Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

incapacitatea de legătură328 cu un Dumnezeu prezent, de faţă329.

3.3.5 Lumina şi întunericul

3.3.5.1 LuminaDumnezeu se arată credincioşilor în slavă strălucitoare330, lumină – chip a celei

cereşti care-L îmbracă331 şi care învăluie şi pătrunde pe drepţi dinaintea Sa332; aceeaşi lumină materială însoţeşte cerurile şi astrele în lauda Domnului333.

3.3.5.2 ÎntunericulPăcătoşii preferă întunericul pentru desfăşurarea acţiunilor lor334, el este ziua

acestora în care Dumnezeu priveşte335 şi-i trimite apoi în întunericul veşnic, tărâmul uitării Domnului336.

3.3.6 ApaDumnezeu este Stăpânul apelor337, Făcătorul338 mărilor şi adâncurilor, Cel ce a

întemeiat şi întărit pământul pe ape339, Dătătorul ploii340, domeniu ce-L predă lui Mesia341.

Forţa apelor, furtunii, este depăşită de Domnul, Care le îndreaptă binefăcător spre om342 sau foloseşte ilustrativ şi pedagogic zăpada, gheaţa, tunetul, furtuna pentru a-i transmite un mesaj343; întinderea lor necunoscută nu constituie impediment pentru manifestarea lucrărilor divine, fie că ne referim la credincioşi sau păcătoşi344.

328 Ps. 6, 5329 Ps. 138, 8-10330 Ps. 49, 2 ; 75, 4331 Ps. 103, 2332 Ps. 36, 6 ; 55, 13333 Ps. 148, 2-5334 Ps. 10, 2 ; 58, 6,14 ; 73, 20335 Ps. 138, 11-12336 Ps. 81, 5 ; 87, 13337 Ps. 28, 3,10 cf. Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice, Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 51, col. 2, Tertulian, în Tratat despre Botez, arată respect pentru apă deoarece Duhul a ales-o dintre toate elementele pentru odihnă Fac. 1, 2; să nu ne mirăm că apele Botezului sunt dătătoare de viaţă ca-n Facere.338 Ps. 32, 7 ; 94, 4-5 ; 145, 6339 Ps. 103, 6-10 ; 23, 2 ; 135, 6 cf. John J. McGovern, The waters of Death, în „The Catholic Biblical Quarterly”, vol. XXI, July 1959, nr. 3, p. 350.340 Ps. 134, 7341 Ps. 71, 8-9 ; 88, 25342 Ps. 64, 7 ; 88, 9 ; 106, 23-30 ; 113, 3-8343 Ps. 28, 5-9 ; 67, 8 ; 80, 7 ; 98, 7 ; 147, 4-8 cf. „The Israelite view of nature was never sentimental, romantic or anthropomorphic. In its more formal forms it served as a reminder of man’s divinely given responsibilities, the wonder of sky, sun, moon and stars demonstrating God’s law and governmental power, e.g. Pss. 8, 18, 103. This psalm (28) celebrates the glory of God as revealed by the unexpected and overwhelmingly uncontrollable”, Scripture Union, Idem, p. 30.344 Ps. 67, 22 ; 138, 8-10

31

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Apa este un element vital pentru pământ, plante şi animale345, care primind-o laudă şi slăvesc împreună cu apa şi fenomenele naturale ce o includ pe Dumnezeu346, în faţa Căruia se vor înfăţişa cu bucurie la Judecată347.

3.3.7 Plantele şi arboriiDacă furtuna din care vorbeşte Domnul are o amploare ce se dovedeşte între

altele prin doborârea cedrilor348, isopul este folosit cultic, în ceremonialul de iertare a păcatului349; duzii egipteni sunt distruşi, dar cel în care s-a urcat Zaheu s-a transformat în roadă a Duhului ca instrument de pocăinţă350; grâul satură poporul binecuvântat al Ierusalimului351, iar plantele îşi desfăşoară normal existenţa datorită proniei, râul lui Dumnezeu352; tuturor, arbori şi plante, Judecata transfiguratoare a Domnului le aduce bucurie353; nu în cele din urmă, zidirea ierbii cu un interval de înflorire şi vestejire atât de mic învaţă omul despre scurtimea vieţii354.

