Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 6 iulie 2006

CU PU}IN BANI [i mult [tiin] în domeniulconstruc]iilor se poate dezvolta o afaceredin certificarea firmelor de construc]ii.Deocamdat` astfel de firme specializate nuexist`, îns` patronatele din construc]ii spunc` acestea vor apare cît de curînd. Impulsulîl va reprezenta introducerea obligativi-t`]ii ca firmele ce particip` la licita]ii pentruconstruirea unor obiective din bani publicis` de]in` certificate acordate de o firm`specializat`. Potrivit unui proiect de actnormativ ini]iat de asocia]iile patronale dindomeniu [i sus]inut de Ministerul Trans-porturilor, Construc]iilor [i Turismului,certificarea se va face doar de c`tre firmespecializate. |n prezent, în Româniasînt active 14-15 firme autohtone [icîteva interna]ionale, care desf`[oar`activit`]i de certificare general`.

Traducerileaduc profituriAderarea la UE, precum [iinvesti]iile str ine \n cre[terem`resc cererea de servicii detraducere. Birourile specializatese pot ridica de la zero. ��06

Bani din plajeDac` \n 2005 erau 257 decontracte de concesionare aplajelor, \n 2006 num`rul lor s-a redus drastic p\n` la 33. Cu 10.000 de euro pute]i\nchiria 2,5 hectare de plaj` la 2 Mai. ��02

Pia]a culorilor din România, estimat` la 150-160 de milioane de euro \n fiecarean, este disputat` de 60 de firme. Ritmulde cre[tere este cuprins \ntre 5 [i 20 depuncte procentuale. ��03

— Alina STANCIU

GRANTURILE pe care investi-torii din mediul rural le pot ob-]ine prin programul SAPARDs\nt pe terminate. Ceva [ansemai s\nt doar pentru dou`dintre cele patru m`suri recentacreditate: cea referitoare lagrupurile de produc`tori [i cea

care vizeaz` protec]ia mediului.Momentan, bani prea mul]i numai s\nt \n programul „Fer-mierul“. Cele 315 milioane delei noi aloca]i de MinisterulAgriculturii [i gestiona]i de BCRpentru cofinan]area SAPARDs-au epuizat. Au r`mas de chel-tuit doar 10 milioane de lei noipentru finan]area acelor inves-

ti]ii care nu s\nt eligibile prinprogramul de preaderare alUniunii Europene la care seadaug` alte 280 de milioane delei noi care vor fi aloca]i pentrurestul anului. |n aceste condi]ii,fermierii nu au dec\t s` maia[tepte p\n` la anul, c\nd se vada drumul la fondurile comu-nitare postaderare. Este vorbade aproximativ 7,5 miliarde deeuro care vor fi alo-ca]i României pen-tru dezvoltarea rural` \n pe-rioada 2007-20013.

� SAPARD aproape s-a terminat.„Cotidianul“ v` prezint` op]iunile definan]are gratuit` dup` aderare.

��06

� Oficialii Ministerului Agri-culturii sus]in c` depunereaproiectelor pentru accesareafondurilor postaderare arputea \ncepe chiar din ianua-rie 2007. Banii se vor acordacel mai probabil \n martie.Ministerul nu a finalizat\ns` documentul f`r` de careUE nu poate finan]a agricul-tura autohton`.

CERTINVEST, societatea deadministrare a patru fonduride investi]ii din România, alansat noul serviciu „Contulmeu“ prin care banii pot fiplasa]i \n titluri de fond doarprintr-un click pe Internet.Astfel, din orice col] al lumii,

orice cet`]ean poate cump`-ra unit`]ile de fond din Ro-mânia. Primul pas pentru aavea acces la „Contul meu“este \nregistrarea. |n finalulformularului online, clientulva trebui s` declare cel pu]inun cont bancar, propriu sau

al unei persoane agreate.Odat` \nregistrarea efec-tuat`, modul de opera]iunionline v ofer informa]ii des-pre fondurile \n careurmeaz` s` investi]i,put\nd chiar afla valoarea lazi a unit`]ii de fond.

IMPORTATORUL Rolls-Royce \n România, Automo-bile Bavaria, a lansat mode-lul Phantom cu ampatamentlung, care a fost prezentats`pt`m\na trecut` unor po-ten]iali clien]i. Noul modeleste cu 25 de centimetri mailung dec\t versiunea stan-dard de 5,8 metri lansat` \nanul 2003 la Goodwood, \n

Anglia. Pre]ul de pornirepentru versiunea cu ampa-tament m`rit este de 379.000de euro f`r` taxe, compa-rativ cu 323.000 de euro \ncazul modelului standard.|n România exist` 35-40 deposibili clien]i aim`rcii de lux Rolls-Royce, dintr-un total de60.000 \n \ntreaga lume.

Investi]ii online \n fondurimutuale la un click distan]`

Rolls-Royce num`r` românii

��02��07

Certificarea firmelor pe ]`riSE

DE

NLBE

UK

CZ

FI

PL

GR

IT

FR

SPPT

NO

CH

INFO_COTIDIANUL

��04-05

BRUXELLES-UL VA ALOCA 7,4 MILIARDE DE EURO |N PERIOADA 2007-2013

Ce va fi dup` SAPARD

C\nd se fac proiectele

OPORTUNITATE

Afaceri „laro[u“ înconstruc]ii� Completarea legisla]iei dinsectorul construc]iilor va aducenoi actori în domeniu – firmelespecializate în certificare.

— Doru CIREA{~

Pia]a vopselelor, la 150de milioane de euro

01-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:27 PM Page 1

Microinvesti]ii�

02

9.000 de angaja]i are \nprezent Administra]ia

Na]ional` Apele Române.

Joi, 6 iulie 2006 �Bani afaceri&

— Dan ODAGIU

„CONCESIONAREA plajeloreste o afacere bun` pentrustat, pentru turist [i pentruagentul economic“, ne anun-]` M`d`lin Mihailovici, di-rectorul general al Adminis-tra]iei Na]ionale Apele Ro-mâne. Potrivit acestuia,agen]ii economici care auparticipat la licita]ie [i auc\[tigat vor putea s`-[i re-cupereze foarte repede sumainvestit`. „|n general, pre]ula fost \ntre 14.000 de leivechi metrul p`trat pe an la2 Mai [i 98.000 de lei la PerlaMajestic. Iar concesionareas-a f`cut pe o perioad` dezece ani, \n care agentul eco-nomic s-a obligat s` fac` oserie de investi]ii“, mai ada-ug` M`d`lin Mihailovici.

Care este afacereaTrebuie spus c` agentul

economic care \nchiriaz` o

plaj` are o serie de drepturi,dar [i de obliga]ii. El trebuies` amenajeze mai multeterenuri de sport, locuri dejoac` pentru copii, s` ]in`plaja curat` etc. |n schimb,banii pentru amortizarea in-vesti]iei provin din \nchi-rierea jet-skiului, a [ezlon-gurilor, a umbrelelor, a tobo-ganelor etc. |ntr-un cuv\nt:din servicii. Cu c\t investito-rul va fi mai ingenios, cu at\tafacerea sa va cre[te.

Dimensiunea afacerii„Per ansamblu, \ntreaga

plaj` de pe litoral a fost \m-p`r]it` pe tronsoane care aum`surat c\teva hectare. Spreexemplu, la N`vodari untronson a avut 11 hectare,

la 2 Mai [i Costine[ti dou` -trei hectare, iar la Jupiter1,14 hectare“, mai adaug`directorul general al Admi-nistra]iei Na]ionale ApeleRomâne. La un pre], s`

zicem la 2 Mai de 14.000 delei metrul p`trat [i la o plaj`concesionat` de 2,5 hectare,suma pe care trebuie s` opl`tim pe an este de 35.000de lei, adic` doar 10.000 deeuro anual. O sum` care, dece s` nu spunem, poate fifoarte repede amortizat dinserviciile pe care le punem ladispozi]ia turistului.

Cum este afar`„S-a spus c` hotelierii au

fost cei care au pierdut dinconcesionarea plajelor. Nu-i deloc adev`rat. Pentruc` hotelierii care au mers lalicita]ie au c\[tigat. {i dauaici exemplu hotelul PerlaMajestic sau Vega. Ceilal]inu au fost interesa]i de afa-cere. Concesionarea plajelorse face [i \n celelalte ]`ri. |nItalia exist`, spre exemplu,de 30 de ani doar doi mariconcesionari“, ne anun]`M`d`lin Mihailovici, carespune c`, „de la an la an, tu-ristul român [i cel str`in vorvedea beneficiile acesteim`suri. Cei care nu vorrealiza investi]iile asumatevor pierde concesionareaplajei“, adaug` \n finaluldiscu]iei directorul generalal Administra]iei Na]ionaleApele Române.

� Dac` \n 2005erau 257 decontracte deconcesionare, \n2006 num`rullor a ajuns la 33.

CU DOAR 10.000 DE EURO PUTEM |NCHIRIA 2,5 HECTARE DE PLAJ~ LA 2 MAI

Concesionarea plajelor,o afacere cu vad bun

1,4 lei pe an acostat metrul

p`trat la plajaconcesionat` \nsta]iunea 2 Mai, fiindcel mai mic pre].

