Secolul al XIX-lea a fost numit “secolul revolutiilor” pentru ca , prin actiunea revolutiilor agrara, si industriala, din transporturi si comunicatii, precum si a celor social-politice, Europa si lumea intreaga si-au inoit structura si aspectul. Progresele stiintei si ale tehnicii au facut ca , in industrie, “era” carbunelui si a fierului sa fie urmata de cea a petrolului si a otelului.

Vechea ordine sociala intemeiata pe prilegii a fost treptat inlocuita prin alte categorii, ordonate dupa un criteriu:averea.

Transformarile inoitoare produse de capitalism s-au extins in toate tarile Europei si , prin expansiunea coloniala a marilor state, au cuprins si celelalte continente.In cadul pietei mondiale ,contactele si relatiile sintre popoare si civilizatii s-au largit si diversificat.

Regimurile politice absolutiste au fost treptat inlocuite de regimuri liberalecare au permis o mia mare participare a cetatenilor la viata politica locala si centrala, au dezvoltat spiritul civic si sentimentul responsabilitatii fata de comunitate.

Activitatea industriala si cea agrara au devenit in cursul secolului al XIX-lea cele mai importante sectoare in economia marilor state. Policultura asigura fiecarei gospodarii sau regiuni produsele vegetale sau animale necesare consumului propriu. In aceste conditii numai o mica parte a produselor era destinata schimbului.

Factorii care au stimulat transformarile capitaliste din agricultura au fost: -explozia demografica -cresterea preturilor -dezvoltarea industriei -extinderea si diversificarea transporturilor -largirea pietei ca urmare a expansiunii europenilor in lume.

Prin revolutia agrara, adica transformarea proprietatii feudale asupra pamantului in proprietate capitalista, agricultura s-a adaptat cerintelor moderne.• În Anglia• La sfarsitul secolului al XVIII-lea taranii sunt deposedati de pamant, domeniul

feudal fiind transformat in ferma unde activau fermieri,lucratori salariati si arendasi.

• În Franta.• In cursul revolutiei politice de la sfarsitul secolului ai XVIII-lea, 4/5 din pamantul

nobilimii au trecut in proprietatea taranimii si burgheziei.

• În S.U.A.• Prin reformele din anii 1862-1863, s-a asigurat accesul neingradit la pamant

tuturor fermierilor.

• La rasarit de Elba, marii proprietari s-au transformat in comercianti pe piata internationala; taranii au fost eliberati de iobagie prin rascumpararea obligatiilor lor fata de stapani

Economisti, agronomi, mari proprietari au urmarit cresterea productiei prin crearea pasunilor artificiale care sa contribuie la refacerea solului, extinderea culturilor de plante furajere, introducerea sau extinderea unor noi culturi (in, canepa, cartofi, sfecla de zahar).

Progresele mecanicii au facut posibila inventarea primelor masini agricole care au usurat munca oamenilor – masina de egrenat bumbacul si seceratorile mecanice. Producerea ingrasamintelor chimice a permis fertilizarea artificiala a solului. Au aparut elemente noi care tulburau ordinea existentei si anticipau progresul (specializarea productiei de: ceai, indigo, opiu, bumbac – in India; crearea unei retele de irigatii – in Egipt).

REVOLUTIA INDUSTRIALA

Revolutia industriala reprezinta, de fapt, procesul istoric de inlocuire a manufacturilor (locul unde muncitori specializati care cu ajutorul uneltelor, executau manual diferite operatii) cu fabricile (operatiile executate de masini, dirijate de lucratori industriali). In cursul acestui proces, energia musculara a oamenilor si a animalelor a fost inlocuita de energia mecanica.

Anglia este tara unde erau intrunite ( 1780) toate premisele revolutiei industriale. In 1830 devine “atelierul lumii” prin inventarea, construirea si folosirea unor masini necunoscute in alte parti, beneficiind astfel de o crestere a economiei superioara celorlalte tari.Din industria textila a bumbacului ( “ industria cheie”), masinismul s-a extins in exploatarile miniere, in industria siderurgica si in constructii.Inventiile dintr-un domeniu produceau o adevarata reactie in lant, antrenand si alte domenii.

Dupa 1815 state precum Franta, S.U.A. si unele state germane si-au intensificat la randul lor eforturile de industrializare.

Cresterea productiei a fost insotita de cresterea vanzarilor pentru realizarea profitului.Folosirea masinilor a permis obtinerea unor cantitati mai mari de produse la un pret mai mic.Scaderea preturilor a sporit numarul cumparatorilor.Cerea de produse pentru piata a crescut, iar cresterea cererii a accentuat si extins concurenta intre indivizi, intre regiuni, intre state.

Revolutia industriala a atras dupa sine revolutia transporturilor: se extinde constructia soselelor, apar caile ferate si primele vapoare.

Revolutia industriala a schimbat caracterul economiilor tarilor in care s-a desfasurat si a transformat structura societatii, simplificand-o. Productia nu mai depinde de talentul si indemanarea omului, ci de modul in care pune in functiune, supraveghea si

intretinea masinile.Centrul de greutate al activitatii economice s-a mutat de la sat la oras.

Transformarile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc in conditiile cresterii generale a populatiei. Evolutia demografica a fost marcata de doua fenomene. Suprapopularea relativa care a provocat emigrarea unui numar mare de muncitori, tarani si mestesugari europeni si cresterea populatiei industriale si celei urbane.

Criza agrara din anii 20 provocata de cativa ani de recolte

bune care au scazut mult preturile la produsele agricole. Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte in Anglia intre

1780 si 1830. Pentru a se impotrivii organizarii fabricilor lucratorii specializati au infiintat sindicate. Au aparut interesele muncitorilor in relatiile cu patronii, inclusiv prin organizarea unor manifestatii si greve.

In occident vechile orase s-au transformat treptat, aparand „orasul mecanizat“. Muncitorii locuiau in aglomerarile mizere din apropierea fabricilor, constransi sa traiasca din salarii insuficiente, expusi foametei si epidemiilor.

Folosirea masinilor a devalorizat forta de munca, numarul

saracilor fiind in continua crestere la orase. La sfarsitul secolului al XVII-lea, in Anglia, 14% din populatia oraselor traia din mila publica.

PROIECT REALIZAT DE

SFIRLEA MARINA

CLASA A VII-A B