Ciclul Economic

7/23/2019 Ciclul Economic

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-economic 1/26

Ciclicitatea activitatii economice

„Ciclicitatea este, de fapt o caracteristica logica amiscarii materiei in diferitele sale forme de organizare

(natura, stiinta, societate, economie). Expansiunea si

contractia alterneaza in evolutia generala a

Universului si se incadreaza intr-o spirala a

progresului. Ciclicitatea nu este o evolutie in cerc cum

am fi tentati sa credem. Deci, ea este proprie si

economiei. ' (. !raudel)

Oricare ar fi nivelul ei de structurare si de

desfasurare, activitatea economica a fost si

este fluctuanta in timp (cunoaste cresteri, stagnari si

reduceri). De asemenea, ea inregistreaza schimbari

permanente de sensuri si de ritmuri. In acest capitol,

se pune accentul, evident, pe fluctuatiile activitatilor

economice dintr-o tara, pe intrarile (input-urile) si pe

iesirile (output-urile) din cadrul economiei

nationale. Deci, evolutia fluctuanta este opusa

evolutiei uniforme (lineare) a economiilor tarilor.

1



Istoria moderna a fost brazdata (traversata) de

mai multe feluri de fluctuatii economice" sezoniere,

intamplatoare, ciclice.

Fluctuatiile sezoniere se manifesta indeosebi in

agricultura, turism, constructii, in limitele unui orizont

de timp dat (un an economic) pe baza unor conditii

climaterice, a unor obiceiuri si traditii statornicite intr-o

tara sau alta.

Fluctuatiile întamplatoare, accidentale, sunt cauzate

de cataclisme naturale, de

evenimente politice deosebite neasteptate,

de deciziile derutante ale unor agenti economici

influenti.

Fluctuatiile cicilice sunt cauzate de factori interni ai

economiei, de interdependentele dintre diferitele laturi

ale acesteia. in cadrul unor anumite marje, acestea seproduc cu o anumita regularitate, la intervale de timp

relativ egale.

2



Fluctuatiile ciclice presupun alternanta, succesiunea

perioadelor de expansiune (de crestere, dezvoltare) si

de contractie (stagnare, scadere, regres) a afacerilor

dintr-o tara, a activitatilor economice. le constau, de

asemenea, in trecerea periodica prin anumite faze,

fiecare cu trasaturi distincte, care se schimba in

aceeasi succesiune.

!luctuatia ciclica se caracterizeaza prin"

- repetabilitatea in timp a unor faze#

- modificarea starii si performantelor

agregate ale economiei de la o faza la alta#

fiecare faza in parte si toate, luate impreuna,

pregatesc premisele schimbarilor calitative

in viata economica, deschid calea

progresului economic.

Intensitatea evolutiei activitatilor si sensul

acesteia se masoara cu indicatori rezultati vi

macroeconomici atat in expresie nominala, cat mai

ales in expresii reale (curatate de efectul inflatiei cu

ajutorul deflatorului).

3



$nitatea de masura a

timpului in care se succed ciclurile activitatiiecono

mice, segmentele de timp in care se incadreaza d

inamica economicareprezinta ciclul economic.

%rin ciclu economic se intelege succesiunea in

timp si schimbarea periodica a conditiilor

si rezultatelor cresterii si dezvoltarii economice.

%e baza datelor statistice acumulate, specialistii

au identificat mai multe tipuri de cicluri

economice, care, in fiecare perioada, s-au

intrepatruns si s-au interinfluentat" cicluri pe termen

lung, seculare sau &ondratief# cicluri pe termen mediu,

comerciale, decenale sau 'uglar# cicluri pe termen

scurt, conjuncturale sau &itchin. desea, toate aceste

cicluri sunt surprinse si analizate pe un fundal general,

numit trend secundar.

In mediul de miscari vibratorii pe care il distinge

economia - remarca !.raudel - calculele izoleaza cu

usurinta zeci de miscari, conform cu lungimea

perioadei" miscarea seculara, asa numitul trend, cea

mai lenta dintre miscarile lente# conjuncturile4



indelungate, ciclurile de 50-60 ani ale lui Kondratief ,

cicluri duble sau intercicluri# conjucturile scurte durand

circa *+ ani.

