02 Ce Este Cercetarea Calitativa (Silverman)

5/14/2018 02 Ce Este Cercetarea Calitativa (Silverman) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/02-ce-este-cercetarea-calitativa-silverman 1/9

40 TEORIE Sl METODA iN CERCETAREA CALlTATrv A

EX,erci1iul 1.3

Revenit i la interpretarea orertta de voi in exercluu l t.z in abordarea celor care fac parte

dintr-o orqanlzatie paramilltara. Exammati rnodalitatile de generare a unor problema de

cercetare folosind oricare dintre cete trei tipuri de sensl bl atate discutate in capitol , adica;

Istcrtca,

• polltica,

• con textuala.

Exercltiul 1.4

Din nou des pre eei care iau lagea in proprlile rnainl. Suqerati tipuri de interoqatf care

pot fj produse prin oricare doua dintre cele patru metode discutate in capitol. aoica:

observat'a.

analiza textelor §i documentelor,

interviurile,

inregislrarea §i transcrierea.

Acum gandili-va: a) care a T f meritele relative ale flecarei metode in abordarea acestui

subiect: b} ce anume se poate ca~tiga (daca se poate, Intr-adevar, c8!i iti ga ceva) eom-

binand cere ooua metode alese (puteti folosi in continuare dlscutia mea asupra . tnancu- ' '

larii" din sectiunea 8.3.2.

Capitolul2

Ce este cercetarea calitativa ?

Dadl spui despre tine ca esti ccrcetator care abordeaza metodele "calitative", nu ai spus

mare lucru. in primui rand, dupa cum vom vedea la sfar§irul acestui capitol, ccercetarea

calitativa" acopera 0 arie foar te larga de .ac tivi ta ji , une le dint re e le chiar contrad ic tot ii .

in al doilea rand, daca te dcscrii sub forma unui epiter negativ (spumlnd ceea ce nil esu,

ad ica cerceutor care nu foloseste metode cant itat ive) , atunci nu mai ! jt iu ca t de fo lositoare

es te aceasta descriere . .A!}acum spune Peter Grahame :

afi rmat ia ea cerce ta rea cal itat lva e non-cant itat iva este adevarara , dar ne in fo rmat iva :

avem nevoie de rnai mult decat de 0 deflni jie negariva (1994 : 4).

in acest de-al doilea c az , n o ti u ne a de "cercetare calitativa' pare s a promita evitarea

sau minimalizarea tchnicilor statlsr ice §i a apara tului d iverselor metode cant itat ive folo-

s ite. s~ zicem, in ancheta sociologlcf sau epidemiologie. Pericolul termenului este acela

c l ' i pare sa~si asume 0 preter inta fix~ sau 0 evaluare predefinita asupra a ceea ce e "bun"

(adica cercetarea calltauva) sau "rau" (adica cercetarea cantitatlva). De fapt, operarea

unor alegeri intre diversele metode de cercetare ar trebui sa depinda de ceea ce dorim

s a aflam. '

De exemp!u, dad vrem s~ cercerar» intentiile de vet, atunci 0metoda cant itat iva cum

este ancheta sociologica pare sa fie cea mai porrtvua alegere. Pe de alta parte, dad.

suntem preocupaji de istoriile de viala ale oamenilor sau de comportamentele cotidiene,

atunci rnetodele calitative vo r f i, desigur, favorite.

Oricum, Si alte Intrebari, mai putin practice, vor iesi la iveala arunci cand trebuie sa

alegem lntre metodele "ealitative" §i "cantitative". Cercetatorul trebuie sa tina mereu

seama de faptul c a aceste metode sunt deseori evaluate pe criterii diferite. Aces!' lucru il

a rat in tabe lu l 2.1 care este alcatuit pe baza termenilor folositi de vorbitori La d iverse

conferirue asupra metodelor de cercetare.

Tabelul 2.1 arata cat de imprecise sunt consideratiile evaluative ce intra in joe in

momentul in care cercetatorii tncearca sa descrie metcdele calitative ~i eantitative. in

functie de propriul punct de vedere, tabelul poate sugera ca cercetarea cantitativa este

superioara pentru ca, de exemplu, nu estc dependentade valori, Implicatia este aceea ca

cercetarea cant itat iva ofera, pur S i sirnplu, un raport obiectiv asupra realitatii, in timp ce

cercetarea cal itat iva sufera influen ta ideo logiei ccrcc ta torului . Dimpotriva , a lt ii ar pu tea

spune c a 0 asemenea epurare de valcri, in eadrul stiintelor sociale, este fie imposibila,

f ie de nedorit.Acelasi tip de argumentatie se poate aduce in cazul "flexibilitatii". Pentru -uni i ,

aceasta flexihilitate Incurajeazf spre inovatie pe cei care abordeaza metodele calitative.



42TEORlE . 51METODA iN CERCETAREA CALlTATIV A

Pentru al jii, flexibil itat ea este obiect.al criti cilor, denunjand-o ca lipsita de st ructurg

Dimpotriva, "fixarea" intr-un cadru otcra posibilitatea structurfi, dar pierde definitiv ~

flexibilitatea.

TABELUL 2.1

Pretinse trasatur! ale metodelor caliuuive §i cantitauve

abstracte

Metode calitative Metode cantitative

"slabe" "tali"

flexibile fixe

subiective objective

s up u se id eolog i il or scapa incidenjei vaJorilor

s tu di i d e c az soodajc

speculative t es te a za i po te z e

. a n co r at e ind a te con cr e te

s u r s s : Half penny, 1979: 799 .

Hid\ tndoiala, acesta nu este un raport echilibrat. in afara comuniratii stiinjifice nuprea exista Indoieli asupra faptului ca cercetarea cantitativa da tonul. Guvernele .0

f avo ri z ea z a f i in d c a im i ta c e rc e ta re a e f e ct u ar a de propr ii le lor agentii (Cicourel, 1964: 36 ).

Ele vor raspunsun rapide, bazate pe vari abile bine intemeiate.

Similar, mul te ag en t ii care o f er a f o ndu r i pentru des fasur area ce r ce rar ilo r ii nurnesc pe

cei care abordeaza metadele cali tative "jurnal i~ti" sau "cerce tatori-soj t" a carer munca :

se paate intitula nestiinjifica sau daar exploratorie, sau pe de-a-ntregul personals $i incar-

cata de prejudecati (Denzin ~iLincoln, 1994": 4).

Cat despre publicullarg, acesta se raporteaza la datele cantitative ell respect combinat

ell suspiciune ("pati spune ce-ji place prin cifre'"; " nascoci ri , nascoci ri blesternate ~i

statistica"). Acest lucru se r c n c c r a in mass-media. Pe de 0 parte, sondarea opinieipublice este sure de presa - mai ales inainte de alegeri ; iar pe de alta parte, statisticile

privind somajul ~i inflatia sunt deseori .privite cu suspiciune - mai ales cand par sa

contrazica propria experienta a telespectatorului (stanstici care arara ca inflatia a scazut

pot fi primi te prost de publ ic dad acesta observe ca preturil e produselor pe care doreste

sa le cumpere cresc ).Din aceste motive, de prin anii '90. in multe tari occidentale, presupusa trainicie a

ce rcetarii cant itative a tnceput sa se clarice. in Marea Bri tanie, spre exemplu, in pe rioada

Thatcher, modali tati le de calculare a inf latiei ~isomajului erau schimbate ell regular itate.

Acest lucru sugera unora ca asemenea indici ar trebui sa fie "fixali" daca se dorea

punerea tmr-o lumina favorabila a problemelor respective . La fel, rezul tatel e nesigure

obtinute eu ajutorul sondajelor pe marginea intentiei de vat in alegerile generale din1992 (aproape comparabile cu esecul similar inregistrat in Statele Unite de sondajul

Truman-Dewey realizat prin telefon in 1948, eu ocazia alegerilor prezindent lale), a indus

in randurile publicului 0 nota de scepticism eu privire la aceste statistici - chiar daca

CE ESTE CERCETAREA CALITATIV A? 43

f lf IJl .e le implicate ins is tau asupra faptului c a ele nu faceau decar sa furnizeze opinii

a supra unor intentii de vot curente, ~inu 0 profeti e a rezult atului real .

Dar astfel de Ingrijorari pot reprezenta doar un scurt puseu in istoria nelntreruptf a

prevalenlei cercetarii canti~a tive ..Cci care abordeaza metode le cali tative inca se simt ca

fi ind cercetatori de categona a doua, a caror munca st iintifi ca ridica suspic iuni, in vreme

ce "standardul absclut" ramane eel impus de eercetarea canti tativa.

