Копия Revolutia de la 1821

of 9 /9
Revolutia de la 1821 Arsene Cristina Georgiana Dinu Florentina Diana c.l.s. a Vllla

Transcript of Копия Revolutia de la 1821

Page 1: Копия Revolutia de la 1821

Revolutia de la 1821

Arsene Cristina Georgiana

Dinu Florentina Diana

c.l.s. a Vllla

Page 2: Копия Revolutia de la 1821

Tudor Vladimirescu-conducator al revolutiei de la 1821

• Tudor Vladimirescu(sau Theodor, asa cum s-a iscălit întotdeauna) s-a născut în satul Vladimir din Gorj, pe la 1780, (data nasterii încă este subiect de controversă istorică), într-o familie de taranii liberi, cu o bună stare materială. A devenit unul dintre reprezentantii tinerei burghezii aflate în plină ascensiune: a fost arendasul mai multor mosii, vătaf de plai (subprefect) de Mehedinti si a practicat negustoria. A participat la războiul ruso-turc din 1806 – 1812 în fruntea unui corp de panduri olteni, fiind decorat cu ordinul „Sfântul Vladimir” clasa a III-a si inaltat la gradul de locotenent. A călătorit mult în tara si în străinătate, a invatat câteva limbi străine si a legat o strânsă prietenie cu intelectuali ardeleni (Gheorghe Lazăr devenindu-i sfetnic apropiat), prin intermediul cărora a avut acces la lucrările unora dintre corifeii Scolii Ardelene. A dat dovadă de reale aptitudini de comandant si organizator militar, fiind cel care a pus bazele noilor unitati de panduri, care trebuiau să devină nucleul „Adunării norodului” – oastea revolutiei de la 1821.

Page 3: Копия Revolutia de la 1821

Guvernarea lui Tudor Vladimirescu

• Stapan timp de aproape doua luni in Capitala, Tudor Vladimirescu era singura autoritate ascultata in tara. Grija lui de capetenie era sa castige,,dreptatea celor doua Principate. Petru aceasta cerea sa fie ,,la un gand si la un glas cu Moldova, ca ,,unii ce suntem de un neam, de o lege. Si tot in vederea realizarii acestei dorinte, intareste armata, chemand la oaste taranime,inarmand-o cu pusti si pistoale, instruind-o, sapand santuri de aparare.

• Inca din luna februarie, concretizeaza un plan de reforme sub titlul: ,, Cererile norodului romaneasca, care cuprindea: suprimarea vamilor interne, inlaturarea elementelor nepamantene din dregatorile publice si cele bisericesti, crearea unei armate de 6000 de oameni scutiti de dari.

• Lasfarsitul lunii martie Tudor Vladimirescu lanseaza cea dea doua Proclamatie catre bucuresteni cerand locuitorilor capitalei sa se uneasca cu fortele patriotice si revolutionare conduse de dansul si sa le ajute in lupta pentru ,,dobandirea drepturilor; apoi afland de dezavuare de carte tar a miscarilor din Balcani, lipsit deci de sprijinul Rusiei, este nevoit sa incheie o intelegere cu acea parte a boierilor care ramasesera in Bucuresti.

Page 4: Копия Revolutia de la 1821

Prinderea si uciderea lui Tudor

• Ajungand in conflict cu eteristii care nu se grabeau sa treaca Dunarea asa cum le ceruse, in coasta cu armata turceasca ce trecuse pe pamantul tarii, Tudor preocupat de interesele salvagarii patriei sale, incearca sa-i induplece pe turci sa crute tara, in acelasi timp intarindu-si tara cu santuri si metereze.

• Marea insemnate a acestei batalii consta in faptul ca apare pentru prima data in istoria moderna a Romaniei embrionul armatei nationale, care intr-o ciocnire importanta cu o armata cu o armata invadatoare obtine victoria. Eteristii sunt infranti la 7 iunie in cea dea doua batalie de la Dragasani.

• Ultima rezistenta a pandurilor are loc la manastirea Tismana, la 20 iulie 1821.

• Eteristii au suferit, cu toata rezistenta lor curajoasa, infrangere dupa infrangere, la Dragasani si Slobozia in Tara Romaneasca,la Sculeni si Secu in Moldova.

Page 5: Копия Revolutia de la 1821

Ecourile revolutiei lui Tudor în Transilvania si Moldova

• Vestea ridicării la luptă a pandurilor a avut un efect imediat în toate teritoriile locuite de români. În oastea revolutionara s-au înrolat aproximativ 1.500 de „ungureni” sau „dezertori din Transilvania” – militari români transilvăneni din regimentele granicesti, care desfasurasera o vie propagandă pentru „craiutui Todoras”.