M`d`lin Mihailovici spune c` \nchirierea plajelor este o afacere bun` pentru stat [i agent.

LA 1.000 RON INVESTI}I, PL~TI}I |N PLUS 35 DE LEI

Investi]ii online lafondurile mutuale

— Dan ODAGIU

CERTINVEST, societatea deadministrare a patru fonduride investi]ii din România, alansat noul serviciu „Contulmeu“ prin care banii pot fiplasa]i \n titluri de fond doarprintr-un click pe Internet.Astfel, din orice col] al lumii,orice cet`]ean poate cump`-ra unit`]ile de fond din Ro-mânia. Primul pas pentru aavea acces la „Contul meu“ (www.certinvest.ro/certinvest/contulmeu) este \nregistra-rea. |n acest sens, clientul vatrebui s` completeze c\mpu-rile prezentate \n formula-rul online cu datele sale. |nfinalul formularului online,clientul va trebui s` declarecel pu]in un cont bancar,propriu sau al unei persoaneagreate. Odat` \nregistrareaefectuat`, modul de opera-]iuni online v` ofer` infor-ma]ii despre fondurile \n careurmeaz` s` investi]i. Pute]iastfel afla cre[terea fondului

pe ultimele 12 luni sauvaloarea la zi a unit`]ii defond. De asemenea, trebuiespus c orice persoan care se\nregistreaz` pentru primadat` \n cadrul modululuionline va primi automat, pee-mail-ul declarat \n for-mular, o notificare a \nregis-tr`rii \n care vor fi amintiteuserul [i parola stabilit`.

SubscriereaPentru a achizi]iona unit`]ide fond nu trebuie dec\t s`selecta]i unul dintre acestepatru fonduri \n care dori]i

s` investi]i (sau chiar \ntoate patru) [i s` men]iona]isuma. La subscriere va fiperceput, de c`tre procesato-rul de pl`]i online, un comi-sion de 3,5% pentru efectua-rea tranzac]iei. Suma intro-dus` de dumneavoastr` cafiind investit` va fi astfel in-dexat` cu procentajul men-]ionat anterior. Spre exem-plu, dac` dori]i s` investi]i1.000 RON \n fondul CapitalPlus, procesatorul de pl`]iva percepe 35 RON la aceas-t` sum`, deci din cardulclientului va fi retras` \ntotal suma de 1.035 RON.S\nt acceptate toate cele treitipuri de carduri existente,Visa, MasterCard ([i deriva-tele lor) [i American Express.Singura condi]ie pentruacceptarea la plat` este cainstrumentele s` aib` utili-zare interna]ional`. Un ma-re avantaj al acestui produsnou este posibilitatea acce-sului la cont direct de petelefonul mobil.

R`scump`rareaPentru a r`scump`ra unit`-]ile de fond unde a]i subscrisnu trebuie dec\t s` selecta]ifondul din care dori]i s` re-

trage]i [i s completa]i sumar`scump`rat`. E bine de[tiut c` suma completat` vafi brut` [i va fi diminuat`cu comisionul de r`scump`-rare, conform prospectelorde emisiune ale fondurilor,[i cu impozitul pe profit,conform prevederilor Codu-lui fiscal. Nu se vor percepealte comisioane. Pentrusiguran]a opera]iunilor, r`s-cump`r`rile online nu potfi efectuate dec\t cu vira-ment \n conturile declaratela \nregistrare. Pentrur`scump`r`rile cu virament\n conturi nedeclarate, cunumerar sau prin mandatpo[tal, va trebui s` v` adre-sa]i administratoruluiCertinvest. La r`scump`rare,suma retras` din fond va fivirat` \n contul specificatde client, conform prevede-rilor de emisiune: - \n ter-men de maximum zece zilelucr`toare \n cazul fondu-rilor Intercapital, CapitalPlus [i Orizont [i \n termende 48 de ore \n cazul fondu-lui Tezaur. |n momentulpl`]ii de c`tre Certinvest,clientul va primi pe adresade e-mail declarat` o no-tificare \n acest sens.

� Cu un singur clickpute]i cump`ratitluri la patrufonduri mutuale.

O carte pentru to]i cei care de]in ac]iuni.Eugen Voicu, [ef Certinvest.

�� Investi]ii & ProfitCarte pentruac]ionari de la BVB� Cristian Du]escu – spe-cialist pe probleme ale pie-]ei de capital din România[i consultant juridic al re-vistei „Investi]ii [i Profit“ –a lansat lucrarea „Dreptu-rile Ac]ionarilor“. Carteareprezint` o analiz` a pro-blemelor ridicate de activi-tatea societ`]ilor pe ac]iunidin România, din perspec-tiva drepturilor care apar-]in ac]ionarilor acestora(fie c` este vorba despremarii investitori, fie c` este

vorba despre milioanele debeneficiari ai Programuluide Privatizare \n Mas` dinRomânia postdecembrist`).„Drepturile Ac]ionarilor“trateaz` probleme dintrecele mai diversificate, cucare se confrunt` ac]iona-rul român - de la modalit`-]ile de exercitare a dreptu-rilor acestuia p\n` la aspec-te precum limitele acestordrepturi [i mijloacele deap`rare a lor, \n Justi]iesau \n negocieri directe.

02-03-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:21 PM Page 2

— Dan ODAGIU

PIA}A VOPSELELOR dinRomânia este estimat` la150-160 de milioane de euroanual, iar ritmul de cre[tereeste cuprins \ntre 5 [i 20%.De obicei, v\nz`rile din aceas-t` industrie s\nt \n mareparte consumate de utiliza-torii casnici. Cea mai marepondere pe pia] o de]in vop-selele emulsionate pe baz`de ap` (lavabile), media con-sumului pe cap de locuitorfiind \n România de patru ki-lograme, de trei ori mai mic`dec\t \n Uniunea European .

International ColourAuthority

„De-a lungul timpuluis-au înfiin]at [i organismecu autoritate interna]ional`în domeniu, unul dintre celemai importante fiind Auto-ritatea Interna]ional` pen-tru Culoare (InternationalColour Authority, ICA), cusediul la Londra. Din 1968,ICA a început s` lanseze cuc\te doi ani în avans previ-ziunile privind culorile carevor fi la mod`“, explic FaresSayegh, director general Sa-yegh Conex, unul dintre ju-c`torii români de pe aceast`pia]`. ICA este un organismprivat care reune[te de dou`

ori pe an c\te un panel dedesigneri interna]ionali [i„speciali[ti în domeniul cu-lorii“, pentru a selecta viitoa-rea palet coloristic la mod .Culorile vizeaz` nu numaiconfec]iile pentru femei,b`rba]i [i copii, ci [i pentrudesignul interior. „LucianoMerlini, designer italian con-sultant permanent al ICApentru trendurile în designinterior, este [i colaboratoral National Paints în ceea ce

prive[te culorile; NationalPaints are o serie de nuan]eunice în lume – patentate“,ne arat c\t de dur este com-peti]ia \n acest domeniu di-rectorul de la Sayegh Conex.

Investi]ie de un milion de euro

Produc`tor român devopsele pentru interior [i ex-terior, Conex Ia[i se con-frunta acum c\]iva ani cu oserie de probleme, între caredatorii de peste un milion deeuro. |ns` o dat` cu prelua-rea fabricii de grupul Sayegh,compania a intrat \ntr-un gi-gant al culorii care înglobea-z` 29 de companii [i expor-t în peste 60 de ]`ri. De fapt,

cel mai important furnizorde materii prime al SayeghGroup este de peste 30 deani nimeni altul dec\t Shell.

Sayegh este recunoscut peplan mondial pentru vopse-lele National Paints, produsecu preten]ii, care demonstrea-z c , la v\rful industriei vop-selelor, lucrurile nu s\nt toc-mai simple. „Pe l\ng efectelespeciale ale vopselelor [itexturile inedite, dac` vreis te men]ii în topul interna-]ional, trebuie s` ]ii cont deculori“, mai spune Fares Sa-yegh. În prezent, Sayegh Co-nex comercializeaz pe pia]adin România dou` branduri:National Paints – vopselelesuperlavabile cu efecte spe-ciale, respectiv Sayegh Co-nex – vopsele decorative, la-curi, grunduri, adezivi etc.

30 de produc`tori devopsele \n România

Pe pia]a din România ac-tiveaz` \n prezent 30 de pro-duc`tori români [i peste 30de importatori. |ns` doarzece competitori importan]iau distribu]ie na]ional`.Exist`, \n schimb, aproxi-mativ 100 de branduri, fie-care produc`tor av\nd \nportofoliu cel pu]in 3-5 m`rcicunoscute. Cum pia]a româ-neasc` a construc]iilor arputea cre[te în 2006 cu circa15-20% fa]` de 2005, p\n` lanivelul de 7 miliarde de euro,rezult` c` [i dezvoltarea pie-]ei de real estate va aveaacela[i ritm de dezvoltare.