Pana acum am avut de-a face aproape numai cu termeni sterili, in aparenja legati de

tnrrebarea daca cercetarii ii foloseste sau nu vreun gen de statistica. Daca, asa cum am5pUSdeja, valoarea unei metode de cercetare poate fi evidemiata exclusiv prin raportarea

sa la subiectul cercetarii, acum ar trebui sa schltam uzurile ~i abuzurile metodelor

cantitative $i calitative.

2.1. Sensul cercetarii cantitative

gryman (1988) a comentat cele cinci metode cant itat ive folosite in cercetarea soclala, iar

ele sunt aratate in tabelul 2.2.

TABELUL 2 .. 2

Metodele cercetiirii cantitative

Avantajerlsaturietoda

Ancheta sociologica ~a;:~ion aleatoriu. Variabile rnasu- Reprezentativa. Testeaza Ipoteze

Statistici oficiale

!~~~~~::~~5~:~irup de con- Masurare prec isa

Ana l iza unor dare colecrate anterior Ser ii ample de date

~~a~!e~~~7:i~trate in functie de Observati i t rainlceb s e rv a ji a s t ru c tu r a ta

A n al iz a d e c on ti nu t

Categorii predeterminate f,?lositeapoiin considerarea continuturilor pro- Coeficientul de siguranta al rna-

duselor mass-media suratotilor

Sma: adapta t dup il Br yt nnn, 1988: 11-12.

Ca sa lnlatur elementele care prisosesc in tabelul 2.2, voi folosi un singur exernplu

bazat pe analiza canti tativa a stat is tici lor oficiale. Exemplul uti lizeaza date din Anchetele

Sociologice Generale (GSS) lntreprinse anual de Cent rul National de Cerceta re a Opinie i

din Statele Unite (NORC) ii discutatc de Procter (1993).

Procter arata modul in care se pot utiliza aceste date pentru a calcula relatia intre

doua sau mai multe variabi le, Sociologii au fost mereu interesaji de "mobili tatea soc iala" -

miscarea intre diverse pozijli sociale, fie in decursul vieti i unui individ, fie al mai muhor

genera j ii. Datele GSS pot fi utilizate in calcularea situatiei din urma, dupa cum arata

tabeluI2.3.

Tabelul2.3 arats rel atia dintre ccupatta tatalui ~i cea a f iului . I n acest caz, ocupatia

tatalui este variabila "independenta'" pentru ca este tratata ca fiind cauza posibila a

ocupatiei fiului (variabila "dep~ndenta").



44TEORlE S1 METODA iN CERCETAREA CALITATIVA

Tabelu12.3 pare sli demonstreze 0putemica legarura (sau "coreia!ie" ) intre ocupatii le t

tatalui ~ifiului. De exemplu, in grupul in care tatii nu sont muncitori, 63,4% dintre fii

nu vor fi nici ei rnuncitori.

Mu n ca n e ma n ua la

r)

Ocupatta tstatui

I ~-- ;-M:-u-nc-:~-n-em-an-ua-: ' I~ :- ' -' - I- :M-;u-n--:d:-m-a-nu-a-::I ! :- -

TABELUL 2 .3

Ocupatia fiilor oratatii prin ocupa/ia' la/iiar

63,4% I 27,4% ,

I 72,6%c up ap a fi ulu i I Mun d I. m a n u al a 36,6%

Sunil: adapter dupa procter, 1993: 246.

. Printre fiii ai c ar er t at i au ocupati i manuale, numai 27,4 % au trecut l a munca nerna.

nuala. Gratie e,santionului aleatoriu format d in p es te 1 00 0 d e persoane, putem ft lncredin .

tali _ lntre anumite limite - de faptul c11e putin probabil ca aceasta corelajie sa fi Ioa

objinuta printr-o pura intamplare.

Oricum, cercetiitorii care utilizeaza metodele cantitative e zi ta s a tread. d e l a a fi rma rea

unor corelat ii , la afirmajii cauzale. De exemplu, atat ocupajia f ii lor , c a t ~i tat ilor se potasocia alt ei variabi le (sa spunem averea mostenita), care se gaseste in spatele legaturii

aparente Intre ocupatia taralui ~i a fiului. Din pricina unei astfel de variabile "antece. I

dente" nu putem afirrna ell -tarle ca ocupatla tatalu\ reprezinta 0 eQUZa semnificativa a ,

ocupatlei fiului. [ntr-adevar, pe~tru ca aceas~a. variab~la anrcnoara= ca celela! te dou~

sa var ieze in acelasi t imp, asocrerea ocupaner tat alui eu eea a fiului este amagitoa re ~l

"nelegitimil".Proc ter (1993: 248-9) face in cateva randuri, interesanta observati e ca, se pare, exisu

o corelatie evidenta intre pretul romului in Barbado,s si nive.lul salariilor P~olilor

metodisti, adica tntr-un anumit an ambele coboara sau urea. Oricum, n-ar trebui sa ne

grabim inspre 0 eoncluzie de genul: dis ti l~r ii le de rom fur :rnz~aza. fondu~i biser ic~lor

metodiste. Asa cum subliniaza Procter. atat pretul romului, cat ~l salarule preojilor

raspund, pur ~i simplu, presiunilor inflatiei. De unde rezulta ca prima corelajie este

"nelegitima".

incercap. sa rezolvati exerciliul 2.1

Studiind tabelele 2.2 ~i2.3 ati fast izbiti, poate, de asemanarea Iimbajuluifolosit in

cercetarea cantitativ1\ ell eel pe care l-ati intalnit , sa zieem, in fiz ica, chimie sau biologic.

A sa cu m n oteazd B rym an :

Cercetarea canti tativa este. . , un gen care foloseste un limbaj special . .. [acelas i] pe care il

tolosesc oa rneni i de ~tiinJa dod di scuta despre modallt atil e de invest igare a ordini i

naturale _ variabile, control. masuratori, experiment <.1988: 12-).

Uneori , acest aspect i-a Indemnat pe cri tici sa replice eli demersurile cantitative ignod

diferentele dintre lumea naturala ~icea scciala, nefiind capabile sa surprinda "intelestirile~

CE ESTE CERCETAREA CALlTATIVA? 45

care Ie presupune viata sociala. Aceasta acuza vine adesea tmpreuna cu criticile care

P\heteaZa cercetarea canti tativa drept .. pozi tivista" (d. ex. : Filmer etal., 1972).

e n Din nefericire, positivism este un termen alunecos ~i sentimental. Nu este numai

di fi cil de definit, dar prea putini dintre eei care folosesc metodele cantita tive n accepta

(v.Marsh, 1982: cap. 3). In schimb, multi dintre adeptii cercetarii cantit ative vor aduce

contraargurnentul c a . scopul1or nu este acela de a produce 0 ~tiinta a legilor (cum este

ftzica), ci nrmaresc pur ~isimplu producerea unu i set de generalizari cumulative in urma

analizei cri tice a datelor , adica 0 ..stiinla" definita ca mai sus. Asa cum incerc sa arat in

rnomenrui de fa~, multe dintre diferentele aparente lntre cercerarea cal itat iva ~icantitativa

:'ar trebui sa dispara - desi unii cercetatori adepti ai metodelor calitative sus tin eu ins i s-

tenJa ca nu doresc sa se foloseasca de 0 versiune amt de I imitata a st iintei (v, secriunea 2.6).

Dimpotriva, eel putin in ee rna priveste, cei care adopta eercetarea calitativa ar trebui sa

salute in toe sa critice scopul cercetatortror canti tativi de a-s i asambla §i analiza critic

datele (v. capi tolul 8) .

2,2. Nonsensul cercetarll cantitative

Tentativa lui Procter de a evita corelat ii le nelegit ime a fost posibi la grade st ilului cantitat iv

al cercetarll sale.' Acesta are dezavantajul de a fi dependent de metodele de ancheta ~iast fe l, de toate dificul tati le aferente . Dupli cum dcmonstrcaza Fielding ~i Fielding:

Chiar ~icele mai avansate proceduri de ancheta nu fac dedit sa manipuleze nist e date ca re

la un moment oar se obtin tot Int reband oamenii (1986: 12).

