і иѵим i um ÍÍ P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E »

autorităţi şl Instituţii 1000 l e i d e O D o a r * 500

particulari 250 .,

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I St t . Btezolanul 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L I X • Nr. 45

SÂMBĂTA 2 Noembrie 194Ü Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

In pelerinaj la casa natală a Ducelui Mussolini

De cum îţi i a d intrarea în ţara Ducelui, dovedeşti grija pentru definitiv, în tot felul. Eşti doar în ţara cea mai de­finitivă, c a rasă şi frontiere na­turale, din întreaga Europă. Cât îndemn l a munca sporni­cei, hotărît şi deEinitiv cons­tructivă, trebue să izvorască pentru cei care-o locuesc, din atare gând !

Italianul are pasiunea, are cultul muncii creatoare, din timpul, îndepărtat, în care străbuni c a Romanii au cons­imţit în lume şi Istorie această pas iune ş i acest cult. Dar el îşi face m a i întâi unelte bune, trainice şi ingenios născocite; apoi, sch imbă munca, cea mai grea, în plăcere. La aceasta îl predispun ş i frumuseţile care-1 împresoară, d e oriunde, în ţara s a : din s l a v a cerească, precum şi d in toate înfăptuiri­le, (sfinţite de Dumnezeu, ale tuturor semenilor, pe pământ.

A ş a este înnobilată prin muncă ţara Italiei. Simţi din plin, făcându-ţi intrarea între graniţele ei, binefacerea con­ştiinţei de -a trăi omeneşte, la un popor ţinut între marginele unei vieţi de-o perfectă mora­litate, p e de o parte de marea instituţie a Bisericii sale , iar pe de alta, acum, de formidabila înjghebare a Statului Fascist.

In afara excepţionalelor ca­lităţi d e om de Stat şi în afa­ra străbătătoarei agerimi a minţii, Mussolini, ca orice fiu ridicat din mijlocul poporului, este u n mare muncitor. Musso­lini a cărat cu braţele. Musso­lini munceşte acum cu gândul şi sufletul, munceşte cu în­treaga robusteţe a făpturii sa­le, din zorii atâtor zile istorice, p â n ă în noaptea petrecută, în­tre copii, în sobra mtimitate a căminului. Dar şi Mussolini este un muncitor care săvâr­şeşte cele ma i năzdrăvane fapte, cu voioşie, fără a da im­presia istovirii, după ce a ştiut să-şi făurească admirabile in­strumente de lucru din cei ca­re-1 înconjurau.

Cu aceste ş i alte gânduri, te îndrepţi spre părţile lui, lăsând a-ţi trece prin faţă locurile şi oraşele dintre Mare şi Ape­nini, spre Romagna prospera, care-a ieşit la muncă, toată, pe ogor şi în fabrici.

P a d o v a , Monsèlice, Rovigo. înaintând spre Ferrara, ţarine­l e se desfăşoară în dreapta. Simţi c ă aceste pământuri s'au prăfuit din cremene, s'au întă­rit în sticla nisipului. Este pă­mântul în care s 'au putut plăs­mui ma i bine pe roata olaru­lui, d e l a cei dintâi născocitori preistorici p â n ă azi, vase le de Faenţa. Faianţa.

Boii care despică pământul acesta; boii de la carele romag-nole, grele, mas ive , încercuite numai în fier, boii aceştia su­perbi, virgiliani, par adevăra­te întruchipări d e forţe cosmi­ce. Cu ei ara pământul ţăranii din R o m a g n a lui Mussolini. Printre ei, femei în negru, o-râniduesc în stoguri ascuţite vârf cânepa , din care vor des­face seara fire pentru funii de corăbii, şi căpestre şi frânghii pentru lăsat sicriul în groapă.

Se v e d e bine că fiecare om are puţin pământ de arătură în partea locului; dar şi-1 măr­gineşte fiecare — să se ştie ce este al său, din hotar în hotar — e u plopi ş i duzi, sau cu rân­duri d e cânepă , drepte. De aici înfăţişarea d e neîntreruptă grădină a lanurilor cu semă­nături: nu vastităţile monoto­ne, danubiene, cu porumb sau cu grâu; ci alei de grădini se­mănate, pe câmp: totul îngri­jit p â n ă la artă.

Cu aceas tă perindare de imagini în faţă, aceleaş i în a-parenţă, dar mereu altele prin varietatea gândurilor ce se a-

de ALEXANDRU MARCU

dâncesc dincolo de zarea lor. treci de Faenţa şi ajungi la Forlî, capitala Provinciei în care s e află satul natal al Du­celui Mussolini; Forli, capitala provincială în care a u venit ani de-a rândul l a târg, de la ţară, ai lui ş i unde a trait mai apoi el însuş anii hotărîtori ai formaţiei sa le spirituale, me­ditând în izolare ş i sărăcie a-supra trecutului unui popor frământat ca al său, de là Dan­te şi din Renaştere, de tragica luptă dintre Ideal şi Realitate, de nepotolita nevoe sufletea­scă de refacere spirituala, stă­vilită însă d e cele mai cum­plite adversităţi istorice; Forli oraşul în care un tânăr italian a trait intens drama măr inimo­şilor acestui popor de ireme­diabili patrioţi, (asistând atunci, cu mâinile încrucişate, dar cu hotărîrea în ochi, la ruşinea tuturor decăderilor, în neputin­ţa momentului de-a schimba cursul unor evenimente, pe care a v e a însă şi înălţimea sufleteasca, şi ambiţia s'o com­pare la tot pasul cu Istoria Ro­mei.

Din acest oraş de provincie romagnolă, spre care s'a în­dreptat de curând, drept pios omagiu, grupul de Legionari români, porneşte drumul ce duce la Predappio, satul Du­celui Mussolini. Acest drum este străbătut de el, neştiut de nimeni, atunci când din grijile dela Roma, caută regăsirea cu

(Urmare î n pag . 3-a)

„Totul este anthropologie!"

de ION FRUNZETTI

C u r i o s t r e b u e să l e fi p a r u t v i z i t a t o r i l o r p r i m u l u i S a l o n O -fi'cial d e s c h i s s u b r e g i m l e g i o ­nar , f a p t u l că n i c ă i e r i , n i c i î n cr i t er i i l e d e s e l e c ţ i e a opere lor , n i c i în t e m e l e t ra ta te , n ic i î n i e r a r h i z a r e a a u t o r i l o r î n v e d e ­rea locu lu i ce t r e b u e să-1 o c u p e ipe p a n o u , n u s'a ţ i n u t s e a m a d e a l t c e v a d e c â t d e c a l i t a t e a e s t e ­t ică a r e a l i z ă r i i . D e l a u n r e g i m to ta l i tar , m u l ţ i s'ar fi a ş t e p t a t la r e e d i t a r e a p r o c e d e e l o r i n c h i ­z i t o r i a l e c a r e a u î n c h i s p e n t r u v e c i e g u r a lu i G i o r d a n o B r u n o şi a l u i V a n i n i , s a u c e l p u ţ i n la i n t e r v e n ţ i i d e n a t u r ă s ă a t e n u e ­z e î n d r ă z n e a l a c â t e u n u i ar t i s t . N'a o r d o n a t z e l u i p a p a l i t ă ţ i i , c â n d v a , d r a p a r e a t u t u r o r p e r s o ­n a g i i l o r lu i M i c h e l A n g e l o , p i c ­t a t e p e z i d u r i l e c a p e l e i s i x t i n e ? Ş i n u s 'au g ă s i t n u m a i d e c â t , a r ­t i ş t i c a a c e l a c u n o s c u t s u b n u - , m e l e d e „ B r a c c a c i n o l o " ( p a n t a -l o n a r u l ) , c a r e s ă - ş i p u n ă t a l e n ­tu l la d i s p o z i ţ i a e x c e s e l o r p u r i ­t a n e a l e u n e i m o r a l e i n a d e c u a t î n ţ e l e s e ? D e c e a d i c ă n e v o i a d e u n i t a t e , isub t o a t e r a p o r t u r i l e , p e c a r e u n s t a t c r e e a t p r i n r e v o l u ­ţ i e o r e s i m t e i m p e r i o s , să n u ceară , f i e şi s u b o f o r m ă m a i d e m n ă d e c â t a m ă s u r i l o r l u a t e î n R e n a ş t e r e , d e l a c r e a t o r i i d e artă , o anumită ar tă , b a z a t ă p e o anumită c o n c e p ţ i e , u t i l i z â n d o anumită t e h n i c ă , şi s c o n t â n d o anumită e m o ţ i e , s o c o t i t ă ca u t i l ă m o m e n t u l u i p o l i t i c ş i s c o p u r i l o r s a l e ?

P o a t e c o e x i s t a , c u a l t e c u v i n ­te , a u t o r i t a r i s m u l po l i t i c c u l i ­b e r a l i s m u l e s t e t i c ? E c o m p a t i ­b i l e f o r t u l d e r e f a c e r e a l u n e i ţăr i , c a r e i m p u n e sacr i f i c i i e c o ­n o m i c e , c e t ă ţ e n i l o r e i , c a r e p r o -p o v ă d u e ş t e sacr i f i c i i m o r a l e , care c e r e î n f i n e , r e n u n ţ a r e a la c r i t i c i s m u l g r a t u i t şi n e g a t i v i s t , d e c a f e n e a , c u to ta la l i b e r t a t e a -c o r d a t ă p r o f e s i o n i ş t i l o r ar te i ? N u î n s e a m n ă c u m v a , a c e a s t a , d e -s i n t e r e s a r e ? Ii e p e r m i s ă u n u i s tat a u t o r i t a r i n d i f e r e n ţ a , p e n -

GEORGE VÄNÄTORU „Parcul Ghica-Tei"

Morala prisosului şi economia creş t ina Legea legionară a ajutorului reciproc,

cum e formulată în „Cărticica şefului de cuib", are un înţeles mai laxg, decât de sim­plă lege morală. Un legionar î ra -s i ajutä camaradul aflat în nevoie, din ce îi priso­seşte. Acesta e un principiu de morală bur. gheză, care nu poate opera decât cu o efica­citate foarte limitată. Criteriul prisosului este prea legat de variaţia nevoilor indi­vidului, pentru ca să poată constitui c u minimum de obiectivitate măcar, un prin­cipiu de etică socială, mai largă. Asta din­tr'un punct de vedere. Din alt punct de vedere, morala aceasta a prisosului, este atât de comodă, încât nu mai e morală.

Nu spunem asta ca să facem un para­d o x , ci ca să precizăm un adevăr, acolo unde e comoditate, nu e obligaţie şi unde nu e obligaţie, nu e morală. Pentru că, ni­meni nu a văzut până astăzi, morală de plăcere. Când morala devine plăcere, nu mai e morală. Se numeşte, egoism... Şi de! Egoismul nu prea se împacă cu morala.

Dar cineva ne-ar putea obiecta că aju­torul din prisos, nu este întotdeauna înto­vărăşit de plăcerea, celui ce-1 face. Ceeace este perfect adevărat. Insă atunci este în­tovărăşit de indiferenţă şi, pentru morală, acest fapt este şi mai grav. Nu există de­cât un singur caz mai emoţionant de ajutor din prisos: acela întovărăşit de durere. A-cesta însă, este ajutorul sgârciţilor şi la el nu apelează nimeni, fiindcă sgârcitul nu e om. El nu se defineşte prin acel faimos: z o o n p o l i t i k o n , ci printr'o însuşire anti­socială. Meteahna Iui, îl pune aşa dar, în afara societăţii.

Ajutorul legionar, nu se întemeiază pe principiul prisosului, ci p e a c e l a a l c o n ­s t r â n g e r i i . Un legionar, nu-şi ajută cama­radul din ceeace îi prisoseşte, ci d i n c e e a c e a r e . Deaceia legea ajutorului legionar, aşa cum în înţelepciunea sa a formulat-o Că­pitanul, este adevărata lege morală a aju­torului d a t o r i t aproapelui. D a t o r i t — să ne înţelegem — nu oferit, pentrucă nu-ţi

de LUCA DUMITRESCU

face trebuinţă ţie, pentrucă acest gest îţi gâdilă orgoliul.

Ajutorul legionar restabileşte deci, în­ţelesul primar — de obligaţie — al legii creştine. Dar acest înţeles e mai larg decât cel moral. Obligaţia de ajutorare a oame­nilor între ei, este primul principiu de economie al comunităţii creştine. Din apli­carea Iui s'au născut primii negustori şi în­treprinzători ai lumii creştine şi toată acea prosperitate şi armonie a ei, pe care străinii au urît-o şi au atacat-o în toate timpurile.

Acolo unde această obligaţie lipseşte, societatea se împarte, în chip firesc, în două: o clasă de avuţi şi una de nevoiaşi. Avuţii monopolizează capitalurile abătân-du-le dela funcţia lor normală şi parali-zându-lc. iar nevoiaşii îşi înghit veninul-De aci, „chestiunea socială" cu toate con­secinţele ei: greve, lupte de stradă, re­voluţii.

Acolo însă, unde obligaţia de ajutorare a oamenilor între ei există, nu mai e cu putinţă scindarea societăţii în avuţi şi ne-avuţi. într'o astfel de societate, nemono­polizat de nimeni, capitalul circulă în voe prin toate straturile ei, hrănindu-le, în­tocmai ca sângele într'un organism în care nu există privilegiul stomacului.

In această accepţiune, ajutorul nu mai are aerul neonorabil şi pasiv, de pomană, ca în morala burgheză, ci înţelesul de agent economic activ, creator de bunuri. Un astfel de ajutor este, de pildă, gestul oricărui român care smulge o întreprin­dere din mâinile jidanilor, dăruind-o prin acest fapt naţiei. înseamnă asta po­mană? Nu. Asta nu înseamnă decât, re-vitalizarea unui capital sleit de greul somn al monopolului.

Aşa dar, să ne înţelegem: ajutorul le­gionar, nu este un fel liberal şi comod de a face pomană, ci reînsufleţirea ve­chiului principiu creştin de economie po­litică: c i n e dă. lu i îş i dă.

t r u u n d o m e n i u d e v i a ţ ă aşa d e i m p o r t a n t ca a c e l a a l m a n i f e s t ă ­r i l or a r t i s t i c e ? R ă s p u n s u l l - a d a t , m a i d e m u l t , ca m i n i s t r u a l C u l t e l o r ş i A r t e l o r , d-1 H o r i a S i m a , c o n d u c ă t o r u l M i ş c ă r i i L e ­g i o n a r e . Ci ta t şi d e c a m a r a d u l n o s t r u d e r e d a c ţ i e , C o s t i n M u r -g e s c u , î n c o l o a n e l e a c e s t e i r e v i s ­te , c â n d v a , p a s a j u l n u e d e s i g u r n e c u n o s c u t c i t i tor i lor : „In ce p r i -veşte arta, sunt pentru liberta­tea totală, de manifestare, pen­trucă acest domeniu al spiritulu1

nu poate fi supus nici unei con­strângeri ; dar o libertate totală •numai p e n t r u români . . ."

C o n ş t i i n ţ a că „aces t d o m e n : u a i s p i r i t u l u i n u p o a t e fi s u p u s n ic i u n e i c o n s t r â n g e r i " , e s t e juls t i f icarea a t i t u d i n i i d e a b s o l u ­tă î n g ă d u i n ţ ă fa ţă d e o n c e for ­

m ă d e m a n i f e s t a r e ar t i s t i că . D e s i g u r , i spir i tul d e f i n i n d u - s e

t o c m a i iprin i m p o s i b i l i t a t e a d e a fi î n g r ă d i t p r i n l e g i n e c e s a r e , e i f i i n d a c t p u r , e t e r n ă a c t u a l i t a t e , s p o n t a n e i t a t e , l i b e r t a t e a d i c ă , n u p o a t e f i s u p u s n i c i u n u i „ s e r v i ­c iu c o m a n d a t " . C e e a c e n u î n ­s e a m n ă c ă m a n i f e s t ă r i l e s a l e n u c u n o s c n i c i o s a n c ţ i u n e . D i m p o ­tr ivă . S a n c ţ i u n i l e s u n t î n s ă d e cu t o t u l a î t o r d i n d e c â t î n - m a ­t e r i e d e e s t e t i c , s t a t u l l e g i o n a r e s t e :în l i n i a d o c t r i n e i s a l e . P e n ­t rucă n e v o i a s a n c ţ i u n i i j u r i d i c e

n u s e s i m t e d e c â t a c o l o u n d e m a n i f e s t a r e a n e d o r i t ă p o a t e f i o p r i m e j d i e p e n t r u o r d i n e a d e s t a t e x i s t e n t ă . D a r c e p r i m e j d i e p o a ­te cons t i tu i , şi p r i n c e , o o p e r ă d e a r t ă a l e căre i t e n d i n ţ e a -dânc i ar fi p o t r i v n i c e ce lor a l e

s t a t u l u i ? P e n t r u c ă m e s a g i u l o -m e n e s c al u n e i o p e r e d e ar tă să f i e t r a n s m i s i b i l , s e c e r e d e l a p u ­b l i c o r e c e p t i v i t a t e s p e c i f i c ă . O p r e d i s p o z i ţ i e p e n t r u tocmai a -cea i d e e . s a u p e n t r u a c e a i n t u i ­ţie,, c a r e - ş i c a u t ă d r u m î n s p r e i semeni , p r i n m i j l o c i r e a e x p r e ­sie i , t e r m i c e i a r t i s t i c e u t i l i za te . U n p u b l i c i n d i f e r e n t f a ţ ă d e o a n u m i t ă a t i t u d i n e s p i r i t u a l ă , v a fi o p a c p e n t r u m a n i f e s t a r e a în f o r m e ar t i s t i ce , a ace le i a t i t u ­d in i . Publicul c ere g e n u l d e artă c a r e - i c o n v i n e . Publicul d e t e r ­m i n ă f e l u l „ m ă r f i i " ( a m s p u n e d a c ă n u n e - a r i i s i lă d e t e r m e ­n i i n e g u s t o r e ş t i . R a p o r t u l e î n s ă e x a c t e x p r i m a t p r i n a c e s t a ) c a r e s e a r u n c ă p e p i a ţ ă . O a n u m i t ă

( U r m a r e î n pag . 7 -a

Tânărul poet mort... - In amintirea lui Alexandru Călinescu -

de TOMA VLADESCU

' Mi se p a r e că este un act din cele mai so lemne sä cauţi paşi i m a i adânc i ai poetului mort, ca re a trăit în aceeaş i v iea ţă c u tine, d a r p e care n 'a i avut prilejul şi poa te n 'ai avut nici timp sâ-1 cunoşti ! E posibil p a r ' c ă să-1 fi întâlnit undeva , într 'un colţ de lume, s ă fi trecut pe l â n g ă el fără să-1 bănueş t i . Şi a p r o a p e r ă m â i mirat c ă tot lucrul ăsta , ca re a fost „poetul", ţi-a putut r ă m â n e indistinct, confun­dat în anonimatu l unei vieţi fără coloare p r ea multă şi poa te fără destin!

Alexandru Căl inescu îmi revine acum, a ş zice, din morţi... S ă fie oare drepta te c ă nu s e mai vorbeşte d e dân­sul decâ t foarte puţin, că a p r o a p e şi noi c o l a b o r ă m cu de­stulă tăcere la o dispariţie a tâ t d e a b s u r d ă ei a p r o a p e ne­bună ! Mainte fleur épanche à regret..., — d a r cunosc flori ca re a b i a şi-au deschis parfumul, pentru c a din ele să nu mai r ă m â n ă decâ t l unga melancol ie a unei treceri a tâ t de grăbite! Poemele lui Alexandru Căl inescu n u le-am cunos­cut decâ t fragmentar, publ icate în cu rag ioa se reviste de tne r i . S a u reproduse în altele... Iar deunăzi c â n d un bun prieten m ' a întrebat ce cred desp re tânărul poet al Mărilor moarte, al Declinului, mărturisesc că numele aces ta uitat m ' a surprins! Era, mai propriu zis, sentimentul ciudat al unei a s c u n s e rezonanţe d e nelămuri te şi g r ave candori care m ă însoţia neaş tep ta t acuim, — şi ca re a p r o a p e îmi r ă s p u n d e a de depar te ! Dar e ra nu mai puţin d r a m a poe­tului tânăr.. . D r a m a poetului care moare a tâ ta de tânăr!

Nici nu ştiu cum v a fi a ră t a t la faţă Alexandru Căli­nescu, d a c ă e ra apropia t s a u sever, orgolios, a ş a cum sunt a t â t e a din versurile lui, s a u retras şi absen t ca a tâ tea aite p o e m e în care ni se ara tă , — da r ar fi imposibil a-procope să nu surprindem cât d e puţin at i tudinea lui uni­tară, s ă nu vedem mai a les ochii lui, desigur, înnecaţi în p lânsu l de to tdeauna, în plânsul dur al poeţilor... Cine ar vrea să-i cau te n e a p ă r a t un loc în familia poeţilor noştri de azi, ar fi înclinat adeseor i să ros tească nume le lui V. Voicuilescu poate , al iui Bacovia uneori, — ca nu mai pu­ţin s ă t resară la a t â t ea accente de cel mai fericit sunet eminescian, ca ace la d e pi ldă în care

Buzele^s lespezi pe-al inimii gol

Dar ce a ş v rea p a r ' c ă m a i imult s ă evoc din tânăru l poet de care vorbim, ar fi desigur depărtările lui, i remediabi le sfâşieri, d e Gide, ar fi aces te vas te părăsir i , acest p ă m â n t care ee scutură a p r o a p e la fiecare vers şi la fiecare po­em... C ă el a da t fără îndoială a t â t ea pasteluri în care se joacă, în a p e grele, câ teva din cele mai a d â n c i şi din cele mai rare colori, poa te încă nu este meritul lui cel mai înalt —

Iţi mai aduci aminte de-un ţărm blazat pe care Cădeau din sbor lăstunii ca nişte jucării?

Dar a avut mai a les poetul nostru care ne-a părăs i t cu a tâ ta umilă durere, un vast simţ al tăcerilor pe care ştia prodigios să le asculte, - - o pas iune , funebră ap roape , He luciditate şi spaţiu, a ş a încât versul lui pa r e şi astăzi op roape un strigăt neteraninat...

I-atâta desnădejde subt ceru-a cesta mic! Ce v a fi fost atunci a cea s t ă resonan ţă a s c u n s ă de care

vorbiam şi care la simplul n u m e al poetului pr indea atâ-iea confuse glasuri şi a tâ ta contur? N ' a ş isbuti s'o spun astăzi, aici... C a a tâ ţ ia tineri din genera ţ ia celor 30 d e ani de azi, s 'ar p ă r e a în t r ' adevăr că lirica b a u d e l e r i a n ă l-a convins şi pe Alexandru Căl inescu — s a u l-a chemat cel puţin, l-a solicitat în isidiosul ei concert d e arome, d e esen­ţe, d e parfumuri şi de 'colori... Eu totuş n ' a ş esita să-1 re­g ă s e s c p e Alexandru Călinescu, p a r ' c ă mai mult, în acea­stă funambulescă g imnast ică a unui Laforgue, în despe­rările lui r e semna te — acel ochi noyé de l'opium de l'in­dulgence universelles — şi chiar şi poa te în ace le teribile agonii, mirate ap roape , din elegiile de atât sfârşit a le unui Rainer Mar i a Rilke.

De altfel se pa re c ă şi poetul nostru, a ş a a murit... Mi­rat! Mirat probabi l c ă pă ră seş t e vieaţa. . .

Am să 'ntind pentru sosirea cuiva aceste mâini? în t reabă el undeva , a tât de ciudat...

Ei b ine , ...să zicem, ...să zicem că umbra as ta misterioa­să a sosit! Mâinile aces tea de altfel, mâinile poetului mi se p a r e c ă le-am atins, într'o seară , în c a s a depă r t a t ă în care tristeţea lui a rămas . . . Dar le voiu ii s t râns eu astăzi destul de atent, pentru ca înfriguratul adolescent s ă simtă mai ap roape , l ângă g o a p a lui, cel puţin trista noas t ră fla­că r ă d e aici?

...Palida noas t ră că ldură!