Investi]ii mari�

03� Joi, 6 iulie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancarVolksbank \[i facecafenea bancar`

�� ContabilitateFirmele listate voraplica IFRS

— Doru CIREA{~

NU ESTE O REGUL~ ca întoate ]`rile din UE pre]u-rile imobilelor s` fie maimari decît în România. Cre[-terea sus]inut` în ultimaperioad` a pre]urilor lapropriet`]ile imobiliare dinRomânia, concomitent custagnarea valorilor acesto-ra în ]`rile de la Vi[egrad,dup` aderarea acestora laUE, au condus la pre]urimai mari în România. Spe-

cialistul imobiliar clujeanLaz`r Gabor spune c`, înluna mai, la Budapesta, unapartament de dou` came-re cu o suprafa]` de 56 mpcosta aproximativ 38.000de euro, acesta nefiind uncaz singular. „Case, vile [icl`diri de lux aflate în capi-tala Ungariei s\nt net maiieftine decît majoritateacelor din Cluj, Bucure[tisau Timi[oara, cu caracte-ristici similare“, spune spe-cialistul imobiliar.

�� Mituri demolatePre]urile imobilelorîn UE, mai mari

� |n luna iulie, ProCreditBank \mpline[te 4 ani dec\nd este prezent` pe pia]adin România. ProCreditBank a fost \nfiin]at` \n2002 [i are \n structuraac]ionariatului institu]iifinanciare de renume in-terna]ional, cum ar fi:BERD, IFC – membr` aGrupului Bancii Mondiale,Commerzbank, DEG,ProCredit Holding (compa-nie german` de investi]ii)[i IPC. |n perioada 26 iu-nie-31 iulie, \n toate sucur-salele [i agen]iile b`ncii sedesf`[oar` campania ani-versar` „De 4 ani... bucurie\n ochii clien]ilor no[tri“,prin care clien]ii existen]i[i cei poten]iali au posibili-tatea s`-[i deschid` un De-pozit Clasic \n lei, latermen de 1, 3, 6 sau 12luni, cu o dob\nd`majorat` cu 0,5% pe anfa]` de dob\nda standard.Dob\nda Aniversar` esteoferit` de banc` pentrudepozitele la termen \n lei.

� Raiffeisen Asset Manage-ment, companie \nfiin]at`la sf\r[itul anului trecut deRaiffeisen Bank, a lansatprimele dou` fonduri des-chise de investi]ii: Raiffei-sen Prosper [i RaiffeisenBenefit. Fondul deschisde investi]ii Raiffeisen

Prosper va fi orientatpreponderent spreinvesti]ii \n ac]iuni, \ntr-opropor]ie de maximum80%, celelalte active fiindreprezentate de instru-mente financiare cu venitfix. Obiectivul acestuifond este cre[terea capita-lului pe termen mediu [ilung. Raiffeisen Prosper seadreseaz` clien]ilor caredoresc s` beneficieze deavantajele investi]iilor pepie]ele de capital ale Ro-mâniei [i ale altor ]`ri cucre[tere economic`.

� |ncep\nd cu data de 28iunie a.c., Volksbank Ro-månia pune la dispozi]iaclien]ilor, a partenerilor[i a colaboratorilor s`iprima cafenea bancar`sub denumirea de Volks-bank Classic Café. Am-plasat` \ntr-o zon` cen-tral` din Bucure[ti, loca]iase dore[te a fi un loc derelaxare unde clien]ii s`aib` parte de produse decalitate specifice uneicafenele, dar \n acela[itimp s` beneficieze deinforma]ii de orice fel prinintermediul publica]iilordistribuite \n interiorulloca]iei, c\t [i prin al re]eleiwireless utilizate pentruconexiunea la net.

� Societ`]ile listate la burs`care \ntocmesc situa]iifinanciare consolidate vorfi obligate, \ncep\nd cu 1ianuarie 2007, s` apliceStandardele Interna]ionalede Raportare Financiar`(IFRS), a declarat GeorgetaPetre, director general \ncadrul Ministerului Finan-]elor Publice (MFP).

� Noile prevederi s\nt inclu-se \ntr-un proiect de ordinal ministrului Finan]elor,necesitatea aplic`rii IFRSrezult\nd dintr-un regula-ment al Uniunii Europene.

� Prin preluarea acestuiregulament, societ`]ile

comerciale ale c`ror valorimobiliare, la data bilan]u-lui, s\nt admise la tranzac-]ionare pe o pia]` regle-mentat` [i care \ntocmescsitua]ii financiare consoli-date au obliga]ia ca, \nce-p\nd cu exerci]iul financiaral anului 2007, s` aplicestandardele interna]ionalede raportare financiar`.

� |n prezent, doar institu]ii-le de credit s\nt obligate s`\ntocmeasc` [i un set dis-tinct de situa]ii financiare,conforme cu IFRS, pentrunecesit`]i proprii de infor-mare, potrivit Ordinului nr.907/2005 al ministruluiFinan]elor.

20% este ritmul de cre[tereprev`zut pentru acest an

pentru pia]a vopselelor din România.

� Potrivit datelor fi-nanciare \n anul 2005,Sayegh Conex a rea-lizat aproximativ3.000 de tone de vop-sele [i a înregistrat ocifr` de afaceri de8,6 milioaneRON, iar pentru2006 se preco-nizeaz` reali-zarea unei cifrede afaceri de15,4 milioaneRON. Acest faptdevine posibilca urmare aunei investi]iide 6 miliardede lei vechi \n

2005 care au vizat îmbu-n`t`]irea calit`]iivopselelor [i cre[tereacapacit`]ii de produc]ie.„Vopselele colorate,

lansate în peste1.000 denuan]e, auca baz` decolorarevopseleleNationalPaints, iarpaleta colo-ristic` este

în conformi-tate cu trendurile

mondiale“, ne maispune FaresSayegh (foto).

Cre[tere de 60% pe an

Pe pia]a vopselelor din Romånia lupta se d` \ntre 60 de agen]i economici, fiecare cu afaceri de milioane de euro.

60 DE FIRME SE LUPT~ PE PIA}A CULORILOR DIN ROMÂNIA

Vopsim 150.000.000 de euro pe an

� Autoritatea Interna]ional` pentruCuloare, cu sediul la Londra, lanseaz`cu c\te doi ani în avans previziunileprivind culorile care vor fi la mod`.

02-03-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:22 PM Page 3

� SAPARD estepe final.„Cotidianul“ v`prezint` cares\nt [ansele dea mai ob]ineun grant de laUniuneaEuropean` prinacest program.— Alina STANCIU

PROGRAMUL de preaderareSAPARD, finan]at de Comi-sia European`, \[i tr`ie[teultimele zile. Conform ulti-mului bilan] realizat de Agen-]ie, \n acest moment mais\nt de cheltuit numai 83,9milioane de euro. Mai precis,produc`torii agricoli care au\ntocmit proiecte ce vizeaz`investi]ii \n industria agro-ali-mentar` (m`sura 1.1) maiau 8,36 milioane de euro [imai pu]in de o lun` la dis-pozi]ie pentru a mai bene-ficia de banii comunitari.De altfel, \n cazul acestei m`-suri, Bruxelles-ul a aprobatsuplimentarea fondurilealocate ini]ial (318.782.773de euro) cu 10% mai mult dintotalul acestora, conformregulii de flexibilitate care seaplic` o singur` dat` \n ca-drul Programului SAPARD.Ceva bani mai exist` [i pen-tru cei care doresc s depun`proiecte ce vizeaz` exploa-ta]iile agricole (m`sura 3.1).Este vorba despre 47,29 mi-lioane de euro. Totodat , pen-tru diversificarea activit`-]ilor economice \n mediulrural (m`sura 3.4) produc`-torii agricoli trebuie s` se\ncadreze \n pu]in peste 12milioane de euro. |n cazulm`surii ce vizeaz` investi-]iile \n silvicultur` (3.5)fondurile alocate au fostepuizate complet.

Din estim`rile reprezen-tan]ilor Agen]iei de Pl`]ipentru Dezvoltare Rural` [iPescuit (APDRP), \n jur de700 de investitori din mediulrural vor r`m\ne cu proiec-tele \n sertare.

Selec]ie \n func]iede punctaj

Pentru a se putea face oselec]ie \ntre cererile depuse,APDRP va acorda un punctajfiec`rui proiect \n parte.Astfel, vor fi selectate aceleproiecte care au str\ns celemai mari punctaje. Spreexemplu, dac` pentru cons-truirea de pensiuni turisticese depun 100 de proiecte,dar mai s\nt fonduri disponi-bile doar pentru 50, se vorselecta acele proiecte careob]in cel mai mare scor, înordinea punctajului ob]inut.Cu alte cuvinte, exist` risculca un proiect realizat con-form procedurilor SAPARD[i care îndepline[te toate cri-teriile de eligibilitate speci-fice s` nu poat` ob]ine fi-nan]are din cauza unui punc-taj mai mic dec\t alte pro-iecte depuse pentru acela[igen de investi]ii.

Cele mai mari scoruri seacord` pentru acele proiectecare promoveaz` alte acti-vit`]i fa]` de activitatea de

baz (20 de puncte), cele carevizeaz` investi]ii noi (15puncte) [i cele amplasate \nzonele mai pu]in dezvoltatedin punct de vedere econo-mic (15 puncte).

