Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la...

4
Anul XII, Nr Anul XII, Nr Anul XII, Nr Anul XII, Nr Anul XII, Nr. 140 . 140 . 140 . 140 . 140 martie 20 martie 20 martie 20 martie 20 martie 2019 19 19 19 19 4 pagini 4 pagini 4 pagini 4 pagini 4 pagini Aceastã ediþie se distribuie gratuit PUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE LOCALà FONDATà DE PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL TÃLMACIU ºi editatã cu sprijinul ziarului TRIBUNA [email protected] [email protected] Modelul microregiunilor este foarte bine cunoscut în Europa, dar în România paºii fãcuþi în aceastã direcþie sunt foarte timizi. Doar în zona Deltei Dunãrii mai existã o asemenea microregiune, succesul proiectelor ce ar urma sã fie implementate aici lãsându-se încã aºteptat. Cinci piloni de dezvoltare pentru Þara Oltului Strategia de Dezvoltare Durabilã a Microregiunii Þara Fãgãraºului este structuratã pe cinci piloni, care derivã din obiectivele strategice. Astfel, principalele direcþii de acþiune avute în vedere pentru viitoa- rele proiecte clãdite pe baza strategiei îºi propun prote- jarea mediului ºi resurselor umane, îmbunãtãþirea econo- miei, îmbunãtãþirea conec- tivitãþii, asigurarea serviciilor publice ºi promovarea efi- cienþei, accesibilitãþii ºi sus- tenabilitãþii strategiei. „Ne-am gândit ca împreunã sã creem aceastã strategie pentru a creºte calitatea vieþii cetãþenilor din zonã. Aceastã zonã are o suprafaþã foarte mare, suntem aproximativ 200.000 de locuitori ºi doar prin strategii pe termen mediu ºi lung noi putem sã oferim locuri de muncã, putem oferi dezvoltare economicã ºi ne putem crea posibilitatea de a pãstra patrimoniul natural, cultural ºi identitatea terito- rialã. Astãzi, vrem sã vã transmitem mesajul cã noi, împreunã, ne dorim aceste lucruri, avem nevoie de dum- neavoastrã atât ca finanþator dar ºi ca echipã ce ne poate ajuta sã finalizãm strategia ºi sã putem obþine finanþare pentru proiectele noastre”, a spus primarul municipiului Fãgãraº, Gheorghe Sucaciu, în calitate de gazdã a întâlnirii ºi principal autor al strategiei, la debutul întâlnirii cu înaltul oficial european. Aprecieri ºi sfaturi pentru succesul implementãrii strategiei „Mã bucur foarte mult sã mã aflu aici în Fãgãraº, sã mã întâlnesc cu dumneavoastrã, cei ce ºtiþi cel mai bine care sunt nevoile cetãþenilor din aceastã regiune, pentru cã sunteþi reprezentanþii autori- tãþilor locale. Îmi pare foarte bine cã aþi reuºit sã emiteþi o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea acestei regiuni atât de frumoase ºi atât de interesante. Din pãcate, aici existã întârzieri istorice legate de investiþiile în infrastructurã, dar ºi de alte lucruri pe care, din pãcate, le resimþim cu toþii atunci când ne propunem sã atragem investitorii ºi mediul privat. Toc- mai de aceea, cred cã atra- gerea fondurilor europene reprezintã un pas important pentru a dezvolta lucrurile de Program audienþe PRIMÃRIA ORAªULUI TÃLMACIU Primar Marþi, 10 – 12 Viceprimar Miercuri, 10 – 12 Secretar Joi, 10 - 12 bazã. Mulþumesc pentru ceea ce faceþi, pentru eforturile pe care le-aþi fãcut pânã acum pentru implementarea proiec- telor din fonduri europene, pentru a contribui astfel la tran- sformarea imaginii judeþelor Sibiu ºi Braºov. Am citit cu mare interes strategia refe- ritoare la Microregiunea Þara Fãgãraºului, care cred cã este unicã în Europa... Braºovul este motorul economic al regiunii iar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale din Europa, iar noi recunoaºtem ºi rolul foarte important al oraºelor mici ºi mijlocii sau al comu- nelor de aici. Pânã acum, în zonã au fost aduse, prin diverse proiecte, peste 800 de milioane de euro, ce au adus o contribuþie considerabilã la calitatea vieþii oamenilor. Mã bazez pe experienþa pe care dumneavoastrã aþi demon- strat-o în perioada anterioarã, precum ºi pe faptul cã aveþi deja o strategie, pe care o veþi putea implementa, dacã va fi negociatã în acordul de parteneriat dintre România ºi Uniunea Europeanã, încã din prima zi a anului 2021, când începe urmãtorul ciclu finan- ciar. Cred cã, atât la nivel naþional cât ºi la nivelul fiecãrei regiuni în parte, trebuie pregãtit un „rezervor” consistent de proiecte, care sã poatã fi finanþate din bani europeni încã din prima zi a viitorului ciclu financiar. Am convin- gerea cã dumneavoastrã aveþi acest potenþial, mai ales cã aveþi foarte multe proiecte de dezvoltare urbanã ºi tre- buie sã vã bateþi pentru alocãri cât mai mari pentru localitãþile dumneavoastrã. Am citit cu mare interes strategia dum- neavoastrã pentru dezvoltarea Þãrii Fãgãraºului ºi cred cã este o strategie foarte bine fãcutã, care a identificat problemele actuale din re- giune ºi potenþialul pe care îl aveþi de a rãspunde provo- cãrilor privind creºterea eco- nomicã, mediul... Aþi luat în calcul lucruri evidente, care, din pãcate ne afecteazã pe toþi (declinul demografic, pleca- rea oamenilor etc), aºa cã eu cred cã aþi fãcut un lucru deo- sebit, este o abordare inte- gratã care se bazeazã pe atuu- rile zonei ºi pe identitatea aceasta unicã a Þãrii Fãgã- raºului. Sigur cã este evident cã aveþi o planificare strategicã a proiectelor, este esenþialã, dar eu nu pot sã vã ascund faptul cã toate aceste decizii trebuie sã se ia la nivel na- þional. Noi nu putem finanþa fãrã o solicitare din partea autoritãþilor române”, a spus în faþa aleºilor local, comi- sarul european Corina Creþu. Paºi ce urmeazã... În completare, oficialul de la Bruxelles a sfãtuit primarii ºi preºedinþii consiliilor jude- þene din Braºov ºi Sibiu, ca în termenul cel mai scurt, sã prezinte aceastã strategie Guvernului României, astfel încât acest document sã fie aprobat ºi inclus în strategia naþionalã de dezvoltare, printr- o hotãrâre a executivului naþional. Dacã acest pas va fi fãcut, proiectele apãrute ca urmare a aplicãrii Strategiei de Dezvoltare Durabilã a Micro- regiunii Þara Fãgãraºului vor putea fi finanþate din surse ale Uniunii Europene. Totuºi, ca un asemenea mecanism sã fie funcþional, este nevoie ca Microregiunea Þara Fãgãraºului sã fie organizatã sub forma unei asociaþii de dezvoltare inter- comunitare (ADI), organism din care trebuie sã facã parte unitãþile administrativ terito- riale din zonã, precum ºi cele douã consilii judeþene. De asemenea, autoritatea de management a microregiunii trebuie sã funcþioneze în acest teritoriu, aici urmând a fi aduse spre aprobare proiectele scrise în teritoriu, elaborate ghidurile ºi toate celelalte documente necesare. Optimism ºi sprijin din partea conducerii judeþului La finalul vizitei de lucru efectuatã de comisarul euro- pean în Fãgãraº, încrederea în implementarea ºi finanþa- rea strategiei a fost afiºatã de toþi reprezentanþii judeþului Si- biu ºi de participanþi. Daniela Cîmpean, preºedintele Con- siliului Judeþean Sibiu, a declarat, dupã întâlnirea din Cetatea Fãgãraºului, urmã- toarele: “Am fost impresionatã de viziunea acestei strategii, pe care o împãrtãºesc în mare mãsurã. Susþinerea acestei strategii este aºadar fireascã ºi ne va ajuta sã atin- gem obiective ºi din Strategia de Dezvoltare Durabilã a judeþului Sibiu, pe care de altfel încercãm sã o îmbu- nãtãþim. În perioada imediat urmãtoare ne vom alãtura demersului prin care cei prezenþi la aceastã întrunire vor cere Guvernului României includerea acestei strategii în strategia naþionalã, demers absolut necesar obþinerii unei finanþãri europene pentru proiectele care vor pune în practicã strategia”. Microregiunea Þara Fãgã- raºului cuprinde municipiul Fãgãraº, oraºul Victoria din judeþul Braºov ºi oraºele Avrig ºi Tãlmaciu din judeþul Sibiu, precum ºi 29 de comune, 19 dintre acestea din judeþul Braºov (Beclean, Cincu, Drãguº, Hârseni, Jibert, Lisa, Mândra, Pãrãu, Comãna, Recea, ªercaia, ªinca, ªinca Nouã, Sâmbãta de Sus, ªoarº, Ticuº, Ucea, Viºtea, Voila) ºi 10 din judeþul Sibiu (Cîrþiºoara, Cîrþa, Arpaºu de Jos, Porumbacu de Jos, Racoviþa, Turnu Roºu, ªe- limbãr, Boiþa, Bruiu, Roºia). Pe lângã aceste UAT-uri, în parteneriat vor fi parte Consiliul Judeþean Braºov ºi Consiliul Judeþean Sibiu. Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã Aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeanã, sunt aºteptaþi în anii ce urmeazã în Micro- regiunea Þara Fãgãraºului, pentru finanþarea unor pro- iecte ce ar trebui sã impul- sioneze dezvoltarea econo- micã a acestei zone a Ro- mâniei. Drumul de mare vitezã ce leagã comunele Mândra (judeþul Braºov) ºi ªelimbãr (judeþul Sibiu), dezvoltarea infrastructurii pentru prac- ticarea sporturilor de iarnã în zona Masivului Fãgãraº, precum ºi crearea în zonã a unui mare centru logistic, obiectiv ce va determina o dezvoltare economicã pe o arie geograficã foarte mare, reprezintã doar principalele proiecte pe care primarii din aceastã zonã sperã sã le realizeze cu ajutorul fondurilor disponibile la Bruxelles. Despre ºansa dezvoltãrii durabile a Þãrii Fãgãraºului, prin folosirea fondurilor euro- pene, despre paºii ce trebuie urmaþi pentru implementarea unor mãsuri ce pot duce la atingerea acestui obiectiv, dar ºi despre multe alte probleme întâmpinate de primarii din teritoriu în încercarea de a gãsi soluþii pentru dezvoltarea comunitãþilor pe care le reprezintã, s-a discutat luni, 25 februarie, la Cetatea Fãgãraº (Sala Tronului), în prezenþa comisarului european pentru politicã regionalã, Corina Creþu, a primarilor din zonã ºi a reprezentanþilor consiliilor judeþene din Braºov ºi Sibiu, precum ºi a altor invitaþi. Întâlnirea de lucru a fost pri- lejuitã de prezentarea oficialã a Strategiei de Dezvoltare Durabilã a Microregiunii Þara Fãgãraºului, document stra- tegic de dezvoltare care con- þine un set de mãsuri terito- riale ºi acþiuni cu rol în mo- delarea spaþiului din teritoriul vizat, în scopul asigurãrii unor condiþii atractive de viaþã pentru populaþie ºi susþinere a dezvoltãrii economice. Ju- deþul nostru a fost reprezentat de Daniela Cîmpean, preºe- dintele Consiliului Judeþean Sibiu, primarii Constantin Vã- cariu (Arpaºu de Jos), Adrian Dumitru David (Avrig), Olariu Simion (Racoviþa), Nicolae Petru Basarabã (Tãlmaciu) ºi viceprimarii Ioan Adrian Solomon (Cîrþiºoara) ºi Dorel Martincu (Porumbacu de Jos). Documentul ce propune valorizarea potenþialului teri- torial, creºterea calitãþii vieþii, protejarea patrimoniului natu- ral ºi cultural ºi valorificarea identitãþii teritoriale, asigu- rarea unui cadru de cooperare eficientã etc, aduce câteva idei despre investiþiile de infra- structurã mare ºi investiþiile publice ºi private realizabile ºi necesare în aceastã zonã. Proiectele propuse þin seama de mobilitatea oamenilor ºi a ideilor, în vederea multiplicãrii bunelor practici întâlnite la nivel naþional ºi european. Scopul elaborãrii strategiei a fost acela de a armoniza, la nivelul întregului teritoriu al Microregiunii Þãrii Fãgã- raºului, politicile economice, sociale, ecologice ºi culturale, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea tuturor loca- litãþilor.

