SIBIU CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ 2007...oraºului Sibiu printr-un program cultural cu...
22
1 3 „SIBIU CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ 2007”
Transcript of SIBIU CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ 2007...oraºului Sibiu printr-un program cultural cu...
13
„SIBIU CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ 2007”
programul are ca obiective dezvoltarea sectorului INTRODUCERE
educaþional ºi a celui turistic, creºterea incluziunii
sociale, precum ºi regenerarea urbanã a Sibiului prin Sibiul a fost desemnat în 27 mai 2004, în urma votului
industriile culturale ºi creative. La nivel mai specific, final al Consiliului de Miniºtri ai Culturii din Uniunea
acestea sunt legate de: Europeanã drept Capitalã Culturalã Europeanã (CCE)
c Creºterea atractivitãþii Sibiului, în termeni de vizitare; pentru anul 2007, titlu pe care îl împarte cu Luxemburg.
c Îmbunãtãþirea capacitãþii artistice, managementului Un punct care a cântãrit mult în decizie a fost
cultural performant ºi a infrastructurii pentru culturã;parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea
c Creºterea atractivitãþii Sibiului, în termeni economici.programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor
între cele douã oraºe, cât ºi multiplele parteneriate ºi
CSCDC s-a ocupat de elaborarea ºi proiectarea programe de colaborare europeanã dezvoltate de Sibiu
metodologiilor pentru realizarea analizelor de impact cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer.
privind programul „Sibiu 2007” ºi pentru identificarea
efectelor legate de obiectivele descrise mai sus. Aceste Conform organizatorilor, cât ºi a partenerilor europeni
analize se referã la opiniile deþinãtorilor de interese ai acestora:
implicaþi în acest program. Aceºtia sunt: „Programul Sibiu-Capitalã Culturalã Europeanã 2007 are
datoria ca, pe lângã recunoaºterea oficialã a vieþii ºi
moºtenirii culturale de excepþie pe care o are oraºul Sibiu, c Populaþia Sibiului;sã încurajeze comunitatea sã dezvolte ºi sã imagineze
c Publicul general din România;modalitãþi inovatoare de dezvoltare prin acþiune culturalã.
c Vizitatorii instituþiilor de culturã;Programul este gândit astfel încât sã promoveze
c Agenþii economici din zona Sibiului;cooperarea culturalã ºi sã celebreze destinul european al
c Operatorii culturali din zona Sibiului. oraºului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni ºi
semnificaþie europeanã. Programul Sibiu-Capitalã
Studiul de impact va permite:Culturalã Europeanã 2007 este gândit astfel încât sã ofere
oportunitãþi pentru probleme de incluziune ºi coeziune c Mãsurarea unor indicatori economici, sociali ºi socialã, educaþie, turism, patrimoniu ºi regenerare urbanã culturali, ºi obþinerea de rezultate cuantificabile ale la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieþii obiectivelor programului;oraºului ºi cautã în ea inspiraþie pentru a conduce
c Urmãrirea performanþei programului în timpul comunitatea spre viitor.”
desfãºurãrii sale;(site-ul www.sibiu2007.ro, secþiunea: „misiune”)
c Formularea de recomandãri aplicabile în alte
programe culturale de importanþã naþionalã.În acest context, între Comisariatul pentru Programul
„Sibiu - Capitalã Culturalã Europeanã 2007” ºi Centrul Conform propunerii ºi acordurilor încheiate între
de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii s-a încheiat o Comisariatul pentru Programul „Sibiu - Capitalã
colaborare în care CSCDC se angajeazã sã efectueze Culturalã Europeanã 2007” ºi CSCDC, cât ºi a
analiza de impact a programului.desfãºurãrii reale a studiilor empirice (sondajele de
Prin programul “Sibiu 2007”, organizatorii ºi-au opinie efectuate în cadrul cercetãrii), prezentãm aici un
propus mai multe obiective. La un nivel general,
03
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://www.sibiu2007.ro
programul are ca obiective dezvoltarea sectorului INTRODUCERE
educaþional ºi a celui turistic, creºterea incluziunii
sociale, precum ºi regenerarea urbanã a Sibiului prin Sibiul a fost desemnat în 27 mai 2004, în urma votului
industriile culturale ºi creative. La nivel mai specific, final al Consiliului de Miniºtri ai Culturii din Uniunea
acestea sunt legate de: Europeanã drept Capitalã Culturalã Europeanã (CCE)
c Creºterea atractivitãþii Sibiului, în termeni de vizitare; pentru anul 2007, titlu pe care îl împarte cu Luxemburg.
c Îmbunãtãþirea capacitãþii artistice, managementului Un punct care a cântãrit mult în decizie a fost
cultural performant ºi a infrastructurii pentru culturã;parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea
c Creºterea atractivitãþii Sibiului, în termeni economici.programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor
între cele douã oraºe, cât ºi multiplele parteneriate ºi
CSCDC s-a ocupat de elaborarea ºi proiectarea programe de colaborare europeanã dezvoltate de Sibiu
metodologiilor pentru realizarea analizelor de impact cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer.
privind programul „Sibiu 2007” ºi pentru identificarea
efectelor legate de obiectivele descrise mai sus. Aceste Conform organizatorilor, cât ºi a partenerilor europeni
analize se referã la opiniile deþinãtorilor de interese ai acestora:
implicaþi în acest program. Aceºtia sunt: „Programul Sibiu-Capitalã Culturalã Europeanã 2007 are
datoria ca, pe lângã recunoaºterea oficialã a vieþii ºi
moºtenirii culturale de excepþie pe care o are oraºul Sibiu, c Populaþia Sibiului;sã încurajeze comunitatea sã dezvolte ºi sã imagineze
c Publicul general din România;modalitãþi inovatoare de dezvoltare prin acþiune culturalã.
c Vizitatorii instituþiilor de culturã;Programul este gândit astfel încât sã promoveze
c Agenþii economici din zona Sibiului;cooperarea culturalã ºi sã celebreze destinul european al
c Operatorii culturali din zona Sibiului. oraºului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni ºi
semnificaþie europeanã. Programul Sibiu-Capitalã
Studiul de impact va permite:Culturalã Europeanã 2007 este gândit astfel încât sã ofere
oportunitãþi pentru probleme de incluziune ºi coeziune c Mãsurarea unor indicatori economici, sociali ºi socialã, educaþie, turism, patrimoniu ºi regenerare urbanã culturali, ºi obþinerea de rezultate cuantificabile ale la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieþii obiectivelor programului;oraºului ºi cautã în ea inspiraþie pentru a conduce
c Urmãrirea performanþei programului în timpul comunitatea spre viitor.”
desfãºurãrii sale;(site-ul www.sibiu2007.ro, secþiunea: „misiune”)
c Formularea de recomandãri aplicabile în alte
programe culturale de importanþã naþionalã.În acest context, între Comisariatul pentru Programul
„Sibiu - Capitalã Culturalã Europeanã 2007” ºi Centrul Conform propunerii ºi acordurilor încheiate între
de Studii ºi Cercetãri în Domeniul Culturii s-a încheiat o Comisariatul pentru Programul „Sibiu - Capitalã
colaborare în care CSCDC se angajeazã sã efectueze Culturalã Europeanã 2007” ºi CSCDC, cât ºi a
analiza de impact a programului.desfãºurãrii reale a studiilor empirice (sondajele de
Prin programul “Sibiu 2007”, organizatorii ºi-au opinie efectuate în cadrul cercetãrii), prezentãm aici un
propus mai multe obiective. La un nivel general,
03
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://www.sibiu2007.ro
preambul legat de programele „Capitalã Culturalã Europeanã acorda finanþãri în fiecare an. O datã cu anul
Europeanã” (sau cu denumirea mai veche: „Oraº al 2005, instituþiile UE au început sã ia parte de asemenea
Culturii”). în procedura de selecþie a oraºelor care sã gãzduiascã
Acest document conþine analiza comportamentului programul. În 1990, Ministerele de Culturã ale þãrilor
ºi opiniilor populaþiei legate de Programul „Sibiu – membre UE au lansat ºi un program de dimensiuni mai
Capitalã Culturalã Europeanã 2007. mici: „Luna culturalã europeanã”. Evenimentul este
similar celui al „Capitalei Culturale Europene”, dar are
loc într-o perioadã mai scurtã ºi este adresat mai ales
þãrilor central ºi est-europene. CADRUL GENERAL AL STUDIILOR DE IMPACT În 1991, organizatorii diferitelor Oraºe Europene ale
PRIVIND CAPITALELE CULTURALE EUROPENECulturii au creat o Reþea a Capitalelor Culturale
Europene ºi a Lunilor Culturale Europene (ECCM) – Scurt Istoric al Programului „Capitalã Culturalã
oferind ºansa schimburilor ºi diseminãrii de informaþii, Europeanã”
mai ales cãtre viitorii organizatori. Aceastã reþea a
efectuat un studiu de impact al Capitalei Culturale Capitala culturalã europeanã este un oraº desemnat de
Europene de la crearea sa. ECCM este o organizaþie Uniunea Europeanã pentru o perioadã de timp în care
non-profit, situatã în Luxembourg ºi care activeazã în acest oraº are ºansa de a îºi dezvolta viaþa culturalã. Au
colaborare cu instituþiile europene. Începând cu 2006, fost, pînã acum, desemnate 34 de oraºe (dintre care 9
ECCM prezintã în fiecare Capitalã Culturalã, dar ºi în numai în anul 2000) care ºi-au folosit statutul de “Oraº
cele precedente expoziþia de turism intitulatã: „O al Culturii” sau de “Capitalã Europeanã a Culturii” pentru
cãlãtorie a lumii: Capitalele Culturale”. Inaugurarea a-ºi transforma baza culturalã sau felul în care sunt
expoziþiei a avut loc la 27 Martie 2006 în Patras, Grecia. percepute internaþional.
În 1999, Oraºul European al Culturii a fost redenumit Conceput ca mijloc de a „aduce mai aproape
„Capitalã Culturalã Europeanã”, iar programul Cultura cetãþenii Uniunii Europene” (sau Comunitãþii Europene,
2000 a devenit o altã sursã de finanþare pentru acesta. cum a fost la începutul acestui program), „Oraºul
Cork City, în Irlanda, a fost primul oraº al Europei care a European al Culturii” a fost un program lansat în 13
deþinut prestigiosul titlu. Parlamentul European ºi Iunie 1985 de Consiliul de Miniºtri, la iniþiativa
Decizia Consiliului din 25 Mai, 1999 integreazã Ministrului grec al Culturii la acea vreme, Melina
evenimentul în cadrul Comunitãþii ºi introduce o nouã Mercouri. Din acel moment, iniþiativa a devenit din ce în
procedurã de selecþie pentru Capitale în perioada ce mai de succes printre oraºele europene ºi are un
2005-2019. Aceastã procedurã a fost aleasã pentru impact pozitiv, atât cultural cât ºi socio-economic
obþinerea desemnãrii fãrã o competiþie acerbã. În acest asupra oraºelor, cel puþin prin vizitatorii numeroºi care
context, toate statele membre UE vor avea sunt atraºi pe parcursul desfãºurãrii programului.
