Bani afaceri&

27.04.05 27.05.05 27.06.05 27.09.05 23.12.05 20.02.06 27.03.06 19.04.06

0,77500,7100

0,7700

1,0400

1,2400

1,4900 1,50001,4500

Evolu]ia ac]iunii TLV

INFO_COTIDIANUL

PROFIT PE CREDIT

Bani dinbanii b`ncii� Creditul de consum poatefi luat [i pentru investi]iiavantajoase pe pia]a de capital.

NU AVE}I BANI, DAR V-A}I DORI s` inves-ti]i pe pia]a de capital. Este momentulpotrivit, c`ci în aceast` perioad` se vorda dividendele aferente anului financiar2005 la BVB [i, \n func]ie de aceasta, se vorforma noi pre]uri de referin]` pentru dife-rite companii.

Pentru aceasta, ave]i nevoie de un creditpentru nevoi personale, care în condi]iileunui randament pe ac]iune de 30% poateaduce bani frumo[i, ]in\nd cont de faptulc` dob\nda DAE (anual`, efectiv`) este \nmedie de 20%. Investi]ia dvs. nu va fi unamare, cum apela]i la un credit bancar de5.000-6.000 RON.

Pentru a ob]ine un randament cel pu]inegal cu cel rezultat în urma depunerii acestorbani la banc`, pute]i cump`ra titluri la unfond pe ac]iuni sau un portofoliu de ac]iunidiversificat. Pentru un randament mai mare,se recomand` cump`rarea de ac]iuni la BVBla o singur` companie [i „asigurarea“ lorpe pia]a futures la Sibiu. Una dintre acesteaar putea fi, spre exemplu, Banca Transil-vania, caz în care valoarea unei ac]iuni s-adublat în ultimul an (vezi grafic).

Dac` v` orienta]i spre anumiteac]iuni, în acest caz ve]i putea aveaun profit de 30% la suma ini]ial`. Care, de ces` nu spunem, este unul foarte bun!

Supliment editat de ziarul

S`n`tatea PFAPersoanele care ob]in venituridin salarii ce se supun impo-zitului pe venit au obliga]iapl`]ii pentru asigur`rile des`n`tate \n cot` de 6,5%.Cota se aplic` [i dac` salaria-tul are calitatea de PFA. ��03

Fiscul nu esteatotputernicO dat` ce controlul fiscal avenit, cel mai important estes` ne cunoa[tem drepturile [is` [tim ce pot face [i ce nupot face inspectorii fiscali. ��03

C\t de profitabilmai e InternetulCu o mie de euro pute]i s` da]io alt` fa]` pe Internet afacerii.

Firme specializate pot face casite-ul firmei s` fie frunta[la orice c`utare. ��06

Joi, 27 aprilie 2006

DAC~ A}I RATAT {ANSA de acump`ra marile distribu]ii deelectricitate, Sidex Gala]i sauuzinele Dacia, este cazul s ̀v ̀în-drepta]i aten]ia spre mica priva-tizare care înc` nu s-a încheiat.

|n aceast` ni[` mai s\nt dev\nzare pachete reziduale de ac-]iuni, active care nu cost` mult,dar care v` pot propulsa \n afa-ceri. Dac ̀v ̀tenteaz ̀investi]iileimobiliare, cump`rarea unui in-

stitut de cercetare poate fi o bun`afacere imobiliar`. Deoarece ce-rerea pentru spa]ii este \n conti-nu` cre[tere, se poate face ospecula]ie \nchiriind activele[i terenurile sau chiar v\nz\n-du-le ulterior. Din averea AVASmai s\nt de v\nzare pachete la70 de societ`]i, în asigur`ri, tu-rism sau vinifica]ie.Portofoliul AVAS estediversificat, iar multe dintre so-ciet`]i nu s\nt de lep`dat.

� Nu tot ce era de v\ndut în Românias-a v\ndut. Mica privatizare v` ofer` încontinuare [ansa de a fi ac]ionari lafostele societ`]i de stat.

��04-05

��03

� Statul va mai scoate la v\n-zare pachete de 10-15% dinac]iunile mai multor societ`]i,companii foarte profitabile dealtfel, ale c`ror ac]iuni intr` înportofoliul Fondului Proprie-tatea. Investi]ia este aproapegarantat`, pentru simplulmotiv c` o parte dintre eles\nt monopoluri.

Pachete profitabile

P|N~ S~-{I V|ND~ LA BVBac]iunile de]inute la FondulProprietatea (FP), 100.000de expropria]i de bunuriimobile vor avea [ansa s`-[icedeze tot la burs` drep-turile de a primi ac]iuni.Aceasta este una dintre c`ile

alternative avute în vederede conducerea Fonduluipentru aducerea drepturilorde desp`gubire pe pia]a decapital, c`ci, spune NicolaeIvan, pre[edintele Fondului,s\nt [anse mici ca dosarulprivitor la listarea Fondului

la BVB s` fie aprobat. C\ndanume va fi posibil acestlucru, cum se socote[te va-loarea drepturilor [i dac` vafi posibil` utilizareatitlurilor ca gaj în sis-temul bancar afla]i din pagi-nile noastre.

NU VE}I APELAla un banco-mat s ̀scoate]i banii necesariachizi]ion`rii unei ma[inide lux, îns`, dac` ve]i tastapre]ul acesteia, este posibils ̀bloca]i terminalul bancar.

„Cotidianul“ v` prezint`topul celor mai scumpe auto-turisme \nregistrate \n Ro-mânia anul trecut [i evolu]iasegmentului de superlux pe

primele trei luni ale acestuian. Ve]i afla, de asemenea,cum se prefigureaz` pia]aauto de lux pentru acest an[i unde anume în]ar` au mersaceste ma-[ini. |n ma-rea lor parteacestea s\ntgermane, britanice

[i italiene, iar valoareaoric`reia dintre acesteadep`[e[te 120.000 de euro.

Drepturi de subscrierela Fondul Proprietatea

��03

Ma[ini de blocat PIN-ul

��07

MICA PRIVATIZARE MAI ARE |NC~ OPORTUNIT~}I

Ultimele afaceritari cu statul

ROMPRES

TIMI {LICARU

� Cu 5.500 RONputem cump`ra5.000 de ac]iuniTLV la BVB [ivinde cincicontracte futuresla BMFMS.— Dan ODAGIU

DAC~ NU A}I INVESTIT\nc`pe pia]a de capital, dar a]i vreas` o face]i, acum este timpulpotrivit. {i asta pentru c`,dup ̀ce se vor da dividendeleaferente anului financiar2005 la BVB, se formeaz` unnou pre] de referin]` pentrudiferite companii. |n gene-ral, la cele care acord ̀ac]iunigratuite drept dividende [icare s\nt de regul` printrecele mai bune societ`]i.

De unde bani?E drept, dac` nu avem

banii necesari acestei inves-ti]ii exist` totu[i o posibili-tate de a face rost de ei. Cre-ditul pentru nevoi personale.{i asta pentru c`, la un ran-dament pe ac]iune de 30%,acest credit ne poate aducebani frumo[i, ]in\nd cont defaptul c` dob\nda DAE este\n medie de 20%. E drept,nu \ncuraj`m investi]iilemari, ci pe cele mici. {i astapentru c` orice investi]ieimplic` un risc.

Deci vom apela la un cre-dit bancar de 5.000-6.000RON. Dup` ce am luat acestcredit de la banc` urm`rescs` ob]in un randament rezo-nabil la un risc c\t mai mic. S`spunem 27%. Ce c\[tig: am unsurplus de 7% pe an la bani. Eca [i cum a[ depune cei 5.000RON la o banc`, ce mi-ar daaceast` dob\nd` de 7%.