In jurul anului *+, incepe probabil o

ascensiune seculara a vietii economicecare se

intrerupe sau cel putin se incetineste o data cu

scumpirile record ale anilor */+-*0++, dar continua

totusi pana spre jumatatea secolului al 12II-lea, secol

ce este apreciat ca un fel de sanatate secreta a

economiei, adica o crestere lenta de profunzime a

vietii materiale. numiti ani in aceasta perioada au

doar valoarea unor repere foarte aproximative in

esenta, aceasta lunga ascensiune se verifica pe baza

variatiilor preturilor la cereale (prin scaderea lor).

Ciclul Kondratief, dupa numele economistului

rus care *-a fundamentat, are loc pe baza tendintei

lungi in evolutia economiilor (nu-i vorba de acele cicluri

seculare, cunoscute sub denumirea de 3trenduri ale

statisticienilor3). &ondratief a relevat accentuarea, intr-

o perioada de 4+ - 5+ de ani, a bazelor de expansiune,

pentru ca, apoi, intr-o perioada asemanatoare ca

durata sa se intensifice fazele de5



regresiune.Ansamblul ciclului Kondratief apare

deci pentru o perioada semicentenara, cu o

proiectie ascendenta foarte marcata (faza ), urmata

de o profunda depresiune (faza ). intre cele doua

faze are loc schimbarea de sens a evolutiei, numita

criza de mai mare anvengura (criza structurala). De

fapt, '. 6chumpeter apreciaza" 3!iecare dintre

fluctuatiile ciclului lung (&) cuprinde o revolutie

industriala, apoi asimilarea efectelor sale3.

Ciclul Jular (major) a fost fundamentat de

economistul francez care a cercetat problema in

perioada *70+ -*7/+. vand o durata de circa !0

ani, acest ciclu priveste orice perioada industriala a

secolului al 1l1-iea, dupa constructia cailor ferate m

!ranta si 8area ritanie. 9a intensitatea maxima a sa,

ciclul era marcat aproape intotdeauna de o criza de

supraproductie.

Ciclul Kitc"in (minor) a fost observat si

caracterizat de economistul american, al carui nume il

poarta. cesta apare ca o inrautatire a miscarii

pozitive, a expansiunii din cadrul ciclului 'uglar. %roces

fara criza, el exprima o usoara repriza (relansare) in6



faza depresiunii vand o durata intre 5 si 5, ani,

adesea este legat in 6.$.. de durata unui mandat

prezidential ( ani).

Ciclul economic pe termen mediu

„Ciclul (in economie) este o suita neintrerupta de

fenomene si procese economice care se reinnoiesc

intr-o succesiune imua#ila$ ciclul cu o durata medie de

%& ani consta intr-o perioada de timp in limitele careia

se succed faza de criza propriu-zisa, o faza de

depresiune, un palier de refacere incompleta si apoi o

faza de expansiune.' (rand arousse

Encclopedi*ue)

:iclul pe termen s-a bucurat si se bucura de

cea mai mare atentie din partea specialistilor.

9iteratura de specialitate consacrata acestui gen de

fluctuatii economice este foarte bogata si extrem devariata.

:aracterizarea acestui ciclu economic se face,

de regula prin compararea cresterilor economice reale

anuale cu cele potentiale.

7



Cresterea economica reala exprima sporul

efectiv de productie nationala si se masoara prin ratele

procentuale anuale ale sporirii rezultatelor macroeco-

nomice, prin indicatorii consacrati in acest sens

(%.;.., %.I.. etc).

Cresterea economica potentiala arata sporul

anual al capacitatii de a produce a unei tari, capacitate

ce consta atat din cantitatile de resurse suplimentare

ce pot fi atrase in activitatile economice, cat si din

sporul de eficienta cu care pot fi utilizate toate

acestea.

Deci, daca cresterea economica reala se

exprima prin rezultatele macroeconomice suplimentare

efectiv obtinute, cea potentiala semnifica sporirea

premiselor cantitative si calitative ale producerii

acesteia.