oportunitatea de a gãzdui astfel de evenimente ºi Oraºele europene ale Culturii erau desemnate pînã
începând din anul 2005, douã oraºe vor împãrþi acelaºi în 2004 pe fundamente interguvernamentale: Statele
statut în fiecare an.Membre alegeau în unanimitate oraºele cele mai
potrivite pentru a fi gazde ale programului, iar Comisia
de satisfãcãtor ºi fãrã probleme, iar alþi actori O Scurtã Prezentare a Studiilor de Impact Pânã
intervievaþi, chestionaþi sau doar observaþi au arãtat Acumdezamãgire ºi s-au referit la lipsuri majore ale
programului. Echipa Palmer a încercat sã înregistreze ºi Fiecare oraº a avut încercãri de evaluare a propriei sã combine cât mai bine acele date: „am combinat experienþe în diferite moduri; nu este uºor sã se evaluãri ºi aprecieri relative în temeni precum «succes» urmãreascã evaluãri pe termen mediu sau lung ale sau «eºec», «puternic» sau «slab», «bun» sau «prost»” oraºelor culturale. Charles Landry, un expert (p. VII, vol. 1). Trebuie, deci, pornit de la ideea cã analize internaþional de la o firmã britanicã de consultanþã în de acest fel se referã la cît mai multe puncte de vedere, domeniul cultural („Comedia”) a publicat în 2000 o la judecãþi de valoare ºi la indicatori subiectivi.evaluare a anului cultural din Helsinki. Între 2002 ºi
Acelaºi studiu aratã ºi evoluþia audienþei 2005, Beatriz Garcia a condus un proiect de cercetare Programului. Luxembourg, de exemplu, ºi-a mãrit elaborat de Centrul de Cercetãri în Politici Culturale, numãrul de vizitatori în 1995, cînd a fost desemnat Universitatea din Glasgow, care sã investigheze prima oarã Capitalã Culturalã cu 762 000. Copenhaga, „moºtenirile” pe termen lung ale oraºului (în 1990 a fost în 2000, a ajuns la 10 milioane de vizitatori, oraºul oraº al culturii). Rezultatele studiului au arãtat o avînd, conform acelui studiu, o medie anulã de 2,1 creºtere de peste 62% în respectivul an al venitului milioane de vizitatori. oraºului prin turism. Alþi indicatori prezentaþi în studiu
În acest context, echipa CSCDC a încercat sã acopere aratã o suplimentare medie a numãrului de turiºti cu ºi indicatori economici, legaþi de performanþele peste 10% anual.factuale ale operatorilor economici. Sunt chestionaþi ºi În 2004, Comisia Europeanã l-a desemnat pe Robert membri ai personalului (în poziþii de top ºi middle Palmer, director al „Palmer-Rae Associates”, sã management) din hoteluri, restaurante, transportatori, evalueze programul Capitalelor Culturale Europene în firme de distribuþie produse alimentare, companii de perioada 1994-2004, ca urmare a studiilor de evaluare taximetre, companii de publicitate, etc. Mai mult, care au fost concentrate pe oraºele europene ale chestionarele adresate populaþiei (din þarã ºi din oraºul culturii în perioada 1985-1993. Acest studiu este unul Sibiu) se referã ºi la fapte: comportament de vizitare, exhaustiv ºi are mai multe perspective: culturale, audienþã, teste de notorietate etc.economice, turistice (vizitatori), sociale ºi, evident, Sperãm ca raportul sã surprindã cât mai bine aceastã perspectivele europene ale activitãþilor Capitalei multitudine de date referitoare la actorii care Culturale Europene. interacþioneazã direct sau nu cu evenimentele din Dupã cum afirmã autorii acestui studiu amplu, cadrul programului „Sibiu - Capitalã Culturalã cercetarea a arãtat multe puncte de vedere ale celor Europeanã 2007” .direct implicaþi în programul „Capitale Culturale
Europene”, cît ºi ale celor care au participat sau au fost
Date Tehnice ale Studiului din Prima Etapãdoar martori. Atitudinile ºi opiniile (sau chiar
percepþiile evenimentelor) uneori s-au confirmat
S-au desfãºurat prin contract cu un operator de reciproc, alteori chiar s-au contrazis. Unii, spune R.
sondaje de opinie publicã (CURS SRL, câºtigãtor al Palmer, au perceput acest program ca fiind unul extrem
licitaþiei) urmãtoarele:
05
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
preambul legat de programele „Capitalã Culturalã Europeanã acorda finanþãri în fiecare an. O datã cu anul
Europeanã” (sau cu denumirea mai veche: „Oraº al 2005, instituþiile UE au început sã ia parte de asemenea
Culturii”). în procedura de selecþie a oraºelor care sã gãzduiascã
Acest document conþine analiza comportamentului programul. În 1990, Ministerele de Culturã ale þãrilor
ºi opiniilor populaþiei legate de Programul „Sibiu – membre UE au lansat ºi un program de dimensiuni mai
Capitalã Culturalã Europeanã 2007. mici: „Luna culturalã europeanã”. Evenimentul este
similar celui al „Capitalei Culturale Europene”, dar are
loc într-o perioadã mai scurtã ºi este adresat mai ales
þãrilor central ºi est-europene. CADRUL GENERAL AL STUDIILOR DE IMPACT În 1991, organizatorii diferitelor Oraºe Europene ale
PRIVIND CAPITALELE CULTURALE EUROPENECulturii au creat o Reþea a Capitalelor Culturale
Europene ºi a Lunilor Culturale Europene (ECCM) – Scurt Istoric al Programului „Capitalã Culturalã
oferind ºansa schimburilor ºi diseminãrii de informaþii, Europeanã”
mai ales cãtre viitorii organizatori. Aceastã reþea a
efectuat un studiu de impact al Capitalei Culturale Capitala culturalã europeanã este un oraº desemnat de
Europene de la crearea sa. ECCM este o organizaþie Uniunea Europeanã pentru o perioadã de timp în care
non-profit, situatã în Luxembourg ºi care activeazã în acest oraº are ºansa de a îºi dezvolta viaþa culturalã. Au
colaborare cu instituþiile europene. Începând cu 2006, fost, pînã acum, desemnate 34 de oraºe (dintre care 9
ECCM prezintã în fiecare Capitalã Culturalã, dar ºi în numai în anul 2000) care ºi-au folosit statutul de “Oraº
cele precedente expoziþia de turism intitulatã: „O al Culturii” sau de “Capitalã Europeanã a Culturii” pentru
cãlãtorie a lumii: Capitalele Culturale”. Inaugurarea a-ºi transforma baza culturalã sau felul în care sunt
expoziþiei a avut loc la 27 Martie 2006 în Patras, Grecia. percepute internaþional.
În 1999, Oraºul European al Culturii a fost redenumit Conceput ca mijloc de a „aduce mai aproape
„Capitalã Culturalã Europeanã”, iar programul Cultura cetãþenii Uniunii Europene” (sau Comunitãþii Europene,
2000 a devenit o altã sursã de finanþare pentru acesta. cum a fost la începutul acestui program), „Oraºul
Cork City, în Irlanda, a fost primul oraº al Europei care a European al Culturii” a fost un program lansat în 13
deþinut prestigiosul titlu. Parlamentul European ºi Iunie 1985 de Consiliul de Miniºtri, la iniþiativa
Decizia Consiliului din 25 Mai, 1999 integreazã Ministrului grec al Culturii la acea vreme, Melina
evenimentul în cadrul Comunitãþii ºi introduce o nouã Mercouri. Din acel moment, iniþiativa a devenit din ce în
procedurã de selecþie pentru Capitale în perioada ce mai de succes printre oraºele europene ºi are un
2005-2019. Aceastã procedurã a fost aleasã pentru impact pozitiv, atât cultural cât ºi socio-economic
obþinerea desemnãrii fãrã o competiþie acerbã. În acest asupra oraºelor, cel puþin prin vizitatorii numeroºi care
context, toate statele membre UE vor avea sunt atraºi pe parcursul desfãºurãrii programului.
oportunitatea de a gãzdui astfel de evenimente ºi Oraºele europene ale Culturii erau desemnate pînã
începând din anul 2005, douã oraºe vor împãrþi acelaºi în 2004 pe fundamente interguvernamentale: Statele
statut în fiecare an.Membre alegeau în unanimitate oraºele cele mai
potrivite pentru a fi gazde ale programului, iar Comisia
de satisfãcãtor ºi fãrã probleme, iar alþi actori O Scurtã Prezentare a Studiilor de Impact Pânã
intervievaþi, chestionaþi sau doar observaþi au arãtat Acumdezamãgire ºi s-au referit la lipsuri majore ale
programului. Echipa Palmer a încercat sã înregistreze ºi Fiecare oraº a avut încercãri de evaluare a propriei sã combine cât mai bine acele date: „am combinat experienþe în diferite moduri; nu este uºor sã se evaluãri ºi aprecieri relative în temeni precum «succes» urmãreascã evaluãri pe termen mediu sau lung ale sau «eºec», «puternic» sau «slab», «bun» sau «prost»” oraºelor culturale. Charles Landry, un expert (p. VII, vol. 1). Trebuie, deci, pornit de la ideea cã analize internaþional de la o firmã britanicã de consultanþã în de acest fel se referã la cît mai multe puncte de vedere, domeniul cultural („Comedia”) a publicat în 2000 o la judecãþi de valoare ºi la indicatori subiectivi.evaluare a anului cultural din Helsinki. Între 2002 ºi
Acelaºi studiu aratã ºi evoluþia audienþei 2005, Beatriz Garcia a condus un proiect de cercetare Programului. Luxembourg, de exemplu, ºi-a mãrit elaborat de Centrul de Cercetãri în Politici Culturale, numãrul de vizitatori în 1995, cînd a fost desemnat Universitatea din Glasgow, care sã investigheze prima oarã Capitalã Culturalã cu 762 000. Copenhaga, „moºtenirile” pe termen lung ale oraºului (în 1990 a fost în 2000, a ajuns la 10 milioane de vizitatori, oraºul oraº al culturii). Rezultatele studiului au arãtat o avînd, conform acelui studiu, o medie anulã de 2,1 creºtere de peste 62% în respectivul an al venitului milioane de vizitatori. oraºului prin turism. Alþi indicatori prezentaþi în studiu
În acest context, echipa CSCDC a încercat sã acopere aratã o suplimentare medie a numãrului de turiºti cu ºi indicatori economici, legaþi de performanþele peste 10% anual.factuale ale operatorilor economici. Sunt chestionaþi ºi În 2004, Comisia Europeanã l-a desemnat pe Robert membri ai personalului (în poziþii de top ºi middle Palmer, director al „Palmer-Rae Associates”, sã management) din hoteluri, restaurante, transportatori, evalueze programul Capitalelor Culturale Europene în firme de distribuþie produse alimentare, companii de perioada 1994-2004, ca urmare a studiilor de evaluare taximetre, companii de publicitate, etc. Mai mult, care au fost concentrate pe oraºele europene ale chestionarele adresate populaþiei (din þarã ºi din oraºul culturii în perioada 1985-1993. Acest studiu este unul Sibiu) se referã ºi la fapte: comportament de vizitare, exhaustiv ºi are mai multe perspective: culturale, audienþã, teste de notorietate etc.economice, turistice (vizitatori), sociale ºi, evident, Sperãm ca raportul sã surprindã cât mai bine aceastã perspectivele europene ale activitãþilor Capitalei multitudine de date referitoare la actorii care Culturale Europene. interacþioneazã direct sau nu cu evenimentele din Dupã cum afirmã autorii acestui studiu amplu, cadrul programului „Sibiu - Capitalã Culturalã cercetarea a arãtat multe puncte de vedere ale celor Europeanã 2007” .direct implicaþi în programul „Capitale Culturale
Europene”, cît ºi ale celor care au participat sau au fost
Date Tehnice ale Studiului din Prima Etapãdoar martori. Atitudinile ºi opiniile (sau chiar
percepþiile evenimentelor) uneori s-au confirmat
S-au desfãºurat prin contract cu un operator de reciproc, alteori chiar s-au contrazis. Unii, spune R.
sondaje de opinie publicã (CURS SRL, câºtigãtor al Palmer, au perceput acest program ca fiind unul extrem
licitaþiei) urmãtoarele:
05
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
c Sondaj pentru operatorii culturali implicaþi în buget, programare vizite etc.).
program (început în sãptãmâna 8-13 Iulie 2007); F) Potenþialul de participare la aceste evenimente
c Sondaj pentru operatorii economici din judeþul Sibiu: (preferinþe, buget, programare vizite etc.).
firmele de turism, alimentaþie publicã, imobiliare, G) Mobilitate ºi accesibilitate (tip de transport cãtre ºi
transportatoare etc. (început în sãptãmâna 25-30 Iunie în Sibiu, apreciere a accesului).