Cum joc?Exist` mai multe oportu-

nit`]i de a investi pentru aob]ine acest randament. Unexemplu \n acest sens \l repre-zint ̀cump`rarea de titluri laun fond pe ac]iuni. Sau unportofoliu de ac]iuni diversi-ficat. La un randament maimare, recomand`m cump`ra-rea de ac]iuni la BVB la o sin-gur ̀companie [i „asigurarea“lor pe pia]a futures la Sibiu.Spre exemplu, cu 5.500 RON,\n momentul \n care se va for-ma un nou pre] de referin]`la ac]iunea B`ncii Transil-

vania la maximum 0,9 RON/ac]iune, pot cump`ra 5.000de ac]iuni TLV. Deci sumape care o imobilizez \n acesteac]iuni este de 4.050 RON.|ns` pentru a-mi proteja in-vesti]ia de la BVB v\nd cincicontracte futures TLV cu sca-den]a septembrie.

La BMFMS observ c` ac-]iunea TLV pentru scaden]aseptembrie este de 1,4 RON.Pentru cele cinci contractevoi pl`ti suma de 700 RONplus comisionul casei de bro-keraj, care se mai ridic` [iel \n total la 15 RON (include[i comisionul perceput deBMFMS).

C\t am c\[tigatLa banii investi]i mai sus,

profitul este unul foarte bun.Avem o medie de 0,5 RON/ac]iune (2.500 RON), adic`50% din suma luat` de labanc`. Dup` plata dob\nzii,vom avea totu[i un profit de30% la suma ini]ial`.

Microinvesti]ii�

Joi, 27 aprilie 2006 �Bani afaceri&02

300.000 de juc`tori sesper` c` va avea

Bursa de Valori Bucure[ti \n 2011.

CREDITELE BANCARE NE POT ADUCE UN PROFIT FRUMOS

Bani din banii b`ncii

PUBLICITATE

0,7750

27.04.05 27.05.05 27.06.05 27.09.05 23.12.05 20.02.06 27.03.06 19.04.06

0,71000,7700

1,0400

1,2400

1,49001,5000

1,4500

Evolu]ia ac]iunii TLV \n ultimul an

INFO_COTIDIANUL

Banii de pe cardul de credit pot fi investi]i eficient la Bursa de Valori Bucure[ti.

TUD

OR

VIN

TILO

IU

— Dan ODAGIU

„LA FINALUL ACESTEI LUNIvom \nainta la Comisia Na-]ional ̀a Valorilor Mobiliare(CNVM) dosarul privind lis-tarea Fondului Proprietateala Bursa de Valori Bucure[ti.Nu s\nt \ns ̀prea optimist c`acest dosar va fi [i aprobat,\ns` avem la dispozi]ie [ialte variante de a aduce Pro-prietatea \n ringul bursier“,sus]ine Nicolae Ivan, pre[e-dintele Consiliului de Su-praveghere a Fondului Pro-prietatea. Potrivit lui Ivan,num`rul posibililor ac]io-nari la acest fond este de120.000-180.000.

Variantele de rezerv`„E posibil ca Executivul s`

dea o ordonan]` de urgen]`pentru a gr̀ bi intrarea fondu-lui la burs`. Vrem prin acestact normativ s` risipim te-merile cet`]enilor privindvaloarea de pia]` a fondului.Lu`m \n calcul ca oameniis`-[i poat` vinde la burs`op]iunile la Proprietatea sautranzac]ionarea drepturilorde subscriere la acest fond“,mai spune Ivan. Cum valoa-rea unei ac]iuni la FondulProprietatea este de 1 RON,dac` am de luat de la stat, \nurma unei analize financia-re, suma de 1.000.000 RON,atunci voi primi la FondulProprietatea un milion deac]iuni. |ns ̀dac ̀avem drep-tul la un milion de ac]iuni laFondul Proprietatea, atunciavem dreptul la un milion dedrepturi de subscriere la acestfond. Drepturi pe care le vomputea vinde la BVB pestevaloarea de 1 RON sau subaceast` valoare, dup` cumne anun]` pia]a de capital.

Mai multe drepturi„Ac]iunile pe care oame-

nii le primesc la Fondul Pro-prietatea nu pot fi v\ndutedec\t pe pia]a bursier`. A[aspune legea“, ne anun]` Ste-re Farmache, directorul ge-neral al Bursei de Valori Bu-cure[ti. „Cum Fondul Proprie-tatea nu se afl ̀\n ringul bur-sier, atunci aceste ac]iuni nupot fi v\ndute. {i atunci, pen-tru a veni \n sprijinul celorcare au astfel de ac]iuni, seare \n vedere s` se tranzac-]ioneze acest drept de a tran-zac]iona ac]iuni la Proprie-tatea. Cu alte cuvinte, cel ca-re cump`r` aceste drepturide tranzac]ionare la Proprie-tatea pe BVB vor de]ine ac-]iuni la Fondul Proprietatea,

\n momentul \n care acestfond va fi listat pe burs`. {iautomat le va [i putea vin-de“, ne mai anun]` cum st`treaba Stere Farmache.

Cum s-ar derulaopera]iunea

Teoretic, o persoan` careare dosarul de desp`gubiredepus ar trebui s` cunoasc`num`rul de ac]iuni pe carele de]ine la acest fond. Apoi,ar trebui s` fie incluse [i \n-tr-un registru. Pentru a vin-de aceste ac]iuni, ar trebui s`ia leg t̀ura cu o cas ̀de broke-raj. Iar aceasta va vinde drep-turile de subscriere (tranzac-]ionare, op]iuni, cine [tie cevor fi) la BVB. Apoi, baniiob]inu]i vor fi vira]i \n con-tul clientului. De asemenea,trebuie s` cunoa[te]i faptulc` ave]i dreptul de a impunecasei de brokeraj suma mini-m` la care dori]i s` v` vin-de]i aceste drepturi.

Ac]iunile nu se potvinde prin notar

Potrivit lui Nicolae Ivan,cei care au primit \n prezentac]iuni la Proprietatea nu lepot vinde teoretic prin notarunei ter]e persoane. „P\n`c\nd ac]iunile fondului nuse vor tranzac]iona la burs`,ac]iunile nu pot fi v\ndutelegal prin notar unei ter]epersoane.

{i asta pentru c` la Re-gistrul Ac]ionarilor va figu-ra acea persoan`“, adaug`\n finalul discu]iei pre[e-dintele Consiliului de Su-praveghere a Fondului Pro-prietatea. „Nu cunosc \n pre-zent o banc ̀s ̀accepte dreptgaran]ie certificatele de laFondul Proprietatea. E po-sibil ca b`ncile s` le accep-te, dar asta se va \nt\mpladup` listarea fondului laburs`“, zice Radu Ghe]ea,pre[edintele Asocia]iei Ro-mâne a B`ncilor.

Investi]ii mari�

03� Joi, 27 aprilie 2006Bani afaceri&

� Numai pia]a de capital poate spunecu adev`rat care este valoarea uneiunit`]i la acest fond.