3.3.8 Spaţiul cosmic şi aştriiDumnezeu-Cuvântul a făcut stelele şi a acoperit pământul cu mantia

abisului355; El ştie numărul tuturor şi dă numele fiecăreia, după cum binevoieşte356; Domnul le-a pus indicatoare ale timpului, după ele omul organizându-şi activităţile, măsurând durata evenimentelor, fenomenelor şi vieţii sale357. Cosmosul şi întreaga creaţie povestesc despre mărirea Creatorului358; ele sunt alese pentru a arăta imensitatea ei spaţială359 şi chemate pentru a lăuda pe Dumnezeu360.

3.3.9 Animalele361

345 Ps. 41, 1 ; 64, 9-13 ; 71, 6 ; 103, 11-12,13346 Ps. 68, 34 ; Ps. 148, 2-5,7-10347 Ps. 95, 11-13 ; 97, 7-8348 Ps. 28, 5-9349 Ps. 50, 7 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLIII(1991), Serie nouă, nr. 1, p. 57, ispoul este plantă medicinală, curăţeşte şi absoarbe ; Dragomir Demetrescu, Psalmul 50, Studiu exegetico-biblic, în B.O.R., An XX(1896), nr. 5, p. 437, după Atanasie, isopul „preînchipuie lucrarea Sf. Duh, încălzindu-ne şi alungând toată necurăţia”, conform Sf. Vasile, Grigore Teologul, Ioan Hrisostom şi Fer. Augustin, isopul este tipul umilinţei, care ne curăţeşte de mândrie şi unită cu penitenţa, ne ţine în lumină, inocenţă şi sfinţenie.350 Ps. 77, 47 ; „And the sycamine of Egypt is utterly destroyed; not, however, that one which Zaccheus climbed that he might be able to see my Lord. And the fruits of Egypt are wasted, that is, the works of the flesh, but not the fruit of the Spirit, love, joy, and peace”, Hippolytus, Exeg., On Psalm CIX, trRAR V.351 Ps. 147, 3352 Ps. 64, 9-13353 Ps. 95, 11-13354 Ps. 89, 5-6,10355 Ps. 32, 6 ; 103, 6s356 Ps. 67, 33 ; 134, 6 ; 146, 4 cf. Aug., On Psalm CXLII, 8., edPS.357 Ps. 103, 19 ; 135, 7-9358 Ps. 18, 1359 Ps. 8, 3360 Ps. 148, 2-5,7-10361 păsările sunt incluse, chiar dacă în viziunea biblică formează un corp aparte

32

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Dumnezeu a făcut cerul şi pământul, marea şi plinătatea ei362, este propietarul animalelor de jertfă, păsărilor şi fiarelor363, pe care le-a dat omului spre stăpânire364, pe credincioşi binecuvântându-i în mod special cu oi multe şi boi graşi, buni de povară365.

Animalele au duhul lor366 de la Dumnezeu, lipsit însă de pricepere367, motiv pentru care nu-L pot chema368; ele mor şi se întorc în ţărână, se nasc şi înnoiesc faţa pământului369. Ca şi oamenii, se află în dependenţă de El, sub grija Sa mântuitoare370, şi constituie un exemplu prin faptul că aşteaptă toate la bună vreme de la Făcătorul lor371; Îl binecuvântează, laudă şi slăvesc372, şi se vor înfăţişa cu bucurie la Judecata Lui373; setea lacomă a cerbului constituie până în epoca patristică şi după imaginea sufletului doritor de Dumnezeu ca de un element vital structurii sale existenţiale374.