2007); H) Satisfacþia faþã de evenimentele de la Sibiu.
c Sondaj de opinie la nivelul populaþiei (început în I) Evaluarea beneficiilor sau deserviciilor din punct de
sãptãmâna 8-13 Iulie 2007). vedere al respondenþilor.
În acest raport sunt prezentate datele sondajului de
Partenerul CSCDC pentru sondajul de opinie din cadrul opinie realizat în Iulie 2008, cât ºi analizele
studiului de impact „Sibiu-2007”, CURS SRL, s-a comparative cu datele din sondajul efectuat în anul
angajat sã furnizeze bazele de date dupã cum urmeazã: 2007.
c Sondajul pentru operatorii culturali implicaþi în
program (în perioada 30 Iulie-3 August 2007); A. NOTORIETATEA PROGRAMULUI
cSondaj pentru operatorii economici din judeþul
Sibiu: firmele de turism, alimentaþie publicã, imobiliare, O întrebare importantã legatã de promovarea unui
transportatoare etc. (în perioada 25-30 Iulie 2007); program precum „Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanã”
cSondaj de opinie la nivelul populaþiei (în perioada 30 este evident, legatã de conºtientizarea ºi cunoaºterea
Iulie-31 Iulie 2007). acestui program. Dupã cum graficul A:1 aratã, douã
treimi din populaþia României declarau în 2007 cã au
auzit de acest program. La mijlocul anului 2008,
procentul acestora este mai mare, atingând un nivel de ANALIZA OPINIEI PUBLICE73%. Dintre aceºtia, aproape jumãtate (49,95% dintre
cei care au auzit, 33,02% din totalul populaþiei) sunt cei Chestionarul s-a referit la mai multe teme legate de
care au auzit de un an sau de mai bine de un an despre evenimentele de la Sibiu ºi a fost aplicat pe un eºantion
programul Sibiu-2007. Figura A:2 aratã distribuþia reprezentativ pentru populaþia României ºi avînd
populaþiei în funcþie de perioada de cînd au auzit de supra-reprezentare pentru zona Sibiu.
acest program în 2007 ºi aceeaºi distribuþie în 2008. Temele acoperite au fost:
Întrebarea a fost puþin modificatã la variantele de A) Notorietatea programului.
rãspuns, pentru aplicabilitate. B) Notorietate ºi apreciere ale campaniei de
Cele douã grafice (A:2 ºi A:3) aratã gradul mare de promovare.
notorietate al acestui program ºi cã acesta a fost C) Evaluare ºi apreciere ale conþinutului spoturilor TV,
cunoscut de aproape jumãtate din populaþia României Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere conþinut,
încã de la începutul anului 2007. Graficul A:3 aratã atractivitate, persuasiune etc.).
evoluþia reprezentãrii pe care o au respondenþii despre D) Comportamentul publicului de a se informa în ceea
momentul în care aceºtia considerã cã au auzit pentru ce priveºte evenimentele de la Sibiu.
prima oarã de Program. E) Participarea la evenimentele de la Sibiu (preferinþe,
La întrebarea „De unde aþi auzit de Programul Sibiu – bine reþinut decît unul exclusiv audio (prin radio) sau
Capitalã Culturalã Europeanã 2007?”, cel mai menþionat tipãrit (cum ar fi cele prin presã). Mai mult, vizionarea
canal de comunicare este televiziunea, dupã cum se TV reprezintã cea mai frecventã activitate de consum
vede ºi în graficul A:4. Acest lucru poate fi explicat prin media în România. E vizibil faptul cã celelalte canale au
faptul cã, în general, orice mesaj audio-vizual este mai crescut ca importanþã în decursul desfãºurãrii. Este o
Graficul A.1. Notorietatea Programului Sibiu-
Capitala Culturalã Europeanã 2007
Graficul A.2. De cînd a devenit notoriu Programul
(date în 2007)
Graficul A.3. De când a devenit notoriu Programul (date în 2008)
07
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
c Sondaj pentru operatorii culturali implicaþi în buget, programare vizite etc.).
program (început în sãptãmâna 8-13 Iulie 2007); F) Potenþialul de participare la aceste evenimente
c Sondaj pentru operatorii economici din judeþul Sibiu: (preferinþe, buget, programare vizite etc.).
firmele de turism, alimentaþie publicã, imobiliare, G) Mobilitate ºi accesibilitate (tip de transport cãtre ºi
transportatoare etc. (început în sãptãmâna 25-30 Iunie în Sibiu, apreciere a accesului).
2007); H) Satisfacþia faþã de evenimentele de la Sibiu.
c Sondaj de opinie la nivelul populaþiei (început în I) Evaluarea beneficiilor sau deserviciilor din punct de
sãptãmâna 8-13 Iulie 2007). vedere al respondenþilor.
În acest raport sunt prezentate datele sondajului de
Partenerul CSCDC pentru sondajul de opinie din cadrul opinie realizat în Iulie 2008, cât ºi analizele
studiului de impact „Sibiu-2007”, CURS SRL, s-a comparative cu datele din sondajul efectuat în anul
angajat sã furnizeze bazele de date dupã cum urmeazã: 2007.
c Sondajul pentru operatorii culturali implicaþi în
program (în perioada 30 Iulie-3 August 2007); A. NOTORIETATEA PROGRAMULUI
cSondaj pentru operatorii economici din judeþul
Sibiu: firmele de turism, alimentaþie publicã, imobiliare, O întrebare importantã legatã de promovarea unui
transportatoare etc. (în perioada 25-30 Iulie 2007); program precum „Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanã”
cSondaj de opinie la nivelul populaþiei (în perioada 30 este evident, legatã de conºtientizarea ºi cunoaºterea
Iulie-31 Iulie 2007). acestui program. Dupã cum graficul A:1 aratã, douã
treimi din populaþia României declarau în 2007 cã au
auzit de acest program. La mijlocul anului 2008,
procentul acestora este mai mare, atingând un nivel de ANALIZA OPINIEI PUBLICE73%. Dintre aceºtia, aproape jumãtate (49,95% dintre
cei care au auzit, 33,02% din totalul populaþiei) sunt cei Chestionarul s-a referit la mai multe teme legate de
care au auzit de un an sau de mai bine de un an despre evenimentele de la Sibiu ºi a fost aplicat pe un eºantion
programul Sibiu-2007. Figura A:2 aratã distribuþia reprezentativ pentru populaþia României ºi avînd
populaþiei în funcþie de perioada de cînd au auzit de supra-reprezentare pentru zona Sibiu.
acest program în 2007 ºi aceeaºi distribuþie în 2008. Temele acoperite au fost:
Întrebarea a fost puþin modificatã la variantele de A) Notorietatea programului.
rãspuns, pentru aplicabilitate. B) Notorietate ºi apreciere ale campaniei de
Cele douã grafice (A:2 ºi A:3) aratã gradul mare de promovare.
notorietate al acestui program ºi cã acesta a fost C) Evaluare ºi apreciere ale conþinutului spoturilor TV,
cunoscut de aproape jumãtate din populaþia României Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere conþinut,
încã de la începutul anului 2007. Graficul A:3 aratã atractivitate, persuasiune etc.).
evoluþia reprezentãrii pe care o au respondenþii despre D) Comportamentul publicului de a se informa în ceea
momentul în care aceºtia considerã cã au auzit pentru ce priveºte evenimentele de la Sibiu.
prima oarã de Program. E) Participarea la evenimentele de la Sibiu (preferinþe,
La întrebarea „De unde aþi auzit de Programul Sibiu – bine reþinut decît unul exclusiv audio (prin radio) sau
Capitalã Culturalã Europeanã 2007?”, cel mai menþionat tipãrit (cum ar fi cele prin presã). Mai mult, vizionarea
canal de comunicare este televiziunea, dupã cum se TV reprezintã cea mai frecventã activitate de consum
vede ºi în graficul A:4. Acest lucru poate fi explicat prin media în România. E vizibil faptul cã celelalte canale au
faptul cã, în general, orice mesaj audio-vizual este mai crescut ca importanþã în decursul desfãºurãrii. Este o
Graficul A.1. Notorietatea Programului Sibiu-
Capitala Culturalã Europeanã 2007
Graficul A.2. De cînd a devenit notoriu Programul
(date în 2007)
Graficul A.3. De când a devenit notoriu Programul (date în 2008)
07
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
consecinþã fireascã a faptului cã mesajul este mai bine respondenþii care au auzit de program au menþionat ca
întipãrit, deci ºi canalul mai uºor identificabil. sursã de informare ºi cercul de cunoºtinþe. Aºa numitul
Analiza a presupus procesarea datelor ca un fenomen word of mouth funcþioneazã, ºi trebuie
rãspuns multiplu, astfel cã existã posibilitatea ca un menþionat cã numai subiectele de notorietate înaltã
respondent sã fi ales mai mult de unul (dacã nu chiar ajung sã fie comunicate într-o aºa mare ratã în cercurile
toate) dintre cãile de comunicare. De menþionat este cã de cunoºtinþe.
peste 18% în 2007 ºi aproape 23% în 2008 (în În ce priveºte mesajele TV, în etapa din 2007 a
condiþiile în care internetul este accesibil la 25% din sondajului cele mai multe menþionãri legate de „Forma
populaþia României, conform Barometrului de Consum sub care aþi auzit de programul Sibiu Capitalã Culturalã
Cultural 2006) dintre respondenþii care au auzit de Europeanã 2007” au fost, în ordine descrescãtoare: ºtiri
acest program menþioneazã internetul ca sursã de (79%), reclame (55%), emisiuni informative (52%). În
informare. O concluzie ar fi cã rata de penetrare a 2008, ordinea se schimbã: (1) emisiuni informative ºi
mesajului printre utilizatorii de internet este foarte dezbateri (50.4%), (2) ºtiri (34.4%), reclame (9.4%).
mare. Schimbarea ordinii este tot o consecinþã fireascã.
Programul Sibiu-2007 este un subiect de discuþie Programul s-a terminat în 2007, frecvenþa reclamelor ºi
propagat în reþelele sociale de proximitate, peste 41% în a ºtirilor despre el fiind redusã . Dacã aceste procente
2007 ºi peste 51% în 2008 dintre cei 67% dintre nu dau un total de 100% este pentru cã au fost analizate
Graficul A.4. Sursa informaþiilor despre Program
ca rãspuns multiplu. Iatã cum se prezenta distribuþia în Graficele A:5 ºi A:6 care aratã cât de frecvent au
2007 a rãspunsului multiplu pentru radio: ºtiri (76,4%), vãzut/ auzit respondenþii care au aflat de Programul
emisiuni informative (56%), reclamã (51,3%). În 2008, Sibiu reclame ale acestuia la TV ºi la radio.
ordinea a devenit: (1) emisiuni informative, dezbateri
(43.5%), (2) ºtiri (34.9%), (3) reclame (12.6%).
Graficul A.5. Frecvenþa audierii de spoturi radio (comparaþie 2007-2008)
Graficul A.6. Frecvenþa vizionãrii de spoturi TV (comparaþie 2007-2008)
09
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
consecinþã fireascã a faptului cã mesajul este mai bine respondenþii care au auzit de program au menþionat ca
întipãrit, deci ºi canalul mai uºor identificabil. sursã de informare ºi cercul de cunoºtinþe. Aºa numitul
Analiza a presupus procesarea datelor ca un fenomen word of mouth funcþioneazã, ºi trebuie
rãspuns multiplu, astfel cã existã posibilitatea ca un menþionat cã numai subiectele de notorietate înaltã
respondent sã fi ales mai mult de unul (dacã nu chiar ajung sã fie comunicate într-o aºa mare ratã în cercurile
toate) dintre cãile de comunicare. De menþionat este cã de cunoºtinþe.
peste 18% în 2007 ºi aproape 23% în 2008 (în În ce priveºte mesajele TV, în etapa din 2007 a
condiþiile în care internetul este accesibil la 25% din sondajului cele mai multe menþionãri legate de „Forma
populaþia României, conform Barometrului de Consum sub care aþi auzit de programul Sibiu Capitalã Culturalã
Cultural 2006) dintre respondenþii care au auzit de Europeanã 2007” au fost, în ordine descrescãtoare: ºtiri
acest program menþioneazã internetul ca sursã de (79%), reclame (55%), emisiuni informative (52%). În
informare. O concluzie ar fi cã rata de penetrare a 2008, ordinea se schimbã: (1) emisiuni informative ºi
mesajului printre utilizatorii de internet este foarte dezbateri (50.4%), (2) ºtiri (34.4%), reclame (9.4%).
mare. Schimbarea ordinii este tot o consecinþã fireascã.