M`suri f`r` cereriAflate printre cele mai

recente m`suri acreditate deComisia European`, inves-ti]iile ce presupun metodeagricole de produc]ie pro-iectate s protejeze mediul [is` men]in` peisajul rural(m`sura 3.3) [i cele care vi-zeaz` constituirea grupu-

rilor de produc`tori (m`sura3.2) nu au ridicat p\n` acuminteresul produc`torilor dinagricultur`. Astfel, acesteas\nt practic singurele m`suriSAPARD pentru care se vormai putea organiza sesiunide depuneri [i \n lunile ur-m`toare. Mai precis, repre-zentan]ii SAPARD sus]in c`fermierii interesa]i de acesttip de investi]ii \[i vor maiputea depune proiectele p\-n` \n luna august sau chiarseptembrie. Totodat , este po-sibil ca la urm`torul bilan],Comisia European` s` apro-

be realocarea fondurilor afe-rente acestor m`suri c`trecele mai de interes, cum ar ficea referitoare la investi]iile\n sectorul agroalimentar.

Bani pentru protec]iamediului

|n cadrul m`surii referi-toare la protec]ia mediului [iconservarea peisajului na-tural, produc`torii agricoliau posibilitatea s` \ncasezetimp de cinci ani \ntre 28 deeuro [i 320 de euro pentrufiecare hectar de teren. Prin-cipala condi]ie este ca in-vesti]iile lor s` vizeze diferi-te practici agricole tradi]io-nale, agricultura ecologic`sau s` protejeze solul de ero-ziune. Aloca]iile financiarenerambursabile se acord`anual, ca rat fix exprimat`\n euro [i calculat` pe bazacosturilor nete datorate res-pect`rii condi]iilor presupu-se de subm`sura de agrome-diu [i a pierderilor de venitcauzate de respectarea ace-leia[i subm`suri.

Mai precis, fermierii care\[i vor transforma terenulagricol \n p`[une vor primi\n primul an de la demararea

conversiei 217 euro pentrufiecare hectar, urm\nd ca \nceilal]i patru ani s primeas-c` 91 de euro pe hectar. Pen-tru amenajarea de benzi \n-ierbate, alocarea financiar`este de 245 de euro pe hectar\n primul an [i de 193 de eu-ro pe hectar \n urm`torii ani.Men]ion`m faptul c plata se

face numai pentru acele su-prafe]e acoperite de benzile\nierbate. De asemenea, pen-tru \nfiin]area de culturi verziascunse pe teren arabil dup`recoltare beneficiarul pri-me[te 129 de euro pe hectar\n fiecare din cei cinci ani.

Fermierii care doresc s`cultive orez \n mod tradi]io-nal pentru a men]ine zone-le temporar inundate \nca-seaz` anual prin programulSAPARD 206 euro pe hectar,\n vreme ce produc`torii

care realizeaz` proiecte cevizeaz` conservarea p`[uni-lor [i f\ne]elor alpine s\ntfinan]a]i cu 95 de euro pehectar \n to]i cei cinci ani.

Subven]ii de la UniuneaEuropean` primesc [i pro-duc`torii agricoli care cul-tiv` legume, fructe, plantearomatice sau culturi fura-jere ecologice. Astfel, \n aniide conversie se acord` 329de euro pe an pentru fiecarehectar cultivat cu legume,320 de euro pentru hectarulcultivat cu fructe, 287 de europe hectarul pe care s-auplantat plante aromatice [imedicinale, 123 de euro pehectarul de orz furajer [i 35de euro pentru un hectar deculturi naturale. Totodat`,\n anii de dup` certificareaculturilor (de regul` \nultimii doi ani de finan]are)sprijinul financiar al UEajunge la 273 de euro pehectar \n cazul culturilor delegume, la 181 de euro pen-tru fructe, 190 de euro pen-tru plantele aromatice saumedicinale, 92 de euro pen-tru orzul furajer [i 28 de eu-ro pentru p`[iunile naturale.Finan]`rile pentru agricul-tura ecologic` se acord`numai pentru fermierii dinSuceava, Gala]i, Timi[, C`l`-ra[i, Arad [i doar pentru unnum`r limitat de hectare.

Pentru a fi eligibile, chel-tuielile trebuie s` fie efec-tuate dup` semnarea con-tractului de finan]are cuAPDRP [i nu trebuie s` de-p`[easc` cel mult 12% dinvaloarea total` eligibil` aproiectului sau 3% \n cazul\n care proiectul nu presupu-ne ridicarea unor construc]ii.

— Alina STANCIU

O DAT~ CU ADERAREA Ro-mâniei la Uniunea Europea-n`, toate programele dedi-cate statelor \n curs de ade-rare, cum este spre exempluSAPARD, se vor finaliza. |nschimb, Comisia European`va continua s` finan]ezediverse proiecte elaboratede investitorii, ONG-urisau institu]iile statului. |nceea ce prive[te sprijinulacordat redres`rii agricul-turii autohtone, UE va aloca

\n perioada 2007-2013 \n jurde 7,5 miliarde de euro sauchiar ceva mai mult pentruinvesti]ii [i pl`]i directe pen-tru dezvoltare. Suma exact`se va cunoa[te dup` ce Bru-xelles-ul va aproba a[a-nu-mitul Plan Strategic, careprecede Planul Na]ionalpentru Agricultur [i Dezvol-tare Rural (PNADR). Acestadin urm` este practic undocument \n care se specifi-c la c\t se ridic Fondul Euro-pean Agricol pentru Dez-voltare Rural` 2007-2013(FEADR), precum [i modali-tatea \n care vor fi cheltui]ibanii. Adrian }ibu, purt`to-rul de cuv\nt al Ministerului

de resort, sus]ine c` PNADRse va finaliza \n ianuarie2007 astfel \nc\t \ncep\nddin februarie-martie anulviitor produc`torii agricolivor putea accesa fondurilepostaderare.

2,1 miliarde de euro\n primii doi ani

Din bugetul alocat p\n`\n 2013, România va \ncasa2,3 miliarde de euro numai\n primii doi ani de la ade-rare (2007-2009). Banii vorpermite practic continuareainvesti]iilor de tip SAPARD.Este vorba \n primul r\nddespre finan]area investi-]iilor pentru restructurarea[i modernizarea sectoruluiagroalimentar [i forestier,la care se adaug` investi]iile\n dezvoltarea de noi tehno-logii cum ar fi de exemplubiomasa sau biocombusti-bilii. Nu \n ultimul r\nd, Co-misia European` va suporta[i o parte din cheltuielilepentru sprijinirea zonelordefavorizate natural.

Cei mai mul]i banipentru ferme

Dup` 2007, conform Pla-nului Na]ional Strategic ceimai mul]i bani, reprezen-t\nd 45% din total fonduricomunitare, se vor alocapentru modernizarea [i in-frastructura fermelor [i uni-t`]ilor de procesare pentrufiliere pe produs competitivesau pentru \mbun`t`]ireacuno[tin]elor de manage-ment al fermierilor ori res-

tructurarea fermelor de se-misubzisten]`. Altfel spus,pentru acele tipuri de inves-ti]ii care asigur` un rol actival agriculturii pe pia]a Uniu-nii Europene.

Pl`]ile directe absorbun sfert din fonduri

Al]i 25% vor fi aloca]i,prin Agen]ia de Interven]ie[i Pl`]i pentru Agricultur`(APIA) pentru pl`]i directeacordate fermierilor, pentru\mp`duriri, agricultur` eco-logic`, men]inerea practi-cilor tradi]ionale sau diver-sitatea genetic`.

Totodat`, 22,5% din fon-durile europene vor aveadrept scop cre[terea nivelu-lui de trai \n mediul rural.Astfel, vor fi finan]ate acti-vit`]ile prin care se \nfiin-]eaz` noi servicii (inclusivcele legate de s`n`tate, \nv`-]`m\nt sau transport) saumicro\ntreprinderi, pentrudezvoltarea agroturismuluiori pentru valorificarea pa-trimoniului cultural [i ar-hitectural al satelor. Nu \nultimul r\nd, restul de 2,5%din aloc`rile bugetare prove-nite de la UE vor asiguradezvoltarea ini]iativei locale.Astfel spus, se vor finan]aacele proiecte ini]iate \n par-teneriat public-privat \n do-meniul agriculturii, silvicul-turii [i serviciilor. Aceast`\mp`r]ire a fondurilor, de[ia fost aprobat` de Bruxelles,mai poate suferi modific`ri.

Vom avea Fermierul[i dup` 2007

Potrivit reprezentan]ilorMinisterului Agriculturii,Programul Fermierul vacontinua [i \n 2007. Bugetultotal alocat pentru acesta vafi \ns stabilit cel mai proba-

bil \n toamna acestui an, odat` cu alocarea \ntreguluibuget al Ministerului de re-sort. |ntre timp, cele 325 demilioane de lei noi, baniialoca]i \n prima tran[` aacestui an, au fost aproapeepuiza]i. Din datele B`nciiComerciale Române (BCR),institu]ia care gestioneaz`ace[ti bani, cele 315 milioa-ne de lei noi (din totalul de325 de milioane de lei noi)destina]i finan]`rii proiec-telor eligibile SAPARD aufost cheltui]i \n \ntregimepe 485 de proiecte agricoleprovenind de la societ`]i co-merciale, agricole, persoanefizice autorizate [i asocia]iifamiliale din aproape toatejude]ele ]`rii. Excep]ie af`cut doar jude]ul Bistri]aN`s`ud, unde nu au fostdepuse proiecte. Restul dezece milioane de lei noi des-tina]i investi]iilor care nus\nt eligibile prin SAPARDs\nt de asemenea \n curs dealocare. Totodat , BCR a alo-cat, din resursele proprii ale

b`ncii, peste 1.000 de milioa-ne de lei noi pentru cofi-nan]area acestor proiectedin agricultur . Astfel, sumacare va fi disponibil` agri-cultorilor se va ridica la1.325 de milioane de lei noi.