�� Flash bancar

Promo]ie ladob\nzi [i credite

�� Taxe [i impozite

Contribu]ia PFA lafondul de s`n`tate

— Doru CIREA{~

MAJORITATEA DINTRE NOIcredem c` o dat` ce aveminspectorii fiscali la u[`nimic nu mai este de f`cut,iar ace[tia s\nt atotputer-nici. Legea – Carta dreptu-rilor [i obliga]iilor contri-buabililor pe timpul desf`-[ur`rii inspec]iei fiscalestabile[te clar drepturile [iobliga]iile celor verifica]i,iar în cazul controalelorG`rzii Financiare s\nt celpu]in c\teva reguli stabiliteprin legea de înfiin]are aacestei institu]ii. Practic, încazul inspec]iei fiscale, celcontrolat trebuie s` fie în-[tiin]at cu 15 zile înainteprintr-un aviz scris. Acestaprecizeaz` organul de ins-pec]ie, temeiul juridic, datade începere, obliga]iile fis-cale [i perioadele ce urmea-

z` a fi supuse inspec]iei fis-cale, posibilitatea de a soli-cita am\narea datei deîncepere. Inspec]iile inopinate s\ntpermise doar G`rzii Finan-ciare. Inspectorii pot ve-rifica obliga]ii doar pentruultimii cinci ani, dup`aceea intervenind prescrip-]ia. Organele de inspec]ies\nt obligate s` prezinte le-gitima]ia de inspec]ie fis-cal` [i ordinul de serviciusemnat de conduc`torulactivit`]ii de inspec]ie fis-cal`. |n privin]a G`rziiFinanciare, comisarii auobliga]ia de a nu folosi înscop personal sau divulgainforma]iile aflate petimpul controlului, inclusivcele bancare. Obliga]ia se aplic` trei anide la p`r`sirea postului decomisar al GF.

�� Mituri demolate

Fiscul nu esteatotputernic

� Banca UniCredit Româniaa redus dob\nzile la Credin-stant, credit de nevoi per-sonale f`r` ipotec`, [i laCreditul Auto pentru per-soane fizice, în cadrul uneipromo]ii de prim`var` carese va încheia la 31 mai 2006.Dob\nzile avantajoase seaplic` pe toat` perioadacreditului pentru ambeleproduse, cu condi]ia ca a-cestea s` fie contractate înperioada promo]iei.

� Banca Na]ional` a Româ-niei a publicat pe site-ulwww.bnr.ro la sec]iuneaNout`]i lista entit`]ilorcare fac obiectul \nscrierii\n registre potrivit prevede-rilor din Ordonan]a Guver-nului nr. 28/26.01.2006privind institu]iile finan-ciare nonbancare. Potrivitlistei, BNR va supravegheaactivitatea a 46 de institu]ii

de creditare [i a 278 desociet`]i de leasing. Pel\ng` aceste companii, listamai cuprinde [i 3.306 deentit`]i care desf`[oar`activit`]i de creditare.

� |n perioada 1 aprilie–15mai, Banca Comercial`Român` practic` pentru\mprumutul de nevoi per-sonale divers Extra BCR,prin care se poate ob]inep\n` la 10.000 de euro \nechivalent RON, pe o pe-rioad` de 10 ani, o dob\nd`revizuibil` semestrial de10,25% pe an pe termenscurt, respectiv de 10,75%pe termen mediu [i lung.

� |n cadrul celei de-a V-aedi]ii a Galei NO-CASH,BRD-Groupe Société Géné-rale a fost desemnat` celmai dinamic emitent decard din 2005.

PERSOANELE CARE OB}INvenituri din salarii ce se su-pun impozitului pe venit auobliga]ia pl`]ii contribu]ieipentru asigur`rile socialede s`n`tate \n cot` de6,5%, cot` care se aplic` a-supra veniturilor realizate. |n cazul \n care o persoan`,pe l\ng` calitatea de sala-riat, are [i calitatea de per-soan` fizic` autorizat`(PFA), iar \n baza acesteicalit`]i realizeaz` veniturisuplimentare celor ob]inu-te din salarii, pentru aces-tea devin incidente preve-derile legale referitoare lare]inerea [i virarea contri-bu]iei de asigur`ri socialede s`n`tate. De asemenea,conform prevederilor, con-tribu]ia persoanelor care e-

xercit` profesii libere sausunt autorizate potrivit le-gii s` desf`[oare activit`]iindependente se pl`te[tetrimestrial. |n concluzie,persoana care pe l\ng` cali-tatea de salariat are [i cali-tatea de persoan` fizic`autorizat` are obliga]ia dea pl`ti [i contribu]ia trimes-trial` c`tre asigur`rile so-ciale de s`n`tate \n cota de6,5%, care se aplic` asupraveniturilor realizate din ac-tivitatea desf`[urat` capersoan` fizic` autorizat`.Impozitul pe venitul per-soanelor fizice autorizatese pl`te[te lunar \n cot` de10%. Acest procent repre-zint` plata anticipat` aimpozitului anual datoratpe venit, de 16%.

PESTE 100.000 DE OAMENI A{TEAPT~ DESP~GUBIRI DE LA STAT

Drepturile de subscrierela F.P. se v\nd la burs`

INFO

_CO

TID

IAN

UL

„Ac]iunile pe care oamenii leprimesc la Fondul Proprietateanu pot fi v\ndute dec\t la burs`.“

— Stere Farmache, director general BVB

DRAGO{ TOADERNicolae Ivan \i asigur` pe cet`]eni c` \n var` Fondul Proprietatea va intra \n ringul bursier.

Transformarea ac]iunilor la Fondul Proprietatea \n bani

MinisterulFinan]elor

SSIFcas` de brokeraj

SSIFcas` de brokeraj

vinde drep

turi

la BVB

persoana

î[i prime[te banii

pe mo[tenire

trimite banipe drepturi

ia leg`tura pentru vinderea ac]iunilor FP

titluri l

a FP

trimite numeleac]ionarilor

afl` num`rul

de ac]iuni

BVB

Registrulde ac]ionari

la FP

— Mihai NICU}

CHIAR DAC~ privatizarea„mamu]ilor“ s-a cam \nche-iat [i pe taraba statului mais\nt de v\nzare, dintre ceimari, produc`torii [i furni-zorii de energie, CEC sau Olt-chim, procesul de trecere \nproprietate privat` a ceea cea mai r`mas din averea sta-tului a devenit interesant [ipentru investitorii care nustau neap`rat pe saci cu bani.Po]i cump`ra de la stat fieafaceri mici, fie active pe cares ̀nu dai neap`rat bani mul]i,dar pe care fie le po]i trans-forma \n afaceri, fie te po]ial`tura investitorului strate-gic care le-a cump`rat [i af`cut din ele afaceri.

Cea mai tare afacere,cercetarea

„Avem institute de cerce-tare unde mai pu]in de 40%din venituri s\nt din activi-tate de cercetare, restul fiindvenituri adiacente, cele din\nchirierea spa]iilor, deexemplu“, spunea pre[edin-tele Autorit`]ii pentru Valo-rificarea Activelor Statului(AVAS), R`zvan Or`[anu. „Vatrebui s` vedem unde exist`dorin]a de a continua cer-cetarea, dar [i contracte cares` sus]in` o cifr` de afacericorespunz`toare din activita-tea de cercetare“, a spus Or`-[anu, care a avansat [i o cifr :̀dintre toate institutele de cer-cetare, doar cinci-[ase ob]inmai mult de 70% din cifra deafaceri din activitatea debaz`. Iar pe lista AVAS s\ntmulte astfel de institute: 21.Cump`rarea lor poate fi obun ̀afacere imobiliar :̀ sta-tul le vinde („trebuie s` ve-dem cum ob]inem mai mul]ibani pentru stat“, a spus r`s-picat Or`[anu) [i, cum cere-rea pentru spa]ii este \n con-tinu` cre[tere, se poate faceo specula]ie \nchiriind acti-vele [i terenurile sau chiarv\nz\ndu-le ulterior. Mai alesc`, dac` administratorii nu-mi]i de stat la aceste insti-tute fac asta, cu siguran]` c`un investitor privat o poateface [i mai bine.