8ulti specialisti analizeaza relatiile dintre

cresterea economica reala si cea potentiala prin

relatia de marime, in dinamica, intre venitul

national (ca fluxuri anuale) siavutia nationala (ca stoc).

in genere, premisele cresterii potentiale (avutia8



nationala) se extind si se modernizeaza de la un an la

altul, in functie de progresul tehnico-stiintific, de

descoperirile si atragerea de noi resurse naturale, de

cotele de produs national acumulate, de ridicarea

gradului de calificare etc. ste vorba, deci, de

un proces cumulativ de acumulari de avutie

nationala, proces cu intensitati anuale diferite. l este

insa continuu in plan istoric.

Cresterea economica reala a fost si a ramas

insa fluctuanta, asa cum confirma istoria

moderna, atat fata de potentialitati, cat si fata de

perioadele precedente. ceasta inseamna ca, in

anumiti ani, tarile inregistreaza rate relativ inalte de

crestere a venitului (produsului) national, ca ele

parcurg o perioada de prosperitate economica, de

afaceri bune. In alti ani, ele cunosc rate mai joase de

crestere economica sau chiar scaderi ale venitului

national (cresteri negative), traversand o perioada de

afaceri proaste, de recesiune. semenea rate de

crestere - diferite ca marime si ca sens - se succed de

la o perioada la alta, la intervale aproximativ egale.

9



Succesiunea fazelor (anilor buni si anilor rai

pentru economiile nationale) si pastrarea unei anumite

ordini in aceasta succesiune dau fluctuatiilor

respective caracter legic, o regularitate anume

(determinata).

cest ciclu pe termen mediu cu ani economico-

financiari buni (prosperi) si cu ani nefavorabili (cu

dificultati multiple) poarta numele de ciclu economic

decenal, de ciclu comercial sau al afacerilor.

Desi i se spune decenal, totusi acest ciclu

se e#tinde pe intervale variind intre opt si

doisprezece ani, in functie de perioada istorica, de

faza ciclului economic pe termen lung in care se

incadreaza, de tara si de politicile promovate in una

sau alta dintre tari. De pilda, in unele tari, undele

favorabile ale cresterii economice pot sa se extinda pe

-0 ani, in altele doar pe 5 - . :a urmare, durata

totala a unui asemenea ciclu poate fi doar de - 7 ani,

in timp ce durata altuia se poate incadra in ** - *4 ani.

De asemenea, magnitudinea fazelor, amploarea

si intensitatea scaderilor sau cresterilor difera de la o10



tara la alta, de la o perioada la alta. u fost situatii

cand, in evolutia economica a unei tari, intr-un orizont

de 7 - *4 ani, au alternat cresterile anuale ale %.;..

cu 0 - 7 procente cu scaderi anuale ale acestuia

variind intre 5- procente .

Durata unui ciclu, ca si duratele diferitelor lui

faze, precum si intensitatea abaterilor (variatiilor)

cresterilor anuale se afla in dependenta de fazele

ciclului economic pe termen lung. in fazele

ascendente, durata ciclului pe termen mediu este mai

lunga, mai ales pe seama anilor buni care, in aceasta

faza, predomina ca numar. in ceea ce priveste

magnitudinea undelor pozitive (bune) si negative

(rele), aceasta este mai mica in fazele respective,

indeosebi ca urmare a intensitatii reduse a caderilor

productiei nationale, caderi care se manifesta sub

forma unor ritmuri mai lente de crestere.

+odelul ideal al ciclului pe termen mediu (aratat

mai sus) este analizat concret prin fazele lui, respectiv

prin caracteristicile acestora. Denumirile, termenii

folositi pentru desemnarea fazelor ciclului economic

decenal difera de la un autor la altul.11



De pilda, in literatura anlo-sa#ona cele

patru faze sunt numite astfel$ restranerea sau

contractia %slo&do&n, slump'( e#pansiunea, criza

%pea)in', reprise.