ŞTEFAN DIMITRESCU

UNIVERSUL LITERAR 2 Noembrie 1940

C R O N I C A L I T E R A R A Scriiind a ic i d e s p r e a doua

ca r t e a d - l u i Gh . Bănea , a u ­t o r u l ace le i ope re „Zi le de la ­za re t " , ce n e - a însuf le ţ i t la apa r i ţ i e , în m o d neob i şnu i t , n e s t ă p â n e ş t e u n s e n t i m e n t d e t e a m ă . El i svorăş te din î n ­t r e b a r e a d a c ă şi „ V i n ape l e" , v o l u m u l ide 150 de pag in i cu „sch i ţe şi a m i n t i r i dob roge -ge" , v a a t r a g e a t e n ţ i a cr i t ice i cel p u ţ i n în m ă s u r a î n care m e n t a l i t a t e a c o m u n ă a ci t i ­t o ru lu i s ă fie m e n a j a t ă . P e n ­t rucă , dacă b u n ă vo in ţ a c r i ­t icei n u se va p r o d u c e , t e a ­m a n o a s t r ă n u es te ca a u t o ­ru l să c readă în m e r i t e l e ma i mici a le căr ţ i i sale deacum, ci n e g â n d i m ca lector i i să n u i n t e r p r e t e z e g reş i t o p r i m i r e tăcută, r ă ­m â n â n d ei în p i e r d e r e . A c e ­şt i l ec tor i t r e b u e s ă ş t ie însă că d. Bănea , sc r i ind „Vin ape l e" , pagini c u a l t c o n ţ i n u t decâ t cel de s u f e r i n ţ ă a ofi­ţ e r u l u i r ă n i t la cap , d i n „Zi le de l aza re t " , — a r ă m a s t o ­tuş i ca om, acelaş , ed i că ace ­laş e r o u i nva l i d că ru ia s ch i ­j a b u l g ă r e a s c ă i-a pa ra l i za t cen t r i i moto r i , încâ t as tăzi es te u n c ă r t u r a r care nu poa­te ieşi din casă, s p r e a se i n ­t e r e sa d e „ p r e s a " căr ţ i i sa le .

F i r e ş t e , n ic i a c u m doi ani , când a u a p ă r u t „Z i l e de l aza ­r e t " , n u s'a i n t e r e sa t de soa r t a că r ţ i i , d a r s u b i e c t u l de r ă sbo iu şi cazu l a t â t de r a r a l e rou lu i , t e n t a u m a i m u l t p e cri t ici i a l e c ă r o r „ s p o n t a n e i ­t ă ţ i " î n m a t e r i e p rofes iona lă s u n t g r e u de p r e v ă z u t .

Ca l i t a t ea în s ine a u n e i lu ­c ră r i nu - i p r e a î n d e a m n ă ia scris . „ E v e n i m e n t u l " l i t e ra r , p e n t r u ei îl cons t i tue m a i s i ­g u r c i r c u m s t a n ţ e l e : ed i tu ra , s i tua ţ i a a p a r t e a a u t o r u l u i , p r o b l e m e l e c e se po t discuta , în l e g ă t u r ă cu ca r tea , f ă ră a fi v o r b a p r o p r i u zis desp re ele, în cupr ins , e tc .

„Vin a p e l e " n u î n d e p l i n e ­ş te condi ţ i a accesor i i lo r s t i ­m u l a t o a r e , d e aci t e a m a de ca re a m p o m e n i t , a une i t r e ­ceri cu vede rea , în p a g u b a orişicui , a fa ră d e a s c r i i t o ru ­lui, c ă r u i a noi n e p e r m i t e m l u x u l s ă - i a r ă t ă m ce l u c r u f rumos п з - а dă ru i t . Ca p r e o ­cupă r i şi p l a n d e execu ţ i e , „Vin a p e l e " este o p roză l i ­t e r a r ă , ca re î ncepe , p u t e m s p u n e , n u gen. Adaosu l „sch i ­ţ e şi a m i n t i r i d o b r o g e n e " , va a m ă g i p e c ine va socoti cu­p r in su l u n fel de „Dotoroge p i to reasca" . C a r t e a p o a t e fi şi aces t luc ru , ceea ce n ' a r u m b r i t a l e n t u l a u t o r u l u i , — d a r e m a i b ine că es t e „a l t ­ceva" . Pag in i l e c u p r i n d „a -

G. Bănea: „Vin apele", schiţe şi amintiri dobrogene

GABRIEL BĂLANESCU : Avram Iancu. cu o prefaţă de LIVIU REBREANU

m i n t i r i " , în sensu l că d. Bă­nea, nă scu t şi cop i lă r ind p e p ă m â n t u l dobrogean , a v ă ­zut de t i m p u r i u l u c r u r i ca re n u se pot u i t a şi care î n d e a m ­n ă de la s ine să fie î m p ă r t ă ­ş i te şi a l to ra . Dacă d e pi ldă , podişu l u s c a t şi a lb i t de soare , ce duce de la C e r n a -Voda la C o n s t a n ţ a şi de aci s p r e Manga l i a şi m a i d e p a r t e îl c u n o a ş t e m cei m a i m u l ţ i , d e s p r e r e g i u n e a r ă m a s ă la s t ânga , sp r e Bră i la , în Del tă şi col inele golaşe a le Mac in u-

lui, b ă n u i m că p u ţ i n i a u a -min t i r i , fie şi de că lă to r i e . D r e p t u l ce i-1 confe r im d- lu i Bănea , c u n o s c ă t o r de başti­nă a l locur i lor , n u es te însă n u m a i de a n e î m p ă r t ă ş i a-m i n t i r i „o r ig ina re " , ci de a n e in i ţ i a î n t r ' u n a n u m i t aspec t al p ă m â n t u l u i r o m â ­nesc . C r e d e m că vege ta ţ i a , conf igura ţ ia solului , felul de a se man i f e s t a a l e l e m e n ­te lo r n a t u r i i , p r e c u m şi g r a ­du l d e libertate a l v i e ţ u i ­toa re lo r să lba t ice , s t â r n e s c u n a n u m i t m o d de e x p r i ­m a r e a vieţ i i l ăun t r i ce , î n ­tocmai c u m cu lor i l e s a u ca ­d r u l n a t u r a l folosit d e u n p ic ­tor , e x p r i m ă veden i i l e i n t e ­r i oa re d u p ă a n u m i t ă m e t o d ă . In tu i ţ i a , în esen ţă , p o a t e fi r e d u s ă la aceeaş s u b s t a n ţ ă l i ­rică, să zicem, dar , c u m e x ­p r i m a r e a contează , p r e o c u p a ­r e a 83te ca să n u r ă m â i e n e -folosite u n e l e mi j loace d e e x ­pres ie , b o g a t e î n r a n d a m e n t . Es te u n fel de i n v e r s i u n e î n p u n c t u l d e v e d e r e oe-d s u s ­ţ i nem, încâ t n o i n u s p u n e m , că d. Bainea a re m e r i t u l de a fi a d u s în l i t r a t u r a noas t r ă , u n ch ip n o u al Dobroge i , etc. ,

e t c . . ci m a i j u s t şi m a i t e h ­n ic p r e c i z ă m că sc r i i to ru l a folosit o u n e a l t ă neg l i j a t ă , o „ m e t o d ă " de c u n o a ş t e r e a căre i î n t r e b u i n ţ a r e s e con­s t a t ă a fi a t â t de p r o d u c t i v ă .

N u p u n e m p r i n u r m a r e a c ­cen tu l p e peisagiu , el fiind i nd i f e r en t în s ine, aşa c u m culor i le în t u b u r i s u n t i n d i ­fe ren te , — ci i n t e r e su l se concen t rează î n t â i u a s u p r a

c o n ţ i n u t u l u i ce-şi a lege e x ­pres ia c o n v e n a b i l ă . Va lab i l ă p e n t r u or ice 'scri i tor s t ă p â n p e in tu i ţ i i o r ig ina le , obse rva ­ţ ia noas t ră , p r e z i n t ă fa ţă d e v o l u m u l d- lui Bănea , lealita­tea d e a fi p r i l e j u i t ă şi de a fi deci spon t ană . N e re fe r im de e x e m p l u l a a schi ţa „ î m ­p ă r ţ i r e de p r e m i i " c u care începe c a r t e a , şi î n ca re a f l ă m „ s t ă r i l e " s imţ i t e de a u t o r î n v a c a n ţ a c laselor p r i m a r e , î n c e p â n d de la z iua „ î m p ă r ­ţ i r i i p r emi i l o r " . S i m p t o m e l e une i c i uda t e r e v e r i i se p r o d u ­ceau c h i a r la c e r e m o n i a î n ­coronăr i i h a r n i c u l u i şcolar , neas i s t a t la ceasul d e g lor ie de c â t d e m a m a v ă d u v ă , ce se man i f e s t a în m o d u l ei a-p r o a p e sfânt , de ţ ă r a n c ă t e ­m ă t o a r e d e or ice „ m a r i e v e ­n i m e n t e * , b u n e " sau re le : „Di rec to ru l şcoalei m ă s t r iga p e n u m e , p r i m a r u l tâ rgulu i . . .

îmi p u n e a pe c a p o c o r o a n ă de merişor . . . D a r m a m a , care e ra p e a p r o a p e , î ncepea să p l ângă de c u m m ă s t r iga şi u r m a a p l â n g e î n funda t apoi tot t i m p u l . Acest p l â n s a r u n ­ca cel d i n t â i a b u r p e i t e b u ­cur i a m e a " (pag. 3). E i n t e ­r e s a n t m o t i v u l p e n t r u ca re ca r t ea se i n t i t u l ează „Vin a-pe l e " . A p e l e oa re „ v i n " s u n t cele b ă n u i t e , a l e Dunăr i i , d a r g lasu l p e ca r e îl auz im p a r ' c ă p r o n u n ţ â n d : v in a p e ­l e " n u es te u n u l profes iona l ci al localnic i lor c a r e c red că D u n ă r e a ce re v iea ţă de om, sp r e a se poto l i ! D u p ă ce se r e t r a g puhoa ie le , se ş t ie că v r e u n u l d in cunoscu­ţii t â r g u l u i t r e b u e să se fi înneca t , a l t m i n t e r i n u s ' a r fi domol i t m â n i a b ă t r â n u l u i D a n u b i u . Sc r i i to ru l foloseşte

calea aceste i c r e d i n ţ e de or i ­g ină mi t ică , s p r e a a t e n u a s p a i m a mor ţ i i , d â n d p ie i -г ѳ а o m u l u i p e s e a m a une i p u t e r i „ v ă z u t e " c a r e a n u n ţ ă o a r e c u m p r i n b u n ă învoia ­lă, „ceasu l " : „Un fior c u p r i n ­de p e toa tă l umea , c â n d se a u d e r epe t a t , ou adâncă î n ­c r e d i n ţ a r e : „ a s t ă n o a p t e iar s 'au a b ă t u t ape l e Dună r i i , şi au vui t de t re i ori , s p u n â n d des luş i t om". S e m a i găsesc

în pag in i l e c ă r ţ i i d- lu i B ă n e a şi „ a m i n t i r i " , c a r e p r ivesc e x p e r i e n ţ e l e ace lo r t ova răş i de copi lăr ie sau colegi d e l i ­ceu, la Bră i la , deven i ţ i n ia i t â rz iu , c a m a r a z i p e f ron tu l dobrogean . P u t e m n u m i d in ­t r e ei p e G. T o p â r e e a n u , N . Toni ţa , şi cu deosebi re , p o r ­t r e t u l sens ibi l iza t ou m u l t ă f ineţe , a l ace lu i Mitis, p r i e ­t e n şi poet , c a r e es te însuş i d. Pe rpess i c ius d e s p r e care ş t im cu câ t ă d r e p t a t e s e po t scrie r â n d u r i de î n d u i o ş ă t o a r e l au ­dă, ca a le d- lui B ă n e a :

— „ P e f ron tu l dob rogean eu a m căzut r e p e d e şi a m r ă ­m a s p r i zon ie r la b u l g a r i . Mi -t iş a c ă z u t ceva m a i t â rz iu d a r n ' a r ă m a s p r i z o n i e r şi el. Ş i -a p i e r d u t doa r o m â n ă . Şi t ocma i d r e a p t a c u c a r e ca l i ­graf iase, î n l iceu f rumoase slove, a ş a că s t h u r i l e ou ca r e a înveşn ic i t n e u i t a t e l e zile de la „ M u r a t a n şi Calfa De­re" , s u n t sgâ r i a t e pe h â r t i e cu s tânga" . . . (pag. 97). i

A m d a t aces te p u ţ i n e i a r conc luden t e ind ica ţ i i spire a a t r a g e a t e n ţ i a a s u p r a u n e i că r ţ i a căre i i g n o r a r e a r fi s p r e d a u n a lec toru lu i . Ne g â n d i m la lec to ru l a c ă r u i educa ţ i e i n t e r i oa r ă se face d u p ă „ m e t o d e l e " s ch i ţ a t e aici, şi fa ţă de ca r e cr i t ica l i ­t e r a r ă se află de cele mai m u l t e ori v inova tă .

* I n o r ice î m p r e j u r ă r i a l e is ­

tor ie i noas t r e , o c a r t e desp re Avram lancu va fi c e r u t ă ca o ac tua l i t a t e . As tăz i ea e r a a ş t e p t a t ă cu un i n t e r e s m a i v iu decâ t o r i când .

T i p ă r i n d u - e e la c â t v a t i m p d u p ă 6 S e p t e m b r i e , î n ţ e l e ­g e m că l u c r a r e a d- lui G a ­br ie l Bă l ănescu a fost c o m ­p u s ă în t i m p u l p r igoane i , şi ce t ind-o , c ă u t ă m p r i n t r e r â n ­d u r i a d e v ă r a t e l e s ensu r i pe ca re a v r u t să i le d e a a u t o ­ru l . S e î n t r e v ă d d e s t u l de h m p e d e p r e o c u p ă r i l e de a face u n prezent d i n t r ' u n t r e ­cu t şi to t a t â t , de c l a r re iese că d. Bă lănescu a v r u t să ne a r a t e ch ipu l u n u i e rou , î n ­d e m n â n d taci t să v e d e m in el pe al „a l tu ia" . S t r ă d u i n ţ a aceas ta de a p ă s t r a ac tua lă doc t r ina prezenţei e ro i lor şi a î n rud i r i i lor pes t e t i m p şi

locuri , face c ins te s c r i i t o ru ­lui , m a i a les dacă n e a m i n ­t i m a m ă r ă c i u n e a î n d u r a t ă de la î n c e p u t u l l u i 1938, când n u m a i d e s p r e t i h n a d e a scr ie o car te , — fie şi d e s p r e A v r a m Iancu (sau în d e o s e ­bi), n u p u t e a fi vo rba . M e r i ­te le d- lui Gabr i e l Bă l ănescu s u n t c u a t â t m a i m a r i deci , î n c h i p u i n d u - n e g r e u t ă ţ i l e sa­le de a s t r â n g e d o c u m e n ­tele, p rocede i e l e la ca re va fi fost si l i t să r e c u r g ă s p r e a n u fi b ă n u i t că l uc r ează la ceva subversiv, de c ă t r e cei că ro ra a cea s t ă s i n g u r ă gr i jă p e n t r u b ine le ţ ă r i i l e m a i r ă ­măsese . Din nefe r ic i re , v i t r e ­gia i s tor ică a r ăp i t a u t o r u l u i — b u c u r i a d e a şti că l u c r a ­r e a sa d e s p r e Avram Iancu a s c u n d e .. n u m a i sensu l de l u p t ă şi m o a r t e al gene ra ţ i e i î n v i a t e la 6 S e p t e m b r i e .

Ia tă , c a r t e a d-lui B ă l ă n e s ­cu se dub lează c u în ţe lesu l de t o t d e a u n a al A r d e a l u l u i c a r e p l â n g e nedreptatea, î n ­cât c i t i nd d e s p r e cumpl i t a b a r b a r i e a ungu r i l o r , de sp re o m o r u r i , ja fur i şi nec ins t i r i su fe r i t e d e r o m â n i , d e la cu-t rop i to r i i lor mi l ena r i , ne în ­t r e b ă m dacă s u n t e v e n i m e n ­te le d e a c u m câ teva s ă p t ă ­mâni , sau a l t e le p e t r e c u t e cu a p r o a p e u n secol în u r m ă : „Şi i a r ă şi i a r " i n t r ă m şi ie ­ş im d in is tor ie , c u m a r s p u n e al t a u t o r copleşi t î n t r ' a t â t de l ipsa de no imă a su fe r in ţe i nedrepte, încâ t p a r e că nu ma i ş t ie dacă A v r a m Iancu a fost om sau p a s ă r e !

A fost Rege le Munţ i lo r , r ă s p u n d e d. Gabr i e l Bă l ă ­nescu, şi r â n d u r i l e în ca r e înfă ţ i şează o astfel de ze i ta ­te u rg i s i t ă de t ruf ia m a g h i a ­ră ce p â n ă la u r m ă n u va fi i e r t a t ă , — s u n t p ă t r u n s de m a r e f r u m u s e ţ e : „Se d e p ă r ­ta însă de oamen i , de cele m a i m u l t e ori p u t e a fi văzu t în M u n ţ i ,unde , s ingur , pe o p ia t r ă , c â n t a d in fluer, s t r â n ­g â n d în c â n t e c t oa t ă j a lea ca r e se c o n s u m a la p ic ioa re le lui, la poa le le vâ r fu r i l o r pe ca re le s t ă p â n e a suf le tu l său . Se ferea şi de potec i . C ă u t a n u m a i d r u m u l a scuns o r i c ă ­rei lumini . . . Cele două puş t i

şi cele p a t r u p is toa le cu câ te două focuri le -a în locui t cu două f lue re de ca re n u se ma i despă r ţ ea . L u p t a p e n t r u n a ­ţ ia lui s'a î n c u n u n a t d o a r cu rodu l p r e a g r e u al î n s â n g e r ă -r i lor şi al je r t fe lor , d in care m u n ţ i i ş i -au a d ă p a t f i inţa m ă r e a ţ ă şi aspră" . . . (pag. 210). D. Liviu Rebreanu o-norează monogra f i a aceas ta d e s p r e A v r a m Iancu , cu o p re fa ţ ă . In ce le t r e i p a g i n i de ca r t e aco rda t e , c i t i to ru l g ă s e ­ş te ceva m a i m u l t decâ t b u n ă vo in ţa u n u i a c a d e m i c i a n so­l ic i ta tă d e u n t â n ă r au to r . P e n t r u c ă d. L iv iu R e b r e a n u , cu b u n u l s imţ ce c a r a c t e r i ­zează g â n d i r e a d-sa le de l a r ­gi o r i zon tu r i , p u n e u n a din cele ma i g r a v e p r o b l e m e a le vieţ i i r o m â n e ş t i . P r o b l e m a eroilor i s tor ie i n o a s t r e ! R e -fe r indu- se la pos ib i l i t a tea de a c u p r i n d e tâ lcu l vieţ i i lui A v r a m Iancu , d-sa ecrie : „ P o a t e că A v r a m I a n c u nu va fi c o m p l e t exp l ica t n i ­ciodată . P e r s o n a g i u l dev ine cu a t â t m a i e n i g m a t i c şi ma i nemot iva t , cu cât te t r udeş t i mai m u l t să-l adânceş t i .

P o a t e că în A v r a m Iancu se personif ică e ro i smul specific românesc , u n e ro i sm t o t d e a u ­na î m b i n a t cu m a r t i r a j u l fi­nal . Hor ia şi T u d o r V l a d i m i -rescu s u n t t o t a t â t de m i s t e ­rioşi. I n r ă s t i m p u l lup te i t o a ­te a m ă n u n t e l e sun t c la re , t o ­tu l se p e t r e c e n o r m a l , pe l i ­nia vi te j ie i ob işnu i te .

Abia d u p ă v ic tor ie sau în ­f r ânge re i n t e r v i n e m i s t e r u l care f r ânge b r u s c p e r s o n a l i ­t a t ea e rou lu i . Dâ rzen ia se t r a n s f o r m ă în r e n u n ţ a r e şi desgus t d e faptă . O m u l pa rcă se p r ă b u ş e ş t e din l ă u n t r u , p i e r z â n d u - ş i b rusc ech i l ib ru l moral . . . Expl ica ţ i i l e v in to t ­d e a u n a d e la alţ i i , n u de la cel dobor î t de soar tă . Hor ia re fuză să dea expl ica ţ i i ca şi A v r a m Iancu" . . . (pag. 11). As tăz i n u ma i v o r b i m în a-luzii d e s p r e cel m a i nou e x e m p l u de erou prăbuşit, d a r n e înfr icoşează în s c h i m b p r e d e s t i n a r e a la m a r t i r a j a t ipu lu i nos t ru de erou, şi

r e a l i t a t e a d in aces t adaos al d- lu i R e b r e a n u , că „ex ­pl ica ţ i i le f inale au t r e b u i t să le dea al ţ i i !" In m o m e n t u l u l t im , al apoteozei ,gura p r o ­fet ică se înch ide . P e n t r u ce? De u n d e v o m c u l e g e u l t i m e ­le cuv in te , p l ine cu î n ţ e l e p ­c iunea def in i t ivă? O p e r d e a t r ag ică se coboară p e n e a ş ­t e p t a t e şi ne d e s p a r t e d e i s -voa re l e r eve la ţ i e i , r ă m â n â n d ca, p r i n t r e u m b r e de doliu, să c o n t i n u ă m v i t e j eş te lup ta . Cu A v r a m Iancu s'a î m p l i ­n i t fără excep ţ i e s o a r t a a-ceasta , d i spar i ţ i a l u i din r â n ­dul ce lor cu m i n t e a cumpă­nită f i ind m a i d u r e r o a s ă de cât o m o a r t e rea lă . „ F r â n g e ­rea b r u s c ă " o z u g r ă v e ş t e d. Gabr i e l Bă l ănescu c u m u l t ă p rec iz iune , a t i n g â n d u n p u n c t

p u t e r n i c al căr ţ i i : „ In acel m o m e n t , ochii I a n c u l u i se t u r b u r ă , ge s tu r i l e lui r e ţ i ­n u t e n u m a i au to tuş i nici o l egă tu ră , cuv in t e l e lu i s e rostogolesc fără şir, fără sfârşi t . S t a t u r a lui numa i , se m e n ţ i n e m ă r e a ţ ă , ca o m u c h e d e m u n t e p leşuvă , pe s t e care m u l ţ i no r i şi m u l t e fu r tun i au fost a b ă ­t u t e . F a ţ a lui a sp ră d ina in te , da r pe ca r e s en ină t ă ţ i l e imense a le ceru lu i se î m b i ­nau , c a p ă t ă a c u m o exp re s i e în f r icoşă toare . Deoda tă se opreş te . P r i v e ş t e a t e n t p e fie ca re î n p a r t e pe cei d i n j u r . Se u i t ă a m ă n u n ţ i t l a j i le ţu l în care P r i n c i p e l e S c h w a r -t z e n b e r g s t ă t ea r ă s t u r n a t , a-r u n c ă ochi i î ncăoda t ă în lă ­tur i , apoi d in n o u la j i l ţ şi xn hohot n e s t ă p â n i t de r â s îl co­t ropeş te . S c h w a r t z e n b e r g n e ­l ă m u r i t se r idică. I ancu s t ă -p â n i n d u - s e îl p r i n d e cu m â n a de u m ă r şi-1 aşează p e scaun . Apoi a m i n t i n d u - ş i de Arieş , poves t e ş t e ceva fără în ţ e l e s şi p leacă . N u m e l e A r i e ş u l u i r e v e n e a în poves t ea fă ră în ­ţeles , ca un r e f r en" (pag. 218).

F i reş te , o r ic ine p o a t e scr ie v ia ţa lui A v r a m Iancu , con-c e p â n d - o ca s imbol al unei r ea l i t ă ţ i is tor ice. P e n t r u a s ­tăzi, însă, d. G a b r i e l Bă l ă ­nescu v ine i n t r e noi cu m e r i ­t u l de a o a v e a ga t a scrisa, t r e c â n d pes te t o a t e g r e u t ă ­ţile, ceeace î n s e m n e a z ă că t a l e n t u l şi g â n d i r e a d - sa l e se desfăşoară în p l ină a c t u a ­l i ta te .

C O N S T A N T I N F A N T A N E R U

L A P U Ş N E A N U

Ultim vlăstar, tu ai văzut pieirea, Gloriei de mult „Apusului Soare". O licărire. Dinamică de veche valoare, Ai sângerat pe cei care-ţi doreau sfărşirea.

Singura snoavă ce-ai făcut şi rămâne, Celor „proşti dar mulţi", nu le-ai dat pâine, Dar le-ai dat o fărâmă din marea dreptate, Un ca.p să-l sfâşie de grele păcate.

Apoi ai plecat popit suferind amar De visul celor 48 de capete ..doamnei dar" Istoria te-a adus sângeros pe cronici, tiran.

Ai înălţat rugi, că pe mulţi vei popi. Paharul cu fiere viaţa trupului sfârşi. Dar ,,mulţii" ştiau că tot ai ţinut la ţăran.