Trebuie, evident, ca, \ncontractele de privatizare,respectivul investitor s` nufie obligat s` p`strezeprofilul de activitate saunum`rul total de salaria]i.|ns ,̀ dac ̀statul vrea un pre]c\t mai bun pentru societ`-]ile \n care cercetarea mai edoar cu numele, cu siguran]`c ̀va renun]a la aceste clauzeexistente, de altfel, \n legis-la]ia actual`. Dar, care, ju-dec\nd dup` afirma]ia [efu-lui AVAS („s\nt nemul]umitde hot`r\rea de guvern carereglementeaz` privatizarealor“), v\nzarea se va puteaface mult mai simplu.

Pachetele minoritarede ac]iuni

De-a lungul anilor de pri-vatizare, statul a v\ndut, \ngeneral, pachete majoritarede ac]iuni, dar nu a v\ndut,\n general, 100%. A[a c` ar`mas cu participa]ii mino-ritare. Acum, AVAS mai de-]ine astfel de pachete la 70de societ`]i, unele dintre elefoarte atractive [i apar]in\ndunor societ`]i care [i-au c\[-tigat un bun nume pe pia]`.Pachetul cel mai valoros estela Asirom, una dintre princi-palele companii de asigur`ri,dar pe list` mai s\nt Tepro(17,5%), Carpat Agregate(0,39%), Cramele HalewoodPrahova (1,86%), UCM Re[i-]a (0,7%), Vel Pitar R\mnicu-V\lcea (0,19%) [i chiar com-panii hoteliere (Balneocli-

materica Sovata sau TurismHoteluri Eforie-Nord). Com-panii care au devenit profi-tabile prin presta]ia ac]io-narului majoritar [i \n carestatul \[i lichideaz` partici-

pa]iile. Pre]urile de achizi]ies\nt evident de pia]`, pentruc` statul vinde o parte din-tr-o afacere, nu dintr-unAgromec, dar exist` oportu-nitatea ca un astfel de pa-chet, cump`rat chiar [i pebani mul]i, s ̀produc ̀[i maimul]i bani \n viitor.

Juc`tori pe pia]ade energie

Statul mai are de v\nzare123 de microhidrocentrale,cu o putere instalat` de p\n`la 10 MWh, [i nu-]i trebuiemilioane de euro pentru a-]icump`ra una. P\n ̀acum s-auv\ndut, prin licita]ii cu striga-re, 28 de centrale [i, f̀ c\nd unpre] mediu, pentru fiecareastfel de central` s-au pl`titcam 630.000 de euro. Pre]ulrelativ mic este compensat

\ns ̀de know-how, pentru c`pia]a de energie are regulimulte [i stricte, dar o lectur`a reglement`rilor promovatede Agen]ia Na]ional` de Re-glementare (ANRGE) [i Ope-ratorul Comercial (OPCOM)asigur ̀o minim ̀informare.

„{mecheria“ unei astfelde afaceri este, iar`[i, c ̀n-arecum s` dea gre[ dec\t dac` aiparte de o secet` prelungit`,pentru c`, potrivit legii, dis-tribuitorii de electricitate s\ntobliga]i s` cumpere energiaprodus` din surse regenera-bile, iar microhidrocentrale-le intr` \n aceast` zon`. Iarproduc`torul nu trebuies`-[i pun` problema pre]u-lui la care vinde energia,pentru c` acesta este regle-mentat. Potrivit celor careau investit \n astfel de cen-

trale, costurile de produc]ies\nt de 50-60% din pre]ul dev\nzare. |n plus, dac` ai f`-cut o retehnologizare de celpu]in 30% din valoarea achi-zi]iei ini]iale, po]i primi [icertificate verzi, c\te unulpentru fiecare MWh produs,aceasta fiind o modalitateeuropean` de sprijin al sta-tului pentru produc`torii deenergie regenerabil`. Pro-prietarul vinde certificatul lalicita]ie, la pre]uri cuprinse\ntre 24 [i 42 de euro bucata.

|n toamna anului trecut,Compania Italian` ESPE acump`rat cinci microhidro-centrale de pe r\ul Firiza, \njude]ul Maramure[. De re]i-nut este c` energia produs`de acestea este de c\teva orimai ieftin ̀dec\t cea produs`de termocentrale.

Bani \n buzunar�

Joi, 27 aprilie 2006 �Bani afaceri&

Doar cinci, [ase institute ob]in bani bunidin cercetare. Restul pot deveniinteresante pentru dezvoltatorii imobiliari.

04

{ANS~

� Statul mai arede v\ndut activesau ac]iuni, decump`rat cu banipu]ini. |n plus,mai s\nt pacheteminoritare lasociet`]i renta-bilizate de al]ii.

O DAT~ |NCHEIAT~ MAREA PRIVATIZARE, LA DISPOZI}IA CELOR CU POFT~ DE AFACERI

Ultimele afaceri tari cu

Activele statului prezint` \nc` interes la cump`rare.

2.643 miliarde ROL

904miliardeROL

62

366

societ`]i cu capitalmajoritar de stat

societ`]i cu capitalminoritar de stat

Societ`]i deprivatizat la AVAS

INFO

_CO

TID

IAN

UL

Proprietari prinFondul Proprietatea

|n varianta \n care dis-putele politice pe margineaFondului Proprietatea se voropri [i acest Fond va devenifunc]ional, pia]a de capitalva oferi enorme posibilit`]ide investire nu numai pen-tru investitori, ci [i pentrucet`]enii obi[nui]i cu veni-turi ceva mai mari dec\t me-dia. Fondul presupune lista-rea la Bursa din Bucure[ti amultora dintre cele 114 so-ciet`]i care-l compun. Nu nereferim aici la cump`rareaunit`]ilor de Fond, ci la cum-p`rarea, de pe burs ,̀ a pache-telor de ac]iuni de la societ`-]ile din Fond care vor r`m\nelibere la tranzac]ionare. Mul-te dintre ele compun „cre-ma“ afacerilor care mai s\nt

\n m\na statului ce a deciss`-[i v\nd` o parte din averepe pia]a de capital. Numaic\teva nume: Transelectrica,Transgaz, Romgaz, LoteriaRomân` sau ImprimeriaNa]ional .̀ Statul va scoate lav\nzare pachete de 10-15%din ac]iunile acestor socie-t`]i, companii foarte profita-bile de altfel. Investi]ia \naceste ac]iuni este aproape

garantat`, pentru simplulmotiv c` o parte dintre eles\nt monopoluri, ba chiarmonopoluri naturale: Trans-electrica sau Transgaz. Orices-ar \nt\mpla pe pia]a de gaz[i electricitate, energia tottrebuie transportat` [i, cumtendin]a este de cre[tere aconsumului, [i veniturile dintransport ale acestor socie-t`]i, vor cre[te \n consecin] .̀

Bani \n buzunar�Investi]ia \n distribu]iile de utilit`]i esigur`, mai ales c` unele dintre acesteas\nt monopoluri naturale.