In gandirea economica de nuanta socialista,

aceste faze sunt urmatoarele"

-criza ciclica propriu-zisa#

-depresiunea#

-inviorarea#

- avantul.

conomistul italian !ranco %oma considera ca

cele patru faze ale ciclului decenal sunt" expansiunea#

punctul de cotititura superior (criza)# depresiunea#

punctul de cotitura inferior, de reluare a expansiunii.

In <rand 9arrouse, avandu-se

in vedere distinct punctele de cotitura, de schimbare

a sensului evolutiei rezultatelor macroeconomice, se

enumera urmatoarele sase faze si momente, carora

12



li se dau denumirile" reluarea avantului (reprise)#

prosperitatea sau expansiunea# tensiunea financiara#

criza sau punctul de cotitura f superior# depresiunea#

stagnarea.

Ciclul comercial, cunoscut si ca ciclul afacerilor

sau ca ciclu economic, este o fluctuatie a nivelului

activitatilor economice agregate, masurat de regula

prin venitul national, careia ii corespunde, pe

ansamblu, un model cu o expansiune a activitatii,

urmata de o contractie, succedata, in continuare, de o

expansiune.

semenea cicluri se produc in jurul (pe

fundalul) trendului secular sau pe fundalul unui ciclu

pe termen lung.

13



:iclul pe termen mediu poate fi reprezentat astfel"

:urba care reflecta evolutia iesirilor cu

apogeele (varfurile, crizele) in punctele si ! si cu

nivelul minim in D sugereaza ciclul comercial. =impul

scurs intre cele doua puncte reprezinta durata ciclului

sau perioada lui# aceasta poate fi considerata cea de

la punctul pana la punctul sau de la punctul la

punctul !. =rebuie precizat ca intr-un ciclu nu se

cuprind doua faze sau doua momente de acelasi fel.

mplitudinea ciclului este data de inaltimea

(distanta) varfului (crizei) fata de linia trendului sau de14



distanta fata de punctul caderii. in grafic este vorba de

distanta < sau de cea exprimata de DD>.

:iclul poate fi divizat in doua faze - faza

expansiunii si faza contractiei.De regula, faza

contractiei este mai scurta decat cea a expansiunii.

:iclul poate fi convergent, divergent ori constant, in

ceea ce priveste amplitudinea sa.

%e baza celor aratate, a fost construit graficul

de mai os in care sunt sugerate dom cicluri

economice pe termen mediu" unul - -, care poate fi

considerat tipic pentru fazele ascendente ale ciclului

pe termen lung# altul - 33 -, ce ar putea sugera

specificitatea sa in fazele descendente ale aceluiasi

ciclu lung.

15



Recesiunea (?-l) reprezinta acea faza a ciclului

economic mediu care se caracterizeaza prin

reducerea de durata sau stagnarea ratelor de crestere

a productiei nationale# in aceasta faza, reducerile

absolute si relative ale cresterii activitatilor economice

principale se intrepatrund cu scaderi absolute ale

rezultatelor in alte sectoare. ceasta este sugerata in

ciclul economic . in unele perioade si in unele tari,

evolutia negativa a activitatilor economice dintr-o tara

se poate manifesta prin reducerea absoluta si de

16



durata, in termenii reali, a %.;.., a rezultatelor in cele

mai multe sectoare si domenii. 6ituatia in cauza este

numita depresiune si este redata in grafic pe traiectul

ciclului decenal in faza descendenta a ciclului pe

termen lung (D - *).

n faza recesiunii, a depresiunii se manifesta

autonom si se intepatrund asemenea procese reale si

masuri de politica economica cum sunt"

- neincrederea agentilor economici in perspectiva

afacerilor viitoare# neincrederetj aparuta in faza

anterioara (criza) se mentine si isi exercita influenta

asupra evolutia@ generale a economiei#

- numeroase firme mai siabe isi restrang

sau chiar isi intrerup activitatea (faliment)#

- alte firme intampina dificultati in calea asigurarii

profitului, fie din cauza scaderii cererii agregate (care

conduce la scaderea preturilor), fie din cauza sporirii

costurilor. Oricum, reducerea profitului diminueaza la

maximum posibilitatile de autofinantare a acestor

firme#

17



- reducerea capacitatilor de productie sau sporirea lor

intr-o foarte mica masura are ca efect sporirea

somajului , care duce la scaderea cererii solvabile in

societate#

- se reduce, deci si masa monetara#

- stagneaza sau scad cursurile hartiilor de valoare,

indeosebi ale actiunilor ordinare#

- intreprinderile sunt obligate de imprejurarile aratate

mai sus sa recurga la masuri drastice de reducere a

costurilor, pe baza reinnoirii capitalului fix, favorizate

de inovatiile tehnice din societate si sustinute prin

investitii, care pot fi potentate si prin politicile bugetare.

