fundeanu. Aºa o fi cândcând eºti în Polo cu insemneleMAI, ai haina cu trese pe umeri, iarcaracteru’ ºi educatia se bazeazã pearoganþã. Poate sã autosesizeazãºefii di la Poliþia Rutierã Severin saudi la Judeþeanã. Mai ºtii! Iar dacãdoresc amãnunte îl trimit pe Sucãîmbrãcat corespunzator ºi culegitimaþia de ziarist la vedere. Asta

aºa, pentru respectu’ reciproc. Între timp, o parte dintre ai noºtrine mai fãcurã de miru lumii, cã furarãde pi la fracezi utilaje ºi unelte,probabel vroiau oamenii sã sã apucede agriculturã ºi nu ºtiau cum. Numaicã acuma trebuie sã o lase baltã cã-iprinsãrã ºi ne mai râd ºi francezii dece apucãturi avem. Da norocu e cãsuntem împrãºtiaþi pin toatã lumea,cã la un moment dat o sã ajungemjumate pin judeþ ºi jumate pinstrãinãtate, cel mai probabel. Aia e,mã nepoate, bucuroºi le-om ducetoate, aºa ca timpu probabel, cã totsã anunþã vreme frumoasã toamnaasta. Cât o mai fi.Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!