A~a cum se va vedea in capitolul 4, felul in care oamenii raspund la lntrebarile din

interviu nu presupune 0 relajle srabila cu felul lor natural de a se comporta in situatiile

neprovocate. inca 0 da ta, Fie lding §i Fie lding accentueaza ideea esemiala:

Cercetator tl care extind la 0 populat ie mai numeroasa niste rezultate obtinute printr-un

sondaj realizat pe un esantion ignora dispari tatea posibi la dintre discursul actor ilor asupra

unui subiect de actualitate ~ifelul in care ei raspund la Intrebari Int r-un context formal

(1986: 21) ,

De aceea, simpla dependenta de niste metode cantitative poate neglija constructia

sociala ~iculturala a "variabilelor" pe care ccrcctatorii cauta sa Ie coreleze. Asa cum

dernonstreaza Kirk ~iMiller (1986), "atirudinilen, de exemplu, nu se agata pur §i simplu

de mintile oamenilor, iar cercetarea lor depinde de emiterea unei intregi serii de

presupuneri analit iee. E i concluz ioneaza :

Special istul in anchete care pune Intrebari nu greseste. Mai degraba se in~ala in momentul

in care el sau ea nu reuseste sa identifice corect baza teoret ica in virtutea car cia are sens

sa faea masurarorl asupra unor astfel de entita~i ~isa reflecte aceasra reusita in lntrebadle

d in sonda j (1986 : 15 ).

Conform crit icilor sai, cereetarea cantita tiva duce la util izarea unui set de proceduri

ad-hoc pentru a-si def ini, numara ~ianal iza va ri abilel e (Blumer, 1956; Cicourel, 1964;

Silverman, 1975). Implicatia este ca cercetatori i folosesc, tara sa-~i dea seam a, niste



TEORlE $t METODA iN CERCETAREA CALlTATlVA r " " " "%. t

metode aflate 1a lndemana simtului comun, chiar daca ei pr~tind ell ati~g pr~~ a c e s t e a : L

. .. tii t i f i c a (Cicourel, 1964; Garf inkel , 1967). DUl acest monv, UOlI cerce~.~:

ob i.e Ct1V Ha~ ea .~ ll~ ode lor c aJitati ve , au pre fe rat m ai d egra ba s a de scrie m cd ul in ca re n o J~or~,ad:Pt

l,al meotidiana, definim, numaram ~i analizam. . , t ,

msme , ,10 :lat~ C a concretizez aceesra critica printr-un s ingur exemplu. Acum ma i hine}

Datl-illl

~o~e: sociologi americani , Peter Blau ~iRichard Schoenherr, au demarat unf

de 30 de aru, atorvarnari organizatii. Studiu l e interesant din puncrul nostru de ve de" ,

s tudiu asupr~ ca a z a in mod explicit pe cri tica metodelor cal itat ive. I n viziunea autorilorpentru ca se rcetari ale anilar '60 folosisera metode calitative pentru a descrie aspeclel~ '

p:ea rnulte :e;ceo;oanizati ilor _ ca de exemplu modul in care angajatii percep organizatiile

:,mfonnale

a e~ ~ia ni era in care actioneaza conform acestor pereepti i mai degrab!

m c.ar~ lucr~azrmitate cu regulile instituite.

decat m C ? ~ °hoenherr ( 1 9 71 ) sugerau c a e momentul potrivit pentru 0 interventie in

Blau ~I c. se~sul favorizarii s tudiilor asupra organizatiei "fonnale", ca de exemplu1

starea~: ,~p~I~efinire oficiaUi a a n um i to r s lu jb e §i numarul de "nivelur i" existente in "

~odal.ltatl e ~ l'ona111.Asemenea trasaruri pot fi vazute ca ..variabile" intre care se PO Iierarhia orgaruza I ....

stabili corelalii statistice viabile ~I. v~lde.. ..• ~ .

Privitl cum e ste pu sa in pracnca ~ IOglC~ c an tira tiva, :~ apar~nta ..sl~pla. ~.1au ~i,

tHizat in chip de date diagramele de pe peretu organizatiilor care iluatrau

~choe~er~ a f u u U l'll'le Din nefericire, a sa cum ~rata ciar unul dintre capitolele de deQut,:ierarhiile §I nc,' . .. '. , .aces ie diagrame sunt deseon ambigue, ta r st .ruc~ra lor vru:az~ ~e , la 0 o~ga~zatl~ Ia alta.

Dre t urrnare. trebuia sa se discute ,pe ~argme~ Illtelesulu.l1or III l~~erv1Un ~u "mforma-

tori~heie" in cadrul fiecarei o rg amzaj n . .Folosmd aceste ~formatll, Blau ~l ~c~~enherr

au construit masurator i standar~ ale m~l mult?r aspe~~e d; ,n s tructura organizati ilor, ca

I Ie ierarhiilor" ~l "speclficulul mese riilor . Rezultatul tuturor acestor

de exem~ u fo st u n set de corelat ii stat ist ice care ararau in mod convingator relatia lntredemersun a 10 .

variabilele constmite de el. . w •• ",

. a te din cauza indeterminarii darelor eu care au lucrat, autorn s-au angajat

A Di n p. cad .d ec iz ii s en si bi le - ~if'ara lndoiala ad-hoc _ pentru a standardiza diverselerntr-o sene e '·1 I ... D .

. it .• are oamenii discuta despre propru e or orgamzatn. e exemplu, au decis

mo.daht d~~:l~ doua clase de "funqionari" pe care Ie-au vaa ur afis ate in tr-u n poster pe

s a i nc lu c iorganizatii, i nt r- o s in gu ra categorie. Aceasta decizie fusese ghidata de 0

per~tele u~!!ica care cerea 0 unitate de masura cu un inalt coeficient de "sigurant~·" ~i

logica sltatl~tfinita Dec izi a ce r ce t at o n lo r nu pa"resa f i implicat felul in care particlpanjii

foarte. c a~ir~spe~tive se raporteaza ei in~i~i la aceste diagrame sau in ce fel ~i dod

orgaruzatl~ ~ c a Intr-adevar, Blau ~i Schoenherr au f os t Im pi e di ca ti de l a e x am i n ar ca

anurneIe mv ' deci I ad ._ is i d a A . IIunor astfel de aspecre prin eClzl~ uat : ei m~l~l ear ma~e pe ,~ve u pur "struc-

.. . and comportamentul "mfonnal .A sta tnseamna ca insasi mterpretarea data

tural '.~IYlt t nsnce - ·oblinure, cu siguranpl, riguros - se va dovedi, exact in aceeasicorelam or s a

masura una ad-hoc.

Ave~ aici un frumoSexemplu de , , ~ a r u t acare ~erge ~~intea cal~lui~. Blau ? i Schoenhe~ado ta 0 logica pur s tatist icA toc~al.pe~tru a mlocUl I~t~lege.nle s~1UIU1. comu~ pnnex EcaJii ~tiintifice bazate pe van~bile l~ apar~nJa trallll~e A§lcuan.t1ficablle: ~nc~,

- r a . ; a voia lor, aulacut apella cuno~trntele slmtulul comun atat IIIdefimrea "vanabilelor ,

CE ESTE CERCETAREA CALlTATIV'A ? 47

iin intetpretarea corelatiilor. S i astfel, dorinta celor care Iucreaza ell metode

cat itative de a stabili definitii "operalionale" lntr-un stadiu preliminar al cercetarii se

ca:~~ dovedi un proces arbitrar care deturneaza atenjia de la procedurile ohisnuite de

po are a sensuri lor care au lac int r-un mediu specifi c. Drept consecinta, datele "solide"

«s u ra structurilor sociale pe care cercetatorii pretind sa Ie furnizeze prin metode

:nfitative se pot transforma intr-un simplu miraj (v. de asemenea Cicourel, 1964).

Acest scurt (dar nu lntamplatorl) exemplu ar trebui sa perrnita Intelegerea naturii

cri tici lor referi toare la metodele pur canti tative, venite din partea perspectivelor cal itat ive.Pentru dt nu avem spajiu suficient, tabelul 2.4 fncearca sa rezume acesre critici.

TABELUL 2 .4

Critici aduse cercetiirii cantiuuive

1. Cercelarea cantitativa poate atinge a "stare de funcjionare rapida" implicand foarte putin sau

deloc contactul cu oameni i in "campul de cercetare".

2. Corelatiile sratistice se pot baza pe "variabile" care, in cadrul unar i n te r ac ti u n i n e p rovoca r e,

sunt definite inmod arbitrar.

3. Interpretarea sensului corelatiilor poate implica rajlonamente simiJare celor co t id iene , pecare stiinta lncearca sa Ieevite (v. Cicourel, 1964: 14,21).

4 . Urmarirea fenomenelor masurabile poate tnsemna cll .diverse judecat i de valoare se vcrstrecura neobservate in cercerare, dudind la aoordarea unor conceprc extrem de problematice

~icuun c oe f ic ie n t r e cl u s de siguranta, cum ar fi "delincventa" sa u "rnteiigenla".