D E C Â N D M Ă R I R I L E . . .

Cer basarabean, ajur peste clopotniţe, Brâu ce-a văzut trecute splendori. Muşuroaele cârtiţelor, pământ trăitor din afund, mocnind cu sufletele morţilor. P e i s a j o n d u l a t , val îngheţat, diw începutul lumii, pe. care-au trecut valuri de barbari cu hunii şi nu te-ai schimbat. Ai crescut pe întins piăieşi şi Codreni ş% din veac în veac, sub -bici s t r ă i n gemi. De când măririle voevozilor ittoldovei, au apus, tót de plecare şj rămas bun rie'-ai spus. Gătită ca o noră în pridvor, eşti minunea vecinilor şi te pândesc raptului cu plumbii paterelor. Ţi-ai revărsat frumuseţile pe câmp, zână, cum nici o albină fagurii, cutreerând făneţele. Feciorii tăi, eătane.

C o r e s p o n d e n t a n o a s t r ă cu •căciuli astrahane, râzând, cearcă oţele, focoasele, cum ar cerca în ierburi coasele. Iarba şi semănăturile grele de spic, se 'nchină singure, orgiilor trimese pe vântul asprului dric. Orcanul, sufletelor, Indurări cerului cată, prin întuneric şi zloată, să treacă apa sămbetelor.

G h e r e s i m C.

I N A C E A S T Ă ZI A F R U M O A S E I T O A M N E

In această zi a frumoasei toamne Iţi preaslăvim rodul copacilor. Doamne ; Merele şi gutuele de aur grele Ni le trimiţi din adâncul pământului stele Să ne arate frumuseţea şi-aromele tinei Spre-a ne 'ncănta cu farmecul luminei.

Numai Tu, reverşi din plin comorile Poruncind pământului să-şi ningă florile ; Suspinul morţilor din mucedele groupe Tu, ni-l trimiţi prin foşnetul copacilor aproape. Iar frumuseţea dulce a unei fete O torni în crmul'alb, să ne îmbete.

O, Doamne, ne 'nchinăm smeriţi Mărirei Tale Căci numai Tu, faci tot ce e cu cale : Ne smulgi din întuneric, ăânău-ne lumina Spre-a ne 'nfrăţi •• cu soarele şi tina Şi-apoi ne-arunci în ţărâna avară Ca să pornim cu seva vegetaţiilor iară.

In această zi de toamnă 'mbelşugată Iţi preamărim rodul pământului Tău, Tată ; In toate fructele, pe orice creangă plină Bat inimile morţilor din tină Iar Tu, ne 'mpărtăşeşti cu bunătăţi divine Spre 'mpărăţia morţii ce ne vine.

M. Viforeanu

T I N E R E Ţ E L E G I O N A R A

Tinereţe legionară, albă, Uriaşe temniţă de sânge, Sbor de argint destinul tău se frânge In lumina zărilor de nalbă.

Hai spre culmi în iureş haiducesc, Ţară, Ţară, Ţară de voinici — Veacurile se opresc aici Şi-alte drumeţii de veac pornesc.

Cine porunceşte din adânc Tuturor să moară rumăneşte Şi spre zări, baiduc, călătoreşte Pe-argmtatul slavilor oblănc ?

Cine urcă, stăpânind destine, Frământând istoria în goană Peste moarte şi peste prigoană, Pentru vremea aspră care vine ?

Cine taie, spadă, voevod, Drumul sângelui în roş pojar, Frate cu destinul băjenar, Pentru sâng'eratul lui norod?

Tinereţe legionară, Tu, . Treci peste fărâmele d e veac Pentru neamul mare şi sărac Peste oastea care te bătu.

G h . U s e a ţ e s c u - Ş o i m i i

P L E C A R E

i'au scuturat peste albul ireal şi fin al mâinilor tale, petale de crin — însingurări ascunse'n frunze uscate, învolburate, de nuci. Te duci, Dady, te pierzi... Lumina din iţchii tăi verzi, ee mă'nvăluia lini.

odihnitoare, senină, ca un unduitor acord de violină — se va şterge 'ncet, precum un vis de poet. ...Şi va rămâne doar fălfâiala evocatoare, pură, a gândului meu — curcubeu — peste amintirea fetei cu mâinile albe pe care s'a scuturat — în sbor legănat — . melancolii şi frunze, cortegiu trist, ce plâng pe clape de suflet cum plâng, în tremolo pierdut, durerile în notele lui Liszt.

G e o r g e P. M e g h e a

S O N E T

A ş a visam noi oare iubirea noastră în ceartă, supărări şi reproşuri eterne ? N'auzi ce frumos zăpada afar'se cerne ? Sau poate aştepţi cânt de pasăre măiastră?

Aştept. Dar oare primăvara dulce ne va găsi vieaţa în cântecul iubirii? Veni-va oare ceasul fericirii ? Sau a plecat deapururi să se culce?

Şi visul meu, etern va fi sângerând? Tu m'ai minţit pe mine Dar te-ai minţit în gând.

Ş'acuma toate gândurile-mi sunt Pe veci eu sunt pierdut o ştiu prea bine Voi merge poate'n iad, iar tu... vei fi cu mine.

I o n e l M a i e r

V E A C N O U

Idee sfântă legionară, Tu ai învins în vremuri grele, In tine trebue să crească

F e c i o r i i t o ţ i a i ţării mele !

Tu delà Nistru pân'la Tisa, Sădişi virtute şi elan; La glasul tău stau milioane Să moară pentru Căpitan

Ai semănat virtute 'n suflet Şi gânduri româneşti prin ţară, Am fost martiri, ne-au rupt cămaşa, Dar azi, vom îmbrăca-o iară.

S'au dărâmat celulele'nchisorii Ş'acum trăim un început de veac, Suntem slăbiţi la trup, dar nu la suflet, C'avem la temelie sânge dac!..

Avem un Rege tânăr; să trăiască! El poartă nume sfânt de Voevod, Sub el ideea noastră să rodească, Cu ea, întregul Lui norod ! !

H a r a l a m b i e v. P i o s c a m

D E C E ?

D e c e sa'ncheie veacul cu litanii? Cine-a răpus oştenii, căpitanii?

Ce duh a trâmbiţat a răsvrătire şi pentru care vină-i pustiire? Nevrednic neam şi-a sugrumat profeţii şi-acum boceşte ruinele cetăţii?..

Arată zarul faţa-i dinspre moarte: s'ardică vânturi tari din miazănoapte şi pun în ситрещ apele cu carul; noroade plâng ş; Crai ascut hangerul. De ropote" se nărueşte drumul, prin cinuri paşte flacăra şi fumul; arhangheli taie zodiile'n săbii, cârmacii trag limanele'n corăbii.

Se scoală morţii frământând în mână bucăţi de cremene şi de ţărână :

proptesc pe temelii cetate dacă cum n'a mai fost în ţara lor săracă...

Să se sfărşeiscă veacul cu t i tan i i ; aicea sunt oştenii, cápitaí i i j . . .

I o n D o r u

2 Noembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR

ANTROPOLOGIE SI In pelerinaj la casa natala a Ducelui Mussolini

In mişcările politice actuale motive an­tropologice au căpătat forme mai mult sau mai puţin teoretic susţinute, de ideo­logii: rasismul german, spre exemplu, re prezentat specific de Rosenberg, constă de fapt într'o absolutizare cu mijloace de ideologie politice, şi deci într'o anumită măsură o devansare, a câtorva motive din antropologia modernă, îmbinată cu reziul teoretic al morfologiei culturii.

Influenţele unui Gobineau şi a urmaşi­lor săi se împletesc într'o formă specifică cu rezultatele lui Ratzel sau cu construc­ţiile antropologiei filozofice moderne ale unui Max Scheler. In genere corespund acestor motive mai mult programatice şi constructive, accente de pozitivism sau în tot cazul un aprig imanentism, în ultima esenţă antireligiös sau în cel mai bun caz ' anti-creştin.

Faţă de această situaţie trăsătura antro­pologică pe care o descopeream în doctri­na legionară capătă un aspect deosebit. Este esenţialmente religios. De o religio­zitate cu totul specifică, o concretizare a unor caracteristice potente din creştinism, poate cu câteva ingresiuni specifice spritu-alităţii bisericii ortodoxe. Intre motivele de programatică politică şi între precepte­le creştine s'a instituit în doctrina legio­nară o armonie cu totul originală, care aruncă o lumină caracteristică asupra în-tregei structuri a spiritualităţii legionare

Ce însemnează metodologic introduce­rea momentului antropologic în construc­ţiile teoretice şi politice moderne? Nu o simplă preferinţa, din motive mai mult sau mai puţin pragmatice sau pragmatiste acordată anumitor teme cu scopul de a simplifica în ultimă esenţă mânuirea po­litică sau socială a materialului uman. Aceste consecinţe pot surveni într'adevăr, rămânând totuşi simple derivate. Desigur, formele minore de ideologie, integrate în­tr'o măsură mai mare sau mai mică din motive pur propagandistice în sloganurile actualelor curente, nu ţin de -substanţa problematicei noastre, fiind stadii prema­ture şi neînchegate de semidoctism. Re­ducţia antropologică în sensul ei pur me­tafizic este o operaţie eminent ontologică, chiar şi în lucrările cu caracter ştiinţific sau pozitivist.

Este vorba în ultima instanţă de găsirea unui integral ontologic al tuturor aspec­telor constitutive din fiecare regiune exis­tenţială. După ce analitica modernă dis­persase realitatea în straturi sau regiuni ontologice, mai mult sau mai puţin auto­nome, aşa precum o găsim în ultima con­strucţie metafizică a lui Nikolai Hart­mann, cu toată subtilitatea analizei cate­goriale, şi marelui lui efort de a capta şi dimensiunea individualităţii, s'a simţit cu o stringenţă proporţională subtilităţii ana­litice, imposibilitatea reconstituirii untăţii realităţii. Mai precis: фіаг dacă analitica categorială ne-ar garanta epuizarea struc­turilor ontologice, ceeace însuşi Hartmann este departe de a o susţine, se ridică pro­blema integrării tuturor acestor coeficienţi regionali într'un sistem total.

In acest moment intervine critica exis­tenţialismului. Pe lângă obiecţiile de cri­tică internă se relevează principiala pri­mejdie a dispersării totale a tematicei fi­lozofice. De aceea încearcă Martin Hei­degger o nouă fundamentare a întregei problematice printr'o schiţă genetică a tuturor semnificaţiilor categoriale; aceasta fiind posibilă numai prin repunerea şi des­făşurarea întregei problematici a antolo­giei. Se ştie cum dus de impetusul emi­namente radical al situaţiei, cât mai ales de anumite reziduri problematice prove­nite tocmai din insuficienţele obietivis-mului, Heidegger este silit să apeleze în analiza hermeneutică a existenţei, la anu­mite fenomene emoţional constitutive ale existenţei uname ca, teama, frica, plicti­seala şi altele. Piatra unghiulară a întregei reconstituiri dimensionale între­prinsă de el, o formează însă caracterul de eminentă creaţie atribuită h o t ă r î r i i c a p o z i ţ i a c e a m a i e x t r e m ă a v i e ţ i i o m e n e ş t i la confiniul dintre existenţă şi neant ; aşa dar un motiv antropologic.

Ce însemnează pentru problema noa­stră aceste consideraţii ? Poziţia esenţia­lă a lui Martin Heidegger reprezintă cea mai avansată formă de autoconştiinţă u-mană a gândirii europene. într'un mod oarecare şi în măsura în care reflexia fi­lozofică deţine un rol fie constitutiv fie ilustrativ al proceselor reale din istoria umană, vom căuta să descifrăm cu ajuto­rul acestui fir roşu semnificaţia ultimelor revoluţii europene.

Postulatul radical al nouei fundamen­tări a întregei eixsîenţe in toate compar­timentele ei, delà nevoile materiale până la construcţiile spirituale, se găseşte ana­logic exprimat atât în frământările po­litice cât şi în problemele de cea mai înaltă substanţă filozofică. Totalitaris­mului politic îi corespund tendinţele pe care le-am văzut ale cercetărilor filozo­fice. Este dificil de arătat în amănunţime în ce constă legătura dintre procesele o-biective sociale, ipolitice sau economice şi motivele de gândire speculativă. Se ştie de altfel că aceasta formează un grup de probleme aparte, îndelung desbătute şi de o specială complexitate.

Sigur putem afirma : ultima revoluţie europeană însemnează depăşirea printr'o autentică revoluţionare a structurilor fac-ticităţii în sensul cel mai pregnant al cu­vântului. Toată construcţia societăţii şi şi statului modern trebue refăcută prm-tr'jicest proces de depăşire revoluţionară In ce constă operaţia citată ?

Toate elementele constitutive ale rea­lităţii europene sunt depozitate într'o se­rie de probleme care au în primul rând un caracter pur tehnic şi deci un obiectiv. Tendinţa întregei culturi europene con­sta în ultimele timpuri în tendinţa de a degaja datele problemelor economice, so-

d e Ş T E F A N T E O D O R E S C U

ovale, politice sau spirituale de tot ceea­ce nu era comensurabil cu formele raţio­nale şi de dimensiunea logos-ului în ge­nere. Raţionalizarea vieţii, prin aplicarea tehnicii la producţia economică şi toată revoluţionarea burgheziei, se poate redu­ce la acest proces de imanetizare raţio-nailistă. Viaţa prezentând totuşi aspecte raţionale ireductibile, toate încercările, cumpărate cu mari cantităţi de suferinţă umană, de a construi utopia idealismului liberal sau iluminist s'au soldat prin cree-rea unei situaţii specifice în care ne gă­sim astăzi. Câtă vreme anumite reziduri patetice ale coeficienţilor de credinţă pură, inerente prin participarea sufletea­scă, chiar şi celor mai abstracte construc­ţii spirituale, ajungeau pentru a compen­sa nenaturalul din operaţia de forţare ra-ţionalistă a vieţii, a fost posibil sistemul de viaţă liberal ; el se construia ca şi com­ponentul său umanist, tocmai pe acest proces de conversiune ilicită a tensiunilor patetice, inerente extremismului, în pseu-do-sisteme de viaţă şi de înţelepciune, aşa cum se cunosc din reprezentanţii de seamă ai liberalismului modern.

In momentul când evoluţia istorică a epuizat atât pragmatic cât şi ideologic a-cest fond disponibil de conversiune a pro­blemelor vitale în paleative morale sau în pură tehnică de stat poliţist, situaţia a devenit de netolerat. Nietzsche exclama la vederea acestui sfârşit : „Revoluiţa ni­hilismului european bate la uşe".

Pragmatismul istoric a creat în eco­nomic şi social cunoscutele lupte de clasă, construcţiile şi pretenţiile proletariene cât şi aparent inexplicabilele complicaţii ale economiei moderne. Formula de re­ducere a tuturor acestor fenomene la un nurfiitor comun e dificilă şi de o abstrac­ţie neadecvată nivelului acestei expuneri.

Revoluţiile totalitare au proclamat a-tunci politicul drept factor fundamental şi hotărîtor <în structura existenţei actuale. Politicul devine destin. El preia răspun­derea întregei realităţi omeneşti şi pre­tinde pentru aceasta totala subordonare a celorlalţi factori economici, sociali, mo­rali sau spirituali. In măsura în care pre­tenţia politicului de a prelua conducerea destinelor omeneşti a găsit până acum justificări sau fundamentări teoretice, deosebim construcţia mai mult etatista a fascismului şi dinamismul de mistică bio­logică german.

Cum a fost posibil însă şi ce însem­nează această operaţie ? Supremaţia teh­nică era formulată de Max Scheler drept „ o r e v o l t ă a l u c r u r i l o r î m p o t r i v a o m u l u i " . Obişnuitele fvlosofisme asupra pericolului sugrumării vieţii prin tehnic cu.toate as­pectele mai mult sau mai puţin pesimiste spengleriene au dominat câtva timp opi­nia europeană. Şi creaseră un fel de re­semnare în aşteptarea unui veac alexan­drin. Filosofia însăşi găsise în absoluti­zarea „structurii", a „morfologiei" un sis­tem de justificare quasi-metafizică a i-deologiilor sus menţionate.

Cu toate acestea procesul ultim de con­stituire a realităţii în genere, adevărata instanţă competentă nu îşi formulase încă adevăratele concluzii. Devansată prin critica nietzsch-iană, ea şi-a căpătat expresia ultimă de abia în ultimul dece­niu. Nu este vorba despre o epuizare hi-liastă a sufletului culturii europene şi nici măcar de acea criză totală despre care s'o vorbit cândva foarte abundent.

In termenii cei mai noui am putea ast­fel formula situaţia actuală : într'adevăr momente pur tehnice din constituirea rea­lităţii au căpătat, din cauza unei carenţe specifice a statului liberal, caracter ds autonomie, fie economică în ideologiile proletare, fie biosocială în celelalte ten­dinţe. Autonomizarea acestor momente s'a făcut printr'un proces pseudo-metafi-zic, care jenează într'adevăr conştiinţa di­ferenţiată a culturii europene, şi care formează motivul cel mai curent al cri­ticii liberale. Totuşi necesitatea sus­pendării raţionalismului responsabil din pretenţiile liberale este un moment de cea mai pură ontologie europeană. Modul cel mai simplu de a explica inevitabilul preponderenţii politice ar fi perspectivismul. Caracterul esenţial­mente discursiv al gândirii omeneşti pre­cum şi o anumită complicaţie dimensio­nală a coeficienţilor pragmatici au devan­sat atât de mult soluţiile necesare pro­blemelor vitale, încât nu se mai putea aştepta o soluţionare în vechile cadre. A intervenit atunci o operaţie de suspen­dare a discursivităţii şi prin preluarea de către politic a conducerii istoriei un fel de simplificare funcţională a aparatului problemelor într'o ierarhie dictată de ne­voile fundamentale ale statului. Iar acea­stă operaţie n'a fost posibilă decât prin substanţializarea unei anumite zone on­tologice, care constitue în ultima esenţă, noul index antropologic de care vorbeam la început.

In ce măsură reprezintă această suspen­dare a obiectivitătii şi a independenţii absolute a spiritului un proces de distru­gere a însăşi creaţiei culturale sau dim­potrivă, nu se poate hotărî decât în ca­drele unei noi discipline, care deabia se formează : „Antropologia politică".

sine însuş, în calmul şi umi­linţa locurilor întâiei copilării, mai des decât s'ar crede. Pâ­n ă acolo, îl întâmpină totdeau­na, mai stăruitoare, de pretu­tindeni, priveliştea de ţară: brazdele trase adânc, până în şanţul drumului; dealurile, gal­bene d e arături, înveselite nu­mai de simetria pomilor, în şiruri; râpele cu funduri ster­p e ; iar în stânga, spre vârful unei înălţimi mai mari, un cas-tel-iortăreaţă; ş i în dreapta, mai încolo, albăstrimea, din culme în culme, a munţilor A-penini.

Predappio a fost un sat oa­recare din partea locului, pâ­n ă ce a intrat în Istorie şi a luat în partea nouă, înfăţişare

(Urmare din pag. I-a)

aproape monumentală de a-devârat oraş. Căci totul este acum într'însul reînnoit, lumi­nat, bine orânduit, impunător. Centrul din Predappio e o mi­niatură de târguşor italian, cu tribuna, în amfiteatru de fier, pentru concertele fanfarei co­munale Dumineca seara şi cu arcadele unui porlic acoperit cu olane, jur-împrejur, prin deschizătura largă a căruia se desface în sus perspectiva u-nui deal; mai sus, alt deal; pe coaste, viţă şi pomi. Apoi sub culmea primului deal apare faţa, de piatră netencuită, a uneia din sutele de aşezări rustice, câte ai văzut colin­dând cfceste părţi.

LAUDA UMILINŢEI Ca oameni, putem greşi.

Căci al omului este păcatul şi greşala.

Dar din aceste adevăruri, niciodată nu vom avea drep­tul a trage concluzia, că în pă­cat şi greşeli — se poate com­place viaţa şi prin ea, acţiuni­le noastre. Dimpotrivă, con­ştiinţa răului din noi trebue să fie chinul nostru, îndemnul nostru la „ b i n e " , lupta noastră dramatică cu întunerecul care ne ţine de pământ. Căci liniş­te nu poate fi. în sufletul no­stru, decât în clipa descătuşe-rilor din urmă.

Până atunci, trăim în plină luptă a „iadului" cu „raiul", între isbucnirile de forţă care cresc în noi, nimicitoare. Nu suntem, nu putem fi,deci nu­mai aluat de înger, ci şi diavo­lesc îndemn ; iar a lupta con­tra răului din tine, a căuta căile purificării şi isbăvirea, înseamnă a şti prezenţa ace­stui r ă u , a şti slăbiciunea ta.

Iar cunoaşterea păcatului tău — şi păcat să fim bine în­ţeleşi, este t o t ceeace nu este bun şi frumos, dragoste şi ab­negaţie, sacrificiu şi uitare de sine, tot ceeace ş t i m că n'ar fi putut face Christ, sau dintre cei mai aproape nouă, Căpita­nul sau Moţa — este cea mai cumplită pedeapsă a ta. Căci a nu fi sfânt, este чшг păcat. Şi a şti că nu eşti sfânt, cu toate că ai putea să fii, cu toate că ai fi putut muri şi tu ca să salvezi omenirea întreagă sau numai comunitatea ta, este cea mai grea pedeapsă a noa­stră. Pentrueă o purtăm cu noi, pretutindeni, pedeapsa a-ceasta şi nu putem scăpa de ea. Căci este însăşi v i a ţ a noa­stră, viaţa care a mai putut fi ş i a n o a s t r ă , când ar fi trebuit să fie numai a celorlalţi.

Pedeapsa noastră este umi­linţa noastră. Cine nu s'a sim­ţit umil, cetind fiece pagină a Evangheliei n'a fost niciodată creştin. Cine nu s'a simţit umil, în ziua Biruinţei şi nu se simte umil în România marti­rilor legioanri — n'a înţeles nimic din lupta Legiunii. Căci nu există nici un alt raport în­tre noi şi Legiune (şi Legiunea este n u m a i a celor morţi pen­tru ea), decât acela al unui punct de întâlnire : acolo unde credinţa noastră în Ea se în­tâlneşte cu încrederea Ei în noi şi îngăduinţa de a ne aii-

d e C O S T I N I . M U R G E S C U

nia în front. Dar, cu o rezer­vă : aceia că noi n i c i o d a t ă n'am urcat pe culmile pe care Ea (prin morţii ei) a urcat şi Ea niciodată n'a coborît în vă­găunile în care noi, ca oameni, am coborît.

Şi cum să nu fim umili când ştim toate acestea, când trăim?

Cine crede că este om al ,,lumii noui" şi poate să nu fie umil — este un sinistru măs-căriciu al lui şi-al tuturor. Poţi să gândeşti ce vei gândi şi cum vei gândi, poţi să scrii oricât de măestrit, poţi să-ţi bombezi pieptul cât vrei — a-tâta vreme, cât mai păstrezi impresia că poţi fi „buricul pământului", nu poţi fi un OM NOU.

Umilinţa este de esenţă creş­tină şi legionară deci. Ea este isvor de luptă cu iadul din ti­ne şi toiag pentru căutarea că­ilor raiului. Egocentrismul lu­mii vechi era apogeul trufiei umane, care i-a sfărâmat o-mului credinţa în Dumnezeu. Căci delà impresia că eşti axa activităţii de aici, nu mai este decât un pas până la nebunia supremă de a te socoti tu sin­gur stâlp al sufletului tău.

Şi de unde atâta trufie ? De unde credinţa că eşti util, că eşti cel mai util — colectivi­tăţii ? De unde trufia de a so­coti că fără tine se încurcă lu­crurile şi se destramă viaţa ? Suntem toţi soldaţi- Un singur comandant a existat şi acela ar fi avut dreptul să se pre-ţuiască pe sine. Dar acela a fost umil şi şi-a dat bucuros viaţa, într'o noapte de Noem­brie, la marginea Bucureştilor.

Aşa cum a făcut şi Moţa Şi Marin. Aşa cum a făcut Puiu Gărcineanu, Iordache Nicoară şi Alecu Cantacuzino. Aşa cum a făcut Domnul Clime. Şi a-ceştia ar fi putut crede că se destramă destinul fără ei ; dar ei, umili — au avut o singură mândrie : aceia âe a muri pen­tru Legiune.

Este singura mândrie la care am fi avut dreptul şi noi. Dar n'am fost demni de ea. De aceea, rămânem umili şi muţi în faţa jertfei lor. Şi nu vom avea glas de tunet, decât pen­tru a sfărâma pe cei ce vor pângări — cu ştiinţă sau fără — memoria Lor. Le-o vor pângări, chiar numai cu tru­fia lor. _ . : ,

Sngonie în spitaL. Ai plecat din lumea noastră

Într'un cuib cu sită verde la fereastră.