Programul Sibiu-2007 este un subiect de discuþie Programul s-a terminat în 2007, frecvenþa reclamelor ºi
propagat în reþelele sociale de proximitate, peste 41% în a ºtirilor despre el fiind redusã . Dacã aceste procente
2007 ºi peste 51% în 2008 dintre cei 67% dintre nu dau un total de 100% este pentru cã au fost analizate
Graficul A.4. Sursa informaþiilor despre Program
ca rãspuns multiplu. Iatã cum se prezenta distribuþia în Graficele A:5 ºi A:6 care aratã cât de frecvent au
2007 a rãspunsului multiplu pentru radio: ºtiri (76,4%), vãzut/ auzit respondenþii care au aflat de Programul
emisiuni informative (56%), reclamã (51,3%). În 2008, Sibiu reclame ale acestuia la TV ºi la radio.
ordinea a devenit: (1) emisiuni informative, dezbateri
(43.5%), (2) ºtiri (34.9%), (3) reclame (12.6%).
Graficul A.5. Frecvenþa audierii de spoturi radio (comparaþie 2007-2008)
Graficul A.6. Frecvenþa vizionãrii de spoturi TV (comparaþie 2007-2008)
09
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
În ce priveºte posturile de televiziune ºi de radio Majoritatea rãspunsurilor sunt în jurul mediei scalei
menþionate de cele mai multe ori (de asemenea, a fost (valoarea „nici puþine, nici multe”), cu o tendinþã clarã
rãspuns multiplu), iatã cum s-au ordonat acestea. La spre treapta superioarã a scalei (valoarea „multe”), ceea
televiziuni, în 2007 distribuþia a fost dupã cum ce aratã o mulþumire generalã, majoritatea populaþiei
urmeazã: TVR (79,1%), TVR2 (33,4%), TVR Cultural considerând suficiente ca numãr aceste reclame.
(24,1%) ºi TVR Internaþional a avut 14,2% dintre A doua parte a acestui set se referã la cît de mult au
menþionãri. În 2008, ordinea s-a pãstrat, dar plãcut aceste reclame respondenþilor care au fost luaþi
procentele diferã: TVR (73,7%), TVR2 (27%), TVR în considerare (cei 73% - 1163 de persoane – care au
Cultural (24%) ºi TVR Internaþional a avut 7,5% dintre auzit de Programul Sibiu – Capitalã Culturalã a Europei
menþionãri. 2007). Iatã cum s-au distribuit rãspunsurile la
La radio, posturile cele mai menþionate în 2007 au întrebarea „Cît de mult v-au plãcut reclamele despre
fost: Romania Actualitãþi (66.1%), România Cultural programul Sibiu?”.
(21.1%), România Muzical (9.6%), Romania Internaþional Respondenþii nu ºi-au schimbat semnificativ
(8.7%), România Regional-diferite posturi locale ºi pãrerea despre publicitatea pentru Program, procentele
regionale (26.2%), Radio 3 Net (1.3%). În 2008, ordinea din tabelul anterior fiind foarte puþin diferite de cele din
s-a pãstrat, de asemenea, dar procentele sunt diferite: anul 2007.
România Actualitãþi (58.1%), România Cultural (18%), Dupã cum aratã tabelul A:2 de mai sus, se
România Muzical (6.0%), România Internaþional (6.6%). evidenþiazã distribuþiile spre partea medie ºi superioarã
România Regional (20.9%) ºi Radio 3.net (0.2%). a scalei: 48.3% au declarat cã le-au plãcut mult
reclamele la TV, 46.6%, la radio ºi 45.6% din publicitatea
A.1. Notorietate ºi apreciere a promovãrii stradalã.
Respondenþii au fost apoi puºi sã evalueze pe o scalã
Urmãtorul set de întrebãri din chestionarul aplicat pe de la 1 la 10 (unde 1 înseamnã „nu m-au convins” ºi 10
populaþia României se referã la evaluarea subiectivã a „m-au convins”) reclamele (pe toate canalele de
spoturilor publicitare difuzate. comunicare). Procentele de respondenþi s-au distribuit
Prima parte a acestui set este constituitã din dupã cum urmeazã (relativ diferite faþã de cele din
evaluarea numãrului de reclame difuzate pînã acum. 2007, dar media este identicã).
Iatã cum s-au distribuit rãspunsurile (pentru cei 1163 –
73% din totalul populaþiei – care au auzit):
Care este pãrerea dvs. în ceea ce priveºte numãrul de reclame difuzate… foarte
puþine
puþine nici
puþine,nici
multe
multe foarte
multe
ns/nr Total
pe posturile TVR despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007? 2.80% 16.10% 42.70% 29.30% 3.70% 5.30% 100%
pe radiourile naþionale despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007? 1.90% 13.70% 40.80% 32.30% 3.30% 8.00% 100%
prin publicitatea stradalã despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã
2007? 6.50% 14.50% 23.90% 38.40% 6.20% 10.40% 100%
Tabelul A.1. Aprecierea reclamelor din punct de vedere al frecvenþei difuzãrii acestora (date 2008).
V-au plãcut reclamele… foarte puþin puþin nici puþin,nici
mult
mult foarte
mult
ns/nr Total
de pe posturile TVR despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 1.50% 7.70% 29.90% 48.30% 7.30% 5.20% 100%
de pe radiourile naþionale despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 1.70% 6.50% 29.60% 46.60% 7.40% 8.20% 100%
din publicitatea stradalã despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 3.40% 7.80% 22.60% 45.60% 9.40% 11.10% 100%
Tabelul A.2. Aprecierea reclamelor din punct de vedere estetic (date 2008)
Nu m-au convins sã merg la
evenimentele se la Sibiu 2 3 4 5 6 7 8 9
M-au convins sã merg la
evenimentele de la Sibiu
8.30% 4.60% 6.30% 6.40% 8.40% 8.90% 13.20% 17.20% 12.70% 14.00%
Media generala este de 8,90
Scala capacitãþii de persuasiune a reclamelor (date 2008).
Se remarcã faptul cã nota medie finalã este identicã notei din 2007
þintei spoturilor în funcþie de nivelul de educaþie A.2. Evaluare ºi apreciere a conþinutului spoturilor
(acumulând 28 % categoria studii medii ºi cea cu studii TV, Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere superioare, 19% categoria „fãrã studii” ºi 24% cea cu conþinut, atractivitate, persuasiune etc.).„studii postuniversitare”).
53% cred cã spoturile se referã publicului din O testare a spoturilor publicitare a fost fãcutã prin
România ºi 47% cred cã se referã mai degrabã celor din evaluarea subiectivã a populaþiei þintã a acestora. Un set
strãinãtate. 51% cred cã se referã regiunii Sibiu ºi 49% de întrebãri „Cãrei categorii de public credeþi cã i se
altor regiuni din þarã. adreseazã reclamele referitoare la Sibiu – Capitalã
O primã concluzie ar fi cã spoturile sunt percepute a Europeanã 2007?”, oferã respondenþilor opþiuni
fi nediscriminatorii, avînd o distribuþie egalã pe (rãspuns multiplu) ca de exemplu „Bãrbat sau femeie”,
categoriile de rãspuns. Nu sunt mari diferenþe între „Sub 15 ani, 16-25 de ani, 26-35 de ani, 36-45 de ani,
percepþia cã se adreseazã unei categorii geografice, de 46-55, peste 56 de ani”, „fãrã studii, studii medii, studii
gen, de vârstã sau de educaþie. Populaþia perceputã ca superioare, studii postuniveristare”, „din România, din
fiind þinta este universalã, clipurile, spoturile nefiind strãinãtate”, „Sibiu, altã regiune din þarã”.
percepute ca fiind exclusiviste.În general, nu s-au fãcut distincþii între categoriile
În ceea ce priveºte atractivitatea specificã a acestor de gen (clipurile, spun respondenþii, se adreseazã atît
spoturi, urmãtoarele date sunt relevante. La întrebarea bãrbaþilor cît ºi femeilor). De asemenea, categoriile de
„În ce mãsurã v-au plãcut urmãtoarele aspecte ale vârstã nu s-au distins foarte mult, cu excepþia celor
reclamelor referitoare la Sibiu- Capitalã Europeanã extreme (sub 15 ani ºi peste 56 de ani) care au cumulat
2007?”, rãspunsurile s-au distribuit dupã cum aratã ºi 12% pentru cei mai tineri ºi 14% pentru cei mai în vârstã,
tabelul urmãtor.dar celelalte categorii au avut distribuþii aproximativ
egale de 18%. Acelaºi lucru se petrece ºi la evaluarea
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
În ce priveºte posturile de televiziune ºi de radio Majoritatea rãspunsurilor sunt în jurul mediei scalei
menþionate de cele mai multe ori (de asemenea, a fost (valoarea „nici puþine, nici multe”), cu o tendinþã clarã
rãspuns multiplu), iatã cum s-au ordonat acestea. La spre treapta superioarã a scalei (valoarea „multe”), ceea
televiziuni, în 2007 distribuþia a fost dupã cum ce aratã o mulþumire generalã, majoritatea populaþiei
urmeazã: TVR (79,1%), TVR2 (33,4%), TVR Cultural considerând suficiente ca numãr aceste reclame.
(24,1%) ºi TVR Internaþional a avut 14,2% dintre A doua parte a acestui set se referã la cît de mult au
menþionãri. În 2008, ordinea s-a pãstrat, dar plãcut aceste reclame respondenþilor care au fost luaþi
procentele diferã: TVR (73,7%), TVR2 (27%), TVR în considerare (cei 73% - 1163 de persoane – care au
Cultural (24%) ºi TVR Internaþional a avut 7,5% dintre auzit de Programul Sibiu – Capitalã Culturalã a Europei
menþionãri. 2007). Iatã cum s-au distribuit rãspunsurile la
La radio, posturile cele mai menþionate în 2007 au întrebarea „Cît de mult v-au plãcut reclamele despre
fost: Romania Actualitãþi (66.1%), România Cultural programul Sibiu?”.
(21.1%), România Muzical (9.6%), Romania Internaþional Respondenþii nu ºi-au schimbat semnificativ
(8.7%), România Regional-diferite posturi locale ºi pãrerea despre publicitatea pentru Program, procentele
regionale (26.2%), Radio 3 Net (1.3%). În 2008, ordinea din tabelul anterior fiind foarte puþin diferite de cele din
s-a pãstrat, de asemenea, dar procentele sunt diferite: anul 2007.
România Actualitãþi (58.1%), România Cultural (18%), Dupã cum aratã tabelul A:2 de mai sus, se
România Muzical (6.0%), România Internaþional (6.6%). evidenþiazã distribuþiile spre partea medie ºi superioarã
România Regional (20.9%) ºi Radio 3.net (0.2%). a scalei: 48.3% au declarat cã le-au plãcut mult
reclamele la TV, 46.6%, la radio ºi 45.6% din publicitatea
A.1. Notorietate ºi apreciere a promovãrii stradalã.