Transcript of Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la...

Page 1: Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã Aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeanã, sunt

Anul XII , NrAnul XII , NrAnul XII , NrAnul XII , NrAnul XII , Nr. 140. 140. 140. 140. 140

martie 20martie 20martie 20martie 20martie 201919191919

4 pagini4 pagini4 pagini4 pagini4 pagini

Aceastã ediþiese distribuie gratuit

PUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE LOCALÃ FONDATÃ DE PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL TÃLMACIU ºi editatã cu sprijinul ziarului TRIBUNA

[email protected]@gmail.com

Modelul microregiuniloreste foarte bine cunoscut înEuropa, dar în România paºiifãcuþi în aceastã direcþie suntfoarte timizi. Doar în zonaDeltei Dunãrii mai existã oasemenea microregiune,succesul proiectelor ce arurma sã fie implementate aicilãsându-se încã aºteptat.

Cinci piloni dedezvoltare pentru

Þara Oltului

Strategia de DezvoltareDurabilã a Microregiunii ÞaraFãgãraºului este structuratãpe cinci piloni, care derivã dinobiectivele strategice. Astfel,principalele direcþii de acþiuneavute în vedere pentru viitoa-rele proiecte clãdite pe bazastrategiei îºi propun prote-jarea mediului ºi resurselorumane, îmbunãtãþirea econo-miei, îmbunãtãþirea conec-tivitãþii, asigurarea serviciilorpublice ºi promovarea efi-cienþei, accesibilitãþii ºi sus-tenabilitãþii strategiei.

„Ne-am gândit ca împreunãsã creem aceastã strategiepentru a creºte calitatea vieþiicetãþenilor din zonã. Aceastãzonã are o suprafaþã foartemare, suntem aproximativ200.000 de locuitori ºi doarprin strategii pe termen mediuºi lung noi putem sã oferimlocuri de muncã, putem oferidezvoltare economicã ºi neputem crea posibilitatea de apãstra patrimoniul natural,cultural ºi identitatea terito-rialã. Astãzi, vrem sã vãtransmitem mesajul cã noi,împreunã, ne dorim acestelucruri, avem nevoie de dum-neavoastrã atât ca finanþatordar ºi ca echipã ce ne poateajuta sã finalizãm strategia ºisã putem obþine finanþarepentru proiectele noastre”, aspus primarul municipiuluiFãgãraº, Gheorghe Sucaciu,în calitate de gazdã a întâlniriiºi principal autor al strategiei,la debutul întâlnirii cu înaltuloficial european.

Aprecieri ºi sfaturipentru succesul

implementãrii strategiei„Mã bucur foarte mult sã

mã aflu aici în Fãgãraº, sã mãîntâlnesc cu dumneavoastrã,cei ce ºtiþi cel mai bine caresunt nevoile cetãþenilor dinaceastã regiune, pentru cãsunteþi reprezentanþii autori-tãþilor locale. Îmi pare foartebine cã aþi reuºit sã emiteþi ostrategie pe termen lungpentru dezvoltarea acesteiregiuni atât de frumoase ºiatât de interesante. Dinpãcate, aici existã întârzieriistorice legate de investiþiile îninfrastructurã, dar ºi de altelucruri pe care, din pãcate, leresimþim cu toþii atunci cândne propunem sã atrageminvestitorii ºi mediul privat. Toc-mai de aceea, cred cã atra-gerea fondurilor europenereprezintã un pas importantpentru a dezvolta lucrurile de

ProgramaudienþePRIMÃRIAORAªULUITÃLMACIU

PrimarMarþi, 10 – 12ViceprimarMiercuri, 10 – 12SecretarJoi, 10 - 12

bazã. Mulþumesc pentru ceeace faceþi, pentru eforturile pecare le-aþi fãcut pânã acumpentru implementarea proiec-telor din fonduri europene,pentru a contribui astfel la tran-sformarea imaginii judeþelorSibiu ºi Braºov. Am citit cumare interes strategia refe-ritoare la Microregiunea ÞaraFãgãraºului, care cred cã esteunicã în Europa... Braºovuleste motorul economic alregiunii iar Sibiul este unuldintre cele mai importantecentre culturale din Europa,iar noi recunoaºtem ºi rolulfoarte important al oraºelormici ºi mijlocii sau al comu-nelor de aici. Pânã acum, înzonã au fost aduse, prindiverse proiecte, peste 800 demilioane de euro, ce au aduso contribuþie considerabilã lacalitatea vieþii oamenilor. Mãbazez pe experienþa pe caredumneavoastrã aþi demon-strat-o în perioada anterioarã,precum ºi pe faptul cã aveþideja o strategie, pe care o veþiputea implementa, dacã va finegociatã în acordul departeneriat dintre România ºiUniunea Europeanã, încã dinprima zi a anului 2021, cândîncepe urmãtorul ciclu finan-ciar. Cred cã, atât la nivelnaþional cât ºi la nivelul fiecãreiregiuni în parte, trebuie pregãtitun „rezervor” consistent deproiecte, care sã poatã fifinanþate din bani europeniîncã din prima zi a viitoruluiciclu financiar. Am convin-gerea cã dumneavoastrãaveþi acest potenþial, mai alescã aveþi foarte multe proiectede dezvoltare urbanã ºi tre-buie sã vã bateþi pentru alocãricât mai mari pentru localitãþiledumneavoastrã. Am citit cumare interes strategia dum-neavoastrã pentru dezvoltareaÞãrii Fãgãraºului ºi cred cãeste o strategie foarte binefãcutã, care a identificatproblemele actuale din re-giune ºi potenþialul pe care îlaveþi de a rãspunde provo-cãrilor privind creºterea eco-nomicã, mediul... Aþi luat încalcul lucruri evidente, care,din pãcate ne afecteazã pe toþi(declinul demografic, pleca-rea oamenilor etc), aºa cã eucred cã aþi fãcut un lucru deo-sebit, este o abordare inte-gratã care se bazeazã pe atuu-

rile zonei ºi pe identitateaaceasta unicã a Þãrii Fãgã-raºului. Sigur cã este evidentcã aveþi o planificare strategicãa proiectelor, este esenþialã,dar eu nu pot sã vã ascundfaptul cã toate aceste deciziitrebuie sã se ia la nivel na-þional. Noi nu putem finanþafãrã o solicitare din parteaautoritãþilor române”, a spusîn faþa aleºilor local, comi-sarul european Corina Creþu.

Paºi ce urmeazã...

În completare, oficialul dela Bruxelles a sfãtuit primariiºi preºedinþii consiliilor jude-þene din Braºov ºi Sibiu, ca întermenul cel mai scurt, sãprezinte aceastã strategieGuvernului României, astfelîncât acest document sã fieaprobat ºi inclus în strategianaþionalã de dezvoltare, printr-o hotãrâre a executivuluinaþional.

