1 Matematica

of 20 /20

Embed Size (px)

Transcript of 1 Matematica

Particularitalile fiziologice ~i psihologice ale copilului de 5-7 aniLa varsta de 5-7 ani, copilul Tncepe sa se dezvolte repede $i sa creasca Tn greutate. Se dezvolta intens mai ales mU$chii corpului $i coloana vertebrala. Maturizarea organismului este Tnsa incompleta, sistemul nervos, de care depind comportamentul $i activitatea psihica, nefiind Tnca deplin format. Pre$colarul obose$te destul de repede $i se plictise$te. Includerea copilului Tnprocesul $colarizarii influenteaza esentiallatura sociala a dezvoltarii lui. EI trebuie sa comunice nu doar cu un numar mare de copii de aceea$i varsta, ci $i cu adultii, sa Tndeplineasca ce i se spune $i, mai ales, trebuie sa devina membru al unui colectiv ale carui funqii $i obiective sunt deosebite de cele ale colectivului de la gradinita. Faptul ca pre$colarul nu este pregatit pentru $coala se manifesta adesea, mai tarziu, prin nereu$ita la studii, nevroza $i 0 stare intensa de anxietate. Multi parinti considera ca un indicator al pregatirii copilului pentru $coala este orizontul larg de cuno$tinte pe care acesta le-a obtinut Tn copilarie. Totu$i, se poate Tntampla ca, de$i copilul sa fi intrat Tn$coala cu un intelect bine dezvoltat, el sa fie cu totul nepregatit pentru a face fata diverselor solicitari impuse de $coala $i sa Tntampine anumite dificultati: . sa nu poata respecta programul, adica sa nu Tndeplineasca unele elemente ale acestuia, Tntimpul stabilit; cel mai des astfel de dificultati apar la copiii care nu au frecventat gradinita; . sa nu poata comunica, adica sa nu manifeste dorinta de a intra Tncontact cu cei din jur; cel mai des aceste dificultati se observa la copiii care au putina experienta de comunicare cu alti copii, de aceea$i varsta; pre$colarul se adapteaza greu la colectivul clasei $i nU-$i gase$te locul Tnacest colectiv; asemenea copii au dificultati $i Tncomunicarea cu Tnvatatorul. De regula, nevrozele $colare se manifesta printr-o agresivitate nemotivata, teama de a merge la $coala, refuzul de a raspunde la tabla. Deseori se observa o stare nevrotica care se exprima prin emotie, nelini$te Tn timpul leqiilor, copilul a$teptandu-se sa fie tratat prost, sa nu fie apreciat de dascal $i de colegi. Pentru ca Tnceputul procesului de Tnvatamant sa reprezinte startul unei noi etape de dezvoltare, copilul trebuie sa accepte noile forme de colaborare cu adu1tii $i copiii, noile tipuri de activitate.

Tineti minte! , ,1. Starea de sanatate a copilului are un rol important la Tnceputul procesului de studiu. Ea reprezinta acea rezerva de forta care determina deseori atat reu$ita Tn primul an de $coala, cat $i TnTntregul ciclu $colar.