Nu \n ultimul r\nd, pro-duc`torii agricoli vor maiavea anul acesta la dispozi]ie\nc` 280 de milioane de leinoi p\n` la finele anului.Conform reprezentan]ilorMinisterului Agriculturii,licita]ia pentru ace[ti bani seva desf`[ura luna aceastasau cel t\rziu \n luna august.

Per total, lu\nd \n calcul[i cele 30 de milioane de leinoi aloca]i de la stat pentruFermierul \n 2005, au fostfinan]ate 1.258 de proiecte.

Cum se iau baniprin Fermierul

Acum, produc`torii agri-coli care vor s apeleze la pro-gramul Fermierul pot accesacredite cu valori cuprinse\ntre 5.000 de euro [i 35.000de euro cu o dob\nd de 4,5%pe an. |mprumuturile seacord` pe cel mult zece ani,cu o perioad de gra]ie la pla-ta ratelor de credit cuprins`\ntre unu [i cinci ani.

Totodat`, exist` posibi-litatea acord`rii unei perioa-de de gra]ie [i la plata dob\n-zii. Pentru a ob]ine creditedin Programul Fermierul nueste necesar` contribu]iaproprie a solicitantului. Nu\n ultimul r\nd, \n cazul \ncare valoarea creditului soli-citat dep`[e[te valorile ma-xime stabilite de MinisterulAgriculturii, diferen]a sepoate completa din fondu-rile proprii ale BCR, urm\nda fi acordat` \n condi]iileb`ncii, cu dob\nda la zi acreditului pentru investi]ii.

45%25%

2,5%

Modernizareaagriculturii

Dezvoltareaini]iativei locale

Pl`]idirecte

Altefinan]`ri

Finan]areade noisevicii

0,5%

22,5%

Cum se vor\mp`r]i banii

INFO

_CO

TID

IAN

UL

Program pentruasociere

� Produc`torii agricoli carese constituie \n grupuripot beneficia anul acestade sprijin financiar dinpartea Comisiei Europeneprin programul SAPARDde p\n` la 20.000 de europe an. Astfel, cei carecomercializeaz` marf` \nvaloare total` de p\n` la200.000 de euro \ntr-unan primesc \n primii doiani 5% din valoarea pro-duc]iei de pia]`. |n al trei-lea an, sprijinul financiareste de 4% din valoareaproduc]iei, \n al patruleaan este de 3% \n vreme ce\n al cincilea an subven]iase ridic` la 2% din aceast`valoare. Totodat`, grupu-rile de produc`tori carev\nd de peste 200.000 deeuro pe an beneficiaz` \nprimii doi ani de 2,5% dinvaloarea total` a produc-]iei de pia]`, urm\nd ca \nurm`torii trei ani s` pri-measc` 2% [i respectiv1,5% din valoarea produc-]iei. Per total, un grup deproduc`tori nu poate\ncasa de la UE mai multde 20.000 de euro \n pri-mii doi ani. Nu \n ultimulr\nd, plafonul maxim estede 16.000 de euro \n altreilea an, 12.000 de euro\n al patrulea an [i de10.000 de euro \n ultimulan de finan]are.

320 de euro estesuma maxim`

pe care o poate ob]ineun agricultor pentru unhectar de teren cultivatcu fructe ecologice.

2,3 miliarde deeuro s\nt banii

aloca]i de UniuneaEuropean` pentruagricultur` \nperioada 2007-2009.

Bani \n buzunar�

� Alocarea financiar` pe 2006 a programului SAPARDse ridic` la 215 milioane de euro [i va fi aprobat` \nluna august sau cel mai t\rziu \n septembrie. Pentruc` 2007 este data ader`rii la UE, aceasta este ultimaalocare financiar` pentru acest program.

05� Joi, 6 iulie 2006Bani afaceri&

Bani \n buzunar�

Joi, 6 iulie 2006 �Bani afaceri&

� Pentru c` absorb]ia fondurilor SAPARD era sub a[tept`rileautorit`]ilor, Ministerul Agriculturii a lansat anul trecutProgramul „Fermierul“, ca o form` de cofinan]are pentru ceicare doreau s` acceseze fondurile SAPARD, dar nu dispuneaude sumele necesare asigur`rii p`r]ii de finan]are ce le revenea.

04

M~SURI FINAN}ARE

� Cel mai probabil \n martie 2007,fermierii vor putea s`-[i ia baniidin fondurile de postaderare:7,5 miliarde de euro \n 7 ani.

Granturi pentrupiscicultur`� Tot dup` momentulader`rii, Comisia Euro-pean` va finan]a [ipiscicultura. Mai precis,\n perioada 2007-2013acest sector va beneficiade 199 de milioane deeuro. Astfel, \ntreprin-z`torii care activeaz` \nacest sector vor puteaob]ine bani gratis pentrua face investi]ii \n dotareacentrelor de prim` v\nzare[i a punctelor de debar-care, \n ambarca]iuni [iunelte de pescuit; finan-]area utilajelor, populareacu specii de \nalt` valoareeconomic` [i cerere depia]`; investi]ii \n utilaje[i echipamente de \nalt`productivitate [i ac]iunide promovare a consumu-lui produselor din pe[te.

Aloc`ri bugetarepentru credite� Ministerul Agriculturii,Gheorge Flutur, vrea s`majoreze grantul acordatfermierilor care apeleaz`la Fermierul. |n momentulde fa]`, acesta se ridic` la20% din valoarea total` a\mprumutului. De aseme-nea, Flutur sus]ine c`, laurm`toarea rectificarebugetar`, ministerul pecare \l conduce va primi \njur de 2.000 de miliarde delei pentru acordarea de cre-dite. P\n` acum au fost de-puse proiecte pentru 4.500de miliarde de lei, alte 600de proiecte a[tept\nd su-plimentarea fondurilor.

BRUXELLES-UL A STABILIT |N LINII MARI FONDURLE PENTRU 2007-2013

Aderarea ne aduce peste 7 miliarde de euro

Sursa: SAPARD

CEI CARE NU AU MAI APUCAT S~ ACCESEZE FONDURI DIN ALOC~RILE DE PREADERARE MAI AU O {ANS~ DUP~ 2007. UNIUNEA EUROPEAN~ NE VA ACORDA BANI {I |N CONTINUARE.

Agricultura româneasc` dup` programul SAPARD

Aloc`rile SAPARD \n perioada 2000-2005M`sura Aloc`ri Grad de utilizare

1.1 266 milioane de euro 112,88%1.2 31,3 milioane de euro —2.1 645,6 milioane de euro 76,93%3.1 202 milioane de euro 70,30%3.2 2,5 milioane de euro —3.3 13,1 milioane de euro —3.4 70,2 milioane de euro 90,56%3.5 31,28 milioane de euro —4.1 3,1 milioane de euro 66,23%4.2 6,8 milioane de euro 72,36%

INFO_COTIDIANULSursa: APDRP

Agricultura ecologic` are printre cele mai mari [anse de a ob]ine finan]`ri de la Uniunea European`.

04-05-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:21 PM Page 4

— Doru CIREA{~

INTEGRAREA ROMÂNIEI în UE,precum [i fluxul sporit de investi-tori m`resc cererea de servicii detraducere în [i din diferite limbi. Afacerea nu implic` investi]ii mari.Pentru început se poate porniaproape de la zero, biroul de tra-ducere fiind propriul apartament.Singurele dot`ri necesare s\nt uncalculator [i o conexiune la Inter-net. Odat` crescut` afacerea [im`rit portofoliul de clien]i, se

poate apela în regim de colaborarela studen]i cunosc`tori ai limbiirespective ale c`ror traduceri vorfi verificate, la final. Tot dup` dez-voltarea firmei este recomandabi-l` achizi]ionarea sau închiriereaunui spa]iu cît de cît central. Im-portante în aceast` afacere s\ntseriozitatea întreprinz`torilor,precum [i calitatea traducerilor.