Dacã acest pas va fi fãcut,proiectele apãrute ca urmarea aplicãrii Strategiei deDezvoltare Durabilã a Micro-regiunii Þara Fãgãraºului vorputea fi finanþate din surse aleUniunii Europene.

Totuºi, ca un asemeneamecanism sã fie funcþional,este nevoie ca MicroregiuneaÞara Fãgãraºului sã fieorganizatã sub forma uneiasociaþii de dezvoltare inter-comunitare (ADI), organismdin care trebuie sã facã parteunitãþile administrativ terito-riale din zonã, precum ºi celedouã consilii judeþene. Deasemenea, autoritatea demanagement a microregiuniitrebuie sã funcþioneze în acestteritoriu, aici urmând a fi adusespre aprobare proiectelescrise în teritoriu, elaborateghidurile ºi toate celelaltedocumente necesare.

Optimism ºi sprijindin partea

conducerii judeþului

La finalul vizitei de lucruefectuatã de comisarul euro-pean în Fãgãraº, încredereaîn implementarea ºi finanþa-rea strategiei a fost afiºatã detoþi reprezentanþii judeþului Si-biu ºi de participanþi. Daniela

Cîmpean, preºedintele Con-siliului Judeþean Sibiu, adeclarat, dupã întâlnirea dinCetatea Fãgãraºului, urmã-toarele: “Am fost impresionatãde viziunea acestei strategii,pe care o împãrtãºesc înmare mãsurã. Susþinereaacestei strategii este aºadarfireascã ºi ne va ajuta sã atin-gem obiective ºi din Strategiade Dezvoltare Durabilã ajudeþului Sibiu, pe care dealtfel încercãm sã o îmbu-nãtãþim. În perioada imediaturmãtoare ne vom alãturademersului prin care ceiprezenþi la aceastã întrunirevor cere Guvernului Românieiincluderea acestei strategii înstrategia naþionalã, demersabsolut necesar obþinerii uneifinanþãri europene pentruproiectele care vor pune înpracticã strategia”.

Microregiunea Þara Fãgã-raºului cuprinde municipiulFãgãraº, oraºul Victoria dinjudeþul Braºov ºi oraºele Avrigºi Tãlmaciu din judeþul Sibiu,precum ºi 29 de comune, 19dintre acestea din judeþulBraºov (Beclean, Cincu,Drãguº, Hârseni, Jibert, Lisa,Mândra, Pãrãu, Comãna,Recea, ªercaia, ªinca, ªincaNouã, Sâmbãta de Sus,ªoarº, Ticuº, Ucea, Viºtea,Voila) ºi 10 din judeþul Sibiu(Cîrþiºoara, Cîrþa, Arpaºu deJos, Porumbacu de Jos,Racoviþa, Turnu Roºu, ªe-limbãr, Boiþa, Bruiu, Roºia). Pelângã aceste UAT-uri, înparteneriat vor fi parteConsiliul Judeþean Braºov ºiConsiliul Judeþean Sibiu.

Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar puteaMicroregiunea Þara Fãgãraºului s-ar puteaMicroregiunea Þara Fãgãraºului s-ar puteaMicroregiunea Þara Fãgãraºului s-ar puteaMicroregiunea Þara Fãgãraºului s-ar puteadezvolta cu bani de la Uniunea Europeanãdezvolta cu bani de la Uniunea Europeanãdezvolta cu bani de la Uniunea Europeanãdezvolta cu bani de la Uniunea Europeanãdezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã

Aproximativ 2,5 miliarde deeuro, bani de la UniuneaEuropeanã, sunt aºteptaþi înanii ce urmeazã în Micro-regiunea Þara Fãgãraºului,pentru finanþarea unor pro-iecte ce ar trebui sã impul-sioneze dezvoltarea econo-micã a acestei zone a Ro-mâniei. Drumul de mare vitezãce leagã comunele Mândra(judeþul Braºov) ºi ªelimbãr(judeþul Sibiu), dezvoltareainfrastructurii pentru prac-ticarea sporturilor de iarnã înzona Masivului Fãgãraº,precum ºi crearea în zonã aunui mare centru logistic,obiectiv ce va determina odezvoltare economicã pe oarie geograficã foarte mare,reprezintã doar principaleleproiecte pe care primarii dinaceastã zonã sperã sã lerealizeze cu ajutorul fondurilordisponibile la Bruxelles.

Despre ºansa dezvoltãriidurabile a Þãrii Fãgãraºului,prin folosirea fondurilor euro-pene, despre paºii ce trebuieurmaþi pentru implementareaunor mãsuri ce pot duce laatingerea acestui obiectiv, darºi despre multe alte problemeîntâmpinate de primarii dinteritoriu în încercarea de agãsi soluþii pentru dezvoltareacomunitãþilor pe care lereprezintã, s-a discutat luni, 25februarie, la Cetatea Fãgãraº(Sala Tronului), în prezenþacomisarului european pentrupoliticã regionalã, CorinaCreþu, a primarilor din zonã ºia reprezentanþilor consiliilorjudeþene din Braºov ºi Sibiu,precum ºi a altor invitaþi.Întâlnirea de lucru a fost pri-lejuitã de prezentarea oficialã

a Strategiei de DezvoltareDurabilã a Microregiunii ÞaraFãgãraºului, document stra-tegic de dezvoltare care con-þine un set de mãsuri terito-riale ºi acþiuni cu rol în mo-delarea spaþiului din teritoriulvizat, în scopul asigurãrii unorcondiþii atractive de viaþãpentru populaþie ºi susþinerea dezvoltãrii economice. Ju-deþul nostru a fost reprezentatde Daniela Cîmpean, preºe-dintele Consiliului JudeþeanSibiu, primarii Constantin Vã-cariu (Arpaºu de Jos), AdrianDumitru David (Avrig), OlariuSimion (Racoviþa), NicolaePetru Basarabã (Tãlmaciu) ºiviceprimarii Ioan AdrianSolomon (Cîrþiºoara) ºi DorelMartincu (Porumbacu de Jos).

Documentul ce propunevalorizarea potenþialului teri-torial, creºterea calitãþii vieþii,protejarea patrimoniului natu-ral ºi cultural ºi valorificareaidentitãþii teritoriale, asigu-rarea unui cadru de cooperareeficientã etc, aduce câteva ideidespre investiþiile de infra-structurã mare ºi investiþiilepublice ºi private realizabile ºinecesare în aceastã zonã.Proiectele propuse þin seamade mobilitatea oamenilor ºi aideilor, în vederea multiplicãriibunelor practici întâlnite lanivel naþional ºi european.Scopul elaborãrii strategiei afost acela de a armoniza, lanivelul întregului teritoriu alMicroregiunii Þãrii Fãgã-raºului, politicile economice,sociale, ecologice ºi culturale,pentru asigurarea echilibruluiîn dezvoltarea tuturor loca-litãþilor.

Page 2: Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã Aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeanã, sunt

martie 2019, pag II

În fiecare an, R.P.L. OcolulSilvic Tãlmaciu R.A. în calitatede administrator al fonduluiforestier proprietatea Pri-mãriei Tãlmaciu, desfãºoarãactivitãþi cu specific silvic înfuncþie de sezonul din timpulanului, dar cu prioritate înperioada numitã generic“Luna Pãdurii” executã lucrãrinecesare regenerãrii pãdurii.Astfel, în perioada 15 martie– 15 aprilie, se executã atâtlucrãri pentru producerea dematerial forestier necesarlucrãrilor de împãdurire, câtºi lucrãri de regenerare apãdurii, prin împãduriri, res-pectiv completarea regene-rãrilor deja existente.

În primãvara 2019 se vorscoate din cele trei solarii unnumãr de 237.600 bucãþipuieþi, din care 223.000 bucãþipuieþi specia molid, respectiv14.600 bucãþi puieþi specialarice, ce vor fi repicaþi, înfuncþie de necesitãþi, înpepinierele proprii, unde, prinlucrãri de întreþinere, vor fiajutaþi timp de doi ani de zilesã se dezvolte pentru a fi apþipentru plantat; ulterior seexecutã lucrãri de pregãtire asolariilor pentru înfiinþarea denoi culturi, lucrãri care sefinalizeazã cu semãnareaseminþelor de rãºinoase dinspecia molid, respectiv larice,

LUNA PÃDURII 2019în scopul producerii de puieþiapþi pentru repicat.

Concomitent, se desfã-ºoarã lucrãri specifice în pe-pinierele aflate în adminis-trare, lucrãri care constau înscoaterea unui numãr totalde 104.050 bucãþi puieþispecia molid pentru plantat,executându-se apoi lucrãri depregãtirea terenului pentruînfiinþarea de noi culturi silvice.

Lucrãrile propriu-zise deregenerare a pãdurii au cascop înfiinþarea de noiplantaþii în suprafeþele de pecare s-a extras masa lem-noasã, prin intermediul lu-crãrilor de exploatare fores-tierã impuse de tratamentelesilvice prevãzute în amena-jamentul silvic în vigoare.

Astfel, în primãvara 2019vor fi executate în fondulforestier administrat de R.P.L.Ocolul Silvic Tãlmaciu R.A.lucrãri de împãdurire integralãpe suprafaþa de 10,7 ha,respectiv completarea rege-nerãrii naturale pe suprafaþade 0,2 ha. Totodatã, se vorexecuta, conform normelorsilvice în vigoare, lucrãri decompletãri curente în rege-nerãrile deja existente, pe osuprafaþã de 13,68 ha.