05� Joi, 27 aprilie 2006Bani afaceri&

CERTITUDINE

PRE{EDINTELE AVAS,R`zvan Or`[anu, spune c`institu]ia are \n derularecontracte pe care trebuie s ̀lemonitorizeze ani de zile,pentru c` a[a spunea Legeaprivatiz`rii \n anii care autrecut, dar promite c` si-tua]ia se va schimba. „Avem

contracte pe care le-ammonitorizat, dac` v` vine s`crede]i, de 12 ani, pentru c`a existat o lege tip V`c`roiu,la vremea respectiv`, care ainsistat ca Agromecurile [inu mai [tiu ce aveau refuzde \nstr`inare a terenurilorpe timp de zece ani. Ce a propus legiuitorul [i ces-a \nt\mplat de fapt: amc`utat o firm` pe care AVASnu [tia dac` s` o lichidezesau nu. Mai g`se[ti un gard,un c\ine \n les` [i o grap`.Toate terenurile s-au \nstr`i-nat, s-au v\ndut, c`r`mizilede pe cl`dirile administratives-au furat [i a[a mai departe.Administratorul murise \n

2002, iar firma nu mai f`ceanimic de prin 2003. Noroc c`cea care era ultima contabil`acum lucreaz` la prim`riarespectiv`. Nu mai exist`arhiv`, nu mai exist` bunuri,s-a \nstr`inat tot, firma tre-buie radiat`“, spune Or`-[anu. „Este absolut corect \nprincipiu s` monitorizez,institu]iile statului \[i factreaba [i, conform legii, mo-nitorizeaz`. {i, \n principiu,acolo mai exist` un gard, unc\ine [i o groap` ruginit`.Cam at\t! Deci, \n principiu,func]ion`m magnific. Dar,c\nd mergi pe teren, desco-peri c` nu ai de ce s` monito-rizezi lucrurile acelea [i c`,

de fapt, nu aveai de ce s` lemonitorizezi \nc` din 1998“,continu` [eful AVAS. „Rezo-nabil ar fi cinci ani. Dincolode cinci ani, ce s` maimonitorizezi? Orice agent economic estesupus regulilor statului [idepune un bilan] contabil laFisc, are cine s`-l monito-rizeze. Nu trebuie ca AVAS-ul s` devin` super-ANAF(Agen]ia Na]ional` de Admi-nistrare Fiscal` – n. red.), su-per certificator, Parchet,Poli]ie, Judec`torie, toate\mpachetate \ntr-una. Misiu-nea noastr` este de a nedezinvesti din economie“, aconchis Or`[anu.

� {eful AVAS sus]inec` perioada de moni-torizare a contracte-lor de privatizare vafi de maximum cinciani, pentru c` maimult nu se justific`.

AU R~MAS ACTIVE MICI, CE POT FI CUMP~RATE LA BUCAT~

Tinichele de coada privatiz`rii

statul pe bani pu]ini

Statul mai are [i societ`]imari de v\ndut, dar, celpu]in \n ceea ce prive[teportofoliul AVAS, doarpu]ine mai au [anse s` fieafaceri. AVAS are de v\ndutcunoscutele Tractorul, Rul-mentul [i Electroputere,companii care au o groaz`de probleme (salaria]imul]i, datorii, lips` decomenzi pentru toat`capacitatea de produc]ieetc.). Tranzac]iile de priva-tizare nu vizeaz` ob]inereaunui pre] mare, c\t semna-rea, \ntr-un sf\r[it, a uneitranzac]ii de privatizare.Electroputere, de exemplu,a avut patru tentativee[uate. Pre]ul, \n privatiza-

rea f`cut` de AVAS, va ficriteriul de baz` al selec]ieiofertan]ilor \n privatizareaa doar dou` societ`]i: pro-duc`torul de medicamenteAntibiotice Ia[i [i fabri-cantul de diamante sinte-tice Rami Dacia. De grosulmarii privatiz`ri, sectorulenergetic adic`, se ocup`Ministerul Economiei. Mais\nt de privatizat patrudintre cele opt distribu]ii deelectricitate [i mariiproduc`tori de energieelectric`. P\n` acum, statulnu a v\ndut nici o termo-central`, de[i, declarativ,s-a apucat de vreo doi ani.Cu siguran]`, at\t la pro-duc]ie, c\t [i la distribu]ie,

pre]ul va fi principalulcriteriu, pentru c`, slav`Domnului, oferte s\nt!Numai pentru ElectricaMuntenia Sud, cea carealimenteaz` Bucure[tiul,s-au depus opt oferte, iarde complexurile energeticedin Oltenia (Rovinari,Turceni [i Craiova) s-auar`tat interesa]i cehii dela CEZ [i nem]ii de la E.On.Tranzac]iile pleac` de lasute de milioane de euro,dar investitorii au nevoie deo minim` garan]ie: c` vorputea s`-[i v\nd` energiaprodus` la un pre] care s`asigure [i o marj` de profitsuperioar` unui plasamentfinanciar obi[nuit.

2004

19,1 18,8 19,6 20,8 21,6

4 4,4 4,8 4,9 5,2

2005 2006 2007 2008

Sector privatSector de stat

Procente în PIB

Formarea brut` de capital

INFO_COTIDIANUL

Ac]iunile monopolurilor aduc c\[tiguri garantate.

M|N~ LIBER~ L~SAT~ CUMP~R~TORILOR

Statul are mai pu]in` treab` cu investitorul dup` privatizare

R`zvan Or`[anu, [eful AVAS, las` garda jos la monitoriz`ri.

MIR

CEA

RES

TEA

— Doru CIREA{~

A FOLOSI INTERNETULpentru promovarea proprieiafaceri înseamn` mai multdec\t a avea un site de Inter-net care poart` numele fir-mei. Firmele specializate în

consultan] ̀spun c ̀este fals`afirma]ia c` ar oferi site-uriweb, c`ci produsele lor s\ntmult mai mult dec\t at\t.

Marketing specialPentru a crea un site ba-

nal de Internet al firmei nici

nu ve]i avea nevoie de mul]ibani, ci de aproximativ c\-teva sute de euro, dar nicinu v` va ajuta prea mult.Apelul la un specialist estenecesar dac` dori]i, deexemplu, ca produsele pecare le oferi]i [i numelefirmei dvs. s` apar` printreprimele pagini afi[ate de unmotor de c`utare, spuneDorin Ostaficiuc, Internetbusiness consultant al firmeiWSI. Metoda optimiz`riipropriului site este supe-

rioar` promov`rii prinbro[uri, spune acesta.

|n cazul bro[urilor tip`-rite, „[tii c` ai dat 200 deexemplare pentru promo-vare [i nu [tii pe unde ajung,dac ̀cel care le-a primit te vac`uta; nu ai nici un fel dem`sur`toare. |n cazul Inter-netului, [tii exact cine vine,s\nt unelte care î]i arat` ce af`cut pe site, care au fostpaginile pe care a intrat, deunde a venit [i pe care pa-gin` a plecat“.

Turism cu motorde c`utare

Astfel, agen]iile de tu-rism folosesc tehnici de op-timizare a con]inutului site-ului lor pentru motoarele dec`utare. Acestea presupunca prim pas stabilirea unorcuvinte-cheie pe care sepresupune c` vizitatorii levor c`uta cu un motor dec`utare pe Internet, spreexemplu „oferta special`,Pa[te“. „Aceste cuvinte, la osimpl` c`utare pe Google,apar pe 65.000 de paginiweb. E o lupt` ca s` fii înprimele dou` pagini“, spuneOstaficiuc. |n func]ie de cu-vintele de c`utare, combi-na]iile acestora [i num`rulcelor care le caut` se potstabili chiar ni[e de pia]` \ncare s` domine agen]iarespectiv`. „Un site trebuies` fie conving`tor, atractiv,s` aib` un con]inut echili-brat de cuvinte-cheie“,explic` consultantul WSI.