3.3.10 Omul

3.3.10.1 Condiţia umană

3.3.10.1.1 Dumnezeu şi fiu al celui PreaînaltOmul este lucrul mâinilor Domnului375, Căruia Îi aparţine376. Credinciosul se

află în grija Lui mântuitoare, ca microcosmos377, făptură minunată şi deosebită a Sa378, înzestrată cu percepţie, înţelegere379, porumbiţă poleită380 şi oaia turmei păşunii Sale381, uns382, copil al Celui Preaînalt383, lumina ochiului384, alesul şi tezaurul Său385, chemat a fi dumnezeu prin asemănare cu El386, primitor, însă nu dăruitor, pentru că cele ce are

362 Ps. 145, 6363 Ps. 49, 9-11364 Ps. 8, 7-8365 Ps. 143, 13-14366 „Consider it as spoken in a figure, lest thou think, as some evil men say, that the souls of men migrate into cattle, dogs, swine, ravens. Give this no place in your hearts or in your faith. The soul of man is made after the image of God: He will not give His image to dog or swine”, Aug., On Psalm CXLVII, 14., edPS367 Ps. 28, 9 ; 103, 29 ; 31, 9368 „Think not that the unreasoning creature calls upon God: no creature knows how to call upon God, save the reasonable alone”, Aug., On Psalm CXLVII, 14., edPS369 Ps. 103, 29,30370 Ps. 35, 6 ; 103, 28 cf. Hippolytus, Exeg., On Psalm CIX, trRAR V ; Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLII(1990), Serie nouă, nr. 1-3, p. 155, oamenii şi dobitoacele sunt Israelul şi neamurile (Ps. 35, 6).371 Ps. 64, 9-13 ; 103, 11-12,21,27,29 ; 144, 15 ; 146, 9372 Ps. 144, 21 ; 148, 7-10 ; 150, 6 ; 68, 34373 Ps. 95, 11-13 ; 97, 7-8374 Ps. 41, 1375 Ps. 99, 3 ; 137, 8376 Ps. 81, 8 ; 118, 94377 Sf. Gr., p. 141.378 Ps. 35, 6 ; 67, 10 ; 138, 14379 Ps. 93, 9380 Ps. 67, 13 ; 73, 19381 Ps. 94, 7 ; 99, 13382 Ps. 83, 9 ; 88, 51383 Ps. 102, 13 ; 130, 2 ; 81, 6384 Ps. 16, 8385 Ps. 134, 4

33

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

nevoie Dumnezeu nu i le poate da omul387. Omul este împlinit prin venirea lui Mesia388, ce anunţă contemplarea feţei divine şi asemănarea cu El la Înviere389.

3.3.10.1.2 Omul şi păcatulPentru actualizarea titlurilor şi binefacerilor de mai sus, omul nu trebuie să uite

că a căzut din starea sa mărită pentru că s-a repezit ca un animal la fructul oprit şi a dobândit moartea, apoi după generaţii s-a împăcat cu situaţia390, de aceea este indicat să ajungă la dreapta judecată prin cunoaşterea temporalităţii sale finite, limitate391, de aceea nu are voie ca păcatul să-l aducă într-o stare de animalitate392, închizându-şi simţurile393, fără cugetare394, departe de condiţia naturală, ţărână, trupesc în duhul său395, arc greşit calibrat396, pelican în pădure, bufniţă în deşert şi pasăre singură pe acoperiş397.

3.3.10.1.3 Slăbiciunea firii umaneDupă căderea în păcat, fiul omului se simte insignifiant şi nevrednic de a fi luat

în seamă de Dumnezeu398, vas de lut fragil399, călător, străin pe pământ400, vierme păcătos401, lucrând inconsistente pânze de păianjen402; în aceste condiţii, credinciosul are nevoie de poruncile Domnului să-l înţelepţească a-şi găsi calea, porunci văzute ca adevărate cântece în casa pribegiei sale403.