Necesarul de puieþi pespecii, folosit în cadrul acestorlucrãri, s-a stabilit având în

Au fost adoptate urmãtoarele hotãrâri:1. Hotãrârea nr. 17/2019 privind aprobarea

Planului de ordine ºi siguranþã publicã al oraºuluiTãlmaciu pe anul 2019;

2. Hotãrârea nr. 18/2019 privind aprobareacomponenþei Echipei mobile pentru intervenþia deurgenþã în cazurile de violenþã domesticã din oraºulTãlmaciu ºi desemnarea coordonatorului acesteiechipe;

3. Hotãrârea nr. 19/2019 privind aprobareascoaterii din funcþiune a mijlocului fix - autoutilitarãDacia 1305 Pick-up, cu numãr de înmatriculare SB11 RDY, aflatã în patrimoniul S.C. Apã - CanalTãlmaciu S.R.L.;

4. Hotãrârea nr. 20/2019 privind cesiunea(preluarea) contractului de închiriere nr. 4741/64/15.05.2014, încheiat cu Hozan Ana, pentru locuinþasituatã în Colonia Tãlmaciu, nr. 18, în favoareadomnului Hozan Nicolae - Alexandru, domiciliat înTãlmaciu, sat Colonie, nr. 18;

5. Hotararea nr. 21/2019 privind cesiunea(preluarea) contractului de închiriere nr. 3830/190/10.05.2013, încheiat cu Diaconescu Laurenþiu,penru locuinþa situatã în Tãlmaciu, str. GheorgheLazãr, nr. 3, ap. 3, în favoarea doamnei StanciuCristina - Teodora, domiciliatã în Tãlmaciu, str.Gheorghe Lazãr, nr. 3, ap. 3;

6. Hotãrârea nr. 22/2019 privind prelungireacontractului de închiriere nr. 2169/22/11.03.2014,încheiat cu domnul Grasu Nicolae, pentru locuinþaANL situatã în Tãlmaciu, str. Emil Cioran, bl. 2, sc.B, ap. 5, jud. Sibiu;

7. Hotãrârea nr. 23/2019 privind însuºireaSuplimentului la raportul de expertizã tehnico -judiciarã din dosar civil nr. 1441/787/2017, aflat perolul Judecãtoriei Avrig, reclamanþi Dan Maricica ºiDan Adrian;

8. Hotãrârea nr. 24/2019 privind desemnareaprimarului oraºului Tãlmaciu pentru evaluareaperformanþelor profesionale ale secretaruluioraºului Tãlmaciu pe anul 2018;

9. Hotãrârea nr. 25/2019 privind aprobareapreþurilor de pornire ºi a garanþiilor de contractareale loturilor oferite la licitaþia de materiale lemnoase

Informare privind ºedinþa ordinarã a Consiliului LocalTãlmaciu din data de 28 februarie 2019

fasonate din luna martie 2019, pentru anul deproducþie 2019 ºi stabilirea tipului licitaþiei;

10. Hotãrârea nr. 26/2019 privind atribuirea dedenumiri unor strãzi nou înfiinþate în oraºul Tãlmaciuºi completarea Nomenclatorului stradal din oraºulTãlmaciu aprobat prin HCL nr. 135/2014;

11. Hotãrârea nr. 27/2019 privind însuºireaRaportului informãrii ºi consultãrii publicului pentruelaborarea documentaþiei de urbanism P.U.D."Extindere halã existentã cu funcþiunea dedepozitare, construire halã service ºi depozitechipamente, amplasare construcþii uºoare dedepozitare pe structurã metalicã, gospodãrie deapã" în oraºul Tãlmaciu, DN 7, judeþul Sibiu, iniþiatorSC LA FANTANA SRL.;

12. Hotãrârea nr. 28/2019 privind aprobareadocumentaþiei PUD "Extindere halã existentã cufuncþiunea de depozitare, construire halã serviceºi depozit echipamente, amplasare construcþiiuºoare de depozitare pe structurã metalicã,gospodãrie de apã" în oraºul Tãlmaciu, DN7, judeþulSibiu, iniþiator SC LA FANTANA SRL;

13. Hotãrârea nr. 29/2019 privind avizareaStrategiei de contractare, a Studiului defundamentare, a Documentaþiei de atribuire pentrudelegarea gestiunii activitãþii de operare a staþieide sortare ªura Micã, a staþiei de compostare ªuraMicã ºi a staþiei de sortare Cisnãdie ºi mandatareadomnului Limbãºan Miron George reprezentant aloraºului Tãlmaciu;

14. Hotãrârea nr. 30/2019 privind alegereapreºedintelui de ºedinþã pentru ºedinþele ConsiliuluiLocal Tãlmaciu din luna martie 2019.

D-nii consilieri ºi-au însuºit:- Raportul privind activitatea desfãºuratã de cãtre

Serviciul de Poliþie Localã Tãlmaciu în anul 2018;- Raportul întocmit de directorul S.C. Apã - Canal

Tãlmaciu S.R.L privind controlul executat de Curteade Conturi Sibiu.

S-a analizat cererea doamnei Drãgan Maria,domiciliatã în Tãlmaciu, str. Nicolae Bãlcescu, nr. 2,ºi s-a aprobat menþinerea contractului de închiriere.

Consilier administraþie,Claudia Hanea

vedere compoziþia de rege-nerare ce trebuie utilizatã însuprafeþele respective, astfelîncât sã se realizeze com-poziþia þel recomandatã deamenajamentul silvic în vi-goare. Astfel, în aceastã pri-mãvarã se planteazã în fon-dul forestier proprietatea Pri-mãriei Tãlmaciu un numãrtotal de 114.900 bucãþi puieþi,din care 104.050 bucãþi puieþide molid, 3.350 bucãþi puieþide larice, 1.600 bucãþi puieþide brad, 800 bucãþi puieþi depaltin de munte, 4.500 bucãþipuieþi de fag, respectiv 600bucãþi puieþi de stejarpedunculat.

Toate aceste lucrãri ce sedesfãºoarã în sezonul deprimãvarã sunt însoþite dealte categorii de lucrãri peparcursul anului, lucrãri ce aumenirea de a favoriza o dez-voltare normalã în condiþiioptime a puieþilor din solarii,pepiniere, respectiv din plan-taþii, pentru a obþine într-untimp cât mai scurt posibilculturi sãnãtoase ºi vigu-roase, astfel încât ecosis-temul numit pãdure sã-ºiîndeplineascã integral func-þiile de protecþie, de producþieprecum ºi recreative, atât denecesare societãþii.

Regia Publicã LocalãOcolul Silvic Tãlmaciu RA

Primãria oraºului Tãlmaciuinformeazã cetãþenii cã, înperioada imediat urmãtoare,vor fi reluate lucrãrile laobiectivul de investiþii„Reabilitare strãzi, cartierul 1Mai – Tãlmaciu”. Ca urmare,facem apel la cetãþenii celocuiesc pe strãzile afectatede aceste lucrãri sã dea

Vor fi reluate lucrãrile în zona 1 Maidovadã de înþelegere pentrudisconfortul ce va fi creat înperioada urmãtoare ºi îiasigurãm cã depunem toateeforturile posibile, facem toatedemersurile necesare,pentru ca perioada rãmasãpânã la încheierea lucrãrilorsã fie cât mai scurtã.

Totodatã, pentru buna

desfãºurare a activitãþii înzonã, rugãm cetãþenii sã eviteparcarea sau staþionareanejustificatã a autoturismelorpe carosabil, astfel încâtmuncitorii ºi utilajele societãþiiexecutante sã-ºi poatã efec-tua treaba în condiþii normale.Vã mulþumim pentru înþe-legere!

De puþin timp, localitateaTãlmaciu are douã noi strãzi.Acestea sunt situate în zonaUnirii – Câmpul Cibinului, iardenumirile acordate fiecãreiaau fost aprobate de Consi-liului Local al oraºului Tãlma-ciu, în cadrul ºedinþei ordina-re desfãºurate în luna februa-rie. Astfel, în urma parcurgeriiprocedurilor legale ºi dez-

Strãzile Ardealului ºi Zorilorbaterilor din legislativul local,s-a aprobat atribuirea de-numirii de „Strada Ardealului”,strãzii de acces din stradaUnirii înspre zona CâmpulCibinului. Strada nou înfiinþatãare o lungime de 155 metri.De asemenea, s-a aprobatatribuirea denumirii „StradaZorilor”, strãzii de acces dinstrada Unirii (intersecþia cu

strada Nicolae Bãlcescu),înspre zona Câmpul Cibinului(pânã la pasajul de trecerepeste calea feratã). Strada areo lungime de 950 metri.

Conform raportului de spe-cialitate, ce a însoþit proiectulde hotãrâre supus atenþieiconsilierilor locali, ambelestrãzi sunt incluse în categoriaa III-a.

Reamintim tuturor cetãþe-nilor cã deºeurile rezultate înurma efectuãrii diverselorlucrãri de demolare sauexecuþie construcþii (resturide mortar, tencuialã, zugrã-vealã, þiglã, cãrãmidã) nu potfi depozitate împreunã cudeºeurile menajere, acesteaavând alte caracteristici. (În

Resturile de materiale deconstrucþii se depoziteazã doar

în locuri special amenajatecategoria resturilor de mate-riale de construcþii nu suntincluse ambalaje de plastic ,carton sau hârtie, lemn,polistiren, geamuri, rame deplastic, învelitori de metal sauspumã poliuretanicã etc) Caurmare, pentru depozitareadeºeurilor din categoriaresturilor de materiale de

construcþii, sunteþi rugaþi sãsolicitaþi aviz prealabil de laPrimãria oraºului Tãlmaciu.

ATENÞIE! Orice nerespec-tare a acestor reguli va fipedepsitã cu amenzi deo-sebit de drastice!