Dimensiona]i-v`investi]ia

Valoarea investi]iei într-o solu]ie de Internet pentruafacere se poate dimensionafunc]ie de mai mul]i para-metri. Unul dintre ace[tiaeste rata de conversie, adic`raportul dintre num`rultotal de vizitatori ai site-ului[i al celor care efectueaz` oopera]ie concret` pe acesta.„O rat` bun` de conversieeste 10%“, spune consul-tantul WSI.

|n func]ie de obiectivelestabilite pentru dezvoltareaafacerii, sumele disponibilepentru a fi investite în dez-voltarea solu]iei de Internet,clientul unei firme speciali-zate în consultan]` are uncontrol total asupra pro-dusului solicitat.

„Site-ul este o investi]iecare se poate calcula în c\ttimp se amortizeaz`. Primullucru care se face este deter-minarea obiectivelor clien-

tului prin Internet BusinessAnalysis“, explic ̀Ostaficiuc.

|n func]ie de ace[tifactori, valoarea investi]ieiîntr-o solu]ie de Internetvariaz` între o mie [i zecemii de euro. Pentru o miede euro un consultantefectueaz ̀crearea paginii, îid` identitatea vizual`, facefirmei un catalog de produsecu num`r nelimitat decategorii. Tot aici se adaug`o baz` de date, din care site-ul î[i extrage informa]iaprivitoare la produsul res-pectiv, f`r` a mai fi nece-sar` actualizarea pre]ului,deoarece aceasta se face au-tomat. |n ace[ti bani maieste oferit` o zon` intranetsecurizat`, destinat` parte-nerilor de afaceri. |n cazulsolu]iilor complexe - carepot ajunge la 10.000 de euro,clien]ilor li se ofer` solu]iide comer] electronic cusistem de plat` online,procesare de carduri inte-grate cu mai mult baze dedate, integrare cu transpor-tatorii care livreaz` marf`.

„Mult` lume nu facediferen]a cu ceea ce unii î[ifac reclam ,̀ cum c ̀ar fi pla-ta [i livrarea online. |n acestecazuri este de fapt vorba deni[te e-mail-uri trimise cucomanda respectiv ,̀ care potfi citite [i dup` c\teva zile“,spune consultantul WSI. Lasistemele moderne, co-manda se face instantaneuc`tre transportatorul care [ilivreaz` marfa.

Bani&idei�

Joi, 27 aprilie 2006 �Bani afaceri&

Pentru o mie de euro, un consultantcreeaz` pagina de web, îi d` identitateavizual` [i face un catalog de produse.

06

Valoarea investi]iei \ntr-o e-solu]ie variaz` \ntre 1.000 [i 10.000 de euro.

� Indiferent c` ave]i cabinet destomatologie, agen]ie de turism saulucra]i \n e-learning, Internetul v`poate ajuta afacerea.

CU NUMAI O MIE DE EURO, PROMOVAREA ONLINE POATE ADUCE BENEFICII

Motoriza]i-v` afacerea pe net

PUBLICITATE PUBLICITATE

C`utare de bunuriAchizi]ii de bunuri

26%

41%37% 36%

7%3%

5%5%

Bulgaria Ungaria Lituania România

Utilizarea web-ului

INFO_COTIDIANUL

Auto�2,2 milioane de euro \nsumeaz` pre]urilef`r` taxe ale celor mai scumpe zece

autoturisme \nmatriculate \n 2005.

07� Joi, 27 aprilie 2006Bani afaceri&

� „Cotidianul“v` prezint` topulcelor mai scum-pe autoturisme\nregistrate \nRomânia anultrecut [i evolu]iasegmentului desuperlux \n 2006. — Florin CEPRAGA

PE ANSAMBLUL ANULUI2005, Maybach [i Rolls-Royce au fost cele mai scum-pe autoturisme de superlux\nregistrate \n România.Potrivit datelor RegistruluiAuto Român, Bucure[tiul [ile-a adjudecat pe am\ndou`.At\t versiunea lung` May-bach 62, c\t [i singurul Rolls-Royce Phantom, al c`rui pre]f`r` taxe se cifreaz` la371.200 de euro, au fost \n-registrate \n Capital`.

Maybach 62 are, a[a cumsugereaz` [i indicativul, olungime a trunchiului de totat\]ia decimetri [i estepropulsat de un motor V 12de 5,5 litri [i 550 de cai-pu-tere. Viteza maxim` estelimitat` electronic la 250 dekilometri la or`, iar accele-ra]ia de 5,2 secunde. Cinevrea aceast` limuzin` tre-buie s` pl`teasc` 417.000 deeuro, excluz\nd taxele. Brita-nicii de la Rolls-Royce auechipat Phantom tot cu unmotor de doisprezece cilin-dri, dar cu 467 de cai-putere.Capacitatea cilindric` estede 6.700 de centimetri cubi.Phantom atinge o vitez` detop de 240 de kilometri laor` [i accelereaz` de la 0 la100 de kilometri pe or` \n5,4 secunde.

La capitolul limuzine delux, Bentley a avut cel maimare num`r de cump`r`-tori. Cel mai nou model,Flying Spur, [i-a g`sit patruclien]i bucure[teni. Coupé-ulContinental GT s-a v\ndut\n nou` unit`]i pe ansam-blul anului trecut, dintrecare c\te un exemplar a mers\n jude]ele Prahova, Bra[ov

[i Harghita. |n 2004, au fost\nmatriculate \n Româniaopt exemplare BentleyContinental GT.

Cele dou ̀modele au ace-la[i motor, mo[tenit de laVolkswagen Phaeton, v\rfulde gam` al m`rcii germane,dar mult \mbun`t`]it: un W12, de 5.998 de centimetricubi, [i 560 de cai-putere,cu 120 de cai-putere pestePhaeton. |n cazul varianteiGT, acul vitezometrului urc`de la 0 la 100 de kilometri peor` \n 4,9 secunde, iar vitezamaxim` care poate fi atins`ajunge la 312 kilometri peor`. Pre]urile de achizi]ie\ncep de la 159.000 de europentru GT [i de la 166.156 deeuro CIP pentru Flying Spur.

Supersport din Italia Cinci ma[ini purt\nd

sigla c`lu]ului cabrat au fost\nmatriculate \n Româniaanul trecut, potrivit datelorRAR, cu dou` unit`]i mai

mult dec\t \n 2004. Dintreacestea, trei poart` numele360, un exemplar 575 [i unul612. Modelul 360 estema[ina de intrare \n gam`.Cu un motor V8, \mpru-mutat [i modelelor Maserati,Ferrari a scos 390 de cai-pu-tere, care propulseaz`ma[ina \n 4,5 secunde de la

0 la 100 de kilometri pe or`.Viteza maxim` este de 290de kilometri pe or` pentruvarianta coupé [i cre[te cu 5kilometri pe or` pentruvarianta cabrio, sau spydercum o numesc italienii.Coupé-ul 360 cost` 128.200de euro CIP, iar Spyder-ul146.200 euro. |n cazul lui

575 M, motorul are o cilin-dree de 5,7 litri [i genereaz`515 cai-putere care propul-seaz` bolidul \n 4,2 secundela 100 de kilometri la or` cupornire de pe loc.

Viteza de top dep`[e[te325 de kilometri pe or`.Pre]ul CIP al acestui „granturismo“ are o baz` de por-nire de aproximativ 190.000de euro.

Motorul de la 575 a fostpreluat [i \mbun`t`]it pen-tru modelul 612 Scaglietti,prin m`rirea puterii la 540de cai-putere, ceea ce se tra-duce printr-o vitez` maxim`de 320 de kilometri la or`. A,mai este [i pre]ul: 218.000de euro.

