Teza Contabilitate Elena - Копия

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….........................2

Capitolul I. Aspecte teoretice aferente datoriilor de asigurări sociale

1.1. Principiile şi obiectivele evidenţei datoriilor privind asigurările..............................................6

1.2. Recunoaşterea, evaluarea şi reflectarea datoriilor privind

asigurările în rapoartele financiare.........................................................................................12

1.3. Evidenţa datoriilor privind asigurările....................................................................................16

Capitolul II. Evidenţa contabilă a datoriilor privind asigurările în cadrul S.A. “Bere-

Unitanc”

2.1. Evidenţa datoriilor privind asigurările sociale de stat............................................................21

2.2. Contabilitatea datoriilor privind primele de asistenţă medicală obligatorie...........................26

2.3. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor cu personalul…………………………………30

Capitolul III. Analiza datoriilor privind asigurările în cadrul S.A. “Bere-Unitanc”

3.1. Gestionarea datoriilor privind asigurările…………………………………………………...36

3.2. Modul de organizare a evidenţei datoriilor privind asigurările………….………………….50

Concluzii.......................................................................................................................................68

Bibliografie...................................................................................................................................71

Anexe.............................................................................................................................................74

1

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei cercetate. Contabilitatea reprezintă un sistem informaţional

utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor utile în procesul de luare a

deciziilor economice. În condiţiile economiei de piaţă, contabilitatea este chemată să asigure cu

informaţie obiectivă şi veridică, conţinută în rapoartele financiare ale întreprinderilor, toate

grupele de utilizatori, cum sunt proprietării şi angajaţii întreprinderilor, investitorii şi creditorii,

acţionării, bursele de valori, serviciul fiscal şi alte organe de stat, structurile de pronosticare a

dezvoltării economiei. Datoriile reprezintă “destinaţii viitoare probabile ale beneficiilor

economice, rezultând din obligaţiile actuale ale unei anumite entităţi de a transfera bunuri sau de

a presta servicii altor entităţi în viitor, generate de operaţiuni sau evenimente din trecut. Printre

acestea se numără: datorii ale întreprinderii, sume datorate furnizorilor pentru bunuri sau servicii

achiziţionate pe credit, sume împrumutate adică sume datorate băncilor în urma unor credite de

rambursat, drepturi salariale datorate angajaţilor, impozite datorate statului şi servicii ce urmează

a fi prestate. Ca obligaţii, datoriile reprezintă drepturi recunoscute prin lege. Cu alte cuvinte,

legea dă creditorilor dreptul de a cere vânzarea activelor companiei dacă aceasta nu reuşeşte să-şi

achite datoriile. Creditorii au prioritate în faţa proprietarilor şi trebuie achitaţi complet înaintea

recompensării acestora din urmă chiar dacă stingerea unei datorii consumă toate activele unei

întreprinderi. În acest context, tema prezentei lucrări de licenţă se dovedeşte oportună, deoarece

pe o direcţie de studiu de un apreciabil interes teoretic şi, îndeosebi pragmatic.

Ca obiect de studiu mi-am ales Societatea pe Acţiuni “Bere-Unitanc” din oraşul Cahul,

adresa juridică str. Păcii 22, or. Cahul, Republica Moldova. Capitalul social al S.A. “Bere-

Unitanc” constituie 1 897 400 lei. Societatea pe acţiuni “Bere-Unitanc” a apărut în urma

reorganizării întreprinderii de stat Fabrica de Bere din oraşul Cahul prin certificatul de

înregistrare nr. 1003603008483 din 26.04.1995 şi este succesorul ei în drepturi şi obligaţiile

patrimoniale, inclusiv cele ce ţin de terenul aferent. (vezi anexa 1)

De mai bine de 50 de ani S.A. “Bere-Unitanc” este unica întreprindere în ramura dată,

amplasată în regiune de sud a Moldovei, care produce bere, băuturi răcoritoare şi apă mineral.

În corespundere cu statutul principalele genuri de activitate ale S.A. “Bere-Unitanc” sunt:

fabricarea şi realizarea băuturilor nealcoolice, a berii, a lichiorurilor;

activitatea economică externă şi de mediere;

elaborarea, prefabricarea, producerea, achiziţionarea, realizarea produselor alimentare,

agricole şi industrial;

prestarea serviciilor uzuale şi de transport;

întreţinerea magazinelor, restaurantelor, barurilor şi altor puncte de alimentare publică.

2

S.A. “Bere-Unitanc” este o societate de tip deschis, conform art.2 din legea Privind

Societăţile pe acţiuni Nr. 1134-XIII din 02.04.1997 într-o societate de tip deschis numărul

acţionarilor nu este limitat şi ei au dreptul să plaseze, să vândă public acţiunile sale precum şi

alte valori mobiliare unui cerc nelimitat de personae.

Organele de conducere ale S.A. “Bere-Unitanc” sunt:

- Adunarea generală a acţionarilor;

- Consiliul societăţii;

- Organul executiv;

- Comisia de cenzori

S.A. “Bere-Unitanc” deţine licenţă pentru fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a

berii, la licenţă există o anexă care indică că posesorul licenţei trebuie să respecte anumite

cerinţe: să desfăşoare activitatea licenţiată în conformitate cu legislaţia şi normele în vigoare; să

respecte în procesul fabricării producţiei alcoolice parametrii tehnologici în vigoare; să deţină

capacităţi de producţie şi încăperi pentru depozitare; să înregistreze mărcile de produse şi servicii

la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale; să marcheze produsele cu mărci de

calitate; să aprobe etichetele la Consiliul artistic al Ministerului Agriculturii şi Industriei

Alimentare. (vezi anexa 2)

S.A. “Bere-Unitanc” lucrează doar cu un singur furnizor şi clent şi anume cu SRL

“Ivaro” care-i vinde societăţii toate materiile prime necesare pentru fabricarea şi îmbutelierea

berii, băuturilor carbogazoase şi respective S.A. “Bere-Unitanc” îi vinde angro aceste produse

finite.

Concurenţii: în oraşul Cahul există un concurrent al S.A. “Bere-Unitanc” şi anume S.A.

“CahulPan” care din anul 2003 produce băuturi carbogazoase, tot această firmă pe viitor tinde să

producă bere după tehnologie cehă. Un alt concurrent este filial SRL “Olimp” al cărei domeniu

de activitate este comerţul cu băuturi alcoolice şi carbogazoase produse în ţară, dar şi în

străinătate.

Evidenţa contabilă se organizează în mod manual-automatizat. Respectiv în momentul de

faţă se întocmesc documente centralizatoare în baza documentelor primare şi doar pentru o parte

din posturile de activ şi pasiv pentru care evidenţa se ţine automatizat, fiecare document primar e

introdus în programa de contabilitate“1C” (versiunea 7:7 ), utilizată la întreprindere.

Scopul şi sarcinile cercetării. Scopul acestei teze de licenţă este să examinăm metodica de

contabilizare a datoriilor privind asigurările, conform prevederilor principale ale noului sistem

contabil, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998 în conformitate cu Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova “Cu privire la reforma contabilităţii” numărul 1187 din 24 decembrie 1997.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini de bază:

3

- Prezentarea principiilor şi obiectivelor evidenţei datoriilor privind asigurările;

- Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor privind asigurările în rapoartele financiare;

- Analiza evidenţei datoriilor privind asigurările;

- Contabilizarea datoriilor privind asigurările sociale de stat;

- Contabilizarea datoriilor privind primele de asistenţă medical obligatorie;

- Stabilirea modului de calculare a indemnizaţiei pentru pierderea temporară a capacităţii de

muncă;

- Evaluarea structurii în dinamică a datoriilor privind asigurările

- Analiza factorială a datoriilor privind asigurările

Baza ştiinţifico-metodologică. În realizarea prezentei lucrări, s-a recurs la studierea atitudinilor,

opiniilor specialiştilor în domeniul contabilităţii, cum ar fi: V. Bălănuţă, A. Frecăuţeanu, A.

Nederiţă, T. Stratan, I. Zaharcenco, S. Sainciuc, C. Dolghi ş.a.

Din multitudinea de tehnici şi metode, în cadrul investigaţiilor au fost examinate şi selectate doar

acelea care, au nemijlocit implicare în domeniul contabilităţii, în special în ceea ce ţine de

contabilitatea privind datorille cu asigurările, ţinându-se cont de specificul acestui domeniu.

Printre acestea putem enumera următoarele: observaţia, analiza şi sinteza, gruparea, ancheta,

precum şi alte metode şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică, care au permis cercetarea

aprofundată a obiectului lucrării respective, datorită cărora rezultatul a dus la obţinerea unor

concluzii şi recomandări consistente, ce prezintă interes în determinarea unor politici de

dezvoltare a contabilităţii datoriilor privind asigurările.

Elemente de inovaţie ştiinţifică: Noutatea şi inovaţia ştiinţifică a rezultatelor cercetărilor constă

în următoarele:

- Abordarea obiectivelor şi principiilor evidenţei datoriilor privind asigurările;

- Reflectarea contabilă a datoriilor privind asigurările;

- Analiza metodelor de contabilizare a datoriilor privind asigurările sociale;

- Evidenţierea metodelor de contabilizare a datoriilor privind primele de asigurare obligatorie;

- Stabilirea modului de calculare a indemnizaţiei pentru pierderea temporară a capacităţii de

muncă;

- Analiza factorială a datoriilor privind asigurările.

Sumarul compartimentelor tezsigei: Introducere; trei capitole (care reflectă conţinutul de bază

al cercetării efectuate); concluzii şi recomandări; bibliografia.

În Introducere a fost argumentată importanţa şi actualitatea temei cercetate, au fost definite

scopul şi sarcinile investigaţiilor. De asemenea, a fost succint descris conţinutul lucrării,

făcându-se referire la importanţa teoretico-practică şi noutatea rezultatelor obţinute.

4

Primul capitol - „Aspecte teoretice aferente datoriilor de asigurări sociale” reflectă

investigaţiile conceptuale ale evidenţei datoriilor privind asigurările în rapoartele financiare,

noţiuni generale cu privire la evaluarea şi recunoaşterea datoriilor privind asigurările. Totodată,

se determină evidenţa datoriilor privind asigurările.

Al doilea capitol - “Evidenţa contabilă a datoriilor privind asigurările în cadrul S.A. “Bere-

Unitanc”, în cadrul căruia sunt prezentate contabilitatea datoriilor privind asigurările sociale de

stat, contabilitatea datoriilor privind primele de asistenţă medicală obligatorie şi modul de

calculare a indemnizaţiei pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă.

În capitolul al treilea - “Analiza datoriilor privind asigurările” a fost determinată structura în

dinamică şi efectuată analiza factorilaă a datoriilor privind asigurările.

În Concluzii şi recomandări sunt formulate concluziile generale şi recomandările elaborate

asupra temei studiate, care ar putea contribui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea contabilităţii

datoriilor aferente asigurărilor, dar şi la înţelegerea rolului politicii de contabilitate drept suport

de bază pentru perfecţionarea activităţii economice a întreprinderii. Complexitatea deosebită a

politicii de contabilitate, precum şi strânsa legatură a acesteia cu toţi celelalţi participanţi ai

activităţii economice, impun o atenţie sporită în elaborarea unor direcţii de eficientizare a

evidenţei contabile în cadrul întreprinderilor şi implicit a alegerii celor mai bune strategii şi

tactici pentru transpunerea în practică a ceea ce şi-au propus întreprinderile.

Cuvinte cheie: dtorii privind asigurările, asigurări sociale de stat, prime de asistenţă medical

obligatorie, analiza factorială a datoriilor, pierderea temporară a capacităţii de muncă etc.

5

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE AFERENTE DATORIILOR DE

ASIGURĂRI SOCIALE

1.1. Principiile şi obiectivele evidenţei datoriilor privind asigurările

Conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013,

concomitent cu calcularea salariului, angajatorul face contribuţii la asigurări sociale de stat

obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală de la salariu calculat și le

constată drept consumuri și cheltuieli în funcție de salariul calculat.

Angajatorul trebuie să se înregistreze ca plătitori de contribuții la reprezentanţele Casei

Naţionale de Asigurări Sociale la locul de reședinţă

În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării

unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile, personalul şi

răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale. În conformitate cu

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999, cu modificările şi

completările ulterioare, asigurările sociale reprezintă un sistem, de protecţie socială a persoanelor

asigurate, constînd în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea

îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de legislaţie.

Asigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări sociale şi privat. Toţi

agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv persoanele fizice,

fondul pentru ajutorul de şomaj, persoanele cu contract individual, depun contribuţii la

asigurările sociale de stat. Aceşti contribuabili trebuie înregistraţi ca plătitori de contribuţii la

reprezentanţele Casei Naţionale de Asigurări Sociale la locul de reşedinţă.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, tarifele cotelor

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pe anul 2004 se stabilesc în următoarele

mărimi:

28% la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense pentru:

- întreprinderiile care angajează persoane prin contract individual de muncă ori prin alte

contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii;

- cetăţenii Republicii Moldova angajaţi prin contract în proiecte, instituţii şi organizaţii

internaţionale, indiferent de sursa finanţării activităţilor;

- persoanele care desfăşoară activitate în funcţie electivă sau sînt numite în autorităţi executive

sau legislative;

1,7 lei anual pentru o unitate grad/hectar de teren agricol pentru fiecare proprietar de

terenuri agricole, indiferent de forma juridică de organizare;

4,5% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense ale invalizilor şi pensionarilor;

6

28% la ajutorul de şomaj pentru oficiile forţei de muncă - pentru persoanele care

beneficiază de ajutor de şomaj;

28% la indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi indemnizaţia în caz de

sarcină şi lăuzie;

627 lei anual pentru fiecare persoană care arendează terenuri agricole;

10% din venitul net lunar realizat pentru fiecare fondator de întreprinderi individuale;

taxa lunară fixă calculată din tariful de 28% la baza de calcul egală cu trei salarii medii

lunare pe economie prognozate pe anul 2004 - pentru avocaţii şi notarii care au obţinut

licenţă în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare;

în mărimea stabilită de Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din

15.07.1998, dar nu mai puţin de 705 lei pe an pentru titularii patentei de întreprinzător;

705 lei anual pentru o persoană angajată prin contract în străinătate în cazul cînd

acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd

alte condiţii.

Mijloacele băneşti acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat se folosesc, conform

legislaţiei în vigoare, în următoarele scopuri: plata pensiilor pentru limită de vârstă, de

invalidilitate, în cazul pierderii întreţinătorului, pentru vechime în muncă, plata pensiilor sociale

şi indemnizaţiilor pentru pensionari, plata ajutoarelor de asigurări sociale, acoperirea

cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial, odihna salariaţilor şi copiilor lor, plata

ajutoarelor şi compensaţiilor acordate famiilor cu copii socialmente vulnerabile, plata ajutoarelor

de şomaj etc.

Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din suma salariului

calculat şi din alte recompense, fără reducerea impozitelor şi altor plăţi, pentru angajaţii în baza

de contract individual sau contract de acordare a lucrărilor şi serviciilor.

Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii în mărime de 28 % şi 1 %nu se

calculează din următoarele plăţi şi venituri:

sumele ajutorului material, în expresie bănească sau naturală, acordat în caz de calamităţi

naturale şi în alte circumstanţe excepţionale;

plăţile compensatorii în limitele stabilite de legislaţie (diurnele, compensare daunelor),

preavizele plătite în caz de concediere în conformitate cu legislaţia, cu excepţia

compensaţiei pentru concediul nefolosit în caz de concediere;

sumele primite de persoanele asigurate pentru asigurările obligatorii sau benevole,

indiferent de faptul din ce cont au fost plătite contribuţiile de asigurări;

sumele ce se constituie din valoarea cadourilor primite la locul de muncă de bază de

angajaţii sau de foşti angajaţi;

7

bursele, sumele plătite de şcolile profesionale polivalente şi şcolile de meserii;

indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă (inclusiv pentru îngrijirea

unui copil bolnav), plătită participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.

Cernobâl;

veniturile provenite din gestionarea proprietăţii organizaţiei(dividente, procente, plăţi pe

cote de participare);

toate tipurile de pensii, stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii ş.a.

Contribuabilul trebuie să prezinte darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi

achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat, forma 4 - BASS calculul în acest raport se

efectuează cu total cumulativ de la începutul anului. [1]

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asigurările

sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor

şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 “Datorii privind asigurările”. În

creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele

achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii

privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuţiilor pentru asigurările

sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul.

Întreprinderea achită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor asigurărilor

sociale, numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia în caz de

sarcină şi lăuzie, celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz de accidente de muncă sau de boală

profesională, indemnizaţii pentru înmormîntare, compensaţii pentru persoanele care au avut de

suferit în urma avariei de la C.A.E. Cernobâl, compensaţii nominative pentru unele categorii de

populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii ş.a, fiind calculate şi achitate de Casa Naţională

de Asigurări Sociale.

Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă:

Dt 533 „Datorii privind asigurările”

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

Relaţiile întreprinderii cu salariaţii, reflectate în conturile de decontări cu personalul se

concretizează în calculul şi plata drepturilor salariale, a sporurilor şi adaosurilor, a premiilor a

indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă şi a celor pentru incapacitatea temporară de muncă

plătite din fondul de salarii, a altor drepturi în bani sau în natură datorate de unităţile

patrimoniale personalului pentru munca prestată şi care se suportă din fondul de salarii. Toate

aceste relaţii a întreprinderii cu salariaţii fac parte din datoriile calculate care reprezintă –

8

datoriile faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special faţă de personalul întreprinderii,

organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi pentru munca

prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea

întreprinderii etc. [2, p.361]

În conformitate cu Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor în Republica Moldova (în continuare, planul de conturi), datoriile calculate se

clasifică în felul următor:

datorii faţă de personal privind retribuirea muncii;

datorii faţă de personal privind alte operaţii;

datorii privind asigurările;

datorii privind decontările cu bugetul;

datorii privind plăţile extrabugetare;

datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi;

alte datorii pe termen scurt.

O condiţie necesară pentru determinarea corectă a retribuirii muncii şi asigurarea

cointeresării materiale a lucrătorilor este organizarea corectă a evidenţei contabile a acesteia.

Evidenţa muncii şi a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii este unul din cele mai

importante sectoare ale contabilităţii. În cadrul lui se asigură acumularea şi sistematizarea

informaţiei despre:

diferite consumuri de muncă la fabricarea fiecărui produs sau executarea anumitor

lucrări;

salariul calculat pe fiecare lucrător.