Primãriaoraºului Tãlmaciu

În anul 2018, poliþiºtii locali careasigurã ordinea ºi liniºtea publicã,precum ºi paza patrimoniuluiOraºului Tãlmaciu ºi-au desfã-ºurat activitatea în baza Legii nr.155/2010 – legea poliþiei locale, aHG nr. 1332/2010 privind apro-barea Regulamentului – cadru deorganizare ºi funcþionare a poliþieilocale ºi a HCL nr. 193/2010 -privind înfiinþarea Poliþiei localeTãlmaciu. Activitatea desfãºuratãîn cursul anului 2018 a fostorientatã în vederea asigurãrii unuiclimat civilizat de ordine ºi liniºtepublicã locuitorilor oraºului,desfãºurãrii în mod corespunzãtora activitãþilor de comerþ în piaþaagroalimentarã, protecþia mediului,curãþenia oraºului ºi a localitãþiloraparþinãtoare, combaterea feno-menelor de cerºetorie ºi vaga-bondaj precum ºi asigurareaintegritãþii bunurilor atât pe domeniulpublic cât ºi privat.

Serviciul Poliþiei Locale Tãlmaciueste compus din 5 funcþionari

BILBILBILBILBILANÞUL ACTIVITÃÞILANÞUL ACTIVITÃÞILANÞUL ACTIVITÃÞILANÞUL ACTIVITÃÞILANÞUL ACTIVITÃÞILORORORORORDESFêURADESFêURADESFêURADESFêURADESFêURATE DE POLIÞIA LTE DE POLIÞIA LTE DE POLIÞIA LTE DE POLIÞIA LTE DE POLIÞIA LOCALÃOCALÃOCALÃOCALÃOCALÃ

TÃLMACIU ÎN ANUL 2018TÃLMACIU ÎN ANUL 2018TÃLMACIU ÎN ANUL 2018TÃLMACIU ÎN ANUL 2018TÃLMACIU ÎN ANUL 2018publici, în urmãtoarea structurã: 1ºef serviciu ºi 4 poliþiºti locali.

Poliþiºtii locali au desfãºurat de-a lungul anului 2018 acþiuni ºiactivitãþi cu caracter preponderentpreventiv, identificând ºi avertizândverbal sau în scris cetãþenii de anu sãvârºi anumite fapte care,potrivit legii, pot fi consideratecontravenþii, colaborând ºi cu alteforþe care compun sistemul integratde asigurare a ordinii ºi liniºtiipublice.

În cursul anului 2018 au fostdesfãºurate urmãtoarele activitãþi:

1) În domeniul elaborãrii docu-mentelor specifice activitãþii poliþieilocale, au fost întocmite urmã-toarele:

- Planul de ordine ºi siguranþãpublicã al oraºului Tãlmaciu;

- Fiºele posturilor;- Planul de pregãtire profe-

sionalã, care cuprinde teme deinstruire specifice activitãþiipoliþiºtilor locali;

- Documente tipizate necesare

desfãºurãrii activitãþii.2) Sancþiuni contravenþionale

depistate ºi aplicatePentru comiterea de fapte anti-

sociale sau încãlcarea legislaþiei învigoare, s-au aplicat un numãr de29 sancþiuni contravenþionale, învaloare de 5.800 lei, dupã cumurmeazã:

- H.C.L. nr. 194/2013 privindcirculaþia animalelor ºi a vehiculelorcu tracþiune animalã pe arterele decirculaþie din Oraºul Tãlmaciu - aufost sancþionate 2 persoane, cuamendã în valoare de 500 lei;

- H.C.L. nr. 101/2011 privindactivitatea de gospodãrire,curãþenie, ordine ºi liniºte publicãºi comerþ în Oraºul Tãlmaciu - aufost sancþionate 13 persoane, cuamendã în valoare de 1.500 lei;

- Legea nr. 61/1991 privindasigurarea ordinii ºi liniºtii publice -au fost sancþionate 12 persoane,cu amendã în valoare de 1.800 lei;

- Legea nr. 50/1991 privindautorizarea executãrii lucrãrilor de

construcþii - au fost sancþionate 2persoane, cu amendã în valoarede 2.000 lei.

Activitãþile poliþiºtilor locali înANUL 2018 au fost urmãtoarele:

- Activitãþi desfãºurate în cadrulServiciului de Poliþie LocalãTãlmaciu (anexa1)

3). Alte activitãþi desfãºurate:- Patrulãri zilnice în sectoarele

prevãzute în Planul de ordine ºisiguranþã publicã, atât pe razaOraºului Tãlmaciu cât ºi pe razacelor douã localitãþi aparþinãtoare,respectiv Tãlmãcel ºi ColoniaTãlmaciu;

- Asigurarea ordinii ºi liniºtiipublice, precum ºi fluidizareatraficului în Târgul Mixt, în fiecarezi de duminicã;

- Supravegherea persoanelorbeneficiare de ajutor social sã-ºiefectueze orele de muncã conformprevederilor Legii nr. 416/2001;

- Întocmit pontaje zilnice ºi pontajlunar persoanelor care beneficiazãde ajutor social conform Legii nr.416/2001;

- Supravegherea persoanelorcare presteazã muncã în folosulcomunitãþii;

- Asigurat buna desfãºurare asãrbãtorii „Botezul Domnului”, îndata de 06.01.2018;

- Asigurat ordinea ºi fluidizareacirculaþiei cu ocazia sãrbãtorii„Udatul Ionilor” în satul Tãlmãcel, îndata de 07.01.2018;

- Asigurat ordinea publicã laCasa de Culturã Tãlmaciu, cu oca-zia festivalului „La Izvorul Dorului”;

- Asigurarea desfãºurãrii înbune condiþii a examenului decapacitate la Liceul ”JohannesLebel”;

- Patrulat zilnic în zona fosteigropi de gunoi, conform Dispoziþieinr. 239/2014;

- Patrulat în fiecare zi de duminicãa lunii pentru prevenirea ºi comba-terea cerºetoriei la bisericileortodoxe;

- Asigurat buna desfãºurare asãrbãtorii locale intitulatã ”ZileleTãlmaciului”;

- Asigurat ordinea publicã laCasa de Culturã Tãlmaciu, cuocazia Serbãrii de Crãciun;

- Asigurarea desfãºurãrii înbune condiþii, în Piaþa Vitre, a zilei

de 1 Decembrie - Ziua Naþionalã aRomâniei;

- Asigurat desfãºurarea în bunecondiþii a focului de artificii în datade 31.12.2018.

4.) Pregãtirea profesionalã apoliþiºtilor locali

În conformitate cu prevederileLegii nr.155/2010 – legea poliþieilocale – poliþiºtii locali care auatribuþii în domeniul ordinii ºi liniºtiipublice ºi în domeniul circulaþieirutiere au fost înscriºi la cursurilede formare iniþialã organizate deM.A.I. la Centrul Chinologic„Dr.Aurel Greblea” Sibiu, înperioada 01.12.2018 – 28.02.2019.

În anul 2018, poliþiºtii locali careau efectuat serviciul, au fostinstruiþi pentru cunoaºterea ºiaplicarea corectã a legislaþiei, a

prevederilor de lucru, precum ºipentru asigurarea unui cadru dedisciplinã ºi comportament alagenþilor în relaþia de serviciu ºi cucetãþenii, efectuându-se zilnicinstruirea personalului înainte deintrarea în serviciu.

Poliþia Localã Tãlmaciu va lua ºiîn continuare mãsurile legale caresã ducã la asigurarea unui climatde ordine ºi siguranþã, propicedesfãºurãrii în mod corespunzãtora activitãþilor de comerþ, protecþiamediului, curãþenia oraºului ºi alocalitãþilor aparþinãtoare, com-baterea fenomenelor de cerºetorieºi vagabondaj, potrivit compe-tenþelor stabilite prin lege.

ªef ServiciuPoliþie Localã Tãlmaciu,

IOAN CÎNDEA

Page 3: Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã Aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeanã, sunt

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

martie 2019, pag III

Primãria oraºului Tãlmaciu ºi Consiliul Local Tãlmaciu

Tehnoredactare ºi tipar: S.C. Casa dePresã ºi Editurã Tribuna SRL

e-mail: [email protected]

Colegiul de redacþie:Redactor: Dan FRÂNCUEditor: Dan FRÂNCU

Suntem ºi pe FSuntem ºi pe FSuntem ºi pe FSuntem ºi pe FSuntem ºi pe Facebook!acebook!acebook!acebook!acebook!Informaþia Tãlmaciului, publicaþia tuturor celor ce locuInformaþia Tãlmaciului, publicaþia tuturor celor ce locuInformaþia Tãlmaciului, publicaþia tuturor celor ce locuInformaþia Tãlmaciului, publicaþia tuturor celor ce locuInformaþia Tãlmaciului, publicaþia tuturor celor ce locuiesc sau iubesciesc sau iubesciesc sau iubesciesc sau iubesciesc sau iubesc

TãlmaTãlmaTãlmaTãlmaTãlmaciu ºi Tãlmãcelul, este ºi pe Facebook.ciu ºi Tãlmãcelul, este ºi pe Facebook.ciu ºi Tãlmãcelul, este ºi pe Facebook.ciu ºi Tãlmãcelul, este ºi pe Facebook.ciu ºi Tãlmãcelul, este ºi pe Facebook. Utilizatorii inUtilizatorii inUtilizatorii inUtilizatorii inUtilizatorii interterterterternenenenenetului, ce doresc sã netului, ce doresc sã netului, ce doresc sã netului, ce doresc sã netului, ce doresc sã nedevinã prieteni în aceastã reþea de socializare, trebuie sã ne caute dupã numele Informaþiadevinã prieteni în aceastã reþea de socializare, trebuie sã ne caute dupã numele Informaþiadevinã prieteni în aceastã reþea de socializare, trebuie sã ne caute dupã numele Informaþiadevinã prieteni în aceastã reþea de socializare, trebuie sã ne caute dupã numele Informaþiadevinã prieteni în aceastã reþea de socializare, trebuie sã ne caute dupã numele InformaþiaTTTTTãããããlmaciului. Conlmaciului. Conlmaciului. Conlmaciului. Conlmaciului. Contul nostru poate fi accesat latul nostru poate fi accesat latul nostru poate fi accesat latul nostru poate fi accesat latul nostru poate fi accesat la adresa adresa adresa adresa adresa wwwwwwwwwwwwwww.facebook.com/ziar.facebook.com/ziar.facebook.com/ziar.facebook.com/ziar.facebook.com/ziar.talmaciu..talmaciu..talmaciu..talmaciu..talmaciu.Ne dorim sã fim cât mai mulþi, sã ne putem împãrtãºi unii altora bucuriile ºi necazurile.Ne dorim sã fim cât mai mulþi, sã ne putem împãrtãºi unii altora bucuriile ºi necazurile.Ne dorim sã fim cât mai mulþi, sã ne putem împãrtãºi unii altora bucuriile ºi necazurile.Ne dorim sã fim cât mai mulþi, sã ne putem împãrtãºi unii altora bucuriile ºi necazurile.Ne dorim sã fim cât mai mulþi, sã ne putem împãrtãºi unii altora bucuriile ºi necazurile.