Zi de zi dai piept cu mreje le morţii

Şi inima ta sângeră, cheamă 'n juru-i , morţii.. .

Vorbeşti cu ei şi-i rogi să te primească,

Dar nimeni nu se'ndură, nici ceata îngerească.

Vorbeşti mereu de lume, de sfinţi părinţi, de cruce,

Şi'n ochii tăi ce blânzi nimic nu mai străluce...

Ai semănat iubirea cu mâinele-amândouă. . .

Culegi de pretutindeni ingratitudini-rouă.

Şi jertfa ta de mamă pentru copiii tăi E svon de mare ură din partea celor răi... Ai vrea să plângi într'una, să li se ierte lor, Păcatele ce urlă în val clocotitor, Dar licărul de viaţă e jertfa cea din urmă, Ce-o 'mparţi cu cei nemernici . . . Şi visul tău se curmă, Se pierde'n nefiinţă, având la căpătâi, Drept „soră" — o străină, şi fiul tău dintâi...

CONSTANTIN CO J A N

Iotă casa în care s'a născut Benito Mussolini.

bi josul scării de piatră spar­tă, s e deschide, neagră, uşa fierăriei părinteşti. In mijlocul acestui modest atelier de ţară, găseşti carul, p e jumătate dres; pe m a s ă a u rămas cleş­tele de călit, pentru meşter şi calfa; mai într'o parte, un stâlp de piatra susţine tavanul scund de bârne strâmbe, al încăperii de sus, m care s'a născut el. Mai deoparte, lângă vatra cuptorului, a rămas în fiinţă piua de piatra, in care a auzit de mic, prima sfârâi-turâ a fierului roşu în apă.

Din uşa atelierului, scara urcă fa încăperile de sus, pe treptele de piatra peste care s'a rostogolit, copil, de atâ­tea ori, încercând, singur şi ambiţios, s ă umble.

Odaia d e culcare a părinţi­lor, pe jos c u cărămizi, se re­duce la cele două paturi de fier negru, cu saltele umplute cu frunze uscate de porumb, peste care stă întinsă unica podoaba din aceasta casă a sărăciei: o pânză groasa ro-magnodâ, tipărită cu înflorituri de cerneală galben-ruginie. Pe scrinul din dreapta stă şi acum, în cadra modesta, foto­grafia învăţătoarei Rosa Mal­toni Mussolini, cu plătea albă a singurei rochii mai bune, prinsă în broşa de là bunica; şi fotografia meşterului fierar din Predappio, Don Alessan-dro Mussolini, notabilitate de altfel în lumea socialistă a Comunei, cu lavaliera înno­dată şi mustăţile anume răsu­cite pentru fotograf. Pereţii o-dăii sunt văruiţi cu galben; ta­vanul însă este de culoarea, mai tristă şi mai trainică, a ce-nuşei. Toţi ai casei mâncau şi se încălzeau iarna în bucătă­ria de peste sală . In odaia în care a deschis ochii asupra acestei lumi ace la care avea să fie Ducele noii Italii, singu­ra podoabă era portretul, în culori, al lui Garibaldi. A ş a s'a aprins în privirile şi închipui­rea Ducelui, care a v e a să îm­brace mai apoi cămaşa nea­gră a Fasciilor de luplă pen­tru o Patrie nouă, roşul tare al Cămăşii aceluia care, în frun­tea a O Mie de bravi voluntari, i-a fost înaintaşul şi deschiză­torul de drum.

Pe aceeaş linie de dealuri, trecând de cealaltă parte a localităţii Predappio, se află cimitirul parohial de care ţine până aslăzi familia lui. Nimic funebru, ca în toate cimitirele Italiei, nu te întâm­pină în acest liniştit, ca în toa­te cimitirele Italiei, nu te în­tâmpină în acest liniştit „cam-posanto" dinire lanuri.

Osemintele părinteşti au fost depuse, cu filială pietate, în cavoul, nou, din fund. Zidurile criptei din dreapta capelei sunt goale; în cripta neagră nu se vede încă nimic. Doar sub boltitura arcului de sus, stăruie tăcerea unei lumini ro­şii, nevăzute. Este locul pe ca­re, senin, cu grijă de orice, şi l-a ales singur. Acolo. Lângă ai lui. In cimitirul acela de ţa­ră, sub dealurile pe care le muncesc boii Romagnei lui şi peste care se vor auzi totdeau­na, până în tăcerea criptelor, glasurile oamenilor de pe dea­luri, la muncă.

In celălalt capăt al Comu­nei stă c a s a în care s'a năs­cut. Ştie că v a rămâne, aşa , neatinsă, cât Istoria Patriei; a-colo, umilă, cu patul de fier, cu salteaua de frunze uscate. A ic i cripta pregătită în bolta de piatră goală, a acestui ci­mitir. Două puncte, de început şl de încetare, ale unei excep­ţionale existenţe. Intre ele, o traectorie luminos arcuită pe cerul senin al unei dimineţi noi, uneşte, sub nimb de glo­rie, în anii unei vieţi de om. Anonimatul cu Nemurirea.

Pe înălţimea dimpotrivă, bă­tută acum violent . de soare, puternic fortificată, s!ă în pa­cea depărtării La Rocca delle Caminate: castelul pe care i l-au restaurat, spre a-1 găzdui când vine acasă . Acolo îi e drag Ducelui s ă se retragă, spre a medita pagini noi în Is­toria lumii şi a le înfăptui apoi, delà Roma: cu vederea casei în care s'a пазсиі, într'o par­te; cu Predappio Vechia la

mijloc; cu cimitirul, dincolo. In Romagna. Intre ai lui. Acasă . Acolo de unde i s'a tras tăria sufletului, şi legătura cu pă­mântul, şi dragostea de mun­că, şi omenia, deplina încre­dere în sănătatea morala, ca şi trupească a întregii lui făp­turi de bărbat.

Când, după aceste scurte dar binefăcătoare zile de recu­legere, Mussolini s e întoarce lo gravele-i îndatoriri de là Ro­ma, străbate cu privirile întin­derea întregii Romagnii, până în Marche şi până în Laţiu. Calea îi e totdeauna ţinută, şi la dus, şi la întors, de umbra lui Ces ar trecând Rubiconul. Dincolo de vadul acestui cele­bru dar minuscul pârâu, s e în­trezăreşte, p e linia de aur a marii, culmea arcului de triumf din Rirnini, în apropie­rea căruia le-a vorbit acel Con­ducător ostaşilor, luând istori­ca hotărâre.

Pe o înălţime zăreşte întări-turile cetăţii din Cesena, ade­vărat cuib de adăpost şi pân­dă, pentru un neam de Con­dottieri c a Malatesta-nii. Din altă culme, pe altă zare, îi răs­punde alt cuib — San Marino — şi altui — Urbino — şi altul — Montefeltro, — până la for­tăreaţa din Pesaro şi la caste­lul din Gradară. Din culmea Muntelui Carpegna, dincolo de vârful Muntelui Feltro în cea­ţă, privirile i se opresc o clipă asupra Muntelui Titan.

Culmile nu s'au perindat în­s ă toate, jur-împrejurul zării lui. întrevede, iată, П Sasso San Simone, Il Soffio (Bătaia Vântului), La Strega (Vrăjitoa­rea), Muntele Nerone (Negri­ciosul), Pietralta, Petrano" şi Fabriano, până spre culmea Catriei, cea mai înnălţată, cu mănăstirea Sfântului schimnic Pier Damiano, între cele mai ascunse ponoare.

Dar iată cel din urmă vârf de munte, din toate câte se înnalţa în ca lea lui, II Monte Cesena, dincolo de care, prin istoricele Chei ale Metaurului, îşi face loc, sălbatec, П Passo del Furlo.

De departe, mai departe, din neguri mai dese , străbat cadenţări de Legiuni, pe ca­lea consulară; străbat apoi strigătele, de încăerare şi de înfrângere, ale celor şaizeci de mii de Africani cartaginezi ai lui Hasdrubal, venit în aju­torul fratelui său Hannibál, ca să piară aici, între pereţii în-guşti de stâncă spartă ai şpu-megosului Metaur; străbat a-poi, mai încete, glasuri stinse în urletul apelor care cad din înaltul culmilor, în sălbăticia fără vietăţi a stâncilor.

Aşa trece, de pe vremea celor dintâi Legiuni, prin Chei­le tăiate de ape, drumul care l eagă Roma de Mare, prin Ri­rnini la Rubicon. Din va lea Ti-brului, el se desfăşoară ace­iaş, prin Spoleto, peste aceşti Apenini şi din Pesaro peste mare, iar de acolo, peste Dal­maţia, până la Porţile de Fier ale Dunării carpatine.

Este Via Flaminia, calea victoriilor romane, pe care s'au poinit acvilele întru cu­cerirea întregului Răsărit; este drumul împăratului, care, în acest scop, a dat ordin să se aştearnă podul nou de piatră peste Metaur, tocmai în anii 115 după Cris tos; este drumul lui Traian, străbătut încă oda­tă, spre a statornici mai temei­nic marile cuceriri transilvane. Dintre Cheile Pasului del Fur­lo, până între Cheile Oltului dacic, drumul acesta a fost lă­sat în urmă, pentru posteri­tate.

Drumul pe care Mussolini, mergând, ştiut numai de el, a-casă, la Predappio, la Rocca delle Caminate, din Roma noii împărăţii pe care a început s'o înfăptuiască, pe aici trece ; printre stâncile sparte de Le­gionarii lui Vespasian, peste podul de piatră al celui mai înţelept dintre ultimii Cesari. Muntele îi strânge gândurile, în îngustimea Cheilor.

Fapta acelor înaintaşi îi dic-iează exemplul.

Peste stâncile de sus, sin­gurele care văd soarele şi. simt ploile, îi .rotesc deasupra capului şoimii.

Nişte pietrari din Apenini i l-au surprins într'o dimineaţă aşa, îndreptaţi în sus: privind la acele acvile negre.

Şi i l-au cioplit întocmai, i-mens, în cele mai expresive trăsături latine, acolo, într'o stâncă din munţii lor.

ALEXANDRU MARCU

4 UNIVERSUL LITERAR 2 Noembrie 1940

de General GHEORGHE BÄGULESCU

(Urmare din n-rul trecut)

Este, des igur , a c e a s t a ma i mult decâ t un. fapt sim­bolic. Un p repa ra t japonez este căuta t la 14.000 km. depăr tare , pentru c a s ă s c a p e un copil d e întuneri­cul veşnic.

Nu cunosc p e s avan tu l japonez, ca re a descoperi t a c e a s t ă a l inare pent ru în t r eaga omenire, d a r îi tran­smit pe a c e a s t ă ca le tot complexul d e simţire d in su-iletul unei m a m e ce v e d e a lumina copilului ei ame­ninţată d e distrugere. Miile d e cazuri d e acest fel din lumea înt reagă, la care se a d a u g ă al te zeci d e mii de nădejdi , pentru alte zeci de cazuri, încunună cu apoteoza recunoştinţei ştiinţa nipponă.

Este de nedescr is c e impresie a p rodus acest an­samblu de ar tă asuipra vizitatorilor.

C â n d aceş t i a a p ă r e a u în faţa rotondei şi d ă d e a u de primul p a n o u cu kakemono-uri religioase, înca­drate în a l tare budhis te sculptate, r ă m â n e a u întâi locului, înce tau s ă ma i v o r b e a s c ă între ei copleşiţi de a tâ ta simţire.

Treceiau apoi , da l a p a n o u la p a n o u , c u un simţ de a d â n c ă religiozitate, o oră, două , trei, t receau bucu­roşi peste ora mesei , iar s e a r a nu p ă r ă s e a u roton­dele decâ t atunci c â n d gongul s u n a în repeta te rân­duri închiderea .

Au fost artişti români şi numeroşi artişti străini ca-

s'a a ră ta t grăbi tă , g r a b a a d e s e a î n semnând lustru, superficialitate, l ipsă d e fundament.

Cine nu a trăit un timp mai îndelungat în mijlo­cul poporului nippon, nu-i v a p u t e a n ic iodată apro-iunda sufletul şl chiar istoria acestei naţii va fi greu de descifrat.

Artistul japonez caută : In literatură, pictură, sculp-mră, şi chiar în ar te le apl icate , c e a m a i fină sensi­bilitate, c e a m a i du lce a rmonie de tonuri şi linişte. T e a m a de contraste ascuţite îi na ş t e dorinţa de măsu ră şi de echilibru.

A ş a se explică dece orice influenţă s t ră ină ori­cât d e puternică, sp r e exemplu c e a chineză în tre­cut, sau c e a e u r o p e a n ă din epoca Meiji, a fost transformată, modelată şi preschimbată până la originalitate.

Mulţi dintre străini se minunează de ce Japonezii câş t igă în a t â t e a direcţii. Câş t igă fiindcă rădăcini le culturii şi civilizaţiei n ippone pă t rund a d â n c în solul şi sufletul neamului , pă t rund p â n ă în a d â n c u l is­voarelor energiilor na ţ ionale şi deci încercări le lor nu s e .pot u s c a la arş i ţa ameninţăr i lor din afară şi nici nu se pot d e s r ă d ă c i n a la suflul taifunurilor, p o ­litice.

Un panou din Expoziţia japoneză, delà Ateneul Român. Generalul YOSHITSUNE în bă talia delà Ichi-no-tani (1187) Pictor : MATSUMOTO RYOKO

PRIN CE MIJLOACE S'AR PUTEA RĂSPÂNDI IN LUME CULTURA JAPONEZA

Sufletul eu ropean eiste doritor d e 'lucruri noui, în ce priveşte literatura, artele, etc.

Realismul crud, futurismul aiuristic, dadaismul ne­serios, cubismul formelor geometrice standard, sen-sudlismul bolnăvicios, jaz-tsmul sgomotos impuse şi în ţ a ra noas t ră d e oameni fără nici o pregăt i re , a-;.mşi din agenţ i electorali s a u lachei, îndrumători oficiali de artă, — pseudo-savanţi monopolizatori de suprafeţe fără adâncime, — toate aceste curente au sgâriat prea mult sensibilitatea europeană, sensibili­tatea românească.

Cultura n ipponă cu caracterist icele ei de fine{ă, ară ta te , a re drumul deschi's spre sufletul nostru.

Unii din membrii Corpului Diplomatic — din nefe­ricire puţini — devin şi ambasadorii culturii, d u c â n d din ţa ra lor şi a d u c â n d din ţara unde a u fost acre­ditaţi, specificul şi caracterist icele culturale.

Cred că ar fi o necesi ta te ca Universităţile, Acade­miile ş i alte instituţii de cultură s ă .propage şi s ă exe­cute înfrăţirea culturală.

Cu câtă plăcere ar primi Universităţile Ţării mele pe studenţii nîpponi şi cu câtă bucurie ar p leca spre orizonturile cu totul noui, spre ţara Soarelui Răsare, reprezentanţii tinerelului nostru.

Dus d e acest gând, în proectul de muzeu ce a m alcătuit, -muzeu d e a r t ă chino-japoneză, f igurează şi institutul de sludii Extrem-Orientale.

Cred de a s e m e n e a c ă cri cine vizitează Japonia ş i îşi înal ţă sufletul la cultura luminii n ippone, a re

ie a u venit s ă p t ă m â n i întregi la rând, unii din ei in­sistând s ă li se d e a voe să ia ischiţe. C e e a ce le-am recomanda t cu p lăcere .

Artişti, cu a le căror ţări nu n e g ă s e a m în relaţii tocmai bune , l ă sau la u ş a expoziţiei resent imentele lor şi se înfrăţeau c u artiştii noştri în admi r a r ea a-cestor mă re ţ e exempla re ce ilustrau cul tura n ipponă .

Artişti Germani , Unguri, Italieni, etc., a u făcut dări de s e a m ă în p re sa lor, iar un artist g e r m a n d u p ă trei s ă p t ă m â n i de studii a venit să-mi spună , că a descoperit într'un k a k e m o n o u de Masanobu, două-

Japonezul a l u n e c ă peste dificultăţile estetice, alu­ziile înlocuiesc problemele colţuroase fie a le artei fie a le vieţii. El fuge de culorile îngrămădite, de sentimentele violente de pasiunile josnice. El iube­şte în ideie şi formă: calmul, blândeţea, varietatea.

Din toată cultura japoneză transpiră echilibrul sufletesc plantat pe o conştiinţă a calităţilor neamu­lui. La baza ori сатеі acţiuni. Japonezul pune o con­vingere immuabilă.

Buddhismul a crescut în sufletul nippon facultă­ţile evolutive, concesionante în ce priveşte asimi-

Marea calitate a conducătorilor nipponi este că ei cunosc perfect sufletul neamului lor şi deci au posibilitatea să canalizeze şi să pună în valoare toate energiile.

Epocile istorice, a u da t naţ iei spiritul d e ordine, disciplină n e c e s a r ă c e t rebue s ă s tea la b a z a ori­cărei civilizaţie: disciplină în gândire, disciplină în acţiune. Peste ordine au suprapus bravura nativă şi bravura cultivată sacrificiul pentru patrie.

Au m a i introdus în m a r e m ă s u r ă spiritul d e fru­mos şi proverbiala politeţă care este una din carac­teristicele esenţiale ale culturii japoneze.

Numai o cultura ce are p e lângă întindere în în­treaga naţie şi o remarcabilă adâncime, poate duce la politeţea ce o exprimă în ace laş fel şi un nobil şi un lucrător.

Acest ansamblu de tenacitate, energie şi supleţe în acţiune, pe drumul conştiinţei naţionale, consti­tue superioritatea culturii Japoneze.

Cultura Japoneză a mers solid p e drumul civili­zaţiei luând drept c ă l ăuză sentimentul naţ ional .

C â n d naţ ional ismul s e transformă în a ş a zisul umani ta r i sm dulceag , s e m ă n a t d e acei pen t ru care t a ra este t o d e a u n a acolo, „unde-i bine", a tunci ci­vilizaţia se oftică, fiindcă naţionalismul înseamnă sacrificiu pentru un ideal, iar democrato-umanita-rismul, în înfăţişarea lui de astăzi, înseamnă interes şi bun trai. Ori sentimentele superioare se găsesc ia baza sacrificiului ş i nu a interesului.

O poezie japoneză , o pictură, o sculptură din ori­ce epocă ar fi ea, ori şi c e şcoa lă ar reprezenta, res-

sprezece nuan ţe d e negru. A ş a a m înţeles şi înţeleg eu să a d u c prinosul m e u

de recunoştinţă pentru tezaurul de simţire şi cunoş­tinţe ce mi l-a aşeza t în suflet cultura n ipponă .

In concluzie finală asupra Caracterului Esenţial

OISHI şeful Roninilor din Ako

larea şi adaptarea diferitelor cureaiite civilizatoare, dar totdeauna frământate cu aluatul solului şi su­fletul nippon: "O adaptare creatoare". Shintoismul a pus naţia nipponă pe ca lea morală a virtuţilor strămoşeşti, pe drumul conştiinţei şi patriotismului.

dator ia s ă o facă cunoscută, c â n d se înapo iază în pa t r ia de origine.

— De a c e e a sosit în România , a m continuat pu­b l i ca rea trilogiei , ,YamatoDamashii'' iar a l te şase volume despre Japonia, a ş t eap tă publ icarea .

— De a c e e a , — a m publ ica t o serie ide articole a-s u p r a Japoniei, a s u p r a rolului ae-1 va juca în Extre­mul Orient e tc .

— De a c e e a în ce priveşte a r t a j aponeză a m a d u s ;n ţ a ră 726 d e kakemono-uri (multe duble s au triple) î eprezentând a p r o a p e toate şcoalele, 12 p a r a v a n e mari, 18 p a r a v a n e 'mijloci şi mici, pes te 2000 gravuri , n u m e r o a s e sculpturi în lemn, bronz, fildeş, ceramică , lacuri, a rme, brocarte, etc.

Trei vo lume vor fi publ ica te în c u r â n d a sup ra „Ariei japoneze". Aceste volume nu sunt născute din compilarea a zeci de vo lume scrise de străini, ci con­ţin în majoritate observaţiile făcute de mine cât am stat în Japonia şi vibraţiile sufletului meu a ş a cum s'au produs ele în faţa operilor de artă adăpostite de vechile temple şi se complecteazâ în faţa operelor de artă din colecţia proprie.

Cu aces te obiecte de ar tă a m deschis în Palatul Atheneului Român o expoziţie ca re a durat şase luni şi ca re a fost vizitată d e zeci de mii de oameni , do­ritori să se boteze în cunoaşterea artei japoneze.

O c o n f e r i n ţ ă de"pre B.omănia ta CAUO GISH1 KWAI-Tokyo

al Culturei Japoneze nu voiu face un rezumat al ca­racteristicilor enumerate până acum, ele însăşi fiind o sinteză, ci voiu încerca o complectare :

In desvoltarea ei cultura şi civilizaţia nipponă nu

Buddhismul i-a dat calmul şi meditaţia, Shintois­mul stabilitatea şi proporţiile.

Spiritul Japonez adoptă lucrurile noi străine, fără ca să uite lucrurile lui bune din trecut

piră ace l a ş parfum unitar, a c e i a ş i g ingăşie , ace iaş i tinetă, ace iaş i profunzime medi ta toare , a sufletului Nippon, totalitar al culturii Nippone uni tare .

Unitatea şi echilibrul sufletesc au dus la unitatea şi echilibrul cultural. Un n e a m care are un astfel de tezaur de cultură, cultură milenară, purtată de un suflet veşnic tânăr are viitorul înainte şi dreptul la cinstire.

Regret mult c ă împrejurări le vitrege şi vremurile de energie prin care trece astăzi România nu mi-au da t răgazul să pot oferi cetitorilor un studiu potrivit însemnătăţ i i culturii n ippone şi dorinţei sufletului meu.

Totuşi trecerea în revista a Istoriei şi Culturei ja­poneze, m'a înviorat ş i mi-a adaus noui speranţe pe dramul realizărilor naţionale.

Gândindunmă că anu l aces ta se împlinesc 2600 d e ani d e l à fondarea Imperiului Soarelui Răsa re , în-cheiu studiul m e u cu cele cinci versuri, a tâ t de scumpe naţ iunei japoneze — versuri ce compun Im­nul Naţ ional Nippon :

KIMI GA YO WA CHI-YA NI YA-CHI-YO NI

SAZARE ISHI NO IWAWO TO NARITE KOKE NO MUSU MADE.

Sau în t raducere r o m â n e a s c ă : „Fie ca viaţa ta să dureze o mie de secole, opt mii

de secole; până atunci până când pietricelele s e vor preschimba într'o stâncă acoperită de muşchi".

însuşi conţinutul Imnului Naţional a re specificul iui şi subl iniază u n a din laturile sufletului şi culturii nippone.

S F Â R Ş I T

2 Noembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR

de R A D U G Y R T I S M A N A

Cine te-a 'nfrunzit cu pana, alb trifoi de piatră v ie ? Creşti pe zare : e legie , nufăr de opal, Tismana.

Leaturi negre , mănăstire. In arginturi, sub ştergare, sfinţi albaştri ca o zare au frunţi l impezi de potire.

U n zugrav de cer şi stele — hoţ de flăcări şi şt iubee — tâlhări din curcubee aur tânăr şi văpsele.

Şi, cu mână diafană şi lumini cutremurate, chipul Maici i -Prea-Curate l-a furat într'o icoană.

Subţiaţi pe zid, în strai cu flori de fir şi de zăpadă, scrişi frumos ca 'ntr'o baladă, ctitori : Mircea, Radu, Vlaicu.

Pe veninuri şi vâlvoare Sfântul Gheorghe scânteiază. Sub Florii şi Bobotează arde Vinerea-cea-Mai*e.

La vecernii 'n seara lină, trişti, cu umeri ca oglinda, trec heruvii mirosind a busuioc şi a lumină.

Fâlfâind, un serafim dă de veste prin unghere c'a venit la priveghere umbra popii Nicodim.. .

Şi când freamătă slodunii, veacurile ies din gropniţi , urcă, tainic, în clopotniţi şi trag clopotele lunii.

Şi'n tăcerile Tismanii , din morminte , din tăpşane, cnejii v in şi plâng în strane peste v inete cazanii...

B A L A D Ă P E N T R U EMINESCU

Te-au slăvit în cărţi şi în poeme, şi te-au înălţat, iconostas, ca să fulgeri tânăr peste vreme, cu vecii de cremene subt pas.