Respondenþii au fost apoi puºi sã evalueze pe o scalã
Urmãtorul set de întrebãri din chestionarul aplicat pe de la 1 la 10 (unde 1 înseamnã „nu m-au convins” ºi 10
populaþia României se referã la evaluarea subiectivã a „m-au convins”) reclamele (pe toate canalele de
spoturilor publicitare difuzate. comunicare). Procentele de respondenþi s-au distribuit
Prima parte a acestui set este constituitã din dupã cum urmeazã (relativ diferite faþã de cele din
evaluarea numãrului de reclame difuzate pînã acum. 2007, dar media este identicã).
Iatã cum s-au distribuit rãspunsurile (pentru cei 1163 –
73% din totalul populaþiei – care au auzit):
Care este pãrerea dvs. în ceea ce priveºte numãrul de reclame difuzate… foarte
puþine
puþine nici
puþine,nici
multe
multe foarte
multe
ns/nr Total
pe posturile TVR despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007? 2.80% 16.10% 42.70% 29.30% 3.70% 5.30% 100%
pe radiourile naþionale despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007? 1.90% 13.70% 40.80% 32.30% 3.30% 8.00% 100%
prin publicitatea stradalã despre programul Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã
2007? 6.50% 14.50% 23.90% 38.40% 6.20% 10.40% 100%
Tabelul A.1. Aprecierea reclamelor din punct de vedere al frecvenþei difuzãrii acestora (date 2008).
V-au plãcut reclamele… foarte puþin puþin nici puþin,nici
mult
mult foarte
mult
ns/nr Total
de pe posturile TVR despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 1.50% 7.70% 29.90% 48.30% 7.30% 5.20% 100%
de pe radiourile naþionale despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 1.70% 6.50% 29.60% 46.60% 7.40% 8.20% 100%
din publicitatea stradalã despre programul Sibiu Capitalã Culturalã
Europeanã 2007? 3.40% 7.80% 22.60% 45.60% 9.40% 11.10% 100%
Tabelul A.2. Aprecierea reclamelor din punct de vedere estetic (date 2008)
Nu m-au convins sã merg la
evenimentele se la Sibiu 2 3 4 5 6 7 8 9
M-au convins sã merg la
evenimentele de la Sibiu
8.30% 4.60% 6.30% 6.40% 8.40% 8.90% 13.20% 17.20% 12.70% 14.00%
Media generala este de 8,90
Scala capacitãþii de persuasiune a reclamelor (date 2008).
Se remarcã faptul cã nota medie finalã este identicã notei din 2007
þintei spoturilor în funcþie de nivelul de educaþie A.2. Evaluare ºi apreciere a conþinutului spoturilor
(acumulând 28 % categoria studii medii ºi cea cu studii TV, Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere superioare, 19% categoria „fãrã studii” ºi 24% cea cu conþinut, atractivitate, persuasiune etc.).„studii postuniversitare”).
53% cred cã spoturile se referã publicului din O testare a spoturilor publicitare a fost fãcutã prin
România ºi 47% cred cã se referã mai degrabã celor din evaluarea subiectivã a populaþiei þintã a acestora. Un set
strãinãtate. 51% cred cã se referã regiunii Sibiu ºi 49% de întrebãri „Cãrei categorii de public credeþi cã i se
altor regiuni din þarã. adreseazã reclamele referitoare la Sibiu – Capitalã
O primã concluzie ar fi cã spoturile sunt percepute a Europeanã 2007?”, oferã respondenþilor opþiuni
fi nediscriminatorii, avînd o distribuþie egalã pe (rãspuns multiplu) ca de exemplu „Bãrbat sau femeie”,
categoriile de rãspuns. Nu sunt mari diferenþe între „Sub 15 ani, 16-25 de ani, 26-35 de ani, 36-45 de ani,
percepþia cã se adreseazã unei categorii geografice, de 46-55, peste 56 de ani”, „fãrã studii, studii medii, studii
gen, de vârstã sau de educaþie. Populaþia perceputã ca superioare, studii postuniveristare”, „din România, din
fiind þinta este universalã, clipurile, spoturile nefiind strãinãtate”, „Sibiu, altã regiune din þarã”.
percepute ca fiind exclusiviste.În general, nu s-au fãcut distincþii între categoriile
În ceea ce priveºte atractivitatea specificã a acestor de gen (clipurile, spun respondenþii, se adreseazã atît
spoturi, urmãtoarele date sunt relevante. La întrebarea bãrbaþilor cît ºi femeilor). De asemenea, categoriile de
„În ce mãsurã v-au plãcut urmãtoarele aspecte ale vârstã nu s-au distins foarte mult, cu excepþia celor
reclamelor referitoare la Sibiu- Capitalã Europeanã extreme (sub 15 ani ºi peste 56 de ani) care au cumulat
2007?”, rãspunsurile s-au distribuit dupã cum aratã ºi 12% pentru cei mai tineri ºi 14% pentru cei mai în vârstã,
tabelul urmãtor.dar celelalte categorii au avut distribuþii aproximativ
egale de 18%. Acelaºi lucru se petrece ºi la evaluarea
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Dupã cum se vede, pãrerea generalã legatã de notorietate de slogan mare dupã strategii publicitare pe
reclame este bunã, acestea au plãcut respondenþilor în termen mediu.
„mare mãsurã”. Majoritatea rãspunsurilor se grupeazã Graficul A:7 aratã distribuþia rãspunsurilor la
în jumãtatea superioarã a scalei. întrebarea „Aþi auzit de sloganul Normal. Sibiu ?”Dintre
În ceea ce priveºte sloganul Normal.Sibiu, cei care au auzit de acest slogan (18,6% din populaþia
performanþa acestuia este foarte bunã pentru României, 29% dintre cei care au auzit de program), cei
sloganurile publicitare. Aproape 29% dintre cei care au mai mulþi l-au plãcut. Iatã cum s-au distribuit
auzit de program ºtiu ºi sloganul, ceea ce este o raþie rãspunsurile la întrebarea „În ce mãsurã v-a plãcut
foarte bunã, numai marile mãrci de produse au obþinut sloganul?”
În ce mãsurã v-a/ v-au plãcut… foarte micã
mãsurã
micã mãsurã nici micã, nici
mare mãsurã
mare mãsurã foarte mare
mãsurã
ns/nr Total
muzica reclamelor 1.90% 8.50% 27.80% 43.60% 5.40% 12.80% 100%
mesajul general 1.60% 6.00% 24.70% 54.20% 6.30% 7.10% 100%
personajele care apar în reclame 2.70% 7.30% 27.60% 44.30% 4.60% 13.40% 100%
Graficul A.7. Notorietatea sloganului Normal.Sibiu
Comparaþie date 2007 ºi 2008
În ce mãsurã v-a plãcut sloganul „Normal. Sibiu”?
foarte micã mãsurã 0.59%
micã mãsurã 7.96%
nici micã, nici mare mãsurã 24.48%
mare mãsurã 56.93%
foarte mare mãsurã 9.73%
ns/nr 0.29%
Tabelul A.4. Aprecierea esteticã a Sloganului Normal.Sibiu
la cei care au auzit de el (date 2008)
A mai fost adresat un set de întrebãri legat de Tabelul aratã cum aproape 60% dintre cei care au fost
mãsura în care respondenþii considerã cã imaginile întrebaþi (cei care au vãzut reclamele), le considerã în
referitoare la Sibiu sunt reprezentative pentru oraºul mare mãsurã reprezentative pentru oraº ºi pentru
respectiv sau pentru evenimentele culturale de la Sibiu. evenimentele culturale.
În ce mãsurã consideraþi cã imaginile din reclamele referitoare la Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007 sunt reprezentative pentru …
foarte micã
mãsurã
micã mãsurã nici micã, nici
mare mãsurã
mare mãsurã foarte mare
mãsurã
ns/nr
oraºul Sibiu 0.90% 5.80% 14.90% 57.30% 10.70% 10.40%
evenimentele culturale de la Sibiu 0.60% 5.20% 14.20% 56.60% 12.00% 11.40%
Tabelul A.5. Mãsura în care respondenþii considerã reclamele reprezentative
A urmat un set de întrebãri legat de atractivitatea
evenimentelor culturale de la Sibiu pentru populaþia
chestionatã. O întrebare a fost „Cît de interesat/ã
sunteþi de evenimentele culturale de la Sibiu?”. Pentru
cei care s-au arãtat dezinteresaþi sau foarte
dezinteresaþi (15,39% dintre cei care au auzit de
Program) am adresat ºi întrebarea „Care sunt motivele
pentru care nu sunteþi interesat de evenimentele de la
Sibiu de anul acesta?”. La prima întrebare, dacã am nota
rãspunsurile de la „foarte dezinteresat” la „foarte
interesat”, de la 1 la 5, media ar fi de 31,99, ceea ce
aratã un interes general ridicat faþã de evenimentele de
la Sibiu pentru populaþia care ºtie de existenþa acestui
Program. Rãspunsurile s-au distribuit dupã cum
urmeazã.
Cît de interesat/ã sunteþi de evenimentele culturale de la Sibiu?
foarte dezinteresat 2.75%
dezinteresat 12.64%
nici interesat, nici dezinteresat 31.99%
interesat 41.87%
foarte interesat 9.63%
ns/nr 1.12%
Media generala este de 31. 99
13
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Dupã cum se vede, pãrerea generalã legatã de notorietate de slogan mare dupã strategii publicitare pe
reclame este bunã, acestea au plãcut respondenþilor în termen mediu.
„mare mãsurã”. Majoritatea rãspunsurilor se grupeazã Graficul A:7 aratã distribuþia rãspunsurilor la
în jumãtatea superioarã a scalei. întrebarea „Aþi auzit de sloganul Normal. Sibiu ?”Dintre
În ceea ce priveºte sloganul Normal.Sibiu, cei care au auzit de acest slogan (18,6% din populaþia
performanþa acestuia este foarte bunã pentru României, 29% dintre cei care au auzit de program), cei
sloganurile publicitare. Aproape 29% dintre cei care au mai mulþi l-au plãcut. Iatã cum s-au distribuit
auzit de program ºtiu ºi sloganul, ceea ce este o raþie rãspunsurile la întrebarea „În ce mãsurã v-a plãcut
foarte bunã, numai marile mãrci de produse au obþinut sloganul?”
În ce mãsurã v-a/ v-au plãcut… foarte micã
mãsurã
micã mãsurã nici micã, nici
mare mãsurã
mare mãsurã foarte mare
mãsurã
ns/nr Total
muzica reclamelor 1.90% 8.50% 27.80% 43.60% 5.40% 12.80% 100%
mesajul general 1.60% 6.00% 24.70% 54.20% 6.30% 7.10% 100%
personajele care apar în reclame 2.70% 7.30% 27.60% 44.30% 4.60% 13.40% 100%
Graficul A.7. Notorietatea sloganului Normal.Sibiu
Comparaþie date 2007 ºi 2008
În ce mãsurã v-a plãcut sloganul „Normal. Sibiu”?
foarte micã mãsurã 0.59%
micã mãsurã 7.96%
nici micã, nici mare mãsurã 24.48%
mare mãsurã 56.93%
foarte mare mãsurã 9.73%
ns/nr 0.29%
Tabelul A.4. Aprecierea esteticã a Sloganului Normal.Sibiu
la cei care au auzit de el (date 2008)
A mai fost adresat un set de întrebãri legat de Tabelul aratã cum aproape 60% dintre cei care au fost
mãsura în care respondenþii considerã cã imaginile întrebaþi (cei care au vãzut reclamele), le considerã în
referitoare la Sibiu sunt reprezentative pentru oraºul mare mãsurã reprezentative pentru oraº ºi pentru
respectiv sau pentru evenimentele culturale de la Sibiu. evenimentele culturale.
