Download - 1 Matematica

Transcript

Particularitalile fiziologice~i psihologice ale copiluluide 5-7 ani

La varsta de 5-7 ani, copilul Tncepe sa se dezvolte repede $i sa creascaTn greutate. Se dezvolta intens mai ales mU$chii corpului $i coloana vertebrala.Maturizarea organismului este Tnsa incompleta, sistemul nervos, de care depindcomportamentul $i activitatea psihica, nefiind Tnca deplin format. Pre$colarul obo-se$te destul de repede $i se plictise$te.

Includerea copilului Tnprocesul $colarizarii influenteaza esentiallatura socialaa dezvoltarii lui. EI trebuie sa comunice nu doar cu un numar mare de copii de ace-ea$i varsta, ci $i cu adultii, sa Tndeplineasca ce i se spune $i, mai ales, trebuie sadevina membru al unui colectiv ale carui funqii $i obiective sunt deosebite de celeale colectivului de la gradinita.

Faptul ca pre$colarul nu este pregatit pentru $coala se manifesta adesea, maitarziu, prin nereu$ita la studii, nevroza $i 0 stare intensa de anxietate. Multi parinticonsidera ca un indicator al pregatirii copilului pentru $coala este orizontul largde cuno$tinte pe care acesta le-a obtinut Tn copilarie. Totu$i, se poate Tntamplaca, de$i copilul sa fi intrat Tn$coala cu un intelect bine dezvoltat, el sa fie cu totulnepregatit pentru a face fata diverselor solicitari impuse de $coala $i sa Tntampineanumite dificultati:

. sa nu poata respecta programul, adica sa nu Tndeplineasca unele elementeale acestuia, Tntimpul stabilit; cel mai des astfel de dificultati apar la copiii care nuau frecventat gradinita;

. sa nu poata comunica, adica sa nu manifeste dorinta de a intra Tncontact cucei din jur; cel mai des aceste dificultati se observa la copiii care au putina experien-ta de comunicare cu alti copii, de aceea$i varsta; pre$colarul se adapteaza greu lacolectivul clasei $i nU-$i gase$te locul Tnacest colectiv; asemenea copii au dificultati$iTncomunicarea cu Tnvatatorul.

De regula, nevrozele $colare se manifesta printr-o agresivitate nemotivata,teama de a merge la $coala, refuzul de a raspunde la tabla. Deseori se observao stare nevrotica care se exprima prin emotie, nelini$te Tntimpul leqiilor, copilula$teptandu-se sa fie tratat prost, sa nu fie apreciat de dascal $i de colegi.

Pentru ca Tnceputul procesului de Tnvatamant sa reprezinte startul unei noietape de dezvoltare, copilul trebuie sa accepte noile forme de colaborare cu adu1tii$i copiii, noile tipuri de activitate.

Tineti minte!, ,1. Starea de sanatate a copilului are un rol important la Tnceputul procesului

de studiu. Ea reprezinta acea rezerva de forta care determina deseori atat reu$ita Tnprimul an de $coala, cat $i TnTntregul ciclu $colar.

2. Numeroase investigatii au demonstrat ca elevilor din clasele primare Ieplace sa Invete, La aceasta varsta se pune baza comportamentului sau moral, suntInsu~ite regulile ~i normele morale,

Totu~i, un comportament incorect ~i inadecvat al parintilor ~i allnvatatorilorpoate duce la scaderea sarguintei ~i a responsabilitatii, Sa nu uitam ca fiecare copil,cand merge la ~coala, are nivelul sau de dezvoltare morala, De aceea, unii copiiIncep sa respecte regulile de comportament stabilite, numai pentru a evita pedeap-sa din partea adultilor Un nivel mai Inalt de dezvoltare morala se caracterizeazaprin faptul ca elevul din clasa Intai se conduce dupa principiile ~i normele stabilite,pentru a-~i pastra demnitatea ~i a evita remu~carile,

