0managementulcomportamentului

5
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI LA PREŞCOLARI Educatoare Marcu Dorica G.P.N. Nr. 8 Sebeş Prin intrarea în grădiniţă copilul este mutat pentru o mare parte a timpului intr-un mediu fizic, social si cultural nou şi îşi restructurează o parte a relaţiilor cu mediul familial. Se integrează într-un grup de copii,este îndrumat de o educatoare care se ocupă şi de ceilalţi nu numai de el, are un program mai bogat, dar şi mai rigid, organizat si dirijat de educatoare. Iese mult de sub tutela părinţilor, i se oferă şi i se cere mai multă autonomie. Copiii de 3 ani sunt sensibili la frustrare, la schimbări şi îşi pot pierde uşor echilibrul afectiv, iar de aici la apariţia stărilor conflictuale nu este decît un pas. Copilul trebuie învăţat încă de timpuriu cum să facă faţă simţămintelor de nemulţumire şi cum să-şi stăpînească pornirile, deoarece ele îl pot face să-şi piardă controlul asupra propriilor acţiuni. Este nevoie de multă înţelepciune pentru a-l ajuta pe copil să realizeze acest lucru. În educatie problema principală este aceea a prevenirii manifestărilor nedorite astfel încît intervenţiile adulţilor să nu fie nici brutale nici sâcâitoare prin frecvenţă. Managerul grupei de copii, educatoarea, trebuie să facă dovada eficienţei conducerii sale monitorizând corect şi complet aceste stări. Comportamentul copiilor la supărare este diferit. Majoritatea izbucnirilor de nemulţumire ale copiilor se manifestă prin eliminarea energiei accumulate, prin ţipete,loviri, muşcături, apnee sau alte gesture asemănătoare. La 2-3 ani aceste izbucniri apar pe neaşteptate şi de cele mai multe ori fără niciun semnal de avertizare. Ele se pot întîmpla frecvent dar de cele mai multe ori durează puţin (cam 5 min) Managementul comportamentului se preocupă constant din perspectiva socio-interacţională, de două aspecte fundamentale: prevenirea comportamentelor negative, intervenţia asupra lor şi

description

i

Transcript of 0managementulcomportamentului

Page 1: 0managementulcomportamentului

MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI LA PREŞCOLARI

Educatoare Marcu DoricaG.P.N. Nr. 8 Sebeş

Prin intrarea în grădiniţă copilul este mutat pentru o mare parte a timpului intr-un mediu fizic, social si cultural nou şi îşi restructurează o parte a relaţiilor cu mediul familial.

Se integrează într-un grup de copii,este îndrumat de o educatoare care se ocupă şi de ceilalţi nu numai de el, are un program mai bogat, dar şi mai rigid, organizat si dirijat de educatoare. Iese mult de sub tutela părinţilor, i se oferă şi i se cere mai multă autonomie.

Copiii de 3 ani sunt sensibili la frustrare, la schimbări şi îşi pot pierde uşor echilibrul afectiv, iar de aici la apariţia stărilor conflictuale nu este decît un pas.

Copilul trebuie învăţat încă de timpuriu cum să facă faţă simţămintelor de nemulţumire şi cum să-şi stăpînească pornirile, deoarece ele îl pot face să-şi piardă controlul asupra propriilor acţiuni.

Este nevoie de multă înţelepciune pentru a-l ajuta pe copil să realizeze acest lucru.În educatie problema principală este aceea a prevenirii manifestărilor nedorite astfel încît

intervenţiile adulţilor să nu fie nici brutale nici sâcâitoare prin frecvenţă.Managerul grupei de copii, educatoarea, trebuie să facă dovada eficienţei conducerii sale

monitorizând corect şi complet aceste stări.Comportamentul copiilor la supărare este diferit. Majoritatea izbucnirilor de nemulţumire

ale copiilor se manifestă prin eliminarea energiei accumulate, prin ţipete,loviri, muşcături, apnee sau alte gesture asemănătoare.

La 2-3 ani aceste izbucniri apar pe neaşteptate şi de cele mai multe ori fără niciun semnal de avertizare. Ele se pot întîmpla frecvent dar de cele mai multe ori durează puţin (cam 5 min)

Managementul comportamentului se preocupă constant din perspectiva socio-interacţională, de două aspecte fundamentale: prevenirea comportamentelor negative, intervenţia asupra lor şi modificarea acestor comportamente. Din lipsa acestor aspecte va rezulta o depreciere a climatului educaţional.

Pentru a păstra un climat educaţional adecvat, altfel spus „sănătatea" grupului educaţional, uneori trebuie modificate anumite comportamente, utilizând metode specifice; aceste modificări cognitiv-comportamentale au fost definite astfel: „Modificările cognitiv-comportamentale însumează o serie de metode specifice ce vizează modificarea comportamentelor şi/sau cogniţiilor disfuncţionale/dezadaptative ale unei persoane." (Mircea Miclea, „Modificări cognitiv-comportamentale"). Pentru a realiza o modificare dezirabilă a unui comportament am folosit următoarele metode: întărirea pozitivă, penalizarea (represori verbali, excluderea) şi extincţia.• O întărire este acea situaţie sau stimul care urmează după executarea unui comportament şi care îi sporeşte manifestările viitoare. Majoritatea comportamentelor sunt concomitent motivate atât de întăriri pozitive cât şi de întăriri negative. întărirea pozitivă urmăreşte menţinerea/intensificarea unui comportament prin producerea unei stimulări.• Penalizare este orice eveniment care determină reducerea unui comportament. Chiar dacă e neplăcut sau dureros, un eveniment care nu reduce comportamentul vizat, nu constituie în realitate o pedeapsă.• Tehnica „time-out" înseamnă scoaterea copilului din contextul care-i întăreşte comportamentele inadecvate şi mutarea acestuia într-un loc în care să fie lipsit de întăriri. „Time-