2. Numeroase investigatii au demonstrat ca elevilor din clasele primare Ieplace sa Invete, La aceasta varsta se pune baza comportamentului sau moral, sunt Insu~ite regulile ~i normele morale, Totu~i, un comportament incorect ~i inadecvat al parintilor ~i allnvatatorilor poate duce la scaderea sarguintei ~i a responsabilitatii, Sa nu uitam ca fiecare copil, cand merge la ~coala, are nivelul sau de dezvoltare morala, De aceea, unii copii Incep sa respecte regulile de comportament stabilite, numai pentru a evita pedeapsa din partea adultilor Un nivel mai Inalt de dezvoltare morala se caracterizeaza prin faptul ca elevul din clasa Intai se conduce dupa principiile ~i normele stabilite, pentru a-~i pastra demnitatea ~i a evita remu~carile, 3. Comportamentul copilului depinde In mare masura ~i de temperamentul sau, Unii copii vorbesc mai repede, a1tii mai lent; unii se integreaza mai u~or In activitatea ~colara, a1tiisunt nehotarati; unii insista asupra rezolvarii unui exercitiu complicat, a1tiirenunta, apoi se apuca din nou sa-I rezolve, Este aproape imposibil sa schimbi temperamentul cuiva, deoarece acesta depinde de particularitatile sistemului nervos al fiecarui individ ~i ar fi 0 gre~eala sa Incercam sa facem acest lucru, 4. La varsta de 6-7 ani, copiii posed a deja capacitati1e de comunicare, Printre acestea se numara dorinta de a intra In contact cu adultii ~i copiii din jur, capacitatea de a organiza 0 comunicare ~i de a asculta interlocutorul, precum ~i necesitatea de a cunoa~te normele ~i a regulile de comunicare, La aceasta varsta, copilul da dovada de sinceritate, emotivitate, curiozitate, Incredere, bunatate, De exemplu, In timp ce explica un exercitiu de aritmetica In care se vorbe~te despre ciuperci, elevul din clasa Intai poate sa povesteasca despre faptul ca ~i el a cules ciuperci In padure, Un asemenea comportament nu trebuie interpretat ca un gest de neascultare sau de neatentie, Pur ~i simplu, copilul este sincerln comunicarea cu dumneavoastra, de~i capriciile ~iIndaratnicia raman caracteristici definitorii ale copiilor de aceasta varsta, 0 calitate importanta este imitatia, dar trebuie sa tinem minte ca un copil imita nu numai lucrurile bune, ci ~i pe cele rele, Astfel, pregatirea copilului pentru ~coala depinde atat de pregatirea sa fizica, cat ~i de cea psihica, fara de care el nu va putea da un bun randament la ~coala,

Formarea motivatiei pentru lnvatareDescoperirea unei bune motivatii pentru Invatare este 0 sarcina foarte dificila, Mai Intai, pentru ca nici elevul nu poate spune Intotdeauna ce Ii treze~te dorinta de a Invata, apoi, pentru ca unele motive pot fi ascunse Adeseori, unul dintre motivele de baza II constituie atributele exterioare ale Invataturii, de exemplu dorinta elevului de a avea 0 uniforma frumoasa, un ghiozdan, un loc propriu pentru studiu, de a merge la ~coala a~a cum adu1tii merg la lucru, Tn acela~i timp, nivelul pregatirii pentru ~coala al unui copil poate sa scada din cauza povestirilor, auzite de la alti copii, despre dificultatile pe care Ie Intalnesc la ~coala, ~

Motivatia se formeaza de obicei In primele 2-3 saptamani de $coala, dupa care survine un moment critic. Este foarte important ca dupa aceasta perioada elevul sa mearga la $coala nu pentru ca poarta uniforma $i ghiozdan, mandrindu-se cu asta, ci pentru ca dore$te sa Invete, sa fie un om cultivat. Altfel, copilul poate sa fie deceptionat, sa piarda interesul pentru studii. Printre elementele pozitive care pot sustine motivatia se numara atitudinea pozitiva fata de $coala, interesul pentru studii, Increderea In autoritatea Invatatorului, curiozitatea, naturaletea $i deschiderea fata de oameni.

Importanta autoevaluariiOamenii se compara permanent cu semenii lor $i In urma acestei comparatii I$i formeaza 0 parere despre sine, despre propriile posibilitati $i capacitati. Astfel, treptat ei se autoevalueaza. Procesullncepe de la cea mai frageda varsta $i parintii trebuie sa tina cont de acest lucrul Autoevaluarea poate fi exagerata, prea modesta sau moderata. Este important ca ea sa coincida cat mai mult cu posibilitati1e reale ale copilului. A$adar, cum se manifesta autoevaluarea In comportamentul copilului? Spiritul activ, ingeniozitatea, vioiciunea, simtul umorului, comunicabilitatea - iata calitati1e caracteristice copiilor care s-au autoapreciat adecvat. Ei participa cu placere la diverse jocuri $i nu se supara daca ajung Tnrolul unor perdanti. Copiii care I$i subevalueaza capacitati1e sunt pasivi, banuitori, prea susceptibili. Atunci cand copilul I$i exagereaza posibilitati1e, el tinde sa se considere mai bun decat a1tii: "Mie Imi reu$e$te totul", "Eu sunt cea mai frumoasa" etc.