3. Comportamentul copilului depinde In mare masura ~i de temperamentulsau, Unii copii vorbesc mai repede, a1tii mai lent; unii se integreaza mai u~or Inactivitatea ~colara, a1tiisunt nehotarati; unii insista asupra rezolvarii unui exercitiucomplicat, a1tiirenunta, apoi se apuca din nou sa-I rezolve,

Este aproape imposibil sa schimbi temperamentul cuiva, deoarece acestadepinde de particularitatile sistemului nervos al fiecarui individ ~i ar fi 0 gre~eala saIncercam sa facem acest lucru,

4. La varsta de 6-7 ani, copiii posed a deja capacitati1e de comunicare, Printreacestea se numara dorinta de a intra In contact cu adultii ~i copiii din jur, capacita-tea de a organiza 0 comunicare ~i de a asculta interlocutorul, precum ~i necesitateade a cunoa~te normele ~i a regulile de comunicare,

La aceasta varsta, copilul da dovada de sinceritate, emotivitate, curiozitate,Incredere, bunatate, De exemplu, In timp ce explica un exercitiu de aritmeticaIn care se vorbe~te despre ciuperci, elevul din clasa Intai poate sa povesteascadespre faptul ca ~i el a cules ciuperci In padure, Un asemenea comportament nutrebuie interpretat ca un gest de neascultare sau de neatentie, Pur ~i simplu, copiluleste sincerln comunicarea cu dumneavoastra, de~i capriciile ~iIndaratnicia ramancaracteristici definitorii ale copiilor de aceasta varsta, 0 calitate importanta esteimitatia, dar trebuie sa tinem minte ca un copil imita nu numai lucrurile bune, ci ~ipe cele rele,

Astfel, pregatirea copilului pentru ~coala depinde atat de pregatirea sa fizica,cat ~i de cea psihica, fara de care el nu va putea da un bun randament la ~coala,

Formarea motivatiei pentru lnvatare

Descoperirea unei bune motivatii pentru Invatare este 0 sarcina foarte dificila,Mai Intai, pentru ca nici elevul nu poate spune Intotdeauna ce Ii treze~te dorinta dea Invata, apoi, pentru ca unele motive pot fi ascunse

Adeseori, unul dintre motivele de baza II constituie atributele exterioare aleInvataturii, de exemplu dorinta elevului de a avea 0 uniforma frumoasa, un ghioz-dan, un loc propriu pentru studiu, de a merge la ~coala a~a cum adu1tii merg lalucru, Tn acela~i timp, nivelul pregatirii pentru ~coala al unui copil poate sa scadadin cauza povestirilor, auzite de la alti copii, despre dificultatile pe care Ie Intalnescla ~coala, ~

Motivatia se formeaza de obicei In primele 2-3 saptamani de $coala, dupacare survine un moment critic. Este foarte important ca dupa aceasta perioadaelevul sa mearga la $coala nu pentru ca poarta uniforma $i ghiozdan, mandrindu-secu asta, ci pentru ca dore$te sa Invete, sa fie un om cultivat. Altfel, copilul poate safie deceptionat, sa piarda interesul pentru studii.

Printre elementele pozitive care pot sustine motivatia se numara atitudineapozitiva fata de $coala, interesul pentru studii, Increderea In autoritatea Invatatoru-lui, curiozitatea, naturaletea $i deschiderea fata de oameni.

Importanta autoevaluarii

Oamenii se compara permanent cu semenii lor $i In urma acestei comparatiiI$i formeaza 0 parere despre sine, despre propriile posibilitati $i capacitati. Astfel,treptat ei se autoevalueaza. Procesullncepe de la cea mai frageda varsta $i parintiitrebuie sa tina cont de acest lucrul

Autoevaluarea poate fi exagerata, prea modesta sau moderata. Este impor-tant ca ea sa coincida cat mai mult cu posibilitati1e reale ale copilului.