În ce mãsurã consideraþi cã imaginile din reclamele referitoare la Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007 sunt reprezentative pentru …
foarte micã
mãsurã
micã mãsurã nici micã, nici
mare mãsurã
mare mãsurã foarte mare
mãsurã
ns/nr
oraºul Sibiu 0.90% 5.80% 14.90% 57.30% 10.70% 10.40%
evenimentele culturale de la Sibiu 0.60% 5.20% 14.20% 56.60% 12.00% 11.40%
Tabelul A.5. Mãsura în care respondenþii considerã reclamele reprezentative
A urmat un set de întrebãri legat de atractivitatea
evenimentelor culturale de la Sibiu pentru populaþia
chestionatã. O întrebare a fost „Cît de interesat/ã
sunteþi de evenimentele culturale de la Sibiu?”. Pentru
cei care s-au arãtat dezinteresaþi sau foarte
dezinteresaþi (15,39% dintre cei care au auzit de
Program) am adresat ºi întrebarea „Care sunt motivele
pentru care nu sunteþi interesat de evenimentele de la
Sibiu de anul acesta?”. La prima întrebare, dacã am nota
rãspunsurile de la „foarte dezinteresat” la „foarte
interesat”, de la 1 la 5, media ar fi de 31,99, ceea ce
aratã un interes general ridicat faþã de evenimentele de
la Sibiu pentru populaþia care ºtie de existenþa acestui
Program. Rãspunsurile s-au distribuit dupã cum
urmeazã.
Cît de interesat/ã sunteþi de evenimentele culturale de la Sibiu?
foarte dezinteresat 2.75%
dezinteresat 12.64%
nici interesat, nici dezinteresat 31.99%
interesat 41.87%
foarte interesat 9.63%
ns/nr 1.12%
Media generala este de 31. 99
13
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Graficul A.8. Motive declarate ale celor care ºi-au exprimat
dezinteresul pentru evenimentele de la Sibiu
Capitalã Culturalã Europeanã 2007” au rãspuns cã au A.3. Comportamentul publicului de a se informa
cãutat programul evenimentelor, v. graficul A:9) . Aºa în ce priveºte evenimentele de la Sibiucu se poate vedea în graficul A10, 21% dintre cei care
cautã fac acest lucru aproape zilnic, iar 28% de câteva Publicul este interesat de programul evenimentelor
ori pe sãptãmânã. (43% dintre cei care au auzit de Programul „Sibiu
Graficul A.9. Distribuþia celor care au cãutat programul Graficul A.10. Frecvenþa cãutãrii programului
evenimentelor (date 2008)
A urmat un set de întrebãri legat de mãsura în care foarte mare mãsurã” de la 1 la 5, media ar fi de 21,5
cei care au auzit de Program apreciazã cã a fost fãcutã o ceea ce aratã un grad de satisfacþie ridicat faþã de
bunã informare a publicului despre Program. Dacã am calitatea informaþiilor. Rãspunsurile s-au distribuit
nota rãspunsurile de la „foarte micã mãsurã”, la „foarte dupã cum urmeazã.
În ce m ãsurã consideraþi cã s-a realizat o bunã informare a publicului despre program ul Sibiu Capitalã Culturalã Eur opeanã 2007?
foarte micã mãsurã micã mãsurã nici micã, nici mare mãsurã m are m ãsurã foarte mare mãsurã ns/nr
1.9% 11.6% 21.5% 55.9% 6.3% 3.6%
Media generala este de 21,5
Cei mai mulþi au stat o zi 23.1% dintre cei care au fost B. PARTICIPAREA LA EVENIMENTELE DIN SIBIU
(1.9% din populaþie) sau douã zile (aceleaºi procente). În
jur de o sãptãmânã au stat 12.2% dintre cei care au fost În anul 2008, excluzând sibienii, 8.1% dintre
(1% din total). respondenþi declarã cã au fost la Sibiu.
În ce priveºte cãlãtoria alãturi de altcineva, Cei mai mulþi dintre aceºtia au fost în luna Iulie (24%
rãspunsurile se distribuie dupã cum aratã tabelul B:1. dintre cei incluºi în analizã – 1.2% din populaþie). În
Astfel, dintre cei care au participat la evenimentele de la ordinea lunilor cu cei mai mulþi vizitatori, urmeazã:
Sibiu din 2007 ºi care au venit alãturi de cineva, cei mai octombrie 19% (1% din total), august 12% (0.6% din
mulþi, 44,60% au fost însoþiþi de partener, urmãtoarea total), decembrie (la fel ca august), septembrie 10.9%
categorie fiind cea a persoanelor care au venit însoþite (0.6% din total) .
de prieteni, 32,30%.
În 2007 aþi fost la Sibiu cu da nu NR Total
partenerul? 44.60% 49.20% 6.20% 100.00%
copiii? 20.00% 72.30% 7.70% 100.00%
prietenii? 32.30% 60.00% 7.70% 100.00%
pãrinþii, fraþii,surorile,rudele? 24.60% 67.70% 7.70% 100.00%
colegii de muncã,de ºcoalã? 11.50% 81.50% 6.90% 100.00%
vecinii? 4.60% 87.70% 7.70% 100.00%
În 2007 aþi fost la Sibiu singur? 12.30% 79.20% 8.50% 100.00%
15
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14
Tabelul B.1. Distribuþia rãspunsurilor legate de însoþitori
pe parcursul vizitei la Sibiu în anul 2007 (date 2008)
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Graficul A.8. Motive declarate ale celor care ºi-au exprimat
dezinteresul pentru evenimentele de la Sibiu
Capitalã Culturalã Europeanã 2007” au rãspuns cã au A.3. Comportamentul publicului de a se informa
cãutat programul evenimentelor, v. graficul A:9) . Aºa în ce priveºte evenimentele de la Sibiucu se poate vedea în graficul A10, 21% dintre cei care
cautã fac acest lucru aproape zilnic, iar 28% de câteva Publicul este interesat de programul evenimentelor
ori pe sãptãmânã. (43% dintre cei care au auzit de Programul „Sibiu
Graficul A.9. Distribuþia celor care au cãutat programul Graficul A.10. Frecvenþa cãutãrii programului
evenimentelor (date 2008)
A urmat un set de întrebãri legat de mãsura în care foarte mare mãsurã” de la 1 la 5, media ar fi de 21,5
cei care au auzit de Program apreciazã cã a fost fãcutã o ceea ce aratã un grad de satisfacþie ridicat faþã de
bunã informare a publicului despre Program. Dacã am calitatea informaþiilor. Rãspunsurile s-au distribuit
nota rãspunsurile de la „foarte micã mãsurã”, la „foarte dupã cum urmeazã.
În ce m ãsurã consideraþi cã s-a realizat o bunã informare a publicului despre program ul Sibiu Capitalã Culturalã Eur opeanã 2007?
foarte micã mãsurã micã mãsurã nici micã, nici mare mãsurã m are m ãsurã foarte mare mãsurã ns/nr
1.9% 11.6% 21.5% 55.9% 6.3% 3.6%
Media generala este de 21,5
Cei mai mulþi au stat o zi 23.1% dintre cei care au fost B. PARTICIPAREA LA EVENIMENTELE DIN SIBIU
(1.9% din populaþie) sau douã zile (aceleaºi procente). În
jur de o sãptãmânã au stat 12.2% dintre cei care au fost În anul 2008, excluzând sibienii, 8.1% dintre
(1% din total). respondenþi declarã cã au fost la Sibiu.
În ce priveºte cãlãtoria alãturi de altcineva, Cei mai mulþi dintre aceºtia au fost în luna Iulie (24%
rãspunsurile se distribuie dupã cum aratã tabelul B:1. dintre cei incluºi în analizã – 1.2% din populaþie). În
Astfel, dintre cei care au participat la evenimentele de la ordinea lunilor cu cei mai mulþi vizitatori, urmeazã:
Sibiu din 2007 ºi care au venit alãturi de cineva, cei mai octombrie 19% (1% din total), august 12% (0.6% din
mulþi, 44,60% au fost însoþiþi de partener, urmãtoarea total), decembrie (la fel ca august), septembrie 10.9%
categorie fiind cea a persoanelor care au venit însoþite (0.6% din total) .
de prieteni, 32,30%.
În 2007 aþi fost la Sibiu cu da nu NR Total
partenerul? 44.60% 49.20% 6.20% 100.00%
copiii? 20.00% 72.30% 7.70% 100.00%
prietenii? 32.30% 60.00% 7.70% 100.00%
pãrinþii, fraþii,surorile,rudele? 24.60% 67.70% 7.70% 100.00%
colegii de muncã,de ºcoalã? 11.50% 81.50% 6.90% 100.00%
vecinii? 4.60% 87.70% 7.70% 100.00%
În 2007 aþi fost la Sibiu singur? 12.30% 79.20% 8.50% 100.00%
15
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14
Tabelul B.1. Distribuþia rãspunsurilor legate de însoþitori
pe parcursul vizitei la Sibiu în anul 2007 (date 2008)
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Dintre cei care au mers la Sibiu, majoritatea
(aproape trei sferturi) va participa la evenimentele
culturale din Program. Graficul B:4 aratã distribuþia
rãspunsurilor. Al doilea grafic (B.2) aratã la ce
evenimente vor participa cei care au intenþia.
Observãm cã spectacolele au cea mai mare cãutare,
probabil ºi datoritã notorietãþii conceptului de
„festival”. De reþinut este cã procentele evenimentelor la
care respondenþii au declarat cã au participat, sunt
63% dintre vizitatori (dupã declaraþii) au declarat cã au extrase dintr-o analizã de rãspuns multiplu, fiind
cheltuit pentru culturã. extrapolate menþionãrile ºi nu procentele de
respondenþii (mulþi participând la mai multe, în medie,
2.6 domenii diferite pe vizitator).
Sibienii au participat intens la evenimentele din
Program. La întrebarea „Cu ce frecvenþã vreþi sã
participaþi la evenimente”, rãspunsurile sunt distribuite
aºa cum aratã tabelul de mai jos. În ceea ce priveºte
participarea declaratã la evenimentele de la Sibiu,
frecvenþa cea mai mare, 33,7% corespunde celor care au
În 2007 (dupã cum declarau respondenþii) suma
totalã pe care o vor cheltui pentru deplasare, pe familie,
era, în medie, de 557,8 RON. Estimativ, vizitatorii
potenþiali intenþioneazã sã cheltuiascã 275,4 RON/
individ. În 2008, datele sunt diferite: media pe familie
este de 449.75 RON pe familie ºi de 231.33 RON /
individ. Se observã cã intenþia de a cheltui este mai mare
decât comportamentul direct.
Dupã cum declarã respondenþii, suma totalã pe care
o vor cheltui, pe familie, pentru culturã este în
medie, de 150.8 RON (faþã de cum declarau în 2007 cã
intenþioneazã sã cheltuiascã 102,7 RON). Estimativ,
vizitatorii potenþiali au cheltuit 65,4 RON (declarând
anul trecut cã intenþioneazã sã cheltuiascã pentru
culturã 92,32 RON/ individ).
exclusiv
Graficul B.1. Participarea la
evenimentele culturale la Program
Graficul B.2. Intenþia de participare la evenimente,
dupã tipul acestora
participat de câteva ori pe lunã la evenimentele din pentru categoria celor care au participat de câteva ori
program, fiind mai micã decât intenþia participãrii pe sãptãmânã (30,4), care este aproximativ aceeaºi cu
declaratã în 2007. Urmãtoarea frecvenþã este cea intenþia de participare declaratã în 2007.
Cu ce f recvenþã vreþi sã participaþi la evenimentele de la Sibiu?