Te-au văzut : voevodând voroave, ciobănind genune şi zăpezi, potcovar de fum bătând potcoave negurilor strânse în cirezi.

Te-au crezut : gigantic sfarmă-piatră care sparge piscul viforos, şi fierar înfierbântând, pe vatră, mările călite subt baros.

împărat, ţi-au scris pe tâmple s teme, Făt-Frumos, ţi-au pus în mâini hanger, ş i-au cules, din pana ta, blesteme, viscole şi răsvrătiri în cer...

Ci, netrebnic, eu adulmec zării paşii tăi pe unde te-au fost dus

şi 'nsetat pe drumurile Ţării dibui urma ta de blând Iisus.

Caut picurii de sânge, neşterşi încă, ai crucificării pe furtuni, şi sărut lumina lor adâncă şi-i ating c u mâini de rugăciuni.

Trist Iisus cu umbra de tămâe dăruind azur din mâini subţiri, sfânt, bătut, pe veacul tău, în eue, scânteind, înalt, din răstigniri.

Frânt de-o stea şi 'ngenunchiat de-o floare, biruit de ramuri de arin, îndulcit cu dor de moarte-al inătoare, a r s c a Nesus în tămaşe de venin.

Nu, tu nu eşti meşterul , nici cneazul, nu eşti înstelatul împărat ; sfâşiat ţi-i pieptul şi obrazul, tu eşti marele însângerat !

Te 'ncrustăm, zadarnic, în agată şi'n icoane noui pe flori de crin.

Crinii nu vor st inge niciodată umbrele cununi lor de spin.

Eu nu-ţ i pipăi s teme şi nici lauri... Numai rănile mă plec şi ţ i - le strâng şi le fac medali i mari de aur, — în genunchi , le 'nchid în inimă şi plâng.

R Ă V A Ş D E L A CÄLUGÄRENI

De lângă mlaşt ini le unde-a curs măce lu l , îţi scriu, Iubire, s love de vâlvoare. Luceafărul îşi pierde 'n stuh inelul, stelele merg, prin trestii, cu fanare.

Când papura jeleşte şi se sbate, tâmplele noastre ard ca de lingoare. Sub lintiţă, în bălţi le amare, Zac frunţi şi mădulare retezate.

Grumaji rânjesc în smârcuri şi, jilavă, tăcerea vânătă a sânge amiroase.

Abur de stârvuri fumegă otravă, vidrele nopţii lunecă, sfioase.

Vărsatu-s'a, azi, roşie urgie.. . Ci Maica-Domnului , mijind ca o brânduşă, alăturea mi-a stat în bătălie şi mi-a zâmbit din ape de cenuşă.

Acù, arama lunii zăngăneşte ca pavăza isbită de hangere. Lângă jăratec v ise le -s de fiere, somnul tăiat tresare iepureşte.

Lăstunii dorului, cu fâlfâiri domoale, — Lumina mea — pe umeri ţi se-adună. Minune, săruta-ţi-aş glesna moale şi pleoapa mirosindă a căpşună.

In noaptea rea de fier şi de pucioasă, pe visul m e u ca raiul t ş plecaşi... Te văd pierdută, alba mea mireasă, in foişorul sur din Făgăraş.

Mătănii baţi la Precista-Curată, in bocetul usure al tăcerii...

Poimâini, e-a şaptea Vineri urzicată de când pornii măcel cu ienicerii.

Răvaşul ăsta, ciuruit de stele, ţi-1 mân, la miez de noapte, printr'o slugă. ín zori, va curge moartea pe prăsele şi mlaştini le iar or să ne sugă.

De mi s'o împle 'n ăst prăpăd veleatul , sângele m e u va clocoti de tine. Dragostea mea, aurul meu , — oftatul din urmă va fi cântec pentru tine.

Când mâini le s'or st inge a sfârşire, vor pipăi tulpina umbrei tale şi, încleştând vedenia subţire, pe coasta stângă-o vor culca, sub zale.

Nu-ţ i fie teamă, nu, Lumină rară... In nopţi adânci, strigoiul meu zănatec, mai galben decât toamnele de ceară, plutind spre foişorul singuratec,

în recele-ţi iatac o să răsbată, şi'n triste mâini ceţoase de nălucă inima mea, mânjită 'n sânge, — o să-ţi aducă, — cum ar aduce-o stea însângerată.

POEM D E S P R E FERICIRI

Ce simple, cât de simple, sânt marile vieţi i albe fericiri. Nu le vedem. Pe lângă ele cotim cu fruntea'n vânt, gonind, pe curcubee, gazele le subţiri. Vânăm vulpi le-albastre ale lunii şi cerbii stelelor, prin râpi de aramă. Marile fericiri rămân în urmă, între petunii, s imple şi nebăgate în seamă.

Marile fericiri : femeia cu mâini de icoană şi gene lungi de rugăciune şi floare. Copilul tău : zăpadă-aeriană, pumni mici de puf şi cârlionţi de soare

Masa de lucru şi cina de seară sub lumina blajină a dragostei tale. Navigările verzi în şalupe ovale pe rotundul fum de ţigară.

Volumul de poeme — al poetului iubit, cu boreale banchize eterne.

Părul soţiei revărsat, aromit, ca o muzică brună, pe perne.

Marile fericiri : o colibă în munţi , sau o duminecă fosforescentă la mare. Bradul stelar de Crăciun, cu îngeri mărunţi , amintiri le din clasele primare.

Mâinile bune de prieten, culese, tăcut, lângă inima ia, în l iniştea albă din casă. Piersicul roz, panerul cu fragi ori tămâioasă. un cântec, o garoafă, un zâmbet, un sărut...

Dar noi vrem să punem mângâeri de arşiţă pe roşul păr de aur al tristelor comete. Mâinile, de-alcolul planetelor, cad bete, degetele se rup de cer ca o şiţă.

Vânăm aeriene gazele. Cerbii lunii. Şi g lesnele ni se frâng, inutil, în delir...

Marile noastre albe fericiri rămân în urmă, între petunii.

i lămân, ca o grădină unde l impezii crini atâta-s de aproape de tine 'n seara clară, că mâini le , bolnave de alte zări, uitară pafumul să li—I strângă şi s implele lumini.

POEM D E S P R E NOI

Curgem, înalţi şi suferinzi, către moarte, cum cerul peste mări de fosfor triste. Zilele, din dans, leşină ca nişte pale baietiste, zâmbetul îl învăţăm numai din carte.

In ochi cu agonii de pasări bolnave, în mâini cu scrum de garoafe, ne prindem, pe-obraji, toamna 'n agrafe şi trecem, spoiţi cu dezolări, prin orele grave.

Ah, vânătul crepuscul de pe faţă, şi steagurile'n piept îndoliate.. . Int inde-mi mâna, palid, peste viaţă, în plânsul m e u duc lacrima ta, frate.

Sub coasta mea fierbinte şi amară, prieteni, port vermina rănei voastre. In voi, în toţi, mă răstignesc în or'ce seară, pe trupul vostru-mi pipăi cicatricele albastre

Şt iu, în aceiaşi suferinţă 'nveninată vieţi le noastre s'au amestecat, aşa cum ne-am privi într'o oglindă blestemată ce tuturor ne-ar arăta acelaş chip însângerat.

Ne trebue-un zugrav de frunţi senine să scrie peste viermii noştri stele, întunecata tâmplă se cuvine să pară azurată sub văpsele.

De ce să curgem, veşteji , către moarte, çu lapoviţe 'n suflet, pe vis cu negre ploi ? Mai bine să desfacem zâmbetul din carte şi să ne tencuim cu el paragina din noi.

Zâmbind, vom ascunde'n sipeturi ne 'nţelese inima veche, plină de cocleală.

In cinstea tristeţii şi-a morţii vom da baluri de gală.

din or'ce cicatrice vom face verzi kermsse .

Zadarnic vor apune în noi păsări bolnave, în pumni n'o să se vadă, sterp, scrumul de

garoafe... Prinzând, pe obraji, dimineaţa 'n agrafe, Vom curge, spoiţi cu surâs, prin orele grave.

D O M N U L DE AZI

In după-ainiaza de Crăciun cu mirate zăpezi, ai venit , măicuţă tristă, să mă vezi.

Aşează-te în jeţul acesta stingher, vei fi mers mult pe jos, prin omătul din cer.

Vii de departe... Pari obosită. Tâmplele tale sunt reci ca sărutul stelelor pale.

Obrajii ţ i-s verzi şi pe umerii tăi apele toamnei au lăsat vânătăi.

Să-ţi pun un şal de lână pe spate ? Să-ţi strâng lângă piept mâinile dege ia te ? Vai, cum te-au schimbat cerul şi ploaia !...

îmi răscoleşti pe sub gene, odaia.

Mă priveşti lung. Nu spui un cuvânt. Lăcrimezi. Tot pe copilul de ieri vrei oare să-l vezi ?

II cauţi prin colţuri, l-aştepţi îmi pare să intre pe uşă ca un bulgăr de s o a i e .

Ii cauţi buclele mai ca lumina, căluţul de lemn, soldaţii de plumb, mandarina. Ii cauţi ochii albaştri şi fruntea clară,

toţi zurgălăii din clasa doua primară.

Te 'ntorci după el, neliniştită, din jeţ...

Şcolarul de-atunci e un domn cu tristeţi, cu obrazul prea grav, cu surâsul amar,

un domn care parcă n'a fost niciodată şcolu-

In ochelarii imenşi cu sticle posace aleargă străzi strâmbe, maidane, băltoaca .

Fruntea lui se întunecă sub cute saline — parcă nici când n'ar fi fost sărutată de tine —

de-atâtea ori s'a isbit de vânturi rotunde, de felinare şi de raiuri prea scunde..,

Nu-1 mai căuta, mamă, pe copilul cu ochi de vi-Domnul din faţa ta l-a ucis.

Eu i -am stins ochii şi i -am rupt bereta sculară. Eu l-am fă?ut, mamă, să piară.

I-am găurit fruntea, i-am ascuns zurgălăii. Zadarnic l-aştepţi în tăcerea odăii,

zadarnic îl chemi lăcrimând, — nu-ţi răspunde.. I-am înnecat inima în mlaştini profunde.

Nu plânge, măicuţă tristă, măicuţă săracă, ridică-te din jeţul putred şi pleacă,

pleacă şi iartă că'n locul lui ai aflat un străin atât de ursuz şi ciudat.

MARILE FEBRE

Visul împlântă în noi cicloane. Mediterane fierb, se frământă.

Sună o gravă orgă ; n artere. Anii, cratère, inima, lavă.

Arşi în cuptoare de vis ovale, ca sub furnale tâmpla dogoare.

Dulgheri de astre şi de furtună, cioplim genună orei albastre.

Ne cresc pe spate vânturi saline... Dar pentru cine ? Pentru ce, toate ?

Tot mai stins, geme în piept talazul. Amar, obrazul scade sub vreme.

Pe resturi sparte de vechi trireme, scuipă cangrene Veşnica Moarte.

Urcior se face fruntea, iar mânu umple ţărâna cu flori sărace.

Unde-s , sărmane tâmplar de astre, stemele njastre din uragane ?

Ce inutile tristele febre ! Rânjesc tenebre ca mari gorile.

Secolii beţi lac reverenţe.. . Ah, numai sdrenţe, numai bureţi...

Trosnesc în ploae rupte parâme...

Ptiu, câte râme, câte gunoae !

6 UNIVERSUL LITERAR 2 Noembrie 1940

( n u v e l ă ) de V. COPILU-CHEATRA

A ţ i p i s e c u g r e u , duipă ce s e s v â r e o l i s e n o a p t e a î n t r e a g ă , l â n g ă t r u p u l m a c r u a l S a l c m i e i . G â n d u r i l e îd buşgăi -ră î n (minte , ca n i ş t e v i e s p i î n u r d i n i ş u l p r i s ă c i i . î n d o i e l i l e î l m u ş o a s e r ă , c a ş i ş o p â r l e l e ţ ă r n a , c â n d le s t r i v e ş t i s u b c ă l c â i . Sa - lomla d o r m e a l â n g ă e l , a l b ă ca ш c o l a c d e s ă r b ă ­tor i , f ă r ă s ă b ă n u i a s c ă jarul! î n c a r e s e părpă-îe-a b ă r b a t u l d e l â n g ă c o a p s a e i .

Z o r i i c a r e s e i v i r ă s o m n o r o ş i , p r i n t r e p ă d u r i l e d e b r a z i ş i m o l i z i , f u r ă s t r ă p u n ş i d e ţ i p e t e l e şi v ă i c ă r e l i l e m u l ţ i m i i , z g â n d a r i t e d i n s o m n .

C â n d e ş i î n t ă r n a ţ - S a l o v ă s t r u , ttoată V a l e a Ier i i , f i e r b e a d e c ă u n ă r i şi s u d a ' . m e . S e s c u t u r ă c a d e n i ş t e p r e s i m ţ i r i r e l e ş i i n t r ă d i n n o u î n c a s ă să-şii . tragă c i o a r e c i i p e e l . S a l o m i a d o r m i a , c a u n b u t u c . S o l o v ă s t r u î i a c o p e r i g l e s n e l e c u c e r g a ş i d u p ă c e - ş i t r â n t i t u n d r a p e u m e r i , e ş i î n u l i ţ ă , î n d e p t â n d u - s e s p r e f a b r i c a d e c h e r e s t e a , d e u n d e s e a u z e a u h o h o ­t e l e . C i n e v a t r a s e c l o p o t u l î n t r ' o d u n g ă . S a l o v ă s t r u s e opr i s ă v a d ă , u n d e a r d e . D a r d e n i c ă e r i n u s e i v e a n i c i u r m ă d e f u m .

A j u n s e î n b u z a f a b r i c e i . M u l ţ i m e a s e a d u n a s e l â n g ă g a t ă r . J o a g ă r u l s f â r t i c a s e t r u p u l u n u i v ă d u v o i c u c inc i p loz i .

C o p i i i s e і а а и п а ц c u l e g â n d iciosvâritele, c a l d e î n c ă , d e p e c u r e l e , d i n t r e ş u r u b u r i ş i d e s u b s l i p u r i .

G a ş i a c a r e v ă z u s e î n t â m p l a r e a s e băltea c u p u m n i i î n cap , p o v e s ­t i n d - o c u s p a i m ă şa s c â r b ă .

S o l o v ă s t r u î ş i d e s f ă c u ş u r ţ u l ş i p e n t r u a a s t u p a d e o c h i i p r u n c i l o r , imlădUlarele d e s p e r e c h i a t e a l e b i e t u l u i o m c i o p â r ţ i t , i n g e n u n - e h i e l â n g ă m o r m a n u l d e c a r n e o m e n e a s c ă şi î n g r ă n i ă d i n d u - l e u n a p e s t e a l t a , a r u n c ă p e t e c u l d e iciaroiaf, p e s t e e l e , C â n d îş i d ă d u s e a m a c'a î n g e n u n c h i a t l â n g ă , î n c ă u n p r i e t e n p e c a r e n u - 1 v a m a i v e d e a , î i v e n i s ă p l â n g ă , s ă u r l e , s ă p u n ă d i n a m i t a , f a b r i c e i ş i m u n ţ i l o r , l u m i i şi r â n d u i e l i l o r d i n l u m e .

O v i a ţ ă î n t r e a g ă a p r i v i t n e p u t i n c i o s , n e n o r o c i r e d u p ă n e n o r o c i r e , f ă r ă s ă p o a t ă s c h i m b a n i m i c ; n i c i c â t n e g r u s u b u n g h i e d i n m e r s u l v i e ţ i i a c e s t e i a z ă l u d e . P r i v i a c u och i d e i a s c ă l a c i o p o r u l a c e l a d e o a m e n i , a d u ­n a t i n j u r u l G a ş i e i , a s c u l t â n d - o c u n e s a ţ , î n f u l e c â n d f i e c a r e d e t a l i u d i n ­tr 'un e p i s o d p e c a r e n u u i t a u s ă - i u d e c u l a c r i m i , î n c r e ţ i n d u - l i - s e p i e l e a p e e i , n u m a i , la g â n d u l , c ă n ' a r fi f o s t i m p o s i b i l , să l i s e fi î n t â m p l a t lor , c e e a c e i se- î n t â m p l a s e a c e l u i a p e c a r e a c u m SI p r o h o d e a u .

B ă r b a ţ i i m a i t a r i icu färea, r u m e g a u î n -gând c i n e ş t i e c â t e a l t e l e m u l t e ş i s i m i l a r e n e n o r o c i r i , p e l â n g ă c a r e a u t r e c u t i n p i z m a ş a l o r v i a ţ ă . B a u n i i , î n c e r c a r ă c h i a r s ă d i i m i n u e z e p r o p o r ţ i i l e n e n o r o c i r e ! . P ă r e r i l e s e p ă r â n d a u . D u p ă u n i i t o a t ă v i n a o p o a r t ă j i o d o v u l , p e c a r e n u - 1 m a i s a t u r ă n i c i b a l a a i s p u r c a t ă ş i -care t r a g e ş a p t e p i e i d e p e o m , n u m a i s ă v a d ă p a r a l e ; n u s e -uită că p o a t e m u r i s a u c ă d e a î n t r e c u ţ i t e d e zoa lă ş i t r u d ă . D u p ă a l ţ i i t o a t ă v i n a o p u r t a m o r t u l , c a r e ş i - a d ă r u i t v i a ţ a p r e a e f t i n , ş i n 'a d a t î n t â i f o c j o a g ă r u l u i , d e s ă m e a r g ă v e s t e a p â n ă î n ţ a r a C e u l u i , n u m a i F l i ş d ă r f i l o z o f ă b o m b ă n i n d p r i n t r e c r u c i :

— V o i a toi D - z e u o a m e n i b u n i , a s c u l t a ţ i - m ă p e m i n e . . . — C i n e ş t i e a c u i p ă c a t e l e v a f i i s p ă ş i t s i r e a e u , s e c ă u n ă o m u i e r e

a c r ă , c a u n f r u c t p ă d u r e ţ , n n a z o l i n d u - ş i u n n a s cât u n c a i e r d e l â n ă , î n şur ţ . — A s t ă z i s a u mâne;, ide j o a g ă r s a u d e s ă a u r e , t o t a ş a s f â r ş i m . D e

m o a r t e n'a s c ă p a t n i c i D - n e u Si-reacu, ofită c i n e v a r e s e m n a t . G a ş i a s e t r î n t i î n t r e p r u n c i i o r f a n i şi s e j e l u i a ca la c o m a n d a r e :

— O, s i r e a c d e z i l e l e v o a s t r e , p r u n c i l o r , c'aţi r ă m a s f ă r ă s p r i j o a n ă . N ' a v e ţ i ta tă , n ' a v e ţ i m a m ă , c i n e v 'a a d ă p a , c i n e v'a'mtorăca ? S i r e a c i i d e v o i , c ă o a m e n i i d e azi. n u ţ i - a r d a n i c i o p i a t r ă s ă -te l o v e ş t i în c a p şi n o i n u s u n t e m v e r n i c i să t r ă i m c a p ă s ă r i l e d e p e cer , f ă r ă p ă z l t u r ă . . .

C o p i i i î n c e p u r ă s ă p l â n g ă şi m a i v â r t o s , f e m e i l e să s e caun-s s u f i â n -d u - ş i b â r d a c e i e n a s u l u i î n ş u r ţ e . F l i ş d ă r d ă d u d i n u m e r i , î n c r e d i n ţ a t că l a c r i m i l e n u î n v i e morţi i , , o r i c â t n e - a m j e l u i n o i şi i n t r ă î n c â r c i u m ă s ă - ş i s u g r u m e m i l a şi s ă - ş i s p e l e s c â r b a î n poşi-rcă. C r i ş c ă î n d i n ţ i , s e m n d e m a r e s u p ă r a r e .

C e i l a l ţ i s e r i s ip i ră şi e i . K ă m a s e n u m a i G a ş i a cu o n e v ă i s t u i t ă t â n ă r ă , ce alăjpita u n p r u n c d o l o f a n . G a ş i a s e c ă u n a a ş a , n u m a i p e n t r u d u r e r e a l u m e a s c ă şi n e v a s t a d e l â n g ă ea , u r l a d e b ă n a t , d u p ă s o ţ u l e i m o r t p r e m a ­t u r , î n t r ' u n a c c i d e n t ca ş i a c e s t a , ca ş i (toate c e l e l a l t e . . .

— U n d e e s t i N i c o d i m e şi cu i m'a i l ă s a t ? C h e m a r e a tr i s tă şi d u r e ­r o a s ă , e r a î n s o ţ i t ă d e vaierul - p l o z i l o r şi s u s p i n u l G a ş i e i .

— V a i d e m i n e , c e m ă f a c e u N i c o d i n e , f ă r ă t i n e ?.. C e r e - ţ i u r l a l e d e l à Ver .guia M a r i a ş i h a i d u p ă m i r e şi m ă d u , e 'a i e ia c r e a p ă r â n z a î n m i n e d e t r u d ă şi b ă n a t .

S o l o v ă s t r u le a s c u l t ă u n t i m p , apo i n u m a i p u t u r ă b d a a t â t a o b i d ă . T o a t e n e n o r o c i r i l e a c e s t e s e c o n s u m a u ; la f e l . C i o s v â r t e l e e r a u a d u n a t e s u b o c e r g ă . C a p u l d i n joagăr,, b r a ţ e l e d e p e os i i ş i p i c i o a r e l e d i n m e n g h i ­n e l e c u r e l e l o r e r a u a d u n a t e c la i e ipeste g r ă m a d ă , la c ă p ă t â i u l căre ia v r e - o b a b ă m i l o a s ă a p r i n d e a u n e o r i o l u m â n a r e s ă l u m i n e z e d r u m u l ce lu i p l e c a t Sn înnăl ţ l imi ş i h a r . F a b r i c a v u i a î n n a i n t e , ca şi c â n d n i m i c n u s 'ar fi î n t â m p l a t , i a r cân i i d e s p r i p o n i ţ i , a d ă s t a ţ i d e i z u l cărni i , r ă m â ­n e a u s ă ungă s â n g e l e a l t u i c â i n e -al v i e ţ i i , î n c ă e r â n d u - s e p â n ă l a u r m ă , p e n t r u u n m ă d u l a r r ă m a s d i n t r u p u l c e l u i s f â r t i c a t , p r i n t r e t r u n c h i u r i s a u s l i p u r i .

D u p ă f i e c a r e n e n o r o c i r e s e î n t o r c e a c u t r e m u r a t d e s p a i m ă şi n ă ­c l ă i t d e m i l ă p e n t r u e l ş i to ţ i or tac i i lui , c a r e se c r u c i f i c a u , r ă s c u m p ă r â n d u n druţ d e p i t ă c u p r e ţ u l cărni i . Ş i D o a m n e ! Câţ i d i n t r e e i n u a d ă s t e a z ă î n m o a r t e ? P e n t r u c e ? Căc i a l t ă v i n ă n ' a u , d e c â t a c e i a d e - a s e fi n ă s c u t în p ă d u r e , l â n g ă .cetină ş i -brazi.

C a î n t o t d e a u n a d u p ă c o m a n d ă r i d e a c e s t e a , p ă l m a ş i i se î n f u n d a u în c â r c i u m ă să-tşi s t â r n p e r e s e t e a d e r e v o l t ă î n v i n a r s . D e l à p o r ţ i a c e r u t ă c u s f i a l ă şi b ă u t ă c u ochi i , p e b u z a d e ţ u l u i , n u e r a d e c â t u n p a s , p â n ă la b e ţ i a c u m p l i t ă , t o t a l ă ş i i s t o v i t o a r e .

— Că v e z i , m ă o r t a c e , aşa s u n t e m n o i f ă c u ţ i — r u p e a c i n e v a , î n s f â r ş i t , n o d u l t ă c e r i i , — s ă t r ă i m cât n i - i s o a r t e a . C â n d n u m a i s u n t e m v e r m e i s ă m â n c ă m p i t a lu i ' D - z e u , n e t r ă z n e ş t e I l i e Proro.c , d i n Sărim, c u o h a l c ă i n m o a l e l e c a p u l u i , s a u c u u n b i c a ş e u ţ â ş n i t d i n p â m t e c i l e m u n t e l u i , şi . . . g a t a ! Ţ i - o p u s o a l a d e m ă m ă l i g ă . S ă - i z i c i a m i n , şi s ă - ţ i v e z i d e r â n d u e l i p e l u m e a h e i a l a l t ă . Că Ite s f â r t i c ă j o a g ă r u l s a u , c r e a p ă r â n z a i n t i n e d e z o a l ă ş i d e t r u d ă , -îi to t u n a . V i a ţ a n e m a c i n ă c a o r â ş n i ţ ă , a i e e ! A t u n c i , d e ce să! m a i j e l e ş t i p e a h e i a c a r e - o s c ă p a t d e c l e o a m b e l e e i ? D e c e să- i . p l â n g i ? O v ă z u t ic ineva u n m o r t î n v i a t î n l a c r i m i ? N u ! D a c ă - i a ş a , n u - i m a i d e o m e n i e ş i m a i d r e p t s ă î n c h i n ă m u n p a h a r d e ji-nars p e n t r u s u f l e t u l lui ş i să-il u i t ă m ? H e ! h e ! M â i n e c i n e ş t i e p e n t r u c a r e d i n n o i v o m m a i î n c h i n a . . .

