MARŢI, 1 iunie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 15,83 �$ 12,88 �

ANUL X, NUMĂRUL 38 (952)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel®

>P6

Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău

NICOLAE NEGRU

Racul, broasca şi o ştiucă, înhămaţi la carul AIE

Simbolurile comuniste,

miturile sovietice şi PCRM

PARADISUL SOVIETIC // Cum poate fi diluat cimentul electoral al comuniştilor moldoveni >P7

Undiţa, tacul şi pianul preşedintelui

VILA PREZIDENŢIALĂ // Sâmbăta trecută, porţile complexului guvernamental de la Holercani s-au deschispentru prima dată pentru presa de la Chişinău

Comunismul, în afara legiiJUSTIŢIE // Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar

din Republica Moldova cere condamnarea şi interzicerea prin lege a comunismului

„Decizia univocă şi esenţială a comisiei a fost de a propune condamnarea regimului totalitar comunist din R.Moldova. Propunem să se interzică prin lege utilizarea noţiu-nii de comunist în titulatura partidelor şi interzicerea utilizării simbolurilor comu-niste şi naziste în spaţiul public”, a declarat preşedintele comisiei, doctorul în istorie Gheorghe Cojocaru.

Membrii comisiei susţin că în raport se conţin mai multe propuneri faţă de institu-ţiile statului. Printre acestea, crearea unei comisii care să evalueze daunele comise de regimul totalitar comunist, ridicarea unui complex memorial în centrul capitalei în memoria victimelor represiunilor, crearea

unor săli de muzeu în fi ecare localitate, dezvelirea unor plăci în memoria celor care au opus rezistenţă faţă de regim, precum şi elaborarea unui manual de studiere a comunismului pentru instituţiile de învăţă-mânt preuniversitar.

„Raportul este bazat pe documente de arhivă. Vine să dezvăluie actele de geno-cid, statistica terorii din anii 1936 – 1938, deportările. Cercetătorii au descoperit că printre listele oamenilor îmbarcaţi în vagoane în 1941 fi gurează numele unor nou-născuţi, aceştia fi ind taxaţi de la naştere drept duşmani ai poporului. Cred că societatea se va informa, acest studiu şi ceea ce vom reuşi să publicăm în urma

Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republi-ca Moldova, instituită prin decret prezidenţial, a solicitat condamnarea regimu-lui totalitar comunist din Republica Moldova, interzicerea prin lege a utilizării noţiunii de comunist în titulatura partidelor și interzicerea utilizării simboluri-lor comuniste și naziste în locurile publice. Comisia a prezentat ieri raportul de activitate în faţa președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

documentării va servi la distanţarea de trecut prin asumarea adevărului legat de regimul comunist”, a mai spus preşedintele Comisiei.

La rândul său, preşedintele Mihai Ghimpu a menţionat că raportul şi propu-nerile urmează a fi analizate în Parlament până la ieşirea în vacanţă a deputaţilor. „Nu cred că sunt în drept să nu apreciez munca depusă de către membrii comi-siei. S-a făcut o muncă enormă. Poporul trebuie să înţeleagă că, într-o societate democratică, nu are dreptul la existenţă nicio ideologie totalitară şi niciun regim”, a spus el.

Comisia a fost creată, prin decret prezidenţial, pe 14 ianuarie 2010, pentru a studia şi a da o apreciere regimului totalitar comunist de pe teritoriul Republicii Moldo-va. Raportul are circa 1000 de pagini. Din comisie fac parte academicieni, istorici, politologi, scriitori, oameni de cultură.

Svetlana COROBCEANU

>P8

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

În ajunul Zilei Internaţionale a Copilului, Organizaţia de Femei a Partidului Politic „Alianţa Moldova Noastră” - după ce a organizat o conferinţă naţiona-lă, unde a fost pus în discuţie rolul femeii în societate și im-plicarea sa în diversele domenii ale vieţii sociale și politice – a oferit, în faţa Teatrului Naţio-nal de Operă și Balet, dulciuri, jucării și păpuși tuturor copii-lor din preajmă.

Președinta Organizaţiei Naţi-onale de Femei a Partidului Politic „Alianţa Moldova Noastră”, Natalia Ciobanu, a spus că la conferinţă au fost aleși 528 de delegaţi din Moldo-va, dintre care 142 sunt medici, 184 – profesori, 84 – juriști, 19 femei din business etc.

Potrivit ei, în cadrul conferinţei au fost făcute niște modifi cări în Re-gulamentul Organizaţiei de Femei a Partidului Politic AMN, importante pentru Organizaţia de Femei a Par-tidului Politic AMN. S-a modifi cat structura Organizaţiei de Femei și anume a fost introdus un birou coor-donator în componenţa acesteia.

De asemenea, s-a modifi cat punctul 2, 3 din Regulamentul pen-tru termenul de alegere a președin-telui Organizaţiei de Femei, care va fi ales pe o perioadă de patru ani în cadrul Conferinţei Naţionale a Organizaţiei de Femei a Partidului

Femeile din AMN poartă grija ţării

Politic „Alianţa Moldova Noastră”. „Punctul forte în rezoluţia

adoptată de către Organizaţia de femei este lucrul de bază cu femeile pentru promovarea în funcţiile de conducere la nivel de partid și la nivel de ţară, precum și problemele de bază din învăţământ, protecţia socială a mamei și copilului, și drepturile omului. Cea mai bună propunere la conferinţă a fost cea de a crea un centru de sănătate pentru femei – nu numai pentru sănătatea fi zică, dar și pentru susţinerea mo-rală, asistenţa socială și juridică”, a mai spus președinta organizaţiei.

Delegaţii Conferinţei Naţionale a Organizaţiei de Femei a Partidu-

lui Politic AMN au constatat că deși Moldova se numără pe lista ţărilor în care funcţiile de prim-ministru și președinte al parlamentului au fost deţinute de o femeie, totuși femeile rămân nereprezentate în structurile decizionale ale statului.

Potrivit lor, femeile din Mol-dova se implică activ în politică, muncind pentru partidele din care fac parte, dar constată cu regret că ele nu sunt reprezentate și nici pro-movate în structurile de conducere ale partidelor și pe listele electora-le, pe locuri eligibile.

Drepturile femeii continuă să rămână o problemă actuală. Situa-ţia femeii în societate este agravată

și de consecinţele crizei econo-mice, de problemele profesionale și angajarea în câmpul muncii, promovarea redusă în funcţii de înaltă responsabilitate pentru că ea are în grija sa familia, educaţia copiilor, deseori fi ind și întreţină-torul principal. În această situaţie, Organizaţia de Femei a Partidului Politic AMN pledează pentru egali-tatea șanselor în RM și va acţiona pentru ridicarea statutului social al femeilor și consolidarea mecanis-melor legale ce vizează asigurarea egalităţii genurilor.

Marcela MUNTEANU

Poliţiștii poligloţiTrei poliţiști care activau pe teritoriul Aeroportului Chiși-nău riscă ani grei de închisoa-re pentru extorcare de mită. Poliţiștii au fost fi lmaţi în timp ce luau mită și mulţu-meau nu doar în limba româ-nă, ci și în alte limbi, „muchos gracias”, „spasibo” „ciao”, îm-părţeau aceștia amabilităţi cu turiștii pe care anterior îi ţi-nuseră în suspans preţ de mai multe minute: „hai, horoșaia devușka, hoceși letet’ ili net? budi celovekom!”, cerșeau aceștia sume care, potrivit ofi ţerilor Anticorupţie, variau între 50 și 500 de euro.

Cu unul dintre turiștii care vorbea în limba engleză poliţistul a reușit să se facă înţeles prin semne, „yes!” a aprobat acesta valuta în euro. După ce i s-a oferit suma solicitată, poliţistul și-a luat rămas bun adresându-se deja satisfăcut în italiană: „Ciao, ciao!”.

Bogdan Zumbreanu, șef ad-junct al Direcţiei urmărire penală a CCCEC, a specifi cat că cei trei poliţiști extorcau bani sub diver-se pretexte. Reţineau călătorii acuzându-i că ar deţine obiecte in-terzise, că ar avea nereguli în acte sau sume de bani nedeclarate. Ei au fost surprinși, cu ajutorul tehnicii speciale montate de ofi ţerii Antico-rupţie, după ce un călător a sesizat Centrul despre cele întâmplate.

Camera de luat vederi a înregistrat timp de o lună cum aceștia au cerut sau au luat mită de cel puțin 50 de ori. La 28 mai 2010, în urma unei percheziţii, în biroul postului de control migraţional, asupra șefului turei și adjunctului, au fost depista-te sume de bani în valoare de 770 de euro, 160 de USD, 40 de lire turcești și 10 ruble rusești.

După efectuarea percheziţi-ei, au fost reţinuţi și escortaţi la CCCEC ca bănuiţi de comiterea coruperii pasive șeful de tură al Comisariatului de Poliţie în Trans-portul Aerian al MAI, din cadrul Aeroportului Internaţional Chi-șinău, șeful adjunct de tură și in-spectorul postului control migra-ţional al Comisariatuui de Poliţie

în Transportul Aerian al MAI, din cadrul Aeroportului Internaţional Chișinău.

Pe moment, două persoane sunt reţinute în Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC, iar alta, din cauza că s-ar fi îmbolnăvit, a fost internată în Spitalul MAI sub pază.

În cazul dat, a fost iniţiată o ca-uză penală. Zumbreanu a menţionat că, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei trei riscă de la cinci până la zece ani de închisoare, plus amendă de la 1000

până la 3000 de unităţi con-venţionale, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe o perioadă de la doi până la cinci ani.

Svetlana COROBCEANU

PP

MITĂ // „Hai, horoşaia devuşka, hoceşi letet’ ili net? Bud’ celovekom!”

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

www.jurnalfm.md

Instituţia de Învăţămînt Privat Liceul „Columna”

anunţă înmatricularea elevilor în clasele

I – XII pentru anul de studii 2010 – 2011

ÎNMATRICULAREA SE FACE: În clasele I – a IV-a în perioada 03 mai – 30 august 2010; În clasa a IX-a în perioada 20 iunie – 30 august 2010; În clasele a X-a – a XII-a în perioadele 19-24 iunie şi 01-30 august 2010; În clasa a XII-a în baza atestatului de studii medii pentru absolvenţii clasei a

XI-a a şcolii medii de cultură generală. În liceu se practică un sistem de instruire şi de educaţie netradiţional, axat pe

principiile individualizării învăţământului, care se realizează prin diagnosticarea ele-vilor, pentru a le evalua şi a le valorifi ca efi cient capacităţile intelectuale.

În anul de învăţământ 2009 – 2010 au fost puse bazele unei instruiri pe nive-le la limbile engleză, franceză şi germană, predarea informaticii poartă un caracter practic–aplicativ.

În anul de învăţământ 2010-2011, în afara programelor academice, propunem şi programe extracurriculare.

Vă aşteptăm cu plăcere!

Str. Alba Iulia 5/2, tel: 74-28-52, 59-22-37. WEB: www.columna.org.md

Domnule Ministru,Afl ăm, de pe un blog, că tergi-

versarea aprobării contractelor de editare a manualelor se datorează unei scrisori semnate de edito-rul Anatol Vidrașcu și unei alte scrisori, semnată de autorii unui manual, pe numele Ministerului, prin care se cere anularea sau reevaluarea Licitaţiei nr. 1439/09 din 10.02.2010.

Din informaţia oferită de site-ul Ministerului Educaţiei din aprilie 2010, constatăm că unele manuale vizate în scrisorile con-testatarilor au fost reevaluate. Dar contestatarii n-au recunoscut nici a doua evaluare.

Cu siguranţă, niciun editor, poate cu unele excepţii, nu se poate împăca cu pierderea vreunui concurs. Fiecare editor va susţine că manualul lui este cel mai bun. Și fi ecare editor își va aduce amin-te că editorul Vidrașcu a câștigat ceva ce nu merita el. De pildă, în anul 2007, în timpul guvernării comuniste, Vidrașcu a câștigat manualul de „Educaţie plastică”, clasele V-VI, cu o diferenţă de peste 670.000 lei mai mare decât

editura „ARC” sau, în 2006, sub aceeași guvernare comunistă, editorul Vidrașcu a câștigat cu o diferenţă de 789.000 de lei manua-lul „Educaţie tehnologică”, clasele VII-VIII, faţă de editura „Epigraf”.

Noi credem că mai este loc pentru îmbunătăţirea condiţiilor de licitare a manualelor. Dar cu trei luni înainte de 1 septembrie, este imoral să ceri anularea rezul-tatelor concursului, dacă te gân-dești la elevii care vor veni încă un an la școală fără manuale.

Pentru depășirea animozită-ţilor, cerem urgentarea aprobării de către Agenţia Achiziţii Publice a actualelor contracte și crearea unei comisii pentru îmbunătă-ţirea în continuare a condiţiilor concursului.

Acest lucru poate fi făcut doar dacă, într-adevăr, ne gândim la binele copiilor, și nu la benefi ciile fi nanciare ale editorilor.

Consiliul director al

Uniunii Editorilor din

Republica Moldova,

28.05.2010

SCRISOARE DESCHISĂ

Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova

Domnului Leonid Bujor

Începând cu data de 1 iunie curent, postul de televiziu-ne Jurnal TV vine în casele telespectatorilor cu un nou format al buletinelor de știri.

La orele 13:00, 20:00 și 23:00, prezentatorii jurnalelor de știri, cu concursul echipei de reporteri, vor transmite cele mai importante

evenimente ale zilei. Reporterii speciali vor pre-

zenta și comenta știrile în direct, atât de pe teren, cât și din studio, contribuind astfel la stabilirea unei legături autentice cu publi-cul.

Noua abordare a prezentării știrilor este centrată pe dezvoltarea poveștii din culisele evenimentelor

și pe modul în care acestea ne afec-tează pe fi ecare dintre noi.

Stela Bodiu, Alecu Mătră-gună, Dana Ciobanu, Alex Luca, Lucia Roșca și Vasile Luchiţa sunt cei care vor da viaţă unor povești senzaţionale și vor încerca să le arate telespectatorilor cum îi afectează ceea ce se întâmplă în ţară.

Ştirile care te privesc

„O vreau pe mama acasă”

Valentin Melnic este elev în clasa a V-a la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din Cricova și are ambii părinţi plecaţi peste hotare. L-am întâlnit la un concurs, organizat de către Delegaţia Fundaţiei Elveţiene “Terre des hommes” în parteneriat cu Direcţia Generală Raională, Tine-ret și Sport Ialoveni, pe stadionul din Ialoveni.

Solicitat de „Jurnal de Chișinău”, băiatul în vârstă de 12 ani a spus că tatăl său muncește în Portugalia și nu l-a văzut de șapte ani și nici nu știe cum arată acum, iar mama lucrează în Israel, pe care ultima dată a văzut-o acum doi ani. Un profesor de la liceu a spus că Valentin nu se deosebește de ceilalţi copii la învăţătură, doar că tris-teţea din ochii lui este vizibilă atunci când copiii își așteaptă părinţii să vină la școală, la matinee.

— Când ţi-ai văzut părinţii ultima dată?

Tata a plecat de șapte ani și de atunci nu a fost niciodată acasă, iar pe mama am văzut-o cu doi ani în urmă.

— Cu cine locuiești acum?

Cu fratele mai mare, care-și caută de lucru acum, și cu o mătușă.

— Ţi-i dor de mama?

Circa 177 de mii de copii moldoveni sunt afectaţi de migraţia peste hotare a părinţilor lor. În ultimii ani, numărul copiilor care cresc fără ambii părinţi s-a dublat, reprezentând acum circa 30% din totalul minorilor. Aceasta este situaţia tristă, care nu privește doar familiile îndurerate și destrămăte, ci întreaga societate. Situaţia copiilor rămași singuri acasă nu se va schimba atâta timp cât societatea și autoritaţile nu vor contribui direct la ajutorarea și la soluţionarea acestor proble-me strigătoare la cer. Părinţii pleacă peste hotare în speranţa de a oferi un viitor mai bun copiilor. La 20 ani de la adoptarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, organizaţia internaţională „Every-Child” avertizează că sunt cel puţin 24 de milioane de copii care cresc fără un părinte și numărul lor în ţările sărace crește rapid.

Mi-i dor de mama tare și vreau să vină acasă.

— Ce cadouri primești de la mama?

Primim cadouri, dar nu prea des.

- Valentin, câtă îngheţată poţi mân-ca tu odată?

Pot mânca 1 kg.

— Cum înţelegi tu, ce este un copil?

Este un om micuţ-micuţ, care are o copilărie fericită și bună. Sunt și copii care nu au o copilărie bună și fericită.

— Cum îţi imaginezi tu o familie?

Familia este atunci când toţi sunt alături. Eu acum îmi imaginezi o familie alcătuită din mama, tata și un copil – cum stau pe pat și privesc televizorul.

— Cine este cel mai important om în statul nostru?

Cel mai important este președin-tele – Vlad Filat.

— Ce știi tu de criza economică?

Sunt puţini bani în ţară, gazul și lumina se scumpește și este puţin.

— Ce știi tu despre bani?

Ei se cheltuie în fi ecare zi.

— Ţie îţi dă cineva bani?

Nu am bani deloc, dar mama dă în magazinul din Cricova 500 de lei și eu merg acolo și iau ce am nevoie: o pâine, macaroane.

— Cum pot fi câștigaţi banii, Valen-tin?

Prin lucru.

— Ce vrei să devii când vei fi ma-re?

Nu știu.

— Ce note ai la școală?

Am note de 8, 9 și 10, dar am și 2 la purtare, pentru că mă joc la ore, râd.

— Ce îţi dorești cel mai mult și nu ai?

O vreau pe mama acasă.