5 , 0 data acceptat faprul e l l . testarea ipotezelor este importanra, 0 statistica pur logica poare

neglija dererminarea acestor ipoteze, nereuslnd un demers real de degajare a lor din dateJeo bt in u re ( v. G la se r $ 1 St ra us s, 1967, discutat in Secjiunea 3.4.1).

Ar trebui amintit ca tabelul 2.4 n u coutine altceva decat simple reclamatii 1a adresa

anumitor cercetari cantitative. in plus, fiindca cercetatorii care ut ilizeaza metodele can-

titative sunt rareori "saraci cu duhul", multi dintre e i t ra te a za aceste aspecte cu cea mai

mare setiozitate incercand sa Ie ccpaseasca. Astfel, spre exemplu, epidemiologii care

s tu di az a s ta ti sti ci le o fi ci ale asupra bolilor sau criminologii sunt pur ~isimplu prea con-

§ti en!i de caracterul problematic a ceea ce de regula se inregistreaza sub un t itJu de genul

. rauza decesului" sau "atac criminal" (v. Hindess, 1973) pentru a face asemenea gresel i,

La fel , cerceratont experimentat i sunt cons tienti deproblemele implicate de interpretarea

corelatiilor statistice, mai ales in problema "intelesurilor" atribuite de participanti

variabilelor respective (v. Marsh, 1982: cap. 5).

in lumina acestor remarce, inchei secj iunea cu observat ia c a insistenta asupra faptului

eli orlce cercetare valoroasa ar trebui sa unneze 0 logica pur cantitativa elimina pur ~i

s implu din ecuajie studiul multor fenomene interesante referi toare la ceea ce fac Intr-ade-

v~r oamenii in viata corldiana, fie la ei ecasa, fie 1a slujba sau in atre locuri private ori

publice. insa, dupa cum seva vedea in secj iunea urmaroare, 0 perspect iva echil ibrata asupra

cercetarii cantit ative ar [rebui sa accepte atat punctele .forte, cat ~ilimitele sale inerellte.



48 TEORIE $1 METODA iN CERCETAREA CAL!TATlV A

2.3. Sensul cercetarli calitative

Adeptii cercetarf calitative sugereaza ca o-ar trebui sa se creada di tehnicile cercerarii

cant itat ive sunt s ingurele capabile sa stabitcasca validit atea descoperirilor in cadruJ.

cercetarii de teren (sau calitative), Asta inseamna ca un anumit numar de practici cu

radacini in studi ile cant itat ive s-ar putea dovedi nepotr iv ite in campul cercetarii cabtative.

Obiectia se extinde ~i la presupunerea cil cercetarea in cadrul stiintelcr sociale se poate

valida doar in conditiile fondarii sale pe date experimentale, st atis tici oficiale sau e~an-

tioane aleatorii, §i di datele cuant ifica te sunt un icele date va lide seu un ice le fapte soc iale

generalizabile.

Cnticii cercetarii cantitative argumcntcaza ca astfel de presupunerl sunt pline de

defecte (vezi Cicourel, 1964: .Denzin, 1970; Schwartz ~i Jacobs, 1979; Hammersley ~i

Atkinson, 1983; Gubrium, 1988). Ei noreaza ca experirnentele, st atis ticile oficiale ~iJdatele din sondaje pot fi eu total nepotrivite pentru unele sarcini degajate din campulistiintelor sociale. De exemplu, ele exclud observarea comportamentului in siluatiileF

eotidiene. De aici ideea ca, din vreme ee cuantificarea poate fi uneor i fclositoare, se

poate spune ca. pe ansamblu, ea poate atat sa ascunda, c c ' l . t ~is~ releve d iverse process

sociale esenjiale.

Sli lusm spre exemplu problema cuant if icari i atitudinilcr Intr-o anchera sociologies,

Oare suntem cu to~ii capabili de atitudini coerente in faja problemelor expuse de cerce-

tator ? ,s i cum s-ar plia aceste "atitudini" pe ceea ce nci facem in viata cotidiana - adic~

pe practica noastra reala ?

Sau ganditi-vK la statisticile oficiale privind cauzele de deces comparate cu studii in

care personalul spi ta licese (Sudnow, 1968a), patologi i §i alti functionari (Prior, 1987)

urmaresc aceste cauze (v. secjtunea 5.3.2). De retinut ea nu caut sa insinuez lipsa de

obiectivitate a statisticilor. Doresc. in schimb, sa sugerez ca exlsta anumite zone ale

realitatii sociale pe care asemenea statistici nu Ie pot masura,

Metodele folosite de cercetatorii calitativi ilustreaza 0 credinja comuna a aces tora pe

baza csrela sustin di pot furniza 0 tntelegere "mai profunda" a fenomenelor soc ia le deca t

ar putea-o face prin date pur canti tative. In orice caz, 1 a fel cum cerceraton; axati pe

metode cantitative vor rezista acuzatiei de "pozitivism" (Marsh, 1982), nu s-a elaborat

inca 0 doctrina general acceptata in care sa se poara integra intreaga practice de cercetare

soc iala cal itat iva (v . secuunea 2 .6) .

2.4. Nonsensul cercetarii calitative

in multe Iucrari dedicate metodologiilor cantitative, cercetarea calitativa este adesea

tratata ca metodologie de relativ mica importanja. Astfel, se sugcrcaza ca ar trebui

cons tderata doar in eadrul etapelor incipiente sau cexptoratorti" ale studiului. v a z u u

din aceasta perspecriva . eerce ta rea cal itat ivf poate fiutilizata doar in scopul familiarizarii

Cll cadrul cercerarii inainte de a Incepe esantionarea ~i cuantif icarea.

, CE ESTE CERCETAREA CALlTPif lV A ? 49

Aceas ta perspeetiva este ilus trata in extrasul urmator care provine dintr-un text ceva

a i vechi. Observati modul in care autorii se refera la .xtatele necuantificate" - ideea

:biacenta fiind aceea ca. date Ie cantitative sunt cons iderate a fi forma standard:

Analiza datelor necuantificate e in primul rand folositoare dad are loc periodic, pe

arcursul studiului, mai degraba decat daca este amanata pentru finalul analizei statistice.

fn mo d frecvent, un incident izolat remarcat de_un observator receptiv este cheia Intelegeni

unui anurnit fenamen. Daca cercetatorul devine constient de implicatiile acesrui incident

int r~un moment in care Inca mai poate face unele adaugiri materialului sau or i mai poate

inca exploata datele colectate Intr-c mai mare adancime, i~iva putea lmbogati considerabil

calitatea concluziilor (Sellitz et al., 1964: 435 , s .n .).

in ciuda acestei perspective "prietenoase" asupra utilizarii datelor-i.necuantif icate",

autar ii sustin e li "ana liza stadstica" este temelia cercetari i, 0 or ien tare similara se poate

remarca un sfert de veac mai tarziu, intr-un alt text dedieat, in principal, metodologiei

cantitative:

Cerce tarea de teren este in princ ipa l a prob lema de afundare a cercetdtorului lnt r-un cadru

f de evenimente . .. neprovcca te in cautare de info rmat ii la pr ima mana pr iv ind sirua tia cer-

cetata (Singleton et al., 1988: 11).

(jbserva]i accentuarea ideii de "afundare", "pierdere" in evenimente $i contrastulimplicit ell eercetarea ulterioara propriu-zisa. mult mal cIar orientata. Acesr lucru es te

pus in evidenja de carre autori in identificarea in continuare a cercetarii de teren (sau

calitative) eu "explorarean $ i "descrierea" (1988: 296), §i consimjamantul pe care si-l

dau cu privire la reeurgerea la 0 cercetare a terenului "in momentul in care cercetarorul

cunoas te relativ putine lueruri in leg~ tura eu subiectul invest igat" (1988: 298-299).

Aceste rezerve sunt, oarecum, fondate, dat fiind faptul ca eercetarea calitativa este,

prin deflnijie, mai eficienta asupra unor secvente narativelungi decat asupra unor tabele

statistice. Atunei, problema care apare este urmatoarea : in ce fel un asrfel de ccrcemor

vaputea stabi li niste ca tegor ii asupra evenimentelor san act ivi ta ti lo r descrise ?

Aceasta problema este uneor i cunoscura sub numele de coeficien t de sigurac ta (reliabi-

lity - n.tr.). Asa cum Hammersley arata, coefici entul de siguranta al unei .metodologii

se refera la gradu l de coosecvenja cu care exemple le sun t a tribui te uneia ~iace le iasi cate-

gor ii de cat re divers! observator i sau de ace lasi observator in ocaz ii di fer ite (1992: 67) .