Importanţa evidenţei datoriilor privind retribuirea muncii şi a decontărilor cu personalul a

sporit esenţial la etapa de tranziţie la economia de piaţă. Astfel, în literatura naţională se

menţionează faptul că datoriile faţă de personal reprezintă datoriile băneşti şi în natură, cuvenite

personalului pentru munca prestată. Drepturile de personal reprezintă drepturi pentru timpul

efectiv lucrat (salariul) şi alte drepturi de odihnă, suplimente şi premii, indemnizaţii, etc. [3,

p.234]. Potrivit opiniei altor autori autohtoni, datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii

se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri

colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea şi

oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile

funcţionării întreprinderii [4, p.380]. Literatura internaţională tratează drepturile de personal ca

fiind drepturile băneşti şi în natură cuvenite personalului (salariaţilor) pentru munca prestată sau

ca fiind o plată primită ca urmare a calităţii de lucru a salariatului. Mărimea acestor salarii se

9

stabileşte prin negocieri colective şi/sau individuale între întreprindere, pe de o parte, şi salariaţi,

organizaţi de sindicate sau individual, pe de altă parte [5, p. 204].

În literatura de specialitate naţională sunt relevate diferite noţiuni de salariu, cu o definire

variată, dar cu acelaşi înţeles. Astfel, autorii autohtoni definesc salariul ca fiind orice recompensă

sau venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau de organul

împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare care

include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente [6, p.380]. Pentru a

elucida toate particularităţile retribuirii muncii personalului, ne vom bază pe articolul 2 din

Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002 şi articolul 128 din Codul muncii al Republicii

Moldova, conform căruia salariul (sau retribuirea muncii) reprezintă recompensa sau câştigul

calculat în expresie bănească şi achitată de întreprinderea - angajator în baza contractului

individual de muncă pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată [7, p.96]

În Republica Moldova cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2012 este stabilit la nivel de 3550 de lei, conform prognozei indicatorilor macroeconomici

pentru anii 2012-2014. Cuantumul prognozat al salariului mediu pe economie se va aplica la

limitarea bazei anuale de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat cu 5 salarii

medii lunare pe economie, conform prevederilor din Legea privind sistemul public de

asigurări sociale. În stabilirea salariilor se ţine seama de legislaţia în domeniu, plecându-se de la

un nivel minim al acestora, stabilit în funcţie de criterii precum pregătire, sector de activitate. Se

pot practica diferite forme de salarizare: în regie, după timpul lucrat, în acord direct, indirect,

progresiv, pe bază de cote procentuale din veniturile realizate [8, p.204]

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de

salarizare. Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi

sporuri cu caracter compensatoriu, care se stabilesc, după caz, în raport cu rezultatele obţinute,

condiţiile de muncă concrete, vechimea de muncă şi poartă un caracter de stimulare sau

compensare [9, p.380]. Sporurile privesc orele suplimentare de lucru, vechimea, lucrul pe timp

de noapte, exercitarea de funcţii suplimentare, condiţiile de şantier, etc. În ceea ce priveşte

adaosurile, se vorbeşte de adaos de acord, premii, cota pare de profit, alte adaosuri [10, p.204].

Prin calcularea salariilor se înţelege determinarea în baza documentelor primare a sumei

băneşti datorată angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Munca angajaţilor este

retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de salarizare (ari. 130 alin. (3)

din Codul muncii). Retribuirea muncii poate fi efectuată pentru rezultate individuale sau

colective de muncă. La retribuirea muncii pe unitate de timp salariile se plătesc pentru cantitatea

timpului lucrat, iar la retribuirea muncii în acord - pentru cantitatea produselor (pieselor)

fabricate, ţinînd cont de condiţiile de muncă, calitatea produselor şi de alţi factori [11, p.414].

10

Reţinerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de legislaţie (art. 148 alin. (1) din

Codul muncii). Din salariu pot fi efectuate următoarele reţineri:

fiscale:

- impozitul pe venit al persoanelor fizice – 7%;

sociale:

- contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii – 6%;

- primele individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medical – 3,5%;

alte reţineri:

- avansurile eliberate în contul salariilor;

- restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;

- sumele indemnizaţiilor de concediu pentru zilele nelucrate în cazul concedierii angajatului până

la finele anului de muncă în contul căruia a fost acordat concediul de odihnă;

- cotizaţiile de membru al sindicatului;

- pentru recuperarea prejudiciului cauzat întreprinderii din vina angajatului şi recunoscut de

acesta;

- reţinerile în baza titlurilor executorii (pensii alimentare, compensaţiile prejudiciului material

etc.),

- plata pentru serviciile communal;

- plăţile privind mărfurile procurate în credit;

- sumele împrumuturilor acordate angajaţilor etc. [12, p.414]

11

1.2. Recunoaşterea, evaluarea şi reflectarea datoriilor privind asigurările în

rapoartele financiare

Organizarea contabilităţii datoriilor este condiţionată de criteriile de clasificare, modul de

evaluare şi constatare a acestora. În literatura de specialitate şi în rapoartele financiare datoriile

sunt clasificate după diverse criteria. Astfel, conform “Contabilităţii financiare” coordinator A.

Nederiţă, datoriile sunt clasificate:

În funcţie de conţinutul economic:

datorii financiare - includ datoriile legate de angajarea capitalului atras, pecare îl

constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primate de

către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o

anumită plată.

datorii comerciale - cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,

antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primate şi serviciile de

care a beneficiat întreprinderea.

datorii calculate - sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă

de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări,

bugetul de stat, diverşi creditori.

În funcţie de termenul de achitare, datoriile se împart în două grupe: [13, p.297]

datorii pe termen lung - sunt datoriile al căror termen de achitare este mai marede un an;

datorii pe termen scurt - datorii al căror termen de achitare nu depăşeşte un an.

În funcţie de modul de achitare se deosebesc:

datorii convertibile - achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din

capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie), spre exemplu: Întreprinderea poate

beneficia de un credit sau împrumut primit cu condiţia că dacănu achită datoriile

respective în termenele stabilite, atunci creditorii devin deţinători ai unui număr anumit

de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar.

datorii neconvertibile - achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede

cedarea unei părţi din capitalul statutar.

Potrivit SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile” împrumuturile sunt clasificate astfel:

În funcţie de sursele de primire deosebim:

credite bancare, inclusiv overdrafturi (tip de credit bancar primit deîntreprindere prin

emiterea cecului sau a ordinului de plată în suma care depăşeşte soldul de mijloace

disponibile în contul ei curent);

împrumuturi de la părţi nelegate (persoane juridice şi fizice terţe);

12

împrumuturi de la personalul întreprinderii;

împrumuturi de la părţi legate (întreprinderi asociate şi fiice, fondatori ai întreprinderii

etc.);

împrumuturi din emisiunea şi realizarea titlurilor de datorii (cambiilor, obligaţiunilor şi

altor titluri de valoare clasificate ca datorii).

La momentul constatării datoriile pot fi exprimate în valută naţională (dacă provin din

ţară) sau străină (dacă provin din străinătate). Însă la etapa înregistrării datoriilor provenite din

străinătate în conturi contabile şi în rapoarte financiare, acestea se recalculează în valută

naţională la cursul oficial de schimb stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data

respectivă. Datoriile exprimate în valută străină, din cauza necoinciderii momentului de apariţie

cu cel de achitare aacestora, pot generea venituri - în cazul diferenţelor favorabile de curs

valutar, sau pierderi - în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar.

În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, datoriile

sunt recunoscute în cazul când se respectă două cerinţe de bază: [14, p.68]

Există probabilitatea diminuării în viitor a activelor (mijloacelor băneşti şi altor active

proprii) care sunt purtători de avantaje economice, spre exemplu, datoriile privind

stocurile de material care au fost comandate, dar încă nu au fost primite, nu vor fi

constatate ca datorii în rapoartele financiare.

Suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic, adică poate fi determinată de

întreprindere.

Datoriile se recunosc şi se evaluează la suma lor nominală, inclusiv TVA şi alte impozite

şi taxe. În bilanţul contabil, datoriile sunt evaluate la suma de bani necesară pentru a achita

obligaţia existent sau la valoarea reală de piaţă a bunurilor de livrat sau a serviciilor de prestart.

În procesul de constatare a datoriilor, timpul reprezintă factorul cel mai important. În

acest sens datoria se înregistrează în momentul în care crează obligaţia. Deseori, neînregistrarea

unei datorii într-o operaţiune contabilă este însoţită de neînregistrarea unei cheltuieli. Astfel, ea

conduce la o subevaluare a cheltuielilor şi o supraevaluare a profitului.

În contabilitate obligaţiile de plată ale întreprinderii se reflect în baza principiilor şi

convenţiilor fundamentale prevăzute de Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare cât şi de Standardul Naţional de Contabilitate 1 “Politica de

contabilitate”.

Continuitatea activităţii – prevede că înregistrările în contabilitate şi în rapoartele

financiare se fac pornind de la faptul că întreprinderea îşi va continua activitatea într-un viitor

previzibil. În acest caz datoriile şi activele sunt evaluate şireflectate în rapoartele financiare în

baza metodelor obişnuite de evaluare. În caz contrar se aplică alte principii şi metode

13

de evaluare. Aplicarea acestui principiu este important deoarece permite întreprinderii să

examineze o serie de factori care influenţează rentabilitatea curentă şi previzibilă a întreprinderii,

graficul de achitare adatoriilor şi sursele potenţiale de finanţare pe viitor.

Permanenţa metodelor - prevede faptul că de la o perioadă de gestiune la alta

întreprinderea utilizează aceleaşi reguli de contabilizare şi metode de evaluare a activelor şi

datoriilor. Aceasta permite de a compara mărimea şi evoluţia datoriilor. Aceasta permite de a

compara mărimea şi evoluţia datoriilor pentru diferite perioade de gestiune.

Conform convenţiei specializării exerciţiilor (metoda calculării), datoriile, în special cele

legate de plata salariului, cheltuielilor de deplasare, transport şi alte datorii se constată şi se

înregistrează în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada de gestiune în care au avut

loc, indiferent de momentul efectiv de achitare a acestora. Astfel utilizatorii rapoartelor

financiare au acces la informaţia depsre datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor. La

fel întreprinderea trebuie să respecte principiile fundamentale ale contabilităţii.

Conform principiului prudenţei întreprinderea nu trebuie să-şi supraevaluează şi

veniturile şi să nu-şi subevalueze datoriile şi cheltuielile.

Separarea patrimoniului şi datoriilor prevede ca patrimoniul şi datoriile întreprinderii să

fie reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare separat de patrimoniul şi datoriile

proprietarilor şi separate de patrimoniul şi datoriile altor întreprinderi, cum ar fi întreprinderi

fiice sau asociate.

Importanţa presupune posibilitatea informaţiei prezentate în rapoartelefinanciare de a

influenţa deciziile luate de utilizatorii acestora. Astfel, prezentarea datoriilor în aceste rapoarte

permite determinarea solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii.

Veridicitatea semnifică faptul că informaţia privind datoriile şi alte elemente ale

rapoartelor financiare trebuie să fie reală şi fără erori. [15, p.562]

Comparabilitatea prevede posibilitatea comparării mărimii datoriilor şi a altor indicatori

ai rapoartelor financiare în diverse perioade de timp, precum şi cu indicatorii similari ai altor

întreprinderi, pentru a arăta tendinţele şi modificările situaţiei financiare şi rezultatelor activităţii.

Necompensarea - în contabilitate nu se admite compensarea reciprocă între elementele de active

şi pasive. Astfel, activele şi datoriile rezultate din operaţiuni omogene se includ în rapoartele

financiare separat.

Suma spre achitarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa

dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi.

Angajaţii de asemenea defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime

de 1% din suma salariului şi altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora,

reflectîndu-se prin formula contabilă:

14

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Ct 533 „Datorii privind asigurările”

La reflectarea datoriilor privind contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale şi la fondul

asigurării obligatorii de asistenţă medicală este necesar de ţinut cont de momentul constatării

acestor datorii în calitate de:

• Consumuri şi cheltuieli ale întreprinderii

• Datorii faţă de buget

Tabelul 1.1.

Tipul contribuţiei Se reflectă la

consumurile şi

cheltuielile

întreprinderii

Perioada de apariţie

a obligaţiei faţă de

buget

Momentul reţinerii

din salariu

Prima de asigurare

obligatorie de

asistenţă medicală

pentru angajat

______

În momentul

îndreptării salariului

spre plată

În momentul


spre plată

Prima de asigurare

obligatorie de

asistenţă medicală

pentru angajator

În momentul

calculului salariului

În momentul


spre plată

______

Contribuţia

individuală de

asigurări sociale de

stat obligatorii

______În momentul


În momentul


spre plată

Contribuţia de

asigurare de stat

obligatorie plătită de

către angajator

În momentul


În momentul

calculului salariului______

15

1.3. Evidenţa datoriilor privind asigurările

Asigurările sociale au fost instituite ca modalităţi de constituire a unor fonduri băneşti din

care să se acorde pensii, indemnizaţii şi ajutoare unor persoane care datorită vârstei, invalidităţii,

bolilor, accidentelor sau maternităţii etc. nu-şi mai puteau asigura activitatea pentru a realiza

venituri din muncă. Prin asigurările sociale se garantează mijloace de subzistenţă persoanelor

care şi-au pierdut capacitatea de muncă temporar sau definitiv, şi după caz, famililor lor, şi se

finanţează unele acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii precum şi

unele cheltuieli pentru odihnă şi tratament. Asigurările sociale constituie un sistem de relaţii prin

care se formează şi repartizează fondurile sociale în vederea asigurării materiale a salariaţilor şi

altor persoane fizice, pentru toate cazurile de pierdere parţială sau totală, temporară sau

definitivă a capacităţii lor de muncă. [16, p.226]

Contribuţia pentru asigurări sociale şi protecţie socială se datorează, şi în cazul

persoanelor care:

1. desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive,

legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.

2. desfăşoară activităţi exclusive pe bază de convenţii civile de prestări servicii la unul sau

mai mulţi angajatori şi care realizează, cumulate, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 3

salarii medii brute pe economie. Pentru sumele care se situează sub sau peste acest nivel se

efectueaza, anual, regularizarea de către casa teritorială de pensii, prin restituire în numerar sau

prin compensare cu obligaţii viitoare. Contribuţia datorată de asigurat se reţine integral din

salariu sau, după caz, din venitul brut lunar realizat de acesta şi este plătită de către angajator,

împreună cu suma pe care el o datorează, la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul

acestuia. Termenul de plată este stabilit la data când se plătesc drepturile salariale pentru luna în

curs sau chenzina a 2-a, dupa caz, dar cel mai târziu până la data de 20 a lunii următoare

celei pentru care se datorează contribuţia respectivă. În cadrul aceloraşi termene se depune

de angajator, la instituţia amintită, Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi

a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor de stat.

Contribuţiile de asigurări sociale se gestionează de Casa Naţtioanală de Pensii şi Alte

Drepturi de Asigurări Sociale (C.N.P.A.S) prin intermediul unităţilor teritoriale de profil din

subordine şi au ca destinaţie atât plata tuturor categoriilor de pensii, cât şi a altor drepturi sau

prestaţii de asigurări sociale ca: [17, p.60]

▪ indemnizaţia pentru incapacitate temporală de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de

accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;

prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacitatii de munca

16

▪ indemnizaţia pentru maternitate;

▪ indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

▪ ajutorul de deces.

Sursele de formare a asigurariilor sociale:

A) Cheltuielile salariale suportate de angajator

B) Reţineriile salariale suportate de angajat

A) Cheltuielile salariale suportate de angajator

Fondul de salarii care reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul

brut cuprinde urmatoarele elemente:

a) Salariul de încadrare - care se stabileşte prin negocieri collective sau individuale între patronat

şi salariaţi sau reprezentanţii acestora.

b) Sporurile şi adaosurile - se acorda pentru:

● vechime în muncă;

● condiţii de muncă grele, periculoase, nocive, penibile, lucru în timpul noptii;

● folosirea limbilor străine în timpul serviciului;

● exercitare de funcţii suplimentare;

● plata pentru munca suplimentară;

● cota-parte din profit care se repartizează salariaţilor;

● indemnizaţiile pentru conducere .

c) Indexările - reprezintă suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de baza, ca

urmare a creşterii preţurilor.

d) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă - Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este

garantat tuturor salariaţilor. Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: numărul de zile

lucrătoare x salriul mediu zilnic din luna de concediu în care este efectuat concediul.

Salariul mediu zilnic se calculeaza astfel: (salariul de incadrare + sporul de vechime +

indemnizaţia de conducere): numărul de zile lucrătoare din luna respectivă. Indemnizaţia se chită

cu cel puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.

e) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.

f) Avantajele în natură - constituie o parte a salariului stabilită sub formă de bunuri sau servicii.

[18, p.158-181]

Conform legislaţiei în vigoare, asigurările pot fi obligatorii şi benevole, iar asiguratorii -

întreprinderile cu capital privat, companiile de asigurări şi organele de stat. Asigurările sociale

pot fi efectuate prin sistemul public de asigurari sociale şi privat. Toţi agenţii economici,

indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv persoanele fizice, fondul pentru

ajutorul de şomaj şi altele conform legislaţiei, persoane cu contract individual, efectuează

17

contribuţii la asigurările sociale de stat. Aceşti contribuabili trebuie înregistraţi ca plătitori de

contribuţii la reprezentanţele Casei Naţionale de Asigurări Sociale la locul de reşedinţă.

Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat, obligatorii se stabilesc anual de Legea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

Contribuţile individuale de asigurare socială obligatorie ale cetăţenilor constituie 4 % din

salariu (venit) şi se transferă de către persoanele fizice şi juridice în termen de o lună din

momentul calculării salariilor şi altor retribuţii. Termenele de plată a cotelor în bugetul

asigurărilor sociale de stat variază în funcţie de tipul întreprinderii.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se calculează din suma salariului

calculat şi din alte recompense, fără reducerea impozitelor şi altor plăţi.

În scopuri contabile pot fi constatate mărimea oricăror tipuri de asigurare a personalului

şi patrimoniului întreprinderii efectuate în scopuri de antreprenoriat. În scopuri de impozitare

tipurile de asigurări recunoscute ca deduceri pot fi grupate în asigurări:

permise spre deducere integral. Se permit spre deducere în mărime totală cheltuielile

de asigurare ale persoanelor juridice efectuate pe toate tipurile de asigurări:

- obligatorie: asigurarea obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule şi

vehicule electrice urbane, dacă mijloacele de transport sunt trecute în bilanţul agentului

economic; asigurarea obligatorie a pasagerilor transportului aerian, feroviar, fluvial şi auto în

comun; asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, alte tipuri de asigurări obligatorii,

- facultativă: asigurarea de accidente în procesul de producţie, de sănătate, pensie suplimentară a

lucrătorilor întreprinderii;

limitate. Se limitează nu mai mult de 3% din suma venitului brut, asigurările benevole a

animalelor, semănăturilor, bunurilor şi încărcăturilor, precum şi a răspunderii civile a

organizaţiilor - surse de pericol sporit;

nepermise spre deducere. Nu se permit spre deducere celelalte tipuri de asigurări

neindicate mai sus, precum şi asigurarea riscurilor financiare etc.

Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine astfel, încât asigură obţinerea

informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării.


sociale în Fondul Asigurărilor Sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea

bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 “Datorii privind

asigurările”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar

în debit - mijloacele achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă

datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

18


sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul

şi se reflectă prin formulele contabile:

1. pentru salariaţi încadraţi în producţie: [19, p.38-44]

debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri

indirecte de producţie”,

credit conturile 533 “Datorii privind asigurările”;

2. pentru salariaţi încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi

descărcare a materialelor şi alte lucrări privind aprovizionarea:

debit conturile 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active materiale în

curs de execuţie, 122 “Terenuri”, 211 “Materiale”, 212 “Animale la creştere şi

îngrăşat”, 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 “Mărfuri”,

credit 533 “Datorii privind asigurările”.

3. pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul activităţii:

debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,

721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”,

723 “Pierderi excepţionale”,

credit contul 533 “Datorii privind asigurările”.

Întreprinderea achită salariaţilor unele sume pe seama mijloacelor asigurărilor sociale,

precum şi îndemnizaţii familiilor cu copii, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă,

indemnizaţii în caz de sarcină şi lăuzie, indemnizaţii de invaliditate în caz de accident de muncă

sau de boală profesională, indemnizaţii pentru înmormîntare, compensaţii pentru persoanele care

au avut de suferit în urma avariei de la C.A.E. Cernobîl, compensaţii nominative pentru unele

categorii de populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii etc.

Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 533 “Datorii privind asigurările”,

credit conturile 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 532 “Datorii

faţă de personal privind alte operaţii”.

Suma spre achitare în bugetul asigurărilor sociale de stat se determină ca diferenţă dintre

sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi.

Reţinerea contribuţiilor individuale de asigurări sociale obligatorii din salariu se reflectă

prin formula contabilă:

debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”


19

Achitarea contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale obligatorii şi a primelor de

asigurare organelor şi companiilor de asigurări se reflectă în felul următor:

debit contul 533 “Datorii privind asigurările”,

credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Dacă întreprinderea a efectuat admis supraplăţi, aceste sume se trec în componenţa

creanţelor pe termen scurt prin formula contabilă:

debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”,


Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul la

contul 533 “Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare

întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări, pe asigurători, pe conturi corespondente. La

sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare.

20

CAPITOLUL II. EVIDENŢA CONTABILĂ A DATORIILOR PRIVIND

ASIGURĂRILE ÎN CADRUL S.A. „BERE-UNITANC”

2.1. Contabilitatea sintetică şi analitică a datoriilor privind asigurările

Întreprinderile în scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de

producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice asigură bunurile, personalul şi

răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale. [20, p.56-59]

La momentul de faţă toţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi

gospodărie, inclusiv persoanele fizice, fondul pentru ajutorul de şomaj, persoanele cu contract

individual depun contribuţii la asigurările sociale de stat şi contribuţii de asigurări obligatorii de

asistenţă medicală. Aceste raporturi sunt reglementate de Legea nr 489-XIV din 8 iulie 1999

privind sistemul public de asigurări sociale; Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu

privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală precum; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat; Legea fondurilor

asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul respectiv. Conform prevederilor

legii bugetului asigurărilor sociale de stat cota contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat

obligatorii pentru anul 2012 a fost stabilită în mărime de 2% din salariu şi celelalte recompense,

iar pentru anul 2013 3%. Pentru S.A. „Bere-Unitanc” tariful contribuţiilor de asigurări de stat

obligatorii pentru anul 2010 este de 27 % din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense,

iar pentru anul 2011 de 26%.

Datoriile privind asigurările în cadrul S.A. “Bere-Unitanc” cuprind datoriile faţă de

bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală,

inclusiv datoriile privind sancţiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în

domeniu. Datoriile angajatorului privind asigurările se contabilizează ca majorare concomitentă

a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor (în funcţie de destinaţia muncii prestate de către

angajaţi) şi a datoriilor curente.

Indemnizaţiile acordate angajaţilor din contul bugetului asigurărilor sociale de stat se

contabilizează ca diminuare a datoriilor privind asigurările şi majorare a datoriilor faţă de

personal. [21, p.65]

Evidenţa analitică se ţine în aşa mod ca să asigure formarea informaţiei privind existenţa

şi destinaţiile mijloacelor.

La reflectarea datoriilor privind contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale şi la fondul

asigurării obligatorii de asistenţă medicală este necesar de ţinut cont de momentul constatării

acestor datorii în calitate de:

21

• Consumuri şi cheltuieli ale întreprinderii

• Datorii faţă de buget

L a data de 30 noiembrie 2011 a fost reflectată apariţia datoriei faţă de bugetul

asigurărilor sociale de stat privind contribuţia de asigurare de stat obligatorie plătită de către

angajator (27%) aferentă retribuţiilor: (vezi anexa 3)

Debit 811 „Activităţi de bază” – 9333 lei

Credit 533.1 „Datorii faţă de Fondul social” – 9 333 lei

• personalului administrativ şi de deservire a secţiilor

Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie” – 9333 lei

Credit 533.1 „Datorii faţă de Fondul social” - 9 333 lei

• personalului administrativ a întreprinderii

Debit 811 „Activităţi de bază” – 9 333 lei


La data de 30 noiembrie 2011 a fost înregistrată în contabilitate în baza extrasului de cont

virarea sumelor aferente contribuţiilor de asigurare de stat obligatorie plătită de către angajator

(27%) la Casa Naţională de Asigurări Sociale. În baza celor expuse mai sus s-a întocmit formula:

- se reflect achitarea datoriei aferentă contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii plătite

de patron:

Debit 533.1 „Datorii faţă de Fondul social” – 9 333 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” – 9 333 lei

La aceeaşi dată a fost reflectată apariţia datoriei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat

privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (2%) a unui muncitor

aferentă calculului privind recuperarea daunei materiale a muncitorului:

Debit 227.4 „Creanţe ale personalului privind recuperarea daunei materiale” – 9 333 lei


A fost reţinută contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii aferentă

salariului pentru luna septembrie îndreptat spre plată a unui salariat. În contabilitate s-a întocmit

următoarea formulă contabilă (se reflectă reţinerea contribuţiei individuale de asigurări sociale

de stat obligatorii aferentă salariului pentru luna septembrie îndreptat spre plată salriatului):

Debit 531.1 „Datorii privind retribuirea muncii” - 113275 lei

Credit 227.7 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 113275 lei

În continuare se analizează modul de reflectare a apariţiei obligaţiei întreprinderii faţă de

Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi stingerea acestei datorii. La calculul salariului

pentru trimestrul IV 2011 au fost reflectate cele 2% primei de asigurare medicală pentru

angajator, s-a întocmit formula contabilă:

22

- se reflectă calculul primei de asigurare medicală pentru angajator

Debit 811„Activităţi de bază” - 0

Debit 812 „Activităţi auxiliare” - 0

Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie” - 0

Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – 991598 lei

Credit 535.1 „Datorii preliminare” – 991598 lei

La achitarea salariului în decursul trimestrului IV 2011 s-a reflectat prima pentru

asigurare medicală pentru angajat prin formula:

- se reflectă reţinerea primei pentru asigurare medicală pentru angajat la achitarea salariului:

Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 178608 lei

Credit 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală” - 178608 lei

În luna noiembrie 2011 în contabilitate în baza extrasului de cont s-a reflectat achitarea datoriei

faţă de buget privind prima de asigurare obligatorie medicală aferentă salariului achitat pentru

luna septembrie. S-a întocmit formula contabilă:

- se reflectă achitarea primei de asigurare medicală obligatorie aferentă salariului achitat:

• pentru patron

Debit 535 „Datorii preliminare” - 6196 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” - 6196 lei

• pentru angajat

Debit 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală” - 178608 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” - 178608 lei

La reflectarea apariţiei datoriei faţă de stat privind prima de asigurare medical obligatorie

pentru angajator aferentă salariului achitat ar trebui întocmită următoarea formulă contabilă:

Debit 535.1 „Datorii preliminare privind decontările cu bugetul”

Credit 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală”

Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registru la

contul 533 „Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare



Pentru evidența sintetică a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorului

se utilizează contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii privind

fondul social”.

La S.A. “Bere-Unitanc” suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a

contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul

respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile:

23

- Pentru lucrători încadrați nemijlocit în fabricarea produselor, prestarea serviciilor și executarea

lucrărilor referitoare la activitatea de bază a societăţii „Bere-Unitanc” S.A.

Debitul contului 811 „Producţia de bază” subcontul 811.3 „Contribuţii pentru asigurările şi

protecţia socială” - 18092,32 lei

Debitul contului 812 „Activităţi auxiliare”

Debitul contului 813 „Consumuri indirecte de producţie”

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 533.1 „Datorii faţă de Fondul

Social” - 9 333 lei

- pentru salariaţii în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a

materialelor şi în alte lucrări privind aprovizionarea:

Debitul contului 112 „ Active nemateriale în curs de execuţie”

Debitul contului 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Debitul contului 122 „Terenuri”

Debitul contului 211 „Materiale”

Debitul contului 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”

Debitul contului 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Debitul contului 217 „Mărfuri”

Creditul conturilor 533 „Datorii privind asigurările”

- pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul activităţii

Debitul contului 712 „Cheltuieli comerciale” - 149615 lei

Debitul contului 713 „Cheltuieli generale şi administrative” - 991598 lei

Debitul contului 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” – 1479 lei

Debitul contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”

Debitul contului 723 „Pierderi excepţionale”

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 533.1 „Datorii faţă de Fondul


- plăţile efectuate de entitate în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă:

Debitul contului 533 „Datorii privind asigurările” – 9 333 lei

Creditul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 113275 lei

Creditul contului 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”

Suma spre achitare Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa dintre

sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi. Angajaţii de asemenea

defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de 1 % din suma salariului şi

24

altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora, reflectându-se prin formula

contabilă: [22, p.286]

Debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările”

- Calcularea primelor de asigurare se reflectă prin formula contabilă:

Debitul contului 712 „Cheltuieli comerciale”

Debitul contului 713 „Cheltuieli generale şi administrative”


Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările” întreprinderea calculează CAS şi PAMO, în

cuantumul de 23% şi respectiv 3,5% din salariul calculat şi se înregistrează următoarea

formula contabilă:

Debitul contului 713 ”Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 713.3 ”Cheltuieli de

întreţinerea personalului administrativ şi de conducere”

Creditul contului 533 ”Datorii privind asigurările”, subcont 533.1 “Datorii faţă de Fondul


Creditul contului 533 ”Datorii privind asigurările”, subcont 533.3 ”Datorii privind asigurarea

medicală” - 178608 lei

- Virarea primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se reflectă în

felul următor:

Debitul contului 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii faţă de Fondul

Social” – 9 333 lei

Creditul contului 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Mijloace băneşti nelegate” – 5331

lei

- Dacă entitatea a efectuat decontări în plus în Fondul social, aceste sume se trec în categoria

creanţelor pe termen scurt, iar la începutul perioadei ulterioare se restabilesc:

Debitul contului 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 „Creanţe pe

termen scurt ale personalului privind alte operaţii”

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii faţă de Fondul


25

2.2. Contabilitatea datoriilor privind primele de asistenţă medicală obligatorie

Pentru evidenţa sintetică a contribuţiilor de asigurare medicală se utilizează contul de

pasiv 533 „Datorii privind asigurarile”, subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea

medicala”. Datoriile S.A. „Bere-Unitanc” faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă

medicală se recunosc în luna în care are loc plata salariului.

Modul de evidenţă a primelor de asigurareobligatorie de asistenţă medicală depinde de

faptul dacă coincid sau nu lunile de calculare şi achitare a salariilor.

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o contribuţie periodică

(lunară) sau unică (anuală), calculată în funcţie de tariful stabilit în calitate de contribuţie

procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sau ca sumă fixă în

valoarea bsolută şi platită pe parcursul unui an. [23, p.15]

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se calculează în procente la salariu

şi alte recompense pentru categoriile de plătitori prevăzute în Legea cu privire la mărimea,

modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Tarifele

primelor datorate de angajat, precum şi penalităţile pentru neachitatrea în termen a acestora, se

stabilesc în legile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anii respectivi. În

2012 acestea constituie:

- 3,5% - primele individuale ale angajatului, reţinute din salariu şi alte venituri obţinute de

acesta.

În cazul în care salariile se calculează şi se achită în aceeaşi lună, primele de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală se contabilizează nemijlocit în contul de pasiv 533 „Datorii

privind asigurarile”. Respectiv la calcularea contribuţiilor de asigurare se întocmesc aceleaşi

formule contabile ca şi la calcularea contribuţiilor de asigurare socială.

Iar dacă calcularea retribuţiilor şi achitarea acestora se efectuează în luni diferite, primele

de asigurare obligatorie de asistenţă medicală urmează a fi reflectate în prealabil în contul de

pasiv 535 ”Datorii preliminate”, subcontul 535.3 ”Datorii preliminate privind primele de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, cu decontarea lor ulterioară (la îndreptarea

mijloacelor pentru plata salariilor) în creditul contului 533 “Datorii privind asigurările”,

subcontul 533.3 “Datorii privind asigurarea medicală”.

Neplata la termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage calcularea

unei majorări de întârziere în proporţie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere,

inclusive data virării sumei datorate.

26

Calcularea majorării de întîrziere se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări

Sociale, iar pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate în urma

controlului fiscal de către Serviciul Fiscal de Stat.

- Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medical ale angajatorului la S.A.

“Bere-Unitanc” salariilor spre achitare:

Debitul contului 535 „Datorii preliminate”, subcontul 535.1 „Datorii preliminate privind

decontările cu bugetul” - 991598 lei

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 „Datorii privind

asigurarea medicala” - 0

- Reţinerea primelor individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a

angajaţilor la îndreptarea salariilor spre achitare:

Debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.2

„Datorii faţă de deponenţi” - 0

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 „Datorii privind

asigurarea medicala” – 0

În cadrul S.A. „Bere-Unitanc” contabilul are obligația de a calcula lunar salariul fiecărui

angajat al entității și să reţină din acesta reţineri sociale: 6% - contribuţii individuale de asigurări

sociale, 3,5% - prime de asigurare obligatorie medicală, și alte reţineri.

De exemplu pentru un angajat s-au calculat reţineri sociale din salariu lunar în modul următor

(conform borderoului de calcul):

- Venit îndreptat spre achitare - 2500 lei;

- Scutirea personală - 720 lei;

- Contribuţia la Fondul de pensii 6% - 150 lei;

- Contribuţia la Asigurările medicale obligatorii 3,5% - 87,50 lei;

- Venit impozabil = Venit îndreptat spre achitare (2500 lei)

- Scutirea personală (720 lei)

- Contribuţia la Fondul de pensii 6% (150 lei)

- Contribuţia la Asigurările medicale obligatorii 3,5% (87,50 lei) = 1542,50 lei;

- Impozitul pe venit 7% din 1542,50 = 107,98 lei (în cazul în care venitul impozabil depăşea

suma de 2100 lei lunar difrenţa era impozitată la cota de 18%).

Salariul angajatului spre eliberare contituie 2154,52 lei această sumă se înregistrează în

borderoul de plată pentru plata salariului.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii pe care le plăteşte angajatorul se

calculează şi se plătesc lunar din salariul calculat şi din alte recompense. Baza anuală de calcul al

contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu va depăşi suma de 5 salarii

27

medii lunare prognozate pe economie înmulţită la 12. Salariul mediu lunar pe economie

prognozat se aprobă anual de Guvern.

- La reţinerea din salariu a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii

calculate pentru angajat se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 150 lei;

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii privind fondul social”

- 150 lei.

Tipurile de drepturi și venituri la care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de

asistență medicală sunt: [24]

Ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi de alte circumstanţe

exceptionale,

Ajutorul material unic acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizie a autorităţii

administraţiei publice locale.

Sumele compensatorii în limitele stabilite de legislaţie (diurnele de deplasare şi

sumele plătite în locul diurnelor, compensaţiile pentru prejudiciul cauzat angajaţilor prin

mutilare sau prin altă vătămare a sanătăţii în procesul muncii), cu excepţia compensaţiei

pentru concediul nefolosit în caz de concediere.

Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor, înscrişi la cursurile de zi.

Retribuţia pentru munca prestată în afara orelor de program, virată la bugetul respective

sau la fondurile de binefacere.

Retribuirea muncii lucrătorilor netitulari (angajaţi temporar)

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (inclusiv pentru ingrijirea unui

copil bolnav), plătită participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.

Cernobîl.

Indemnizaţia de asigurări sociale de stat.

Câştigurile de la loterii desfăşurate în modul şi în condiţiile stabilite de Guvern.

Recompensa pentru donarea de sânge.

Sumele plătite pentru drepturile de autor sau pentru drepturile dobândite în baza unei

convenţii civile, cu excepţia veniturilor provenite din contractele ce reglementează

relaţiile de muncă.

Ajutorul material acordat de organele sindicale conform regulamentelor acestora.

Primele individuale de asigurare obligatorie de asitenţă medicală se reţin din salariile şi alte

venituri ale angajaţilor la îndreptarea acestora spre plată şi se reflectă nemijlocit în debitul

contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, şi creditul contului

533 „Datorii privind asigurările”.

28

- Reţinerea primelor individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente sumelor

salariului lunar calculate pentru unj angajat:

Debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1

„Datorii privind retribuirea muncii” – 113 275 lei;

Creditul contului 533”Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea

medicală”

În cadrul S.A. „Bere-Unitanc” nu se asigură bunurile și personalul contra cazurilor de risc

la companiile de asigurări. Dar din punct de vedere teoretic aceste asigurări pot fi benevole sau

obligatorii. Calculul primelor de asigurare se efectuează conform cotelor de asigurare stabilite de

companii.

Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în vederea obţinerii informaţiei

privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării.

Pentru evidenţa sintetică a primelor de asigurare se utilizează contul de pasiv 533

„Datorii privind asigurările”, subcontul 533.4 „Datorii privind asigurarea persoanelor” şi

533.5 „Datorii privind asigurarea bunurilor”.