Page 2: 0managementulcomportamentului

out" nu este doar o pedeapsă, ci şi un mijloc de a evalua ce s-a întâmplat şi de a căuta soluţii pentru viitor.• Extincţia („stingerea") constă în reducerea frecvenţei unui răspuns prin eliminarea întăririlor care anterior au fost asociate cu apariţia răspunsului. Este procedeul prin care înlăturăm întăririle care succed unui comportament dezadaptativ. Rata ocurenţei răspunsului scade ca urmare a nonîntâlnirii acestuia.

Exemplificare:Deoarece un management eficient presupune existenţa regulilor, la începutul anului şcolar

am prezentat copiilor regulile grupei (clare şi precise) împreună cu consecinţele lor.Regulile grupei:• Ne jucăm cu colegii de grupă, fară să le facem rău.•Cu colegii de grupă, vorbim politicos (folosim cuvintele magice: „Te rog",

„Mulţumesc").• Punem jucăriile la locul lor după ce terminăm jocul.• În sala de grupă vorbim pe un ton potrivit.• În sala de grupă mergem liniştit.Cine respectă regulile, la sfârşitul unei zile primeşte o steluţă colorată (cine nu le respectă,

nu primeşte); la sfârşitul săptămânii adunăm steluţele; cine are număr maxim de steluţe va fi răsplătit astfel: pe o perioadă de trei zile va fi ajutorul educatoarei sau se va juca primul la calculator sau va conduce (va fi primul) în grupul de copii la baie.

Deoarece am observat că în cadrul colectivului de preşcolari se ivesc frecvent conflicte generate în mod special de către doi copii mi-am propus să urmăresc comportamentul lor pe o perioadă de o săptămână şi să înregistrez comportamentele dezirabile şi indezirabile (fişa de observaţie), precum şi frecvenţa acestor comportamente evaluată pe o scală (de la 1 la 5).

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A COMPORTAMENTULUI(prezentarea comportamentelor dezirabile/indezirabile)

COMPORTAMENTE DEZIRABILE EVALUARE 1-5 COMPORTAMENTE INDEZIRABILE

EVALUARE 1-5

• aranjează jucăriile la locul lor 3 • ia jucăria din mâna co-piilor fară să ceară voie

4

• ajută copiii care îi solicită sprijinul 4 • muşcă copiii 5• îşi aşteaptă rândul 2 • trage fetiţele de codiţe 4• se îmbracă singur 5 • împinge copiii care îl

resping3

Am ales unul dintre comportamentele indezirabile care are punctaj maxim ca frecvenţă şi am urmărit timp de o săptămână comportamentul copilului pentru a înregistra aşa numitul „nivel de bază", adică situaţia de la care plecăm şi cu care vom compara rezultatele intervenţiei (fişa de monitorizare). înainte de a începe observaţia propriu-zisă, am definit operaţional ceea ce urmează să observ - agresivitatea („comportamentul agresiv este orice acţiune fizică sau verbală care poate produce o senzaţie dureroasă sau neplăcută"), urmată de exemple tipice: a îmbrânci un coleg, a-1 lovi (a-i face rău) cu piciorul sau cu mâna, a înjura, a arunca cu jucării după un coleg.

Page 3: 0managementulcomportamentului

FIŞĂ DE MONITORIZARE A COMPORTAMENTULUI

NR. APARIŢII COMPORTAMENT INDEZIRABIL

LUNI MARŢI MIERCURI Joi VINERI

97 * *5 * *3 *1

Pentru a înregistra informaţii despre comportamentul disfuncţional am folosit analiza ABC (fişa de evaluare ABC) şi am înregistrat informaţii privind consecinţele comportamentelor, antecedentele şi comportamentele alternative. Modelul ABC este utilizat pentru a înţelege care sunt factorii ce influenţează comportamentul copilului şi cum putem interveni pentru a modifica comportamentele nedorite; fişa de evaluare ABC permite, de asemenea, înregistrarea deficitelor comportamentale şi are rol important în determinarea intervenţiilor necesare pentru implementarea reducerii exceselor comportamentale.

FIŞA DE EVALUARE ABCNumele copilului: ..............................................................................Data: ........................... Locul: ...........................................................A. Antecedente - stimuli care preced comportamentul

•perioada de timp .........................................................................•persoane ......................................................................................• locul.............................................................................................• evenimente...................................................................................• alte comportamente .....................................................................

B. Comportament - specific, observabil, obiectiv• în exces........................................................................................• în deficit.......................................................................................

C. Consecinţe - ceea ce urmează, succede comportamentului•pedepse .......................................................................................• întăriri pozitive.............................................................................

- atenţie......................................................................................- întăriri tangibile.......................................................................- întăriri senzoriale....................................................................

• întăriri negative............................................................................

Pentru a modifica comportamentul greşit am intervenit fie asupra situaţiei care îl favorizează (antecedentele), fie schimbând consecinţele/ efectele pe care le are şi care îl menţin. Toate acestea le-am realizat prin intermediul unui program de intervenţie personalizat.

Bibliografie:Mircea Miclea, Curs: Modificări cognitiv – comportamentale, 2007 BucureştiEmil Stan, Managementul clasei, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2006Antonoaie N., Management, Editura Muntenia, Constanta 2003