Problema unei consecvenje a deciziei apare in primul rand din cauza ..crizei de spatiu,

ceca ce tnseamna ca multe studii calitative fumizeaza cititorilor extrase de date succinte

~i persuasive. Asa cum remarca Bryman in legatura eu studiul de observatie tipic :

Not ijele de teren sau transcrier ile de ta liate sun t rareori dispon ibi le : acestea s-ar dovedi

, extrem de folos itoare pentru ca ar permite lectorului sa formuleze propriile sale intuitii

asupra perspec tive! c: lor care fae obiec tul s tud iului (1988: 77).

Mai mult, chiar atunci cand activitatile oamenilor sunt inregistrate audio sau videosi

apoi retranscrise, coeficientul de siguranta al interpretatii acestor transcrieri poate fi

multde ter lo rar pr in negl ijen ta t ranscrier ii pauzelo r, suprapuneri lor de voci sau miscari lor



50 TEORIE $I METODA iN CERCETAREA CALITATIV A

in aparenta neesentiale, ins~ de multe ori cruciale pentru intelegerea secven~ei. b

exe~pl~, un stud~U recent a~up~a consultalii~or medicale urmarea sa descopere dac:

pac ien tn cancerosr erau consnean de sta rea cr iuca in care se aflau. Cand cerce tator ii

ascultat prima cera benzile eu consult~tiile medicale relevante, sirnteau uneori c~ au

exista nici o.dovada asupra faptului c11 pacienjii luasera nota de afirmatiile dese n~

discrete ale rnedicilor ell privire la prognoza diagncsticului lor,' Cand casetele au fon

ret~<mscrise, s-a ·~e~ons.trat d. pacienjii utilizau exclamatii "soft" (de genu} "da n" sau~::

mal des, ., II llTI")pnn ~are ~emnalau receptarea informati ilo r eu pricina . La fe l, dactor i'

vor..remar:ca tace~ile p~c!entilor ~i i~i,vor reformula afi rmat ii le pr iv itoare la progno~

bolii (vezi Clavanno et al., .1995) in funct ie de acestea.

Unii .~depti ai cercetarii calitative aflrma d. gr ija pentru coeficientul de sigurant~ a l

observa ji ilo r , s~ ITIa~~e~ta ~umai in t r~~i tia cerce~ari i cant itat ive . Pentru ca ceea ce e i @

numesc "POZltlapozit iv is ta nu vede nici 0 deosebire intre lumea sociata ~icea natural~ ~ T

m~ura t~ri le s igure ut il izate in studiul viet ii sociale sunt necesare doar "pozit ivi~ti lor~:

.DlI~lpotnva, sustm ei, dad realitatea socials este tratata ca fiind un flux contiriuu, nu a~

mal avea sens sa ne Iugrijoram daca instrumentele noastre de cercetare mascara sau nu

eu acura te te (d. ex. Marsha ll ~i Rossman, 1989). I

o 'astfel de pozljle ar zildarnici orice cercetare sistematica atara timp c a t imp!i~

fap~l ca nu putem presupune nlci 0 proprietate stabila a lumii soeiale. Oricum, 'dact

admitem posib il itatea existenjei unor astfel de propriera ti , de ce un alt t ip de cercetare uu

le-ar reproduce la randul sau ? Dupa cum a f ~ r m ~Kirk ~i Miller,

adept ii cerceta ri i cal ltative nu-st mai po t permite sa ceara de pomar ia un coeficient de

slguranIa·pentru cercetarea lor. tn vreme ce punctul forte al cercetarfi de teren va corisn

i~tot~eauna ~ncapacitatea sa de a "aplana" vaiiditatea propozitiilor , e oarecum logic slt ne

gandun d §l rezultatele acestei cercetarl vor acorda mai purirut atentle coeficientului de

siguranta, Pentru a introduce in calcul coeficientul de siguranta, este obligatoriu ca

mvesngatorul stiinjiflc in cauza sa·~i documenteze series procedura de lucru (1986: 72).

o a doua cri tica adusa cercet lri i, ca li tat ive se refera la car de sigure sunt expl ica ti ile

p.ecare .le w~pune ._1cest aspec t este uneor i cunoscut sub nurnele de problema anecdo-

tismului, relevat~ in faptul ca rapoartele de cercetare necesita uneori relatarea ·unor

"exemple" el?cvente ale fenomenelor, tara nici a strildanie de a analiza datele mai pujin 'clare (sau chiar contradictorii) pe care le-ar ccntine (Silverman, 1989a). Acest aspect

este exprimat fame .clar de Bryman :

Exista in cercetarea calitariva tendlnta de a aluneca spre 0 perspectiva anecdotica in

modul de folosire a datelo r care sa. spri jine conc1uzi ile ~i expl ica ti ile cerceta ro rului .

Conversatii scurte. mici fragrnente de interviuri nestructurate . .. . sunt utilizate in chip de

probe pent~u. a anumita afi rmat ie . Ex is ta mot ive de ingr ijorare in lega .rura cu faptul d

reprezentativitatea sau caracterul generalizabil al acestor fragmente sunr rareori atinse(1988; 77).

Aceasta acuzatie de "anecdotism" pune sub sernn de lntrebare validitatea multor

ccrccrari calitative. "Va1idit~tea" este un alt termen pentru "adevar" (v. capitolul 8).

Uneori ne indoim de validitatea unei explicatii, fiindca cercetarorul a evitat in mod clarabordarea unor cazuri care sa se opuna argumentelor sale. Se intampa ca afundarea in

CE ESTE CERCETAREA CALITATIVA? 51

te ren" , tipid pentru cercetarea ca li tat iva , : a conduca Ia ~ anumita pre tiozi tate pr,~vind

" ~d'tatea interprerarilor propuse de cercetator pentru tnbul sau orgamzana "sa. lar

val! \ editorii de publicatii pretind articole scurte, ceea ce Inseamna ca cercetatorul

a1t~O~; din nefericire, sa se resrranga la exernple "graitoare" - lucru care se poate

tre ece, in principiu, la fel de binc §i in aria stiinjelcr naturale unde, spre exernplu,

~:it;tenIilOr de laborator Ii se indica seleetarea lamelelor "perfecte" atunci cend profesorii

·suspn 0 pre legere impcr tanta (v. Lynch , 1984).

incercatisa rezolvati exercitiul 2.2

in ciuda acestor problerne comune, indoielile privind eoeficientul de slgurarua ~i

validitatea cercetarf calitative au irnpins multi specialisti cantitativi Inspre minimalizarea

valorii datelor acesteia. Dupa cum s-a vazut, acest gen de "condamnare prin laude

rezerva te" a fast totusi echi libra t de cr it ici le aduse cercetari lor cant itat ive de mult i adept i

ai metodologiei calitative.

2.S. Combinarea celor doua tipuride cercetare

(calitativa §i cantitativa) ~

Din perspectiva noasrra pragmatica, cercetarea catttanva implica Intr-adevar un angaja-

ment fata.de act ivi taj ile din teren. Ea nu presupune insa. un refuz angajat fata de numere

(Kirk si Miller, 1986; 10).

De prin anii '60 ctrcuta afirmatia ca nici un sociolog care se respects nu ar trebui

5a·~i "murdareasca mainile ' cu cifre. Uneori aceasra afirmatie era sprijinita de critici

acerbe aduse ea lculelor speei fice anal izelor cant ita tive (Blumer , 1956: Cicoure l, 1964) .

Oricum, chiar §i in acest caz, reprosul ramanca in stadiul de simpla cridca ~i nu se

remarca prin dezvoltarea unor strategii pozitive, alternative.

Nurneroasele forme de etnografie prin intermediul carora se tncearca descrierea proce-

selor sociale tmpartasesc un singur defect. Lectorul critic este fortat s~ cumpaneasca

indelung situa ti ile : nu CUITIvacerceta toru l n -a selec tat deca t acele f ragmente de date careii sprijina argumentul? Cititorul acorda mai mult credit analizelor in care cazurile

deviante sunt citato ~i explicate (cf. Strong, 1979; Heath, 1981), dar mai pastreaza inca

rezerve in legarura Cll elocventa afi rmat ii lor facure pc baza ca torve exemple selectate.

In aceasta parte a capitolului as dori s11aduc cateva sugestii practice asupra mcdului

in care datele cant itative pot f i incorporate in eerceta rea cal itativa . Acestc sugesti i decurg

din propria experieuta recenra a rnai multor studii, unul dintre acestea discutandu-I pe

scur t in cele ce urmcaza .