În caz că entitatea decide să asigure bunuri în cazuri de risc se întocmesc înregistrările:

- Bunurilor din sfera comercială:

Debitul contului 712 „Cheltuieli comerciale”

Creditul contului 533 „Datorii privind asigurarile”

- Bunurilor din sfera administrativă:

Debitul contului 713 „Cheltuieli generale şi administrative”


- Bunurilor cu destinaţie de producţie:



- La virarea primelor de asigurare către companiile de asigurări se întocmeşte următoarea

formulă contabilă:

Debitul contului 533 „Datorii privind asigurarile”

Creditul contului 242 „Conturi curente în valută naţională”

Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul la

contul 533 “Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare



29

2.3. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor cu personalul

Alături de resursele materiale, forţa de muncă reprezintă un factor principal în producerea

de bunuri şi prestarea de servicii din cadrul unităţilor economice. În schimbul muncii depuse,

personalul angajat primeşte un salariu, care se stabileşte prin negocieri între angajator şi salariaţi,

reprezentaţi de sindicate. În urma negocierilor se încheie contracte colective şi individuale de

muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activităţile prevăzute în contract, iar

angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât unităţile care au salariaţi cu

contract de muncă, cât şi angajaţii respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind

personalul, asigurările şi protecţia socială. [25, p.28-30]

Contribuţia de asigurările sociale (CAS)

Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat au obligaţie plăţii contribuţiei

la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în funcţie de condiţiile de muncă

în care este încadrat personalul angajat, şi anume:

31,5% pentru condiţii normale de muncă

36,5% pentru condiţii deosebite de muncă

41,5% pentru condiţii speciale de muncă

Din contextul reglementărilor în vigoare, rezultă că baza de calcul a contribuţiei agentului

economic angajator la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este „fondul

total de salarii”. În această bază de calcul intră: [26, p.81]

Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract

individual de muncă;

Drepturile salariale brute ale persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţiile

colective sau care sunt numite în cadrul activităţii executive, legislative ori judecătoreşti,

pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei

meşteşugăreşti;

Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de

convenţii civile de prestări servicii şi care realizează un venit salarial brut pe an

calendaristic echivalent cu cel puţin trei salarii medii brute pe economie.

Contribuţia angajatului la asigurările sociale este în valoare de 9,5%, cotă aplicată venitul brut.


sociale în Fondul asigurărilor sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor

şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În

creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele

30

achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii

privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.


sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul.

Întreprinderea achită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor asigurărilor

sociale, numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia în caz de

sarcină şi lăuzie, celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz de accidente de muncă sau de boală

profesională, indemnizaţii pentru înmormântare, compensaţii pentru persoanele care au avut de

suferit în urma avariei de la C.A.E. Cernobâl, compensaţii nominative pentru unele categorii de

populaţie, pensii diferitelor categorii de populaţii ş.a, fiind calculate şi achitate de Casa Naţională

de Asigurări Sociale.

Dt 533 „Datorii privind asigurările” – 64796 lei

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”

Suma spre achitarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa

dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi.

Angajaţii de asemenea defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime

de 1% din suma salariului şi altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora,

reflectându-se prin formula contabilă:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 178608 lei

Ct 533 „Datorii privind asigurările” – 178608 lei

Toate documentele privind evidenţa timpului de muncă prestat şi privind producţia

fabricată întocmite şi verificate în termenele stabilite se transmit din subdiviziunile întreprinderii

(secţii, sectoare ş.a.) la contabililtate (pentru prelucrarea manuală) sau la centrul de calcul (pentru

prelucrarea automatizată).

Lucrătorii contabilităţii sau a centrului de calcul minuţios verifică justeţea întocmirii

documentelor şi conţinutul lor. La stabilirea erorilor documentate primare ce le conţin se întorc

pentru modificări. Şi numai dacă în documentele primare primite la contabilitate n-au fost găsite

nici greşeli aritmetice, nici greşeli de conţinut, ele se prelucrează mai departe. [27, p.65]

Prelucrarea documentelor în contabilitate constă în acea, că pe fiecare document prin

înmulţirea salariului tarifar (zilnic, orar) la timpul efectiv prestat (zile, ore) sau la cantitatea

producţiei fabricate se stabileşte suma salariului tarifar lunar total pe fiecare lucrător. Salariile

tarifare lunare se vor trece în state de calcul sau de calcul-plată. Aceasta se face în scopul

determinării salariului tarifar lunar al fiecarui lucrător şi obţinerii datelor totalizatoare despre

fondul de retribuire a muncii pe fiecare lucrător.

31

Evidenţa analitică a retribuţiilor se ţine pe:

numere de pontaj;

secţii, brigăzi;

categorii de lucratori;

feluri de retribuire şi reţineri din salariu.

La S.A. „Bere-Unitanc” dupa prelucrare documentele primare sunt grupate conform

numerelor de pontaj a personalului pentru a reflecta informaţia ulterior în fişele iondividuale

contabile.

Organizarea evidenţei analitice este condiţionată de gradul de automatizare a lucrărilor

contabile. La prelucrarea manuală a datelor în contabililtate se întocmesc următoarele registre

analitice:

- Ştatul (lista) de calcul;

- Ştatul (lista) de plată;

- Contul (fişa) personal;

- Borderoul salariului depus

În lista de calcul se reflectă toate felurle de plăţi şi reţineri pe fiecare lucrător. El se

completează pe secţii, servicii pe baza următoarelor documente: [28, p.20-29]

- listei de pontaj - pentru calcularea salariului după unitate de timp, inclusiv pentru orele

suplimentare, lucrul în timpul nopţii etc.;

- bonului de lucru individual sau colectiv, raportului zilnic de producţie - pentru salarizarea în

acord;

- lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal - de la data angajării. Ea conţine

următoarele: denumirea completă a patronului, codul fiscal al patronului, numele, prenumele

lucrătorului, codul fiscal al lucrătorului, data, de când lucrătorul se consideră angajat în anul

fiscal curent, sumele lunare ale scutirilor de care beneficiază lucrătorul pentru fiecare lună şi

tabelul cu date cumulative, unde se reflectă calculul impozitului pe venitul persoanelor fizice.

Îndrumarul de completare a fişei se indică pe versoul ei.

Impozitul pe venit, reţinut la sursa de plată, se varsă la buget la locul de reşedinţă al

agentului economic care efectuează aceste reţineri.

În toate cazurile impozitul pe venit, reţinut la sursa de plată, urmează să fie vărsat la

buget nu mai târziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care s-a efectuat reţinerea.

Agentul economic, care a efectuat reţinerea impozitului, este obligat, în termen de zece

zile după expirarea lunii în care s-a efectuat reţinerea, sau de la data încetării activităţii, să

prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial Declaraţia cu privire la impozitul pe venit reţinut

la sursa de plată pentru luna gestionară.

32

În declaraţia menţionată sunt indicate tipurile surselor de venit, codurile şi cotele

impozitului corespunzătoare lor.

Patronul, în termen de până la 31 martie a anului fiscal următor celui de raportare, este

obligat să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial Declaraţia cu privire la impozitul pe

venit, reţinut la sursa de plată pentru anul gestionar.

Reţineri în baza titlurilor executorii se efectuează din salariul calculat al angajatului (după

scăderea impozitului pe venit), însă aceste reţineri nu trebuie să depăşească 50% din suma

salariului calculat. Titlul executoriu se întocmeşte şi se eliberează de către organele judecătoreşti

şi conţine următoarele date principale: [29]

de la cine se reţine suma respectivă;

beneficiarul acestei sume;

perioada de timp în care se va reţine această sumă;

în ce mărime se vor efectua reţinerile.

Pentru recuperarea daunei materiale cauzată întreprinderii în urma rebutului produs din cauza

lucrătorului din salariul acestuia în baza notei contabile (care a fost întocmită în baza actului de

rebut) se reţin sumele respective.

De exemplu, la S.A. “Bere-Unitanc” în luna ianuarie 2011 în baza actului de rebut a fost

întocmită nota contabilă în care reţinerea pentru rebutul produs s-a contabilizat:

1. Debit 227, subcontul 2274 „Creante pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale” -

48 lei;

Fişa individuală de salarizare se ţine pentru fiecare salariat în parte. Ea se completează pe

baza listei de pontaj, bonurilor de lucru individuale sau colective sau a altor documente primare

utilizate pentru evidenţa muncii prestate şi pentru calcularea salariului.

În contul personal folosit la S.A. “Bere-Unitanc” se reflectă calcul retribuţiei şi toate

reţinerile efectuate din retribuţia lucrătorului respectiv şi, la fel, suma îndreptată spre plată. De

asemenea, contul personal conţine asa date informative ca luna şi anul în care s-au efectuat

calculele respective, numărul de pontaş, numele, prenumele şi patronimicul lucrătorului, numărul

secţiei în care lucrează, numărul zilelor şi orelor efectiv lucrate în luna precedentă (deoarece la

S.A. “Bere-Unitanc” plata salariului se efectuează în luna următoare celei pentru care s-au

efectuat calculele).

Eliberarea de către instituţiile financiare a mijloacelor pentru achitarea salariilor se

efectuează numai cu condiţia defalcării concomitente şi în mărime corespunzătoare a cotelor de

asigurare de pe conturile agenţilor economici în bugetul asigurărilor sociale de stat. Pentru

evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor pentru asigurările sociale în

Fondul social, datoriile privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor şi personalului

33

întreprinderii, este destinat contul de pasiv 533 “Datorii privind asigurările”. În creditul acestui

cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele achitate, virate şi

cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de

asigurare la finele perioadei de gestiune.

La contul 533 „Datorii privind asigurările sociale” pot fi deschise următoarele subconturi:

533.1 „Datorii faţă de Fondul social”;

533.2 „Datorii faţă de organele sindicale, privind contribuţiile la asigurări sociale";

533.3 „Datorii privind asigurarea medicală”;

533.4 “Datorii privind asigurarea persoanelor”;

533.5 “Datorii privind asigurarea bunurilor”.

Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în dependenţă de cota

procentuală stabilită faţă de salariul brut (la S.A. “Bere-Unitanc” - 29%) şi se reflectă prin

formulele contabile:

- pentru muncitorii din producţia de baza care participă nemijlocit la fabricarea produselor pentru

clienţii rezidenţi ai Republicii Moldova:

Debit 811.1 “Productia de baza pentru ţară” – 9 333 lei

Credit 533.1 “Datorii faţă de Fondul social” – 9 333 lei;

Contabilitatea concediilor anuale.

Conform Codului Muncii, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de

muncă beneficiază de dreptul la concediul de odihnă anual. Tuturor salariaţilor li se acordă anual

un concediu de odihnă cu durata minimă de 28 dezile calendaristice, cu excepţia zilelor de

sărbătoare nelucrătoare, art. 112-113 din Codul Muncii.

Însă există cazuri în care pentru unele categorii de salariaţi din diferite ramuri ale

economiei naţionale (învățământ, ocrotirea sănătăţii) se stabileşte prin lege o altă durată a

concediului de odihnă anual. Concediul de odihnă poate fi împărţit, la cererea angajatului, în

părţi mai mici, cu condiţia că o parte nu poate fi mai mică de 12 zile lucrătoare. Conform

Codului Muncii, concediul de odihnă anual poate fi amânat sau prelungit în cazul aflării

salariatului în concediu medical sau în alte cazuri. Din motive familiale la prezentarea

documentelor corespunzătoare, angajaţilor li se acordă concedii corespunzătoare în următoarele

cazuri: [30, p.272]

În cazul căsătoriei lucrătorului (3 zile)

În cazul căsătoriei copiilor lucrătorului (1 zi)

În cazul de moarte a părinţilor, soţului, soţiei, copiilor (3zile)

Femeilor care au copii în clasa I sau a II-a, li se acordă un concediu de o zi la începutul

anului şcolar

34

În cazul recrutării la serviciul medical (1 zi) a membrilor familiilor.

Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de

Muncă la unitatea respectiva. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de

odihnă pentru primul an de munca se acordă, următoarelor categorii de salariaţi:

a) femeilor - înainte de concediul de maternitate sau imediat dupa el;

b) salariaților în vârstă de până la 18 ani;

c) altor salariați, conform legislației în vigoare.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza

unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Programarea concediilor

de odihnă se stabileşte de către administraţie de comun acord cu organele sindicale

la întreprindere. La stabilirea concediilor se ţine seama de dorinţa muncitorilor şi de interesul

asigurării activităţii normale a întreprinderii.

Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, calculul indemnizaţiilor

pentru concediul de odihnă anual se face în baza salariului pentru ultimele 3 luni lucrate. Trebuie

avut în vedere că la calcularea concediului de odihnă anual din zilele calendaristice se scad zilele

de sărbătoare nelucrătoare (conform prevederilor art. 111 al Codului Muncii RM): 1 ianuarie -

Anul Nou; 7-8 ianuarie - Crăciunul; 8 Martie - Ziua Internaţională a Femeii; prima şi a doua zi

de Pasti; a doua zi de Paştele Blajinilor; 1 Mai - Ziua Internațională a Solidarităţii Oamenilor

Muncii; 9 Mai - Ziua Victoriei; 27 august - Ziua Republicii; 31 August - Sărbătoarea „Limba

Noastră” ; ziua hramului bisericii din localitatea respectivă.

Există două variante de contabilizare a salariului pentru concediul de odihnă. Astfel varianta

utilizată se indică în politica de contabilitate:

Varianta cu formarea provizioanelor (utilizarea provizionului pentru plata concediilor are

loc doar pentru muncitorii productivi, lunar formând provizioanele în contul 538 „Provizioanea

ferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare”) prin corespondenţa:

Debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte

de producţie”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”;

Credit contul 538 “Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare”

Varianta fără formarea provizioanelor (reflectarea se face ca în cazul salariului calculat,

respectiv se constată direct la consumuri sau cheltuieli):

Debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte

de producţie”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”

Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

35

CAPITOLUL III. ANALIZA DATORIILOR PRIVIND ASIGURĂRILE ÎN

CADRUL S.A. „BERE-UNITANC”

3.1. Gestionarea datoriilor privind asigurările

Practica a dovedit că există un conflict potenţial de interese între cei ce culeg, prelucrează

şi sintetizează informaţiile contabile şi utilizatorii acestor informaţii. Utilizatorii de informaţii

contabile manifestă o lipsă de încredere în informaţiile furnizate de contabilitate, deoarece

producătorii de informaţii contabile nu sunt de regulă independenţi faţă de operaţiunile efectuate

şi situaţiile anuale de sinteză prezentate, fapt ce pune la îndoială imparţialitatea şi obiectivitatea

aparatului financiar contabil din întreprinderi. [31, p.42-45]

Realitatea informaţiilor cuprinse în conturile anuale este pusă la îndoială şi datorită

calităţilor moral-profesionale ale unor producători de informaţii contabile.

Ca urmare, între activitatea producătorilor de informaţii şi utilizatorii de informaţii este

necesar să se interpună activitatea auditorilor (experţi contabili, contabili autorizaţi, societăţi de

expertiză, cenzori) care au menirea de a restabili o încredere rezonabilă între producătorii şi

utilizatorii de informaţii contabile. Prin aceasta, auditul financiar-contabil contribuie la

protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari de informaţii contabile.

Libertatea pieţei se bazează pe liberul acces la informaţii corecte. Din acest motiv, se

dezvoltă în toate ţările democratice, auditul financiar-contabil, ca un control independent faţă de

autoritatea publică şi faţă de unităţile patrimoniale şi ca un demers competent exercitat de către

specialişti reuniţi în organizaţii profesionale.

Auditorul financiar este chemat să exprime o opinie independentă asupra conturilor

anuale sau asupra altor situaţii şi informaţii, menită să apere în mod egal pe toţi utilizatorii de

informaţii contabile, pe toţi participanţii la viaţa economico-socială (acţionari, stat, salariaţi,

bănci, organisme bursiere, debitori, clienţi, furnizori, creditori, contabilitatea naţională şi

administratorii întreprinderii). [32, p.18-20]

Acţionarii şi asociaţii – vor să cunoască situaţia patrimoniului, mărimea profitului şi

modul de repartizare. O societate comercială care nu distribuie suficiente dividende, pierde

treptat încrederea acţionarilor în eficienţa plasamentului făcut şi ca urmare, aceştia îşi manifestă

nemulţumirea faţă de consiliul de administraţie sau încearcă să se dezangajeze faţă de societatea

respectivă. În acelaşi timp, distribuirea de dividende determină o diminuare a surselor de

finanţare necesare dezvoltării.

În cadrul S.A. “Bere-Unitanc” salariaţii şi sindicatele sunt interesate de informaţii privind

stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii lor. Ei au în vedere informaţii care le permit să

36

evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii, oportunităţi profesionale,

specializări etc.

Managerii - consideră contabilitatea ca pe un mijloc de comunicare şi informare, ca un

instrument de gestiune şi control. Dacă nu sunt acţionari importanţi, doresc ca situaţiile de

sinteză să reflecte realitatea, dar, în acelaşi timp, caută să prezinte un rezultat financiar

confortabil pentru aprecierea activităţii lor, urmărind totodată să păstreze sursele de autofinanţare

pentru împiedicarea distribuirii de dividende mari.

Organele fiscale – sunt preocupate să cunoască mărimea impozitului pe profit şi a

celorlalte impozite şi taxe datorate de către contribuabili. Societăţile comerciale aplică soluţii

contabile în conformitate cu constrângerile fiscale fără a renunţa la “ ajustarea “ rezultatelor

finale. În ciuda reglementărilor aparent riguroase, există posibilitatea deformării unor rezultate.

Bancherii – încearcă să evalueze rentabilitatea întreprinderilor şi să aprecieze riscurile pe

care le ridică creditarea acestora.

Furnizorii vor să ştie dacă solvabilitatea pe termen scurt a beneficiarilor le permite

continuarea livrărilor cu un risc minim. Producătorii de informaţii contabile care doresc să

contracteze credite bancare (eventual şi cu o dobândă mai avantajoasă) sau să se aprovizioneze

pe credit comercial sunt tentaţi să prezinte o situaţie financiară sănătoasă o lichiditate ridicată şi

rezultate din exploatare performante.

Rolul auditului financiar-contabil constă în: [33]

a) verificarea respectării cadrului conceptual al contabilităţii (postulate, principii, norme şi reguli

de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic

(audit intern sau statutar);

b) verificarea şi certificarea reflectării în contabilitate a situaţiilor financiare, imaginea lor fidelă,

clară şi completă pe întreg exerciţiul financiar.

Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a datelor sunt bine

stabilite şi dacă se aplică în permanenţă.