2007 (intenþie declaratã) 2008 (partic ipare d ec laratã)
Aproape zilnic 8.4 9.7
De câteva ori p e sãptãmânã 30.5 30.4
De câteva ori p e lunã 41.3 33.7
O data p e lunã 8.4 11.6
Mai rar 10.4 13.7
NS/NR 1.0 0.9
Total 100.0 100
Tabelul B.2. Frecvenþa participãrii sibienilor la evenimentele din program
merg pe jos cãtre locaþiile evenimentelor, 22.8% C. MOBILITATE ªI ACCESIBILITATE
folosesc transportul în comun. 16.1% merg cu
autoturismul personal, 8.9% cu taxi-ul, 4% cu alt Respondenþii au fost întrebaþi ºi despre cît de accesibil li
autoturism. 14.6% dintre vizitatorii din afara Sibiului au se pare oraºul ºi cum se deplaseazã cãtre sau în el.
schimbat mijlocul de transport cel puþin o datã pentru a Pentru «ne-sibieni», 42.1% s-au deplasat acolo cu
ajunge la Sibiu . Non-sibienilor li s-a cerut sã evalueze autoturismul personal, ºi 20% cu un alt autoturism, dar
cît de complicatã li s-a pãrut modalitatea de a ajunge la nu personal. 14% au fost acolo cu trenul ºi 18% cu
Sibiu, pe o scalã de la 1 (foarte complicatã) la 5 (foarte autocarul ºi microbuzul. Dacã anul trecut, 1% au
simplã). Rãspunsurile sunt distribuite dupã cum menþionat avionul, în 2008 acesta nu a mai fost
urmeazã. (media în 2007 era mai mare, de 4.09).menþionat ca mijloc de transport. 47.6% dintre sibieni
foarte complicatã complicatã nici simplã, nici complicatã simplã foarte simplã ns/nr
1 10.7 19.5 53.2 7.3 8.3
Media generala este de 53.2
Cu certitudine, se poate afirma cã oraºul Sibiu este considerat accesibil pentru vizitatorii potenþiali
Cei care au
participat
17
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Dintre cei care au mers la Sibiu, majoritatea
(aproape trei sferturi) va participa la evenimentele
culturale din Program. Graficul B:4 aratã distribuþia
rãspunsurilor. Al doilea grafic (B.2) aratã la ce
evenimente vor participa cei care au intenþia.
Observãm cã spectacolele au cea mai mare cãutare,
probabil ºi datoritã notorietãþii conceptului de
„festival”. De reþinut este cã procentele evenimentelor la
care respondenþii au declarat cã au participat, sunt
63% dintre vizitatori (dupã declaraþii) au declarat cã au extrase dintr-o analizã de rãspuns multiplu, fiind
cheltuit pentru culturã. extrapolate menþionãrile ºi nu procentele de
respondenþii (mulþi participând la mai multe, în medie,
2.6 domenii diferite pe vizitator).
Sibienii au participat intens la evenimentele din
Program. La întrebarea „Cu ce frecvenþã vreþi sã
participaþi la evenimente”, rãspunsurile sunt distribuite
aºa cum aratã tabelul de mai jos. În ceea ce priveºte
participarea declaratã la evenimentele de la Sibiu,
frecvenþa cea mai mare, 33,7% corespunde celor care au
În 2007 (dupã cum declarau respondenþii) suma
totalã pe care o vor cheltui pentru deplasare, pe familie,
era, în medie, de 557,8 RON. Estimativ, vizitatorii
potenþiali intenþioneazã sã cheltuiascã 275,4 RON/
individ. În 2008, datele sunt diferite: media pe familie
este de 449.75 RON pe familie ºi de 231.33 RON /
individ. Se observã cã intenþia de a cheltui este mai mare
decât comportamentul direct.
Dupã cum declarã respondenþii, suma totalã pe care
o vor cheltui, pe familie, pentru culturã este în
medie, de 150.8 RON (faþã de cum declarau în 2007 cã
intenþioneazã sã cheltuiascã 102,7 RON). Estimativ,
vizitatorii potenþiali au cheltuit 65,4 RON (declarând
anul trecut cã intenþioneazã sã cheltuiascã pentru
culturã 92,32 RON/ individ).
exclusiv
Graficul B.1. Participarea la
evenimentele culturale la Program
Graficul B.2. Intenþia de participare la evenimente,
dupã tipul acestora
participat de câteva ori pe lunã la evenimentele din pentru categoria celor care au participat de câteva ori
program, fiind mai micã decât intenþia participãrii pe sãptãmânã (30,4), care este aproximativ aceeaºi cu
declaratã în 2007. Urmãtoarea frecvenþã este cea intenþia de participare declaratã în 2007.
Cu ce f recvenþã vreþi sã participaþi la evenimentele de la Sibiu?
2007 (intenþie declaratã) 2008 (partic ipare d ec laratã)
Aproape zilnic 8.4 9.7
De câteva ori p e sãptãmânã 30.5 30.4
De câteva ori p e lunã 41.3 33.7
O data p e lunã 8.4 11.6
Mai rar 10.4 13.7
NS/NR 1.0 0.9
Total 100.0 100
Tabelul B.2. Frecvenþa participãrii sibienilor la evenimentele din program
merg pe jos cãtre locaþiile evenimentelor, 22.8% C. MOBILITATE ªI ACCESIBILITATE
folosesc transportul în comun. 16.1% merg cu
autoturismul personal, 8.9% cu taxi-ul, 4% cu alt Respondenþii au fost întrebaþi ºi despre cît de accesibil li
autoturism. 14.6% dintre vizitatorii din afara Sibiului au se pare oraºul ºi cum se deplaseazã cãtre sau în el.
schimbat mijlocul de transport cel puþin o datã pentru a Pentru «ne-sibieni», 42.1% s-au deplasat acolo cu
ajunge la Sibiu . Non-sibienilor li s-a cerut sã evalueze autoturismul personal, ºi 20% cu un alt autoturism, dar
cît de complicatã li s-a pãrut modalitatea de a ajunge la nu personal. 14% au fost acolo cu trenul ºi 18% cu
Sibiu, pe o scalã de la 1 (foarte complicatã) la 5 (foarte autocarul ºi microbuzul. Dacã anul trecut, 1% au
simplã). Rãspunsurile sunt distribuite dupã cum menþionat avionul, în 2008 acesta nu a mai fost
urmeazã. (media în 2007 era mai mare, de 4.09).menþionat ca mijloc de transport. 47.6% dintre sibieni
foarte complicatã complicatã nici simplã, nici complicatã simplã foarte simplã ns/nr
1 10.7 19.5 53.2 7.3 8.3
Media generala este de 53.2
Cu certitudine, se poate afirma cã oraºul Sibiu este considerat accesibil pentru vizitatorii potenþiali
Cei care au
participat
17
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
foarte proastã (scala=1) pînã la foarte bunã (scala =5), D. SATISFACÞIA FAÞÃ DE EVENIMENTELE LA
ce pãrere au despre prestaþia artiºtilor (aceeaºi scalã ca CARE AU PARTICIPATprecedenta), diversitatea evenimentelor, calitatea
organizãrii acestora (aceleaºi scale, de la 1 – foarte Respondenþii care au fost în 2007 la Sibiu, alãturi de
proastã la 5 – foarte bunã). O altã întrebare a fost legatã sibieni au fost întrebaþi dacã ºi în ce fel au fost
de aprecierea subiectivã a costurilor pe care le implicã satisfãcuþi de evenimentele la care au participat. Au fost
participarea la astfel de evenimente, de la 1- foarte întrebaþi dacã numãrul de evenimente a fost scãzut sau
scãzute, la 5 – foarte ridicat. Tabelul de mai jos aratã ridicat (pe o scalã de la 1 la 5, unde 1 – foarte scãzut ºi 5
distribuþia rãspunsurilor.– foarte ridicat), dacã evenimentele au avut o calitate
foarte scãzut scãzut
nici ridicat, nici
scãzut ridicat foarte ridicat ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Dacã Da, care este pãrerea dvs. cu privire
la numãrul de evenimente ce au avut loc
pânã în prezent la Sibiu?
0.2% 0.6% 1.0% 0.8% 15.1% 10.1% 57.3% 54.9% 21.6% 27.4% 4.8% 6.2%
foarte proastã proastã nici bunã, nici
proastã bunã foarte bunã ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Care este pãrerea dvs. cu privire la
calitatea evenimentelor ce au avut loc
pânã în prezent la Sibiu?
0.0% 0.00% 1.0% 1.00% 9.1% 8.00% 62.4% 57.10% 22.8% 26.20% 4.8% 7.60%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de prestaþia artiºtilor?
0.5% 0.00% 1.7% 0.40% 6.2% 4.40% 52.0% 53.30% 27.8% 25.20% 11.8% 16.70%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de diversitatea evenimentelor?
0.2% 0.00% 0.5% 1.20% 6.7% 4.40% 53.7% 52.30% 29.0% 26.00% 9.8% 16.10%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de organizarea evenimentelor?
1.0% 0.00% 2.2% 2.20% 11.8% 4.60% 50.1% 53.30% 24.7% 24.50% 10.3% 15.30%
foarte scãzut scãzut nici ridicat, nici
scãzut ridicat foarte ridicat ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Ce pãrere aveþi de costul pe care îl
implicã participarea dvs. la evenimentele
de la Sibiu?
9.6% 13.6% 12.0% 12.7% 29.0% 42% 24.0% 11.6% 5.5% 2.8% 19.9% 17.3%
Tabelul D.1. Distribuþia rãspunsurilor legate de satisfacþia participãrii la evenimentele de la Sibiu
(comparative, 2007 ºi 2008)
Concluzia certã este cã participarea la evenimentele din Program
au adus satisfacþii mari ºi foarte mari celor care au fost.
O altã întrebare a fost legatã de pãrerea populaþiei E. BENEFICIILE PERCEPUTE PENTRU ORAªUL SIBIU
privind principalul beneficiu pentru oraºul Sibiu, ca
urmare a programului Sibiu – Capitalã Culturalã Sibienii au fost întrebaþi dacã vor fi beneficii pentru ei ºi
Europeanã. Rãspunsurile s-au distribuit astfel (graficul oraº datoritã Programului Sibiu - Capitalã Culturalã
E:3):Europeanã. Dupã cum aratã ºi graficul E:1, 92 % cred cã
Observãm cã principalul beneficiu perceput este Programul a avut efecte de duratã pentru oraº (acelaºi
creºterea notorietãþii internaþionale a oraºului Sibiu. Pe procent ca în 2007).
locul doi, foarte important, era menþionatã „atragerea În continuare, respondenþii au fost întrebaþi ce fel de
investiþiilor”, pe când, post-facto, percepþia s-a beneficii ale Programului cred ei cã au fost. Dupã cum
schimbat în 2008, ºi vorbim de un beneficiu al se vede (graficul E:2), majoritatea de 80% dintre sibienii
notorietãþii naþionale pe cel de-al doilea loc. Probabil cã (faþã de 86%, în 2007 ) care cred cã au fost efecte, le
aºteptãrile sibienilor au fost cumva mai ridicate în apreciazã ca fiind pozitive.
sectorul economic, iar efectele sunt mai puþin În continuare, respondenþii au fost întrebaþi ce fel de
manifeste, deci sunt mai puþini cei care le percep.beneficii ale Programului cred ei cã au fost. Dupã cum
În mod evident, cetãþenii oraºului Sibiu, în marea se vede (graficul E:2), majoritatea de 80% dintre sibienii
majoritate, considerã acest Program benefic pentru (faþã de 86%, în 2007 ) care cred cã au fost efecte, le
imaginea ºi viitorul economic.apreciazã ca fiind pozitive.
Pe de altã parte, au fost întrebaþi ºi de efecte Urmeazã o prezentare a opiniilor sibienilor despre
negative. Urmãtorul grafic (E:4) aratã distribuþia aceste efecte, atît cele pozitive cît ºi cele negative.
rãspunsurilor.