Nu inten tionez sa apar cercetarea cant itat iva sau cercetarea poztnva per se. Nu rna

preocupa scbernele de cercetare centrate pe metode cantitative si/sau indiferente la

problema interpretari i sensului . in scbimb, voi tncerca sa demonstrez ca teva modal itaj i

de ut il izare a cuant ificar ii lnt r-o cercetare ell schema calitativa ~iinterpretativa.

Voi incerca sa arat d. tehnicile simple de cuantificare pot furniza un mijloc deexaminare a intregului corpus de date, de obicei pierdute lntr-c cercetare intensiva,



"T EO RlE SI M ET OD A iN CERCETAREA CAL ITATIVA

calitativa. tn lac sa creada cercerarorul pe cuvant, cititorul are ocazia sa-§i faca a idee

asupra int regului corp de date . La randul lor, ccrcetatoril vor putea sa-§i testeze ~isa-§i

revizuiasca generalizarile, tniaruranc indoiel ile sacaietoare lega te de acuratejea impre.

s ii lor propri i asupra datelor aflate in discut ie.

Dupa cum nota Cicourel (1964) ell multi ani in urma, 10tr-0 societate bi rocrat icg ~i

tehnologidi, cifrele vorbesc. Astazi, ell rnetodologia ca li tat iva pusa la Incercare in cadru l r§tiinte,lor s~c~ale, nu, ~e pu te~ pe:mite ,s ,a t r~im ca.pustnicii, o:~it~ ~.e ~riticile g .lo ba le "

teorence privind posibilele utilizari analitice § l pract ice a le cuan tif icari i. In noul m li en iu , 1

ered di accesta problema i~iva mentine actualitatea.

Nu este, evident, corect s11numeri doar de dragul de a numara. Hid a avea 0 serie

de ealcule teore tice in spa te le categor ii lor aran ja te in tabe le, cuant ificarea nu face deca t

s~ dea un aspect ilegitim validiratii ccrcetarii.

De exemplu, in observajia comportamentului din sala de clasa, Mehan sugereazs

ideea ci t diversele modal itat i de cuant ificare nu au dccat 0 valoare limitata :

Abordarea cantitativain observarea un e i sali de ctasa este de folos p en tru an um ite S Co pu ri ,

ca de e xe m pl u p er ur u f ur ni za re a f re cv en te i i nt er ve nt ii lc r profesorului prin co mparatie cu

eele ale e le v il or . . . Oricum, aceasta abordare reduce co nm bu pa e le vi lor, n eg li je aza inter-

-relajiile dintre limbajul verbal ~icel non-verbal, pune in umbra natura contingeuta a

interactiunii ~ilgnora (deseori numeroasele) functii ale limbajului (1979: 14).

Cand am numjra t ln trebar ile pacient ilor in cadru l unui s tudiu asupra consul taj ii lor

bolnavi lor de cancer (Silverman, 1984), m-am lovi t, int r-o oarecare masu-a, de criticile

lui Mehan . . De s i c ompa r at ia r ca li za ta de mine i n tr e s e d in t el e de consulraj ie era teoretic

documentatf (pornind de la discutia lui Strong asupra cregulilor ceremoniale", 1979),

intabularea se baza pe categorii a mb ig ue , u rm an d criteriile sirntului comun. De exemplu,

numararea tmrebadlor p ac ie nt il or , i n c on di ti il e in care singurele date de care se dispune

sunt notitele din reren, este extrem de problematica. Fara a avea posibilitatea reve rificarii '

unor jnreglst ra ri, ca tegoria numita de mine . Jnrrebar i" se afla int r-un tip incer t de relatle

cu o ri e n ra r il e p a rt i ci p an t il o r. Astfel, cuantif icarea se imbina perfect eu logica cercetarii

calitative in momenml in care, in le e sa dirijeze anchete sau experimente, tine evideota

categoriilor propri i part icipant i lor, utilizate de acest ia in locajiile neprovocate.

Permiteti-mi s~ va dau un exemplu. La inceputul anilor '80 (v. Silverman, 1987:cap. 1-6) coordonam un grup de cercetare care studia sectorul de cardiologie pediatrics

(bol ile de inima ale copi lului ). Mul te dint re datele noast re proveneau din lnregist rar i ale

consultatiilor unor p ac ie nti e xte rn i, care aveau loc in f iecare miercuri .

Curand am deven it interesa ti de procesul de organizare ~ianuntare a deciziilor (sau

"dispozitiilor"). Pa r ea [ c ar te probabil ca maniera in care doctorul anunta decizi ile sa fi e

in mod sistematic legata nu doar de factorii clinici (ca de exemplu' conditia inimii

copilului), dar ~ide cei sociali (de pilda ceea ce li se comunica parintilor In diversele

stad ii ale t ratamentu lui ). De exemplu, la a pr ima consul ta tle a pacient ilor extemi , in mod

normal doctori i D-ar anun ta parint ilor dep is tarea unei grave anomali i cardiace ~i, astfel,

necesitatea unei operat ii eu r ise major . in schimb, ar amint i nevoia efecruar ii mai mul tor

teste clinice §i ar sugera daar pos ibilitatea unei operatii riscante. Ar colabora, de ase-

menea, cu parintii care se srraduiesc sa elaboreze exemple din care sa reiasa aparentabunastare a copiilor lor.

CE ESTE CERCETAREA CALlTATIVA? 53

Aceasta 'modalitate de a Iivra info~atia p.e parc~rs a f~,st evit~ta doar in do~a cazuri.

In priIIlul caz, cand u~ ~opil a fos~Adlagnos~lca t "sana tos ., car~lOlogul a . fur ruzat toa te

.nformatiile in acelasi nmp, angajandu-se In ceea c~en~l ~umn~ .op~rat1Unea. "cauta,

~inte~te$ i distruge", bazat~ pe .indepartarea tuturor jndoielilor parintilor referitoare la ,

banuit3 stare proasrn a copilului.

in al doilea rand, in cazul unor copii cu sindromul Down combinat cu 0 boala

card iaca, doctoru l a prez~ntat toa .t~ info r~at ii le cAl inice intr -o siagura ~~~inta, evi tand

t da livdirii treptate a informatiilcr. Mal mult, mtr-un mod absolut anpic, doctorul a

eermis parintilor sa ajeaga prcfilul viitorului tratament, lncurajandu-i tctcda ta sa-~i

.pe ncentreze arenj ia asupra aspec telor.exterioare bol ii , cum ar. fi preocuparea ca cei mici

c~ se uucure de viata. ~i dezvoltarea unei personalitati prietenoase.

s Aceasrn .or ien tare a medic ilor pe caracter is tici le sociale a le copi lului putea fi remarca ta

io debu tu l or icare i consul tat ii , Am reusit sa construiesc un tabel, bazat pe compararea

consultatiilor copiilor care aveau sindromul Down cu cele ale copiilor care nu aveau

acest sindrom, a r a r a n c diversele t ipuri de Int rebari a le medicu lu i lnsoti te de raspunsuri le

parint ilor . ~ceasta . intabulare punea in ~viden ta 0" tendi~ti1 puter~~a .- remarc~ta i.n

tabara copiilor eli sindrom Down - de evrtare a cuvantului ..sanaros atat de medic, cat

~ide pi1rintii copilului bolnav; aceesta absenta a referirii Ia starea de "bine" a copilului

sedovedeste a fi cruciala in Intelegerea u lterioara a consul ta tie i cl inice.

Mai mul t, categori ile tabelului nu-mi apart in. Nu am facut deca t sa intabulez d iversele

jntrebari ~i raspunsuri ale participantilor la interactiune, asa cum apareau ele. De

exemplu , cea rna i obisnu ita int rebare pe care doctarul 0 adresa parint ilor era;

Ce -avem a ic i? Un copi l sana tos?

Parintilor copiilor cu sindromul Down tasa nu Ii se punea decal extrem de rar aceasta

intrebare. in schimb, eea rnai f recventa era:

Cum se simte ?

Evitarea termenului "sanatos" s-a dovedit a fi cruciala pentru i n te l eg e re a o ri e n ta ri i

ulterioare a consultatiilor in cadrul familiilor copiilor cu sindrom Down.