Interviu realizat

de Victoria POPA

ZIUA COPILULUI // Nimic nu poate înlocui prezenţa părinţilor în viaţa copiilor

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | La marginea Europei

Ostaşii români,

comemoraţi

în Dealul Eroilor

la Călăraşi

Sâmbătă, 29 mai, Dealul Răciulei din Călărași, rebotezat Dealul Eroilor, a fost „invadat” de demnitari de rang înalt, oameni simpli, feţe bisericești, veniţi să aducă un omagiu ostașilor români care au fost seceraţi aici în iulie 1941. Au fost prezenţi și ofi ciali din municipiul Călărași (România), precum și o delega-ţie din Bulgaria. Inaugurarea cimitiru-lui militar al ostașilor români a înce-put cu ofi cierea unui serviciu divin, a continuat cu sfi nţirea unei troiţe pe teritoriul cimitirului și, la fi nal, vete-ranii armatei române au depus coroane și fl ori. Primarul localităţii, Nicolae Melnic, estimează că au fost prezente la eveniment circa o mie de persoane.

Călărășenii își amintesc cu durere de acele timpuri. „Erau cadavre peste tot. Noi ne temeam să ne apropiem, eram copii de 5 – 6 ani”, povestește, pentru JURNAL TV, Ioana Axente, călărășeancă. „Așa au și putrezit ca-davrele, în mijloc de vară, pe o căldură mare, și nimeni nu le-a îngropat”, continuă femeia. Peste un timp, rămășiţele pământești au fost îngropate într-o groapă comună.

Potrivit primarului Nicolae Melnic, în iu-lie 1941, aici și-au găsit sfârșitul 42 de militari români, dintre care identitatea a zece ostași rămâne necunoscută. „Până în 1960, terito-riul unde au zăcut în soare trupurile ostașilor români a rămas de izbeliște. În 1960, a fost instalată o troiţă, scoasă de autorităţile sovie-tice. Troiţa a fost însă reinstalată după 1990”, ne-a declarat primarul de Călărași.

Acesta a menţionat că reconstrucţia Cimitirului de onoare a început în anul 2007. „Doi tineri, studenţi ai Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, au depus o cere-re prin care solicitau acordul ca să restaureze locul unde au decedat ostașii români”, comu-nică Melnic. „Din păcate, tinerii nu au reușit să ducă până la sfârșit lucrul, din motive fi nanciare, cred”, opinează primarul.

În același timp, site-ul ofi cial al organi-zaţiei „Noua dreaptă” scrie despre faptul că membrii acesteia au contribuit la ridicarea capelei „Sfântul Arhanghel Mihail”. Lucrări-le de construcţie au demarat în vara anului 2007. Pe 9 mai curent, la iniţiativa membrilor organizaţiei, a avut loc o depunere de coroa-ne și o slujbă de pomenire a ostașilor căzuţi în luptele pentru apărarea neamului în iulie 1941 pe Dealul Eroilor.

Primarul orașului Călărași spune că cimitirul militar a atras și atenţia autorităţi-lor din România. „În timpul vizitei din 2008 a conducerii de vârf a municipiului Călărași, din România, a decis să se implice în restau-rarea acestui cimitir”, spune Nicolae Melnic. „Primăria noastră a achitat doar reconstruc-ţia celor doi kilometri de drum și ridicarea gardului de protecţie”, menţionează edilul din Călărașii din stânga Prutului. Acesta susţine că lucrările au fost începute în 2009. „Însă amplasarea troiţei, punerea plăcilor comemorative a durat două săptămâni”, zice primarul.

Prezent la deschiderea cimitirului ostași-lor români, Nicolae Dragu, primarul munici-piului Călărași din România, a declarat că în situaţii de o asemenea încărcătură emoţio-nală este greu de găsit cuvinte potrivite. „Nu ar trebui să vorbim mult, dar e necesar să-i pomenim permanent, să-i avem în inimile noastre. Să le fi e ţărâna ușoară!”, și-a încheiat cuvântul Dragu.

Autorităţile române au mai restaurat cimitirele ostașilor români de la Ţiganca, Mi-cleușeni, Neculăeuca, Vărvăreuca, Feșteliţa și Parcela de Onoare Românească de la Cania.

Marina LIŢA

Mult zgomot pentru nimic

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a organizat sâmbătă mitinguri de protest împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană la care au participat aproximativ patru mii de persoane. Pe de altă parte, organizatorii susţin că 12 mii de oameni au scandat „Vrem alegeri!“, „Alianţă, fă-ţi bagajele!”, după care le-au înmânat liderilor AIE un geamantan. „Pentru ca cei de la guvernare să-și facă mai repede bagajele și să plece de la pute-re”, a menţionat Iurie Muntean, secreta-rul executiv al Partidului Comuniștilor. Analistul politic Nicolae Negru consideră că acţiunea PCRM a înregistrat un eșec și asta din cauza numărului mic de partici-panţi la proteste.

Deși anunţau proteste în masă, acestea s-au terminat odată ce au început. Astfel, echipa televiziunii Jurnal TV s-a deplasat în mare grabă la Bălţi pentru a refl ecta eveni-mentul, însă, odată ajunsă acolo, nu a găsit nimic. PCRM susţine că au fost șase mii de protestatari la Bălţi. În fruntea acestora se afl a fostul prim-ministru comunist, Zinai-da Greceanîi, și Iurie Muntean. Aceștia au scandat: „Moldova! Moldova! Ura! Ura! Ura!”, „Руки прочь от наших детей!” („Mâinile jos de pe copiii noștri!”), „Alianţa la gunoi, vrem să răsufl ăm și noi!” și au cerut să fi e organiza-te alegeri anticipate.

MAI spune că în centrul orașului Bălţi nu au fost mai mult de două mii de oameni. „Protestul a început după ora 10 și a durat nu mai mult de trei ore, timp în care nu au fost

înregistrate incidente”, a declarat, pentru JUR-NAL, Chiril Moţpan, șeful Centrului de presă al Ministerului de Interne.

La Cahul au protestat patru mii de per-soane, anunţă organizatorii. Pe de altă parte, tot Chiril Moţpan ne-a informat că la Cahul nu s-au întrunit mai mult de 1.000 – 1.200 de persoane. „Acestea au mers pe străzile prin-cipale ale orașului, apoi s-au oprit pe strada Independenţei, unde au scandat lozinci”, susţine poliţistul. Potrivit Comisariatului de Poliţie Cahul, autorizaţia pentru miting a fost depusă la primărie de către PCRM, iar mitin-gul a durat aproximativ trei ore. În fruntea coloanei de protestatari s-a afl at deputatul PCRM, Grigore Petrenco.

Susţinătorii comuniștilor din centrul

Moldovei și-au dat întâlnire sâmbătă la Orhei. Aici s-au adunat, potrivit poliţiștilor, 1.000 – 1.500 de persoane. Organizatorii anunţă cifra de două mii de persoane. „Mitingul a decurs în mod pașnic, nu au fost înregistrate încălcări”, a menţionat Chiril Moţpan.

Potrivit analistului politic Nicolae Negru, numărul insignifi ant de participanţi la mitin-guri reprezintă un eșec pentru PCRM. „Comu-niștii anunţau că vor fi proteste în masă cu mii de persoane, iar în condiţiile în care la Bălţi urmau să se adune toţi susţinătorii partidului din nordul republicii, chiar și două mii de per-soane este o cifră modestă”, a declarat analis-tul în cadrul emisiunii „Negru și Bogatu” de la Jurnal TV.

M. L.

„Și Ghimpu, și Voronin sunt sănătoși”NUMIRE // Fostul director al Spitalului Clinic de Psihiatrie din Chişinău,

Constantin Ţurcan, a fost numit prin decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu consilier prezidenţial „pe probleme din domeniul dezvoltării sociale”

Recent, Constantin Ţurcan a fost numit prin decretul preșe-dintelui interimar Mihai Ghimpu consilier prezidenţial „pe proble-me din domeniul dezvoltării so-ciale”, iar presa a luat în bășcălie trecerea acestuia „de la psihiatrie la președinţie”. Ghimpu a expli-cat de ce a luat această decizie: „Turcan a fost deputat în primul Parlament, a votat Declaraţia de Independenţă, ceea ce semnifi ca pe atunci un act de curaj. Și a fost demis aproape că ilegal, când i-au mai rămas doar doi ani până la pensie. Am decis să-i întindem o mână de ajutor”. JURNAL i-a soli-citat un interviu noului consilier prezidenţial.

— Dle Ţurcan, cum vă acomo-daţi la noua Dvs funcţie?

Sunt abia câteva zile de când am trecut la noul loc de muncă, încerc să mă acomodez. Vom lucra și vom vedea. Unde am lucrat până acum era un stil de lucru, aici e alt stil.

- V-a afectat modul cum a tratat mass-media numirea Dvs în această funcţie?

Ei, vedeţi Dvs, să fi fost în

alte ţări occidentale, acest fapt nu șoca pe nimeni. La noi societa-tea încă e plină de prejudecăţi. Experienţa însă îmi permite să ocup această funcţie. Am fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și de atunci ne cunoaștem cu mai mulţi politici-eni, inclusiv cu Mihai Ghimpu. Am activat la diferite niveluri. Șapte ani am lucrat la sat medic șef, patru ani – în raion, un an – la minister și 24 de ani – la Spitalul Republican de Psihiatrie. Cunosc sistemul, căci n-am lucrat doar la republican sau doar la raional. Am lucrat la diferite niveluri, totodată am construit mult, mă înţelegeţi?

— Ce aţi construit?

Am construit blocuri de locuit. Dacă ţineţi minte cele două cutremure de pământ, unul s-a produs în ‘86, celălalt – în ‘89. Acestea au afectat unul din blocu-rile de locuit de la Costiujeni. Am construit mai multe case pentru personalul medical de acolo, două blocuri a câte nouă etaje.

— Căror probleme le veţi acor-da o atenţie deosebită, în calitate de consilier prezi-denţial?

Constantin Ţurcan (foto) a lucrat șapte ani la sat în calitate de medic psihiatru, patru ani – într-un centru raional, un an la mi-nister și 24 de ani în calitate de director al Spitalului Clinic de Psihiatrie din Chișinău (zis popular Costiujeni). Este doctor în știinţe medicale, conferenţiar universitar, deţinător al meda-liilor „Drujba narodov” (Prietenia popoarelor – n.r.) și „Meritul Civic”, deţine titlul onorifi c de „Om emerit” și, nu în ultimul rând, este autor al unui imn dedicat spitalului de psihiatrie, supranumit de presa de peste Prut, „imnul nebunilor”. („Pe meleagul nostru scump, între coline,/ E-așezat pitoresc printre pomi frumoși/ Spitalul Mare al înţelepciunii/ Ce ne vrea popo-rul pe toţi mai sănătoși”).

Problemelor legate de ocroti-rea sănătăţii, din domeniul mun-cii și protecţiei sociale, precum și celor din sfera companiilor de asigurări. Trebuie să fac cunoștin-ţă mai adânc cu situaţia, detalii o să vă ofer mai târziu. Încă nu am reușit să discut cu Mihai Ghimpu despre ceea ce urmează să fac.

— Ca specialist, cum apreciaţi proiectul de lege aprobat de Guvern, prin care deputaţi, primari, consilieri locali, dar și miniștri trebuie să fie su-puși obligatoriu unui control psihiatric?

La această întrebare mă abţin să vă răspund. Trebuie să văd ca-re-i situaţia mai întâi, să mă aco-modez la noile condiţii de lucru.

— Și totuși cum credeţi, avem persoane publice, politicieni în societatea noastră care ar

avea nevoie de consultaţia unui psihiatru?

Dvs vreţi să mă aruncaţi în foc cu astfel de întrebări? Despre aceasta vom discuta mai târziu.

— La începutul lunii aprilie, a avut loc o discuţie aprinsă în Parlament în cadrul căreia Vladimir Voronin a declarat că Mihai Ghimpu ar avea tre-panaţie, iar Mihai Ghimpu, la rândul său, l-a acuzat pe Voro-nin că are schizofrenie, Dvs, în calitate de specialist, ce părere aveţi despre sănătatea minta-lă a celor care ne reprezintă?

Mihai Ghimpu e mai sănătos ca noi toţi, asta vă pot spune cu certitudine.

— Și ex-președintele Vladimir Voronin...

Și el este sănătos.

— Chiar dacă în loc de „trepa-naţie” a zis „treparaţie”?

Ambii sunt sănătoși.

— Sunteţi membru al vreunui partid?

Nu, nu fac parte din partid și nici nu vreau să mă lansez în politică.

— V-aţi remarcat și prin faptul că aţi compus versuri. În ce măsură vă consideraţi poet?

Numai nu asta, vă rog. Despre aceasta vom discuta mai târziu.

Interviu realizat

de Svetlana COROBCEANU

BĂLŢI, mai 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Observator | 5

Dragi prieteni, bănuim că, prinşi de grijile cotidiene, v-a scăpat faptul că deja a început campania de abonare la publicaţiile din R. Moldova. Dacă doriţi să citiţi şi pe viitor publicaţia îndrăgită, grăbiţi-vă să vă faceţi un abonament la ziarul preferat în orice ofi ciu poştal. De asemenea, vă puteţi abona şi la alte publicaţii editate de Jurnal Trust Media – “Apropo magazin” şi “ECOnomist”.

Prezentăm mai jos preţurile pentru abonamentele la publicaţiile Jurnal Trust Media.

Abonându-te la “Jurnal de Chişinău”, citeşti şi înţelegi lumea în care trăieşti!

Nu uita să te abonezi

la ziarul preferat!

Jurnal de Chişinău – ediţia de marţi Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21692 (pers. fi zice) 12,15 lei 36,45 lei 72,90 lei PM 23692 (pens., invalizi) 11,35 lei 34,05 lei 68,10 lei

Jurnal de Chişinău – ediţia de vineri

PM 21472 (pers. fi zice) 16,50 lei 49,50 lei 99,00 lei PM 23472 (pens., invalizi) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

Jurnal de Chişinău – ediţia completă

PM 23724 (pers. fi zice) 28,65 lei 85,95 lei 171,90 lei PM 21725 (pers. juridice) 63,15 lei 189,45 lei 378,90 lei

Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21749(pers. fi zice) 13,30 lei 39,90 lei 79,80 lei PM 23749(pers. juridice) 14,00 lei 42,00 lei 84,00 lei PM 24749(studenţi) 12,00 lei 36,00 lei 72,00 lei

Indice 1 lună 3 luni 6 luni PM 21924 16,50 lei 49,50 lei 99,00 lei

Abonează-te la

Concurs cu premii pentru lucrătorii poştaliZiarul “Jurnal de Chișinău” organi-zează un concurs cu premii pentru lucrătorii poștali, care se va desfășura până pe data de 25 iunie 2010. “Jurnal de Chișinău” oferă participanţilor la concurs 10 premii: 1 frigider, 3 televi-zoare și 6 telefoane mobile.

Condiţii de participare

La concurs pot participa toţi lucrătorii poștali care vor perfecta minimum 10 abo-namente pentru “Jurnal de Chișinău”, ediţie completă, indice de abonament PM 23724, pentru o perioadă de 6 luni.

Perioada de desfăşurare

Concursul se va desfășura până pe data de 25 iunie a.c.

Acordarea premiilor

Marele premiu – frigiderul – va reveni poștașului care a perfectat cel mai ma-re număr de abonamente. Următoarele 3 premii – televizoarele – vor intra în posesia poștașilor care s-au plasat pe locurile 2, 3 și 4 ca număr de abonamente perfectate. În caz de coincidenţă a numărului de abonamente perfectate de către poștașii care candidează

pentru locurile 2, 3 și 4, cele 3 televizoare vor fi acordate în urma unei tombole.

Ceilalţi poștași, care au realizat mini-mum 10 abonamente, sunt înscriși automat în concurs și au șansa să câștige unul din cele 6 telefoane mobile. Câștigătorii telefoa-nelor mobile vor fi desemnaţi în urma unei tombole.

La sfârșitul concursului, numele celor 10 câștigători vor fi date publicităţii în ziar. Premiile vor fi ridicate de la sediul redacţi-ei (relaţii la telefonul 069651015, Veaceslav Dreglea).

Disputa aliaţilorSCRUTIN // Subiectul anticipatelor naşte din nou controverse

în sânul Alianţei pentru Integrare EuropeanăSăptămâna trecută, toate cele patru componente ale Alianţei și-au făcut publice poziţiile vizavi de modul în care ar trebui soluţionată criza constituţională și când ar fi bine să fi e organizate alegerile anticipate. În timp ce PD și PLDM consideră că articolul 78 din Constituţie e necesar să fi e modifi cat până în toamnă, când ar trebui să fi e organizate și alegerile anticipate, AMN consideră că antici-patele trebuie amânate până în 2011 sau chiar 2013, iar PL este de părerea că alegerile anticipate trebuie în general evitate. Liderul PL, Mihai Ghimpu, tot el președinte interimar al republicii, mai precizează că, până la urmă, decizia fi nală îi aparţine lui.

În aceste noi circumstanţe, PCRM face un pas înapoi și anunţă că este gata să nego-cieze cu Alianţa și chiar să accepte alegerea de către popor a șefului statului, dar numai prin modifi carea în Parlament a Constituţi-ei și cu siguranţa că alegerile anticipate vor avea loc în toamnă.

„16 iunie este un rubicon”

Primul care și-a făcut publică poziţia vizavi de termenul în care ar trebui organi-zate anticipatele a fost Partidul Democrat (PD) care a anunţat acum o săptămână că alegerile vor avea loc în toamnă. „16 iunie este un rubicon ce ar deschide noi posibilități tactice pentru opoziția comu-nistă. Nu vreau ca PCRM să fi e lăsat să preia inițiativa și să apară ca un apărător al valo-rilor europene, iar noi să ajungem în defen-sivă”, și-a argumentat poziţia președintele PD, Marian Lupu, precizând că deși PD ar fi interesat de evitarea alegerilor anticipate, acest lucru nu este posibil pentru că așa ne-au recomandat structurile europene. „Nu este fi resc să acționăm de o altă manieră. Alegerile anticipate trebuie să aibă loc până în 15 noiembrie”, a mai spus Lupu, sigur că decizia fi nală a AIE va fi luată în cel mai scurt timp.