Cum se autoevalueaza copilul dumneavoastra?Oesenati pe 0 foaie de hartie 0 scara cu 10 trepte $i aratati-i-o copilului. Explicati-i ca pe treapta de jos se afla copiii cei mai neprieteno$i, invidio$i -Intr-un cuvant, copiii rai. Pe treapta a doua, copiii ceva mai buni, pe a treia - $i mai buni etc. Pe treapta cea mai de sus se afla cei mai buni copii: cinstiti $i de$tepti. Apoi Intrebati-I pe ce treapta crede ca ar sta ellnsu$i. Rugati-I sa deseneze 0 figura pe acea treapta, care II va reprezenta. Oaca T$iva piasa reprezentarea pe una dintre primele trei trepte, Inseamna ca el se subevalueaza, daca 0 va desena pe treptele 4-7, Inseamna ca se autoevalueaza adecvat. Oaca va desena figura pe treptele 8-10, Inseamna ca se supraevalueaza.

Tineti minte! , ,1. Nu laudati peste masura copilul, dar nici nu uitati sa-I stimulati, atunci cand merita. 2. Nu uitati sa laudati $i alti copii, In prezenta propriului copil 3. Oemonstrati', prin exemplul propriu, atitudinea adecvata fata de succes $i insucces.

4. Nu va comparati copilul cu altii- Comparati doar felul Tncare s-a comportat ieri, astazi $i cum se va comporta, probabil, maine. Tineti minte ca nivelul autoevaluarii nu este mereu acela$i. EI se poate schimba, mai alesTn perioada pre$colara. Fiecare adresare a parintilor catre copil, fiecare apreciere a activitatilor acestuia, atitudinea fat a de reu$itele $i nereu$itele sale to ate influenteaza autoevaluarea.

Recomandari generale privind pregatirea copilului pentru ~coala1. Cititi Tmpreuna cu copilul Tnfiecare zi $i analizati cele citite. 2. Stimulati-i dorinta de a pune Tntrebari. 3. Tmboga\iti-i vocabularul. 4. Mergeti regulat la biblioteca, pentru a-I familiariza pe copil cu 0 mare diversitate de carti $i a-I Tnvatacum sa solicite 0 carte. 5. Compuneti povestiri, Impreuna cu copilul, pe baza unor desene. Tncepeti dumneavoastra, dupa care rugati copilul sa continue povestea. Puteti citi povestiri scurte, dupa care sa-I rugati sa redea continutul, sa reproduca In expunerea sa ideea esentiala din povestire, sa descrie detaliile secundare. 6. Tnvatati poezii pe de rost. Cititi mai Intai poezia, dupa care Invatati-o pe fragmente. Copilul trebuie sa reproduca integral textul, sa nu omita cuvinte $i sa nu Ie Inlocuiasca. 7. Tndiscutiile cu copilul numiti cat mai multe obiecte, caracteristicile $i domeniile Tncare acestea sunt folosite. 8. Familiarizati-I cu socotitul, cu succesiunea numerelor. De fiecare data urmariti cum calculeaza - "In minte" sau In $oapta. Copilul trebuie sa treaca treptat de la socotitul "pe degete" la calculul tara utilizarea elementelor motrice, adica la calculul "In minte". 9. Tnvatati copilul sa compare, sa gaseasca asemanari $i deosebiri Tntre obiecte: "Ce s-a schimbat Tnacest desen?", "Prin ce se aseamana aceste desene?" etc. 1 O. Tncurajati-I sa se joace cu a1ticopii, jucati-va $i dumneavoastra cu el. Binelnteles, aceste recomandari au un caracter general. Activitatea ulterioara depinde numai de dorinta parintilor de a ajuta copilul sa se dezvolte.