Acest exemplu d em on srre aza c a nu exlsra nici un motiv pentru care cei ce. fac

cercetare calitativa sa nu ia in considerare, arunci cand e pcsibil. utilizarea masurilorcantitative. Simplele tehnici de cuantif icare, fundamentate teoretic ~ie laborate , idea l, pe

categoriile proprii participantilor, pot oferi 0 strategie de supraveghere a lntregului

. co rpus de date, pierdute de obice i in cerce tarea intensiva cal itat iva . I I ) . loc sa fie nevoit

sa-l creada pe autar pe cuvant, cititorul are sansa de a surprinde. el tnsusi atmosfera

da telor culese din teren: Cat despre c e rc e ta to ri , a c es t ia vor putea sa-~i testeze ~isa.-~i

rev izu ia sca gene ral i za r il e , Indepar t and suspiciunile care planeaza asupra acurate te i impre-

siilor lor despre date. -

Incnet, asadar, aceasta sectiune eli 0 afi rmat ie care . arata absurdi tatea exagerl lr ii

distincjiei dintre eerceta{ea calitativa ~icea cantitativa :

Nu suntem deci pusi in fate unei alegeri Hgide lntre cuvinte ~ic ifre, sau Int re da te pre-

cise ~i imprecise; ci mai degraba in fata unei game de date - de Ia foarte precise, la maiputin precise. in plus, decizia noastra asupra nivelului de precizie potrivit unei anume



54TEORIE SI METODA iN CERCETAREA CALITATlVA

cerintea r trebui sl depinda de natura fapteior pe care Incercam sa Ie descriem, de- .

prob abila a cu rate te a d es crie rii n oas tre , de s copu rile fix ate Si d ~ re su rs ele pe ca~e le a V~1ll

la d ispozipe , § i n u de u n an gajam en t ide ologic fata de 0 parad igm a m etod ologica an urn e

(Hammersley, 1992a: 163). .

jncercali s a r ez ol va ti e xe rc it iu 1 2 .3

2.6. Tipuri de cercetare calltativa

A utori i u nor lu crari d es pre m etod ele calitative, prin tre care rna numar si e u ( Si lv erma n "

1993),s e s im t d e o b ic e i o b li ga ti s a d e fi n ea s ca f e no rn e n el e p e ~ a .r e I e a bo rd e az a §i c hi ar ,

s~ r iste tn ce rcan d sa su ge reze ce a nu m e a u in comun ,cercetatom c~re abo rd ea za a~ tf e lde

m etod e. M arty n H am me rs le y (1992) a pre fe ra t 0 va ri an ta ce va ma t precauta. m e n t l O n a n d

c a, d e fapt,irnpl1rta~imc~l rnult u n s et de prefe rin te . A ce ste a s um e xp u se in tabelul2.5,

T AB ELU L 2.5

Prefer in fe l e specia~ i$ t il or in cercetarea cal ita t ivd . 1

Pr~f~rin ta pentru datele c alita ti ve - in je le as a pu r ~isimplu 1n t er me ni i a te nji ei a CO rd ale ;~ l ! ,analizelcuvintelor $ i imagin ilor. mai degraba decat c ifre lor." --

2. pre fe rin ta pe ntru darele n eprn vocate - obse rvapa pre ferara e xpe rim en tu lu i, in tcrviu rile • ,

nestructurare preferate celor srructu rate . ' __-

J. Preferinlae ntru ln te le su ri , m ai d egra ba d ec ar pe ntr u d es cri ere a c om po rta me nte lc r - cautand"sl s tu d le z e l um e a d in p er sp ec ti va o am e ni lo r s tu d ia ti " (Hammersley , 1992 : 16 5).

4 . Neacc.eptareamodelului specifics t ii n te l or n a t u ra l e .

S . P re fe n nt a p en tr u c er ce ta re a i nd u ct iv a, g en e ra to ar e de ipoteze, in detr imen tu l tes ta ri i de

Ipoteze (c[ Glaser ~iS tr au s s, 1 96 7) .

S u r s i l : a da pta r d up ll. H am m er sle y, 1 99 2: 1 60 -1 72 .

D i n n e fe r ic ir e , a sa c um Hammer sl e y I n su s i r e c u no as te , c hl ar §i 0 a ta re l i s ta 'prec~u t l

a s eu n de , de f a pt , 0 generalizare, S a tu am , d e p ild f, p un ctu l 5 d in ta be l: c erc eta to ru l

n o st ru p ar e e a rn c iu d at d ac a, ' du p a 0 traditie §tiintif icl1de m a i o bin e de 100 d e an i, D U

g~ se § t ec a a r a v ea v re o i p ot e za d e t es ta ! ! . .. '. . . " Iin plu s , dad tm et e ge r n l is ta i n t erm en i i unei ap rox imar i r e z on ab l, le a p r in c ipa l el c r

a rae ter i s t ie iale cerce tan i ca l ita t ive , vom l nc ep e s a. ne d am s e am a d e c e a ce as ta p oa te f

~r it ie a tAl l a ta t d e mu l ta U~u r il lt li .C um sp~n eam . d e j a, t r u r -o l ume in c a re c i fr e le vo rb e s e , "

§ t o ame n lif o io s es c t e rm e n u l d e ~ ti in t a " s ol id ~ ", i n ca pa ~i ta te a d e a t es ta i p~ te ~ e , l ao la lne l l r es p in g e re am e to d el or s ti in t el or n a tu ra le , l as a, d e si g ur , c e rc e ta re a c al it at iv a v u ln e -

rab ilJ in fata"mu ltor e rit.ie i. . ~ ,"

Ded i n af ar a. d e c az u l u ti li za ri i u n u i c ri te ri u n e g au v , c um a r fi e el d e " ne ·c an tn atlv ,nuex is t~0 doc tr ln a gen e r al a c cep t at a c a re s a .poa n c i rc~mse ri e i n t r: a ga c e rc e t ar e s oc ia l l

calitativi!, In s ch im b , e xi s~ 0 muldme de ~ism "·un care zac In s p at el e m e to d el ~:Ialilative . A m vazut deja modul in 'a;e cril,icii cercetarii cantitative aduc aceste ia acuzaPI, '

CE ESTE CERCETAREA CALITATIVA? 55

d e o z it iv i sm . Mu l ti c it ~t or i a i canii ~ e f at a s -a u i nt ers e cta t l a randul l or c u a lt e " ism "· u ri ,p r fi femin ismu l ~I pos tmoder ru smul .

c~ :a m al u ti li i j nc erc are d e d es cri ere a d iv ers elo r modalitaji d e a bo rd ar e i n c er ce ta re a

calitativa se poate g ~s i la G ~b ri um § i ~ ?ls t~ in ~ 19 97 ) .. E i fo lo se sc rermenul d ; " id io m":~'tru a delimita atat preferinte le anali tice indica te pnn termenul d e "mo de l' (v, tabe-

f~nl.1), c i t ~ i~ t i~i z ar e~ t e~~no log i e i s~ e~ if i ce ~ ,~ il u .r i l. o rn ve s ti gat i ve si modalitatilor de

redactare. Ei disting (~Icritica) patru " ld lOmun distincte :

Naturalismul - ezitarile in fata impunerii unui s ingu r tnjeles ~iprefer i nt a p e nt ruie~irea pe teren pentru a face observajii".

E tnome tod o log ia - lmpartaseste grija naturalismului pentru detaliu, da r il lccalizeaza

in in teraqiune .• Em o/ io rw l is ml ll - doresre contactul " in ti m" e u subiectii studiati ~i favorfzeaza biogra-

f i i le per sona le .• P o stm od e rn ism ll l- cauta d ec on st ru ir ea c on ce pt elo r d e " su bi ec t" § i " te re n d e cercetare".

Cateva dezvoltari ale aces tor ide i se pot vedea i n t ab e lu l 2.6.

TABELUL 2.6

Pa tr u i d iom ur i c a li ta ti ve

Orice tip de date e bin e ven it

Date prefer-ateonceptelediomul

Naturalism Acrori, Intelesuri Observajie, interviu

Metode de a sa mb la re a fe no- ln re gts rra ri au di o/vi de oEtnometodologie

m e ne lo r p ro pr ti m emb ri lo r

Subiectivicne, emotie InrerviurimoJionalism

Reprezenrare, reflexivitareostmodemism

Sumi: adaptat du pll. Gubrium ~i H ols te in , 1997.

Du pa Gu b ri um §i H ols te in , c erc era to ri i c are f olo se sc m eto de ca li ta ti ve s e g as es c p e

.Jinia de granita dintre realitate si reprezentare'' (1997: 102). I n o pi ni a lo r, a fl at p e aceasta

linie de granija, f ie ca re i di om a lu n ec a p re a m ult in tr-u na din tre p arti , d up ~ cu m u rm eaz a :, N atura lism ul - f e lu l i n c ar e u rm a re s te c on ji n ur ul v ie ti i c ot id ie n e d l1 po s ib i li ta te a f or ar ii

in a da nc im e a " ce ? " <u lu i re al it at ii , c u p re tu l s ac ri fi ca ri i " cu m ? " <u lu i re p re ze n ta ri lo r

a ce s te i a ( e s te y o rb a a ti t d e r ep re z en ta ri le p ar ti ci p ar qi lo r, c at ~id e c e le a le c e rc e t ato ri l or ).