Graficul E.1. Aprecierea subiectivã a urmãrilor
Programului pentru oraºul Sibiu
Graficul E.2. Aprecierea tipului de efecte ale
Programului pentru Sibiu
Cei 92% dintre sibieni
19
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
foarte proastã (scala=1) pînã la foarte bunã (scala =5), D. SATISFACÞIA FAÞÃ DE EVENIMENTELE LA
ce pãrere au despre prestaþia artiºtilor (aceeaºi scalã ca CARE AU PARTICIPATprecedenta), diversitatea evenimentelor, calitatea
organizãrii acestora (aceleaºi scale, de la 1 – foarte Respondenþii care au fost în 2007 la Sibiu, alãturi de
proastã la 5 – foarte bunã). O altã întrebare a fost legatã sibieni au fost întrebaþi dacã ºi în ce fel au fost
de aprecierea subiectivã a costurilor pe care le implicã satisfãcuþi de evenimentele la care au participat. Au fost
participarea la astfel de evenimente, de la 1- foarte întrebaþi dacã numãrul de evenimente a fost scãzut sau
scãzute, la 5 – foarte ridicat. Tabelul de mai jos aratã ridicat (pe o scalã de la 1 la 5, unde 1 – foarte scãzut ºi 5
distribuþia rãspunsurilor.– foarte ridicat), dacã evenimentele au avut o calitate
foarte scãzut scãzut
nici ridicat, nici
scãzut ridicat foarte ridicat ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Dacã Da, care este pãrerea dvs. cu privire
la numãrul de evenimente ce au avut loc
pânã în prezent la Sibiu?
0.2% 0.6% 1.0% 0.8% 15.1% 10.1% 57.3% 54.9% 21.6% 27.4% 4.8% 6.2%
foarte proastã proastã nici bunã, nici
proastã bunã foarte bunã ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Care este pãrerea dvs. cu privire la
calitatea evenimentelor ce au avut loc
pânã în prezent la Sibiu?
0.0% 0.00% 1.0% 1.00% 9.1% 8.00% 62.4% 57.10% 22.8% 26.20% 4.8% 7.60%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de prestaþia artiºtilor?
0.5% 0.00% 1.7% 0.40% 6.2% 4.40% 52.0% 53.30% 27.8% 25.20% 11.8% 16.70%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de diversitatea evenimentelor?
0.2% 0.00% 0.5% 1.20% 6.7% 4.40% 53.7% 52.30% 29.0% 26.00% 9.8% 16.10%
În ceea ce priveºte evenimentele ce au
avut loc pânã acum la Sibiu, ce pãrere
aveþi de organizarea evenimentelor?
1.0% 0.00% 2.2% 2.20% 11.8% 4.60% 50.1% 53.30% 24.7% 24.50% 10.3% 15.30%
foarte scãzut scãzut nici ridicat, nici
scãzut ridicat foarte ridicat ns/nr
2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Ce pãrere aveþi de costul pe care îl
implicã participarea dvs. la evenimentele
de la Sibiu?
9.6% 13.6% 12.0% 12.7% 29.0% 42% 24.0% 11.6% 5.5% 2.8% 19.9% 17.3%
Tabelul D.1. Distribuþia rãspunsurilor legate de satisfacþia participãrii la evenimentele de la Sibiu
(comparative, 2007 ºi 2008)
Concluzia certã este cã participarea la evenimentele din Program
au adus satisfacþii mari ºi foarte mari celor care au fost.
O altã întrebare a fost legatã de pãrerea populaþiei E. BENEFICIILE PERCEPUTE PENTRU ORAªUL SIBIU
privind principalul beneficiu pentru oraºul Sibiu, ca
urmare a programului Sibiu – Capitalã Culturalã Sibienii au fost întrebaþi dacã vor fi beneficii pentru ei ºi
Europeanã. Rãspunsurile s-au distribuit astfel (graficul oraº datoritã Programului Sibiu - Capitalã Culturalã
E:3):Europeanã. Dupã cum aratã ºi graficul E:1, 92 % cred cã
Observãm cã principalul beneficiu perceput este Programul a avut efecte de duratã pentru oraº (acelaºi
creºterea notorietãþii internaþionale a oraºului Sibiu. Pe procent ca în 2007).
locul doi, foarte important, era menþionatã „atragerea În continuare, respondenþii au fost întrebaþi ce fel de
investiþiilor”, pe când, post-facto, percepþia s-a beneficii ale Programului cred ei cã au fost. Dupã cum
schimbat în 2008, ºi vorbim de un beneficiu al se vede (graficul E:2), majoritatea de 80% dintre sibienii
notorietãþii naþionale pe cel de-al doilea loc. Probabil cã (faþã de 86%, în 2007 ) care cred cã au fost efecte, le
aºteptãrile sibienilor au fost cumva mai ridicate în apreciazã ca fiind pozitive.
sectorul economic, iar efectele sunt mai puþin În continuare, respondenþii au fost întrebaþi ce fel de
manifeste, deci sunt mai puþini cei care le percep.beneficii ale Programului cred ei cã au fost. Dupã cum
În mod evident, cetãþenii oraºului Sibiu, în marea se vede (graficul E:2), majoritatea de 80% dintre sibienii
majoritate, considerã acest Program benefic pentru (faþã de 86%, în 2007 ) care cred cã au fost efecte, le
imaginea ºi viitorul economic.apreciazã ca fiind pozitive.
Pe de altã parte, au fost întrebaþi ºi de efecte Urmeazã o prezentare a opiniilor sibienilor despre
negative. Urmãtorul grafic (E:4) aratã distribuþia aceste efecte, atît cele pozitive cît ºi cele negative.
rãspunsurilor.
Graficul E.1. Aprecierea subiectivã a urmãrilor
Programului pentru oraºul Sibiu
Graficul E.2. Aprecierea tipului de efecte ale
Programului pentru Sibiu
Cei 92% dintre sibieni
19
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Graficul E.3. Efectele benefice ale Programului, aºa cum sunt ele percepute
de sibieni ºi cum erau aºteptate în 2008
Graficul E.4. Efectele negative ale Programului, aºa cum sunt ele percepute de sibieni
Creºterea preþurilor, în general, este principalul F. CONCLUZII preliminare
efect negativ al Programului asupra oraºului, aºa cum
este el perceput de cãtre respondenþii din Sibiu. Pe A) Notorietate a programului.
locurile doi ºi trei apar aglomerarea traficului rutier ºi Programul este cunoscut la mai bine de douã treimi
creºterea numãrului de turiºti în oraº. din populaþia României. Majoritatea au auzit de el la TV,
Ca o concluzie la întrebarea „În ce mãsurã doriþi ca în însã nu este de ignorat faptul cã programul Sibiu-2007
Sibiu sã aibã loc un alt program asemãnãtor cu „Sibiu - este o temã de discuþie pentru grupuri sociale diverse.
Capitalã Culturalã Europeanã”, 55% dintre sibieni
afirmã cã doresc acest lucru în mare mãsurã, iar 26% B) Notorietate ºi apreciere a campaniei de promovare.
doresc în foarte mare mãsurã. Rãspunsurile se Evaluare ºi apreciere a conþinutului spoturilor TV,
distribuie ca în graficul E:5. Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere conþinut,
Pînã acum, potrivit rãspunsurilor, pentru sibieni atractivitate, persuasiune etc.).
programul a adus multe beneficii, acesta fiind motivul Promovarea acestui Program a plãcut publicului ºi a
pentru care populaþia îºi manifestã dorinþa de a mai avut efectul de a spori cota de notorietate. Subiectiv,
gãzdui astfel de evenimente în oraºul Sibiu. reclamele ºi sloganul au plãcut mult sau foarte mult ºi
au fost considerate persuasive.
Graficul E.5. Aºteptãri ale populaþiei faþã de programe asemãnãtoare
21
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
Graficul E.3. Efectele benefice ale Programului, aºa cum sunt ele percepute
de sibieni ºi cum erau aºteptate în 2008
Graficul E.4. Efectele negative ale Programului, aºa cum sunt ele percepute de sibieni
Creºterea preþurilor, în general, este principalul F. CONCLUZII preliminare
efect negativ al Programului asupra oraºului, aºa cum
este el perceput de cãtre respondenþii din Sibiu. Pe A) Notorietate a programului.
locurile doi ºi trei apar aglomerarea traficului rutier ºi Programul este cunoscut la mai bine de douã treimi
creºterea numãrului de turiºti în oraº. din populaþia României. Majoritatea au auzit de el la TV,
Ca o concluzie la întrebarea „În ce mãsurã doriþi ca în însã nu este de ignorat faptul cã programul Sibiu-2007
Sibiu sã aibã loc un alt program asemãnãtor cu „Sibiu - este o temã de discuþie pentru grupuri sociale diverse.
Capitalã Culturalã Europeanã”, 55% dintre sibieni
afirmã cã doresc acest lucru în mare mãsurã, iar 26% B) Notorietate ºi apreciere a campaniei de promovare.
doresc în foarte mare mãsurã. Rãspunsurile se Evaluare ºi apreciere a conþinutului spoturilor TV,
distribuie ca în graficul E:5. Radio sau a publicitãþii din presã (apreciere conþinut,
Pînã acum, potrivit rãspunsurilor, pentru sibieni atractivitate, persuasiune etc.).
programul a adus multe beneficii, acesta fiind motivul Promovarea acestui Program a plãcut publicului ºi a
pentru care populaþia îºi manifestã dorinþa de a mai avut efectul de a spori cota de notorietate. Subiectiv,
gãzdui astfel de evenimente în oraºul Sibiu. reclamele ºi sloganul au plãcut mult sau foarte mult ºi
au fost considerate persuasive.
Graficul E.5. Aºteptãri ale populaþiei faþã de programe asemãnãtoare
21
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
C) Comportamentul publicului de a se informa în ce G) Evaluarea beneficiilor sau deserviciilor din punct de
priveºte evenimentele de la Sibiu. vedere al respondenþilor.
Cei interesaþi se uitã la TV ºi cautã informaþii despre 92% cred cã Programul va avea efecte de duratã
programul evenimentului. Nu este de ignorat faptul cã pentru oraº. 86% dintre Sibienii care cred cã vor fi
existã un procent destul de mare de utilizatori de efecte, le apreciazã ca fiind pozitive. Principalul
internet (8% din totalul populaþiei) care vor sã beneficiu perceput este creºterea notorietãþii
primeascã informaþii ºi pe aceastã cale. internaþionale a oraºului Sibiu. Pe locul doi, foarte
important, este menþionatã „atragerea investiþiilor”. În
D) Participarea la evenimentele de la Sibiu (preferinþe, mod evident, cetãþenii oraºului Sibiu, în marea
buget, programare vizite etc.). Potenþialul de majoritate, considerã acest Program benefic pentru
participare la aceste evenimente (preferinþe, buget, imagine ºi viitorul economic.
programare vizite etc.).
Anul acesta, 12% dintre cei care au auzit de program
(ºi 5,4% din totalul populaþiei) – excluzând sibienii – au
fost la Sibiu. Media cheltuielilor pentru culturã a
persoanelor care au fost în Sibiu pânã la data
desfãºurãrii sondajului este de 57,2 RON de persoanã.
14% dintre cei care au auzit de acest Program (ºi 6,1%
din totalul populaþiei României) intenþioneazã sã
viziteze (sau reviziteze) Sibiu în acest an. Suma totalã pe
care o vor cheltui, pe familie, pentru culturã exclusiv
este în medie de 102,7 RON. Estimativ, vizitatorii
potenþiali intenþioneazã sã cheltuiascã 923,2 RON/
individ.
E) Mobilitate ºi accesibilitate (tip de transport cãtre ºi
în Sibiu, apreciere a accesului).
Cu certitudine, se poate afirma faptul cã oraºul Sibiu
este considerat accesibil pentru vizitatorii potenþiali. Pe
o scalã de la 1 la 5, „nota” medie este de 4,09.
F) Satisfacþia faþã de evenimentele de la Sibiu.
Participarea la evenimentele din Program a adus
satisfacþii mari ºi foarte mari celor care au luat parte la
evenimentele din cadrul programului Sibiu-2007.
Cel puþin pentru oraºul Sibiu ºi pentru sibieni,
Programul Sibiu-Capitalã culturalã europeanã 2007
este unul benefic ºi este perceput ca un imbold în
dezvoltarea ºi creºterea importanþei oraºului.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
22
SIBIU CAPITALÃ
CULTURALÃ
EUROPEANÃ - 2007