A$adar, cum se manifesta autoevaluarea In comportamentul copilului? Spiritulactiv, ingeniozitatea, vioiciunea, simtul umorului, comunicabilitatea - iata calitati1ecaracteristice copiilor care s-au autoapreciat adecvat. Ei participa cu placere ladiverse jocuri $i nu se supara daca ajung Tnrolul unor perdanti. Copiii care I$i sub-evalueaza capacitati1e sunt pasivi, banuitori, prea susceptibili. Atunci cand copilulI$i exagereaza posibilitati1e, el tinde sa se considere mai bun decat a1tii: "Mie Imireu$e$te totul", "Eu sunt cea mai frumoasa" etc.

Cum se autoevalueaza copilul dumneavoastra?

Oesenati pe 0 foaie de hartie 0 scara cu 10 trepte $i aratati-i-o copilului.Explicati-i ca pe treapta de jos se afla copiii cei mai neprieteno$i, invidio$i -Intr-uncuvant, copiii rai. Pe treapta a doua, copiii ceva mai buni, pe a treia - $i mai bunietc. Pe treapta cea mai de sus se afla cei mai buni copii: cinstiti $i de$tepti. ApoiIntrebati-I pe ce treapta crede ca ar sta ellnsu$i. Rugati-I sa deseneze 0 figura peacea treapta, care II va reprezenta.

Oaca T$iva piasa reprezentarea pe una dintre primele trei trepte, Inseamna cael se subevalueaza, daca 0 va desena pe treptele 4-7, Inseamna ca se autoeva-lueaza adecvat. Oaca va desena figura pe treptele 8-10, Inseamna ca se suprae-valueaza.

Tineti minte!, ,1. Nu laudati peste masura copilul, dar nici nu uitati sa-I stimulati, atunci cand

merita.2. Nu uitati sa laudati $i alti copii, In prezenta propriului copil3. Oemonstrati', prin exemplul propriu, atitudinea adecvata fata de succes $i

insucces.

4. Nu va comparati copilul cu altii- Comparati doar felul Tncare s-a comportatieri, astazi $i cum se va comporta, probabil, maine.

Tineti minte ca nivelul autoevaluarii nu este mereu acela$i. EIse poate schim-ba, mai alesTn perioada pre$colara. Fiecare adresare a parintilor catre copil, fiecareapreciere a activitatilor acestuia, atitudinea fata de reu$itele $i nereu$itele sale -toate influenteaza autoevaluarea.

Recomandari generale privind pregatirea copiluluipentru ~coala

1. Cititi Tmpreuna cu copilul Tnfiecare zi $i analizati cele citite.2. Stimulati-i dorinta de a pune Tntrebari.3. Tmboga\iti-i vocabularul.4. Mergeti regulat la biblioteca, pentru a-I familiariza pe copil cu 0 mare diver-

sitate de carti $i a-I Tnvatacum sa solicite 0 carte.5. Compuneti povestiri, Impreuna cu copilul, pe baza unor desene. Tncepeti

dumneavoastra, dupa care rugati copilul sa continue povestea. Puteti citi povestiriscurte, dupa care sa-I rugati sa redea continutul, sa reproduca In expunerea saideea esentiala din povestire, sa descrie detaliile secundare.

6. Tnvatati poezii pe de rost. Cititi mai Intai poezia, dupa care Invatati-o pefragmente. Copilul trebuie sa reproduca integral textul, sa nu omita cuvinte $i sa nuIe Inlocuiasca.

7. Tndiscutiile cu copilul numiti cat mai multe obiecte, caracteristicile $i dome-niile Tncare acestea sunt folosite.

8. Familiarizati-I cu socotitul, cu succesiunea numerelor. De fiecare dataurmariti cum calculeaza - "In minte" sau In $oapta. Copilul trebuie sa treaca treptatde la socotitul "pe degete" la calculul tara utilizarea elementelor motrice, adica lacalculul "In minte".

9. Tnvatati copilul sa compare, sa gaseasca asemanari $i deosebiri Tntreobiecte: "Ce s-a schimbat Tnacest desen?", "Prin ce se aseamana aceste dese-ne?" etc.