Alegeri parlamentare şiprezidenţiale într-o zi

La doar două zile după ce PD și-a pre-zentat public poziţia, și Partidul Liberal De-mocrat (PLDM) a venit cu propria iniţiativă - Modifi carea art. 78 din Constituție prin referendum și, până la fi nele anului 2010, să fi e organizate, în aceeași zi, alegeri parla-mentare anticipate și alegeri prezidențiale”. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, noul

Parlament și șeful statului ar trebui aleși la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie. În viziunea PLDM, re-ferendumul pentru modifi carea art. 78 din Constituție ar trebui organizat până la sfârșitul lunii august, iar întrebarea ar putea fi formulată în felul următor: “Sunteți de acord ca președintele țării să fi e ales prin vot direct sau în Parlament”.

Poziţia PLDM l-a iritat pe Marian Lupu care l-a acuzat pe Vlad Filat că din moment ce a prezentat acest punct de vedere înainte de a consulta Alianţa, probabil s-a consultat cu alţi aliaţi. Lupu nu a precizat pe cine are în vedere.

Fără anticipate?

Partidul Liberal (PL), la rândul său, afi rmă că nu împărtășește nici părerea PD, nici pe cea a PLDM. „Noi optăm pentru or-ganizarea unui referendum constituţional, unde oamenii să fi e întrebaţi dacă își doresc alegeri anticipate și dacă președintele urmează să fi e ales de parlament sau popor. Cred că acest parlament trebuie să rămână în funcţie încă trei ani, iar șeful statului să fi e ales de actualul legislativ. Ulterior, preșe-dintele ţării ar trebui ales prin vot univer-sal. Această idee este susţinută și de unii ofi ciali europeni”, a declarat președintele PL Mihai Ghimpu, dar fără a preciza care sunt ofi cialii europeni care susţin punctul său de vedere. Liderul liberalilor afi rmă că nu renunţă nici la ideea adoptării unei noi Con-

stituţii. „Ideea cu o nouă Constituţie este tot mai actuală. Este cea mai bună idee. Mo-difi carea articolului 78 nu rezolvă situaţia. Ce facem cu celelalte articole? Din acest motiv nu mă grăbesc să vin cu declaraţii în acest sens”, a spus Ghimpu, specifi când că este posibil ca Alianţa să nu ia o decizie fi nală până la 16 iunie. „Fiecare are dreptul să-și expună punctul de vedere pe margi-nea acestei probleme, dar eu sunt cel care va lua decizia fi nală”, a conchis președintele interimar.

Comuniştii doresc un compromis

Și liderul Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) ne îndeamnă să nu ne grăbim. „Nu trebuie să organizăm alegeri în pripă, unde mai pui că 70% din cetățenii Republicii Moldova nu-și doresc alegeri anticipate. Părerea mea este că referendumul de mo-difi care a art. 78 din Constituție ar trebui se desfășoare în 2011, odată cu alegerile locale”, a opinat Serafi m Urechean. Potrivit lui, alegerile prezidențiale ar putea să se desfășoare în toamna anului 2011 sau 2012, dar chiar și la începutul anului 2013.

Părerea PL și AMN îi scoate din sărite pe comuniști care anunţă că sunt gata de un compromis, dar numai dacă alegerile anticipate vor avea loc în toamnă. „Noi am anunţat deja că nu suntem împotriva alege-rii președintelui direct de către popor. Arti-colul 78 poate fi modifi cat și în Parlament. Nu e nevoie neapărat de un referendum”, a declarat deputatul comunist Eduard Mușuc.

În aşteptarea raportuluiPână una, alta, Mihai Ghimpu a

anunţat că înainte de a lua decizia fi nală așteaptă să vadă raportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar. „În urma acestui raport, voi pro-pune Parlamentului interzicerea simbolu-rilor comuniste în R. Moldova”, a declarat președintele interimar, făcând referire la două rezoluţii ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prin care simboluri-le comuniste au fost interzise în întreaga Uniune Europeană. PD anunţă la rândul său că nu va vota pentru o asemenea iniţiativă. „Interzicerea simbolurilor comuniste va fi cel mai frumos cadou la care putea spera PCRM înainte de alegeri. Partidul lui Voro-nin ar putea atrage atenția asupra sa numai prin scandal”, a spus Lupu, sugerând ca discuția despre interzicerea însemnelor co-muniste să fi e oprită sau cel puțin amânată până după alegerile parlamentare.

Mariana RAŢĂ

LIDERUL Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) ne îndeamnă să nu ne grăbim

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

Racul, broasca și o știucă, înhămaţi la carul AIE

Pentru candidatul conserva-tor, acesta este primul miting elec-toral important al campaniei, care este marcată de ultimele inundaţii și doliul naţional după moartea președintelui Lech Kaczynski.

În urmă cu o săptămână, mi-tingul lui Kaczynski din Varșovia, în cadrul căruia urma să-și prezin-te programul, a fost transformat din cauza inundaţiilor într-o acţi-une caritabilă pentru sprijinirea sinistraţilor.

Kaczynski a adoptat încă de la începutul campaniei sale o atitu-dine conciliatoare, tranșantă faţă de caracterul confl ictual mani-

LUMI PARALELE

UE cere autorităţilor israeliene

o “anchetă completă”

asupra raidului împotriva fl otilei

Uniunea Europeană a cerut luni o “anchetă completă” din partea autorităţilor israeliene asupra circumstanţelor rai-dului lor asupra fl otilei de ajutor propalestinian și a reiterat cererea privind un acces “necondiţionat” către Fâșia Gaza a ajutorului umanitar și comerţului.

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, cere Israelului “o anchetă completă asupra circumstanţelor” acestui raid, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai acesteia.

Cel puţin cincisprezece pasageri au fost uciși, luni, când comandouri israeliene au luat cu asalt fl otila internaţională a militanţilor propalestinieni, care se îndrepta către Fâșia Gaza, a anunţat armata israeliană.

Ashton a declarat că, în opinia Uniunii Europene, “politica de izolare a (Fâșiei) Gaza rămâne inacceptabilă și contraproductivă din punct de vedere politic”.

Șefa diplomaţiei europene a făcut apel la ridicarea blocadei, cerând autorizarea “imediată” și “necondiţionată” a accesului unor ajutoare umanitare, comerţului cu bunuri și deplasarea persoanelor

în Fâșia Gaza.Ministrul belgian al Cooperă-

rii, Charles Michel, și-a exprimat regretul pentru “utilizarea apa-rent disproporţionată a forţei de către armata israeliană în timpul acestei intervenţii, în care au fost ucise mai multe persoane”.

Mai mulţi deputaţi euro-peni se afl au, cu titlu personal, la bordul fl otilei care transporta sute de militanţi propalestinieni și ajutoare în Fâșia Gaza. Aceasta a pornit duminică după-amiaza către teritoriile palestiniene.

Marina israeliană și-a anunţat intenţia de a împiedica fl otila, uti-lizând forţa, dacă va fi necesar, să se apropie de coastele Fâșiei Gaza, supusă de Israel unei blocade stric-te, cu excepţia produselor de primă necesitate, de la preluarea puterii în acest teritoriu de mișcarea isla-mistă Hamas, în iunie 2007.

Jaroslaw Kaczynski

şi-a lansat campania prezidenţială

Jaroslaw Kaczynski, care candidează pentru succesiunea fra-telui său geamăn, decedat într-un accident aviatic în Rusia, și-a lansat sâmbătă campania electorală, cu trei săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale, la Zakopane, într-o zonă a Poloniei tradiţionalistă și catolică.

festat în perioada 2006-2007, când a deţinut funcţia de premier sub președinţia fratelui său geamăn. El a făcut apel la polonezi pentru reconciliere.

“Trebuie să punem capăt o dată pentru totdeauna războiului dintre polonezi. Acesta nu a adus nimic bun Poloniei, a adus mult rău și nenorociri”, a declarat Jaros-law Kaczynski în faţa locuitorilor din Zakopane, un oraș situat la poalele munţilor Tatra.

Purtătoarea de cuvânt a echi-pei de campanie a candidatului liberalilor afl aţi la putere, Bronis-law Komorowski, dat favorit în sondaje cu 46 până la 53 la sută din intenţiile de vot, a criticat discur-sul lui Kaczynski. “Kaczynski nu a prezentat de fapt niciun program politic”, a afi rmat deputata Mal-gorzata Kidawa-Blonska pentru postul TVN24.

Ca urmare a prăbușirii avio-nului prezidenţial polonez la 10 aprilie la Smolensk, în vestul Rusi-ei, 30 de milioane de alegători sunt chemaţi la 20 iunie la urne pentru a-și alege noul președinte.

Creditat cu 27 până la 36 la sută din intenţiile de vot, Jaroslaw Kaczynski ar trebui să se confrun-te cu Bronislaw Komorowski în al doilea tur de la 4 iulie, dacă niciun candidat nu trece în primul tur de pragul de 50 la sută. (mediafax.ro)

Agenţia informaţională „Ol-via-press” a primit declaraţia Uniunii moldovenilor nistreni, care își exprimă îngrijorarea în legătură cu politica expansio-nistă a României și comporta-mentul agresiv al autorităţilor moldovenești. Publicăm textul Declaraţiei fără redactări.

„La conferinţa știinţifi co-ilumină-toare din 25 mai de la Tiraspol, organizată în cadrul zilelor scrisului slav, președinte-le Igor Smirnov a stabilit cu claritate rolul scrisului chirilic pentru cultura naţiona-lă moldovenească, etnosul moldovenesc, limba moldovenească și, în consecinţă, pentru păstrarea naţionalităţii moldo-venești ca popor de sinestătător – moldo-veni, a căror teritoriu vital și patrie unică a devenit Nistrenia.

De aici a apărut și termenul „moldo-venii nistreni”, ca și termenul „ucrainenii nistreni” și „cetăţenii ruși în republica nerecunoscută”.

Anume aceste trei etnii de bază ale Nistreniei, după cum a indicat Președin-tele, - moldovenii, ucrainenii și rușii au format o nouă entitate singulară – popo-rul nistrean, simbolizând ajutorul reci-

proc, unitatea și îmbogăţirea reciprocă a culturilor.

Dar, după cum a promis președintele FR Dmitri Medvedev, interesele cetăţe-nilor ruși în republica nerecunoscută vor fi apărate de Moscova. Noua putere ucraineană, conform declaraţiei depu-taţilor din Rada Supremă, are aceleași intenţii referitor la ucrainenii nistreni cu pașapoarte ucrainești.

Dar pe „moldovenii nistreni”, în afară de Președintele Igor Smirnov, nu are cine îi apăra. Numai datorită politicii sale permanente și orientate spre un scop pe parcursul a douăzeci de ani, se reușește nu numai păstrarea etniei moldovenești și a naţionalităţii moldovenești, dar și dezvoltarea culturii și limbii moldove-nești, în baza grafi ei iniţiale chirilice.

Acum deja le este clară tuturor politi-ca Republicii Moldova îndreptată spre apropierea tot mai integrală cu România, transformarea moldovenilor în români și a limbii moldovenești în română. Nu în-zadar o parte din politicienii ucraineni au început să manifeste neliniște în legătură cu linia pe care o promovează Bucureștiul – de înghiţire a Moldovei.

Manifestă neliniște și moldovenii nistreni, care din cauza politicii agresive a Chișinăului pot să-și piardă ultima speranţă privind păstrarea lor ca popor

cu rădăcini slave, a istoriei lor multise-culare, a culturii, specifi cului și limbii. Istoria a demonstrat deja cum în lupta împotriva elementului slav, ca argument principal era aleasă tactica renunţării, pentru început, la scrisul chirilic, apoi și la statalitatea comună.

Îi suntem recunoscători președin-telui Igor Smirnov, care a menţionat că „originalitatea fi ecărui popor, tradiţiile lui, experienţa multiseculară vor exista și se vor dezvolta doar în condiţiile păstrării limbii, a cărui purtător este poporul, asigurarea funcţionării acesteia pe un anumit teritoriu”.

Și ca limba de comunicare între oa-meni să nu devină din nou armă de repre-salii, cum s-a întâmplat la începutul ani-lor ‘90, trebuie folosită șansa reală, oferită de președinţii Ucrainei și FR, să se rezolve confl ictul, exclusiv cu mijloace pașnice, să devenim vecini buni și să construim state de sinestătătoare, independente, suverane. Fiecare cu opţiunea lui. Noi am ales: rămânem moldoveni nistreni.

Președintele mișcării

obștești republicane

„Uniunea Moldovenilor Nistreni”,

deputat al Sovietului Suprem

al PMR, V. Tulgara.

27.05.2010

Săptămâna trecută, premierul Vlad Filat a propus, în numele PLDM, organizarea, până la sfârșitul verii, a unui referendum constituţional de modificare a articolului privind alege-rea președintelui RM. El mai dorește ca alegerile parlamentare anticipate și cele prezidenţiale să aibă loc în ace-eași zi, la toamnă. Cam aceeași este și poziţia lui Marian Lupu, președinte-le PD, anunţată ceva mai înainte.

Deocamdată, cel puţin oficial, recomandarea Comisiei de la Veneţia rămâne neschimbată: modificarea Constituţiei RM nu se poate face decât în Parlament. Despre o posibilă schimbare de macaz aflăm prin inter-mediul lui Marian Lupu și al deputatu-lui PL, Ana Guţu. Dacă e să-l credem pe Marian Lupu, Comisia de la Vene-ţia a fost nevoită să facă acest pas din cauza poziţiei inflexibile a PCRM. Ana Guţu spune că juriștii Comisiei de la Veneţia și-au schimbat opinia, acceptând modificarea Constituţiei prin referendum constituţional, deoa-rece au descoperit că recomandarea precedentă a fost scrisă în baza unei traduceri trunchiate a Constituţiei.

Oricum, organizarea unui re-ferendum constituţional nu se face în afara parlamentului. Conform codului electoral, care reglementează desfășurarea referendumului, după efectuarea de către Curtea Consti-tuţională a controlului constituţio-nalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea se prezintă spre examinare Parla-mentului, care, în termen de șase luni, adoptă una din următoarele hotărâri:

a) despre organizarea referendumului, care se va desfășura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărârii; b) despre respingerea propunerii privind desfășurarea referendumului în cazul în care aceasta este formulată de deputaţi.

Prin urmare, ca referendumul să aibă loc până la sfârșitul verii, decizia Parlamentului trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie. Conform art. 145 al Codului Electoral, „referendumul republican nu poate avea loc cu 120 de zile înainte și cu 120 de zile după ziua efectuării alegerilor parlamentare și locale generale”, ceea ce înseamnă că pentru a putea organiza alegeri parlamentare și prezidenţiale în noiembrie, după cum propune Filat, referendumul constituţional trebuie să aibă loc cu patru luni înainte, adică în... iunie.

Scenariul lui Filat nu este posibil fără modificarea actualului cadru legislativ, ceea ce presupune o coordonare a acţiunilor cu celelalte componente ale alianţei sau cu... PCRM. Nu credem că PD și PLDM mizează pe PCRM, care e împotriva referendumului constituţional. Filat a și precizat că exprimă poziţia PLDM, că nu va acţiona decât în cadrul AIE. Nu e vorba nici despre o coordonare a ieșirilor la rampă între PD și PLDM, ci, dimpotrivă, mai curând despre declanșarea unei rivalităţi – tacite, deocamdată – între Filat și Lupu, care, conform sondajelor, se află în topul celor mai de încredere politicieni din RM, devansându-l pe Voronin. În timp ce popularitatea lui Filat e în ascen-

denţă, cea a lui Lupu e într-un ușor declin, și acest fapt îl „stimulează” probabil pe Filat, determinându-l să facă gesturi sfidătoare în raport cu ceilalţi lideri ai Alianţei. Asemenea acţiuni subminează imaginea AIE și, ca un bumerang, lovesc în imaginea PLDM.

Pe de altă parte, alegeri par-lamentare nu pot avea loc până președintele interimar nu anunţă dizolvarea Parlamentului. Consti-tuţia RM nu stipulează posibilitatea autodizolvării Parlamentului. Iar Mihai Ghimpu și Serafim Urechean au reacţionat fără plăcere la propune-rea lui Filat. Ulterior, într-un interviu acordat Europei Libere, președintele interimar a declarat că organizarea unui referendum constituţional este poziţia comună a tuturor liderilor AIE, doar că Lupu și Filat s-au grăbit să o anunţe primii. Din punctul lui de vedere, referendumul constituţional nu poate fi organizat vara, când toată lumea e în vacanţă, ci trebuie stabilit pentru luna septembrie. Ceea ce ar însemna că, după scenariul lui Mihai Ghimpu, alegerile parlamentare nu pot fi desfășurate decât la anul.

Însă alegerile în plină iarnă, după încă o majorare inevitabilă, stabilită prin acordul cu Gazprom, a tarifelor la gaze, nu este o idee prea bună. De aceea, probabil, Filat se grăbește să le organizeze la toamnă, altfel va trebui să le amâne până la primăvara viitoare, când trebuie să aibă loc alegerile locale. Desfășurarea în aceeași zi a alegerilor parlamentare, prezidenţiale și locale ar fi o idee și mai rea. Aceasta este mai curând explicaţia coincidenţei de poziţii între PLDM, PD și PCRM în privinţa alegerilor parlamentare.

O soluţie ar fi ca în această toam-nă să aibă loc doar alegeri prezidenţi-ale, iar alegerile parlamentare și cele locale să fie lăsate pentru primăvară. O fi existând și alte soluţii. Problema e că liderii alianţei le caută și le anunţă în mod separat.

Gazeta de perete a casei de nebuni

Declaraţia Uniunii moldovenilor din Nistrenia:

noi rămânem moldoveni nistreni

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

Lilian NEGURĂ

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

Striptis cu o stafi e care

bântuia cândva EuropaSâmbătă, activiștii și

conducătorii PCRM au fă-cut-o de oaie. I-au stricat lui Voronin cadoul de ziua de naștere. Dacă era viu, Stalin îi împușca, probabil, pe toţi. I-ar fi făcut praf prin beciurile NKVD-lui.

Muntele a născut un şoarece

Lenin cu Dzerjinski, de asemenea, nu erau să fie mai clemenţi. Cum însă idolii lor, încremeniţi în granit, nu au cum să intervină, militan-ţii PCRM pot scuipa în sân resemnaţi. Au scăpat teferi. Atâta doar că au rămas și cu buza umflată, și cu pantalonii uzi. Au transpirat degeaba în dimineaţa primei zile de week-end când și-au așteptat în zadar sprijinitorii să vină în număr mare pentru a protesta împotriva guvernării AIE.