Perioada de inviorare (I - 4) sau punctul de

cotitura inferior semnifica reluarea cresterii economice.

De regula, aceasta este efectul conjugat a doua

procese relativ independente unul de altul"

a) procesul investitional favorizat de asteptarile

agentilor economici de a-si spori profitul in viitor#

18



b) cel al politicii monetare expansive, adica de

reducere a ratei dobanzii si de ridicare a restrictiilor din

calea creditarii.

in aceasta faza, problemele economice se leaga intre

ele, in sensul antrenarii cresterii, dezvoltarii si

progresului economic, dupa cum sugereaza cele de

mai jos"

- reinnoirea capitalului fix activ stimuleaza cererea de

prodfactori si ocuparea, mai intai, in sectoarele care

produc bunuri investitionale#

- cresterea veniturilor celor ce lucreaza in sectoarele

producatoare de bunuri capital va antrena si sporirea

cererii solvabile de satisfactori# aceasta va antrena

sporirea productiei de bunuri de consum personal

curent, ceea ce va antrena investitii suplimentare in

ramurile producatoare de satisfactori#

- bunurile de folosinta indelungata achizitionate in

faza expansiunii precedente se uzeaza fizic si moral,

trebuind sa fie inlocuite si sporind astfel cererea de

consum, deci si cererea agregata# este, in acest caz,

19



un efect - ecou, paste intreg ciclul mediu, ce se leaga

de la o inviorare la alta, de la o recesiune la alta (in

cadrul a doua cicluri

succesive)#

- surplusurile relative de resurse financiare pe care

bancile le au in perioada de recesiune sunt oferite

acum de acestea cu rate reduse ale dobanzii#

- daca aceasta oferta avantajoasa de credite se va

corobora cu anticipari optimiste ale producatorilor -

investitori, atunci exista sanse mari ca cererea

agregata de consum sa fie onorata de investitii pe

masura#

- daca in recesiune balanta de plati s-a imbunatatit in

conditii de austeritate, iar inflatia s-a redus, atunci

guvernul isi va concentra atentia asupra somajului, el

va cauta sa amelioreze aceasta problema prin masuri

convergente ca" reduceri de impozite directe si

indirecte, care vor incuraja afacerile pe cont propriu#

sporirea cheltuielilor guvernamentale# reducerea

taxelor rescontului si a ratei dobanzii#

20



!irmele si menajele pot anticipa asemenea masuri

guvernamentale si actioneaza in sensul sporirii

cheltuielilor de consum si al cresterii investitiilor# in

aceasta faza, sporirea cererii agregate poate fi

potentata si de unele socuri aleatoare din economia

nationala.

Expansiunea ( - 5, in grafic) preia toate

tendintele favorabile din faza anterioara si le duce mai

departe, le potenteaza"

- majoritatea factorilor vor continua sa stimuleze

cererea agregata# ca urmare, multiplicatorul investitiilor

si acceleratorul consumului vor interactiona, efectul lor

conjugat concretizandu-se in sporuri de crestere

economica mai mari#

- agentii economici consumatori anticipeaza, acum,

de regula, cresteri de pret si vor achizitiona mai multemarfuri#

- intreprinderile vor anticipa

noi cresteri ale cererii agregate si vor spori

investitiile#

21



- sporirea cererii de munca este insotita de sporirea

salariilor, proces care se inscrie in factorii expansiunii

etc. etc.