2x2-4

MatematicaLa intrarea in $coala, copilul trebuie sa aiba deja notiuni elementare de matematica. Un copil de varsta pre$colara trebuie sa fie in stare sa se orienteze in spatiu, stabilind 0 relatie intre sine $i obiectul numit, ca in urmatorul exemplu: "Mingea se afla in dreapta mea, dar in stanga televizorului." Este important sa cunoasca notiunile de spatiu (departe, aproape, sus, jos etc.). Familiarizati copilul cu numerele $i cifrele. Nu este suficient sa $tie sa numere pana la zece. Copilul trebuie sa fie in stare sa faca legatura intre 0 cifra $i cantitatea desemnata de ea Pentru inceput, el poate sa numere obiectele aratandu-Ie cu degetul, mai apoi sa socoteasca "din ochi". Pentru dezvoltarea deprinderii de a numara, folositi situatii1e de zi cu zi, de acasa $i de pe strada. Este foarte important ca pre$colarul sa inteleaga cum se obtine un numar nou, prin ce se deosebe$te acest numar de unul deja cunoscut. Tnvatati copilul sa descompuna un numarin doua mai mici $i sa compuna din doua numere mai mici unul mai mare (cinci inseamna doi plus trei). Folositi neaparat material ilustrativ Tnvatati copilul sa compare intre ele numerele obiectelor. Explicati-i notiunea de comparatie numerica, pentru a intelege, de exemplu, ca patru e mai mare decat trei, dar mai mic decat cinci, de aceea, la numarare, ordinea este 3, apoi 4, apoi 5. Tnvatati copilul sa compare mai intai numerele apropiate, apoi treceti la oricare alte numere, in limita primelor zece. Familiarizati copilul cu semnele matematice > (mai mare), < (mai mic) $i = (egal), explicati-i cum Ie poate folosi. Cu ajutorul materialului ilustrativ, obi$nuiti-I cu operatii matematice cum sunt adunarea $i scaderea. Copilul de varsta pre$colara poate fi invatat sa rezolve operatii de adunare $i de scadere, Cel mai bine este sa incepeti cu exercitii in care la un numar mai mare se adauga altul mai mic $i dintr-un numar mai mare se scade altul mai mic. Pentru ilustrare se pot folosi beti$oarele de calcul sau orice alte materiale. Oeprindeti copilul cu structura exercitiului (conditie, intrebare, rezolvare, raspuns). Tnvatati-I sa alcatuiasca de unul singur probleme $i sa noteze rezolvarile lor. Pentru inceput, acest lucru se poate face pe baza unor imagini. Este foarte important ca pre$colarul sa poata formula intrebarea problemei, sa inteleaga ce intrebare anume poate sa constituie incheierea logica a conditiei unui exercitiu. Familiarizati copilul cu numerele care urmeaza dupa zece. Folositi neaparat material ilustrativ $i imaginile din carte, intrucat copiii intalnesc deseori dificultati in aprecierea marimii numerelor $i memorarea lor. Explicati copilului ce sunt figurile $i corpurile geometrice. Pentru a tine minte mai bine denumirile lor, faceti uz de jocuri, de exemplu "Mozaicul geometric". Puteti sa faceti un asemenea mozaic, decupand din carton colorat diferite figuri geometrice. Propuneti copilului sa incerce sa asambleze din aceste figuri diferite obiecte (0 casa, 0 ma$ina, 0 corabioara etc). Oeprinzand copilul cu notiunile elementare ale matematicii, nu uitati ca lucrul cel mai important este sa-i dezvoltati dorinta $i obi$nuinta de a gandi, atat de necesare in procesul de instruire $colara.

C\ire\e de \a 1 \a 10

. ....."

"

....

~

.... ...~

T .

T ..

"

"

..... " ..

"

.... " ....

~

...

patru

sase ,

$apte

opt~....._ . .~;;: .f""'?

...

~

Matematica

0 0) 80

9

6

Cum se compune numarul 10? Nume$te toate variantele. Scrie In cerculete numerele care corespund obiectelor din desen.