A fost plănuită o impu-nătoare desfășurare de forţe la Bălţi, Orhei și Cahul. O agenţie de presă, afiliată fos-tului partid de guvernământ, s-a grăbit chiar să difuzeze în dimineaţa zilei de 29 mai o știre potrivit căreia zeci de mii de oameni, reprezentând toate raioanele din centrul, nordul și sudul republicii, s-au înregimentat disciplinat în coloane și scandează lozinci antiguvernamentale.

Programul comuniștilor era îndrăzneţ și ambiţios, croit pesemne, pe calapodul planului GOELRO de electrifi-care a Rusiei Sovietice. Sau al planului bolșevic de colectivi-zare și industrializare forţată din anii treizeci ai secolului trecut. Muntele însă a născut un șoarece.

Deși comuniștii s-au grozăvit să aducă oameni din cele patru puncte cardinale, la Orhei și Cahul au protestat doar câteva sute de persoane, iar la Bălţi – vreo mie și ceva. Acţiunile anunţate cu surle și trâmbiţe s-au dovedit a fi un balon de săpun.

Propagandiștii PCRM au făcut din ţânţar armăsar. Cu toate că i-au trimis pe ba-ricadele „luptelor de clasă” pe fostul premier Zinaida Greceanâi, pe prezumtivii viitori lideri ai formaţiunii, Igor Dodon, Iurie Muntean sau Grigori Petrenco, oamenii au ignorat manifestaţiile comu-niste. Grupurile vânzolite de falși protestatari s-au îm-prăștiat atât de repede încât televiziunile n-au putut să le surprindă la faţa locului și, în consecinţă, strânsurile din ce-le trei orașe provinciale nu au izbutit să se ridice nici măcar la rangul unui biet eveniment de presă pentru rubrica „fapt divers”.

Pavel Turcu, mai tare decât PCRM

În consecinţă, sâmbătă, PCRM, oricum ai suci-o, a suferit o înfrângere umilitoare. Partidul și-a arătat limitele

și neputinţa de a-și mobiliza aderenţii. Comuniștii au avut, se pare, ameţeli de pe urma succeselor. Se vede că le-a jucat festa aparenta lovitură pe care au dat-o la începutul lunii mai când au reușit să mobilizeze peste 10 mii de persoane.

Atunci însă ei și-au adus membrii la Chișinău într-o atmosferă de picnic, momin-du-i cu un voiaj și distracţii în capitală. Se știe că la 1 mai lu-mea iese în stradă dintr-un re-flex format încă sub sovietici, când era obligată să meargă dimineaţa la o demonstraţie oficială, ca mai apoi să-și ver-se năduful pe șefi sau pe cine apucă, stropind evenimentul cu o bere și o sută de grame de votcă.

Sâmbătă însă n-a fost să fie. La Orhei, de exemplu, nu-mărul persoanelor oploșite de dimineaţă prin baruri era mai mare decât cel al manifestan-ţilor comuniști. Se creează impresia că Pavel Turcu, paz-nicul care vrea să câștige cu tot dinadinsul Eurovision-ul, e în stare să adune mai multă lume în piaţă decât PCRM.

Nudism în loc de comunism

Totuși, în ciuda faptului că demonstraţia comuniș-tilor a eșuat lamentabil, un amănunt legat de evenimentul de sâmbătă merită, totuși, atenţie. Protestele lor urmau să se desfășoare sub stindar-dul unei fantomatice „Acţiuni Sociale” care are și un semn distinctiv – o stea bicoloră pe un fundal roșu. De unde și im-presia că PCRM se pregăteș-te de o eventuală condamnare a comunismului și scoatere în afara legii a simbolurilor acestuia. Protestele de sâm-bătă urmau să testeze, după toate probabilităţile, viitoarea marcă încă neînregistrată a formaţiunii lui Voronin.

Așa fiind, s-ar putea ca PCRM să intre în viitoarea campanie electorală sub titulatura de „Partid al Acţiunii Sociale”, având o stea pe jumătate roșie în colţul de sus al steagului. În această situaţie, AIE nu trebuie să-l lipsească de șansa istorică de a-și schimba denumirea și de a se lepăda de comunism.

Argumentele invocate de Marian Lupu, potrivit cărora interzicerea simbolurilor ar întări fosta formaţiune de guvernământ, sunt puerile. Haideţi să fim serioși, dar să nu ne crispăm. Să ne păstrăm umorul.

Dezbrăcat de pânza steagului comunist în care se învelește, PCRM va compărea în faţa electoratului precum o stafie dezgolită care, nemai-putând să bântuie Europa, în-cearcă, în disperare de cauză, să facă striptis politic. Astfel, intrarea ei nudă în scenă va fi, neîndoielnic, foarte distracti-vă. Pentru că, vorba lui Andrei Pleșu, nimic nu e mai ridicol și mai neputincios decât o stafie care provoacă râsul.

Simbolurile comuniste, miturile sovietice și PCRM

PARADISUL SOVIETIC // Cum poate fi diluat cimentul electoral al comuniştilor moldoveni

Deși eterogene, aceste grupuri sociale sunt reunite împreună prin faptul că sunt atrase ca de sirene de trecutul comunist și simbolurile sale. Fiecare găsește ceea ce-i convine în aceste simboluri. Rușii le asociază cu perioada când ei erau consideraţi fraţii mai mari, celelalte minorităţi își aduc aminte că pe atunci nu erau minorităţi, ci făceau parte din poporul sovietic multietnic, cei sărăciţi le asociază cu o viaţă decentă, iar altora le place să creadă într-o lume fără incertitudini, unde nu există divergenţe de opinii, ci ordine și stabilitate.

Electoratul comunist

Aceste mituri îi ţin pe toţi acești oameni împreună, și nu criticile savan-te ale lui Dodon sau limbajul vulgar al lui Voronin, sau și mai puţin discursul răutăcios și cinic al lui Tkaciuk. Cei care votau pentru un PCRM european, cei care militau pentru democraţie, echitate și capitalism social au trecut de mult la PDM. Acum cimentul care face ca electoratul PCRM să rămână neclintit, indiferent de dezvăluirile de corupţie, de descoperirea inefi cienţei guvernării precedente, crimele inter-venţiei poliţienești etc., sunt miturile paradisului sovietic.

Pentru mulţi reprezentanţi ai minorităţii ruse nu contează corupţia lui Voronin și a familiei, pentru ei este o chestiune de onoare ca moldo-venii ”incompetenţi” (moldovenii,

în opinia lor, prin defi niţie nu pot fi competenţi) să nu mai guverneze nefi ind consiliaţi de Rusia. Multe din persoanele sărăcite, după atâţia ani de promisiuni, nu mai cred în nicio democraţie, ultima asociindu-se doar cu mizeria și umilinţa. Nomenclatura comunistă și postcomunistă nu vrea decât privilegiile înapoi, indiferent dacă acestea sunt sursa sărăciei aces-tei ţări și a inefi cienţei guvernării. Cei care nu înţeleg cum e posibil ca într-o știre să existe două puncte de vedere opuse fără interpretări clare sau care se simt deranjaţi de ”morali-tatea decăzută” a minorităţilor reale, nu pot fi decât bucuroși și susţinători ai intervenţiilor poliţienești în forţă. Orice știre despre un nou maltratat de poliţie la comanda vechii guvernări este pentru ei un argument nou pen-tru a susţine PCRM.

Fricile justifi cate ale comuniştilor

Reacţia foarte violentă a PCRM la lucrările comisiei Cojocaru se explică prin pericolele pe care acest partid le simte că vor urma după ce ea va pre-zenta rezultatele cercetărilor efectuate. Ce va rămâne din PCRM dacă i se vor lua miturile despre poporul sovietic fericit care fi ind internaţionalist a adus modernitate moldovenilor ”înapoiaţi” și prin aceasta o viaţă decentă. Dar da-că se vor pune în discuţie simbolurile care actualizează aceste mituri? Ce sen-

PCRM este un partid care atrage un electorat destul de eterogen: minoritatea rusă care nu vrea să piardă statutul său privilegiat, minorităţile etnice rusifi cate, persoanele sărăcite după căderea comunismului, nomenclatura comunistă și postcomunistă care se simte vulnerabilă după căderea regimului centralizat, persoanele care se simt derutate de dezordinea democratică (diversitate de opi-nii, minorităţi etc.) și care visează la o mână de fi er, sunt doar cele mai importante categorii pe care acest partid le atrage.

timente va trezi electoratului tractorul lui Mișin?

Cu ce armă propagandistică va rămâne PCRM atunci când mediati-zarea lucrărilor comisiei Cojocaru va scoate la suprafaţă dovezile că poporul sovietic de fapt murea de foame, iar în perioadele cele mai bune ale brejnevis-mului târziu stătea la cozi imense după lapte și unt, că internaţionalismul sovietic a distrus sute de etnii minori-tare, iar ordinea din societate era doar la televizor.

Natura criminală a sistemului comunist

O parte din analiști și politicieni e de părerea că interzicerea acestor simboluri va avantaja PCRM, pentru că, spune M. Lupu, „partidul lui Voro-nin ar putea atrage atenţia asupra sa numai prin scandal”. Acest scandal ar fi interzicerea simbolurilor comu-niste. După mine, dezbaterea largă a trecutului comunist va slăbi semnifi -cativ PCRM punându-l într-o situaţie defensivă. Astfel ei vor fi obligaţi să explice că nu sunt ce sunt, adică sunt comuniști, dar nu dintre cei răi, adică nu sunt comuniști totalitari, dar sunt comuniști noi, europeni (simţiţi bâlbâiala acestor justifi cări). Dacă se anunţă data alegerilor anticipate și li se atacă simbolurile, PCRM nu va avea argumente să atace alianţa (de uzurpare a puterii), dar va trece în apărare (a simbolurilor). Altfel spus, PCRM va fi obligat să treacă de la ofensivă, la defensivă.

Pe lângă aceasta, dacă vor fi aduse argumente locale serioase care vor proba natura criminală a întregului sistem, și nu doar a unor exponenţi ai săi și dacă ele vor fi prezentate con-vingător, dezbaterea asupra trecutului comunist va avea în societate efectul dinamic al unei eliberări, care nu va rezolva imediat problemele de memorie colectivă, dar va crea premisele pentru ca ele să fi e rezolvate în perspectivă. PCRM va mai avea susţinători, dar el va trebui să muncească pentru ei, să propună soluţii pentru guvernare, să demonstreze competenţă etc., dar nu să întreţină și să exploateze miturile unor oameni necăjiţi.

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Privirea

Undiţa, tacul și pianul președintelui VILA PREZIDENŢIALĂ // Sâmbăta trecută, porţile complexului guvernamental de la Holercani

s-au deschis pentru prima dată pentru presa de la Chişinău

La 50 de km de Chișinău, pe malul Nistrului, în-tr-o zonă deosebit de pitorească, ascunse de ochii lumii de pădure și pază, vilele guvernamentale de la Holercani ale președintelui, spicherului, premi-erului și miniștrilor își așteaptă zi de zi oaspeţii. „Vin foarte rar pe aici să se odihnească”, explică administratorul vilelor, Efi m Pavel. Sâmbăta trecută, porţile complexului guvernamental de la Holercani s-au deschis pentru prima dată pentru presa de la Chișinău, invitată să-și potolească cu-riozitatea de către președintele interimar Mihai Ghimpu, și el pentru prima dată în vizită la reșe-dinţa sa de la Holercani.

Privatizări şi la Holercani

Deși pregătită din timp, vizita președintelui nu a fost și așteptată de către administratorul complexului care l-a salutat respectuos, dar rece pe șeful interimar al statului și a răspuns scurt și cu capul în pământ la toate întrebările lui Mihai Ghimpu. „Au mai fost jurnaliști pe aici?”, a fost prima întrebare pe care președintele i-a adresat-o lui Efi m Pavel. „Au mai fost câţiva cu fostul președinte”, a urmat răspunsul. „Voronin venea des pe aici?”, a continuat ofi ci-alul. „Nu prea. Cam o dată în jumătate de an. Pe noapte a rămas însă doar de două ori”, a explicat administratorul complexului.

Președintele interimar s-a mai interesat și de blocul cu nouă etaje din pensiune care a fost vândut la începutul anului trecut cu 3 milioane de lei. „E un bloc distrus încă de pe timpul războiului. L-a cumpărat cineva de la Lukoil, dar încă nu s-a apucat de reparaţie”, a raportat Pavel, pre-cizând că privatizarea a fost legală, edifi ciul fi ind inclus în lista clădirilor ce puteau fi privatizate.

Tkaciuk şi Reidman, oaspeţi rari Deși mai modestă decât reședinţa de la Condriţa, vila

prezidenţială de la Holercani părea mai prietenoasă (chiar dacă frigiderele îl așteptau goale pe președinte – n.r.). Cu două dormitoare care dau spre lacul de acumulare de pe Nistru și spre câmpiile din partea cealaltă a râului (pentru ca șeful statului să nu uite niciodată de confl ictul transnis-trean nesoluţionat – n.r.), cu o mansardă în care președin-tele interimar a zăbovit preţ de o oră lângă masa de biliard rusesc în încercarea de a trimite o bilă în buzunar.

Alte câteva minute Ghimpu le-a petrecut așezat în faţa unui pian din holul vilei prezidenţiale. Ofi cialul a încercat să interpreteze o melodie, dar s-a lăsat repede păgubaș. Terasa de lângă Nistru l-a impresionat cel mai mult pe președinte. „Cine are o undiţă?”, a întrebat el entuziasmat după ce a zărit un pește în apă. Șuvoiul de ploaie care a venit pe neprins de veste a alungat delegaţia într-o altă vilă – a consilierilor prezidenţiali. Și aceasta, rar vizitată de foștii sfetnici ai lui Voronin. Doar fi ul fostului președin-te, Oleg Voronin, a fost de câteva ori în vacanţă la vila de la Holercani.

Cheltuieli de milioane

Aerul curat, natura și liniștea locului i-au fost pe plac lui Ghimpu. „Nu-i mai bine să vin eu aici? Prind un pește, pun o semnătură. La sfârșitul zilei, nu mă duc acasă cu ochii um-fl aţi”, își împărtășește președintele gândurile cu jurnaliștii. Apropo, potrivit administratorului complexului, pensiunea de la Holercani este deschisă pentru toţi doritorii, doar că, pentru a-ţi face o vacanţă acolo, trebuie să obţii consimţă-mântul Cancelariei de stat și desigur să plătești cazarea – 180 de lei pe zi pentru o cameră de trei persoane.

Complexul guvernamental de la Holercani a fost construit în anii ‘60. Are o suprafaţă de 64 de hectare pe care sunt construite 20 de vile. Deși administratorul pensiunii susţine că nu poate spune cu exactitate cât costă întreţinerea anuală a acestor vile, conform datelor de care dispunem, în perioada 2003-2008, numai pentru reparaţii și construcţii în complexul guvernamental de la Holercani s-au cheltuit peste 18 milioane de lei. Cei mai mulţi bani (5,5 milioane de lei – n.r.) au fost alocaţi din bugetul de stat în 2006 pentru reconstrucţia vilei președintelui.

Mariana RAŢĂ Fotografii: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Observator | 9

„Rock pentru pace” la Vadul lui VodăÎn loc de tradiţionalul „Sex, Drugs & Rock & Roll” a fost „rock pentru pace”. Formaţii de muzică rock de pe ambe-le maluri ale râului Nistru, precum și trupe din Ucraina și Germania au evoluat în acest weekend pe o scenă în cadrul festivalului internaţional de muzică live „Vadul lui Woodstock”. „Pledăm pentru pace și unire, chiar dacă nu o putem face ofi cial, cel puţin o putem face spiritual prin interme-diul muzicii”, consideră Arsenie Nova-lenco, solist al formaţiei Party-Fon’ & HalilluJaH din Chișinau.

Vrem integrare în UE

Îmbrăcaţi în pantaloni de piele, coafaţi extravagant, cu tatuaje pe corp, piercing-uri în urechi, nas, buze, sprâncene etc., zeci de fani ai muzicii rock s-au adunat pe teritoriul unei staţiuni de odihnă din Vadul lui Vodă pentru a sări în sus și a fl utura din plete în ritmurile muzicii grele.

Bineînţeles nu a lipsit și băutura spirtoa-să. Timp de două zile cât a durat festivalul

s-au băut sute de litri de bere, chiar de la intrare puteai întâlni tineri care aveau fi e-care câte o sticlă de 2,5 l de băutură din care sorbeau cu poftă. „Am venit să ne distrăm la maxim și să bem, să bem muuuult!”, strigau băieţii și începeau să se dezbrace pentru a-și scurge hainele ude. Pe neașteptate, trăsese o ploaie care i-a udat pe toţi cei prezenţi la eveniment până la piele. Chiar dacă aveau unde să se adăpostească, rockerii au preferat să savureze în aer liber prestația trupelor de muzică rock.

„Festivalul respectiv se organizează pen-tru a promova formaţiile tinere, dar și pentru a promova rockul în sine. Când am plecat în Franţa în 1988, acolo deja s-a terminat cu rockul etnic, la noi el se mai cântă până în prezent. Noi avem o întârziere în evoluția muzicii rock cu cel puţin 50 de ani. Formaţii-le noastre imită muzica făcută de cei din Oc-cident. Și asta nu este rău, dar totuși nivelul rockului în R. Moldova e unul mediocru”, și-a dat cu părerea Ruslan Ţăranu, unul din cei mai cunoscuţi rockeri din R. Moldova. Dintre formaţiile rock de pe ambele maluri ale Nis-trului Ruslan Ţăranu a evidenţiat două din Chișinău – „Bionic Art” și „Alive”. Compozi-torul a menţionat că rockerii din R. Moldova

pledează nu doar pentru reîntregirea ţării, dar și pentru integrarea europeană a ei.