Opinia de audit este exprimarea raţionamentului profesional privind imaginea fidelă, sub

toate aspectele, a activităţilor societăţii pe perioada respectivă în conformitate cu legislaţia

relevantă specifică şi Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Imaginea fidelă este asociată de sinceritatea şi regularitatea contabilităţii.

Sinceritatea - presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile,

independent de interesele conjuncturale ale societăţii sau cele de grup, ale acţionarilor sau

asociaţilor.

Regularitatea – presupune organizarea şi conducerea contabilităţii în conformitate cu

principiile contabile generale admise .

37

Datoriile reprezintă angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru

bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă

de stat privind plata impozitelor şi taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale, faţă de

alte persoane fizice şi juridice. [34, p.85]

În contabilitate şi rapoartele financiare datoriile se clasifică după diferite criterii şi anume:

În funcţie de conţinutul economic:

datorii financiare;

datorii comerciale;

datorii calculate.

În funcţie de termenul de achitare:

datorii pe termen lung (cu termenul de achitare mai mare de 1 an);

datorii pe termen scurt (cu termenul de achitare nu mai mare de 1 an).

În funcţie de modul de achitare:

datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din

capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie);

datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede

cedarea unei părţi din capitalul statutar. [35, p.35-37]

În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,

datoriile se constată şi pot fi reflectate în bilanţul contabil în cazul când se respectă următoarele

condiţii:

există probabilitatea diminuării în viitor a activelor (mijloacelor băneşti şi altor active

proprii) care sunt purtători de avantaje economice;

suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic;

Pentru a garanta continuitatea procesului de producţie şi a minimiza urmările riscurilor

posibile întreprinderile agricole aplică de obicei următoarele trei tipuri de asigurări:

asigurări sociale de stat obligatorii;

asigurarea obligatorie de asitenţă medicală;

asigurarea benevolă sau obligatorie a patrimoniului [36, p. 143].

Asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate care

constă în acordarea indemnizaţiilor, pensiilor, prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi

recuperarea capacităţii de muncă, şi a altor prestaţii prevăzute de legislaţia în vigoare. Dreptul la

asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de asigurări sociale,

administrarea căruia este pusă în sarcina Casei Naţionale de Asigurări Sociale (în continuare

C.N.A.S.).

38

În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din

08.07.1999 toţi agenţii econimici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare, inclusiv cooperativele, calculează contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru executarea prevederilor legii nominalizate cooperativele sunt obligate să se înregistreze în

calitate de platitor ai contribuţiiolor de asigurări sociale în structura teritorială a C.N.A.S.

Tarifele bazele de calcul şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii se stabilesc anual in Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat. În particular

pentru anul 2010 sunt stabilite următoarele tarife ale contribuţiilor:

pentru întreprinderile agricole care desfăşoară exclusiv activităţile enumerate în grupele

01.1 - 01.4 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (Aceste grupe includ

fabricarea produselor vegetale şi animaliere) – 22 % de la fondul de salarizare şi alte

recompense;

pentru întreprinderile de procesare a materiei prime agricole, de construcţii, transport şi

altele – 23 % de la aceeaşi bază de calcul.

Totodată contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariaţii

asiguraţi, angajaţi prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea

îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii, de persoanele care desfăşoară activitate în funcţie

electivă sau sînt numite în autorităţi executive, de notarii de stat, de judecători, de procurori, de

avocaţii parlamentari se stabileşte în proporţie de 6 % din salariul lunar şi din celelalte

recompense.

Pe lângă cele menţionate mai sus, baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de

asigurări sociale de stat obligatorii nu va depăşi suma de 5 salarii medii lunare prognozate pe

economie înmulţită la 12. Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2009

constituind 2950 lei, prin urmare această bază nu poate fi mai mare de 177000 lei (2950×5×12),

iar suma anuală a contribuţiei individuale nu poate depăşi 10620 lei (177000×6 ÷100).

Totodată în conformitate cu anexa nr.5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul

2010, nr. 129-XVIII din 23 decembrie 2009 nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de

stat obligatorii (inclusiv contribuţie individuală de asigurări sociale) din următoarele drepturi şi

venituri:

ajutorul material, în expresie bănească sau naturală;

bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele

sportivilor, stabilite conform legislaţiei;

sumele compensatorii (diurnele de deplasare şi sumele plătite în locul diurnelor,

compensarea prejudiciului cauzat angajaţilor prin mutilare sau prin altă vătămare a

39

sănătăţii în procesul muncii), cu excepţia compensaţiei pentru concediul nefolosit în caz

de concediere;

sumele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie şi alte mijloace de protecţie

individuală, pentru lapte şi hrană curativ-dietetică;

indemnizaţiile de asigurări sociale;

indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă;

toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu privire la pensii;

veniturile din gestionarea proprietăţii (dividende, procente, drepturi la cotele de

participare);

câştigurile din obligaţiunile împrumuturilor de stat şi sumele primite la stingerea

obligaţiunilor;

câştigurile de la loterii desfăşurate în modul şi în condiţiile stabilite de Guvern;

recompensa pentru donarea de sânge;

sumele primite de persoane fizice asigurate sub formă de granturi (ajutor cu titlu gratuit),

acordate de instituţii internaţionale şi naţionale, de organizaţii (fundaţii) internaţionale de

binefacere, precum şi de agenţi economici, în mărimea stabilită de legislaţie;

sumele plătite pentru drepturile de autor şi cele obţinute în baza unei convenţii civile, cu

excepţia veniturilor obţinute conform contractelor pentru executarea de lucrări sau

prestarea de servicii, etc. [37, p.28]

Totodată conform anexei nr. 3 a aceleaşi legi, contribuţiile de asigurări sociale (inclusiv

contribuţiile individuale de asigurări sociale) urmează a fi virate C.N.A.S. lunar până la finele

lunii care urmează după luna de gestiune, iar întreprinderile agricole virează nu suma integrală a

contribuţiilor conform tarifului de 22 %, ci doar 16 %, diferenţa de 6 % este acoperită din

bugetul de stat, ceea ce în fond reprezintă o finanţare specială.

Asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la următoarele prestaţii:

- indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente

nelegate de muncă;

- prestaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);

- prestaţie pentru recuperarea capacităţii de muncă;

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie unică la naşterea copilului;

- indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani;

- indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

- ajutor de deces.

40

Totodată asiguraţii au dreptul la prestaţii de asigurări sociale dacă au un stagiu total de

cotizare de cel puţin 3 ani, iar cei care au un stagiu total de cotizare de pînă la 3 ani beneficiază

de prestaţii de asigurări sociale dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin 3 luni, realizat în

ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat.

Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar

realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din

care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.

În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la

determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate

complet în perioada respectivă.

Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar

asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul cînd a realizat un stagiu de

cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate.

În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice

premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau

salariul de funcţie al beneficiarului.

Dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă se confirmă prin

certificat de concediu medical, eliberat în modul aprobat de Guvern.

Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă este

de cel mult 180 de zile în cursul unui an calendaristic şi începe să curgă din prima zi de concediu

medical.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu sarcina se acordă pe

durata concediului medical fără restricţii.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă şi în cazul în care

incapacitatea de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual. Acesta din urmă se

prelungeşte cu durata incapacităţii temporare de muncă ce a decurs în interiorul său. Totodată

nu se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pentru zilele în care salariatul

s-a aflat în concediu neplătit.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte

diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:

a) 60 % din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;

b) 70 % din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;

c) 100 % din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul stabilită [2].

41

În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, în care

nu au fost realizate vărsământe la bugetul asigurărilor sociale de stat, şi anume: [38, p.301]

serviciul militar îm termen;

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani de părinte sau tutore, în cazul decesului

ambilor părinţi;

beneficierea de indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă, de ajutor de

şomaj, de alocaţie pentru integrarea sau reintegrarea profesională.

Durata stagiului de cotizare este foarte importantă deoarece de mărimea ei depinde

cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă.

Dacă concediul medical începe într-o lună, dar se termină în alta, suma indemnizaţiei pentru

incapacitatea temporară de muncă se calculează pentru fiecare lună în parte, dat fiind faptul că

numărul zilelor calendaristice în lunile în care angajatul a suferit de o boală nu coincid.

Trebuie de menţionat de asemenea şi faptul că indemnizaţia de maternitate acordată soţiei care se

află la întreţinerea soţului salariat se calculează din venitul mediu asigurat al soţului, dar se

stabileşte pe numele soţiei. Faptul că persoan în cauză este soţia angajatului se va confirma prin

buletin de identitate şi adeverinţă de căsătorie. Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului

asigurat în cazul în care, la data apariţiei dreptului la indemnizaţia de maternitate, ea nu este

angjată şi nu este persoană asigurată de riscul respectiv (maternitate), fapt care se confirmă prin

carnetul de muncă, iar după implementare a evidenţei personificate în sistemul public de

asigurari sociale - prin certificatul eliberat de organele de asigurări sociale.

Indeminzaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se stabileşte asiguratului în

cazul în care acesta:

- îşi cauzează premediat daune sănătăţii;

- şi-a pierdut capacitatea de muncă în urma comiterii unei crime;

- a urmat tratament forţat, conform hotărârii judecătoreşti, cu excepţia handicapului psihic;

- se află în detenţie sau în proces de expertizare medico-legală [39, p. 20-29].

Totodată în cazul tratamentului în condiţii de ambulator certificatul pentru îngrijirea

copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani şi pentru îngrijirea copilului cu handicap pînă la 16 ani

cu afecţiuni intercurente se eliberează mamei sau tatălui pe o durată ce nu depăşeşte 14 zile

calendaristice, iar în cazul tratamentului în spital, conform concluziei consiliului medical, mamei

i se eliberează certificat pe întreaga perioadă în care copilul bolnav necesită îngrijire, dar nu mai

mult de 30 zile calendaristice

Certificatul pentru concediu de maternitate se eliberează o singură dată, începînd cu a 30-

a săptămînă de gestaţie, prin decizia Consiliului Medical Consultativ, pe o durată de 126 zile

calendaristice şi include concediul prenatal, cu o durată de 70 zile calendaristice şi concediul

42

postnatal, cu o durată de 56 zile calendaristice. Iar în cazul naşterilor complicate sau naşterii a

doi sau mai mulţi copii, se eliberează suplimentar un alt certificat pentru concediu de

maternitate, cu durata de 14 zile calendaristice.

Pentru persoana care desfăşoară activităţi în mai multe unităţi, în fiecare fiind asigurată

conform legislaţiei, indemnizaţiile de asigurări sociale se calculează în funcţie de venitul total

asigurat.

Totodată se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de

stat achitate de persoane fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie.

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a fost implementată în Republica Moldova în

conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din

27.02.98 Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt atât

întreprinderile, cât şi însuşi salariaţii. Pentru ambele categorii de plătitori marimea primelor

constituie 3,5 % de la suma salariului brut şi altor recompense.

Totodată între primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de

asigurări sociale de stat obligatorii există următoarele deosebiri:

achitarea primelor nu este subvenţionată din bugetul de stat. Ea se efectuează în

exclusivitate pe seama mijloacelor proprii ale întreprinderilor;

pe seama primelor nemijocit în gospodărie nu se efectuează nici un fel de plăţi. Utilizarea

primelor după destinaţie este încredinţată Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină

(în continuare C.N.A.M.);

baza pentru determinarea marimii primelor individuale nu este limitată de 5 salarii medii

lunare prognozate pe economie înmulţite la 12, adică de suma de 177000;

la determinarea datoriilor privind impozitul pe venit primele de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală se exclud din venitul impozabil atât al întreprinderilor, cât şi al

lucrătorilor;

calcularea datoriilor la capitolul primelor faţă de Compania Naţională de Asigurări în

Medicină se efectuează de întreprinderi doar la îndreptarea salariului spre plată. De aceea

primele în cauză în mărime de 3,5 % se reflectă la început (adică când se calculează

salariul) în componenţa datoriilor preliminare;

datoriile personalului la capitolul primelor individuale apar doar în momentul îndreptării

salariului spre plată. Cu alte cuvinte, în momentul calculării salariului este interzis de a

reflecta datoria angajaţilor la capitolul primelor în cauză [40, p. 155-156].

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a

intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul primelor de

asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor

43

condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării

obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în

obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.

Calitatea de persoană asigurată se confirmă prin eliberarea de către asigurător, în modul

stabilit, a poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în temeiul căreia persoana

asigurată beneficiază de volumul integral de asistenţă medicală, prevăzut în Programul unic şi

acordat de prestatorii de servicii medicale.

Totodată nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (inclusiv

cele individuale) de la următoarele tipuri de plăţi şi venituri:

ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte circumstanţe

excepţionale;

sumele compensatorii, în limitele stabilite de legislaţie (diurnele de deplasare şi sumele

plătite în locul diurnelor, compensarea prejudiciului cauzat angajaţilor prin mutilare sau

prin altă vătămare a sănătăţii în procesul muncii), cu excepţia compensaţiei pentru

concediul nefolosit în caz de concediere;

sumele de compensare a salariului neachitat în termen;

sumele plătite persoanelor care îşi fac studiile la învăţămîntul de zi;

indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;

indemnizaţia acordată pentru incapacitate temporară de muncă;

veniturile din gestionarea proprietăţii (dividende, procente, drepturi la cotele de

participare);

câştigurile din obligaţiunile împrumuturilor de stat şi sumele primite la stingerea

obligaţiunilor;

sumele primite de persoane fizice asigurate sub formă de granturi (ajutor cu titlu gratuit),

acordate de instituţii internaţionale şi naţionale, de organizaţii (fundaţii) internaţionale de

binefacere, precum şi de agenţi economici, în mărimea stabilită de legislaţie;

ajutorul material acordat de organizaţiile sindicale şi patronale conform regulamentelor

acestora;

indemnizaţiile de asigurări sociale, etc.

Penalitatea pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală, percepută de la plătitori, se stabileşte în mărime de 0,1 % din suma datoriei pentru

fiecare zi de întîrziere a plăţii şi se transferă pe conturile Companiei Naţionale de Asigurări în

Medicină.

44

Asigurare reprezintă un transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi

financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în conformitate cu

contractul de asigurare.

Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaţiei

Republicii Moldova, corelate cu:

a) persoana asiguratului sau a beneficiarului asigurării, cu viaţa, sănătatea şi capacitatea lor de

muncă (asigurarea de persoane);

b) bunuri, credite şi garanţii, pierderi financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice

(asigurarea de bunuri);

c) răspunderea pe care asiguratul o poartă faţă de persoanele fizice sau persoanele juridice pentru

prejudiciile cauzate lor (asigurarea de răspundere civilă).

După modul de efectuare, există două forme de asigurare:

obligatorie;

benevolă (facultativă).

În asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile

fiecărei părţi, condiţiile şi modul lor de implementare se stabilesc prin lege.

În asigurarea benevolă, raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile

fiecărei părţi se stabilesc prin contract de asigurare. Condiţiile asigurărilor benevole sunt stabilite

de asigurător, în conformitate cu legislaţia şi cu actele normative ale autorităţii de supraveghere.

Dacă pentru acelaşi bun sunt încheiate mai multe contracte de asigurare care, în

ansamblu, depăşesc valoarea reală a bunului, fiecare asigurător este obligat să plătească partea

din prejudiciu egală cu raportul dintre suma asigurată prin contract şi valoarea totală a sumelor

asigurate prin toate contractele, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decît

prejudiciul efectiv, consecinţă directă a riscului. Asiguratul are obligaţia să declare existenţa

unor alte asigurări pentru acelaşi bun la diferiţi asigurători, atît la încheierea contractului de

asigurare, cît şi pe parcursul executării lui.

Asigurarea de bunuri se poate efectua numai în beneficiul proprietarului de bunuri dacă

legea sau contractul nu prevede altfel. La încheierea contractului, asigurătorul are dreptul să

examineze bunurile pentru a constata existenţa şi starea lor reală.

Asiguratul este obligat să întreţină bunul asigurat în condiţii adecvate şi în conformitate

cu stipulările stabilite în contract pentru a preveni producerea riscului asigurat. Asigurătorul are

dreptul să verifice modul în care este întreţinut bunul asigurat.

Despăgubirea de asigurare se stabileşte prin acordul comun al asigurătorului şi

asiguratului şi nu poate depăşi valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat şi

nici cuantumul prejudiciului real suportat.

45

În cadrul S.A. „Bere-Unitanc” datoriile pe termen scurt (parte componentă a căror sunt şi

datoriile privind asigurările) se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, în

conformitate cu cerinţele standardelor de contabilitate. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor se

ţine pe categorii, clienţi, furnizori, alţi debitori şi creditori, iar entitatea cu răspundere limitată

înregistrează elementele contabile în baza contabilităţii de angajamente (calculaţiei sau

specializarea exerciţiului), conform căreia elementele contabile sînt recunoscute pe măsura

apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor băneşti sau compensării în

altă formă.

Contabilitatea datoriilor se ţine conform următoarelor principii de bază, valabile pentru

majoritatea elementelor contabile: [41, p.101]

continuităţii activităţii;

contabilităţii de angajamente;

permanenţei metodelor;

separării patrimoniului şi datoriilor;

necompensarii;

prudenţei;

priorităţii conţinutului asupra formei;

consecvenţei prezentării.

Continuitatea activităţii – presupune că întreprinderea îşi va continua în mod normal

activitatea în viitorul previzibil, fără a intra în stadii de lichidare sau reducere substanţială a

activităţii. Acest principiu se aplică în strânsă legătură cu principiile: prudenţei, permanenţei

metodelor şi a contabilităţii de angajamente. În cazul în care continuitatea activităţii devine puţin

probabilă sau conducerea intră în posesia unor informaţii ce ar putea conduce la imposibilitatea

continuării activităţii, aceste informaţii vor fi menţionate şi justificate în notele explicative, nu se

va mai ţine cont nici de celelalte principii enumerate mai sus, iar elementele patrimoniale vor fi

evaluate la o valoare de lichidare.

Contabilitatea de angajamente - presupune că întreprinerea trebuie să-şi întocmească

situaţiile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu excepţia informaţiilor privind

fluxurile de numerar. În baza contabilităţii de angajamente, tranzacţiile şi evenimentele sunt

recunoscute atunci când apar (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentele de numerar sunt

încasate sau plătite), sunt înregistrate în evidenţele contabile şi sunt raportate în situaţiile

financiare ale perioadelor la care se referă. Conform prevederii date la formarea politicii de

contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la incoincidenţa eventuală temporală a

operaţiunii economice şi a asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile

economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul realizării acestora. Nici o

46

operaţiune nu poate fi stopată sau accelerată din punctul de vedere al înregistrării acesteia în

contabilitate.