AAAAATENÞIE!TENÞIE!TENÞIE!TENÞIE!TENÞIE! Orice utilizator ce va posta mesaje folosind un limbaj neadecvat,Orice utilizator ce va posta mesaje folosind un limbaj neadecvat,Orice utilizator ce va posta mesaje folosind un limbaj neadecvat,Orice utilizator ce va posta mesaje folosind un limbaj neadecvat,Orice utilizator ce va posta mesaje folosind un limbaj neadecvat,licenþios, va fi eliminat imediat din lista de prieteni! Ne puteþi scrie pelicenþios, va fi eliminat imediat din lista de prieteni! Ne puteþi scrie pelicenþios, va fi eliminat imediat din lista de prieteni! Ne puteþi scrie pelicenþios, va fi eliminat imediat din lista de prieteni! Ne puteþi scrie pelicenþios, va fi eliminat imediat din lista de prieteni! Ne puteþi scrie pe

adresa de e-mail informatiatalmaciuluiadresa de e-mail informatiatalmaciuluiadresa de e-mail informatiatalmaciuluiadresa de e-mail informatiatalmaciuluiadresa de e-mail informatiatalmaciului@gmail.com.gmail.com.gmail.com.gmail.com.gmail.com.Nu uitaþi sã vã semnaþi cu numele ºi adresa corectã!Nu uitaþi sã vã semnaþi cu numele ºi adresa corectã!Nu uitaþi sã vã semnaþi cu numele ºi adresa corectã!Nu uitaþi sã vã semnaþi cu numele ºi adresa corectã!Nu uitaþi sã vã semnaþi cu numele ºi adresa corectã!

Agenþia de Plãþi ºi Inter-venþie pentru Agriculturã (APIA)informeazã cã, pentru obþi-nerea vizei aferente anului2018, rentierii agricoli se maipot prezenta, începând cu1 martie ºi pânã la data de31 august 2019, personal oriprin mandatar/curator/tutore,la oricare Centru judeþean alAPIA, respectiv al MunicipiuluiBucureºti, cu urmãtoareledocumente, în original:

1) carnetul de rentier agri-col;

2) actul de identitate alsolicitantului;

3) decizia de la comisia deexpertizã medicalã - pentrusolicitanþii pensionaþi pe cazde boalã gradele I ºi II / deciziade la comisia de expertizãmedicalã ºi decizia de pen-sionare la limitã de vârstã -pentru solicitanþii pensionaþipe caz de boalã gradele I ºi IIa cãrei pensie de invaliditatedevine pensie pentru limitã devârstã;

4) procurã notarialã auten-tificatã/curatelã/hotãrâre jude-cãtoreascã definitivã ºi irevo-cabilã, din care sã reiasã cãsolicitantul este tutore legal alrentierului agricol, în original,numai pentru cazurile în caresolicitarea vizãrii carnetului derentier agricol este fãcutã deun reprezentant legal;

5) contractul/contractele dearendare încheiat/încheiatepânã la data de 30 septembrie2011, cu respectarea preve-derilor Legii arendãrii nr. 16/1994*), cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, sauîncheiat/încheiate dupã datade 1 octombrie 2011, cu res-pectarea prevederilor Coduluicivil.*) Legea nr. 16/1994 a fostabrogatã prin art. 230 lit. r) dinLegea nr. 71/2011 pentrupunerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil,publicatã în Monitorul Oficial

ÎNCEPE VIZAREA CARNETELORDE RENTÃ VIAGERÃ

al României, Partea I, nr. 409din 10 iunie 2011;

6) extras de cont pe numelerentierului agricol, deschis laoricare bancã de pe teritoriulRomâniei, în lei. (extrasul sedepune opþional);

7) declaraþia pentru obþi-nerea vizei anuale, conformmodelului din Anexa la Nor-mele metodologice deaplicare a prevederilor „titluluiXI Renta viagerã agricolã” dinLegea nr. 247/2005 privindreforma în domeniile pro-prietãþii ºi justiþiei, precum ºiunele mãsuri adiacente,norme aprobate prin Ordinulnr. 1272/2005.

Persoana desemnatã dincadrul Centrului judeþean alAPIA, respectiv al MunicipiuluiBucureºti, va verifica confor-mitatea documentelor origi-nale cu copiile existente ladosar ºi va certifica pe copiiledocumentelor “conformitateacu originalul” .

În cazul în care se constatãcã datele declarate de solici-tanþi nu corespund realitãþii,dreptul de a primi rentã viagerãagricolã se suspendã pânã ladata completãrii dosaruluiconform prevederilor legale învigoare.

Plata rentei viagere agri-cole, conform prevederilor art.6 alin. 1 ºi alin. 2, din Legea247/2005 Titlul XI, se efec-tueazã într-o singurã ratãanualã, pânã la data de 30noiembrie a anului urmãtorcelui pentru care aceasta estedatoratã, prin raportarea lacursul mediu de schimbvalutar calculat de BancaNaþionalã a României dinanul pentru care aceasta sedatoreazã, prin mandat poºtalsau virament bancar.

Renta viagerã agricolãînceteazã la data decesuluirentierului. În cazul decesului

rentierului, renta datoratãacestuia în anul 2018 poate fiîncasatã de moºtenitorii sãi,cu condiþia respectãrii preve-derilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, ºi a depunerii laoricare Centru judeþean alAPIA, respectiv al MunicipiuluiBucureºti, pânã la data limitã15.10.2018, a cererii demoºtenitor însoþitã de urmã-toarele documente justificative:

- carnetul de rentier al de-functului (obligatoriu înoriginal),

- copie a certificatului dedeces,

- copie a actului de suc-cesiune (certificat de moº-tenitor sau certificat de calitatede moºtenitor, certificat delegatar, hotãrâre judecãto-reascã de succesiune inves-titã cu formula ”definitivã”),

- copie B.I/C.I./paºaport almoºtenitorului,

- împuternicire/declaraþienotarialã din care sã reiasãacordul celorlalþi moºtenitoriprivind solicitarea ºi încasa-rea rentei viagere agricoledatoratã rentierului (original),

- extras de cont pe numelemoºtenitorului.

La depunere se prezintãdocumentele în original, înbaza cãrora funcþionarul APIAva certifica pe copia depusãla dosarul rentierului “conformcu originalul”.

Pentru persoanele pentrucare s-a efectuat plata pânãla data de 30 noiembrie aanului urmãtor celui pentrucare aceasta este datoratã,dar care nu au intrat înposesia rentei, procedura deplatã se poate relua ºi dupãacest termen pânã la 3 ani dela data-limitã anualã de platã,inclusiv în caz de deces, cãtremoºtenitorii acestora.

SERVICIUL RELAÞII CUPUBLICUL ªI COMUNICARE

INFORMAÞII UTILE DE LA APIA

Intervenþii ale pompierilorvoluntari de la SVSU Tãlmaciu

În ultima perioadã, pompierii din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Tãlmaciuau intervenit pentru stingerea a trei incendii.

Prima intervenþie s-a desfãºurat în data de 7 martie, la incendiul izbucnit la o casã de locuitsituatã în Tãlmaciu II. Au ars acoperiºul ºi plafonul casei (aproximativ 50 mp). În urma incendiuluiºi intervenþiei, au fost degradate finisajele interioare, electrocasnice, mobilier ºi diverse bunuritextile. Incendiul a fost cauzat urmare a efectului termic provocat de un burlan/coº de fum defect,neprotejat corespunzãtor. La intervenþie au participat pompieri ºi douã autospeciale de la ISUSibiu. În data de 10 martie, pompierii voluntari din Tãlmaciu au intervenit la incendiul manifestatla o locuinþã din Tãlmaciu, în urma cãruia o persoanã a decedat. Au ars 50 mp de acoperiº,diverse obiecte de mobilier ºi aparaturã electrocasnicã. Au fost degradate o parte din acoperiºulcasei, finisajele interioare, uºa ºi fereastra. Din primele constatãri fãcute la faþa locului, cauzaevenimentului a fost o sobã cu acumulare de cãldurã, nesupravegheatã corespunzãtor. Lalocul intervenþiei au sosit ºi douã echipaje de la ISU Sibiu.

Tot în data de 10 martie, pompierii de la SVSU Tãlmaciu au intervenit pentru lichidarea unuiincendiu de pãºune, manifestat în zona „Câmpul din Mijloc- Bolta Neagrã”. A ars vegetaþiauscatã de pe aproximativ 10 hectare de pãºune ºi pajiºti. La intervenþie au participat un echipajISU Sibiu ºi o grupã de cetãþeni din Veºtem.