Libertate şi democraţieLa cea de-a patra ediţie a festivalului de

muzică live „Vadul lui Woodstock” au evoluat cinci formaţii de muzică rock din stânga Nistrului și zece de pe malul drept al râului. „Este un festival la care rockerii, prin inter-mediul muzicii, pledează pentru libertate și pentru democraţie”, a declarat organizatorul festivalului, Oleg Negru, președintele Asoci-aţiei Artcord. Atmosfera a devenit cu adevă-rat incendiară când pe la ora 23 pe scenă au urcat formaţiile „Snails” și „Corbus”, care au fost invitatele de onoare la eveniment. S-au „urlat” textele pieselor care au fost selectate în special pentru acest festival, astfel încât să transmită mesaje pacifi catoare.

Pentru asigurarea unui dialog dintre cele două maluri ale Nistrului, a fost iniţiat încă în 2006 festivalul internaţional de muzică live „Vadul lui Woodstock”. Festivalul are loc în fi ecare an și întrunește de fi ecare dată amatorii muzicii rock, indiferent de regiunea și ţara din care vin.

Svetlana PANŢA

EurofiascoOSLO // În urma televotingului, reprezentanţii R.Moldova la Eurovision s-au clasat la coada clasamentului

Stil vestimentar din anii ‘80

Formaţia Sun Stroke și Olia Tira au evoluat pe arena „Telenor” de la Oslo cu numărul patru. Piesa „Run Away” și prestaţia scenică a artiștilor noștri a impresionat mai puţin publicul european.

În cadrul unei emisiuni televi-zate a postului francez Canal+, pre-zentatorul Yann Bartes a criticat în special prestaţia și look-ul vioristu-lui Anton Rogoza și a saxofonistul Serghei Stepanov, de la SunStroke Project. Acesta a ironizat vioara fl uorescentă și faptul că look-ul moldovenilor e inspirat din anii ’80. Francezul a criticat faptul că moldovenii fac playback, vioara și saxofonul fi ind utilizate exclusiv pentru show.

Șeful delegaţiei Republicii Moldova, Vitalie Cojocaru, declara pentru portalul ofi cial al Eurovisi-onului că vestimentaţia artiștilor a fost concepută altfel iniţial, dar că stilul alb-negru al băieţilor se vedea șters la ecrane. De aceea s-a optat pentru o rochie argintie, excentri-că și cizme de argint cu bretele de culoare albastru deschis pentru Olia și pantaloni albaștri pentru saxofonistul Serghei Stepanov.

Republica Moldova a primit un maxim de 10 puncte din partea României, câte 6 puncte din partea Azerbaidjanului și a Portugaliei (ţară cu o numeroasă diasporă moldovenească), patru puncte de la Bielorusia și 1 punct ne-a fost acor-dat de Georgia. Niciun punct nu au

primit cei de la Sun Stroke și Olia Tira din partea Rusiei și a Ucrainei, publicul moldovean oferindu-le în schimb câte 10 și, respectiv, 8 puncte acestor ţări.

Pe locul 21Astfel, Moldova s-a clasat pe

locul 21 cu cele 27 de puncte, depă-șind ţări precum: Marea Britanie (10 puncte), Irlanda (12 puncte), Bielorusia (18 puncte) și Cipru (24 de puncte). Interpreţii din România – Paula Seling și Ovi – s-au clasat pe locul trei cu melodia „Playing with fi re”. Locul doi a fost ocupat de Turcia, reprezentată anul acesta de o formaţia rock „maNga”, care au interpretat piesa „We could be the same”. Cu un rezultat de 246 de puncte, câștigătoare a fost desem-nată Lena, reprezentanta Germani-ei, cu piesa „Satellite”.

Favorita concursului și a case-lor de pariuri, după cum informa presa străină, Safura – reprezen-tanta Azerbaidjanului, a ocupat poziţia a cincea, la o diferenţă de patru puncte de ocupanţii locului patru – Chanee&Nevergreen din Danemarca.

Eurovision Song Contest a avut loc la Arena Telenor, cu o capaci-tate de 23.000 de spectatori, care este situată la 15 minute de Oslo, în municipiul Bærum. Arena a fost deschisă în februarie 2009 și a găzduit mai multe concerte de amploare ale unor trupe ca AC / DC și Tina Turner.

Biletele la Eurovision au costat de la 200 de euro pentru un loc în

zona din faţă până la 100 de euro la balcon. Republica Moldova a parti-cipat la „Eurovision Song Contest” pentru a șasea oară. Cea mai bună evoluţie Moldova a avut-o în anul 2005, când formaţia „Zdob și Zdub” a ocupat locul 6.

În seara desfășurării fi nalei concursului „Eurovision”, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chiși-nău a funcţionat un ecran gigantic pentru ca toţi doritorii să poată urmări show-ul. Pentru mulţimea adunată în piaţă pe o scenă au evoluat mai mulţi artiști autohtoni, precum și Pavel Turcu, care a făcut „preludiul” la recitalul interpre-tului rus Dima Bilan, câștigătorul concursului „Eurovision” din 2008.

Anastasia CIULEACU

În urma fi nalei din 29 mai de la Oslo a concursului „Eurovision Song Contest 2010”, câștigătoare a fost desemnată Germania, reprezentată de Lena cu piesa „Satellite”. Deși spectatorii din R.Moldova au acordat punctajul maxim vecinilor noștri – 12 puncte pentru România, 10 puncte pentru Rusia și 8 puncte pentru Ucraina, cele din urmă însă au fost mai puţin generoase cu reprezentanţii noștri, care s-au plasat în coada clasamen-tului, pe locul 21. România a acordat R. Moldova 10 puncte, iar Rusia și Ucraina niciun punct.

ZECI DE FANI ai muzicii rock s-au adunat pe teritoriul unei staţiuni de odihnă din Vadul lui Vodă pentru a sări în sus şi a fl utura din plete în ritmurile muzicii grele

MOLDOVA s-a clasat pe locul 21

CU UN REZULTAT DE 246 DE PUNCTE, câştigătoare a fost desemnată Lena, reprezentanta Germaniei, cu piesa „Satellite”

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Cultură

cu Nicolae POPA

Dealul din vale

Frederic BEIGBEDER,Un roman francez

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Chiar așa: „Loviţi în căpăţâna unui scriitor și n-o să iasă nimic. Ia închideţi-l, să vedeţi cum își regăsește memoria…”; ceea ce se și întâmplă în cazul lui Frederic Beigbeder, reţinut în arestul poliţiei 48 de ore în care-și rememorează în-treaga viaţă, pentru a se ajunge, în cele din urmă, la… Un roman francez, Pandora M, 2010.

„Voi scrie o carte despre propriile mele origini”, zice la un moment dat autorul; privat de posibilitatea de a citi, incapabil să doarmă, împărţind celula cu alt amărăștean, celebrul personaj (este recunoscut ca atare atât de anchetatori, cât și de deţi-

nuţi) simte pe propria piele tot ade-vărul acestei afirmaţii cu valoare de modus vivendi: „De atunci, nu m-am putut opri să nu folosesc cititul ca mijloc de a face să dispară timpul și scrisul ca mijloc de a-l opri”. Spre deosebire de Octave, protagonistul din 99 de franci, Frederic are-n spate o biografie plină, chit că nu-i scutită de rupturi – divorţul părinţilor; un alb bărbat în viaţa mamei pe post de tată vitreg; competiţia acerbă cu fratele său mai mare, pierdută din start; două căsătorii ratate; propria lui fiică ce crește fără tată… Toate acestea îl umanizează pe starul mass-media, redându-ni-l vulnera-bil cum foarte puţini bărbaţi cu alu-

ră de macho sunt dispuși că se arate. (Este probabil și motivul pentru care romanul a fost distins cu Premiul „Renaudot”, în 2009 – după ce au-torul fusese privit ani în șir drept copilul teribil al literelor franceze…)

Nu în ultimul rând, Un roman francez „este povestea unei ţări care a reușit să piardă două războaie, lă-sând să se creadă că le-a câștigat (…). Este povestea unei noi omeniri sau despre cum catolicii monarhiști au ajuns capitaliști mondialiști”. Helas! o poveste fără happy end…

31 mai 2010

Mângâieri

la preţ redus

Refrenul acestor zile aducătoare de vacan-ţă sună cam așa: „Dragi copii, nouă ne plac copiii! Așa că daţi-vă mai aproape să vă îmbrăţișăm!”. Și, efectiv, cei mari îi îmbră-ţișează pe cei mici împreună cu braţele de fl ori ce li se aduc (celor maturi, desigur!).

E cel puţin ciudat că de Ziua Copiilor, tot ei, copiii, trebuie să le aducă fl ori oamenilor maturi, ca dovadă că sunt conștienţi de grija ce le-o poartă încă din fașă și chiar încă de pe vremea primei eco-grafi i. Ce-i drept, unii par să nu fi e mulţumiţi că se aleg doar cu buchete de fl ori în semn de mulţumi-re, sugerând că ar fi cazul ca tot ei, copiii, să pună și de băut dacă e ziua lor.

Dacă te uiţi mai atent la ce li se întâmplă copi-ilor în aceste zile prevestitoare de alegeri antici-pate, în înghesuiala careurilor supravegheate cu duioșie de celebrităţi locale și chiar de celebrităţi pur-sânge, ai impresia că biblicul îndemn „Lăsaţi copiii să vină la mine!” e înlocuit cu „Împingeţi, bre, copiii să vină la mine! Numai la mine!”. Și fi ecare copil se poate pomeni că are, pe lângă nașii de botez, o droaie de nași politici. Or, nu se poate ca un comunist să mângâie pe cap un copil și să nu întrezărească în el un octombrel sau un pionier gata să se jertfească pentru cauza lor. La fel cum orice liberal nu își poate stăpâni emoţiile când se convinge că toţi copilașii cărora le pune mâna pe cap au un comportament tipic liberal după felul cum se încăpăţânează fi ecare să facă anume să sune ultimul clopoţel. Ca să nu mai zicem de cli-pele înălţătoare pe care le trăiesc democraţii când mângâie creștetele unor pici și simt cum fi ecare arde de nerăbdare să crească cât mai repede și să li se alinieze ca înălţime.

Pe scurt, de Ziua Copilului, politica moldo-venească anunţă mângâieri la preţ redus. Și e o mare fericire să fi i copil în această zi, la fel cum în restul zilelor e o mare fericire să fi i om mare. Rar cine dintre copii rămâne nemângâiat în această zi, la fel cum pe parcursul anului rar cine rămâne neurecheat. Se poate spune că viitorul e în mâinile celor care astăzi sunt abia în clasa întâi, la fel cum prezentul e în mâinile celor ce reprezintă azi clasa politică. Iar aceștia ar fi cazul să dea dovadă anume acum de sufi cientă maturitate părintească, dacă nu politică, și să se pună de acord în privinţa unei singure chestiuni. Și anume: să le promită copiilor că nu le vor strica vacanţa. Mult așteptata lor va-canţă, care, în sfârșit, a venit după patru trimestre de îmbrăţișări sufocante. Să le promită copiilor că nu vor fi nevoiţi să stea în taberele de odihnă cu telefoanele mobile duse mereu la ureche ca să afl e dacă nu li s-a întâmplat ceva părinţilor sau fraţilor și surorilor mai mari pe străzile Chișinăului.

Teatrul basarabean, aproape absent la BITEI 2010

În programul evenimen-tului însă nu au încăput

decât foarte puţine specta-cole din R. Moldova (mon-

SCENĂ DIN SPECTACOLUL „ÎN CONTANIER” de Constantin Cheianu,în regia lui Cristian Ban, Teatrul „Odeon”, Bucureşti

„Aceasta e prima mea revoluţie” – cine o va monta primul?

Primul text artistic despre 7 aprilie 2009, scrisă la Chiși-nău, se numește „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o” și aparţine Mariei Paula Erizanu (foto), o fată de 17 ani. S-a spus despre acest text ba că e un eseu, ba că e jurnal, ba că e proză. Mulţi l-au citit în revista „Observator Cultural” din România și în publicaţia „Timpul” din Basarabia.

Lucrarea Paulei a ajuns de curând și într-o sală de teatru, fi ind citită în cadrul Atelierului de Dramaturgie Contemporană al Naţionalului „Mihai Emi-nescu”, de către tânăra actriţă Ina Surdu. Participanţii la ateli-er s-au convins în timpul lectu-rii, realizate de Petru Oistric, că textul are toate calităţile unui monolog dramatic și ar putea servi drept material pentru cre-area unui spectacol.

Fraza „Visez la o revoluţie” sună ca un laitmotiv al acestui text febril, din care răbufneș-te revolta, setea de libertate, elanul tineresc. Bursieră a unui

prestigios liceu de pe Insula Omului din Marea Britanie, Maria Paula Erizanu nu a fost prezentă în sala studio „V. Cupcea” a Naţionalului din Chișinău, în schimb, ea a putut urmări lectura și a participat la discuţii prin intermediul Internetului.

Numeroșii spectatori au dat în unanimitate o notă înaltă monologului scris de Paula imediat după 7 aprilie, la limita dintre tragic și ironic. „E un text foarte viu, plin de intuiţii artistice extraordinare, poţi ieși cu el oriunde în lume, autoarea e teribil de dotată, un talent autentic”, a punctat Constantin Cheianu, făcând presupunerea că monologul „va fi pus în scenă doar în afara acestei nefericite ţări”.

Larisa Turea a mărturisit că o uimește modernitatea tex-tului lipsit cu totul de patetism, deloc infantil, concentrat, cu o energie latentă, care ar inspira pe orice regizor deschis spre provocările tinerilor autori, să creeze un „spectacol admirabil”.

DEBUT // Lucrarea Paulei a fost citită în cadrul Atelierului de Dramaturgie Contemporană al Naţionalului „Mihai Eminescu”

Paula a explicat revoluţia pe înţelesul maturilor

„Textul mi-a amintit de piesa „Ubu Rex”, îmi place limbajul alegoric, abordarea nonșalantă, critică, a evenimentelor din 7 aprilie. E mult spaţiu în text, e loc pentru regie”, a remarcat Mihai Fusu.

După părerea Dorianei Butu-cioc, cercetător știinţifi c, „Paula a explicat revoluţia pe înţelesul părinţilor”, iar teatrologul Victoria Drumi a observat că monologul e foarte dens, oferă un fl ux de in-formaţii și merită o vizualizare pe scena de teatru. Constanţa Popa a pus în evidenţă rafi namentul textului și contrapunctul dintre Istorie la general, și istoria perso-nală a unei adolescente.

„Da, e un text de teatru, îţi cere să iei atitudine, există efectul de distanţare faţă de evenimente-le din primăvara lui 2009”, afi rmă Anatol Durbală, arătându-se dezamăgit de lectura „albă”, adică neutră, pasivă a monologului și subliniind că actorii trebuie să se implice mai activ în astfel de pre-zentări ale textelor dramatice.

„Aș vrea mai multă participa-re din partea actorilor la o astfel de lectură”, a menţionat Veronique

North-Minca, secretar la Ambasa-da Franţei în Republica Moldova, accentuând că în textul acesta, tradus și în franceză, „nu trebuie schimbat nimic, autoarea a captu-rat momentul, e ca o fotografi e a evenimentelor”.

„Am fost sinceră până la capăt”

Potrivit Angelei Brașoveanu, „Aceasta e prima mea revoluţie” nu a avut nevoie de niciun fel de promovare, textul nu a fost împins nici pentru publicare, nici pentru lecturi, el se autopromo-vează, „merge de la sine, ca un miracol”.

Rugată să ia cuvântul la fi nele ședinţei Atelierului de Drama-turgie al Naţionalului, Paula ne-a spus de pe monitorul unui computer: „Scriind textul, i-am rănit pe unii oameni, i-am fericit pe alţii. Important e că am fost sinceră până la capăt”. Până se va decide vreun teatru sau regizor să monteze monologul Mariei Paula Erizanu, acesta va fi publicat în trei limbi – română, engleză și franceză – într-un album de fotografi i consacrat lui 7 aprilie, album ce urmează să apară în curând la Editura „Cartier”.

Irina NECHIT

tări ale teatrelor Rus de Stat „A. Cehov”, „Luceafărul” și „Licurici”).

Cu toate acestea, pentru prima dată în istoria Bie-nalei, a fost prezentat un spectacol după piesa unui dramaturg basarabean – „În container” de Constantin Cheianu, producţie a Teatru-lui „Odeon” din București, semnată de cunoscutul regi-zor Cristian Ban.

Versiunea de la „Odeon” a piesei „În contanier”, mon-tată și la Iași, și la Chișinău, se remarcă printr-o abordare radicală, intransigentă a problemei migraţiei, prin trecerea bruscă, ameţitoare, de la ludic la tragic. Am fost contrariaţi însă de faptul că

actorii au ales graiul moldo-venesc din stânga Prutului pentru a vorbi în acest „Con-tainer” bucureștean, efor-tul actorilor de a pronunţa cuvintele cu accent basa-rabean fiind unul vizibil și, poate, inutil. Totuși, pe prim-plan s-au aflat profe-sionalismul, inventivitatea, implicarea artistică, iar integrarea unui dramaturg basarabean în teatrul româ-nesc este reală și indubita-bilă. Autorul piesei merită toate felicitările, valabile și pentru Teatrul „Odeon”, prezent la festival datorită susţinerii din partea Institu-tului Cultural Român.

I. N.

Festivalul Internaţional al Artelor Scenice BITEI 2010, înche-iat duminică, a oferit publicului autohton bucuria de a vedea excelente reprezentaţii de teatru, muzică și dans, aduse de peste hotare.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Naţionala Moldovei a început bine meciul cu Emiratele Arabe Unite, chiar dacă Balint a făcut cinci schimbări în primul 11, comparativ cu meciul susţinut cu Azerbaidjan. Igor Ţâgârlaș a deschis scorul în minutul 14 cu un gol fabulos de la 16 metri. Mijloca-șul a lovit din prima balonul fără nicio șansă pentru portarul din emirate. După acest gol, moldove-nii au făcut foarte multe greșeli în defensivă, lucru de care au profi tat adversarii. Arabii au reușit, până la pauză, să marcheze două goluri.