Permanenţa metodelor - presupune că metodele şi regulile de contabilizare alese de

întreprindere trebuie să fie aplicate de la o perioadă de gestiune la alta (de la un an la altul),

conform acestui principiu întreprinderea pe parcursul anului utilizează unele şi aceleaşi metode

şi reguli de reflectare a operaţiilor economice evaluare a activelor şi datoriilor etc. Totodată, o

atare convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări în politica de

contabilitate. În acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea modificărilor introduse în

politica de contabilitate în fiecare caz concret;

Principiul necompensării în prisma datoriilor privind asigurările presupune

necompensarea creanţelor cu datoriile faţă de acelaşi terţ (C.N.A.S. şi C.N.A.M., companii de

asigurări), cu excepţia cazurilor în care s-au înregistrat veniturile şi cheltuielile corespunzătoare

şi există un cadru legal pentru acest lucru.

Nerespectarea acestui principiu poate duce la o denaturare a rezultatului exerciţiului, iar

imaginea fidelă asupra activităţii şi patrimoniului entităţii, ceea ce conduce la obţinerea unor

informaţii contabile neconcludente.

Consecvenţa prezentării - presupune că modul de prezentare şi clasificare a elementelor

în situaţiile financiare trebuie menţinute de la o perioadă la alta cu excepţia cazului când:

- O schimbare semnificativă în natura activităţii sau o analiză a prezentării situaţiilor

financiare demonstrează că schimbarea respectivă va avea ca rezultat o prezentare mai adecvată

a evenimentelor şi tranzacţiior sau o schimbare a prezentării este cerută de un Standard

Internaţional de Contabilitate sau de o interpretare a Comitetului Permanent pentru Interpretări.

- Prudenţa - la luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie

respectate măsurile de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi

cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul în

care au fost cîştigate, iar cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării acestora.

- Prioritatea conţinutului asupra formei – presupune că toate operaţiile trebuie să fie

reflectate în conturi reieşind din conţinutul lor economic, dar nu numai după forma juridică a

acestora.

Conform SNA 120 „Bazele conceptuale ale standardelor naţionale de audit”, obiectivul

unui audit al rapoartelor financiare îl constituie: „exprimarea opiniei auditorului referitoare la

faptul, dacă rapoartele financiare ale agentului economic sunt pregătite în toate aspectele

semnificative, în conformitate cu cerinţele stabilite faţă de aceste rapoarte financiare”. În mod

normal cerinţele faţă de aceste rapoarte sunt principiile contabile general acceptate, care dispun

47

de aserţiuni notorii asupra veridicităţii sub toate aspectele semnificative ale soldurilor datoriilor

privind asigurările.

Scopul principal al unei gestiuni eficiente a datoriilor privind asigurarile este de a

certifica faptul că, prin rapoartele financiare, se prezintă o imagine fidelă, clară şi completă cu

privire la înregistrarea datoriilor privind asigurările la întreprinderea auditată, evaluarea relaţiilor

de obligaţii calculate în cuantumul lor real.

Pentru ca scopul auditului datoriilor în cauză să fie atins considerăm că este necesar ca în

cadrul auditului să se îndeplinească următoarele sarcini principale, care prevăd verificarea:

corectitudinii întocmirii documentelor primare cu respectarea condiţiilor de formă şi de

conţinut;

organizării şi conducerii contabilităţii cu respectarea cerinţelor normelor metodologice şi

legislative;

corectitudinii înregistrării faptelor economice în strictă conformitate cu principiile

contabile utilizate la întocmirea rapoartelor financiare.

Îndeplinirea acestor sarcini vor permite aprecierea aspectelor semnificative ale rapoartelor

financiare cum ar fi: exactitatea înregistrărilor, veridicitatea evaluărilor valorice, respectarea

cezurii. Pentru orice audit există numeroase modalităţi prin care un auditor poate acumula probe

în vederea realizării obiectivelor de ansamblu ale auditului. Două considerente dominante

afectează metoda pe care o va alege auditorul: [42, p.37]

1) trebuie acumulate suficiente probe temeinice pentru ca auditorul să-şi îndeplinească

răspunderile profesionale;

2) costul colectării probelor ar trebui minimalizat. Primul criteriu este cel mai important, dar şi

minimalizarea costurilor este necesară pentru ca o companie de audit să fie competitivă şi

profitabilă.

În funcţie de esenţa scopul diferitor tipuri de asigurări evidenţa contabilă trebuie să

soluţioneze următoarele obiective:

perfectarea documentară oportună (la timp) şi corectă a tuturor operaţiilor legate de

calcularea şi stingerea datoriilor privind contribuţiile (primele) de asigurare, plata

indemnizaţiilor, obţinerea despăgubirilor etc;

prevenirea apariţiei creanţelor şi datoriilor cu termenul expirat de prescripţie extintivă;

respectarea strictă a prevederilor actelor legislative şi normative privind calcularea

sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi de maternitate;

determinarea corespondenţei conturilor la operaţiile legate de asigurări în conformitate cu

principiul priorităţii conţinutului asupra formei şi prevederile normelor metodologice de

utilizare a conturilor contabile;

48

verificarea reconvenţională periodică a datelor din registrele contabile ale întreprinderilor

cu datele companiilor de asigurări, organelor teritoriale ale C.N.A.S. şi C.N.A.M.

49

3.2. Modul de organizare a evidenţei datoriilor privind asigurările

Ţinerea evidenţei la întreprindere începe în mod obligatoriu cu acţiunea de consemnare şi

culegere a informaţiei privind patrimoniul întreprinderii.

Documentarea cupa element al metodei contabilităţii reprezintă un procedeu de reflectare

completă şi neîntreruptă a operaţiilor economice care au loc la întreprindere cu scopul obţinerii

datelor necesare despre ele pentru a ţine evidenţa curentă şi a înfăptui controlul asupra acestora.

Documentul este un certificat privind efectuarea operaţiunii economice întocmit în modul

stabilit, care îi atribuie putere juridică sau dreptul de efectuare a acesteia. Putem evidenţia

următoarele funcţii ale documetelor: [43, p.31]

• de consemnare letrică şi cifrică, cantitativă şi valorică a operaţiilor, evenimentelor şi faptelor;

• de justificare prin identitatea dintre obiect, scop, mijloace, spaţiu, loc şi timp - a înregistrărilor

după natura lor;

• de verificare şi control - consemnarea, justificarea, evidenţa şi calculul permit efectuarea

controlului, pentru respectarea legii şi a procedurilor;

• de integritate, completitudine şi tratare sistemică sub semnul autoritaţii - pentru un sistem

coerent, material - prin finalitaţi precise;

• de evaluare, calcul a costurilor pe activităţi, pe operaţii, pe centre de responsabilitate, pe

programe;

• de asistare a deciziilor curente, operative sau strategice, de întemeiere a măsurilor politice pe

care se bazează administraţia publica şi instituţiile;

• de certificare şi publicare a informaţiilor pe care autoritatea publică le monitorizează în

interesul terţilor, pentru stocarea de fapt prin măsuri de drept;

• de probă pentru materializarea şi obiectivarea pronuntării sentinţelor în justiţie,

pentru stabilirea adevărului - în litigiu, expertize, lipsuri, fraude, pentru cercetarea judiciară a

circumstanţelor de stabilire a răspunderii;

• de comunicaţie a informaţiilor pe care autoritatea publică întemeiază drepturi şi obligaţii

ale cetăţenilor, întreprinderilor şi agenţilor în raporturile lor cu statul şi instituţiile;

• de clasare şi arhivare istorică a evoluţiei istorice a societaţii, instituţiilor şi a statisticilor

naţionale din care se reconstituie arhivele naţionale şi identitatea colecţiilor reprezentative pentru

autoritatea şi suveranitatea statului.

La S.A. “Bere-Unitanc” operaţiile ce ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind

asigurările sociale, determinarea mărimii indemnizaţiilor şi achitarea acestora se perfectează cu

următoarele documente primare:

50

notă de contabilitate şi calcul de formă liberă - la calcularea contribuţiilor datorate de

întreprindere cu raportarea acestora la consumurile de producţie, cheltuielile perioadei

sau valoarea de intrare a activelor procurate;

ordin de plată şi extras din cont - la virarea contribuţiilor din contul curent în valută

naţională în contul Trezoreriei de Stat;

calcul privind retribuirea muncii - la determinarea mărimii indemnizaţiei pentru

incapacitate temporară de muncă sau indemnizaţie de maternitate;

dispoziţie de plată, listă de plată, cererea angajatului şi ordin de plată - la achitarea

indemnizaţiilor contra numerar sau prin virament cu ridicarea ulterioară a mijloacelor

băneşti prin carduri bancare.

Pentru a putea fi mai bine înţeles conţinutul documentelor enumerate mai sus este nevoie de

a prezenta definirea lor succintă după modul cum urmează:

ordin de plată - titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat

băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită băncii să

plătească o anumită sumă de bani unei alte personae, denumită beneficiar. Ordinul de plată este

revocabil, plata putând fi sistată de către ordinator, în orice moment. Ordinul de plată poate fi

letric, când plata se efectuează pe baza unei scrisori adresate bancii, şi telegrafic, când banca

realizează ordinul de plată pe baza unui telefon sau fax. În funcţie de documentele date de

beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, când suma este încasată de la bancă pe baza unei

chitanţe eliberate de beneficiar, si documentar, când beneficiarul trebuie să prezinte băncii si

documentele care atestă livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii. O plată dintr-un cont la

bancă se face în baza unui ordin de plată.

Extras din cont – formular tipizat fără regim special. Document întocmit de bancă, ce

oferă clientului detalii privind plăţile efectuate (valoarea sumelor virate, beneficiarii plăţilor,

documente în baza cărora s-a efectuat plata), sumele intrate în cont (provenienţa, documentele

justificative) şi soldul la zi. Toate operaţiunile efectuate prin conturile curente la bănci sunt

înscrise în extrasul de cont, emis de fiecare bancă, pentru fiecare cont în parte, el poate fi emis

zilnic sau periodic (lunar, decadal sau săptămânal). Serveşte la comunicarea şi solicitarea de la

debitor a sumelor pretinse, rămase neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca

instrument de conciliere prearbitrală;

Dispoziţie de plată – ordin scris prin care se dispune plătirea (virarea) unei sume;

Nota de contabilitate – serveşte ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea

sintetică şi analitică, de regulă pentru operaţiile care nu au la bază documente justificative

(stornări, virări etc.) Se întocmeşte, într-un singur exemplar. Totodată, modul de întocmire a

notei de contabilitate şi structura acesteia nu sunt reglementate sub aspect normativ. În acest sens

51

se recomandă ca nota de contabilitate să fie întocmită în formă liberă şi să conţină elementele

obligatorii prevăzute de articolul 21 din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 şi

anume:

• denumirea şi numărul documentului;

• data întocmirii documentului;

• denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;

• denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele

fizice - codul personal;

• conţinutul faptelor economice;

• etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;

• funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de

efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

Astfel de fiecare dată când are loc calcularea salariilor personalului întreprinderii

(inclusiv cel de bază şi cel administrativ), paralel are loc calcularea contribuţiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la suma

salariilor calculate. Aici trebuie de menţionat că primele de asigurare medicală de stat obligatory

datorate de entitate, urmează a fi reflectate iniţial în componenţa datoriilor preliminare, iar la

îndreptarea salariului spre plată, incluse în componenţa datoriilor curente faţă de C.N.A.M., fapt

nerespectat de întreprinderea S.A. „Bere-Unitanc”, la care necătând la faptul că calcularea şi

achitarea salariilor are loc în luni diferite nu se foloseşte contul 535 „Datorii preliminare”.

Pentru evidenţa datoriilor privind asigurarea medicală se foloseşte doar un singur cont,

adică 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea medicale”

în care se reflectă atât sumele datorate de entitate cât şi cele datorate de lucrători.

Calcularea contribuţiilor şi primelor respective datorate de entitate, pentru timpul lucrat

de personalul de bază, are loc de fiecare dată când se efectuează anumite lucrări (de exemplu

lucrări tehnologice ca curăţirea viei, prăşitul etc.), în asemenea situaţii contribuţiile şi primele

calculate se includ în componenţa consumurilor de bază la cultura respectivă, această operaţie se

perfectează cu notă contabilă.

Calcularea salariului (inclusiv si a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală) personalului administrativ are loc odată

pe lună, şi anume la finele ei. În aşa caz se dă o notă contabilă la suma totală a contrbuţiilor şi

primelor respective calculate de la suma totală a salariului calculat acestui personal (anexa 4).

Dat fiind faptul că în S.A. „Bere-Unitanc” datorită lipsei permanente de mijloace băneşti,

calcularea şi achitarea salariilor are loc în luni diferite, în asemenea împrejurări conform

prevederilor normelor metodologice concomitent cu calcularea salariului, are loc şi calcularea

52

contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii aferente sumelor salariilor

calculate, care în continuare, la îndreptarea salariului spre plată se reţin din suma acestuia, această

operaţiei urmează de a fi perfectată cu notă de contabilitate.

Sumele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi contribuţiile

individuale de asigurări sociale calculate, conform anexei nr. 3. la Legea bugetului asigurărilor

sociale de stat pe anul 2010, nr. 129-XVIII din 23 decembrie 2009 urmează a fi virate lunar

până la sfârşitul lunei imediat următoarei celei de gestiune în contul Ministerului Finanţelor,

Trezoreria de Stat, această se efectuează cu ajutorul ordinului de plată trezorerial. Totodată

sumele indicate în acest ordin de plată trebuie reflectate în extrasul bancar pe această perioadă.

Este de menţionat ca întreprindera S.A. „Bere-Unitanc” din cauza lipsei acute de

lichidităţi nu-şi onorează în termen la acest capitol obligaţiunile astfel, conform prevederilor

aceleaşi legi, neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage

calcularea unei majorări de întârziere în proporţie de 0,3 % din suma datoriei pentru fiecare zi de

întîrziere, inclusiv data virării sumei datorate.

La capitolul calculării primelor individuale de asigurări medicale, trebuie de menţionat că

la entitate în cauză se comite o greşeală esenţială, care constă în aceea că necătând la faptul că,

conform prevederilor articolului 12 şi articolului 20 din Legea cu privire la mărimea, modul şi

termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-

XV din 26.12.2002 datoria salariaţilor la capitolul primelor individuale de asigurări medicale,

precum şi datoria întreprinderii la capitolul primelor de asigurare medicală apare doar la

îndreptarea salariilor spre plată. La entitatea în cauză datoriile respectivă apare la calcularea

salariiilor. Fapt justificat prin creditarea contului 533 „Datorii privind asigurările”, subcontului

533.3 „Datorii privind asigurarea medicale” în momentul calculării salariilor. Calcularea

primelor în cauză se justifică prin întocmirea notei de contabilitate (anexa 5).

În ultima perioadă de gestiune achitarea datoriilor privind asigurarea medicală a avut loc

cu întârziere, astfel în conformitate cu prevederile Legii fondurilor asigurării obligatorii de

asistenţă medicală pe anul 2010 nr. 128-XVIII din 23.12.2009, care stabileşte că penalitatea

pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, percepută

de la plătitori, se stabileşte în mărime de 0,1 % din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere a

plăţii şi se transferă pe conturile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, entitatea a

urmat să calculeze penalitatea în cauză.

Totodată achitarea acestor datorii a avut loc prin emiterea ordinelor de plata, la primirea

căreia banca trece la scăderi suma indicată în acest ordin, şi eliberează un extras din cont, în care

sunt reflectate sumele în cauză. Calcularea contribuţiilor şi primelor se efectuează conform

cotelor prevăzute pe anul respectiv.

53

Întreprinderile pot recurge şi la asigurarea patrimoniului aflat în gestiune sa, sau a

persoanelor. Însă S.A. „Bere-Unitanc” conform politicii duse de către aceasta, precum şi altor

împrejurări, nu recurge la acest tip de asigurări. În plan teoretic ca documente justificative pentru

evidenţa asigurării bunurilor se utilizează următoarele:

Contractul de asigurare - face parte din categoria contractelor aleatorii şi constă în

obligaţia asiguratului să plătească celeilalte părţi, numită asigurator o sumă determinată numită

primă de asigurare, în schimbul căreia asiguratorul se obligă a suporta riscurile ce decurg din

producerea în viitor a unor evenimente expres menţionate în contract, fiind un contract bilateral,

cu titlu oneros, încheiat, de obicei, pe perioadă determinata, cu execuţie succesivă, solemn.

Părţile contractante sunt: asiguratorul - o societate comercială care se obligă a plăti

anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevăzut în contractul de asigurare sau lege şi

asiguratul - persoană fizice sau juridică care intra în raporturi juridice cu asiguratorul fie in

virtutea legii, fie prin încheierea contractului de asigurare;

Poliţa de asigurare - documentul eliberat de asigurător prin care se certifică încheierea

unui contract de asigurare. În acest document sunt indicate perioada de plată a primelor,

condiţiile de asigurare în care s-a încheiat poliţa şi perioada de valabilitate a acesteia. Poliţa

confirmă faptul că contractual a intrat în vigoare; [44]

Ordin de plată - titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat

băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită băncii să

plătească o anumită sumă de bani unei alte persoane, denumită beneficiar.

Extras din cont - formular tipizat fără regim special . Document întocmit de bancă ce

oferă clientului detalii privind plătile efectuate (valoarea sumelor virate, beneficiarii plăţilor,

documente în baza cărora s-a efectuat plata), sumele intrate in cont (provenienţa, documentele

justificative) şi soldul la zi.

Contul 533 „Datorii privind asigurările” este destinat generalizării informaţiei referitoare la

defalcările şi decontările aferente contribuţiilor pentru asigurările sociale, datoriile privind

asigurarea medicală, asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii.

Contul 533 „Datorii privind asigurările” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se

reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate şi

cheltuite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de

asigurare la finele perioadei de gestiune.

Totodată, dacă calcularea şi achitarea salariilor au loc în luni diferite, atunci suplimentar

pentru calcularea primelor de asigurare medical de stat obligatorii se foloseşte contul de pasiv

535 „Datorii preliminare”. În credit se reflect calcularea datoriilor din partea entităţii, iar în

54

debit – includerea lor în componenţa datoriilor curente faţă de Compania Naţională de Asigurări

în Medicină.

La S.A. „Bere-Unitanc” pentru evidenţa datoriilor privind asigurările se foloseşte contul

533 „Datorii privind asigurările”, la acest cont la întreprindere sunt deschise următoarele

subconturi:

533.1 „Datorii privind asigurarea socială de stat obligatorie”;

533.3 „Datorii privind asigurarea medicale”.