O a m e n i i a s c u l t a u - cu tremuraţ i , a p o i o d a t ă c u v o r b e l e s t i n s e a l e a c e ­lu ia c a r e le c i t e a des t inu l - d i n păs-căl ia v i e ţ i i , d e ş e r t a u p ă h ă r e l e l e p â n ă ' n s t r ă f u n d c r i ş c â n d d i n fălci , şi r u m e g â n d u - ş i r e s e m n a r e a . D a r b ă u t u r a n u î n t â r z i a s ă - ş i î n d e p l i n e a s c ă r o s t u l ei c u v â r f ş i 'nd-esat. Şi z i l er i i u i t a u , d e m o r t , d e ce i d e - a c a s ă , d e ei şi d e n ă c a z u r i l e lor. Cârc iumaru-1 n u m a i r ă z b e a s ă l e s l tâmpere s e t e a , a ş a c ă d e l à p r o h o d u l s f ios , c u g â n d u r i l e şi p a t i m i l e î n v o l b u r a t e , a j u n g e a u în c u r â n d s ă p e t r e a c ă d e - a b i n e l e a .

In t i m p u l a c e s t o r p e t r e c a n i i , t r ă i a u î n t o t d e a u n a c l i p e d e totală d ă r u i r e , d e -cumpl i tă d e s t r ă m a r e p â n ă l a n e f i i n ţ ă . A n c o r a u î n u i t a r e , ca î n t r ' u n s e m n f ă r ă v i s e . P ă s ă r i l e g â n d u l u i z b u r a u d e s u b s t r e ş i n a f r u n ţ i i , a l u n g a t e d e i z u l a l c o o l u l u i . N u m a i f e r e ş t i l e i n i m i i s e d e s c h i d e a u largi c u f a ţ a s p r e t o a t e t r i s t e ţ i l e şi s u f e r i n ţ e l e lor, t r e c u t e şi v i i t o a r e ,

S e î n v ă l u i a z i u a c u n o a p t e a , c â n d t o a t ă V a l e a Ier i i , f u z g u d u i t ă d e o n o u ă v e s t e i n t r i c o ş e t o a r e . N i m e n i n u ş t i a p r e c i s ce s e î n t â m p l a s e d a r , d u p ă f i e r b e r e a d e - a f a r ă s e p u t e a g h i c i c ă o n e n o r o c i r e şi m a i c u m p l i t ă s 'a a b ă t u t a s u p r a lor . M u i e r i l e a l e r g a u u n a d e l à a l t a , i s c o d i n d u - s e . Ţ ă n -gă i i s u d u i a u p r e m a t u r , p loz i i c l ă n ţ ă n e a u t r e a n c a f l e n c a , n u m a i în c â r c i u m ă p e t r e c a n i a s e u r n i ş i m a i c u m p l i t ă :

— C e v ' a m s p u s ? I a c ă n 'o e ş i t î n c ă g ă i n u ş a b i n e , p â n ă c e - o şi î n t o r s c i n e v a d i n a p o i a , c ă t r e v i a ţ a a s t a b i c i s n i c ă , a r d e - u - a r p â r j o l u l şi p u c i o a s a . . .

C â ţ i v a î ş i f ă c u r ă c r u c e . U n b ă t r â n ou p l e t e l e -ca n i ş t e c a i e r e d e l â n ă l u ă g l a j a d e p e m a s ă ş i s t r o p i n d c u p o ş i r c ă p r i n c â r c i u m ă s e î n c h i n ă :

— Săni f i e d e p a o s , cui i s 'a u r î t c u l u m e a a s t a a f u r i s i t ă ş i - a a v u t c u r a j i e s ă - i î n t o a r c ă spate le- că m a r e b r â n z ă n u - i d e e a . U n d e - i a l a ce s'a n ă s c u t a i c i ş i t r ă e ş t e c a n o i s ă - n i s p u n ă că a s t a - i v i a ţ ă , că-1 r u m e g î n d i n ţ i ? M ă i o r t a c i ! C i n e c h i n z u e ş t e , c u m c h i n z u i m n o i ? N e z o l i m ş i n e t r u d i m p â n ă c e -căden c a n i ş t e o b i e l e ,cu o b r a z u l î n t i n ă , c a s ă c â ş t i g ă m u n c l i h a n d e p i t ă , c ă a l t c e v a , n u c e r e m v i e ţ i i . Ş i v i a ţ a r â d e d e noi. c a d e n i ş t e bărânlo-oi . N e Smiblă-teşte c â t trăim), c u o v i r g a ş e la tă lp i , c a p e b a r a b e , d e n e p l e s n e s c O'cfaii î n c a p . A t u n c i d e c e s 'o c r u ţ i m ă ! D e c e s 'o c r u ţ i ? A n a f u r a e i d e b i c i s n i c ă !...

B ă t r â n u l icu p l e t e l e co l i l i i , iceru u n c h i l d e s p i r t c u r a t . Z i l e r i i î l p r i v i a u n e d u m e r i ţ i . P ă ş i n d s p r e e ş i r e , d e s c h i s e u ş i l e c â r c i u m i i larg i şi î n n o a p t e a r e c e ş i c l a r ă , s ă r u t a t d e l u n ă , d e ş e r t ă g l a j a p l i n ă , c u g r i j e ca ş i c â n d s 'ar fi î m p ă r t ă ş i t e u a n a f u r a g r i j a n i e i . D u p ă c e s e c o n v i n s e c ă n ' a m a i r ă m a s n i c i u n s t r o p d e b o b o t a i e , n e s o r b i t , ca o s v â r l u g ă f ă c u p o z d ă r i , s t i c l a d e p a l a n t u l ' f a b r i c e ! .

— A m i n u lor s ă s e - a l e a g ă , d i n t o a t e h ă i z a ş u r i l e a i e s t e a p e c a r e le v e d e ţ i , c a d i n g l a j a m e a . Şi-^acuima i a a m f ă c u t c e - a n p u t u t . î n t o r c s p a ­t e l e c ă t r e v i a ţ ă . P o a t e îţ i f a c e v o i m a i m u l t e . . .

O c h i i i s e b u l b u c a r ă . A b i a m a i r ă s u f l a . P â n t e c i l e î i c o r a i a ca ş i u n g â r l i c i c e se năru ie 1 . M ă d u l a r e l e p â r j o l i t e s e z v â r c o l e a u , c a î n g a u r ă d e ş a r p e . T o t u l se p e t r e c u f ă r ă v e s t e . C â n d î ş i d ă d u r ă s e a m a p ă l m a ş i i şi c â r -c i u m a r u l , d e c e l e c e s e p e t r e c u r ă , e r a p r e a t â r z i u . O m u l s e c l ă t i n a t o t m a i m u l t , s u p t Ia f a ţ ă ş i b a l e l e î n c e p u r ă s ă i s e p r e l i n g ă ca l a u n c â i n e t u r b a t , c u s p u m e . U n ţ a n g ă u s ă r i s ă - l s p r i j i n e a s c ă . „ C e f a c i c u e l m ă c ă - ţ i m o a r e î n b r a ţ e ?" C i n e v a v r u s ă - i t o a r n e a p ă p e gât , d a r a l t u i î i s f ă t u i :

— L a s ă - 1 m ă e l ă n ţ ă u l e ! Ce , v r e i s ă t o r n i g a z p e f o c ?

— Să-Q s c ă l d ă m î n A r i e ş , h o t ă r î a l t u l . U i t a s e r ă c o m p l e t d e n e n o ­r o c i r e a c e s e s v o n i c u o -clipă m a i î n a i n t e . C u z a r v ă ş i a l d u i r i î l s c o a s e r ă p e b r a ţ e î n u l i ţ ă , a p o i p o r n i r ă s p r e m a l u l r â u l u i s p u m e g â n d . N o a p t e a g r a s ă d e î n t u n e r e c , f ă c e a ca v u e t u l A r i e ş u l u i s ă p a r ă c ă v i n e d i n c i n e ş t i e c e s t r ă f u n d u r i d e i a d .

S e o p r i r ă p e m a l . B ă t r â n u l h o r c ă i a , i m p l o r â n d u - i s ă - l l a s e î n p l a t a D o m n u l u i . M o t o r a C o r t a n , c a r e s t ă t u t o a t ă v r e m e a , f ă r ă s ă g u s t e u n s t r o p d e v i n a r s , p r i v i p e b ă t r â n u l u i t d e -gestul- lu i , s e d u m e r i a b i a c â n d v o j ă i -tu-1 a p e i , î l i z b i î n u r e c h i .

— S t a ţ i o a m e n i b u n i ce f a c e ţ i ! D a ţ i - m i ş e r p a r e l e s ă - i t i c ă r i m p â n -t e c i i e că a l t f e l p l e s n e ş t e . M ă i ! c a r e v a să f u g ă d u p ă n i ş t e l o p e ţ i ş i t â r ­n ă c o a p e . S ă p a ţ i a c i o g r o a p ă , s ă - i î n g r o p ă m î n -pământ p â n ă î n b r ă c i n a r , c ă a l t f e l c r e a p ă r â n z a î n e l . Că'n a p ă n u n u m a i d e a d e c a - 1 s c ă l d ă m . N u m a g r o a p a j i l a v ă s u g e f o o u d i n e l .

S o s i r ă c u u n e l t e l e . G r o a p a s e d e s c h i d e a ca o g u r ă d e m o r t ă c i u n e . B ă t r â n u l c u p l e t e l e c o l i l i i h o r c ă i a t o t m a i r a r .

A t r a s e d e f l ă c ă i i c a r e a l e r g a r ă c u l o p e ţ i l e p e u l i ţ ă , c â t e v a m u i e r i s o s i r ă , c ă u n â n d u - , s e . O v e c i n ă c u a n i m a m a i m ă l ă i a ţ ă s e a p l e c ă l â n g ă h o i t u l î n t i n s ş i î n c e p u s ă s e b o c e a s c ă :

— A r ă c a n d e m i n e , c e - a i f ă c u t m o ş u l e , c a s ă t e ' n g r o a p e b a r a b e l e a i e s t e a , f ă r ă p o p ă şi f ă r ă l u m i n a r e , c a p e c â i n e l e lu i P â r ţ i l ă ş i î n g e n u n ­c h i n d îi s ă r u t ă f ă l c i l e î m b ă i a t e .

— Tacă - i ţ i f l e u r a t u m u i e r e ! că n u - i n i m i c , îi p o r u n c i M o t o r a . V r e m s ă - l î n g r o p ă m î n p ă m â n t p â n ă ' n b r â u c a s ă - i s c o a t e m f o c u l d i n p â n t e c e , a l t f e l s e d u c e p e u r m e l e câ ine lu i , l u i P â r ţ i l ă . G r o a p a f u g a t a . U n v l ă j ­g a n săr i î n ea , s ă - i m ă s o a r e a d â n c i m e a .

V e c i n a m o ş u l u i , s e p â r p ă l e a , g u l d u r â n d u - s e ş i f r â n g â n d u - ş i m i j l o c u l . C u p r i n s e î n -pa lmele e i c a p u l c o l i l i u , l i p i n d u - 1 d e s â n u l e i ş i - ş i s t r i g ă m o ş u l p e n u m e . D e o d a t ă , b a l e l e n ă v ă l i r ă c a d i n t r ' u n c i u b ă r c u s p ă l a t u r i a m e s t e c a t e c u s â n g e . G u r a r o a s ă de . b a g ă u ş i t abac , i s e c ă s c ă î n f r i c o ş ă ­tor i a r o c h i i i s e r o s t o g o l i r ă î n f u n d s t i c l i n d î n -luna to t m a i a p r i n s ă , u l t i ­m u l ţ i p ă t d u p ă v i a ţ ă .

L o p e ţ i l e c ă z u r ă d i n m â i n i . i G e n u n c h i i s e î n d o i r ă şi p ă l ă r i i l e d e p a i e , d a t e c u o s m u c i t u r ă p e s p a t e , p l u t i r ă p e a p a v â j â i n d ă , l a v a l e . M o t o r a a p r i n s e u n c h i b r i t , c a s ă l u m i n e z e c a l e a d i n u r m ă a b ă t r â n u l u i c u p l e t e co l i l i i , c a r e c i n e ş t i e , d a c ă n u a p l e c a t d e p e t ă r î m u l a c e s t a , î m p ă c a t c'a a v u t -co-rajie s ă î n t o a r c ă d o s u l v i e ţ i i a c e s t e i a u r j i n a t e , c a r e l - a î m b l ă ţ i t f ă r ă c r u ţ a r e c u o v i r g a ş e î n s u f l e t , c a ş i p e b a r a b e la tă lp i .

S f â r ş i t u l m o ş u l u i c u p l e t e c o l i l i i , a t r e c u t p r i n v i a ţ a ier-eni lor ş i a zii lerilor d e l à s o c i e t a t e a A r b a r i a , c a o f l u t u r a r e d e g â n d î n ă c r i t , f ă r ă s ă s e ogoias-că p r e a m u l t î n s f a t u r i l e l o r . N i c i c h i a r m u i e r i l e m e c a n i c i l o r , c a r e s ă t e a u z i u l i c a ' n t r e a g ă c u d i n a p o i a ' n s o a r e , n u l - a u c o m e n t a t p r e a m u l t , căc i s e î n t â m p l a s e s ă c a d ă lin p o a l a p ă ţ a n i e i lu i S o l o v ă s t r u . Şi a s t a -le o c u p a t o a t ă z i u a ; a l t c e v a n u m a i c o m e n t a u d e c â t ' v a v r e m e .

S o l o v ă s t r u n u a f a s t u n z i l e r ca or i care , C r e s c u t î n p ă d u r e , a a j u n s s ă c u n o a s c ă l e m n u l ca p o p a e v a n g h e l i a . Ş t i a d i n t r ' o c o d â r ş e d e ochi , câ t f a c e s a u c e p l ă t e ş t e , u n m o l i d s a u b r a d e e p o s . D e s e ' n t â m p l a s ă - l c o n t r a ­z i c ă v r ' u n i n g i n e r , e r a v a i d e e i ş i d e i n s t r u m e n t e l e lu i . N u o d a t ă S o l o ­v ă s t r u a d a t p o r u n c ă s ă i s e c u l c e b r a d u l la p i c i o a r e . A p o i î n t o r c â n d u - s e c ă t r e i n g i n e r i s ă de porurac ia scă :

— E u l - a m , p r e ţ u i t p e p i c i o a r e şi d u p ă o o c h i r e . P l a c ă ş i-1 m ă s u r a ţ i c u ţ e n t i . Câ t o ; s ă r ă m â n ă d i n c u b i c i i c e v i - a m s p u s e u , o s ă - l m ă n â n c p â n ă la c e a m a i m i c ă a ş c h i e .

P e n t r u a c e s t e v i r t u ţ i ş i p o a t e şi p e n t r u -altele S o l o v ă s t r u a f o s t n u m i t ş e f u l e x p l o a t ă r i i p a r c h e t e l o r p e c a r e s o c i e t a t e a A r b o r i a , p r i n r e p r e ­z e n t a n t u l e i H i r ş M o r i ţ e t c o m p . l e s t ă p â n e a î n t o t b a z i n u l d i n V a l e a Ier i i . F u n c ţ i e b ă n o a s ă p e n t r u o r i c i n e , n u m a i p e n t r u S o l o v ă s t r u , u n m o ţ o r f a n şi f ă r ă a l t ă a v e r e d e c â t o n e v a s t ă t â n ă r ă , n u .

C u t o a t e s 'ar fi î n p ă c a t S a l o v ă s t r u , d a c ă n u l - a r f i r o s c e v a la i n i m ă . Căc i n u m a i u n l u c r u n u - 1 i e r t a v i e ţ i i — c a r e o r i c u m a f o s t m a i m ă r i n i -m o a s ă c u e l d e c â t с ц a l ţ i i — a c e l a d e a 'fi, o d a t ă s a u d e d o u ă or i n u ­m a i , p e l u n ă , (bărbatul o a c h e ş e i S a l o m i i . Căc i r e s t u l z i l e l o r şi l e p e t r e c e a i n s p e c t â n d ş i c u t r e e r â n d m u n ţ i i , c u g â n d u l la n e v a s t a d e - a c a s ă , r ă m a s ă s ă t â n g e a s c ă d u p ă e l . A c o l o î n p ă d u r e , p e j e l i t ă s a u v r e m e b u n ă , d o r ­m i n d î n c o l i b e s a u b o r d é e , s e r ă s u c e a r o s d e g â n d u r i şi d o r i n ţ e , m o r s o -c i n d o g r i n j i i d e s u b e l , f ă r ă s ă a ţ i p e a s c ă n o p ţ i d e - a r â n d u l . C â n d s e t r e ­z e a , ori î n c a r e -parte a r fi f o s : d u s î n i n s p e c ţ i e , s e s i l e a să c o b o a r e Ia p o s ­t a t ă şi d e a i c i l a l i n i a ( îngustă u n d e s e î n c ă r c a u v a g o n e t e l e c u b u ş t e n i , ca s ă î n t r e b e p e m e c a n i c , c e - i f a c e SaHomia şi d a c ă n u i - a t r i m i s v r e - o v o r b ă s a u o c h e m a r e .

Şi a ş a , s t ă t e a p â r j o l i t p â n ă ce v a g o n e t e l e î n c ă r c a t e -îşi l u a u z b o r u l la v a l e s i n g u r e , u n u l c â t e u n u l , u r m a t e a p o i d e o l o c o m o t i v ă m a i m i c ă d e ­c â t o j u c ă r i e d e c o p i l , d i n c a r e u n m e c a n i c u n s u r o s î i . f ă c e a d u m â n a , p â n ă ce d i s p ă r e a la î n t â i a c o t i t u r ă a m u n t e l u i . A t u n c i S o l o v ă s t r u s e u r n e a c u g r e u s ă - ş i p o a r t e v r e m e a p r i n m u n ţ i , p â n ă i n cea i ladtă d i m i n e a ţ ă , c â n d î n t â m p i n a p e m e c a n i c d i n n o u , d e ş i ş t i a d i n a i n t e c e - i v a spune . . . -

Ii v e n e a u n e o r i s ă r e n u n ţ e l a t o t şi la toate, s ă - ş i m u t e s ă l a ş u l î n o r i c a r e p a r t e a ţ ă r i i , s a u sa i n t r e î n r â n d -cu z i l e r i i , ce m o r c a m u ş t e l e ş i - ş i s t i n g s o a r e l e f ă r ă n i c i - o , r t m u ş c a r e — or idecâ - teor i v i a ţ a m u ş c ă d i n e i . p â n ă ' n p r ă s e l e , — n u m a i s ă f i e l â n g ă S a l o m i a . S ă n u s e m a i d e s p a r t ă d e e a , d e . och i i e i ca d o u ă m u r e p ă d u r e ţ e . . .

S o l o v ă s t r u a c r e s c u t î n i n i m a p ă d u r i l o r d i n M u n ţ i i A p u s e n i , l â n g ă cer , c i o p l i n d ş i n d r i l e ş i j i l u i n d c i u b e r ă . In c o p i l ă r i e c u n o s c u s e a l ă t u r i d e t a t ă l s ă u , v e r i d e - a r â n d u l , c â m p i a B ă r ă g a n u l u i , ş e s u l T i s e i şi m a i c u s e a m ă ţ a r a r o t i l a t ă d e g r â u a B a n a t u l u i , d e p a r t e p â n ă î n i n i m a . I u g o s ­l a v i e i . A p o p o s i t î n t â r g u r i ş i o r a ş e , î n t r e u l i ţ i l e s a t e l o r ş i c ă r ă r i l e c ă t u ­n e l o r , a d u n â n d m ă l a i , p e n t r u o m a m ă , c a r e r ă m ă s e s e a c a s ă c u s u f l e t u l la g u r ă .

î n t r ' o t o a m n ă t â r z i e s 'a î n t o r s s i n g u r a c a s ă , g ă s i n d p e m a m a - s a s u b p a t r a f i r u l p r e o t u l u i , c a r e - i s l u j i a u l t i m a î m p ă r t ă ş a n i e . C â n d l - a v ă z u t , ofti-coasa s ' m t r e b a t u n d e - i b ă r b a t u l ? El a p l e c a t o c h i i î n p ă m â n t , t i c l u i n d a m i n c i u n ă . B a c'a r ă m a s la T u r d a , c ă l i s'a r u p t o s ia , b a că s'a o p r i t î n A b r u d şi m a c i n ă g r ă u n ţ e l e ce l e - a u a d u n a t . B ă n u i n d că n u m a i a r e m u l t d e tră i t , f e c i o r u l r ă m a s o r f a n d e t a t ă , n 'a v r u t s ă - i a m ă r a s c ă ş i u l t i m e l e c l i p e c u v e s t e a oea m a r e : t a t ă l s ă u , n ' a v e a să s e m a i î n t o a r c ă n i c i o d a t ă ! M u r i s e f ă r ă l u m â n a r e şi f ă r ă s ă s c r â ş n e a s c ă s u b r o ţ i l e u n u i a c c e l e r a t , î n t r 4 i n a c c i d e n t d i n c a r e n u s e «nai p o a t e m i n u n a c u m a s c ă p a t .

E r a u u n d e v a p r i n B a n a t . S e î n d r e p t a u p e d r u m u r i l e d e s f u n d a t e s p r e u n o r a ş , u n d e t r e b u i a u s ă s o s e a s c ă im r e v ă r s a t d e zori , p â n ă n u î n ­c e p e a t â r g u l . Zoiliţi ş i t r u d i ţ i , e l a ţ i p i s e î n c ă r u ţ a c u v a s e d e - lemn, s u b C h e r h a n , i a r t a t ă l s ă u p e c e g l ă u , c u h ă ţ u r i l e î n m â n ă . D e a l t f e l a c e s t a l e e r a d r u m u l m a i d e t o t d e a u n a . S e p ă r â n d a u a ş a , u n u l d u p ă a l t u l , l a h ă ţ u r i . P e d r u m u r i l e c u c i r c u l a ţ i e m a i r a r ă , p u t e a u să d o a r m ă î n v o i e , căc i c a i i m o c ă n e ş t i î ş i r e s p e c t a u c a n o n u l şi n u s 'ar f i a b ă t u t d-ela i r m a d r u m u l u i n i c i î n r u p t u l c a p u l u i . lin n o a p t e a a c e i a n e f a s t ă , s e v e d e că l e - a l ă t r a t c ă ţ e l u l p ă m â n t u l u i . A d o r m i s e r ă ca p ă m â n t u l a m â n d o i . Ca i i , a j u n g â n d la î n t r e t ă i e r e a ş o s e l e i cu c a l e a f e r a t ă , t r e b u e să f i î n t â l n i t , d e a b u n ă s e a m ă c u b a r a d e p e s t e l i n i e , c o b o r i t ă , i a r c a n t o n i e r u l s ă f i a ţ i p i t , a l t f e l , n u s 'ar f i o p r i t î n t r e ş i n e . C â n d s'a t r e z i t d i n z m u c i t u r a a c e i a c u m p l i t ă , e r a î m p l â n t a t î n g l o d u l u n u i şan ţ , p â n ă la b r â u . C u a j u t o r u l c a n t o n i e r u l u i s'a s m u l s d i n m o c i r l ă , c a s ă d i b u i a s c ă r ă m ă ş i ţ e l e c ă r u ţ e i c u l a m p a s u l . D i m i n e a ţ a , t a b l o u l î n f i o r ă t o r i - a -opărit sufletul! . D i n t o t c e f u s e s e p â n ă a s e a r ă , n'a m a i r ă m a s n i m i c . D o a r , t r a v e r s e l e e r a u î m p r o ş c a t e d s d o a j e , c ios ivârte d e o m ş i m ă d u l a r e d e cai . C u m a r f i p u t u t m ă r t u r i s i m a m e i s a l e , n ă p r a z n i c u l s f â r ş i t a l t a t ă l u i s ă u .