În repriza secundă, Balint l-a introdus pe teren pe fundașul Simion Bulgaru, care, în minutul 80, a marcat după un șut plasat cu capul. Jucătorii moldoveni păreau a fi de acord cu rezultatul de ega-litate, dar cei din Emiratele Arabe Unite au vrut victoria cu orice preţ și, în cele din urmă, am obţinut-o. Khalil, cu un minut înainte de fi nalul partidei, s-a distrat cu apărarea noastră și a înscris golul de 3-2.

Balint, nemulţumit de apărare

„Sunt nemulţumit de rezultat, dar și de joc. Cred că ne-am bătut singuri. Am greșit enorm în faza defensivă, am primit trei goluri nepermis de ușor. Oricum, voi trage concluziile în perioada ur-mătoare. Trebuie să învăţăm din această primă înfrângere”, a spus Gabi Balint, lăsând să se înţeleagă că unii jucători nu au valoare de echipa naţională. În același timp, selecţionerul e mulţumit că FMF a putut organiza două meciuri amicale în cantonamentul din Austria. „Am jucat două meciuri, am stat o săptămână împreună și i-am cunoscut mai bine pe jucători. Este foarte important să îi cunosc pe toţi până vor începe preliminariile Euro 2012”, a spus Balint.

Atacanţii nu au marcat niciun gol

Un alt motiv de îngrijorare

pentru Balint este faptul că ata-canţii nu au reușit să marcheze niciun gol din cele trei marcate în partidele cu Azerbaidjan și Emi-ratele Arabe Unite. Revenit după câţiva ani la echipa naţională, Ser-giu Dadu nu și-a găsit cadenţa care îl caracterizează. Acesta s-a zbătut mult în atac, dar fără niciun folos. Astfel, atacantul de buzunar al fostului selecţioner, Igor Bugaiov, rămâne a fi vârful de lance al atacului nostru pentru meciurile din preliminariile Euro 2012 care vor începe la toamnă. Balint îl va convoca pe Bugaiov în meciul cu Georgia, de pe 11 august, partidă ce reprezintă ultimul test înaintea meciurilor ofi ciale.

Micii tricolori s-au distrat cu azerii

Chiar dacă doi jucători au fost nevoiţi să plece la naţionala mare, iar alţii sunt accidentaţi sau sus-pendaţi, selecţionerul echipei de tineret, Sergiu Chirilov, a alcătuit o echipă competitivă, care a bătut fără probleme, scor 4-2, naţionala similară a Azerbaidjanului.

Micilor tricolori le-a trebuit zece minute pentru a înscrie trei goluri și pentru a-și adjudeca vic-toria în acest amical. În minutul 34, Andrei Bugneac a reușit să deschidă scorul, chiar în debutul său la echipa naţională. Peste câteva minute, același Bugneac a reluat cu capul, iar un fundaș azer a deviat balonul în propria poartă. Dumitru Vornișel a înscris pentru 3-0 în ultimul minut al primei reprize.

Considerând că au rezolvat soarta partidei în prima repriză, moldovenii nu au mai fost la fel de hotărâţi, lucru de care au profi tat adversarii. Aceștia au înscris două goluri și i-au făcut să tremure pe ai noștri. Totuși, Mihai Ţurcan a reușit să înscrie de la 16 metri și a stabilit scorul fi nal de 4-2.

Naţionala de tineret a Mol-dovei va disputa următorul meci pe 11 august, pe teren propriu cu România. Partida va avea loc în cadrul preliminariilor Campiona-tului european Under 21. (V.H.)

FC Sheriff , supranumiţi vies-pile, a câștigat, duminică, în faţa a 5.000 de spectatori, pen-tru a șaptea oară Cupa Moldo-vei la fotbal, după ce au trecut în fi nală, cu 2-0, de lupii de la FC Dacia. FC Sheriff nu a stră-lucit, dar chiar și așa a marcat de două ori prin brazilianul Jymmy Franca.

Primele 15 minute ale Cupei Moldovei Orange au aparţinut celor de la FC Dacia. Lupii au exercitat un presing foarte bun și se părea că au toate șansele să aducă primul tro-feu în vitrina clubului, care, anul acesta, face zece ani de la fondare. Cea mai mare ocazie a dacilor a avut loc în minutul 13, când por-tarul Stoianov a greșit lamentabil. Dacă nu ar fi intervenit fundașul Tarhnișvili, atacatul Ghenadie Or-bu ar fi putut deschide scorul.

FC Dacia a rezistat doar 20-25 de minute, deoarece FC Sheriff a re-ușit să echilibreze jocul și chiar să deschidă scorul. Mijlocașii FC Dacia au pierdut o minge la mijlocul terenului, lucru de care a profi tat Balima. Acesta i-a pasat decisiv lui Franca, care a îndeplinit o simplă formalitate.

Dacii au fost cu gândul la sărbătoare, şi nu la meci

Cu gândul mai mult la sărbă-toarea pregătită de conducerea clu-bului, cu prilejul celor zece ani de la fondarea clubului, dacii nu au ieșit de la cabine mai motivaţi, ci mai

Duş rece pentru tricoloriViitorul nu sună prea bine pentru naţionala de fotbal a Mol-dovei. Tricolorii au suferit prima înfrângere în 2010 și prima în timpul selecţionerului Gabi Balint. Chiar dacă au condus cu 1-0, naţionala R. Moldova a pierdut cu 3-2 amicalul cu Emi-ratele Arabe Unite.

ŢÂGÂRLAŞ a marcat un gol de toată frumuseţea în partida Moldovei cu Emiratele Arabe Unite

Hagi ar putea deveni antrenorul lui Zmeu la FC VasluiFostul internaţional român, Gheorghe Hagi, ar putea deveni antrenorul moldovea-nului Denis Zmeu, care joacă la echipa FC Vaslui. Presa de la București a scris că, săptă-mâna aceasta, s-ar putea pro-duce cea mai spectaculoasă mutare a verii în Liga I, Gică Hagi, antrenor la FC Vaslui.

Rămas fără antrenor princi-

pal după ce Marius Lăcătuș și-a anunţat retragerea, patronul de la FC Vaslui, Adrian Porumboiu, are gânduri mari. După ce a afl at că Victor Piţurcă ar refuza din start vreo propunere, a luat în conside-rare pista Hagi, despre care a au-zit că ar fi deschis unei eventuale negocieri, motiv pentru care îl va suna în zilele viitoare. „Din vară vreau să preiau o echipă, aștept oferte”, a declarat Hagi în urmă cu o săptămână.

Viespile au cucerit a șaptea Cupă a Moldovei

FOTBAL // FC Sheriff , deşi nu a strălucit, s-a impus din nou în fi nala Cupei Moldovei Orange

Pentru prima dată câștig Cupa Moldovei în calitate de antrenor principal. Am avut emoţii și m-am consumat foarte mult anul acesta”, a spus Sosniţki.

Antrenorul are gânduri mari pentru cupele europene și vrea să repete performanţa fostului prin-cipal, Leonid Kuciuk, care a dus echipa în grupele Europa League. „Scopul nostru în cupele europene este să ajungem cât mai departe. Va fi mult mai greu decât anul trecut, deoarece am pierdut mulţi jucători. Vrem să întărim echipa în această vară. În fi ecare linie avem nevoie de jucători. Nu vor fi transferuri cu răsunet, pentru că în Moldova nu este posibil așa ceva”, a conchis Sosninţki.

Cupa Moldovei Orange – la 3000 de metri altitudine

Trofeul care cântărește câteva kilograme a fost adus de un parașu-tist. Conform tradiţiei instituite de Federaţia Moldovenească de Fotbal (FMF), zece parașutiști au făcut salturi de la 3000 de metri altitudi-ne și, pe rând, au adus drapelul de stat al Republicii Moldova, al FMF și ale celor două cluburi. Onoarea de a aduce pe pământ Cupa Moldo-vei Orange i-a revenit campionului naţional, Igor Zabrian, care are în palmares peste 1.000 de salturi cu parașuta.

Vitalie HADEI

mult crispaţi. Fotbaliștii, în speţă mijlocașul Șoimu, așteptau fi nalul meciului. Viespile au continuat să atace poarta lui Matiughin, iar, în minutul 52, Franca a majorat scorul la 2-0. Antrenorul FC Dacia, Vea-ceslav Semionov, a făcut degeaba câteva schimbări, pentru că jucăto-rii introduși în repriza secundă au atins de foarte puţine ori balonul. Astfel, FC Sheriff a cucerit ambele trofee și a intrat în pregătiri pentru preliminariile Ligii Campionilor.

Vor să facă performanţă în cupele europene

Antrenorul campioanei, Andrei Sosniţki, a câștigat pentru prima oară Cupa Moldovei Orange în calitatea sa de antrenor principal. „Nu a fost un meci foarte ușor, dar totul a devenit mai simplu după ce am reușit să deschidem scorul. Anul trecut, a fost mai greu, chiar dacă ne-am impus cu același scor.

JYMMY FRANCA a marcat ambele goluri pentru Sheriff în meciul cu FC Dacia

CĂPITANUL FC SHERIFF, VAJA TARHNIŞVILI, nici nu mai ţine minte numărul de trofee pe care le-a cucerit

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Vedete

www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi şi exlusive ştiri

Citeşte în numărul de joi al tabloidului „apropo”

de ce Pavel Turcu atacă bloggerii.

Programul infernal l-a exte-nuat, având în vedere că, la fi ecare reprezentaţie, trebuie să dea până la ultimul strop de energie. Foto-reporterii l-au surprins după un

concert, când, din cauza epuizării, nu a fost în stare nici măcar să articuleze două cuvinte. Se pare că faima își cere plata cuvenită.

Sebastian Soare

Îndrăgitul interpret Benone Sinulescu a împlinit pe 24 mai frumoasa vârstă de 73 de ani. Anul acesta Benone Sinulescu, unul dintre cei mai longe-vivi interpreţi (dar, în același timp, mereu tânăr…), își va petrece ziua de naștere depar-te de soţia sa, astfel că a ales un mod… inedit de a sărbători.

„Soţia mea este plecată la Arad, așa că am decis să îmi fac de cap singur, la București. Glumesc, voi lua la rând toate televiziunile, pen-tru că știu că sunt oameni care mă iubesc și am primit o mulţime de invitaţii”, ne-a spus artistul.

Proiectul DJ Layla a ajuns în Italia, Spania, Rusia, Bulgaria, Polonia, Luxemburg, Olanda, Israel. În Marea Britanie, Radu Sârbu a semnat cu Ministry of Sound, devenind astfel singurul producător român care face acest pas important pentru cariera artiștilor pe care îi promovează. Piesa Single Lady a intrat pe BBC Radio. „Luna asta am un promo tour în Rusia. La sfârșitul verii, voi lansa proiectul meu solo, Radu Sârbu (Wild Rose Project). Acum am făcut o piesă pentru Leonid Rudenko, un DJ foarte cunoscut”, ne-a spus Radu.

Cât despre fostul său coleg din trupa „O-Zone”, Arsenie, care a intrat într-un con de umbră, Radu spune că i-ar compune oricând o piesă, însă nu mai ţin legătura: „Așa este viaţa. La un moment dat, legăturile se rup”.

„S-a supărat ca nebunul pe sat”, spune o vorbă din popor, care i se potrivește de minu-ne controversatului „inter-pret” Pavel Turcu.

Devenit artist peste noap-te, Turcu s-a supărat foc că nu este băgat în seamă așa cum ar merita o vedetă și a făcut circ în faţa jurnaliștilor. Paznicul de la supermarket, care a evoluat pe scenă alături de nume cunoscute în showbiz, și-a dezlănţuit furia pe moldoveni în general, agresând verbal pe cine i-a ieșit în cale. „Toţi moldovenii sunt niște pederaști”, a afi rmat acesta, surprins de re-porterul „apropo”.

Şocant! Pavel Turcu

îşi înjură admiratorii

Nu mai poate!

Roman este la capătul puterilorZecile de concerte din ţară și străinătate și-au spus cuvântul pentru Roman Iagupov, vocalistul de la Zdob și Zdup.

Radu Sârbu (ex-O-Zone)

a semnat cu Ministry of Sound

din Marea Britanie

Proiectele lui Radu Sârbu, printre care și DJ Layla, au un suc-ces nebun în afara graniţelor României. Numărul 1 în Rusia, Polonia, Bulgaria, Radu a semnat, în calitate de producător, cu peste 20 de ţări, care au început deja promovarea și se miș-că rapid spre primele poziţii.

Benone Sinulescu lucrează

cu orchestratorul Allei Pugaciova

Nea Beny le pregătește fanilor săi un nou CD, care va fi pe piaţă la începutul lunii iunie și la care cântăreţul a lucrat cu unul dintre cei mai renumiţi orchestratori din

Europa. „Noul disc va fi compus numai din piese noi, iar muzica va fi modernă, de inspiraţie folclori-că. La acest album am colaborat cu Alexandru Gorgos, despre care lumea din România a auzit mai puţin, dar care a lucrat la orches-traţiile pieselor Allei Pugaciova și la melodiile irlandezului Johnny Logan, care a câștigat Eurovisionul în urmă cu mai mulţi ani. Lucrul asupra discului a durat mai mult decât mă așteptam și, din acest motiv, încă nu i-am dat un nume albumului. Aștept să ascult produ-sul fi nal și, când voi vedea care este cea mai reușită piesă, voi denumi discul după acea melodie”, a menţi-onat Benone Sinulescu.

Primul chelner prezidenţial din RSSM

GARÇON! // A deservit elita politică a URSSVasile Pârţac este singurul chelner-bărbat care a deservit întreaga elită politică a Mol-dovei Sovietice, dar și pe cea străină, afl ată aici în vizită.

În timp ce alţii nici nu mișcau în faţa lui Hrușciov, el a avut îndrăznea-la de a-i face reproșuri acestuia. În loc să fi e mustrat, a avut parte de o avan-sare în post. A crescut de unul singur un copil pe care nu l-a mai văzut mai bine de zece ani, iar acum își duce povara bătrâneţii de unul singur.

Boala l-a adus acasă

S-a născut 1937 într-o familie de gospodari din satul Năpădeni, raionul Ungheni (pe atunci r. Cornești – n.r.). A studiat 7 clase în școala din satul natal, după care, în 1953, a plecat în regiunea Rostov, Rusia. Avea doar 16 ani și spune că a mâncat din „pâinea neagră” a minerului mai bine de cinci ani. Deși era foarte greu, cei cinci ani i-au părut „raiul pe pământ”. Și asta pentru că Vasile Pârţac văzuse atunci, pentru prima dată, pâine albă și mân-care pe săturate. Acolo și-a întâlnit dragostea și și-a întemeiat o familie. „Aveam un lucru bine plătit care îmi permitea să îmi ajut întreaga familie din Moldova”, mărturisește Vasile Pârţac, care, în 1962, la un control de rutină, a fost depistat cu „silicoză pulmonară” și s-a „ales” cu gradul trei de invaliditate.

La început ştergea furculiţe

A revenit în Moldova, unde s-a angajat cu greu la fabrica „Zorile”, dar, din cauza complicaţiilor bolii, nu a putut lucra. Ajutat de o prietenă de familie a fratelui mai mare, s-a angajat

la restaurantul Gării, în calitate de chelner. De altfel, până atunci, nici nu știa că există o așa meserie. „În pri-mele zile de lucru, muream de rușine, nu ieșeam din bucătărie, doar ajutam la șters furculiţele și la amenajarea meselor”, spune Pârţac. Dar nu a șters prea mult furculiţe pentru că admi-nistratoarea restaurantului i-a indicat două mese pe care trebuia să le deser-vească. „De aici a început cu adevărat cariera mea de chelner. În scurt timp, mai toţi vizitatorii restaurantului stăteau în rând ca să fi e deserviţi de mine”, adaugă fostul chelner care, la o lună de la angajare, a adus cel mai mare profi t restaurantului și deservea cei mai selecţi clienţi.

I-a uimit pe toţi

Succesele tânărului chelner au fost observate de bucătarul-șef, Simion Pavlovici, care l-a recomandat securităţii pentru a deservi o delega-ţie de la Moscova, în frunte cu Nikita Hrușciov. „Nu voi uita niciodată acea zi. Când l-am văzut pentru prima oară pe Hrușciov, un om scund, nici nu l-am recunoscut. S-a apropiat de mine și m-a întrebat unde să ia loc. L-am condus la locul său, după care l-am de-

servit atât de bine încât toţi au rămas uimiţi. La acea masă s-a afl at și Bodiu, dar și președintele României – Gh. Gheorghiu-Dej”, își amintește Pârţac.

În urma acestei vizite, lui Vasile Pârţac i-a fost acordat categoria a pa-tra în ierarhia profesională, pentru care ar fi trebuit să lucreze cel puţin patru ani. În 1965 a reprezentat Mol-dova la Festivalul unional „Cultura Moldovei” la Moscova și tot în acea perioadă a fost numit „chelner pre-zidenţial”, adică omul care deservea exclusiv toate delegaţiile ofi ciale.

Ar alege aceeaşi meserie

Vasile Pârţac a fost principalul decorator al celebrului restaurant „Casa Mare” din centrul capitalei, unde a lucrat până la sfârșitul anilor ’80. Când s-a destrămat Uniunea So-vietică, a plecat la Moscova, unde și-a făcut meseria care l-a consacrat până în 1995, după care s-a hotărât să revi-nă în ţară. „Dacă s-ar întoarce timpul înapoi, fără îndoială, aș merge pe aceeași cale”, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, chelnerul Vasile Pârţac.