Avantaj la interpretTarifele de traducere practicate înprezent se situeaz` între trei euro

pe pagin` [i opt euro, pre]urilemai mari fiind practicate în cazullimbilor cu inciden]` sc`zut` înRomânia. Dac` traducerea includeelemente de dificultate, precumliteratur` tehnic`, se practic` unspor de pîn` la 50%. Veniturile potfi rotunjite prin practicarea taxe-lor de urgen]` ce pot ajunge la60%, în cazul traducerilor în ace-ea[i zi. Mai avantajoase din punctde vedere financiar pentru o firm`cu cî]iva interpre]i autoriza]i s\ntservicii de interpretariat asiguratede c`tre tr`duc`tori autoriza]i Mi-nisterul Justi]iei. |n acest caz, ta-rifele se pot ridica la 180 de europe zi sau 23 de euro pe or`, \n

func]ie de limba aleas`. Pentruservicii de interpretariat deosebitde dificil se aplic` o tax` de 10-30%. Alte servicii conexe, care potfi prestate o dat` cu cre[terea fir-mei, s\nt serviciile de legalizarenotarial` (trei euro pe document),tehnoredactarerea computerizat`a materialelor sau corectura tra-ducerilor.

Investi]ii minime pentru începutAfacerea a început în 2001 cu unbirou subînchiriat de la o firm` deavocatur`, la care s-a ad`ugat uncalculator [i un birou aduse deacas` de cei doi ac]ionari,

poveste[te ac]ionarul unei firmespecializate. Acum firma are 18angaja]i [i traduce din 36 de limbi.|nceputul s-a bazat “mai mult perela]ii personale [i pe recomand`ride la clien]i”, poveste[te acesta.La patru ani de la acel moment,pia]a s-a mai stabilizat, a crescutconcuren]a, iar cel pu]in înBucure[ti sectorul de traducerieste foarte bine pus la punct,astfel încît [i costurile s\nt maimari, spune întreprinz`torul.Cum nu toate firmele dinBucure[ti au reu[it s`-[i deschid`birouri în ora[ele de provincie,afacerea va merge la sigur înacestea.

Bani&idei�

Joi, 6 iulie 2006 �Bani afaceri&06

�� Culoar liber la oportunit`]i

� Completarealegisla]ieidin sectorulconstruc]iilor vaaduce noi actoriîn domeniu –firmelespecializateîn certificare.— Doru CIREA{~

CU PU}INI BANI [i mult`[tiin]` în domeniul cons-truc]iilor se poate dezvolta oafacere din certificarea fir-melor de construc]ii. Deo-camdat` astfel de firme spe-cializate nu exist`, îns` pa-tronatele din construc]ii spunc` acestea vor ap`rea cît decurînd. Impulsul îl va repre-zenta introducerea obliga-tivit`]ii ca firmele ce parti-cip` la licita]ii pentru cons-truirea unor obiective dinbani publici s` de]in` certi-ficate acordate de o firm`specializat`.

Firmele strictspecializate, inexistente

Potrivit unui proiect deact normativ ini]iat de Patro-natul Societ`]ilor din Cons-truc]ii [i de Asocia]ia Româ-n` a Antreprenorilor dinConstruc]ii (ARACO) [i sus-]inut de Ministerul Trans-porturilor, Construc]iilor [iTurismului, certificarea seva face doar de c`tre firmespecializate.

„|n prezent, în Româniasînt active 14-15 firme au-tohtone [i cîteva interna]io-nale (n.r. – care desf`[oar`activit`]i de certificare gene-ral` pentru standarde ISO[i marcaj CE), îns` num`rulacestora va cre[te o dat` cuintroducerea acestei obliga-tivit`]i“, spune Adriana Ifti-me, director general exe-cutiv al PSC.

Certificarea, deschis`doar firmelor pe ac]iuni

Certificarea firmelor dinconstruc]ii nu va putea fiefectuat` decît de societ`]ipe ac]iuni private, acreditatede ministerul de resort. Fir-mele care vor efectua certifi-carea vor trebui s` respectenormele europene în mate-rie. Organismele de certifi-care trebuie s` dispun` de ostructur` organizatoric` do-cumentat`, care s` confereîncredere în certific`rile sale[i s` garanteze impar]ia-

litatea. Este recomandabil cafirmele de certificare s aib`un sistem de managemental calit ]ii care s dea încrede-re în capacitatea sa de a apli-

ca un sistem de certificarecorespunz`tor. Aceste preve-deri generale vor fi comple-tate în perioada urm`toarecu o legisla]ie care va mai

include un regulament pri-vind certificarea, nomen-clator de calificare a agen]i-lor economici din construc-]ii, o procedur privind recu-noa[terea de autoritate aorganismelor de certificare,norme metodologice de apli-care a prevederilor regula-mentului de certificare a în-treprinderilor din construc-]ii, standard privind certifi-carea calific`rii profesionale.

Acordarea ]idulei,o afacere în UE

Potrivit notei de funda-mentare a propunerii, o ast-fel de lege este necesar` atîtpentru completarea sistemu-lui de asigurare a calit`]ii înconstruc]ii, cît [i pentru ali-nierea la directivele euro-pene. De[i exist` o garan-]ie, acordat` de Legea nr.10/1995 privind calitatea înconstruc]ii, este obligatorie[i introducerea unor moda-

lit`]i prin care competen]atehnic` a întreprinderilor s`fie ]inut` sub control. Sis-temul va fi similar celui in-stituit în cîteva ]`ri europe-ne. Certificarea este obliga-torie în cinci ]`ri, respectivBelgia, Grecia, Italia, Portu-galia [i Spania, alte nou`]`ri – Marea Britanie, Elve-]ia, Fran]a, Finlanda, Ger-mania, Norvegia, Olanda,Polonia [i Suedia – avînd unsistem facultativ.

Patul lui Procust|n mare, legisla]ia care va

fi introdus stabile[te trei gru-pe de criterii tehnice, juridice[i economice pe care trebuies` le îndeplineasc` firmele.Acestea s\nt juridic-admi-nistrative: privind îndepli-nirea condi]iilor de eligibi-litate, legalitatea func]ion`-rii, solvabilitatea, achitareataxelor [i impozitelor; cri-terii economico-financiare:

privind justificarea capaci-t`]ii financiare [i economice;criterii tehnice: referitoare lacondi]iile tehnice.

|nscrierea la ORC,condi]ionat`

Spre deosebire de mo-mentul actual, în viitor fir-mele vor trebui s` se înscrieîntr-un registru profesionalal întreprinderilor din cons-truc]ii, care urmeaz` s` fie]inut de MTCT. |nscriereafirmei la Oficiul RegistruluiComer]ului (ORC) va fi con-di]ionat` de prezen]a în Re-gistru. Aceasta va asiguradreptul de a opera pe pia]`în domenii bine precizate,cum ar fi lucr`ri de drumuri,construc]ii imobile, instala-]ii, amenaj`ri interioare [ila lucr`ri de o anumit` m`-rime. Vor fi acceptate unasau mai multe calific`ri.

|nscriere pe proprier`spundere

Pentru început, înscrie-rea se va face pe baza unordeclara]ii pe proprie r`spun-dere, reprezentînd angaja-mentul constructorului pri-vitor la structura sa organi-zatoric`, tehnologiile folo-

site, personalul de conduce-re, echipamentele de]inute[i modul de asigurare a cali-t ]ii. Dac în termen de un anfirma nu va dovedi concretc a îndeplinit angajamente-le asumate, aceasta va fi radia-t din oficiu de la ORC, deoa-rece administratorii depunini]ial [i un consim]`mînt înacest sens.

Pentru participarea laachizi]ii publice, firmelor lise va cere certificatul de cali-ficare profesional`, care vafi eliberat de o firm` specia-lizat` în certificare.

„|n modnormal,hot`rîrea deguvern artrebui adoptat`în aceast` lun`.Sper c` aceastase va înt\mpla,cel tîrziu, pîn`la fineleanului.“

— Marin Cristea, director general ARACO

CERTIFICAREA CONSTRUCTORILOR CONDI}IONEAZ~ DRUMUL C~TRE BANI PUBLICI

Afaceri „la ro[u“ \n construc]ii

Lucr`rile \n construc]ii, finan]ate din bani publici, vor fi efectuate doar de constructori certifica]i de firme specializate.

Bani din traduceri

SE

DE

NLBE

UK

CZ

FI

PL

GR

IT

FR

SPPT

NO

CH

}`ri \n care se practic` certificareaSursa: PSC

� Certificarea firmelor de construc]ii va fi cu siguran]` o afacere avantajoas`. Va fiasigurat` astfel seriozitatea serviciilorprestate [i \n nici un caz nu vor fi excluseastfel firmele mici, spune Adriana Iftime.

AVANTAJ

INFO_COTIDIANUL

06-07-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:19 PM Page 6

� Marca britanic`a \nceput s` seuite la 40 deromâni dintrecei 60.000 depoten]iali clien]ide pe planinterna]ional.— Florin CEPRAGA

IMPORTATORUL Rolls-Royce\n România, Automobile Ba-varia, a lansat modelul Phan-tom cu ampatament lung,care a fost prezentat s`pt`-m\na trecut unor poten]ialiclien]i. „Au fost c\]iva oa-meni interesa]i de aceast`ma[in`, pe care \i vom lua\ntr-o vizit` la uzina noastr`din Marea Britanie, pentru ale ar`ta cine s\ntem [i ce fa-cem, [i poate se hot`r`sc s`cumpere una“, a declarat di-rectorul de v\nz`ri la nivelmondial al m`rcii britanice,Harald Hofmarksrichter.