L a t re i z i l e , d u p ă m o a r t e a t a t ă l u i s ă u î n a c c i d e n t , ş i - a î n g r o p a t u l t i m a f i i n ţ ă d e c a r e m a i r ă m ă s e s e l e g a t , p e p ă m â n t .

D e a t u n c i , c ă s u ţ a î n c a r e a z ă c u t t o a t ă c o p i l ă r i a lu i , a r ă m a s p u s t i e . O a m e n i i a j u n s e r ă c h i a r , d e c â n d S a l o v ă s t r u ş i - a l u a t l u m e a î n c a p , să se f e r e a s c ă d e e a , b ă n u i n d că a d e v e n i t c u i b a r d e d u h u r i r e l e .

L a î lnceput , n u ş t i a u n d e v a p o r n i ş i -ce v a f a c e . N u ş t i a d a c ă s e v a m a i î n t o a r c e v r e - o d a t ă î n m u n ţ i i l u i , c e i - a u l e g ă n a t a d o l e s c e n ţ a in l u i u i t d e c e t i n i ş i c â n t e c d e t u l n i c .

M a i t â r z i u - cu treerase d i n o r a ş î n o r a ş , d i n m a h a l a î n m a h a l a , î m b ă -tându^-se c u b a r a b e l e ş i s p i n t e c â n d u - s e î n c u ţ i t e ou h a i m a n a l e l e . D a r i s e urî . N u e r a f ă c u t , p e n t r u a a j u n g e puş larha . D o r u l d e m u n t e î l c o p l e ş i î n c u r â n d şi o c h i i i n i m i i i s ' a u î n t o r s в р г е ţ a r a d e p i a t r ă d i n c a r e a p l e c a t .

P o p o s i n d î n C l u j ş i r ă t ă c i n d p r i n t r e h a l e l e d i n P i a ţ a M i h a i V i t e a z u l , S a l o v ă s t r u r e s p i r ă p â n ă î n rărunch i , , a i e r u l f a m i l i a r a l f e t e l o r c u c o s i ţ e l e î n f l o r i t e d e p a n g l i c i c o l o r a t e ş i c u i z d e e a l a p ă r şi c e t i n ă î n p ă r , v e n i t e a ic i d e l à ţară , c u l a p t e ş i u n t d e v â n z a r e . S e p ă r â n d a d i n t r e h a l e , la ş e t re , u n d e g ă z d ă l c o a i e l e d e l à Săi l i ş te s a u d e l à -Iară î ş i t â r g u i a u c i s m e roş i i , i a r proş-căi i c u m â n a dn.:pă m i j l o c u l f e t e l o r o a r z i n e , l e î m b i a u s ă - ş i a l e a g ă m ă r g e l e şi c e r c e i . C â t e - o c o d a n ă s e f e r e a s p e r i a t ă s ă - ş i d e s c a r c e d o r i n ţ e l e , î n t â r z i i n d s ă s e d e c i d ă d a c ă t r e b u e s a u n u să p r i m e a s c ă d a r u l i s p i t i t o r , d-ela u n ţ s n g ă u c a r e e e a r ă t a p r e a m ă r i n i m o s . F l ă c ă u l m a i h o t ă r î t ş t i a s ă - ş i p r e t i n d ă d r e p t u l ş i c u m â n a b ă r b a t ă î m p l â n t â n d u - ş i c l e o a m b e l e î n e o a d e J e f e t i i , o t r ă g e a ispre e l , f r â n g â n d u - i m i j l o c u l ş i p e c e t l u i n d t â r g u l î n t r ' o s ă r u t a r e a p ă s a t ă , f ă r ă s ă s e î n c u r c e d e p r i v i r i l e ţ a ţ e l o r , c a r e d e a l t f e l n u - i m a i b ă g a u î n s e a m ă .

P r i n i n i m a lu i S o l o v ă s t r u t r e c u u n j u n g h i u ca u n p i r o n î n r o ş i t î n foc . C e fer ic i ţ i t r e b u e să f i e ho l t e i i a c e ş t i a . F e t e l e s e s i m t î n rai , c â n d u n v l ă j g a n l e î n c i n g m i j l o c u l c u u n b r â u r o ş u s-au g â t u l c u o s a l b ă d e m ă r g e l e . F l ă c ă i i , n ' a u a l t gând', d e c â t s ă soiseaslcă D u m i n i c a ş i h o r a , ca -să-şi î n v â r t e d r ă g u ţ e l e î n v ă z u l s a t u l u i , c u m ă r g e l e l e ş i c e r c e i i d ă r u i ţ i d e e i . El , S o l o v ă s t r u , n 'a c u n o s c u t a c e a s t ă o t a v ă a m u l ţ u m i r i i ş i n i c i o f a t ă m ă r i n i m i a d ă r n i c i e i l u i i s imple şi c a l d e , p e n t r u c ă ,— s e v e d e — a ş a a -lăsat D - z e u , să n u s e î n t â l n e a s c ă î n -calea v i e ţ i i lu i c u e l e .

P r i v i r i l e lui S o l o v ă s t r u , d e d a t e e u t â r g u l şi m u l ţ i m e a i a r m a r o a c e l o r , s e o p r i r ă p e iun g r u p d e c h e f l i i , î n m i j l o c u l .cărora, o f a t ă o a c h e ş e , c u p ă s t u r i n o u i n o u ţ e , c â n t ă r e a î n p a l m e l e e i cât u n c u i b d e g u b i c e , d a r u r i l e p e care , f lăcă i i s e î m b u l z i a u să i l e o f ere . F a t a c u z a d i i , î ş i r i d i c a o c h i i la c e r ş i h o h o t i n d ca om p â r â u d e jzurgălăi, , a r u n c a d a r u r i l e î n a p o i p e t a ­r a b ă , n e m u l ţ u m i t ă , ca ş i u n c o p i l z ă n a t i c , p e c a r e n u - 1 î m p a c i c u u n a c u d o u ă . F e c i o r i i a ţ â ţ a ţ i , i s c o d e a u p r i n ş a t r ă , m o z o l e a u b u n ă t ă ţ i l e , r ă s t u r n a u f l u t u r i i d e a u r , ( b u m b u s t e l e , -cercei i ş i m ă r g e l e l e , d o a r v o r p u t e a a f l a g u s ­t u l C o s â n z e n i i c u zad i i , s ă - i p u n ă la p i c i o a r e t o a t e d a r u r i l e p ă m â n t u l u i .

S o l o v ă s t r u s e l ă s a u n t i m p , f u r a t d e n i n ă e r i l e c o d a n e i o a c h e ş e . U r m ă r i s c e n a d e d e p a r t e . D u p ă păisturi le c u s u t e c u a r n i c i r o ş u ş i a l t i ţa d e in , p i e p t a r u l c u c h e n a r e n e g r e ş i î n f i o r ă r i d e c e t i n ă p e e l , d a r m a i ales-, d u p ă c o a d e l e e i g r e l e die p ă r şi g r o a s e / c â t u n p u m n . d e v o i n i c , f a t a i s e p ă r e a Că t r e b u e s ă f i e o m o a ţ ă . O i m o a ţ ă v i c l e a n ă , , c a a l b ă c e n e l e s a u b u c i v î r . e n e l e d e s u b t e t u n a t a . C ă c i n u m a i a c e s t e a p o t r ă z b i p â n ă ia u r m ă s ă r e f u z e i s p i t i t o a r e l e i n v i t a ţ i i . F a t a a c e a s t a î l î n c ă l z i ş i s e a p r o ­p i e d e ş a t r ă .

U n v l ă j g a n c u f ă l c i l e p r o e m i n e n t e , ce s e v e d e a c â t d e c o l o că s e c r e d e s t ă p â n p e j u n c u ţ a d e l â n g ă e l , a l e s e î n c e l e d i n u r m ă , s c o t o c i n d p r i n j u c ă r i i l e n e g u s t o r u l u i , u n C â r c e l d e a r g i n t . P r i n s e f a t a c u o c leoamfoă d e m i j l o c şi t r ă g â n d - o l â n g ă e l îi î n f i p s e c â r c e l u l î n p i e p t , a p u c â n d î n c u p a p a l m e i lu i n o d u r o a s e , s â n u l f e t e i , c a r e s v â c u i s u b p a l m a b r u t a l ă . F a t a s e s m u c i ş i p l e s n i n d u - l p e s t e m â n ă , r i d i c ă î n r o ş i t ă d e c i u d ă , d a r s c h i ţ â n d u n z â m b e t , u n d e g e t î n s u s , s e m n d e d o j a n a .

L u i S o l o v ă s t r u îi v e n i s ă z d r o b e a s c ă m â n a c a r e a s t r i v i t s â n u l a c e l a f ă r ă a p ă r a r e . C e a l a l ţ i ţam-găi po to , I indu-ş i r â s u l , căc i n u f ă r ă a d m i r a ţ i e ş i g e l o z i e u r m ă r i r ă g e s t u l v l ă j g a n u l u i , t ă c u r ă b r u s c .

— Ş t i u ce igândi ţ i , d & r n u s e p r i n d e m ă b a r a b e l o r , s p u s e f a t a î n -v â r t i n d u - s e î n t r ' u n c ă l c â i . D a r u i t e c e f a c e m . D a u m â n a n u m a i a h ă l u i a , c a r e m i - a g h i c i c e - m i p l a c e ş i p e c e i l o c o m i e i n i m e i m e l e .

S o l o v ă s t r u t r e m u r a . F a t a as ta îş i p o n t a v i a ţ a , îşi l e g a e x i s t e n ţ a d e u n f l ă c ă u la î n t â m p l a r e . O a d m i r a s i n'o p u t e a î n ţ e l e g e . L u m e a a t â t o r g u r ă c a s c ă s e s t r â n s e c e r c î n j u r u l lor. 'Câteva p r e c u p e ţ e h o h o t i n d i n v i t a u p o p o r u l ca Ia p a n o r a m ă . P r i n t r e şe tr i i n u s e m a i p u t e a c i rcu la -

— A m s p u s , s u n t a a c e l u i a care m i - a g h i c i c e - m i d o r e ş t e i n i m a . S c u r t ! V r e ţ i s ă v ă f i u d r ă g u ţ ă ? B i n e ! N u ? Şi m a i b i n e ! S ă n u v ă g â n ­d i ţ i l a ' lucrur i m e r i . Că n u p u n g a v r e a u să v 'o v ă d cât e d e m a r e , -ci s u f l e t u l -cât v i d e l a r g .

F l ă c ă i i s e c o d i r ă , c a r e -Să-şi p r e z i n t ă î n t â i d a r u l . C o t r o b ă i r ă p e la t o a t e ş a t r e l e , d a r n u s e î n c u m e t a u s ă s e p r e z i n t e î n f a ţ a j u d e ţ u l u i . F a t a a ş t e p t a s e n i n ă . M u l ţ i m e a m a n i f e s t a , n e r ă b d ă t o a r e să a f l e d e s n o d ă m â n t u l . V e n i u n ţ a n g ă u b ă l a n , c u o p ă l ă r i e d e . f lutur i s u f l a ţ i î n t o a t e c u l o r i l e , d a r f a t a îi p l e s n i , ş u g u b e a ţ ă , pă lăr ia care s b u r ă , cu f lu tur i cu tot, în m u l ţ i m e a t â r g u l u i .

(Urmare în numărul viitor).

2 Noembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR

TEATRUL NAŢIONAL : FAUST c u t o a t ă a m p l o a r e a . R â v n a d - s a l e de GOETHE, cu d. VASILE ş j p o s i b i l i t ă ţ i l e e x c e p ţ i o n a l e d e

CREŢOIU' c o m p o z i ţ i e cu c a r e s'a a f i r m a t N u v o m fo lo s i î n c r o n i c a d e azi a n u l t r e c u t p e s c e n a Lig i i C u l t u -

— D e s p r e P e t r e R o n e a c e - a ş i m a i p u t e a s ă - ţ i spun . . . T o a t ă l u -m e a - i c u n o a ş t e f r u m o s u l s ă u t a ­l e n t . E u n b ă i a t d e m a r e v a l o a ­re.. . P o a t e p r e a m o d e s t . D i n u Ş e r b ă n e s c u ? e u n b u n c o m p o z i ­tor si u n e x c e l e n t şe f d e o r c h e ­s tră . C e e a c e s c o a t e d i n f o r m a ţ i a s a d e jazz , e s t e d e c a l i t a t e e x ­c e p ţ i o n a l ă . U n d e b u t a n t e s t e d. N . C h i r c u l e s c u . E c e e a c e s e n u ­m e ş t e u n d i l e t a n t c u t a l e n t . F i -

E s t e i n t e r e s a n t s ă s t a i d e v o r - d c i „aş i" : T u d o r M u ş a t e s c u ş i i n d c ă d. C h i r c u l e s c u e s t e a v o c a t , bă c u u n o m î n p r e a j m a u n u i N i c u ş o r C o n s t a n t i n e s c u . d a r f a c e l u c r u r i , d e e x c e l e n t ă

C r o n i c a p a r a d o x a l ă

Fste necesară cronica dramatică? /

cu Ion Vasilescu c u v i n t e l e d e l a u d ă p e cari a t â - r a l e , î n t r ' ° P i e s ă d e P i r a n d e l l o , e v e n i m e n t e x c e p ţ i o n a l ş i c u a t â t A ş a c ă t e x t u l , d u p ă c u m e r a c a l i t a t e . D e a l t f e l , d e m u l t e ori , t e a c o n d e i e — î n a i n t e a n o a s t r ă n e - a a m i n t i t c ă p e l â n g ă v i r t u o - ™i m u l t , c u c â t e v o r b a d e u n d e a ş t e p t a t , e d e o i n c o n t e s t a b i l ă d i l e t a n ţ i i d a u l u c r u r i d e m a r e ICd l_uuucie niajiiicd iiunouo c- ... • huna ralitüto Dar că vnrhim ± l e - a c a l i g r a f i a t p e n e n u m ă - e t a t e a c o m u n i c a t i v ă c u c a r e ş t i e P ™ U « V « S S J S d e s p r e m ă r e ţ i , ra t e p a g i n i , ca să p r e a m ă r e a s c ă s a e x p r i m e o i d e e , d. Creţoiu e s t e t e a t r u l u i C A R E JJ p o a r t ă n u m e l e . — Atunci când a m s t a b i l i t d i -

T a i f a s u l n o s t r u s'a c o n s u m a t a t r ibuţ ia , n e s p u n e d. I o n V a s i -

D a r s ă v o r b i m r a f i n a m e n t .

P a u l M i r a c o v i c i ? A u t o r u l d e c o r u r i l o r

T a i i a s u i n o s t r u s a c o n s u m a t vaci- t t } , d e b u t a n t î n n„__ , i, • i 1.̂ 1 »ид"'<» * î n t i m p u l u l t i m e i r e p e t i ţ i i g e n e - I m a m a v u t d e a l e s , d i n c a u z a ^ fj*n^ZtaTcu c, f r u - ZT^ÎZTT"'Z " Ä 1 " " ! Ш і т ? S r a i e . N u , e f o a r t e c o r e c t s p u s — c r i z e i d e t e a t r u p r i n c a r e a m t r e f i i n d c ă d. I o n V a s i l e s c u a f ă c u t сиЬ}?}™Л™?1Ѵ™ае™}?гі

d e m u l t e or i „ u l t i m a r e p e t i ţ i e 1 f a n t e z i e , e x c e l e a z ă pr in co lor i t S p e r să m a i l u c r e z c u e l , î n t r ' u n

o p e r a lui G o e t h e . S 1 u n n e d r e p t ă ţ i t spu i tor d e v e r -

V o m s p u n e d o a r a t â t : S U T ' -S u n t î n ă l ţ i m i d e g â n d p e cari A m a ş t e p t a t să i s e f a c ă d r e p -

n u m a i h a r u l c e l o r c u a d e v ă r a t tä te . A p a r i ţ i a d - s a l e î n „Faust" ' ^«™Г"ГрпріГнр" A c e a s t a î n s ă m i - a servit , , c ă c i a l e ş i l e p o a t e a j u n g e . I n s p i r a ţ i a e s t e o d o v a d ă că n o u a c â r m u i r e a e m u u e or i „ u u i m d repeu V ie a m p u t u t s ă m ă o p r e s e l a c e i

u n u i c r e a t o r d e g e n i u ş i î m p l i n i - a t e a t r u l u i N a ţ i o n a l , c r e d e în ^ m £ £ d i í " Ï Ï e * r Z S - ^ m , ? i m a i i n d i c a ţ i p e n t r u v i i t o r a p r o p i a t . • . • rea g â n d u l u i s ă u î n f r u m u s e ţ e şi d r e p t u l t a l e n t u l u i ş i p r e ţ u e ş t e D a c ă ^ v e d e a p e i i Ş a n t i e r " , T n f r " ; . . . Intr u n v i i t o r c a t m a ! î n d e p c e s i e a t u n c i c â n d s e m a t e r i a l i - p a s i u n e a c r e a t o a r e a a c t o r u l u i , z e a z ă s c e n i c - n u p o t fi e x - I n d - C r e ţ o i u e s t e o f l acără a p r i m a t e , d e c â t d e i n t e r p r e ţ i a l c ă r e i d ° 8 o a r e o s i m t e ş i s p e c t a -căror h a r să î n l e s n e a s c ă s p e c t a - t o r u L U n n e a s t â m p ă r , o s e t e d e

slovă din Shakespeare, Molière sau Schiller. Ar putea scrie cu o egală competenţă cronica poke-rului, a curselor de melci sau cronica cosmetică. Samuel Butler l'a definit cu o cumplită simpli-

* I täte: E acela care s'a dedicat Cri­ticei nu fiindc'ar avea o aptitu­dine înfer'aceea, ci tocmai că este

M'aţi îmbiat la o îndoită cute- inapt la orice altceva. Cronicaru-zanţă. Ca sciţii care-şi svârleau iui vulgar îi lipseşte şi cultura săgeţile împotriva soarelui tre- şi simţul artistic şi duhul critic, buie să combat atotputernica Cri- vietatea despre care ne ocupăm tică şi să mă războiesc cu D-v, este mult mai ispitită dè a desco-

, „ . . . î n t r ' a d e v ă r . P r i v i ţ i a f i ş u l : p ă r t a t , d - l e V a s i l e s c u , v ă u r ă m aţ i î n ţ e l e g e i n s ă d e c e a a m â n a - a l ă t u r ă e l e m e n t e l e d e f r u n t e a l e no i , n u m a i d u p ă c e s u c c e s u l t - o d e a t â t e a or i : d i r e c t o r u l I o n c o m e d i e i m u z i c a l e .

— D e s p r e c o l a b o r a t o r i i d v m u z i c a l i ?

tor i lor î m p ă r t ă ş i r e a c u f r u m u s e ­ţea ş i î n ă l ţ i m e a o p e r e i î n f ă ţ i ş a t e d e ei .

v i a ţ ă şi d e a c ţ i u n e — cari c loco­t e s c î n f ă p t u r a a c e s t u i a o t o r — şi s e r e v a r s ă p e s t e r a m p ă , Ca o

V a s i l e s c u e s t e u n o m a c t i v .

PE ŞANTIER...

s p e c t a c o l u l u i d e a z i s e v a e p u i z a .

G. V

D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e c h e m a r e la e m o ţ i e şi la traftsfi-

pri'ma d i f i c u l t a t e î n p r e z e n t a r e a g u r a r e -c r e d i n c i o a s ă şi a r t i s t i c ă a u n e i c a p o d o p e r e t ă l m ă c i t e , e s t e î n s u ş i f a p t u l t ă l m ă c i r i i .

A s c u l t a ţ i v e r s u r i l e lu i G o e t h e aşa c u m n e - a u r ă m a s p e o p l a c ă i m p r i m a t ă d e A l e x a n d r u M o i s s i . N u e n u m a i c â n t e c u l ş i a r m o n i a d i n g l a s u l a c t o r u l u i m a g i c i a n .

E s t e a r m o n i a v e r s u l u i — a ş a c u m a f o s t f ă u r i t — într 'o l i m b ă c a r e c â n t ă şi s e î n a l ţ ă c d a t ă cu g â n d u l p o e t u l u i .

S i n u m a i u n m a r e p o e t ar p u ­tea e x p r i m a î n a l tă l i m b ă , c u

In t r ă i r e a d o c t o r u l u i F a u s t , d. C r e ţ o i u p a r e că s e t r ă e ş t e p e s i n e .

Ş i d a c ă n o i m ă r t u r i s i m aic i c ă j o c u l d - s a l e n e - a f ă c u t p ă r t a ş i la t o a t ă f r ă m â n t a r e a e r o u l u i c e - a î n s u f l e ţ i t — c r e d e m că a m a c o r ­d a t d - l u i C r e ţ o i u e l o g i u l ce p e d r e p t i s e c u v i n e .

I n s p e c t a c o l u l a c e s t a p e n t r u

E f o a r t e a g r e a b i l să n u i a c i n i m i c ş i s ă p r i v e ş t i c u m s e a g i t ă a l tu l . Căc i d. I o n V a s i l e s c u e p e s t e to t : î n s a l ă , p e s c e n ă , i n c u l i s e . N i m i c n u s e f a c e f ă r ă el . U n „pic ior", u n „ s p r a i ţ " n u s e b a t e la d e c o r ; I o n V a s i l e s c u a -r a n j e a z ă f l or i l e , t o t e l d r a p e a z ă p e r d e l e l e , f i x e a z ă l o c u l c o v o a r e -lor, a l s c a u n e l o r . . .

I n s f â r ş i t , p o a t e s ă - m i a c o r d e u n s f e r t d e o r ă p e n t r u o c o n v o r ­b i r e f u g a r ă .

— E o f o r m u l ă n o u ă d e s p e c • t a c o l ?

— „ M ă c ă z n e s c s ă d a u u n n o u a s p e c t u n o r l u c r u r i f ă c u t e , p o a -

TRIANON : Cuvânt de onoare

c a r e n e p ă s t r ă m o b i e c ţ i i l e d e l a * е> Şi d e *Щ o t e m ă o b i ş n u i ţ ă -. . „ . s e n t i m e n t a l a si c o m i c a — sudIi

î n c e p u t u l c r o n i c e i — a m r e v ă z u t . ' . „ , *~ * • ... , . . . n i a t a d e m u z i c a . S a u f ă c u t ş i s e ca subiectul este copilăros şi că

я с е і а ч r e z o n a n t ă чі H a r s t e tón ° U р Ш с е г е p e d " n a L U l y C a r a T i ' f a c e f o r t u r i î n c o n s e c i n ţ ă . R ă - personalitatea eroilor nu este în-аш a c e s t a C J a r l t a t e - § a n dino, c a r e p r i n s e n s i b i l i t a t e , f r u - m â n e s ă v e d e m c u m 0 r să f i e deajuns de conturată. Esenţialul

g e m u s e ţ e şi g r a ţ i e f i r e a s c ă , n e f a c e p r i m i t e e f o r t u r i l e n o a s t r e d e c ă - e, după părerea spectatorilor, ca ° " s ă u i t ă m c e g l a s i - a m fi dor i t t r e publ i c . . . „geniala" Louise Rainer să se

să te contrazic. Şi îţi voiu da de exemplu, filmul „Cuvânt de o-noare".