1 O. Tncurajati-I sa se joace cu a1ticopii, jucati-va $i dumneavoastra cu el.

Binelnteles, aceste recomandari au un caracter general. Activitatea ulterioaradepinde numai de dorinta parintilor de a ajuta copilul sa se dezvolte.

2x2-4

Matematica

La intrarea in $coala, copilul trebuie sa aiba deja notiuni elementare dematematica. Un copil de varsta pre$colara trebuie sa fie in stare sa se orientezein spatiu, stabilind 0 relatie intre sine $i obiectul numit, ca in urmatorul exemplu:"Mingea se afla in dreapta mea, dar in stanga televizorului." Este important sacunoasca notiunile de spatiu (departe, aproape, sus, jos etc.).

Familiarizati copilul cu numerele $i cifrele. Nu este suficient sa $tie sa numerepana la zece. Copilul trebuie sa fie in stare sa faca legatura intre 0 cifra $i cantita-tea desemnata de ea Pentru inceput, el poate sa numere obiectele aratandu-Iecu degetul, mai apoi sa socoteasca "din ochi". Pentru dezvoltarea deprinderii de anumara, folositi situatii1ede zi cu zi, de acasa $i de pe strada.

Este foarte important ca pre$colarul sa inteleaga cum se obtine un numarnou, prin ce se deosebe$te acest numar de unul deja cunoscut. Tnvatati copilul sadescompuna un numarin doua mai mici $i sa compuna din doua numere mai miciunul mai mare (cinci inseamna doi plus trei). Folositi neaparat material ilustrativ

Tnvatati copilul sa compare intre ele numerele obiectelor. Explicati-i notiuneade comparatie numerica, pentru a intelege, de exemplu, ca patru e mai mare decattrei, dar mai mic decat cinci, de aceea, la numarare, ordinea este 3, apoi 4, apoi 5.Tnvataticopilul sa compare mai intai numerele apropiate, apoi treceti la oricare altenumere, in limita primelor zece.

Familiarizati copilul cu semnele matematice > (mai mare), < (mai mic) $i =(egal), explicati-i cum Ie poate folosi. Cu ajutorul materialului ilustrativ, obi$nuiti-I cuoperatii matematice cum sunt adunarea $i scaderea.

Copilul de varsta pre$colara poate fi invatat sa rezolve operatii de adunare $ide scadere, Cel mai bine este sa incepeti cu exercitii in care la un numar mai marese adauga altul mai mic $i dintr-un numar mai mare se scade altul mai mic. Pentruilustrare se pot folosi beti$oarele de calcul sau orice alte materiale.

Oeprindeti copilul cu structura exercitiului (conditie, intrebare, rezolvare,raspuns). Tnvatati-I sa alcatuiasca de unul singur probleme $i sa noteze rezolvarilelor. Pentru inceput, acest lucru se poate face pe baza unor imagini. Este foarteimportant ca pre$colarul sa poata formula intrebarea problemei, sa inteleaga ceintrebare anume poate sa constituie incheierea logica a conditiei unui exercitiu.

Familiarizati copilul cu numerele care urmeaza dupa zece. Folositi neaparatmaterial ilustrativ $i imaginile din carte, intrucat copiii intalnesc deseori dificultati inaprecierea marimii numerelor $i memorarea lor.

Explicati copilului ce sunt figurile $i corpurile geometrice. Pentru a tine mintemai bine denumirile lor, faceti uz de jocuri, de exemplu "Mozaicul geometric". Putetisa faceti un asemenea mozaic, decupand din carton colorat diferite figuri geome-trice. Propuneti copilului sa incerce sa asambleze din aceste figuri diferite obiecte(0 casa, 0 ma$ina, 0 corabioara etc).

Oeprinzand copilul cu notiunile elementare ale matematicii, nu uitati ca lucrulcel mai important este sa-i dezvoltati dorinta $i obi$nuinta de a gandi, atat denecesare in procesul de instruire $colara.