• Desi autoritatile transilvănene au făcut eforturi pentru cenzurarea vestilor din Muntenia, aceste vesti nu erau doar transmise dar si comentate la nord de Carpati. Astfel, trei tarani români din comitatul Hunedoara erau judecati pentru instigare si tulburarea linistii publice, după denuntul unor nobili.

• Adam Bedia era acuzat pentru a fi citit în fata consătenilor o hârtie în care era scris: „Se face instiintarea că de catre răsărit s-a ridicat un craiut pe nume Todoras, întâi cu putina oaste, dar din zi în zi ea sporeste; până acum s-au adunat vreo câteva sute si mii, Dumnezeu o si ajută, că vrea să facă dreptate si acum îi în Tara Românească, ispraveste lucrul cu boierii si, de s-o sfarsi lucrul bine acolo până la Pasti, o da si intr-acocea, că un craiut o să vină din jos, ca să se întâmple laolaltă să facă si aicea dreptate”.

Page 6: Копия Revolutia de la 1821

Alexandru Ispilanti

• După ce Alexandru Ispilanti a evitat mai multă vreme să accepte o întâlnire cu Vladimirescu, la sfarsitul lunii martie cei doi conducători s-au întâlnit la marginea Bucurestiul. Tudor a respins si de această dată cererea eteristilor de unire a celor două miscari, practic de subordonarea a armatei pandurilor comandamentului armatei revolutionare grecesti. Tudor a protestat fata de intrarea eteristilor în Bucuresti, sustinand că rezolvarea problemelor interne tine exclusiv de competenta pandurilor, iar sprijinul extern trebuind să se limiteze doar la inventii diplomatice.Intalnirea dintre cei doi conducători s-a încheiat cu o intelegere fragilă, în asteptarea unei medieri internationale si a părăsirii teritoriului national de eteristi.

• Ispilanti s-a retras la Targoviste iar oamenii săi au ocupat judetele din nord. Vladimirescu a întărit tabăra de la Cotroceni.

Page 7: Копия Revolutia de la 1821

Proclamatia de la Pades

• Dupa ce-si constituia o oaste destul de numeroasa, Tudor lanseaza, la sfarsitul lunii ianuarie 1821, din Pades, proclamatia-program catre tot ,, noroduiala romaneasca din Tara Romaneasca ,,ori de ce neam ar face, cerandu-i sa se rascoale impotriva tuturor asupritorilor. Continutul social al proclamatiei: rapirea pamanturilor boieresti si manastiresti si impartirea acestora taranimii,desfiintarea privilegiilor boierestii, dreptate si slobozenie a“ explica adeziunea entuziasta a poporului la miscare.

• Constitutia de la Pades, ,,adunarea noroduiala era singura autoritate pentru masele populare. Inca o data, in fata ,,adunarii noroduiale, Tudor schiteaza programul rascoalei: desfiintarea birului, dreptate si libertate pentru tara, redobandirea drepturilor pierdute impartirea averilor celor ce au suferit nepastuiri si nedreptati. Indemnati si incurajati de ce se intampla la Pades, tarani incep sa atace conacele, mosiile boieresti si manastiresti in toata Oltenia. De aici rascoala se raspandeste cu mare iuteala in Muntenia si chiar in unele parti ale Moldovei.

Page 8: Копия Revolutia de la 1821

RASUNETUL REVOLUTIEI IN TRANSILVANIA

• Nu trecusera nici doua saptamani de la Proclamatia de la Pades ca taranii romani din Transilvania ii cunostea cuprinsul in intregime si aproape pe de rost, dupa cum le e foarte familiar numele conducatorului miscarii:Todoras,Todorut. Cu diferite prilejuri, tarani din Hunedoara, Arad si pana in partile nordice, in Crasna, sustineau ca au citit Proclamatia de la Pades. Se pregateau sa-l primeasca pe Tudor si sa faca si ei cu nobilii ceea ce facusera tarani din Oltenia cu boierii de acolo. Oficialitatea alarmata a luat masuri pentru preintampinarea izbucnirii unei alterascoale, ca aceea a lui Horea.

Page 9: Копия Revolutia de la 1821

Urmări si concluzii

• În primăvara lui 1822, de la Bucuresti si Iasi au fost trimise delegatii pentru a cere Înaltei Portii domni pământeni. Din aceste delegatii au făcut parte printre altii: Ionita Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Tepes, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei si vornicul Iordache Rascanu, viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. Această actiunea a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ionita Sandu Sturdza si în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Desi înfrântă prin interventia armatelor otomane, Revolutia din 1821 a reusit să determine sfarsitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Tari Române. Totodată, revolutia a consolidat ceea ce Nicolae Balcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Nationala’’.