În aceastã perioadã, creºtinii ortodocºi sepregãtesc, prin post ºi rugãciune, pentruîntâmpinarea sãrbãtorii Rãstignirii ºi ÎnvieriiDomnului nostru Iisus Hristos, iar postul de lamâncare înseamnã sã evitãm a mâncaalimente de origine animalã. Dar oare cât estede folositor acest tip de post ºi pentru sãnãtateanoastrã fizicã?

O simplã curiozitate în ceea ce priveºtehrana beneficã pentru om ne îndeamnã sãaflãm ce spune Cuvântul lui Dumnezeu îndreptul acestui lucru.

Astfel, încã din Cartea Facerea aflãm cãDumnezeu, ºtiind exact de ce fel de mâncareare nevoie omul, creaþia Sa, spre binele lui ºidin dragoste pentru el, a rânduit ca hranaacestuia sã fie de origine vegetalã; spunemdin dragoste pentru cã douã versete mai sus(27 ºi 28 din aceastã Carte), aflãm cã Dumne-zeu l-a fãcut pe om dupã chipul ºi asemãnareaSa ºi, mai mult, l-a binecuvântat dându-i sãsupunã pãmântul, cu tot ce este pe el ºi sã-lstãpâneascã, deci l-a vrut o fiinþã puternicã, iaraceste lucruri nu înseamnã decât dragoste.

Iar astãzi, parcã în susþinerea acestui lucru,vin ºi cercetãrile medicale care recomandã odietã cel puþin preponderent vegetarianã,deoarece atunci când este consumatã preades ºi în cantitãþi mari, carnea poate aveamultiple efecte negative asupra organismului.Astfel, s-a dovedit cã atunci când consumãmcarne în exces, ne supunem la o serie deriscuri în ceea ce priveºte sãnãtatea noastrã,precum: obosealã, deshidratare, creºtereanivelului de colesterol, creºterea fragilitãþiioaselor sau dureri de cap. Mai mult, excesulde carne, datoritã senzaþiei de saþietate pe careîl genereazã, duce, în multe cazuri, ºi la unconsum redus de alte tipuri de alimenteabsolut necesare pentru buna funcþionare aorganismului, cum sunt legumele sau fructele.

În aceeaºi idee, m-a pus pe gânduri afirmaþiaunui medic oncolog, care spunea cã suntinfime cazurile de cancer în rândul vegeta-rienilor ºi acestea se datoreazã fumatului,expunerii la medii nocive º.a., în niciun cazdatoritã modului de alimentaþie vegetarianã.

Urmând mai departe paginile scripturii,aflãm cã tot Dumnezeu, imediat dupã potop(Geneza capitolul 9), a îngãduit omului sãmãnânce ºi carne dar cumpãtat: (cum semãnâncã din cãprioarã ºi din cerb). CarteaDeuteronom, capitolul 12, ºi nu orice fel decarne. Astfel, în Cartea Leviticul, capitolul 11 ºiDeuteronom, capitolul 14, ni se prezintã, fãrãambiguitate, tipurile de animale pe care omulle poate consuma, spre binele sãu, iar noiastãzi ne explicãm aceste recomandãri prinprisma poziþiei pe care o ocupã fiecare dintreaceste animale în lanþul trofic ºi deci ce grãsimisau substanþe toxice, dãunãtoare organis-mului nostru, conþine carnea lor. Spunem sprebinele omului pentru cã, aºa cum scria ºiapostolul Pavel câteva mii de ani mai târziucredincioºilor din Corint: nu tot ce este buneste spre binele nostru.

Suntem ceea ce mâncãmSuntem ceea ce mâncãmSuntem ceea ce mâncãmSuntem ceea ce mâncãmSuntem ceea ce mâncãmDar oare Dumnezeu din inconsecvenþã a

îngãduit omului, dupã potop, sã mãnâncecarne? În nici un caz! ªi explicaþia ar putea venidin ipoteza cã Dumnezeu în preºtiinþa Sa, acunoscut faptul cã, datoritã extinderii efectelorpãcatului pe pãmânt, se vor înãspri condiþiilede viaþã ale omului, iar acesta trebuia sãpreîntâmpine aceastã nouã situaþie printr-oalimentaþie adaptatã în mod corespunzãtor.

În sprijinul acestei teorii poate fi dat chiar unexemplu contemporan: pentru contracarareaefectelor stresului - supranumit ºi boala zilelornoastre - suntem sfãtuiþi sã includem în dietãanumite alimente.

Mi-a plãcut mult îndemnul lui Dumnezeu lacumpãtare: sã mâncãm carne cum am mâncadin cãprioarã ºi din cerb; metafora este lesnede înþeles dacã ne gândim cã în contextulacelor vremuri în care îºi are originea carteaDeuteronomul (poporul evreu era peregrin prinpustiu cãtre þara promisã), nu era prea frecventãcarnea de vânat pe masa oamenilor.

ªi tot la cumpãtare alimentarã ne îndeamnãºi studiile medicale actuale, care au doveditcã practicarea cu regularitate a postuluiîmbunãtãþeºte starea de sãnãtate fizicã aorganismului ºi chiar buna funcþionare acreierului. Spre exemplu, studiul condus deMark Mattson, directorul Laboratorului deNeuroºtiinþã din cadrul Institutului Naþional alÎmbãtrânirii din SUA, a dovedit cã restricþiacaloricã mãreºte durata de viaþã ºi întârzieprocesul de îmbãtrânire; aceasta reduce ratametabolicã ºi stresul oxidativ, îmbunãtãþeºtesensibilitatea la insulinã ºi influenþeazã funcþianeuroendocrinã a sistemului nervos, princreºterea capacitãþii celulelor nervoase de arepara ADN-ul. Astfel, susþin realizatorii stu-diului, boli neurodegenerative precumAlzheimer ºi Parkinson, care se manifestã totmai pregnant în rândul populaþiei la nivelglobal, ºi care, se estimeazã cã vor ajunge sãafecteze chiar pânã la 15 milioane de oamenipânã în anul 2050, pot fi prevenite în acestmod simplu ºi la îndemâna oricui.

Aºa ne putem explica de ce generaþiileanterioare, neavând la îndemânã toate acestedescoperiri ºtiinþifice în domeniul sãnãtãþii,trãiau totuºi sãnãtos prin simpla cunoaºterea Scripturilor ºi manifestarea unei încrederinecondiþionate în Cuvântul lui Dumnezeu, carereveleazã pe lângã principii de moralitate,indispensabile pentru omul care îºi doreºtesã ducã o viaþã de pace ºi de liniºte ºi principiiîn ceea ce priveºte menþinerea sãnãtãþii salefizice. În concluzie, nouã nu ne rãmâne decâtsã urmãm exemplul înaintaºilor noºtri, sãcunoaºtem Cuvântul lui Dumnezeu ºi sã îlaplicãm în vieþile noastre cu consecvenþã,pentru a trãi o viaþã în sãnãtate ºi armonie, atâtdin punct de vedere fizic, cât ºi relaþional ºispiritual. Îmi vin în minte cuvintele unui colegce îºi amintea cu drag de bunica lui care, învârstã fiind, ºi cu vederea slãbitã, citea totuºizilnic din Biblie.

Surse: Biblia, ortodox.ro, ortodoxia.me

PRIMÃRIA ORAªULUITÃLMACIU

BIROU IMPOZITEªI TAXE

PROGRAM CUPUBLICUL - BIROUIMPOZITE ªI TAXE

LUNI - JOI: 7.30 - 14VINERI: 7.30 - 13.30

PROCESAREA DATELOR

LUNI - JOI: 14 – 16

Page 4: Microregiunea Þara Fãgãraºului s-ar putea dezvolta cu bani ... · dezvolta cu bani de la Uniunea Europeanã Aproximativ 2,5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeanã, sunt

martie 2019, pag IV

Postul Paºtilor sau posibilitatea vederii/cunoaºterii lui Dumnezeu

În cea de-a doua zi desâmbãtã a lunii martie, repre-zentanþii Primãriei oraºuluiTãlmaciu au fost alãturi depescarii sibieni, membri aiAsociaþiei Judeþene a Vânã-torilor ºi Pescarilor SportiviSibiu într-o nouã campanie de

Ape curgãtoare mai puþin poluate

În mod obiºnuit despre postse vorbeºte ca despre operioadã în care trebuie sãrenunþãm la ceva, de regulã dela mâncarea de dulce, ºi camatât. Pentru cã, la pãcate nuprea renunþãm, deºi, la ele artrebui sã renunþãm în primulrând. E simplu: renunþãm la oparte din mâncare, pentru a neînvãþa sã renunþãm ºi la o partedin comportamentele noastrenocive, pãcãtoase. Însã, nuputem. De ce? Pentru cã,sincer, nu ne vedem chiar atâtde pãcãtoºi. Asta nu poate sãînsemne decât un singurlucru, ºi anume, cã nu vedembine sau nu vedem chiar deloc.

Totodatã, trebuie sã fimconºtienþi cã, aºa cum,ocupaþi mereu cu pãcatul nune mai vedem pãcãtoºi –pentru cã aºa trãim noi în mod„normal” – nici pe Dumnezeunu-L vedem, pentru cã ne-amobiºnuit prea mult sã „trãim”fãrã El. În pofida acestui fapt –convenabil pentru noi, de ce sãnu recunoaºtem -, în Evan-ghelie ni se spune cã, „PeDumnezeu nimeni nu L-a vãzutvreodatã” DAR „Fiul, Cel Unul-Nãscut L-a fãcut cunoscut” ( In.1,18 ). Când? În mod specialîn perioada postului. Dinaceastã perspectivã postulînseamnã sã încercãm sãfacem efortul de a ne întoarcevederea dinspre lume spreDumnezeu, sã încercãm sã-Lcunoaºtem prin Domnul IisusHristos, Cel care ni-L poatearãta, ni-L poate face cunoscut,prin credinþã.