Sandu OPREA

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubiriiJurnalul iubiriiPentru o relaţie serioasă

Sunt din 1969 și locuiesc la ţară. Aș vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 38 și 40 de ani pentru o relaţie serioasă și de durată. (428)

În căutarea jumătăţii

Sunt o domnișoară de 25 de ani și îmi doresc să-mi găsesc sufl etul pereche. Să-mi fi e alături sufl etește și să mă înţeleagă. Spun asta pentru că am probleme de sănătate. Sunt invalidă din copilărie, dar sunt o fi re liniștită și optimistă, bună la sufl et și înţelegătoare. Știu să mă descurc în viaţă. (429)

Văduvă de la ţară

Sunt o văduvă de la ţară, în vârstă de 50 de ani, asigurată material. Caut un bărbat de vârsta mea care să treacă cu traiul la mine. De dorit să aibă permis de conducere. (430)

37 de ani, 1,65 m, 55 kg

Sunt un bărbat de la ţară. Am 37 de ani, 1,65 m, 55 kg. Aș vrea să cunosc o doamnă sau domnișoară cu vârsta între 30 și 32 de ani, simpatică și fără copii. (431)

Femeie de 30 de ani

Locuiesc la ţară. Am doi copii. Aș vrea să fac cunoștinţă cu un bărbat adevărat cu vârsta între 30 și 42 de ani, pentru a forma o familie. (432)

Tânăr din provincie

Am 28 de ani și aș vrea să cunosc o femeie potrivită vârstei mele pentru a întemeia o familie. Aș dori să fi e drăguţă, bună la sufl et. (433)

Vreau să mă căsătoresc

Am 30 de ani, nu am fost niciodată căsătorit. Aș vrea să cunosc o domnișoa-ră cumsecade și liniștită pentru a forma o familie trainică, bazată pe dragoste și respect reciproc. (434)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în edi-ţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALU-LUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai cu-rajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

După nefericire vine mereu şi fericireaTotul a început când mi-am împli-nit mai multe dorinţe pe care mi le propusesem în câţiva ani; am absol-vit facultatea și mi-am găsit un post de muncă care îmi permitea să mă descurc singură în viaţă. Lucram în calitate de traducător la o fi rmă din capitală, iar micile colaborări pe care le aveam cu unele structuri de stat îmi permiteau să cunosc și persoane din diverse domenii. Așa l-am cunoscut pe acel care mi-a schimbat cursul vieţii, dar mai ales m-a dezechilibrat total.

Ne-am cunoscut întâmplător la o dis-cotecă unde am mers cu prietenele mele de liceu. Discuţia a pornit după ce ne-am prezentat unul altuia fără a cocheta. După mai bine de o jumătate de oră, am înţeles că prietenele mele m-au lăsat să discut. Ne-am schimbat telefoanele și am înce-put să ne întâlnim prin cafenele, parcuri, uneori și restaurante. Dragostea noastră a durat aproape un an. Nu știu cât ar fi putut să mai dureze dacă nu afl am că Andrian este căsătorit și se simte fericit împeună cu familia.

Vestea m-a tulburat total și nu-mi venea

a crede. Nu am observat niciodată să îl sune vreo voce feminină sau să se grăbească când ne întâlneam. Am afl at de la un cunoscut care a făcut facultatea împreună cu el.

Avea o soţie inteligentă și o fetiţă care îl așteptau mereu cu nerăbdare după serviciu, atunci când mă plimbam cu el prin parc. Nu m-am gândit niciodată că poate fi căsătorit. Nici inel pe mână nu avea, dar nici nu l-am întrebat – așa mi-a reproșat el atunci când

i-am spus că am afl at că este căsătorit. Mi-a spus că mă iubește și nu poate trăi o zi fără mine, iar de familie îl leagă doar fetiţa de trei anișori. Mi se rupea inima atunci când îmi imaginam că acasă îl așteaptă un copi-laș care are nevoie de tată.

Am crescut într-o familie unde educaţia și bunele maniere au stat mereu în capul mesei și, cu toată dragostea pe care o aveam faţă de acest om, i-am spus să plece, că nu vreau să-l mai văd niciodată în viaţă. Mama îmi spunea mereu că fericirea nu o poţi con-strui în viaţă pe nenorocirea altcuiva. Mi-a fost greu și, mult timp, nu am putut ieși din acea stare. În viaţa mea, am făcut lucruri care să-mi ușureze starea sufl etească și să mă ajute să trec cu bine peste tot. Mi-am schimbat serviciul de bază și am început a privi cu alţi ochi oamenii. Naivitatea și încrederea mare în oameni m-au prins în această situaţie.

Peste jumătate de an, am cunoscut un băiat cu doi ani mai mic ca mine. Am construit o relaţie frumoasă de când ieșim împreună. Am început să locuim împreună, iar peste un an ne vom căsători. Îl iubesc pe Mihai și sunt fericită, ceea ce vă doresc și vouă.

Olguţa din Chișinău

Divorţată la 20 de ani

Odată cu trecerea timpului dispare și durerea, rămân doar amintirile, singu-rele mărturii ale unor clipe care au existat. Când auzeam că adolescenţa este asociată cu descoperirile sau iubirile trecătoare, mă înverșunam cumplit, în special datorită faptului că deja împlinisem 18 ani.

Mă simţeam matură, trecu-sem de etapa experimentelor. Mai aveam câteva luni până a termina liceul și așteptam admiterea la facultate. Am ales turismul, deoarece mi-au plăcut mereu geografi a, călătoriile, marea. Dar, în lipsa valurilor mării, mă mulţumeam și cu o plimbare pe malul lacului. După ore, îmi plăcea să îmi pun căști-le în urechi și să mă plimb prin parc. Așa l-am cunoscut pe el. Un tip atrăgător, înalt, brunet, care se juca cu câinele său în parc. De aici până la primul pas n-a mai lipsit mult. Privirile ni s-au întâlnit, iar el a venit la mi-ne zâmbind: „Poţi să te apropii, n-o să te muște, ai încredere!”. Am afl at că îl cheamă Bogdan, iar pe căţel, Tabo. Era de fapt al surorii sale. Am făcut cunoștin-ţă și am petrecut împreună o oră. Am afl at că era în anul III la facultatea de jurnalism.

Era din Florești și venise în Chișinău pentru a face studii. Mi-a povestit că locuiește sin-gur, deoarece părinţii săi sunt despărţiţi și mama lui a rămas în Florești. Sora lui, căsătorită în Chișinău, l-a rugat să aibă grijă de Tabo pentru două zile. Deși aș fi vrut să mai stau, am preferat să păstrez puţin distanţa. Eram destul de atrasă de el și nu doream să observe. Am făcut schimb de numere de telefon și am stabilit să ne mai întâlnim.

A doua zi, a primit un mesaj. Urma să mă aștepte după ore. La simplul gând că o să-l revăd

atât de repede nu mai aveam răbdare. Ne-am întâlnit și am plecat să ne plimbăm. Mâinile noastre s-au atins timid și nici nu știu cum am ajuns în braţele sale. M-au cuprins o mulţime de fi ori și singurul meu gând era ca acel moment să dureze cât mai mult. A fost dragoste la prima vedere pentru amândoi. Dacă în prima zi, când ne-am cunoscut, am fost destul de retrași, de data asta a urmat primul sărut.

Mi-a mărturisit că m-a observat primul și nu știa cum să facă să ajungă mai repede în preajma mea.

Au urmat zile frumoase cu soare, cu dragoste cu nori și ploi, până când, într-o zi, am decis să ne căsătorim. Nun-ta a fost una ca din povești. Am petrecut luna de miere la mare, unde am avut multe clipe fericite. Îmi părea că toată lumea este a mea, dar nu a fost

să fi e. Peste un an, soţul meu s-a îndrăgostit de altcineva. Nu am rezistat, poate pentru faptul că îl iubeam prea mult. Ne-am despărţit. Și acum nu-mi pot reveni. Îmi apar mereu în faţă momentele cele mai frumoase. Aveam multe planuri pentru viitor. Acum totul s-a ruinat, dar tot din cauza dragostei, fără de care nu putem trăi.

Anonim

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Povești adevărate

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Lumini și umbre în viaţa unui om

Povestea noastră începe în 1940. Într-un sat din nordul Moldo-vei, un latifundiar a angajat în vara ceea mai mulţi oameni. Era pe timpul secerișului. Proprietarul cela avea o fată, cei care au cunoscut-o spun că era foarte frumoasă – bălaie, cu ochii verzi, înaltă și subţire.

Berbec În prima parte a zilei, sunteţi foarte

emotiv și este posibil să aveţi dificultăţi de

comunicare. Încercaţi să vă ordonaţi ideile

și nu refuzaţi comunicarea! Dacă sunteţi

invitat la o petrecere, ar fi bine să nu vă eschivaţi. Aveţi

prilejul să faceţi cunoștinţă cu o persoană care va juca

un rol important în cariera dumneavoastră.

Taur Chiar dacă anturajul vă apreciază

ideile originale, ar fi bine să ţineţi cont și

de ideile lor. Astăzi, nu este recomanda-

bil să vă implicaţi în activităţi importante.

Vă sfătuim să vă relaxaţi mai mult.

Gemeni În prima parte a zilei, s-ar pu-

tea să întâmpinaţi mici dificultăţi în re-

laţiile sentimentale. Puteţi rezolva totul

foarte ușor, cu calm și cu o vorbă bună.

Chiar dacă situaţia financiară a familiei nu este toc-

mai bună, nu este cazul să vă îngrijoraţi. Banii vor

veni la momentul oportun.

Rac Dimineaţa, s-ar putea să fiţi cam

confuz. Nu răspundeţi la provocările

partenerului de viaţă! Dacă reușiţi să

evitaţi o discuţie aprinsă, în scurt timp

situaţia se va îmbunătăţi de la sine. Spre seară, o

vizită la prieteni readuce armonia în relaţiile parte-

neriale.

Leu Ar fi bine să acceptaţi ajutorul oferit

de prieteni, pentru că numai așa puteţi

rezolva tot ce v-aţi propus pentru astăzi.

De unul singur, nu aveţi șanse de reu-

șită. Sfaturile unei femei mai în vârstă vă ajută să

dezamorsaţi un conflict incipient în familie.

Fecioară Se pare că sunteţi cam confuz

și nu este recomandabil să luaţi decizii

importante. De asemenea, vă sfătuim să

amânaţi activităţile care necesită un efort

intelectual deosebit. Vă sfătuim să vă limitaţi la activi-

tăţi de rutină și să acordaţi mai mult timp odihnei.

Balanţă Sunteţi hotărât să demaraţi o

activitate nouă. Organizaţi-vă cât mai

bine și nu vă pierdeţi timpul cu activităţi

care nu sunt strict necesare! Este o zi fa-

vorabilă schimbărilor în cămin și drumurilor scurte în

interesul familiei. S-ar putea să cumpăraţi un obiect

de valoare pe care îl doriţi de mult timp.

Scorpion Aveţi tendinţa să vă ocupaţi nu-

mai de problemele personale și să negli-

jaţi relaţiile sentimentale. Riscaţi să aveţi

discuţii cu partenerul de viaţă. Chiar dacă

situaţia financiară nu vă mulţumește, vă sfătuim să nu

riscaţi nimic și să evitaţi speculaţiile de orice fel.

Săgetător Aveţi șanse mari să găsiţi un

nou loc de muncă, așa cum vă doriţi.

Farmecul personal vă ajută să rezolvaţi

unele probleme pe cale diplomatică.

Aveţi tendinţa să vă pierdeţi în detalii. Organizaţi-vă

timpul cât mai eficient!

Capricorn Este posibil să aveţi dificultăţi

pe plan sentimental din cauza stării de

emotivitate care vă împiedică să vă expri-

maţi deschis și clar. Nu evitaţi comunica-

rea! În relaţiile cu prietenii, vă sfătuim să vă temperaţi

orgoliul. În caz contrar, există riscul să vă treziţi singur.

Vărsător În cursul dimineţii, s-ar putea

să fiţi indispus din cauza unor neplăceri

pe plan sentimental. Totul se rezolvă în

scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Du-

pă-amiază, sunteţi decis să faceţi modificări în că-

min. Membrii familiei vă susţin ideile și vă ajută.

Pești Starea de melancolie pe care o

resimţiţi se datorează problemelor sen-

timentale. Astăzi, ar fi bine să vă ocupaţi

de activităţi casnice: reparaţii în locuin-

ţă, zugrăvit etc. Vă sfătuim să evitaţi discuţiile în

contradictoriu cu o persoană mai în vârstă din fami-

lie care încearcă să vă impună ideile sale.

Horoscop 1 iunie 2010

Printre muncitorii sezonieri, era un fl ăcău ucrainean de pe la Movilău. Și el era frumos, altfel n-ar fi atras atenţia fetei. Copila latifundiarului împlinise 16 ani, învăţa la un liceu și venise pentru perioada vacanţei acasă. Era veselă, frumoasă și cu sufl etul deschis. Flăcăul a simţit că fata îl place, dar era odraslă de boier, n-ai să te dai la ea ca la o slujnică. Însă fata făcea ce făcea și îi ieșea în cale. De la un timp, muncitorii s-au obișnuit cu tânăra care stătea mai mult cu ei decât cu părinţii săi.

„Urzicarul nu are loc în casa mea”

Tatăl fetei, ocupat cu treburi mari, era mai mult prin Chișinău, iar mama fetei, fi ind o vară cu mare arșiţă, se ţinea mai mult prin casă. Nici prin gând să îi vină că fi ică-sa e în dragoste cu un muncitor sezonier.

Astfel au ajuns să nu se despar-tă nici nopţile. Ce vreţi? Copil lăsat de capul lui. Când s-au încheiat lucrările agricole și sezonierii se găteau să plece pe la casele lor, fata era deja gravidă de câteva luni. Nici tatăl ei și nici maică-sa nu bănuiau ce tristeţe îi aștepta. Prima care i-a observat sarcina a fost o slujnică, aceasta i-a și spus stăpânei. Chema-tă în faţa părinţilor, fata era gata să îndure orice pedeapsă. Tatăl ei, om aspru, i-a arătat ușa: „Du-te să te ţină golanul! L-ai ales cu mintea ta proastă! Urzicarul nu are loc în casa mea”.

Astfel, Zoe a ieșit din casa pă-rintească. Maică-sa, femeie miloasă, dar fără cuvânt în familie, i-a pus într-o valijoară câteva lucrușoare, niște bani și ceva giuvaiere pe care

i le cumpărase cu diferite ocazii. A rugat-o să îi scrie din când în când, să știe ce se întâmplă cu ea.

A născut într-un sat uitat de lume

Unde avea să se ducă Zoe? A luat fi rește calea spre satul cela din Ucraina unde locuia iubitul. Era început de iarnă, prin decembrie, se lăsase un frig de crăpau pietre-le. Zoe a luat un căruţaș din satul vecin să o ducă până la Movilău. Pe noapte s-au oprit la o casă. Spre dimineaţă, gazda a observat că fata are febră și obrajii stacojii. Ei, unde să se ducă mai departe?! I-a plătit căruţașului și a rămas să se lecuias-că în casa ţăranului cela. Pesemne că răcise rău, trecuse două săptă-mâni și tot în pat era. Slăbise de numai ochii îi rămăseseră aceeași – mari și verzi ca două ape. Gravi-ditatea i se observa binișor, era în luna a șaptea.

Cât a stat la ţăranii ceia, prinse-se drag de stăpâna casei. În neno-rocirea care dăduse peste ea, avea nevoie de un sfat și un sprijin. Așa că, din vorbă în vorbă, i-a înșirat femeii toată povestea. Ţăranii s-au sfătuit între ei și, fără să îi spună ceva, s-au dus în satul unde locuia iubitul fetei. Când vine o nenorocire trebuie să fi i gata să deschizi braţele

pentru alta. Iubitul Zoei, în toamna anului cela, s-a însurat cu o fată din partea locului, se spune că o avea de mai mult timp. Așa s-a întâmplat că a rămas să nască în casa ţăranilor în satul cela uitat de lume.

Bastardul devine milionar

Erau oameni buni la sufl et, cu frică de Dumnezeu, însă și fata dă-dea un ban de cheltuială în gospo-dărie. Când s-a însănătoșit, primul lucru care l-a făcut, i-a scris mamei sale unde o poate găsi la nevoie. Câ-te nu se întâmplă în viaţa omului. Peste alte câteva luni, boieroaica a primit scrisoare că fata i-a născut un nepot și că a murit la o săptămâ-nă. Pesemne că organismul ei era slăbit de boală. Ţăranii întrebau ce să facă cu copilul nou-născut. Nu se știe dacă părinţii Zoei au primit

scrisoarea ceea. Era război. Toţi bărbaţii tineri au fost mobilizaţi. A fost încorporat și Pavel, stăpânul acelei case, într-un regiment din România.

După ce s-a încheiat războ-iul, Pavel a primit o scrisoare din Franţa. Acolo s-a refugiat boierul cu nevasta lui. Se interesau ce le face nepotul. Mai mult, îi rugau să-l crească cu dragoste, că vor găsi ei o posibilitate să îi mulţumească. „Am greșit că am alungat fata de lângă noi și Dumnezeu ne-a pedep-sit. Nu e zi să nu ne rugăm pentru iertarea acestui păcat. Îi faceţi ne-potului meu acte în regulă, să știm că este în lume și o rămurică din neamul meu. Să vă ţină Domnul în paza lui, că eu pentru asta aprind

lumânări la o biserică de aici...” Chiar boierul a semnat acest răvaș.

Mult timp nu au știut unul de altul, pentru că nu trebuie să vă spun eu ce s-a întâmplat în perioa-da aceea – teroare, foamete, ridicări în Siberia și nicio legătură cu lumea din afară. Nu v-aș fi povestit aceas-tă istorie dacă în 2002, în satul ţăra-nului cela, nu ar fi venit un avocat tocmai de la Paris. Îl căuta pe ne-potul boierului. Bunicul din Paris a murit la vârsta de 99 de ani și i-a lăsat prin testament toată averea lui, care se ridica la trei milioane de dolari. Nepotul boierului împlinise deja 61 de ani. Avea la vremea ceea patru copii și nouă nepoţi. Tocmai nepoţii l-au convins pe bătrân să se mute cu traiul în Franţa.

DESTIN // Bunicul din Paris a murit la vârsta de 99 de ani şi i-a lăsat prin testament toată averea lui, care se ridica la trei milioane de dolari

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 1 IUNIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 16°C...28°C 16°C...30°C 16°C...20°C

BălţiBălţi 15°C...27°C 15°C...29°C 15°C...19°C

CahulCahul 17°C...29°C 17°C...31°C 17°C...21°C

Odă cizmelor mele

Cizmele mai mari cu o măsură,

Dintr-un second hand, la întâmplare,

Dacă nici un hoţ nu mi le fură,

Voi trăi pe un picior mai mare...