CD CD6666666CD

CD CD CD

~~~~~~

~~~CD CD

~~~~~~~~~~CD

Matematica

Semnele matematice

> < >Doua alune inseamna mai mult deeat 0 aluna. Deei doi este mai mare deeat unu.

'

-

~~

.. . ~,-

,.

~

~

!_'

"'~

,

.

,

J;I

..

~

~'~"',

~l,. ~

~ ,""

"

i

~

Matematica

+Semnul "plus" se pune atunci cand trebuie sa adaugam (adunam). Semnul "minus" se pune atunci cand trebuie sa scoatem (scadem). Semnul "egal" se pune la sfar$itul operatiei, Tnaintea raspunsului. Operatia cu semnul " +

"se

nume$te adunare.

+3+3=6Operatia cu semnul " - " se nume$te scadere.

Tabla adunariir

0+ 1 = 0+ 2= 0+ 3= 0+ 4= 0+ 5= 0+ 6= 0+ 7= 0+ 8= 0+ 9= 0+10=10

1 2 3 4 5 6 7 8 9I

1+ 1= 2 1+ 2 = 3 1+ 3 = 4 1+ 4 = 5 1+ 5 = 6 1+ 6 = 7 1+ 7 = 8 1+ 8 = 9 1 +9=10

2 + 1= 2+2= 2+3= 2+4= 2+5= 2+6= 2+7= 2+8=10

3 4 5 6 7 8 9

3 + 1= 4 3+2= 5 3+3= 6 3+4= 7 3+5= 8 3+6= 9 3 + 7 =10

4 + 1= 5 4+2= 6 4+3= 7 4+4= 8 4+5= 9 4 + 6 =10

"'

5 + 1= 6 5+2= 7 5+3= 8 5+4= 9 5 + 5 =10

6+1=7 6+2= 8 6+3= 9 6 + 4 =10

7 + 1= 8 7+2= 9 7 + 3 =10

8 + 1= 9 8+2=10

9 + 1 = 10

~

Matematica

Rezolvarea problemelor

Problema:are 3 caracatite-fetite $i 3 caracatite-baietei. Cati pui are, In tota I, ca racatita? ,

o caracatita

Conditie

are 3 caracatite- fetite " $i 3 caracatite-baietei. Cati pui are, In total, caracatita?

o caracatita ,

Caracatita are 6 pui.

Problema:Oana avea 8 creioane. I-a dat 2 lui Vlad. Cate creioane i-au ramas Oanei?

Conditie Tntrebare

Oana avea 8 creioane. I-a dat 2 lui Vlad. Cate creioane i-au ramas Oanei?

Este important sa Invatati copilul sa rezolve problemele de unul singur ~i sa-~i noteze raspunsurile. Pentru Tnceput, acest lucru se poate face dupa imaginea propusa, apoi se cauta In mediulTnconjurator subiecte pentru alte probleme.

Matematica

inca zeceCopiii Intampina adeseori dificultati In Intelegerea ~i memorarea numerelor de la 11 la 20. Explicati copilului ca Imbinarea "sprezece" este alcatuita din doua cuvinte ~i se folose~te pentru compunerea unor numere noi: unsprezece, doisprezece etc Propuneti-i un exercitiu concret De exemplu, sa In~ire zece beti~oare de 0 culoare, iar peste ele sa puna Inca trei de al13 culoare Dupa aceea, rugati-i sa

flumere toate be,tJ.?oarele.

.."'.....

"'

""

"".......

.

"" ""

. .. . .

,.

.'.

doisprezece

treisprezece

"'

.. .... .."' "'

paisprezece

.....

. ..".. .."

"'

.. .."'.. .."'

"'

"

...

cincisprezece

Matematica

$8lSprezece

... .... .".......... ....-.."......"...... ..... ..... ......"..... ..... ..... ..... ..." ."

~

."

."

."

."

."

."

1101+171=1171$8ptesprezece

.... .... .....".." ."

nouasprezece

. ................. ". .

,..

. . ..................

'11 1]

I

-I 1 1 1

_1...I

-I 1 1 1

_1..."I

15 17 19

-II

r-1L,.....

I 1 _.L....1

__

/

\ I

-11 1 1_ 1....

1--/I I I I

-11

/- ..... ,I,_;J,./

:

1.... I ~

I