Dac` \n 2004, Lambor-gini a avut patru unit`]iGallardo \nmatriculate, anultrecut situa]ia s-a diversi-ficat. Astfel, au fost cump`-rate dou` Gallardo, fiecarecost\nd 140.000 de euro, [itrei Murcielago, dou` coupé

[i unul cabrio. Pre]ul v\r-fului de gam` Murcielago,un monstru cu un motorV12 de [ase litri [i 580 decai-putere, \ncepe de la230.000 de euro. Modelul deintrare \n gam`, Gallardo,este propulsat de un V10care genereaz` 500 de cai-putere de la 0 la 100 de kilo-metri pe or` \n 4,4 secunde,iar viteza maxim` este de309 kilometri pe or`.

Nem]ii prind elan Din cele 80 de unit`]i

Mercedes S-Klasse, CL [i SL,v\ndute \n 2005, dou ̀poart`indicativul 65 AMG. Ambelemodele s\nt cabrio-coupé-uri-le SL. Pre]ul de baz` al unuiastfel de roadster \ncepe dela 200.222 de euro f`r` taxe.

Dou` exemplare Porsche996 Turbo au fost \nma-triculate \n 2005. Pentruachizi]ia fiec`rui model s\ntnecesari cel pu]in 115.000de euro, excluz\nd taxele.

� Alfa Romeo re\nvie istoria anilor ’40Dup` decenii de pauz`, Alfa Romeos-a decis s` re\nvie modelul cu ca-re a f`cut istorie. |n 2007, construc-torul italian va lansa, \n serie limi-tat`, modelul 8C Competizione,care marcheaz` revenirea m`rcii\n Olimpul automobilelor ultra-performante, cu trac]iunea pepuntea spate. Denumirea evoc`tradi]ia sportiv` a m`rcii: \n anii’30 [i ’40, sigla 8C distingea auto-mobilele, de serie sau de curse, e-chipate cu motorul \n opt cilindrirealizat de inginerul Vittorio Jano.Numele Competizione omagiaz`coupé-ul pilotat \n anul 1950 de

echipajul Fangio-Zanardi la MilleMiglia. Versiunea final` amodelului va fi prezentat` \naceast` toamn` la Salonul de laParis. Pre]ul de baz` este estimatla 120.000-140.000 de euro. Dac`partea frontal` aminte[te demodelul 33 Coupé Stradale,grupurile optice posterioarerotunde readuc la via]`farmecul sportiveiGiulia TZ. 8CCompetizione va fi,cel mai probabil,echipat` cu unmotor V8 de 4,2litri, produs deFerrari. Viteza

maxim` este de 310 kilometri peor`, iar demarajul de la 0 la 100de kilometri pe or` se realizeaz`\n 4,5 secunde. Lung de 4,28metri, lat de 1,90 metri [i \nalt de1,25 metri, modelul este construit\n mare parte din fibr` de carbon.

� Iranul refuz` s` produc`Dacii LoganIranul a suspendat proiectul de\nfiin]are a unei societ`]i mixte cugrupul francez Renault pentruconstruc]ia de automobile Logan,din cauza unei ne\n]elegeri referi-toare la exporturi, a declarat unoficial guvernamental iranian

citat de Reuters. Renault a ac-ceptat ca 60% din procesulde produc]ie a modeluluiLogan s` fie realizat \n Iran,iar platforma s` fie utilizat`[i la construirea altor mo-dele. De asemenea, produ-c`torul francez nu a solicitat

ca Logan s` de]in` monopolul

pe pia]a iranian`, la clasa sa.„Principala problem` r`m\ne do-rin]a Iranului de a primi o cot` dinexporturile de Logan“, a declaratun oficial al ministerului implicat\n proiectul Logan. „Guvernuliranian dore[te s` pun` accentulpe exporturi. Studiem \mpreun`toate solu]iile“, a declarat purt`-torul de cuv\nt al Renault, Ste-phane Farhi. Modelul Logan esteprodus \n România din septembrie2004. |ncep\nd cu 2005, Logan afost fabricat \n Rusia, Maroc [iColumbia sub brandul Renault.|n acest an, urma s` \nceap` pro-duc]ia \n Iran, \n parteneriat cufirmele Iran Khodro [i Saipa.

�� Nout`]i \n grila de start

Re\nviate de Mercedes, Maybach-urile au cobor\t din standurile de prezentare pe str`zile din Romånia.

LIMUZINELE GERMANE {I BRITANICE }IN CAPUL DE AFI{

Cele mai scumpema[ini din România

Top 10 autoturisme de lux1. Maybach 62 417.000 de euro

2. Rolls-Royce Phantom 371.000 de euro

3. Lamborghini Murcielago 230.000 de euro

4. Ferrari 612 Scaglietti 218.000 de euro

5. SL 65 AMG 200.000 de euro

6. Ferrari 575 M 190.000 de euro

7. Bentley Flying Spur 166.000 de euro

8. Bentley Continental GT 159.000 de euro

9. Lamborghini Gallardo 139.000 de euro

10. Ferrari 360 128.000 de euro

Topul include autoturismele \nmatriculate \n România \n 2005 [i pre]urile CIP (f`r` taxe).

C\t de scumpse anun]` 2006� Dup` primele trei lunidin 2006, Autorom, im-portatorul general alm`rcii Mercedes \n Ro-mânia, a comercializat38 de autorisme S-Klasse,CL [i SL. P\n` la sf\r[itulacestui an, importatorulse a[teapt` s` v\nd` olimuzin` S65 AMG depeste 140.000 de euroCIP [i modelul sport S55AMG care cost` 130.558euro, tot f`r` taxe. |n ianuarie-martie 2006,a fost \nmatriculat [i unAston Martin DB7, singu-rul model al m`rcii brita-nice prezent \n România.Pre]ul de baz` este de160.000 de euro. Un altMaybach 62 [i-a g`sitdeja un cump`r`tor, iaral]i [ase au optat pentruBentley Flying Spur.Dou` Ferrari, un 360 [iun 612 Scaglietti, aufost livrate \n primulsemestru al acestui an.

— Doru CIREA{~

|N 2000, LA 24 DE ANI, c\nda început afacerea cu c`r]i,ceaiuri [i muzic` al`turi departenerul Radu {erban, nurare erau cazurile în careeditorii îi solicitau s` î[icheme… [efii la înt\lnirepentru a putea semna con-tractele, î[i aminte[te amu-zat ̀Nicoleta Dumitru. Baniide început, 5.000 de dolaride c`ciul`, împreun` cupartenerul ei Radu {erban- alt împ`timit al c`r]ilor, i-a str\ns din salariul pe careîl primea de la firma de con-sultan] ̀la care era angajat .̀Chiar [i cu un salariu fru-mos pentru acele vremuri,pasiunea pentru c`r]i a fostmai puternic` dec\t instinc-tul de conservare care ar fiputut s` o îndemne s`-[ip`streze serviciul. „Lucramla o firm` de consultan]`,pe partea de «finan]ele fir-mei». Salariul meu nu eramic deloc, iar primii baniinvesti]i în libr`rie erau dinsalariu [i nu mi-am luat cas`[i nici ma[in` pentru aceas-ta“. Imboldul venea din inte-rior, unde „o mare parte dinsuflet, cea spiritual`, nu seîmplinea“, î[i aminte[teNicoleta Dumitru.

Singurul ajutor a venitdin partea lui Radu {erban,în timp ce restul prietenilornu se dumireau cum po]i face afaceri cu a[a ceva.

„Ne-am g\ndit vreo cinci-[ase luni înainte cu tot felulde prieteni care ne descura-jau. P\n ̀s ̀apuc`m s ̀g`simun spa]iu, am avut tot felulde discu]ii, prietenii spu-neau nu ave]i ce face cu ba-nii? Cum s` bagi banii înc`r]i, cum s` investe[ti înlibr`rie?! Era în anul 2000 [iatunci a fost o perioad ̀foar-te proast` pentru pia]ac`r]ii. Cred c` acesta a fostpunctul cel mai de jos“.