O mãrturie în acest sensgãsim în Duminica a XXXI-adupã Rusalii, unde ni se vor-beºte despre un orb din ceta-tea Ierihon pe care îl vindecãMântuitorul Iisus Hristos (cf.Lc.18,35-43). Acest orb este, amputea spune, un etalon alvederii, al credinþei. Al curajuluide a vedea prin credinþã ºi dea da mãrturie despre ce ºi cumvezi.Orbul ºedea la margineadrumului ºi cerºea. Pur ºisimplu aºa trãieºte el, þinut înviaþã doar de credinþã. Curajulsãu Îi atrage atenþia lui Iisus?Credinþa lui? Greu de spus.Cert este cã Iisus îi audestrigãtul ºi, Se opreºte.

„Iisus Se opreºte”. Acestecuvinte sunt atât de cutremu-rãtoare încât ar trebui sã neoprim ºi noi puþin asupra lor. ÎnEvanghelia dupã Ioan sespune un lucru ce poate sãparã descurajant pentru celcare încearcã sã dea un temeicât de cât vãzut credinþei sale:„Pe Dumnezeu nimeni nu L-avãzut vreodatã”. Totuºi, „Fiul CelUnul-Nãscut l-a fãcut cunos-cut”. Credinþa noastrã se ba-zeazã în mod aproape exclusivpe ceea ce vedem. Însã, nimicdin ceea ce putem vedea noi,oamenii nu este de dincolo delumea aceasta. Tot ce vedemface parte din lume, cu excepþialucrurilor pe care ni le aratã Fiullui Dumnezeu, Cel care ni-Lface cunoscut pe Dumnezeu.Iar, Fiul lui Dumnezeu, DomnulIisus Hristos spune: „Eu suntCalea, Adevãrul ºi Viaþa” (In.14,6). Dacã am aºeza oricare

dintre aceste trei cuvinte înlocul numelui lui Iisus am ob-þine un efect amplificator alsituaþiei despre care vorbim.Dar, nici pe una, nici pe altadintre aceste realitãþi nu leputem vedea. Nu putem vedeaCalea, nici Adevãrul, nici Viaþa,dacã nu ni Se descoperã, dacãnu Se „opresc” dinainteanoastrã.

„Calea, Se opreºte”. Toatãviaþa ne confruntãm cu ooscilaþie între diferitele cãi carene stau dinainte ºi faptul cã oalegem când pe una, când pealta dintre ele ne determinã sãne întrebãm dacã nu cumvatrebuia sã o alegem pe alta.Indecizia aceasta este o orbirea noastrã, deoarece din mo-ment ce am ales o cale în-seamnã cã suntem orbi înlegãturã cu celelalte. Chiardacã ne place calea pe caream ales-o nu înseamnã cãeste cea bunã, ci, cã noi necomplacem în orbirea faþã decelelalte posibile cãi, din cauzaplãcerii, a satisfacþiei pe carene-o suscitã calea aleasã.Însã, în momentul în careCalea-Hristos Se opreºtedinaintea ta lucrurile seschimbã. Adicã nu mai ai undesã te duci, sã te îndrepþi, sãcauþi. Totul este aici. Nu mai ainevoie de vedere pentru cã numai ai nevoie de alte opþiuni.Unde sã te duci, ce cale sãurmezi, când Calea ta S-a opritaici, în faþa ta. Eºti la capãtuldrumului, nu la marginea lui,aºa cum cred, poate, mulþi. Deaceea nu este important ce

cred alþii, ci doar ceea ce crezitu.

„Adevãrul Se opreºte”. Nuîncetãm sã cãutãm adevãrulatât cât trãim în lume. ªi, ca unfãcut, atunci când credem cã l-am dobândit, adevãrul acestaextrem de volatil al lumii nelasã în confuzie pentru cã nuºtim ce am descoperit de fapt.Nu ºtim dacã ne mulþumeºte.Pe de altã parte, mulþi sunt maimult decât mulþumiþi cuadevãrul lumii. Le place ºi, dinacest motiv se complac în el.Fac din acest adevãr un„dumnezeu”, un principiu alexistenþei. Sunt gata sã ucidãîn numele lui. În apropiere deIerihon Adevãrul Se opreºte ºi,odatã cu El, toatã mulþimea. ªinu se mai aude nimic. Se faceliniºte ºi vorbeºte doar Adevã-rul cu orbul. Adevãrul întreabãºi orbul rãspunde. Noi cre-deam cã este invers. Cã noitrebuie sã tot întrebãm ºi sã nise rãspundã, dar, iatã cã nueste aºa. Întotdeauna, Ade-vãrul este Cel care întreabã.Depinde ce rãspundem noi.

„Viaþa Se opreºte”. Cum sepoate aºa ceva? Mircea Eliadevorbeºte despre aceasta cândaratã cum Sacrul poate sã sereveleze pe sine în oriceelement al lumii. Momentulacestei revelaþii este unmoment al opririi vieþii, nu însensul de suspendare a Vieþii,ci de concentrare a Ei în punctulrespectiv. Este, dacã vrem, ochenozã. Viaþa nu mai rãmâneîn Sine, nu Se mai aratã difuz,în toþi ºi în toate –deºi, Ea nu

Se sustrage pe Sine din toþi ºidin toate -, ci, se manifestãmai concentrat într-un locanume. În centru. Chiar dacã,aici, centrul este pe margine.Însã, ceilalþi nu pot vedea înpofida privirii lor suprasaturatedeoarece ei vãd prin ei. Orbulvrea sã vadã ceea ce îi aratãDomnul, fie cã este lumea saualtceva. „Doamne, sã vãd”. Deaceea S-a oprit Viaþa, ca el sãO vadã. Toþi trec, dar Viaþa Seopreºte la orb, pentru ca orbulsã O vadã. Ceilalþi nu vãd Viaþa.

Tot aºa, pentru cei care într-un fel sau altul alegem sãpostim de viaþa pe care le-opoate oferi lumea (din toatepunctele de vedere), în timpulpostului, Hristos Calea, Adevã-rul ºi Viaþa Se opreºte pentru ali-L face cunoscut pe Dumne-zeu, pe Care „nimeni nu L-avãzut” ºi nici nu L-ar putea ve-dea vreodatã dacã El, Cel pen-tru Care ºi împreunã cu Carepostim nu ni L-ar face cunoscut.

Protopopul Avrigului,Pr. Vasile Gafton

igienizare a malurilor cursu-rilor de apã curgãtoare dinzonã. Campania s-a desfã-ºurat atât pe pârâul Tãlmã-celului, de la ieºire din satpânã la confluenþa cu râulCibin, cât ºi pe malurile râuluiCibin, de la ieºirea din

Tãlmaciu înspre Avrig, pânã laieºirea râului din teritoriuladministrativ al oraºului.

Din pãcate, ºi recolta strân-sã în acest an a fost deosebitde consistentã (peste 300 desaci cu deºeuri), ceea ceînseamnã, destul de clar, cãpentru mulþi cetãþeni respectulpentru naturã ºi comporta-mentul civilizat reprezintãnoþiuni abstracte, totalnecunoscute.

Gunoiul strâns cu prilejulacestei campanii a ajuns laoperatorul local de salubritate,pentru a fi transferat la groapaecologicã de deºeuri.

Chiar dacã aceastã acþiunenu poate schimba mare lucruîn ceea ce priveºte curãþeniaapelor curgãtoare ce trec peteritoriul oraºului, efortul ºigestul participanþilor meritã totrespectul, iar Primãria Tãl-maciu face un nou apel lacetãþeni sã dea dovadã debun simþ, civilizaþie ºi spiritgospodãresc, renunþând amai aruca deºeurile în altelocuri decât în containerelespecial destinate acestuiscop.

Câþiva copii de la ºcoala dinTãlmãcel, alãturi de profe-sorul coordonator, reprezen-tanþi ai Poliþiei Locale Tãlmaciuºi puþini localnici, au participatsâmbãtã, 23 martie, la primaetapã a „Curãþeniei deprimãvarã”.

În aceastã zi au fostcurãþate zonele din spateleºcolii (parþial), s-a coborât lamoarã, la grãdina ºcolii, laVarniþa ºi in parc. Au foststrânºi câþiva zeci de saci cudeºeuri ce au fost preluate demaºina asiguratã de primãrieºi transportate la operatorullocal de salubritate.

“Curãþenia de primãvarã” laTãlmãcel se desfãºoarã subsloganul “Hai sã pãstrãmTãlmãcelul curat!”, primiiimplicaþi fiind elevii clasei aVII-a, sub supravegereadoamnei Bancea Dorina ºi adomnului Gabi Stroilã.

Campania continuã pânã în16 aprilie, perioadã în careorganizatorii vor încerca sãacopere toate zonele, care, dinnefericire, nu sunt delocpuþine. Orice locuitor al satuluise poate alãtura echipei, iardacã nu o poate face fizicpoate contribui cu un suc, opizza sau o prãjiturã pentruparticipanþi. De asemenea,pot fi donaþi saci sau mãnuºi.

“Sã nu uitãm însã cã acestgen de acþiuni sunt binevenite,dar trebuie sã CONªTIEN-TIZÃM fiecare cã ar putea sãnu aibã loc, dacã ar existaeducaþie în familie ºi cultivareabunului simþ. Un alt motiv pen-tru care aceste acþiuni esteposibil sã nu se mai repete arfi indiferenþa ºi delãsareafiecãruia, lipsa de implicareactivã în acþiuni, nu doar pefacebook. În spirit optimist, vãaºteptãm alãturi de noi în“Slujbã” (cum ziceau bunicii)pentru sat ºi copiii noºtri!Pentru cã meritãm cu toþii unmediu mai bun ºi depinde deNOI TOÞI sã îl ºi avem”, aumenþionat organizatorii, pecontul de socializare.

A început „Curãþenia deprimãvarã” laTãlmãcel