• E tn om eto do lo gia - o ri en ta re a s a a su pra p ra cti ci lo r s im ju lu t c om u n o fe ra ra sp un su ri

b in ern eritate la ln tre bari d e tip ul "cu m? ", d ar p un e in u mb ra "ce "? ·.-u rile d ate lo r

contextuale.

, Emotionalismul - a ju ta l a tn te lc ge re a e xp e rle n te lo r o am e ni lo r, d ar e xa ge re az a, p ri vi -

l eg ii nd c ate g or ia s im tu lu i c om u n (" em o ti ei ") .

" Postmodernismul - d ez valu ie d iv ers e p rac ti ci d e re pre ze ntare , d ar p oate c on du ce la a

respingere nihilista a conjinutului.

Drept cale de ie s ire d in aceas ta pozitie pu r critica, G ubrium § i H ols te in ofe ra.c er ce ta to ru lu i t re i t ac ti ci p ra ct ic e v alo ro as e . M a i l nt ai , c au ta nd u n te re n s ta bi l, d e m ij lo c,

p en tru " a rn en ti ne s ub co ntro l te ns iu ni le d in tre re ali ta te s i re pre ze ntare " (1 99 7: 1 14 ), e i

, ra ta c um p ut em d a c uv an tu l paqii t ac ut e d in f ie ca re i di om . P ro fi lu l insider-ului , a ta t d e



56 TEORIE SI METODA iN CERCETAREA CALlTATIV A

drag naturalismului, poate fi tr atat ca f iind "rea litate reprezentata" (1997: 103), la fel ca ·t

~iproblema "sentimentului" in emotionalism.

. in .~~ similar: r apor tul ~e ce~cetar~ realizat prin analiza c?ny~.rsaliei a~upra instiru. t ,ponahtatll (v. capitclul 6) 121analiza lui Sacks asupra categorizarii membnlor (v, capi ..

tclul S) erara madul in care etnometodologia poate "a~eza carnea pe oasele dezgolite'

ale reprezentilrii. ~.

Si, in sfersit, Iuc rurile pe care postmodernismul ni Ie spune despre reprezentare

trebuie tratate el l respect, dar t rebuie considerate in primul rand in cali ta tea lor de factoristimula tivi in descrierea bazau pe date empirice, Si mai pujin ca epitafuri.

incercati sa rezolvati exercitiul 2.4

Dad. "ce rcetar ea ca litativa" implies ma i multe modele ori idiomuri d ifer ite , potential}

canflictuaie, a ce s t l uc ru d e rn o n st re a za c a l nt re ag a dihotomie "calitativ/cantitativ" peats

fi pusa sub semnul Intrebarii.

ln contextul cartii de fata, majoritatea acestor dihotomii si polarizari in cadnn

stiintelor saciale lmi pare extrem de periculoasf. Cel mult, aceste polarizari se pot

constitui ca aparate pedagogice pentru studenti, lntruchipand un prim mod de aprcpiere '

de un teren dificil : a jura la depr inderea ja rgonului. I n eel mai rau caz, ele sunt scuze

pentru lipsa de dlscemamant, care grupeaza cercetatorii in .jabere armate" care refuzjsa invete una de la cealalta.

Implica tia schijata de mine este aceea ca ce rcetarea "calit~tiva" n-a r tr ebui sa f ie un

perete protec tor lmpctriva standarde lor riguroase ~i critice care trebuie sa se aplite

orlcare l intr eprinder i stiinjif ice preocupa te de despa rtirea "faptetor" de "fantez ie ". in

sfarsit, informa tiile solide ar trebui sa fie lelul comun al tuturor stiinje lor sociale (v. Kirk

~lMiller , 1986: ·10~1l) . Asa cum argumenteaza Hammersley;

Procesul cercetari i st iin ti fice este acelasi , Indiferent de metoda folos it a, iar ret ragerea In

paradigrne bagarelizeaza efecriv dezbaterea ~iImpiedica progresul (1992: 182).

IDEI DE RETINUT

.(' Cand comparam cerce ta rea calitativa cu cea cantirariva, descope rim, in gene re,

d iverse unghiuri de abordare Init ia te de diverse , ,§coii ", ele insele manifestand

ornultime de discordanje.

. ;' Cercetator ii preocupat i de metodologia cati tariva ar trebui sa salute mai degraba

decat sa crl tlce scopul cercetari lor canti ta tive de a-s i grupa ~ianaliza datele in

mod critic.

.(' . Coeficientul de siguranta ~iva liditatea sunt modalita ti esenjiale de evalua re a

cercetarii.

..; Anumite tipuri de masurarori cantitative pot fi uneori utilizate in cercetarea

calitativa,

. .; i n o ri ce c az , d ep en de n ta de merodc pur canti ta tive r tsca sa neglij eze const rucj ia

sociata ~i cultura la a "variabile lor" pe care a cercetare cantitativa ceuta sa Ie

corclcze . '

CE ESTE CERCETAREA CALlTATIV A? 57

gJ Recoma·ndari de lectura

Cele mai jolositoare texte introductive apartin urmdtorilor : Alan Bryman (1988),

Nigel Gilbert (1993) ~i Clive Seale (1998). Afi rmatl i sensib ile asupra pozi tie i carui-

(alive se pot gast in M arsh (1982) (asupra anchetelor) ~i Hindess (1973) tasupra

statisricilor ojiciale).

in completarea aces tor texte generaie, cititorii sunt chemoti s a se famitiarirere ei

i n$ i$ i c u e xe mpt e d e c er ce ta ri calitative $i cantitatlve. Strong (1979) ~iLipset et al.

(1962) sun! bune exemple ale ambe lor abordiiri,

Exerciliul 2.1

Aces! ex e rc it lu v a da posibil itatea de a testa masura in care at! lnteles argumentele lui

Procter (1993) privitoare la ccrelatille statlstlce. Tabelul 2,7 face leqaturaIntre o e s r a -~urarea votarll cu ocazia alegeri lor din cadrul sindicatului t ipografi lor ~j faptul ca unii

dintre ei aveau prieleni t ipografi. Examlnati-l cu atent le ~i apol raspundeti Intrebart lor

de mal jos.

TABELUL 2.7

Apartenenla ts clubul tipografilor ~ideci zia de vot Tn cadrul eteaeritor sindicale

Interes politic

Mare 1 Mediu Scazut

[prieteni tipografi L Da 61% 42% 26%

Nu 48% 22% ·23%

Sursa. ada pla t cupa Ltpset et al., 1962.

1. Suqereaza tabelul 2.7 extstenta vreunei leqaturi in tre faptul de a avea prteten l

tipografi ~ participarea la alegeri? Expllca]i situatia cu prudenta, anallzand tabelul.

2. Putem sa ne bazam pe faptul ca. osca vom contrala gradul de interes pol it ic al unui

tipograf, vern 9i reus! sa orerntarnplnam orlce corelatle ilegitima lntre participarea la

vot 9i relatlue de prietenie dintre tipografi?

Exerclttul 2.2

Revedeti un studiu care ,v a este cunoscul. Apoi raspundeti la urrnatoarele Intrebarl:

1. in ce rnasura metodele de cercetare utilizate (calitative, cantilative sau combinarea

celor doua tipuri) sunt concordante cu natura interoqatlei {interoqatiilor) cercetar!i?

2. in ce masura utl lizarea acestor metode rntatneste criticile arnbelor metodologii

discutate in capilo!ul de fata?

3. in opinia voestra, cum ar putea fi Imbunatatlt aces! stud iu d in punet de vedere

rnetccoootc ~iconceptual?

Exereiliul2.3

Acest exerc lt tu presupune participarea a eel , putln sase student ], l rnpart iti in doua

grupuri de discutii ("biserieule"),

Imaginaii~v~eti vi se propune cercetarea consumului de droguri printre elevi. Fiecare

dintreeele doua grupuri ar t rebui sa reprezinte cete 0 .echlpa' (echipa I este "cant:lativa", echipa II este .calltaliva").

02 Ce Este Cercetarea Calitativa (Silverman)

Documents

Transcript of 02 Ce Este Cercetarea Calitativa (Silverman)