Idei furate din UngariaCeea ce s-a suprapus [i a

dus la dezvoltarea afaceriiau fost pasiunea fa]` de lite-ratur` [i descoperirea unuiconcept nou pentru Româ-nia, de a vinde într-un moddeosebit c`r]i. De ajutor aufost vizitele f`cute în c\teva]`ri europene, unde astfelde libr`rii nu erau o noutate.Mai ales o vizit` în capitalaUngariei a determinat-o s`demareze a[a ceva [i în Ro-mânia. La acel moment înmajoritatea libr`riilor de lanoi î]i era team` s` ceri ocarte pentru a o r`sfoi. Exis-ta o singur` libr`rie privat`în Bucure[ti, în care acestlucru era posibil, îns` nu e-xista [i posibilitatea de a bea

un ceai în timp ce r`sfoie[tio carte. „{tiam c` în Londra,Paris libr`riile s\nt pe cincietaje, iar la unul dintre aces-tea este o cafenea. Sigur nula aceasta ne-am g\ndit c\ndam f`cut libr`ria mic` (n.red. - str. Edgar Quinet, Bu-cure[ti), c`ci acolo înc`peaudoar o m`su]` [i trei scaune.Odat`, la Budapesta amv`zut prin vitrin` pe cinevacare turna ceai în timp ce r`s-foia o carte. Pentru mine aceaimaginea a fost simbolic`.“

Piatr` de încercaredrept semn de carte

Timp de doi ani, NicoletaDumitru a continuat s`lucreze at\t pentru amena-jarea libr`riei din centrulBucure[tiului, c\t [i la firmade consultan]` unde era an-gajat`. Suma de început afost investit` în mobilier,ceaiuri, o parte din carteastr`in`, în timp ce c`r]ileromâne[ti erau pl`tite de

abia dup` v\nzare – sistemcare func]ioneaz` [i acum.„A fost dificil, nu eram cu-noscu]i pe pia]` [i a duratmult p\n` am convins edi-turile“, spune NicoletaDumitru.

O dat` ce s-a pus proble-ma deschiderii celei de-adoua libr`rii, cea de pe bd.Magheru din Bucure[ti,p`strarea ambelor ocupa]iinu a mai fost posibil`. Pen-tru amenajarea acesteia,aspect esen]ial [i costisitorîn acest business, cei doi aso-cia]i au luat un credit. „Nu ecea mai rentabil` afacere,c`ci se investesc sume mariîn amenajare. Astfel, un sis-tem POS de gestiune carepermite v\nzarea produselorpe baza sistemului cod debare cost` între 10 [i 20.000de euro, \n func]ie de dimen-siunea libr`riei“, spuneDumitru. La aceste sume seadaug` amenajarea pro-priu-zis`, costuri care acum

pot varia, \n func]ie desuprafa]`, între 30.000 [i100.000 de euro. „Nu putems` facem o libr`rie cumobilier PAL sau PFL, celpu]in nu ceea ce vrem noi“.

Deschiderea noilorlibr`rii este momentul celmai dificil. „Cele mai maritemeri le-am avut în fazelede amenajare. Fiecare des-chidere aduce temeri [i unnou soi de probleme“, spuneDumitru.

Profit de pe urmasufletului oamenilor

Dac ̀totul ar fi fost redusla profit, calcule economice,eficien]` imediat` [i nu ar fifost luat` în calcul [i di-mensiunea uman`, afacereanu ar fi pornit. Sprijinul su-fletesc al angaja]ilor, e-mailurile primite de laamatorii de literatur` din]ar`, care doreau ca [i înora[ul lor s` existe acestconcept, toate acestea au

contat [i contribuie ladezvoltarea afacerii. Maimult, dezvoltarea re]elei -[ase libr`rii în prezent (treiîn Bucure[ti, dou` în Timi-[oara, una în Ia[i) s-a f`cutnu at\t pe baza unor profituripromise imediat, c\t în urmasolicit`rilor venite din parteapropriilor angaja]i sau aleiubitorilor de carte.

„Economic vorbind ebine s` cre[ti, s` te extinzi,s` ai costuri generale maimici, îns` la noi presiunea avenit mai ales din parteapublicului. Primeam zeci demailuri pe lun` [i to]i neîntrebau de ce nu [i la noi?Toate acestea au creat o pre-siune“.

Nici angaja]ii libr`rieinu i-au dat pace, ace[tiapropun\ndu-i, de asemenea,deschiderea altor libr`rii.„Oamenii care lucrau cu noine spuneau vrem mai mult,putem mai mult, e loc demai mult“. De altfel, pasiu-nea angaja]ilor e absolutnecesar` în acest tip deafacere. „Dac` nu e[ti cu a-dev`rat pasionat de c`r]i,dac` nu î]i face pl`cere marede a vorbi de c`r]i, lucrulacesta se simte. Dac` o facidoar pentru a-]i lua salariul,mai devreme sau mai t\rziu,lucrul acesta se simte. Enevoie ca librarul s` înve]emii de titluri, încadr`ri îndomenii [i s\nt peste 300 defurnizori cu care lucreaz` olibr`rie. E un efort conside-rabil care presupune pa-siune. Pe întreaga pia]` ac`r]ilor, c\[tigurile nu s\ntcele mai grozave, nici pentruedituri, nici pentru libr`riisau angaja]ii acestora“.

Pe val�

Joi, 27 aprilie 2006 �Bani afaceri&08

300 de furnizori de carteasigur` succesul

libr`riilor C`rture[ti.

NicoletaDumitru� Economist`, 29 de ani� |n 2000, la 24 de ani,deschide prima libr`rieC`rture[ti� |n prezent, [ase libr`rii în ]ar`

„Petreceam oreîn [ir în libr`rii[i îmi d`deamseama c`aceasta esteceea ce îmiplace. D`deamo bun` partedin bani pec`r]i [i [tiamc` erau [i al]iicare fac la fel [ic` î[i doreau ointerac]iune culibrarul.“

„La Budapestaam v`zut pecineva carest`tea la o ma-s` [i turna ceaiîn timp ce r`s-foia o carte.Pentru mineimaginea a fostsimbolic`;aveam expe-rien]e triste culibr`riile dinBucure[ti,unde î]i trebu-ia curaj s` cerio carte ca s` or`sfoie[ti“.

Nicoleta Dumitru a \nceput afacerea cu banii din salariu.

Conceptul C`rture[ti a prins \n Capital`„Nu po]i fi sigur de nimicc`ci, pe de o parte, ai unpublic fidel - cei care vinpentru atmosfer`, deoare-ce unele c`r]i le g`sesc [i latarab`, îns`, pe de alt`parte, dac` apar 30 detitluri noi într-o s`pt`m\n`sau într-o lun` [i nu le a-vem, cu siguran]` o alt`parte a publicului va migra.Din punctul de vedere alconceptului, C`rture[tiulnu are concuren]` real`,dar fiecare ap`rut poate fiun concurent“.

� {i-a împlinitvisul: deschide-rea unei libr`riiîn care cump`r`-torii pot r`sfoi ocarte în timp cebeau un ceai sauascult` muzic`.

A RENUN}AT LA CONSULTAN}~ PENTRU A TR~I |NTRE C~R}I

Nicoleta are curajul dea vinde c`r]i cu ceai

Libr`riile C`rture[ti au intrat în agenda monden`.