386 Ps. 8, 5 ; 81, 6 ; 88, 47 cf. Cuv. Eftimie Zigaben, Tâlcuirea Psaltirii (1), Schitul românesc Prodromu, Sf. Munte Athos, 2001, p. 47, Hristos şi sfinţii nu mai sunt fii ai oamenilor, ci dumnezei şi fii ai Celui Preaînalt (Ps. 4, 2).387 Ps. 49, 12388 Ps. 71, 6,16389 Ps. 16, 14-15 ; 88, 5-7 ; 129, 6390 Ps. 48, 12-13,20 cf. Sf. V., p. 319-320, Pierderea chipului lui Dumnezeu, alăturarea dobitoacelor, înseamnă depărtarea de la adevărata menire a omului (Ps. 48, 12-13), ce ajunge rob diavolului, până la venirea adevăratului Păstor (Ps.48, 14-15 ; In. 10, 14) ; Ibidem, p. 324, omul din poziţia sa importantă (Ps. 48, 20 ; Evr. 2, 7 ; Prov. 20, 6) ajunge dobitoc pentru că „s-a supus patimilor trupului” (Ps. 48, 20) ; Judah Jacob Slotki, Psalm XLIX 13,21 (AV 12,20), în „Vetus Testamentum”, quarterly published by the International Organization for the study of Old Testament, vol. XXVIII, July 1978, nr. 3, pp. 361-362 (Ps. 48, 12,20 ; 31, 9 ; 72, 22).391 Ps. 88, 48-49 ; 38, 4-5 ; 89, 5-6 ; 102, 16 ; 143, 4 ; 48, 14392 Ps. 31, 9393 Ps. 57, 4-5394 Ps. 72, 22395 Ps. 29, 9396 Ps. 77, 57397 Ps. 101, 6-7398 Ps. 143, 3 cf. Jorge Mejia, Some observations on Psalm 107, în „Biblical Theology Bulletin”, vol. V, Febr. 1975, nr. 1, pp. 65-66 (Is. 40, 6-7).399 Ps. 2, 9400 Ps. 38, 12 ; 118, 19401 Ps. 21, 6402 Ps. 38, 11403 Ps. 118, 19,54,73

34

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Slăbiciunea plămadei omului, a ţărânii sau a cărnii, atrage îndurarea lui Dumnezeu404, Care întăreşte prin ispite405 şi apără vasele Sale406, cetatea sufletului credincioşilor407, via408, turma păşunii Lui409 din primele clipe de viaţă410, dându-le un semn apărător411 şi stând neclintit ca un zid împrejur412 celor ce se aşează în grija Sa413.

3.3.10.1.4 PăcătoşiiDezlipiţi de Domnul, păcătoşii se înalţă o clipă asemenea fumului pentru a se

pierde în chip definitiv414; ei nu mai valorează nimic415, carcase goale asemenea idolilor proprii416: regii pământului sunt topiţi ca ceara417, Moab şi Edom sunt aruncaţi ca un vas de spălare418; păcătoşii sunt reduşi la stadiul de gunoi zootehnic419, gard surpat şi zid povârnit420, iarbă de acoperişuri smulsă înainte de maturitate421, lipsa pocăinţei şi recunoaşterii propriei condiţii422 ducând inevitabil la moarte timpurie423 şi distrugere424.

3.3.10.2 Numele omuluiCredincioşii se mulţumesc cu numele de mai sus, printre care cele mai

importante sunt cele de sfinţi425, dumnezei şi fii ai Celui Preaînalt426, în final bucurându-se de pomenire veşnică427.

404 Ps. 64, 2 ; 77, 39 ; 102, 14 cf. Ilarie, Psalm I, 9., PSHW ; Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLIII(1991), Serie nouă, nr. 1, pp. 56-57, slăbiciunea este sădită în inima omului (Ps. 50, 5 102, 14-15 ; Rom. 7, 22-23; 8, 3-4) ; Dragomir Demetrescu, Psalmul 50, Studiu exegetico-biblic, în B.O.R., An XIX(1895), nr. 12, pp. 823-824, după Atanasie şi Theodoret, zămislirea în păcat se datorează păcatului originar (Ps. 50, 5).405 Ps. 55, 4,11 ; 65, 10-12406 Ps. 30, 12407 Ps. 30, 21408 Ps. 79, 8-11,14409 Ps. 43, 11,22 ; 94, 7410 Ps. 70, 5-6411 Ps. 59, 4412 Ps. 79, 11413 Ps. 106, 23-30 ; 124, 1 ; 137, 8414 Ps. 36, 20 ; 67, 2415 Ps. 43, 12 ; Ps. 128, 7416 Ps. 113, 12-16 ; 134, 18417 Ps. 67, 2 ; 96, 5418 Ps. 107, 8-9419 Ps. 82, 9-10420 Ps. 61, 3 cf. Sf. V., p. 333, slab şi atacat de demoni, omul este comparat cu un „zid povârnit” şi cu un „gard surpat” (Ps. 61, 3), dar fiind „zidirea lui Dumnezeu” (I Cor. 3, 9), tot El o reface – acest sens aparţine traducerii LXX.421 Ps. 36, 2 ; 89, 5-6 ; 128, 6,7 ; 91, 7-8422 Ps. 19, 20 ; 46, 9 ; 67, 14423 Ps. 128, 6 ; 54, 23424 Ps. 61, 3425 Ps. 33, 9 ; 67, 35 ; 88, 5,7426 Ps. 81, 6427 Ps. 111, 5-6