Noul model este cu 25 decentimetri mai lung dec\tversiunea standard de 5,8metri lansat \n anul 2003 laGoodwood \n Anglia. Pre]ulde pornire pentru versiuneacu ampatament m`rit estede 379.000 de euro f`r` taxe,comparativ cu 323.000 de eu-ro \n cazul modelului stan-dard. Un nou model, decapo-tabil, se va al`tura gameiRolls-Royce \n 2007.

Directorul de v\nz`ri alcompaniei a mai spus c` fir-ma asigur` o discre]ie abso-lut` asupra identit`]ii clien-tului. „Doar c\]iva oamenicunosc profilul cump`r`to-rului [i [tiu cui \i este adre-sat` fiecare ma[in` aflat` pelinia de montaj.“

P\n` la cinci ma[iniv\ndute \n 2006

Pe pia]a româneasc` aufost comercializate anul tre-cut dou` Rolls-Royce Phan-tom. Acestora li s-au ad`ugat\nc` trei unit`]i cump`ratedirect de la dealeri din afara]`rii. Hofmarksrichter esti-meaz` pentru acest an v\n-z`ri de dou`-cinci ma[ini pepia]a româneasc`.

„Nu facem nici o presiu-ne pentru v\nzarea unui anu-mit num`r de ma[ini \n Ro-mânia. Pentru noi este maiimportant s` facem c\t mai

cunoscut` marca [i s` pro-mov`m o imagine c\t maibun` a acesteia“, a sus]inutdirectorul de v\nz`ri al m`r-cii britanice.

„Pentru acceptarea sti-lului de via]` promovat deRolls-Royce, s\nt necesare

schimb`ri la nivel social,psihologic [i economic, carese fac din ce mai mult sim-]ite \n România“, a ad`ugatHofmarksrichter.

|n România exist` 35-40de posibili clien]i ai m`rciide lux Rolls-Royce, dintr-un

total de 60.000 \n \ntreagalume, spune oficialul com-paniei britanice.

Unde se afl` clien]iiCu excep]ia Rusiei, Ro-

mânia este cea mai impor-tant` pia]` din Europa deEst. Rolls-Royce vinde \naceast` regiune p\n` la 20de ma[ini pe an.

|n ]`rile din Europa Occi-dental`, v\nz`rile de anultrecut au dep`[it nivelul de100 de unit`]i, \n timp ce \nStatele Unite, principala pia-]` a m`rcii britanice, au fostcomercializate 350 de ma[inipe ansamblul anului 2005.

Pia]a cu cel mai intensritm de cre[tere anual` este,pe l\ng` Europa de Est, Asiade Sud-Est [i \n special Chi-na, \n aceast` zon` fiind dis-

tribuite anul trecut 130 dema[ini. Rolls-Royce a comer-cializat anul trecut 800 de au-tomobile \n peste 40 de ]`ri,realiz\nd un record al v\nz`-rilor din ultimii 15 ani. Com-pania controleaz` o re]eamondial` de 73 de dealeri.

Cine se \nghesuies` cumpere

„Poten]ialii no[tri clien]i,Ultra High Network Indivi-duals, au \n medie o avere depeste 30 de milioane de do-

lari, cel pu]in trei case \n \n-treaga lume [i \ntre 5 [i 100de ma[ini \n garaj. Ace[tias\nt persoane \mplinite dinpunct de vedere financiar,care caut` s`-[i schimbestilul de via]`“, a spus Hof-marksrichter.

El a afirmat c` nu exist`diferen]e semnificative \ntreclien]ii din România [i ceidin Occident. Clien]ii s\nt\n cea mai mare parte b`r-ba]i, proprietari de compa-nii, celebrit`]i, cu v\rste cu-prinse \ntre 28 [i 90 de ani,de[i au existat [i cump`r`-tori mai tineri.

Potrivit lui Hofmarksrich-ter, cele mai multe ma[iniv\ndute au un nivel ridicatde echipare, gradul de perso-nalizare „fiind limitat doarde imagina]ia clientului“.

2007 va fi anul \n care

constructorul britanicva ad`uga gamei Rolls-Royce un modeldecapotabil.

Auto�25 de centimetri este surplusul delungime ad`ugat noii versiuni, care

are un pre] de baz` de 379.000 de euro.

07� Joi, 6 iulie 2006Bani afaceri&

� Volvo investe[te \nmotoare mai pu]in poluanteConstructorul suedez de automo-bile Volvo, divizie a grupului ame-rican Ford Motor, a anun]at c` vainvesti 10 miliarde de coroane sue-deze, echivalentul a 1,36 miliardede dolari, \n urm`torii cinci ani, \nfabricarea de autoturisme cu con-sum redus de combustibil. „Inves-ti]ia vizeaz`, \n principal, dezvolta-rea de motoare mai pu]in poluante[i mai eficiente de tip diesel, hibrid,dar [i de autoturisme care utilizea-z` combustibili alternativi, precum[i lansarea produc]iei de vehiculede dimensiuni mai reduse“, searat` \ntr-un comunicat al compa-

niei. |n plus, Volvo inten]ioneaz`s` \nfiin]eze un nou centru dedezvoltare a tehnologiei hibrid \nora[ul suedez Göteborg. Oficialiiconstructorului american Ford audeclarat c`-[i vor concentraaten]ia asupra construc]ieide autoturisme care utili-zeaz` combustibili al-ternativi, \n defa-voarea produc]iei demotoare hibrid.„Cred c` acesta esteun semn venit dinpartea Ford, careindic` intensificareaeforturilor \n vedereaintroducerii unor tehnologii mai

pu]in poluante, care presupun pre-ponderen]a consumului de com-bustibili alternativi“, a declaratpentru Reuters directorul generalal Volvo, Fredrik Arp.

� Continental \[i face centrude distribu]ie \n Timi[Continental Automotive Products[i partenerii s`i de logistic`, specia-listul \n cargo aerian Dietrich Lo-gistik [i grupul Honold Logistik,investesc cinci milioane de euro \nlocalitatea S`c`laz, din jude]ulTimi[, unde va fi construit Centrulde Distribu]ie Est-European Conti-nental. Centrul va avea o suprafa-]` de 50.000 de metri p`tra]i [i vadeservi pie]ele din Europa de Est [iAsia Central`, a declarat directorulfinanciar al Continental Automo-tive Products Timi[oara, AndreasHuck. „Zilnic vor fi manipulate14.000 de anvelope [i anual vor fi

distribuite 30.000 de tone de anve-lope \n ]`ri ca Bulgaria, Ucraina,Serbia, Bosnia, Croa]ia, România,Georgia, Armenia, Azerbaidjan,Kazahstan, Turkmenistan, Uzbe-kistan, Tadjikistan [i Kirgizstan.Investi]ia \ntr-un centru de distri-bu]ie este o consecin]` logic` aevolu]iei pozitive a pie]ei est-euro-pene de anvelope“, a spus Huck.Grupul german mai controleaz` \n]ara noastr` fabricile de compo-nente industriale ContitechRomânia, PHX România, PhoenixUnio la Carei, uzina de componen-te auto Continental AutomotiveProducts la Sibiu [i o fabric` deanvelope la Timi[oara.

�� Nout`]i \n grila de start

AU FOST LUA}I |N CONSIDERARE CEI CARE AU PESTE 30 DE MILIOANE DE DOLARI

Rolls-Royce \[i num`r`poten]ialii clien]i din România

� Oficialul de v\nz`ri alRolls-Royce a declaratc` marca britanic`, partea grupului germanBayerische MotorenWercke (BMW), nuinten]ioneaz` s` inves-teasc` \ntr-o reprezen-tan]` proprie \n România.„Dac` vinzi doar c\tevama[ini pe o pia]` \]itrebuie un angajament

financiar serios pentru aconstrui un service sauun showroom. Prefer`ms` investim, \n schimb, \ncre[terea notoriet`]iim`rcii. |n acest sens,organiz`m o dat` sau dedou` ori pe an, \n ]`rileunde nu avem reprezen-tan]e, \nt\lniri cu poten-]ialii no[tri clien]i“, a spusHofmarksrichter.

F`r` reprezentan]` proprie

Poten]ialii cump`r`tori ai m`rcii britanice de lux s\nt invita]i \n uzina din Anglia pentru drive teste.

06-07-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:19 PM Page 7

Pe val�

Joi, 6 iulie 2006 �Bani afaceri&08

MirunaR`claru� 31 de ani� 1998: asistent demarketing Coca-Cola� 2000: asistent BrandManager Coca-Cola� 2006 Group BrandManager pentru \ntreaga gam` de b`uturi carbonatate

„Studiile dinLondra nu auavut nimic de-a face cuabordarea de lavremea aceea afacult`]ilor dinRomânia.Accentul nu sepunea sub nicio form` peposibilitatea dereproducere aunui text, ci pe evalu`ri desitua]ii,compara]ii [i,mai ales, pep`reri proprii.“

„Tineriimanageriromåni vor s`demonstreze.S\nt serio[i [ifoarteambi]io[i,\nva]` foarterepede [i s\ntflexibili.“

— Miruna R`claru

— Florin CEPRAGA

CA ORICE STUDENT, aavut dilema absolventului:„Acum spre ce domeniu m`\ndrept?“

„Chiar din timpul facul-t`]ii“, spune R`claru, „amsim]it nevoia de a m specia-liza \ntr-un domeniu mairestr\ns [i am decis c` voiaplica pentru un curs deMaster of Science la CityUniversity din Londra“.