C\ire\e de \a 1 \a 10

...• "•..... "..

patru

$apte

~.... ~... .....• "..T ••.•• T ••.•.• " •••• "

"•.... ".... ~...

opt

sase,

~.... .._ •••••••••••.•~;;: .f""'?... ~

•••••• •••••• ••••••••••••••••••••••••••••••• •••••••••••••••••••••••••

Matematica

090)®80

Cum se compune numarul 10? Nume$te toate variantele. ScrieIn cerculete numerele care corespund obiectelor din desen.

CDCD

6666666CDCDCDCD

~~~~~~ ~~~CDCD

~~~~~~~~~~CD

Matematica

Semnele matematice

> <

>Doua alune inseamna mai mult deeat 0 aluna.

Deei doi este mai mare deeat unu.

<Un con este mai putin deeat trei eonuri.

Deei unu este mai mie deeat trei.

Trei eiuperei sunt egale eu trei eiuperei.Deei trei este egal eu trei.

$i numerele pot fi comparate:

@(} ~... ' - ..~ •. ,. ~> ~ - ,-

!_' "'~ • ,

. ,

§J

;.. ~ ~'~"', ~I ~,"" " l,.

i ~

Matematica

+Semnul "plus" se pune atunci cand trebuie sa adaugam (adunam).Semnul "minus" se pune atunci cand trebuie sa scoatem (scadem).Semnul "egal" se pune la sfar$itul operatiei, Tnaintea raspunsului.

Operatia cu semnul " + "se nume$te adunare.

+3+3=6

Operatia cu semnul " - " se nume$te scadere.

Tabla adunariir "'0+ 1 = 1 1 + 1 = 2 2 + 1 = 3 3 + 1 = 4 4 + 1 = 50+ 2= 2 1 + 2 = 3 2+2= 4 3+2= 5 4+2= 60+ 3= 3 1 + 3 = 4 2+3= 5 3+3= 6 4+3= 70+ 4= 4 1 + 4 = 5 2+4= 6 3+4= 7 4+4= 80+ 5= 5 1 + 5 = 6 2+5= 7 3+5= 8 4+5= 90+ 6= 6 1 + 6 = 7 2+6= 8 3+6= 9 4 + 6 =100+ 7= 7 1 + 7 = 8 2+7= 9 3 + 7 =100+ 8= 8 1 + 8 = 9 2+8=100+ 9= 9 1 +9=100+10=10

5 + 1 = 6 6+1=7 7 + 1 = 8 8 + 1 = 9 9 + 1 =105+2= 7 6+2= 8 7+2= 9 8+2=105+3= 8 6+3= 9 7 + 3 =105+4= 9 6 + 4 =105 + 5 =10

Matematica

Rezolvarea problemelor

Problema:o caracatita are 3 caracatite-fetite $i 3 caracatite-baietei. Cati pui are,In tota I, caracatita?,

Conditieo caracatita are 3 caracatite- fetite, "

$i 3 caracatite-baietei.

Cati pui are, In total, caracatita?

Caracatita are 6 pui.

Problema:Oana avea 8 creioane. I-a dat 2 lui Vlad. Cate creioane i-au ramasOanei?

Conditie Oana avea 8 creioane. I-a dat 2 lui Vlad.

Tntrebare Cate creioane i-au ramas Oanei?

Este important sa Invatati copilul sa rezolve problemele de unul singur ~i sa-~inoteze raspunsurile. Pentru Tnceput, acest lucru se poate face dupa imagineapropusa, apoi se cauta In mediulTnconjurator subiecte pentru alte probleme.

Matematica

inca zeceCopiii Intampina adeseori dificultati In Intelegerea ~i memorarea numerelor dela 11 la 20. Explicati copilului ca Imbinarea "sprezece" este alcatuita din douacuvinte ~i se folose~te pentru compunerea unor numere noi: unsprezece, doi-sprezece etcPropuneti-i un exercitiu concret De exemplu, sa In~ire zece beti~oare de 0

culoare, iar peste ele sa puna Inca trei de al13culoare Dupa aceea, rugati-i saflumere toate be,tJ.?oarele.

"' "" ""....... . ."'..... "" ... . "" . . ,..'.

doisprezece