Evidenţa sintetică a datoriilor se ţine în registrele sintetice.

Registrele sunt formulare folosite pentru reflectarea operaţiilor economice în conturi cu

scopul obţinerii informaţiei despre starea şi mişcarea elementelor patrimoniale. Exista un şir de

deosebiri dintre registre şi documente şi anume:

momentul înregistrării operaţiilor economice - documentele se întocmesc de regulă la

momentul efectuării operaţiilor economice şi conţin numai o singură operaţie, registrele

contabile - oglindesc toate operaţiile economice pe o perioadă de timp (de regulă o lună)

şi au ca scop gruparea şi sistematizarea datelor contabile;

registrele permit efectuarea analizei modificărilor ce au loc în cadrul fiecărui obiect de

evidenţă.

În corespundere cu Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 registrele contabile trebuie

să conţină următoarele elemente obligatorii:

denumirea registrului;

denumirea entităţii care a întocmit registrul;

data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte

acesta;

data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistemică;

etaloanele de evidenţă a faptelor economice;

funcţia, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de întocmirea

registrului.

Evidenţa sintetică a datoriilor privind asigurarea socială şi medicală în cadrul entităţii date se

în baza unui registru cu denumirea “Darea de seamă a structurii tehnologice” care se deschide

pentru fiecare subdiviziune în parte. În acest registru se indică toate tipurile de consumuri pe

fiecare tip de activitate prestat de subdiviziunea în cauză.

Datele din registrul dat sunt grupate pe tipuri de activităţi şi generalizate în registrul sintetic

la contul la care se referă, ca de exemplu la activitatea de bază în registrul cu denumirea

„Consumuri la contul 811” sau la consumurile activităţii auxiliare în registrul „Consumuri la

contul 812” sau în registrul „Cheltuieli generale şi administrative – 713”. În toate aceste registre

55

menţionate mai sus sumele contribuţiilor de asigurări sociale şi primele de asigurări medicale,

sunt indicate în sumă totală pe luna în cauză.

Pe lângă aceasta S.A. „Bere-Unitanc” are deschisă, aşa-numita „Cartea mare auxiliară” la

contul 533 „Datorii privind asigurările”, în care sunt indicate datele separat pe subcontul 533.1

„Datorii privind asigurarea socială de stat obligatorie” şi subcontul 533.3 „Datorii privind

asigurarea medicale”, în care sunt indicate sumele totale pe direcţii şi corespondenţa conturilor.

Datele din acest registru sunt trecute în cartea mare, care are aceaşi componenţă ca şi “Cartea

mare auxiliară la contul 533”.

În general cartea mare se completează numai la sfârşitul lunii şi serveşte pentru stabilirea

rulajelor şi soldurilor fiecărui cont sintetic, cumulat de la începutul anului. Pe baza acesteia se

întocmeşte bilanţul contabil.

O particularitate a ţinerii cărţilor prezintă că pe coperta lor se indică destinaţia iar înainte

de utilizare paginile se numerotează şi pe versoul ultimii pagini se scrie nr. de pagini care se

confirmă prin semnătura contabilului - şef sau a altei personae autorizate şi ştampila

întreprinderii.

Evidenţa analitică contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, şi a

primelor individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se ţine pe fiecare angajat în

parte în registrul cu denumirea „Registrul de evidenţă a decontărilor privind retribuirea muncii”

în care sunt deschise compartimente pentru fiecare subdiviziune, de exemplu pentru personalul

administrativ. În acest registru este indicat numele persoanei, soldul datoriilor faţă de aceasta la

începutul lunii, salariul calculate pe parcursul lunii, suma reţinerilor adică: contribuţii individuale

de asigurări sociale, prime individuale de asigurări medicale, cotizaţii sindicale, impozit pe venit.

Soldul la începutul lunii viitoare se determină ca suma dintre soldul la începutul lunii precedente

şi salariul calculat pe luna precedentă, minus reţinerele şi salariul achitat în luna precedentă.

Totodată întreprinderea prezintă trimestrial subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naţionale

de Asigurări Sociale, „Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii” (Forma 4 – BASS), în care se indică sumele calculate şi utilizate ale

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii. De asemenea mai prezintă, inspectoratului

fiscal de stat teritorial trimestrial până la finele lunii următoare trimestrului de gestiune „Raportul

privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medical” (Formularul MED –

08).

Faptele economice şi înregistrările duble principale sunt următoarele:

În luna septembrie 2011 s-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii

aferente salariului personalului subdiviziunii nr. 1:

Debit contul 811 „Activităţi de bază”

56

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 1 „Datorii privind asigurarea socială

de stat obligatorie” – 9 333 lei.

În luna septembrie 2011 s-au calculat prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

aferente salariului personalului subdiviziunii nr. 1:


Credit contul 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 3 „Datorii privind asigurarea

medicale”- 0

În luna septembrie 2011 s-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii

aferente salariului personalului brigăzii de tractoare:

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”


de stat obligatorie” – 9 333 lei.

- s-au calculat prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente salariului

personalului secţiei de îmbuteliere:

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”


medicale” – 0

- s-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii aferente salariului personalului

administrativ şi de deservire a subdiviziunilor de producţie:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”


de stat obligatorie”– 9 333 lei


personalului administrativ şi de deservire a subdiviziunilor de producţie:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”


medicale” – 0

- s-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii aferente salariului personalului

administrativ:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administartive” – 1287694 lei


de stat obligatorie”


personalului administrativ:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 1287694 lei

57


medicale”

Aici trebuie de menşionat că în operaţiile 2, 4, 6 şi 8 este comisă o greşeală, care constă

în aceea că, conform prevederilor articolului 12 şi articolului 20 din Legea cu privire la

mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 datoria salariaţilor la capitolul primelor individuale de

asigurări medicale, precum şi datoria întreprinderii la capitolul primelor de asigurare medicală

apare doar la îndreptarea salariilor spre plată. Iniţial aceste urmează a fi incluse în componenţa

datoriilor preliminare, iar la îndreptarea salariului spre plată incluse în componenţa datoriilor

curente faţă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Adică iniţial în toate aceste

operaţii trebuia creditat contul 535 „Datorii preliminare”, iar la îndreptarea salariului spre plată

urma să fie întocmită înregistrarea contabilă:

Debit contul 535 „Datorii prelinnare”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

- s-au calculat contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii aferente sumelor salariilor

calculate personalului administrativ:

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 10622 lei,


de stat obligatorie”

- s-au calculat prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente sumelor salariilor

calculate personalului administrativ:

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 10622 lei,


medicale”.

În operaţia nr. 10 este comisă o greşeală, deoarece datoria personalului la capitolul

primelor individuale de asigurări medicale apare la îndreptarea salariului spre plată, dar nu în

momentul calculării salariului.

- stingerea datoriei privind primele de asigurare obligatoriei de asistenţă medicală din contul curent

deschis la Fincombanc:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 3 „Datorii privind asigurarea

medicale” – 5 331 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” subcontul 1 „Fincombanc”.

- calculăm indemnizaţia pentru inacapacitatea temporară de muncă lui Luchiţa Tudor Constantin:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 1 „Datorii privind asigurarea socială

de stat obligatorie” – 9 333 lei

58

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Aici trebuie de menţionat că o astfel de abordare contabilă a faptului economic se conţine

în cărţile lui A. Nederiţa, manualul „Contabilitatea financiară” (Chişinuă: A.C.A.P., 2003) şi

multe alte publicaţii. Pe de altă parte, I. Zaharcenco atenţionează că, potrivit articolului 4 din

Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de

asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004 de la bugetul asigurărilor sociale de stat obligatorii se

efectuează numai plata prestaţiilor în cauză, dar nicidecum calcularea indemnizaţiilor. De aceea

ea propune ca calcularea indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă să fie

reflectată prin formula contabilă:

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – în situaţia dată 29 502 lei,

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Şi doar după achitarea indemnizaţiilor în cauză să fie dată înregistrarea dublă:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările”- în situaţia dată 29 502 lei

Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

- reflectăm cota de 6% din suma datoriilor de asigurări sociale de stat aferentă trimestrului 3 al

anului 2010 care urmează a fi acoperită din bugetul de stat:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările” subcontul 1 „Datorii privind asigurările sociale

de stat obligatorii”- 64 796 lei

Credit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” subcontul 1 „Finanţări cu

destinaţie specială din buget”

Pentru evidenţa datoriilor privind asigurările se foloseşte contul de pasiv 533 “Datorii

privind asigurările”, iar în cazul în care contractual de credit este încheiat pe o perioadă mai

mare de 1 an contul 426 ”Alte datorii pe termen lung calculate”. În creditul acestui cont se

reflectă sumele calculate, datoriile primite, iar în debit - sumele virate pentru achitarea

datoriilor calculate. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma altor datorii pe termen

lung la finele perioadei de gestiune.

Deşi întreprinderea S.A. „Bere-Unitanc” nu recurge la asigurarea patrimoniului său vom

prezenta în plan teoretic faptele economice şi înregistrările duble principale ce ţin de asigurarea

bunurilor:

- calculăm datoria faţă de compania de asigurări când contractul a fost încheiat pe un termen nu

mai mare de un an:

Debit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”


- calculăm datoria faţă de compania de asigurări în baza contractului încheiat pe un termen mai

mare de un an:

59

Debit contul 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”

Credit contul 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”

- raportăm datoria pe termen lung faţă compania de asigurări care se referă la perioada de

gestiune:

Debit contul 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”


- raportăm primele de asigurare la consumurile perioadei de gestiune:


Credit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”

- stingem datoria faţă de compania de asigurări din contul curent:

Debit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”

- stingem datoria pe seama subvenţiei acordate în cazul asigurării subvenţionate a riscurilor de

producţie în agricultură:


Credit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

Inventarierea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii de verificare faptica a

existenţei şi stării mijloacelor economice, a creanţelor, datoriilor unei întreprinderi. Prin

inventariere se realizeză un control asupra integritaţii elementelor patrimoniale. În conformitate

cu prevederile Ordinului cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului

privind inventarierea nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă un ansamblu de operaţiuni

prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric, dupa

caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii la data la care aceasta se efectuează.

Sarcinile de bază ale inventarierii sunt: [45]

stabilirea existenţei efective a mijloacelor fixe, terenurilor, activelor nemateriale,

investiţiilor financiare, stocurilor de mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti, volumului

producţiei în curs de execuţie, creanţelor şi datoriilor etc.;

controlul asupra integrităţii activelor prin compararea existenţei efective a acestora cu

datele contabilităţii;

stabilirea bunurilor care parţial şi-au pierdut calitatea iniţială sau a modelilor învechite;

depistarea bunurilor neutilizate în scopul vînzării lor ulterioare;

verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri şi

materiale, mijloacelor bănesti, precum şi a regulilor de întreţinere şi exploatare a

maşinilor, utilajelor şi a altor mijloace fixe;

60

verificarea realităţii valorii de bilanţ a activelor pe termen lung, stocurilor de mărfuri şi

materiale, mijloacelor băneşti din casierie şi pe conturile instituţiilor financiare, datoriilor

şi creanţelor, producţiei în curs de execuţie, cheltuielilor anticipate şi altor posturi de

bilanţ.

Întreprinderele sunt obligate să efectueze inventarierea în următoarele cazuri:

la începutul activităţii, scopul principal fiind stabilirea şi evaluarea elementelor

patrimoniale ce constituie aportul la capitalul social;

cel puţin o dată pe an, de regulă, la sfîrşitul anului, pe parcursul activităţii întreprinderii.

Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia încheierii

exerciţiului financiar. La întreprinderile cu activitate complexă inventarierea poate fi

efectuată şi pînă la data de 31 decembrie, cu condiţia evaluării corecte şi reflectării

rezultatelor inventarierii în bilanţul contabil întocmit pentru anul respectiv;

în termenele stabilite de către conducătorul întreprinderii în conformitate cu Legea

contabilităţii;

în caz de schimbare (înlocuire) a gestionarului în ziua primirii-predării gestiunii;

în caz de furturi, delapidări, sustrageri sau abuzuri, precum şi deteriorări ale bunurilor -

imediat la depistarea acestora;

în caz de incendii sau calamităţi naturale (inundaţii, cutremure de pămînt etc.) – imediat

după stingerea incendiilor sau încetarea calamităţii naturale;

la reevaluarea mijloacelor fixe, stocurilor de mărfuri şi materiale etc.;

în cazul reorganizării sau lichidării întreprinderii;

în cazul modificării preţurilor;

în baza hotărîrii organelor de control, în cazul efectuării unui control sau în baza hotărîrii

altor organe prevăzute de lege;

în cazul cînd sînt indici, precum că exista lipsuri sau plusuri, care pot fi stabilite cu

certitudine numai prin inventariere.

Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de

inventariere constituită din: şeful comisiei şi membrii comisiei.

La întreprinderile mijlocii şi mari comisia este formată din cel puţin cinci persoane cu

pregătire tehnică şi economică corespunzătoare, care să asigure efectuarea oportună şi calitativă

a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale, iar la întreprinderile

mici - din cel puţin trei persoane. Din componenţa comisiei de inventariere nu pot face parte

gestionarii depozitelor supuse inventarierii şi nici contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective,

cu excepţia întreprinderilor mici.

61

Inventarierea patrimoniului poate fi efectuată atît prin intermediul salariaţilor proprii, cît

şi pe bază de contracte de prestări servicii încheiate cu persoane fizice sau juridice.

Activitatea comisiilor de inventariere este coordonată, după caz, de către o comisie centrală în

următoarea componenţă:

- conducătorul întreprinderii sau adjunctul lui (preşedintele comisiei);

- contabilul-şef, iar la întreprinderile, unde evidenţa se ţine de o firmă de audit - reprezentantul

firmei de audit;

- şefii subdiviziunilor (serviciilor) structurale;

- specialişti competenţi.

Inventarierea decontărilor cu bugetul constă în depistarea, conform documentelor

respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării sumelor existente în aceste conturi.

Comisia stabileşte termenul înregistrării creanţelor şi datoriilor, realitatea existenţei acestora şi

persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripţie în cazul existenţei ei. Sumele reflectate

în conturile de datorii şi creanţe trebuie să fie confirmate.

Partea interesată poate apela la organele competente, prezentând materialele justificative

privind divergenţele în vederea soluţionării acestora.

Rezultatele inventarierii creanţelor şi datoriilor se înscriu în “Lista de inventariere a

creanţelor şi datoriilor” în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori sau creditori,

iar în caz de neconfirmare - în baza documentelor justificative.

Pentru tipurile indicate de creanţe şi/sau datorii, în “Lista de inventariere a creanţelor şi

datoriilor” se anexează o notă informativă, în care se indică denumirea şi adresa debitorilor şi

creditorilor, suma creanţelor şi/sau datoriilor, motivele, momentul apariţiei şi în temeiul căror

documente au apărut aceste creanţe şi/sau datorii.

Pe prima foaie (faţă-verso) se reflectă sumele debitoare, iar pe a doua foaie (faţă-verso) -

sumele creditoare. Se întocmeşte de comisia de inventariere într-un singur exemplar, în baza

stabilirii soldurilor conform documentelor confirmative şi a sumelor care figurează în aceste

conturi. Se semnează şi se prezintă la contabilitate. La lista de inventariere se anexează extrasele

de cont.

Comisia de inventariere stabileşte prin metoda verificării documentare:

veridicitatea decontărilor cu instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc de sine

stătător bilanţul contabil şi cu organele ierarhic superioare;

corectitudinea şi justeţea sumei datoriilor privind lipsurile şi delapidările existente în

bilanţ, măsurile întreprinse pentru reducerea acestor datorii;

corectitudinea şi justeţea sumelor datoriilor şi creanţelor, precum şi măsurile luate

pentru perceperea forţată a creanţelor, neîncasate prin intermediul instituţiei financiare.

62

În cazul depistării divergenţelor între datele inventarierii şi celor contabile se întocmeşte

“Balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii” (forma INV-3) în care se determină sumele

majorării şi/sau diminuării creanţelor şi datoriilor separat pe tipurile lor.

Sumele diminuării/majorării crenţelor şi datoriilor constatate la inventariere se iau în calcul

la determinarea indicatorilor si rapoartelor financiare si declaraţiilor fiscal pe anul în care a fost

efectuată inventarierea.

Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un proces-verbal, după

confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice.

„Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii” conţine următoarele elemente:

data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi

data deciziei (ordinului) de înstituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată,

data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;

rezultatele inventarierii;

concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi

persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea;

alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se

prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe

gestiuni aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului

serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate.

Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în

contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele

inventarierii.

Necătând la importanţa efectuării inventarierii, în S.A. „Bere-Unitanc” nu se efectuează

inventarierea creanţelor şi datoriilor.