35

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Păcătoşii fac un corp deosebit; chiar dacă în realitate sunt ce am arătat mai sus, ei cred că moartea este sfârşitul, odată cu ea pierind numele şi orice amintire428, drept urmare şi-l leagă de proprietăţile lor crezând că sunt veşnice şi-şi pun efigia pe monede429; se înşeală, numele lor pierind veşnic după moartea copiilor430; nu numai că se depărtează de Dumnezeu, dar Îi neagă existenţa431, îşi pun însemnele lor pe templu şi caută să-I şteargă numele432, sacrilegiu pentru care credinciosul nici nu pronunţă numele păcătosului, ducându-şi viaţa paralel cu el, în tovărăşia sfinţilor 433.

3.3.10.3 Trupul

3.3.10.3.1 Părtaş la viaţa sufletului

3.31.1.1 Realitatea părtăşiei cărniiCu precizarea că trupul fără suflet nu poate întreţine legătura cu Dumnezeu434,

el însetează, strigă după Dumnezeul cel Viu şi viaţa veşnică435, simte nădejdea şi bucuria unei existenţe perpetue436 şi va binecuvânta continuu, repetat, numele Lui437.

Trupul este afectat de boala sufletească, păcat438, dar şi de tulburările sufleteşti439; păcatul se insinuează mai uşor prin carne440, dar credinciosul posedă o anumită imunitate441, pe când păcătosul este stăpânit de rău ca de un drog indispensabil442.

428 Ps. 40, 5429 Ps. 48, 11 ; 67, 30430 Ps. 108, 8-15 ; 9, 5-6 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLI (1989), nr. 5, p. 47, în Ps. 9, 5, numele este slava lor.431 Ps. 13, 1 ; 52, 1432 Ps. 73, 4 ; 82, 4-8433 Ps. 15, 3-4434 Ps. 29, 9435 Ps. 62, 1 ; 83, 2 ; 118, 102436 Ps. 15, 9-10 ; 27, 7 cf. Aug., On Psalm XVI, 9. ; XXVIII, 7., edPS ; The Interpreter’s Bible, The Holy Scriptures in The King James and Revised Standard Versions with general articles and introduction, exegesis, expozition for each book of the Bible, in twelve volumes, vol. IV, Psalms, Proverbs, Abingdon Press, Nashville, 1987, p. 85.437 Ps. 144, 21 cf. Brendan S.J. Byrne, Sinning against One’s Own Body: Paul’s Understanding of the Sexual Relationship in I Corinthians 6, 18, în „The Catholic Biblical Quarterly”, vol. 45, Oct. 1983, nr. 4, pp. 608,611,613, trupul poate avea sens holist, de fiinţă umană întreagă.438 Ps. 6, 6-7 ; 37, 2,5,7 ; 37, 4,6 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLI (1989), nr. 4, pp. 52-53, oasele sunt tulburate de păcatul ce răscoală patimi în trup ; la p. 54, ochiul este tulburat pentru că nu mai are vederea lui Dumnezeu.439 Ps. 21, 14-15,16-17 ; 30, 9440 Ps. 77, 39 cf. Aug., On Psalm XVIII, 5., edPS, trupul simte durerile morţii.441 Ps. 55, 4,11 cf. Methodius, VI, trRAR, Hristos biruieşte în trup: „God against the devil; not manifestly in His might, which cannot be looked on, but in the weakness of the flesh, to bind the strong man that is against us.”.442 Ps. 13, 4

36