Unui tippe care l-am văzut și treaz

Cum stai prin crâșme ne-ncetat,

Socot și eu că are rost

Să te vedem mai bine beat,

Că, treaz, se vede că ești prost...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

BIG BANC Un tânăr cumpără o cutie de viagra.

Ajunge acasă și, din greșeală, papa-galul mănâncă toate pastilele! Tânărul, neștiind cum să îl scoată din călduri, îl bagă în congelator. După câteva ore, își amintește de papagal pe care îl uitase în congelator. Deschide ușa și vede papagalul transpirat tot. Tânărul, mirat, îl întreabă: „Ce-ai făcut, mă? Cum de ești transpirat?”. Papagalul: „Băi vărule, știi cât de greu e să crăcănezi puii aștia congelaţi?”.

Animalele pun întrebări lui Dumnezeu. Întreabă elefantul:- Eu de ce am pielea așa groasă?- Ca să te apere de toate, de exemplu nici ţânţarul nu te poate pișca.Întreabă girafa:- Eu de ce am gâtul așa de lung?- Așa ajungi și frunzele care se află la mare înălţime.Găina nervoasă:- Nici nu încerca să îmi explici, ori oul îl faci mai mic, ori gaura mai mare.

- De ce oltenii au capul mic?- Gândesc concentrat.

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

Orice bănuţ pentru Iulia –fetiţa cu oase de sticlă

De la opt luni este imobilizată în ghips. Este povestea cutremurătoare a Iuliei, o fetiţă de cinci anişori din satul Peresecina, raionul Orhei. Micuţa suferă de „boala oaselor de sticlă”, în terminologia medicală – osteogeneză imperfectă. Până acum a suferit paisprezece fracturi ale membrelor inferioare, iar în prezent este imobilizată în ghips din cauza piciorului drept, la care a avut o intervenţie de corectare a lungi-mii femurului. Pentru a-i reda şanse la o viaţă şi copilărie fericite, Iulia are nevoie de un tratament în valoare de 12 mii de dolari, care poate fi făcut în capitala Rusiei.

Toţi cei care doresc să contribuie la împlinirea acestui vis pot să doneze bani la cele trei conturi deschise la Banca de Economii: cont în euro – 2805136978200, cont în dolari – 2805536840200, contul în lei – 280953644981.

Contul este deschis pe numele mamei Iuliei, Uliana Leahovici.

Afis,TEATRE

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”

01.06 „Harap Alb” după I. Creangă, ora

18.00, Sala Mare

03.06 „Povești de familie”, de B. Srbljano-

vic, ora 18.00, Sala Studio „V. Cupcea”

04.06 „Povești de familie”, de B.

Srbljanovic, ora 18.00, Sala Studio „V.

Cupcea”

06.06 „Zăpezile de altădată”, de D. Solo-

mon, ora 18.00, Sala Mare

09.06 Concert al orchestrei de Cameră a

TNME, ora 18.00, Sala Mare

Teatrul Republicande Păpuşi „Licurici”

01.06 „Vârcolacii au furat luna” de E.

Plugaru, ora 11.00, rom.

03.06 Premieră! „Luceafărul” de M.

Eminescu, ora 11.00, rom.

05.06 „Ploiţa” de T. Jucov, ora 11.00, rus.

06.06 „Pomul lui Goriţă” de I. Diordiţă,

ora 11.00, rom.

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”

01.06 „Cocoșelul neascultător” de A. Ma-

chek, ora 11.00

05.06 „O zi memorabilă” de B. Iuncher,

ora 11.00

06.06 „Cinel-Cinel” de V. Alecsandri, ora

11.00

12.06 „Povestea porcului” de I. Creangă,

ora 11.00

SĂLI DE CONCERT

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”

01.06 Concert dedicat Zilei Internaţionale

a Copiilor, ora 18.00, Sala Mică

04.06 Concert Vocal-Simfonic, ora 18.00,

Sala mare

08.06 Recital Vocal-soprano, ora 18.00,

Sala Mică

10.06 Concert coral din creaţia compozi-

torilor români, ora 18.00, Sala Mică

O intervenţie chirurgicală îi poate salva viaţa Sănduţei

O cheamă Arina-Alexandrina Blanari, are 5 anişori şi locuieşte în satul Truşeni, municipiul Chişinău. Sănduţa – cum o numesc medicii şi familia – s-a născut cu viciu cardiac. Fetiţa a suferit prima operaţie la ini-mă la doar două luni. Până în prezent, a suferit patru intervenţii chirurgicale complicate, care au fost făcute la Chi-şinău şi la Moscova. Pentru a-i reda speranţa de viaţă, este necesară încă o operaţie care poate fi făcută de chi-rurgii din capitala Rusiei.

Medicii de la Institutul „Bakulev” din Moscova, unde i s-au făcut ultime-le două intervenţii chirurgicale, trebu-iau să-i facă cea de-a cincea operaţie încă în noiembrie 2009. În acel timp, părinţii Sandei, care au vândut totul ce au avut, nu au avut mijloace fi nan-ciare sufi ciente pentru tratamentul fi icei lor.

Specialiştii ruşi îi dau şanse rea-le de viaţă Sandei doar printr-o nouă operaţie. Pentru a merge la Moscova şi a benefi cia de tratamentul necesar, Sanda are nevoie de 6.500 de do-lari.

Părinţii îndureraţi nu dispun de această sumă, iar medicii moscoviţi

au numit şi data limită când Sanda trebuie operată – luna mai curent.

Toţi cei care doresc să-i ofere şanse de viaţă şi s-o bucure pe feti-ţa cu ochii albaştri şi pe părinţii ei pot s-o facă alocând bani pe conturile Fundaţiei de Caritate „Sfântul Ghe-orghe”, mun. Chişinău, or. Codru, str. Malinovschi 16c/f 1010620001522c/d 2224710SV35534787100BC „Mobiasbancă – Groupe So-ciete Generale” SAMOBBMD22

Executăm teze. Timp redus.

Preţ avantajos! Tel.: 43.57.64

DE VÂNZARE teren pentru con-

strucţie – de la 10 până la 70 de

ari – în satul Românești, r. Strășeni,

aflat sub pădure, cu acces la drum,

apeduct, electricitate – 10 m; cana-

lizare, gaz, telefon, magazin – 35-

40 m. Tel.: 0237.60.276.

Asociaţia Veteranilor Războiului din

Moldova 1992 organizează, pen-

tru veteranii de război și familiile

lor, un pelerinaj la Sfânta Mănăsti-

re Putna (România) în perioada 30

iunie–5 iulie 2010. Programul pele-

rinajului include vizitarea sfintelor

mănăstiri (ctitorii ștefaniene) din

cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei

și Rădăuţilor, participarea la prăz-

nuirea a 506 ani de la trecerea la

cele veșnice a Binecredinciosului

Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

(hramul Mănăstirii Putna) pe data

de 2 iulie, vizitarea locurilor istori-

ce, a Cetăţii de Scaun, a muzeelor,

rezervaţiilor naturale din zonă. Re-

laţii la tel.: 068832777; 078214085;

069639412; 069115110.

CitaţieJudecătoria Călăraşi soli-

cită prezentarea dnei Saratean Valentina Mihai, domiciliată în s. Onişcani, r. Călăraşi, pe 23 iunie 2010, ora 10.00, la şedinţa judi-ciară (or. Călăraşi, str. Alexandru cel Bun 153, bir. 1) în calitate de pârât în cauza civilă privind încasarea datoriei, intentată la cererea reclamantului ÎCS RED UNION FENOSA SA. În caz de neprezentare, cererea va fi exa-minată în lipsa dvs.

Grigore Dașchevici, judecător

www.jurnal.md MARŢI, 1 IUNIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag

„Totul

despre sex 2”

s-a lansat!

După ce prima parte a peliculei a obţinut înca-sări de aproape jumătate de miliard de dolari, cu un buget de „doar” 65 milioa-ne – „Totul Despre Sex 2” a fost lansat luni seara, în New York.

De la premiera mondială a fi lmului nu aveau cum să lipsească protagonistele. Cele patru actriţe au uitat pentru câteva ore de certurile de pe platoul de fi lmare și au pășit pe covorul roșu de la Radio City Music Hall.

Deranjată probabil de son-dajul realizat recent, în urma căruia colega Kristin Davis a fost desemnată cea mai sexy vedetă a seriei, Sarah Jessica Parker a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a le demonstra fanilor că s-au înșelat.

Îmbrăcată într-o rochie Lemon Valentino, actriţa și-a eclipsat colegele prin toaleta extrem de decoltată.

În prezent, femeia are 95% din piele acoperită de tatuaje realizate de același artist, întruchipând scene din desene animate, peisaje din junglă, dar și chipurile actorilor preferaţi, relatează Daily Mail, citat de ziare.com

A început să se tatu-eze pentru a-și ascunde o afecţiune a pielii și a devenit dependentă. Ideea de a se tatua i-a fost dată de o prie-tenă, chirurg cosmetic, care i-a sugerat să acopere efectele

afecţiunii de care suferea, porfi rie, cu tatuaje. A început cu picioarele, în scurt timp ajungând să-și tatueze abdo-menul, mâinile și, în fi nal, întreaga suprafaţă a pielii.

„Nu am regretat nicio clipă, niciun tatuaj, mă simt de parcă așa și trebuie să fi e, nu mă văd altfel”, a declarat Julia.

Chiar dacă pentru afec-ţiunea californiencei există tratament, efectele secunda-re pot duce chiar la orbire.

Un băiat în vârstă

de doi ani fumează

40 de ţigări pe zi

Ardi Rizal, un băieţel din Indonezia, în vârstă de doi ani, fumează câte 40 de ţigări pe zi și face adevărate crize de nervi când nu are pachetul de ţigări la dispoziţie.

Totul a început când băiatul avea doar 18 luni, iar tatăl său l-a „invitat” să fumeze o ţigară cu el, relatează Metro.co.uk. Viciul copilului îi costă pe părinţi aproximativ 4 lire sterline pe zi, chiar dacă aceștia câștigă aproximativ 70 de lire sterline pe lună, sala-riul minim pe economie în Indonezia. Ardi Rizal cântărește 25 de kilograme și își petrece majoritatea timpului singur, fumând ţigară după ţigară.

Autorităţile le-au oferit părinţilor lui Ardi Rizal o mașină de familie, dacă aceștia vor în-ceta să îi cumpere ţigări băiatului, dar aceștia au răspuns: „Băiatul pare destul de sănătos. Nu vedem care e problema”.

Prima măsurare a numă-rului populaţiei după preluarea statului de către comuniști a avut loc în 1953. La acea dată, po-pulaţia Chinei era de 582.600.000 de locuitori, pentru ca acum, să înregistreze o creștere anuală a populaţiei de aproape 11 milioa-ne de oameni. China este primul

stat care a trecut pragul de un miliard de persoane.

India este pe locul doi și nu-mără în jur de un miliard o sută de milioane de locuitori. Este o ţară tânără, care numără 560 milioane de persoane cu vârste sub 25 de ani. Deși a reușit să stăpânească demografi a, India

Mariah Carey, a cărei prestaţie din fi lmul „Pre-cious: Based on the novel «Push» by Sapphire” a fost elogiată de critica de specia-litate, ar fi trebuit să joace în adaptarea cinematografi că a piesei de teatru „For Colored Girls Who Have Considered Suicide When the Rainbow Is Enuf”, scrisă de Ntozake Shange în 1975. Filmările pentru peliculă, în regia lui Tyler Perry, vor debuta luna viitoare. Dar, marţi, Mariah Carey a anunţat, brusc, că se retrage din acest proiect. „Nu pot să vorbesc despre viaţa ei personală în acest moment”, a declarat Cindi Berger, agentul de presă al divei americane, refuzând să ofere vreun indiciu despre motivele care au stat la baza acestei retrageri.

Mariah Carey, în vârstă de 41 de ani, și-a celebrat recent cea de-a doua ani-versare a căsătoriei sale cu Nick Cannon. Cei doi și-au celebrat prima căsă-

Campania publicitară are ca slogan „Mama beve, bimbo beve”, dorind să transmită faptul că atunci când mama consumă alcool și copilul bea odată cu ea. Acest avertisment a fost lansat în regiu-nea Veneto și va apărea pe autobuse, pe panouri, precum și în toaletele barurilor, restaurantelor și cluburilor de noapte.

„Nașterea unui copil este cea mai im-portantă etapă din viaţa unei persoane și este fundamental pentru viitoarele mame și familiile acestora să știe cum să evite riscurile care ar putea pune în pericol sănătatea fetusului. Ne confruntăm cu problema consumului de alcool în rându-

rile gravidelor și o astfel de campanie este binevenită, deoarece este profundă din punct de vedere psihologic”, a declarat Claudio Dario, directorul general al auto-rităţii locale de sănătate.

Reclama a venit ca răspuns la des-coperirile făcute de Institutul Italian de Sănătate, conform cărora 65 la sută dintre femeile din peninsulă consumă băuturi alcoolice în timpul sarcinii. Regiunea Veneto, din care face parte și Veneţia, se situează pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari rate ale consumului de alcool din Italia. 67 la sută dintre femeile de acolo recunosc că au acest viciu.

50 Cent la dietă

Cocktail cu un fetus uman în interior

Care sunt ţările cu cea mai mare populaţie?

Mariah Carey, însărcinată?

Tatuată din dependenţă

Rapperul 50 Cent a slăbit cu peste 23 de kilo-grame pentru rolul din „Things Fall Apart”, cu ajutorul unei diete pe care a urmat-o timp de nouă săptămâni, informează thesun.co.uk.

În Italia, a fost lansată recent o campanie șocantă ce are ca scop infor-marea femeilor cu privire la pericolul consumului de alcool în tim-pul sarcinii. Astfel, în cadrul reclamelor, este prezentat un coktail în interiorul căruia se afl ă un fetus uman, sub câteva cuburi de gheaţă și o felie de portocală, relatează „The Telegraph”, citat de evenimentul.ro

Cântăreaţa americană Mariah Carey a renunţat la rolul din noul proiect cine-matografi c al regizorului Tyler Perry, alimentând astfel, încă o dată, zvonurile conform cărora ar fi însărcinată, informează revista „People”.

Pe cea mai înaltă treaptă a Top 10 privind ţările cu cea mai mare populaţie se afl ă, China, unde locuiește mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului. China a dat naștere celei mai vechi civilizaţii din lume și are o istorie de circa 3.500 de ani.

Muzicianul ce-lebru pentru fi zicul său musculos, inter-pretează în acest fi lm rolul unui jucător de fotbal american care se îmbolnăvește de cancer.

50 Cent a pierdut în greutate peste 23 de kilograme, slăbind până la 72 de kilogra-me, cu ajutorul unei diete bazate exclusiv pe lichide. Totodată, rapperul american a practicat un regim intensiv de exerciţii fi zice, petrecând peste trei ore și jumătate în fi ecare zi pe pista de alergat.

„Sunt mort de foame. Am reînceput să mănânc. Voi fi în formă în scurt timp”, a declarat 50 Cent. Rap-perul, în vârstă de 34 de ani, cunoscut pentru imagi-nea sa de „băiat rău”, a vândut aproximativ 22 milioa-ne de discuri în întreaga lume.

În 2005 a jucat într-un fi lm considerat de criticii de specialitate drept o dramă cu accente autobiografi -ce, intitulat „Get Rich or Die Tryin”, ce poartă același titlu cu albumul său de debut.

50 Cent a mai jucat alături de Robert De Niro și de Al Pacino în fi lmul „Righteous Kill” (2008) și va juca în lungmetrajul „13”, alături de Mickey Rourke.

Julia Gnuse, care a început să se tatueze pentru că pielea ei reacţiona foarte urât la expunerea la soare, a sfârșit prin a deveni cea mai tatuată femeie din lume, intrând și în Cartea Recordurilor.

torie în Bahamas, în 2008, în cadrul unei ceremonii surpriză. Referindu-se la zvonurile apărute recent în presa americană cu privire la sarcina soţiei sale, Nick Cannon, în vârstă de 29 de ani, a recunoscut că cei doi își doresc copii: „Vom avea

copii, iar atunci când îi vom avea, vă vom anunţa. Pentru moment însă, încercăm să ne bucurăm de viaţa noastră de tineri căsătoriţi”.

Mariah Carey a cunos-cut succesul în anii ‘90, prin lansarea unui album care îi poartă numele.

cunoaște o creștere continuă de locuitori. Populaţia indiană crește cu circa 19 milioane de indivizi pe an. Se estimează că India va deveni ţara cu cel mai mare număr de locuitori în jurul anului 2035.

Statisticile arată că Statele Unite ale Americii au atins în 2006 cifra de 300 milioane de locuitori, ocupând treapta a treia a podiumului nostru. Ade-văratul record constă în faptul că SUA reprezintă singurul stat puternic industrializat care a înregistrat creșteri masive ale populaţiei, toate celelalte confruntându-se cu scăderi care mai de care mai dramatice.

Urmează cea mai mare ţară islamică, având o populaţie care depășește 200 milioane de locuitori, Indonezia fi ind și cel mai mare arhipelag din lume, alcătuit din peste 13.000 de insule. Rata nașterilor este de 19,65 la 1.000 de locuitori, iar

rata mortalităţii de 6,25 la 1.000 de locuitori.

Pe locul cinci este Brazilia, a cărei populaţie este compusă din grupări etnice și rasiale diverse. O pondere de 77 la sută este reprezentată de albi, 13 la sută de pardo, adică brunii, 6 la sută de negri, 2 la sută din asiatici, iar 2 la sută sunt repre-zentanţi ai populaţiei indigene. În perioada de stăpânire por-tugheză, aproximativ 700.000 de coloniști din Portugalia și peste 2 milioane de sclavi aduși din Africa au populat teritoriul actual al Braziliei.

Celelalte locuri din top sunt ocupate, în ordine, de Pakistan, Bangladesh, Rusia, Nigeria și Japonia, unde numai zona metropolitană Tokyo avea în 2005 aproximativ 35 milioane de locuitori, depășind Ciudad de Mexico și New York, amândouă cu aproximativ 19 milioane de locuitori.