Rezultatele obţinute în urma inventarierii vor fi înregistrate în contabilitate cu

următoarele formule contabile:

- reflectarea sumelor datoriilor recunoscute eronat în mărime diminuată ca cheltuieli în anii

precedenţi:

Debit contul 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”


- reflectarea sumelor datoriilor recunoscute eronat în mărime majorată ca cheltuieli în anii

precedenţi:


Credit contul 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”

63

- reflectarea amenzilor, penalităţilor şi altor sancţiuni pentru încălcarea cerinţelor legislaţiei în

vigoare privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”


- decontarea datoriilor expirate privind decontările cu companiile de asigurări:


Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

- restabilirea datoriilor faţă de companiile de asigurări, decontate anterior în legătură cu expirarea

termenelor de prescripţie ale acestora:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”


O atenţie deosebită merită şi calcularea concediului medical, durata caruia se stabileşte în

baza certificatului de concediu medical eliberat de instituţia medico-sanitară, indemnizaţia se

stabileşte pe întreaga perioadă de tratament. În continuare vom prezenta un exemplu de calculare

a concediului medical lui Sava Ştefan Ion. Dat fiind faptul că persoana în cauză a lucrat complet

toate cele 6 luni premergătoare lunii survenirii riscului, în calcul se i-au toate lunile, iar sumele

plătite acestuia pe 6 luni constituie 7150,85 lei. Suma venitului asigurat de pe ultimele 6 luni se

colectează din fişa personală a persoanei asigurate. Aşadar conform certificatului de concediu

medical persoana în cauză s-a aflat pe foaie de boală de pe data de 27.07.2010 până pe

04.09.2010, în asemenea situaţie luând în consideraţie că concediul medical a început într-o lună

şi s-a terminat în altă lună urmează de calculat mărimea indemnizaţiei pentru fiecare lună în

parte, aşadar, pentru luna iulie avem:

- determinăm venitul asigurat pe ultimele 6 luni în bază la „Fişa personală de evidenţă a

veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de patron în folosul angajatului pe anul

2011, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi”:

1509,13+859,72+1718+1500+1564=7150,85 lei

- determinăm venitul mediu lunar, prin împărţirea venitului asigurat total la 6 luni:

7150,85÷6=1191,81 lei

- venitul mediu lunar se împarte la numărul zilelor calendaristice din luna iulie:

1191,81÷31=38,44 lei

- mărimea indemnizaţiei zilnice se corectează cu mărimea stagiului de cotizare:

38,44×1,0=38,44 lei

- mărimea corectată a indemnizaţiei zilnice se înmulţeşte cu 5, adică numărul zilelor aflate în

concediu medical în luna iulie conform certificatului medical:

64

38,44×5=192,23lei

În continuare calculăm marimea concediului medical pe luna august:

- venitul mediu lunar se împarte împarte la numărul zilelor calendaristice din luna august:

1191,81÷31=38,44 lei


38,44×1,0=38,44 lei


concediu medical în luna august conform certificatului medical:

38,44×31=1191,81 lei

În continuare calculăm marimea concediului medical pe luna septembrie:

- venitul mediu lunar se împarte împarte la numărul zilelor calendaristice din luna septembrie:

1191,81÷30=39,73


39,73×1,0=39,73 lei


concediu medical în luna septembrie conform certificatului medical:

39,73×4=158,91 lei

- calculăm suma totală a concediului medical:

192,23+1191,81+158,91=1542,95lei

În cazul în care persoana asigurată nu a lucrat complet ultimele 6 luni premergătoare lunii

survenirii riscului, lunile nelucrate se exclud din calcul. Astfel pentru a evidenţia modul de

calculare a concediului medical în situaţia dată, vom recurge la prezentarea următorului

exemplu, şi anume calculăm concediu medical lui Luchiţa Tudor Constantin. Acesta a obţinut

pentru ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a îmbolnăvit, un venit în mărime de 4000, are

un stagiu de cotizare mai mare de 8 ani, dat fiind faptul că persoana a lucrat doar 2 luni, una

dintre care incompet pe motive întemeiate, această lună urmează a fi excluse din calcul. Conform

certificatului de concediu medical persoana dată s-a aflat pe foaie de boală în perioada de

24.08.2011-08.09.2011. Aşadar în situaţia dată procedăm în felul următor:

- determinăm venitul asigurat pe ultimele 6 luni în baza la „Fişa personală de evidenţă a

veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de patron în folosul angajatului pe anul

2010, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi”, dat fiind faptul că persoana în

cauză s-a angajat la serviciul în mijlocul lunii mai 2010, iar luna iulie n-a fost lucrată complet pe

motive întemeiate (concediu medical), în calcul se va lua doar mărimea salariului din luna iunie

adica 4000 de lei

- determinăm venitul mediu lunar prin împărţirea venitului asigurat total la 1 lună:

65

4000÷1=4000 lei

- venitul mediu lunar se împarte împarte la numărul zilelor calendaristice din luna august:

4000÷31=129,03 lei


129,03×1,0=129,03 lei


concediu medical în luna august conform certificatului medical:

129,03×8=1032,26 lei

În continuare calculăm marimea concediului medical pe luna septembrie:

- venitul mediu lunar se împarte împarte la numărul zilelor calendaristice din luna septembrie:

4000÷30=133,33 lei


133,33×1,0=133,33 lei


concediu medical în luna septembrie conform certificatului medical:

133,33×8=1066,66 lei

- calculăm suma totală a concediului medical:

1032,26+1066,66=2098,92 lei

În plan teoretic prezentăm şi modul de calculare a concediului medical dacă în perioada

de calcul lucrătorul a activat mai puţin de o lună, în asemenea situaţie se procedează în felul

următor:

Venitul asigurat din zilele efectiv lucrate în perioada premergătoare lunii, în care a

survenit riscul asigurat, se împarte la numărul acestor zile;

Venitul mediu zilnic se înmulţeşte cu numărul convenţional de zile lucrătoare pe lună în

cazul săptămânii de lucru de 6 zile (25,4) sau săptămânii de lucru de 5 zile (21,1);

Venitul convenţional lunar se împarte la numărul zilelor calendaristice din luna în care

lucrătorul s-a aflat în concediul medical;

Mărimea indemnizaţiei zilnice se corectează în dependenţă de durata stagiului de

cotizare, cu aplicarea coeficienţilor respectivi (dacă stagiul este mai mic de 5 ani se aplică

coeficientul 0,6; dacă 5-8 ani coeficientul 0,7; iar dacă mai mult de 8 ani coeficientul 1,0.

Iar pentru indemnizaţia de maternitate se aplică coeficientul 1,0 indiferent de stagiul de

cotizare);

Mărimea corectată a indemnizaţiei zilnice se înmulţeşte cu numărul zilelor calendaristice

indicate în certificatul de concediu medical.

66

Toate calculele efectuate sunt reflectate întrun registru cu denumirea “Calculele pe foile de

boală a lucrătorilor întreprinderii “Bere-Unitanc” S.A. pe luna septembrie anul 2011” totodată

suma concediilor medicale calculate micşorează datoria întreprinderii la capitolul datoriilor

privind asigurările sociale de stat obligatorii, şi se reflectă în rândul 203 coloniţa 5 din tabelul

nr.2 “Calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii” din “Declaraţia

privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii”.

67

CONCLUZII

La datorii în general, li se atribuie un rol important în organizarea contabilităţii

întreprinderii. Astfel contabilitatea acestora trebuie să fie organizată, încât să corespundă

cerinţelor de cuprindere a tuturor operaţiilor referitoare la acestea.

Contabilitatea datoriilor privind asigurările, permite urmărirea operativă a apariţiei,

existenţei şi stingerii acestora. Mijloacele băneşti acumulate în bugetul asigurărilor sociale de

stat se folosesc, conform legislaţiei în vigoare, în următoarele scopuri: plata pensiilor pentru

limită de vârstă, de invalidilitate, în cazul pierderii întreţinătorului, pentru vechime în muncă,

plata pensiilor sociale şi indemnizaţiilor pentru pensionari, plata ajutoarelor de asigurări sociale,

acoperirea cheltuielilor pentru tratamentul balneo-sanatorial, odihna salariaţilor şi copiilor lor,

plata ajutoarelor şi compensaţiilor acordate famiilor cu copii socialmente vulnerabile, plata

ajutoarelor de şomaj etc.

Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din suma salariului

calculat şi din alte recompense, fără reducerea impozitelor şi altor plăţi, pentru angajaţii în baza

de contract individual sau contract de acordare a lucrărilor şi serviciilor.

Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii în mărime de 28 % şi 1 % nu se

calculează din următoarele plăţi şi venituri:

sumele ajutorului material, în expresie bănească sau naturală, acordat în caz de calamităţi

naturale şi în alte circumstanţe excepţionale;

plăţile compensatorii în limitele stabilite de legislaţie (diurnele, compensare daunelor),

preavizele plătite în caz de concediere în conformitate cu legislaţia, cu excepţia

compensaţiei pentru concediul nefolosit în caz de concediere;

sumele primite de persoanele asigurate pentru asigurările obligatorii sau benevole,

indiferent de faptul din ce cont au fost plătite contribuţiile de asigurări;

sumele ce se constituie din valoarea cadourilor primite la locul de muncă de bază de

angajaţii sau de foşti angajaţi;

bursele, sumele plătite de şcolile profesionale polivalente şi şcolile de meserii;

indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă (inclusiv pentru îngrijirea

unui copil bolnav), plătită participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.

Cernobâl;

veniturile provenite din gestionarea proprietăţii organizaţiei(dividente, procente, plăţi pe

cote de participare);

toate tipurile de pensii, stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii ş.a.

68

Reieşind din punctele expuse am ajuns la concluzia că este foarte important de acunoaşte

toate aceste lucruri. Este important să cunoaştem noţiunile de datorii şi în special a datoriilor

calculate şi să le delimităm cu noţiunea de cheltuieli.

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru

bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă

de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.

Studiul tezei de licenţă cu tema „Contabilitatea şi analiza datoriilor privind asigurările”,

în cercetări minuţioase a literaturii economice şi a documentelor primare, centralizatoare şi de

gestiune a S.A. „Bere-Unitanc”, ne permite de a concluziona, că contabilizarea corectă şi

oportună a datoriilor privind asigurările a entităţii este un factor important care contribuie la

dezvoltarea normală şi activitatea eficientă şi rentabilă a acesteia.

În linii generale, se poate spune că la „Bere-Unitanc” S.A. evidenţa contabilă se duce

conform prevederilor Legii contabilităţii, S.N.C. şi Planului de conturi contabile, legislaţiei în

vigoare şi altor acte normative, ţinându-se cont de completările şi modificările ulterioare. Ca

documente primare se folosesc notele contabile şi calcule de formă liberă, ordinele de plată,

extrasele din cont, dispoziţiile de plată, etc. Datele din notele contabile cu privire la sumele

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obilgatorie de

asistenţă medicală fiind generalizate într-un registru cu denumirea “Darea de seamă a structurii

tehnologice” care se deschide pentru fiecare subdiviziune în parte. Din acest registru datele sunt

generalizate cu totaluri pe lună în “Carte mare auxiliară” deschisă la contul 533 „Datorii privind

asigurările” din care sunt trecute în “Cartea mare” a întreprinderii. Pe lângă aceasta datoriile

privind contribuţiile individuale privind asigurările sociale si primle individuale de asigurare

medicală sunt generalizate în în registrul cu denumirea “Registrul de evidenţă a decontărilor

privind retribuirea muncii” în care sunt deschise compartimente pentru fiecare subdiviziune.

Totodată întreprinderea prezintă trimestrial “Declaraţia privind calcularea şi utilizarea

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii” şi “Raportul privind calcularea primelor

de asigurare obligatorie de asistenţă medical”.

Pe parcursul scrierii acestei lucrări a fost examinat specificul evidenţei datoriilor privind

asigurările utilizând unele date oferite de entitatea „Bere-Unitanc” S.A. Evidenţa datoriilor

privindasigurările în condiţiile date este un proces nu atît de camplicat dar cu mici nuanţe destul

de importante, deoarece există diferite cote procentuale caracteristice pentru fiecare contribuţie

socială, diverse tipuri de venituri din care se calculează reţineri sociale şi din care nu se

calculează aceste reţineri, lunar pentru fiecare lucrător trebuie calculate sumele reţinerilor sociale

din salariu. Contabilitatea ocupându-se de evidenţa datoriilor privind asigurările la timp cu

efectuarea calculelor necesare.

69

Responsabilă pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii,

totodată înregistrează documentele ce atestă desfăşurarea operaţiunilor economice şi

contabilizarea corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente o poartă contabilul-şef

Advahova Olga. Din condiţiile create şi respectarea principiilor metodilogice entitatea „Bere-

Unitanc” îşi ţine evidenţa contabilă a datoriilor privind asigurările conform actelor legislative

care au o deosebită importanţă pentru calcularea, achitarea şi utilizarea contribuţiilor la asigurări

sociale. Sunt respectate toate normele unei evidenţe corecte a datoriilor privind asigurările.

Aşadar, în final se poate concluziona că viabilitatea entităţii în condiţiile concurenţei

de piaţă precum şi atingerea performanţelor în procesul desfăşurării activităţii economico-

financiare depinde de organizarea şi ţinerea corectă a contabilităţii, de formularea şi

argumentarea deciziilor manageriale în baza informaţiei furnizată de aceasta.

70

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Codul Muncii al Republicii Moldova, Chişinău, 2004. [1]

Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995. revista “Contabilitate şi audit”, 2002 nr.5.

2. Legea salarizării. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52 aprilie 2002.

3. Legea privind sistemul public de asigurări sociale Nr.489-XIV din 08.07.1999. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, nr.1-4/2 din 06.01.2000.

4. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 262-XVI din11.12.2008. În:

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 237-240/866, din 31.12.2008.

5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind

modul de eliberare a certificatului de concediu medical: nr. 469 din 24.05.2005. În: Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.77-79/529 din 03.06.2005.

6. Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de

asigurări sociale Nr. 289 din 22.07.2004. În: Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova Nr. 168-

170/773 din 10.09.2004.

7. Titlul III al Codului Fiscal al Republicii Moldova: În Contabilitate şi audit. 2009, nr.1.

8. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală Nr.1585-XIII din27.02.1998.

În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/280 din 30.04.1998.

9. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002. În: Monitorul Oficial al R.

Moldova nr.18-19/57 din 08.02.2003.

10. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr. 263-XVI din

11.12.2008. În: Monitorul Oficial nr.237-240/868 din 31.12.2008.

12. Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură nr.243-XV din

08.07.2004. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.132-137/704 din 06.08.2004.

13. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor. În

Contabilitate şi audit. 1998 nr. 2-3.

14. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 90-93/399 din 29.06.2007.

15. Legea cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii

moldova nr.47-49/213 din 06.04.2007.

16. Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor

întreprinderii. Chişinău, 1998.

17. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova” vol. I, pag. 234. [3]

71

Manuale, monografii, cărţi, broşure:

18. Balanuţă V., Analiza gestionară. Chişinău ASEM 2003, p.68. [14]

19. Bălănuţă V. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economic-financiar alîntreprinderii în

contextual analizei exprese. În: Contabilitate şi audit, nr.3. 1999, p. 38-44. [19]

20. Belveder E. Principiile de bază a contabilităţii, Editura Arc, 2000, p.65. [21]

21. Bădescu G., Anghel I., Stan S., Petre M., Teste pentru evaluarea întreprinderii, IROVAL,

Bucureşti, 2002, p.42-45. [31]

22. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A., Contabilitatea impozitelor - Chişinău: Editura ASEM, 2005

p. 562. [15]

23. Caraman S., Cuşmăunsă R., Contabilitatea managerială. Note de curs – Chişinau:

Contabilitate şi audit, 2007, p. 226. [16]

24. Dolghi C. Înregistrarea primelor de asigurare pe contractile de asigurare direct şicăile de

perfecţionare a contabilităţii acestor venituri. În: Contabilitate şi audit. 2006, nr.5, p. 56-59. [20]

25. Deaconu A., Diagnosticul şi evaluarea întreprinderilor, Ed. Economică, Ediţia a II-a

Intelcredo, Deva, 2000, p.85. [34]

26. Dumitrescu D. Dragota V., Evaluarea întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.

27. Duţescu A., Ghid pentru întelegerea şi aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate,

Ed. CECCAR, Bucureşti, 2001.

28. Frecăuţeanu A. Ghid la contabilitatea financiară în agricultură. Ch.: Centrul Editorial al

UASM, 2008. ISBN 978-9975-64-100-556, p. 60. [17]

29. Frecăuţeanu A. ş.a. Contabilitatea la întreprinderile complexului agroalimentar. Ch.: Centrul

Editorial al UASM, 2005. ISBN 9975-64-052-4, p 297, 301. [13], [37], [42]

30. Frecăuţeanu A.; Ştahovschi A.; Chişlaru A. Contabilitatea pasivelor şi cheltuielilor la

întreprinderile sferei de producţie. Ch: Centrul Editorial al UASM, 2009. ISBN978-9975-64-

168-5, p.286. [22]

31. Frecăuţeanu A., Contabilitatea financiară – 2. Ch.: Centru Editorial al UASM, 2007. ISBN

978-9975-64-079-4, p.96,101. [7], [38], [41]

32. Iordache S., Lazăr C., Cursul de economie politică. Editura Economică, Bucureşti, 2001.

p.35-37. [35], [39]

33. Işfănescu A., Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002.

34. Moldovanu D. Economia politică, Editura Arc, 2001, p.28. [36]

35. Mărgulescu D., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economică,

Bucureşti, 1994, p.31. [40], [45]

36. Malciu, L., Feleaga, N. (2004). Reglementare şi practici de consolidare a conturilor. Din

orele astrale ale Europei contabile, Editura CECCAR, Bucure.ti, p. 158-181. [18]

72

37. Nederiţa A. ş.a. Contabilitatea financiară. Ch.: Centrul Editorial al ACAP, 1999. ISBN

9975-9547-3-1, p.361, 380 [2], [4], [6], [9]

38. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului

Fiscal. Ch: Contabilitate şi audit, 2007. ISBN 978-9975.9546-4-8, p. 414. [11], [12]

39. Nederiţa A. ş.a. Ghidul contabilului cooperativei agricole de întreprinzător. Ch.: Centrul

Editorial al ACAP, 2002. ISBN 9975-9547-8-2, p.272. [30]

40. Niculescu M., Diagnostic financiar, Vol. 2, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p.81. [26], [43]

41. Pierre F., Besançon E., Valorisation d'entreprise et théorie financière, Ed. D'Organisation,

Paris, 2004.

42. Paraschivescu M. D., Modele de contabilitate şi analiză financiară coordonator, p. 204. [5],

[8], [10]

43. Stratan T. Modul de calculare şi contabilizre a contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi

individuale obligatorii aferente fondului de retribuire a muncii şi a altor recompense calculate şi

achitate. Revista „Contabilitate şi audit” nr.1, 2003, p.65. [27]

44. Tutui I., Analiza economico-financiară. Bucureşti, ASE 2001.

45. Ţurcanu V., Îndrumări teoretice şi operaţionale în contabilitate, Chişinău, 2002.

46. Umaneţ V., Economia politică. Chişinău, 2001, p.15. [23], [44]

47. Vintilă G., Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor, EDP, RA, Bucureşti, 2005, p.

28-30. [25]

48. Zaharcenco I. Evidenţa contabilă a concediilor medicale. În: Contabilitate şi audit.2007, nr.3,

p. 20-29. [28]

49. Зотя М. Учёт расчетов по оплате труда и социального страхования, 1994, p.18-20. [32]

50. Aбрютина В., Экономический анализ торговой деятельности. Москва ИНФРАМ, 2002.

Articole din presa periodică:

51. Sainciuc S., Privind modul de punerea în aplicare a Legii salarizării. Revista „Contabilitatea

şi audit”, 2002, nr.6. [33]

52. Sainciuc S., Privind modul de aplicare a salarielor tarifare. Revista „Contabilitatea şi audit”,

2002, nr.10. [29]

53. Гриневич О., О некоторых особенастях обязательного государственого социального

страхования и обязательного медицинского страхования в 2004 году Revista „Contabilitatea

şi audit”, 2004, nr.4. [24]

54. Гораш Т., О порядке предоставления физическим лицам освобождений по

подоходному налогу в 2003 году. Revista „Contabilitatea şi audit”, 2003, nr.1.

73

Anexe

74

Teza Contabilitate Elena - Копия

Documents

Transcript of Teza Contabilitate Elena - Копия