%rocesele expansiunii ating insa un punct, cand

incepe sa fie pusa sub semnul intrebarii posibilitatea

continuarii ei cu aceeasi intensitate. In faza

expansiunii, apar unele tensiuni financiare.

ensiunea financiara (=.f. - 53, in grafic) in evolutia pe

termen mediu semnifica"

- facilitatile de creditare depasesc limita prudentei in

ceea ce priveste indebitarea (sa nu se uite ca bancile

au functia de a restrictiona creditul)#

- autoritatile monetare iau masuri de franare a cererii

globale prin majorarea taxei scontului#

- multe firme, valorificandu-si posibilitatile sporite de a

produce, decid sa produca pe stocuri in asteptarea

unor sporuri de cerere solvabila#

- are loc, ca urmare, incetinirea reinnoirii si

modernizarii capitalului fix etc.22



Criza ciclica sau punctul de cotitura

superior (: - ) este o continuare fireasca, conditiile

date, a evolutiilor anterioare, indeosebi a proceselor ce

s-au manifestat in Aza de expansiune, cu segmentul ei

- tensiunea financiara. In aceasta faza"

- apar fenomenele care marcheaza inversarea

conjuncturii, a evolutiei economice#

- restrictiile impuse de guverne sau de agentii straini,

dar mai ales epuizarea efectelor de antrenare din

perioada (faza) anterioara, duc la greutati in livrarea

produselor, la aparitia unor dezechilibre puternice intre

cererea si oferta de bunuri#

- tendinta de reducere a ratei profitului#

- marirea stocurilor produse, neconcordanta

structurala intre cererea globala si oferta globala de

satisfactori#

- reducerea relativa a investitiilor fata de evolutia

economiilor#

23



- operatiunile bursiere anticipeaza, de regula,

inversarea conjuncturii, generand neincredere in

activitatile viitoare# se amplifica operatiunile

speculative#

- bancile maresc rata dobanzii si restrictioneaza

creditul, deci, franeaza investitiile# debitorii nu pot

onora scadentele creditelor primite#

- boom-ul cheltuielilor de consum se termina, se

reduce cererea nominala agregata, deci se epuizeaza

efectul accelerator al ei asupra investitiilor#

- inflatia erodeaza competitivitatea exporturilor si a

productiei de substitutie a importurilor#

- diverse socuri aleatoare pot urgenta sau prelungi

criza (razboi, crah bursier, socul petrolier).

BIndiferent de natura sau originea lor - remarca marele

nostru economist 2ictor 6lavescu -, crizele economice

se pot defini ca tulburari generale si trecatoare ale

vietii economice, ce apar ca o reactiune impotriva unei

activitati exagerate, de cele mai multe ori cu caracter

speculativ3.24



%rin regularitatea cu care se succed, fazele ciclului

indeplinesc anumite /unetii in desfasurarea procesul

complex si contradictoriu al cresterii economice reale.

in fond, fiecare faza este rezultat al precedentei si, in

acelasi timp, o pregateste (anticipeaza) pe

urmatoarea.

:unoscandu-se acest lucru, agentii economici

particulari si statul desfasoara o politica de diminuare

a consecintelor negative ale fluctuatiilor economice

ciclice, de asigurare a unei mai mari stabilitati in

economie. %e baza unei politici de gestiune a

stocurilor si a programelor de investitii pe termen lung,

a capacitatii lor de autofinantare, marile intreprinderi

lanseaza permanent noi bunuri, stimuland astfel

consumul, investitiile si cercetarea. %rin politicile de

mentinere in anumite limite a preturilor, salariilor si

altor venituri, se atenueaza fluctuatiile activitatii

economice. in raport cu conjunctura economica (cu

fazele ciclului decenal), este folosit sistemul securitatii

sociale, atenuandu-se, prin parghiile lui, marile

fluctuatii ciclice in consumul populatiei. stfel, in

conditiile unei conjuncturi nefavorabile, se reduc

25



cotizatiile pentru asigurarile sociale, timp in care cresc

prestatiile si alocatiile in contul acestora. Invers, in anii

prosperi. Dar, pentru a se ajunge la asemenea masuri

alternative de politica sociala este necesara

conceperea ei pe termene variate (lung, mediu, scurt).

26

Ciclul Economic

Documents

Transcript of Ciclul Economic