Primul ei job serios, a[acum \i place s` spun`, a fostla Coca-Cola. Se \nt\mpla pela \nceputul lui ianuarie1998. „{tiam c la sf\r[itul lu-nii august voi \ncepe cursu-rile de master \n Anglia, decieram \n c`utarea unui jobtemporar“, \[i aminte[teR`claru.

Prima oferta a venit de laCoca-Cola pentru a o \nlocuipe asistenta departamentuluide marketing pentru o pe-rioad` de cinci zile. Dup`acest timp, \n care a lucrat\n mare parte cu directorul demarketing ca asistent a aces-tuia, i s-a spus s` mai vin`\nc` o s`pt`m\n`, apoi \nc`una. Astfel, acel job temporars-a prelungit p\n` c\nd aplecat \n Londra. „Aceast`perioad` a fost primul meucontact cu marketingul [i amfost fascinat`. Dar alesesemdeja un drum – acela de aurma cursurile de Master ofScience \n Transporturi,Comer] [i Finan]e, a[a c` amc`utat s absorb c\t mai mult\n cele opt luni la Coca-Cola.La sf\r[itul lor, am consideratexperien]a mea \n marketing\ncheiat`“, sus]ine actualulBrand Manager al Coca-Cola.A urmat o perioad` extremde intens \n capitala Angliei.„Studiile de acolo nu au avutnimic de-a face cu abordareade la vremea aceea a facul-t`]ilor din România. Ritmula fost mult, mult mai acce-lerat, manualele erau doarpunctul de pornire al uneimaterii, iar bibliografiacomplet` era absolut nece-sar` pentru a face fa]`cursurilor. Accentul nu sepunea sub nici o form` peposibilitatea de reproducerea unui text, ci pe evalu`ri desitua]ii, compara]ii [i, maiales, pe p`reri proprii, pemodul de construire a ra]io-namentului, pe modul deexpunere, pe foarte multeaplica]ii [i pe lucrul \n echi-p`. Din punct de vedere pro-fesional, a fost experien]acare m-a marcat [i m-a for-mat cel mai mult. Din punctde vedere personal, a fost operioad` destul de grea,pentru c` am stat un an de-parte de cei apropia]i“, po-veste[te t\n`rul manager.

Cu brandul de LondraLa un an de la \ntoar-

cerea mea din Londra, amprimit oferta de a m \ntoar-ce \n Departamentul demarketing de la Coca-Cola,ca Assistant Brand Manager.„Am c\nt`rit destul de multdecizia, mai ales pentru c`specializarea pe care of`cusem nu m` recomandaneap`rat pentru o pozi]ie \nmarketing. Dar, p\n` laurm`, experien]a din prime-le opt luni al`turi de echipade atunci [i bine\n]elesdorin]a de a lucra pentru celmai mare brand din lume[i-au spus cuv\ntul [i m-amhot`r\t s` \ncerc“, spunet\n`rul manager.

Rela]ia Mirunei R`clarucu brandul Coca-Cola a\nceput propriu-zis \n anul2000, c\nd a ocupat pe r\ndfunc]iile de Assistant BrandManager, Brand Manager [i,ulterior, Group Brand Mana-ger pentru Coca-Cola [i

Coca-Cola light. |n anul2003, a avut loc [i o extinde-re a responsabilit`]ilor dinpunct de vedere geografic,României al`tur\ndu-i-se\ntr-o prim` faz` Bulgaria[i Moldova, urm\nd apoi Ser-bia [i Muntenegru, Bosnia-Her]egovina, Macedonia [iCroa]ia.

„De la \nceputul acestuian s\nt Group Brand Mana-ger pentru \ntreaga gam` deb`uturi carbonatate – Coca-Cola, Coca-Cola light, Fanta,Sprite [i Schweppes pentruRomânia, Bulgaria [i Mol-dova“, spune R`claru.

Privind \n viitor, t\n`rulmanager se vede lucr\nd tot\n marketing [i \n urm`toriiani. „E un domeniu \ntr-ocontinu` schimbare [i per-fec]ionare. Acesta este defapt [i unul dintre motivelepentru care m` bucur c` amales acest domeniu: perma-nenta c`utare a unei inova-]ii, a modurilor diferite de

comunicare, de a transmitemesaje relevante [i convin-g`toare. Fiecare proiect e di-ferit, brandurile s\nt com-plexe, pia]a evolueaz`, iarconsumatorii devin din ce\n ce mai sofistica]i, iar tutrebuie s` te adaptezi per-manent“, explic` R`claru \nce const` provocarea de alucra \n marketing.

Re]ete naturale, f`r`formule magice

|ntrebat` \n ce const`succesul unui Brand Mana-ger, R`claru spune c` „efoarte important s` \]i iu-be[ti brandul, s` cuno[ti to-tul despre el, s` devii amba-sadorul brandului. Cred c`numai a[a po]i crea leg`tu-rile de care are brandul ne-voie [i po]i g`si mecanismeleprin care \]i po]i transformaconsumatorii \n clien]i fi-deli. |n opinia mea, succesulst` \n implicare, \n pasiuneape care o pui zi de zi, \n

dorin]a de a face lucruriledin ce \n ce mai bine, \n a\nv`]a ceva nou \n fiecaremoment“.

Cum reu[e[te s` fac`toate acestea? Ei bine, nuare o formul` magic`, dar[tie exact ce vrea.

„Un manager bun acord`\n mod natural aten]ie maimultor fa]ete ale manage-mentului. |n primul r\nd,trebuie s` fie capabil s`construiasc` rela]ii inter-personale, bazate pe dialog,s` comunice eficient [isuccint, s`-[i construiasc` oechip` care s` aib` obiectiveclare, pe care s` le evaluezeregulat, s documenteze pro-gresul [i, nu \n ultimul r\nd,s` s`rb`toreasc` succesulechipei. Un manager bun ecel care [tie s` creeze unmediu \n care oamenii s` fierecunoscu]i pentru muncalor [i s` men]in` un moralridicat [i pozitiv al acestora,s` conduc` prin exemplu,s`-i ajute pe al]ii s` creasc`[i s`-[i dezvolte aptitudinile[i capabilit`]ile. Trebuie s`aib` o viziune, s` stabileasc`targeturi pe termen lung [is` st`p\neasc` aspectelefinanciare ale afacerii“, e dep`rere R`claru.

Pe picior de egalitatecu Vestul

Despre genera]ia t\n`r`de manageri români, R`-claru spune c` \[i dore[tesuccesul [i munce[te enormpentru a ajunge acolo, la felcum se \nt\mpl \n Occident.„Tinerii vor s` demonstreze.S\nt serio[i [i foarte am-bi]io[i, \nva]` foarte repede[i s\nt flexibili. S\nt con-[tien]i de capacit`]ile lor,au \ncredere \n ei [i simt c`au multe de dovedit, a[a c`s\nt \n permanent` compe-ti]ie cu ei \n[i[i.“

� A \nceput s` lucreze laRompetrol dup` ce s-a\ntors din Anglia [i dup`c`ut`ri asidue prin firmele

de interme-diere depersonal.„|n majo-ritateaintervi-urilor mi sespunea fie

c` nu amexpe-

rien]a necesar` pentru alucra pe un anumit post, fiec` s\nt mult prea calificat`pentru altele. |ntre timp aap`rut [i o pozi]ie la Rom-petrol, companie a c`ruiprofil era mult mai aproapede specializarea mea.Interviul de la Rompetrol afost de fapt primul interviu«profesionist», cu task-uri

primite [i rezolvate peloc, urmate de pre-

zent`ri \n fa]a uneicomisii. Compania

Rompetrol se afla atuncila \nceputul unui drum

nou, preluase recentRafin`ria Vega [i am avutoportunitatea de a faceparte din echipa care aini]iat reorientarea

produc]iei rafin`riei. LaRompetrol, am pus \n apli-care pentru prima dat`cuno[tin]ele dob\ndite lamaster, am f`cut unBusiness Plan real, bazatpe realitate [i nu pe supo-zi]ii, cu targeturi [i impli-ca]ii financiare. C\t despreleg`tura dintre cele dou`domenii, b`uturi [i petrol,ce pot s` zic? Nu preaexist` lucruri comune.Poate numai c` noi trans-port`m b`uturile cu ca-mioane care func]ioneaz`cu benzin` sau c` ceicare-mi erau colegi atunciputeau consumaCoca-Cola”, poveste[teR`claru despre perioadade tranzi]ie din cariera sa.

Intermezzo la Rompetrol

� Miruna R`clarua \nceput s`lucreze „serios“dup` terminareafacult`]ii. S-adus la master \nLondra [i s-a\ntors BrandManager.

S-A |NTORS |N ROMÅNIA DUP~ DOI ANI DE STUDII ECONOMICE |N ANGLIA

Cum devii Brand Managerfugind de marketing

Cea mai bun` lovitur` \n management vine atunci c\nd controlezi balonul.

08-supliment_bani&afaceri 7/3/06 8:18 PM Page 8