Vedete, poţi să le cauţi cu lu­mânarea, că tot n'ai să le gă-

,. . , seşti. Doar Fritz Kampers este numele pe afiş al unei vedete cu { i n m a i c u n o s c u t

ÍJ o b l i g a p e

Spectatorii şi-au făcut, în ge­neral, o ciudată părere despre aşa numitele filme bune. Astfel,

oarecare renume ii d-nii spectatori să socotească fii mul neapărat bun. Nu interesează

D a r d a c ă — în v i i t o r v i n e să f i m a t e n ţ i la a l e g e r e a t ă l m ă c i t o r i l o r , a c e i a ş a t e n ţ i e , n i M a r g a r e t e i . P e n t r u că , d a c ă v o -s e i m p u n e la a l e g e r e a i n t e r p r e ţ i - c e a d - s a l e n u e d e s t u l d e m e l o -l ° r - d i o a s ă şi c i r i p i t o a r e î n p a r t e a î n -

O l ipsă c o n d a m n a b i l ă d e c o n - tâ ia a d r a m e i — î n c e a d e a d o u a t i n u i t a t e în r e p e r t o r i i l e t e a t r e l o r ^ Q , t ű a ° o l o

O să m o n t a ţ i ş i r e v i s t ă ? strâmbe, timp de două ore, pra - N u . S p e c t a c o l e d i n c e m c e da unei adevărate crize de nervi d e a a r t & s i m p l i c i t ă .

m a i f a n t e z i s t e , m a i u ş o a r e , d a r şi ca „frumosul Nelson Eddy t í i 0 f a c e m c â n d Q s ă a_ hu r e v i s t ă , p e n t r u c ă p u b l i c u l n u sa-ţi fardeze violent buzele şi sa v e m m a i m u l i s p a ţ ^ p â n ă a .

un d e b u t a n t c u o f r u - m e l e p u n c t a t c'un luceafăr, de pe actiţelor decât să analizeze teh-m o a s ă c a r i e r ă in p l a s t i c ă . A r e acum prevestitor al unui îmbel- nica, interpetarea şi tâlcul piesei fa„ to,!„ „ „ w i + ş u g a t d e s t l n n c â n t a r e ş t e v a l o a r e a d u p ă c a u ;

îmi accentuez negaţia conlu- tăţiile destui de concrete ale ih-rându-i mai precis limitele. Afirm terpretelor, şi e din aceia cari aşa dar că dintre toate celelalte au prins gust de teatru, cum ramure ale Criticei, cum sunt cea spune mi se pare Diderot, în ziua plastica, cea literară, cea muzi- când şi-au pus în gând să sé cală, — singură numai Cronica strecoare până Ia alcovul artiste, dramatică apare cu totul inutilă, lor. Cu criterii aşa de puţin spi-ba chiar vătămătoare şi teatrului rituale înţelegeţi că cronica exi­şi publicului. Ne explicăm: ticului dramatic conţine un ii

Pentru cei mai mulţi bunăoară, greţos, şi de prost soiu, ce jig-noi ştim că Sculptura e o femeie neşte deopotrivă şi arta şi citito-goală, ceva doar mai senină, mai rui. tăcută, mai desăvârşită ca una Varietatea carilor amarnici e vie; Pictura o credincioasă i m i - mai primejdioasă. De obiceiu ca-t a ţ i e a n a t u r i i ; Poesia, Muzica riul amarnic a fost, este sau nă-(afară de poesia d-lui Minulescu zuieşte să fie dramaturg sau re-sau de muzica d-lui Mâţă) sunt gisor. Se înţelege că în ochii săi ciudăţenii pe care un om sănătos piesele altora nu depăşesc nici-la minte nu prea trebuie să le când mediocritatea; şi e un feri-bage în seamă. Şi nu e atât de cit prilej pentru el să se destăi-nefiresc la urma urmei. nuiască şi să eVoce neînţeleasa-i

Acelea sunt manifestări ideale activitate pe acest tărâm. Fiind ce îmbie mintea să purceadă la uneori om de duh îşi desioeţte concretul formelor, colorilor şi d i n huzur pe banalul dramaturg, sunetelor armonios şi cuminte P e septuagenara interpretă aplau-organizate, către frumuseţi idea- dată şi de bunicu-său, pe neghi-le şi adevăruri eterne, şi deci Ь ц 1 de regisor care n'a ştiut ,,să sortite a rămâne ermetice mul- scoată nimic din piesă". „Uneori ţimei neiniţiaţilor. Le-am putea î n cronica amarnicului se află fl numi arte esoterice. aluzie la piesa văzută: titlul ru

Teatrul, dimpotrivă, atât de a- D l l '^ e i ;-propiat vieţii (fiind doar viaţă cu Varietatea a treia e cea nobilă, coeficientul mărit, ceea ce explică C a T l u l Proteic este deseori un expresia curentă: a iace teatru, 0 I » bme pregătit şi de gust; însă cu înţelesul: a exagera un senti­ment), teatrul purcede dela ab-

Subiectul nu este nici palpi­tant, nici romantic. Nici nu ştiu dacă pot spune că filmul are su­biect. Sunt câteva fragmente de viaţă, viaţă adevărată, în care spectatorul, mai ales acum, în vremea concentrărilor, se va re­cunoaşte, de bună seamă.

e totdeauna atins de o infirmi­tate fără leac: m o n o m a n i a - b u n e -

Am dori să vorbim odată aici s t r a c t ' s p r e concret. „Sunt ideile lor-relaţ i i ._ E o boală gravă, ne-noastre în acţiune" după cum s'a spus. Aici verbtal s'a făcut carne, ca să se poată mai bine apropia

greşit şi înttristătoare. Bolnavul suferă de obsesii, de crize de spaimă. Bunăoară e îngrozit la

p a r t e n o a s t r e , a l ips i t p e t iner i i ac tor i s e s b u c i u m ă s u b b l e s t e m u l f r a -d e pra le iu l une i u c e n i c i i i n r o s ­t i rea v e r s u l u i . t e l u i s a u > d " n a C a r a n d i n o , g ă s e ş t e

C u r a r e e x c e p ţ i i , a c t o r i i n o ş - a c c e n t e s f â ş i e t o a r e şi s t r i g ă t e d e tri n u ş t i u s ă - ş i l a s e g l a s u l p u r - d u r e r e şi s p a i m ă , î n cari h a l u c i -tat d e a r m o n i a , d e a v â n t u l or i d e n a ţ i a şi n e b u n i a f ina lă îşi a f la

m a i e a t e n t la a c e s t g e n d e s p e c - dea ochii peste cap. Deaseme- tunci vom spune doar că filmul "j" őei multi""si dacă"nierde "cTva gândul că s'ar putea „pune rău'1

u n d e M a r g a r e t a taco le . S ă m a i t r e a c ă u n t i m p , ca n e a , dacă acţiunea filmului este dela „Trianon" este minunat şi d i n prestigiul revelării şi mişte- o u -.direcţiile"; că ar putea des-

v i g o a r e a c u v i n t e l o r ce î n c h e a g ă o t i radă r i t m a t ă .

Şi f iorul p e c a r e î n a i n t a ş i i i l dă'ruiau s p e c t a t o r u l u i , n u m a i p o a t e t r e c e a c u m î n s a l ă , p e n t r u că n u s e p o a t e î n f i r i p a şi c r e ş t e nic i m ă c a r î n s u f l e t u l a c t o r u l u i . N e t r a n s f i g u r a t d e n i c i o e m o ţ i e , o p i n i t i n d u - s e în r i m e ca în faţa unor c b s t a c o l e ce i s e a ş e a z ă în d r u m , a c t o r u l s l u j e ş t e cu s t â n g ă ­cie şi în si lă, p i e s e l e în v e r s u r i .

Şi s e n t i m e n t u l a c e s t e i n e p u ­t i n ţ e s e c o m u n i c ă — d i n p ă c a t e — şi p u b l i c u l u i c a r e a s c u l t ă t ea tru l a c e s t a cu tot m a i p u ţ i n ă p l ă c e r e .

P e d. Vas i l e C r e f o i » , n o u l i n ­t e r p r e t al d r a m e i lui G o e t h e , îl c u n o a ş t e m d e m u l t .

A p a r i ţ i a d - s a l e în „ T r a n d a f i r i i roş i i" a fost o r e v e l a ţ i e . D e a t u n c i au t r e c u t ani . T a l e n t u l f ă g ă d u i -

g l a s u l ce l m a i turburărbor.

S. D.

l u c r u r i l e s ă p o a t ă fi r e l u a t e ; căc i a u t o r i i a j u n s e s e r ă l a o f o r ­m u l ă d i n c a r e n u m a i p u t e a u eş i .

SUFLET CANDRIU DE PA-PUGIU...

A u t o r i i c o m e d i e i m u z i c a l e . .Suf le t c a n d r i u d e p a p u g i u " s u n t

rului, în schimb stăpâneşte inima fntf \ fulgerele lui S. Z. S. sau celor mulţi.

Dintr'acestea izvorăşte o con-

palpitantă, oricât de lipsită de că am dat de astă dată dreptate sens ar fi, spectatorul se declară doamnelor cari au plâns în tim-satisfăcut. pUi celor două ore de rulare.

Deasemenea, orice peltea ro- T)ar dumneata, domnule spec-mantică e pe gustul lui. Vă mai lator, n'o să ne înţelegi. O să o- t A necesar cronicarul olastic ~ f* aduceţi aminte de succesul fü- coleşti acest film de adevărată Tiiterarli r*l muzical ne a- C r o m c a r u l Proteic are la înde-

— - - • şi cel literar şi cei muzical pe a m â n ă o bogată colecţie de icoane tat de inutil e cel dramatic. A-

ţipetele Eumenidelor dela Naţio­nal... (Unde sunteţi, timpuri eroice Ale bătăliei dela Ernani? Unde

1 ^ ^ J ^ ! ™ ± , P L ± ™«W Souday şi Vanderem?)

melor : „Vis de tinereţe' bătrână" şi alte multele ?

Domnule spectator, dă-mi voe a m scris aceste câteva rânduri. а fost numai pentrucă să avem

de ROMEO ALEXANDRESCU

na în jucărea tasteloi\ şi care dau chiar celor mai lirici „pia-nissimi" pondere şi conţinut, o excelentă economie generală a jocului, strunit în linii largi şi serios gândite, au dovedit, poate mai accentuat, ca întotdeauna, capacitatea instrumentală şi ar­tistică de remarcabile proporţii, ale eminentei noastre pianiste.

Chezăşiile acestei trainice concertul ales a fost acela în do [armonica" . încrederea cu care cumpăniri de calităţi şi lărgirea m i n o r ( a i treilea) al lui Serge este aşteptată fiecare nouă con- permanentă a cercului posibili- Rachmaninof, lucrare făcută să tribuţie a d-nei Silvia Şerbescu taţilor de realizare, au asigurai p u n a [ a încercare puţin comodă, la sporirea elementului roma- şi recentei d-sale contribuţii o virtuozitatea şi puterea de ex-nesc pozitiv din cadrul concerte- plinătate în rostirea muzteei şi p r m l a r e a pianiştilor, adesea prin lor dela noi, este pe deplin jus- un aport de înţelegere şi de a- c e r i n ţ e din cele mai compacte, tificată. Sunt într'adevăr rare dâncire emotivă, realmente va- | n a f a r a concertelor de Liszt,

.Fata artă şi o să te re-pezi să vezi ul-Hmul film al fraţilor Marx. Dacă е ^аг іГре ' с Ѵ Л е " » 'denunţ ş i d e , s m ^ ° {І0Г1 r e t o r i c a l e »* — „„_„•„ ,. я.„.._ „*__,.._,! ceie arte, pe care ie am aenumii c a r e J e î n v a r t e ş t e c a c i o D u r i i e

esoterice, au nevoie de un cramic u n u j c a l e i d o obţinând întot-' menit sa apropie profanii de a- d e a u n a m i n l m a t e „ о г і с г Ш с е j cele zeităţi semeţe, tăcute, sau m i r o s i n d f r i 2 e r e ş U a t r a n d a t i r i . grăind o limba neînţeleasa şi ш- д f o s l c â n d v a Q С г Ш с а a d e v f t _ fricoşetoare Cronicarul are che- r a t - d a r s , a H d e p & z a

impresia că ne-am făcut datoria.

CÂTEVA CUVINTE DESPRE O „RELUARE"

D-na Silvia Şerbescu la „Fi-

Din pricina ultimelor eveni­mente, cinematografele de pre-4

mieră au fost silite să prezinte, dln când in când, unele reluări. Am avut astfel ocazia să reve­dem filme excelente ca „Sclavii

marea să faca prezentările, va p e z U e Ь я Ш А І ш Ѵ Ш о п

rupe ghiaţa, va încerca sa. mulo, P s e u d o . c r i t j c a a c t u a l a t i t u r . ceaşca dialogul Priviţi smerenia b u r ă p u b l i c u l u l a p e I e p o c i n ( i u „ i intipanta pe chipuri la concerte ^ ш i m p r a ş U i n d u _ i a f i n i t a . sau la muzee. Priviţi cat par a- ţ . , e , i n t i m i t a t e a c e . , , e a ç a d e

ceşti oameni de încurcaţi şi co- t e a t r u s ă r ă c i a t e r m i n o I o , C i i

pleşiţi! Priviţi, dimpotrivă, la tea­tru, cum par toţi nestingheriţi, la ei acasă, înţelegând şi simpati-

и т а п і " , „Patima", „Cleopatra" şi zând. Nu, teatrul n'are nevoie de tăl-

maciu. Intimitatea se face de la.

tor şi u c e n i c i a f ă c u t ă în ţară şi cazurile în care un artist poate loroase. în s t r ă i n ă t a t e — p e l â n g ă p a s i u ­n e a d e artă v ă d i t ă î n or i ce p r i ­le j — a c o r d a s e d-dui C r e ţ o i u , î n c ă m a i d e m u l t , u n l o c d s f runte p e s c e n a r o m â n e a s c ă .

O a t i t u d i n e d â r z ă

d-na Şerbescu a interpretat pâ-isbuti, atât de constant ca d-na Mecanismul viguros consolidat nă astăzi, de preferinţă, concerte Şerbescu, să lie egal sieşi, cu cars d-na Şerbescu domină d i n muzica de astăzi, mijloacele să-şi găsească dela început drum claviatura dealungul celor mai d-sale înaintate de percepere a sigur dealungul evoluţiei, să-şi puternice nuanţe, contrastul ac- esteticilor moderne îngăduindu-i amplifice necontenit mijloacele centuat între dinamic şi contem- s ă pătrundă cu deosebit succes tehnice şi spirituale, fără a des- plativ, pe care le obţine prin o- miezul de expresie şi concepţiile c inematog i ra /м і „Cart ton".

m a r e p e n t r u c â ţ i v a p a z n i c i ai minţi şi fără a-şi contrazice un poziţii de gradări situate Ia po- stilistice complexe şi originale Filme pe cari cu greu le-am ac r e l e l o r o b i c e i u r i , au opr i t p e d. ciclu de însuşiri de bază, dela Iii opuşi ai cantităţii sonore, a- a l e unor lucrări ca „Nopţi Sn C r e ţ o i u să s e m a n i f e s t e p â n ă azi început dovedite.

altele. Trebue să recunoaştem că re­

luările unor filme excelente sunt preferabile unor premiere proaste. •

Dar nu prea vedem ce rost ar putea să aibe . reluarea unui film prost, cum a fost această „Dragoste în culise" prezentată de

sine. Aici sunt personagii ce vor­besc o limbă cunoscută, ce se destăinuesc şi se mişcă.

Mai are ce căuta aici cronica-

care acesta o foloseşte (p i e sa e s l a b ă ; p i e s a e b u n ă ; p i e s a e g r o ­z a v ă ) nu implică de loc sterilita­tea simţiminlelor. O picătură de apă marină conţine ca şi marile talazuri ceva din belşugul de aur al oceanelor.

Am admite critica dramatică .lumai dacă ar putea fi reprezen­tată, conform definiţiei lui Vol-

rul dramatic? Şi este el altceva t a j r e , d e un ar t i s t c u m u l t ă ştiinţa, decât un intrus? d e c a r t e şi m u l t gus t , l ip s i t аг

Răspunsul se impune cu tărie p r e j u d e c ă ţ i şi d e p i z m ă . „Un a-

şi s u p a r a -

de axiomă. Teatrul, ca şi organismele poli­

tice, trăeşte din sufragiul univer­sal, dar pur, fără agenţi electo­rali. O piesă de teatru excelentă

semenea om e anevoie de găsit" adaugă Voltaire.

Un asemenea om nu e necesar şi chiar de ar fi de folos, nu se' va afla niciodată; adăugăm noi.

Acela n'ar mai fi critic — a-derenţa cu care îşi menţ ne mâ- grădinile Spaniei" de Manuel de с е Р ш ы vremieră, devin insu- s e aseamănă cu o fată frumoasă Falia sau concertul de Proko- portabile în reluare. Şi crizele de ce se poate lipsi, şi treDuie sa se cela ar fi un autentic creator. fieff. e p i t e p s i c a i e fraţilor Ritz, chiar

m Í " S . " Ţ i i

„Totul este anthropologie" g a t e l i z â n d u - i d i r e c ţ i i l e a r t i s t i c e , sa aşteptam cu deosebit interes 4 w un tirnn r â n d a d m i r a t o r i i interpretările viitoare de muzica vucute fund a doua oara, sunt A f o s t u n t i m p c a n d j c ţ m r r a t o n i ^ ^ d . n e i Ş e r b e s c U ) d a r p u r ş i s i m p i U t inestetice.

Sfătuim direcţiile cinematogra- ^ г ^ ^ л і ^

{Urmare din pag. l-a)

l e g e d e e c o n o m i e p o l i t i c ă , i u n c - a r e u n a l i a t d e n e d o b o r î t : s-truc-ţ i o n e a z ă şi î n r e l a ţ i i l e de'.a ,*pro- t u r a o r g a n i c ă r o m â n e a s c ă . S ă n ă d u c ă t o r u l " ar te i l a „ c o n s u m a t e - t a t e a e i v a î n v i n g e , n u m ă s u r i l e b i i i t ă ţ i l e l i r i ce a l e a c e s t u i „jporn-r u l " e i , ca s ă u t i l i z ă m t e r m e n : p o l i ţ i e n e ş t i . R e g i m u l t r e c u t a - p i e r " s u n t c o v â r ş i t o a r e , că m e ş -a s e m ă n ă t o r i C e r e r e a d e t e r m i n ă v e a n e v o e d e a m e n i n ţ ă r i şi c e n - t e ş u g u l s ă u e s t e a j u n s la o p e r -ofer ta , işi î n m a t e r i e d e ar tă . z u r i m u l t i p l e , ca s ă - ş i a p e r e s l ă - f e c ţ i u n e n e c u n o s c u t ă î n i s t o r i a

U n p u b l i c d i s p u s să a p r e c i e z e b i c i u n e a o r g a n i c ă . R e g i m u l n o u p i c t u r i i n o a s t r e , că î n f i n e , r e -nuimai o a n u m i t ă f o r m ă d e ar tă , e î n s ă ş i o r g a n i s m u l r o m â n e s c , a - g i s t r u l s ă u e a t â t d e v a r j a t ; ш -v a fi f er i t d e p r i m e j d i a d e a fi J u n s s ă i s e c o n d u c ă duipă l e g i l e i n f l u e n ţ a t d e o a r t ă c a r e n u - i

sale i n t e r n e . Ş i .pentru u n o n g a -

corespuinde. I m p l i c a ţ i i l e s o c i a l e п ^ ™ . ; e £ i l e s u n t î n t o t d e a u n a c o ­a i e p r o c e s u l u i a c e s t u i a i n u t i l i - r e a p u n z ă t o a r e n e c e s i t ă ţ i l o r s a l e z e a z ă a s t f e l m ă s u r i l e d e c e n - s t r u c t u r a l e .

z u r ă î n m a t e r i e d e artă . O p e r e l e C e e a c e p o a t e c e r e S t a t u i L e -i n d e z i r a b i l e v o r c ă d e a d e l a s i n e g i o n a r d e l a ar tă e s t e d o a r c o n -î n d e s u e t u d i n e . M e s a g i u ! l or s p i - formitatea ei cu ea însăş1. C o n -r i tua l v a r ă m â n e n e r e c e p t a t . f o r m i t a t e a a r t i s t u l u i c u e l î n -

F i i n d o m i ş c a r e d e t e r m i n a t ă s u ş i , şi a o p e r e i c u a r t i s t u l . A -

d e n e c e s i t ă ţ i l e i m a n e n t e a l e r o - P e l u l ia v a l o a r e a p u r o m e n e a s c ă , dV d r a g u l ' "unor" t e h n i c i „ o r i g

Teatrul se susţine singur în lu­de as'tăzi ale d-nei Şerbescu, dar p u r şi simplu, inestetice. mea Artei ca pământul în eter.

s incer i ai m a r e l u i Ş t e f a n P o p e s - a o p e r e , o r f u n d a m e n t a l e ale s j ă t u i m d i r e c ţ i i l e c i n 6 m a t o g r a - ^ Г е ? Й е ' А Й c u s e f e r e a u să o m ă r t u r i s e a s c ă , uteraturei clasice şi romantice . „„ J „„ dramatic e o vietate vatamaipare, n u m a i p e n t r u c ă î n l u m i n a m o - ale pianului, Bach, Beethoven, ІеЮг, m Upsa de premiere, sa nu u n s o i de cariu săpand temeliile n u m a i p e n t r u c ă , i n l u m i n a m o £ r a h m s î n c a r e n u p r e z i n t e mai bine niciun film, teatrului şi grăbindu-i prabuşi-d e r n i s m u l u i e x c l u s i v i s t al s n o - e s t e n e v o i e s ă f i m extraordinari d e c a t s ă - i asasineze pe bieţii r e a -

PAUL LAHOVARV

bi lor , Ş t e f a n P o p e s c u e r a v ă z u t p r o f e ţ i pentru a bănui că, d-sa ca u n p i c t o r „ p o m p i e r " . C ă p o s i - va avea lucruri însemnate de

spus. Activitatea d-sale viitoare ne-o

Cunosc trei varietăţi de cari s p e c t a t o r i . Nu de altceva, dar ris- d r a m a t i c i : vulgarul, amarnicul, că s ă , m i mai aibe spectatori la proteicul.

va afirma de sigur, cât de cu­rând.

viitoarele filme bune.

TRAIAN LALESCU

Prima varietate e cea mai răs­pândită. Carlul vulgar n'a citit o

t a u a p o l o g e ţ i i „ m o d e i " . A m a v u t d u r e r e a s ă a u z i m b a t j o c o r i t a -c e s t p r e s t i g i o s ar t i s t , d e u n a d ­m i r a t o r n e p r e c u p e ţ i t a l r u t i n a ­r u l u i u n e i m a n i e r e p e c a r e n 'o s t ă p â n e ş t e d e c â t s u p e r f i c i a l : P e -r a h l m . POPULARITATEA tul în s l u j b a unui teatru de mai B I N O C L U L

a u t e n t i c ă şi mai aleasă substanţă, H i p n o t i z a ţ i d e p r e s t i g i u l mo- c o m i c u l u i C o n s t a n t i n T ă n a s e se decât cel pe care îl slujeşte azi

dei, a m a t o r i i n o ş t r i d e a r t ă a u dovedeşte acum peste tălăzuirea cu atâta succes. u i t a t f u n c ţ i a p r i m o r d i a l ă a ar te i , e u e n i m e î U e l o r ce gonesc specta- ^ s u n t e m s i g u r i c a d"s° а г и"

D o m n u l e L a h o v a r y , a f i r m a ţ i a d u m i t a i e m'a p u s p e g â n d u r i . Ş i f i i n d c ă p ă r e r e a m e a n 'ar fi a v u t d e s t u l ă g r e u t a t e a l ă t u r i d e p u ­t e r n i c a d u m i t a i e a r g u m e n t a r e ,

a m r e c u r s la c â t e v a p e r s o a n e a u t o r i z a t e , şi c a r e v i n c u a u t o r i ­t a t e a d o m n i i l o r lor , să s p u n ă : da !

A s t f e l , . D - r a T a n t z i , v e d e t a d e l a t e a ­

tru l „ A m b a s a d o r " , r ă s p u n d e — „ C r o n i c a d r a m a t i c ă e s t e a b ­

s o l u t n e c e s a r ă p e n t r u no i , t i n e ­r e l e a c t r i ţ e c u t a l e n t . C u m a m p u t e a s ă n e r e m a r c ă m , d a c ă n'ar

„ . „,.„ . „sta.,» , . _ o m « fi c r o n i c a d r a m a t i c ă ? !. U i t e , e u nu mai apropie de catava vrems > de ochii şi sufletul spectatorilor, s u n t , c r e d , c e a m a i t a l e n t a t ă a c -pe actor. Prea puţini iubitori d e tr i ţă d e l a „Ambasador i" . Crez i

Іеа s t u d i u l u i şi a muncii, care le şlefueşte şi le valorifică însuşi­rile. Pentru că p u b l i c i t a t e a s i n g u ­ră p o a t e p r o v o c a a t e n ţ i a şi cur io zitatea publicului — dar nu poate întreţine permanent, o minciună.

O n e s t i t a t e a este, aşa dar, o con­diţie de reuşită chiar pentru un făuritor de idoli .

_. _ torii din toate teatrele — vnvin-m â n i s m u l u i , M i ş c a r e a L e g i o n a r ă s t r i c t o m e n e a s c a ş i p r o f u n d o m e - m a l e I l _ Q т 1 ) 0 а г с е г е la r o l u l p r i - cibită. n u a r e a s e t e m e d e n i m i c d i n n e a s c ă a a r t e i , n 'ar f i î n c a z u l

m i t i v a l a c e s t e i a c t i v i t ă ţ i s p i r i ­t u a l e , o r e î m p r o s p ă t a r e a c o n ­t a c t u l u i m u n c i t o r u l u i - a r t i s t , c u o m e n i a d i n t r ' î n s u l , c u f o n d u l lu i a d â n c s u f l e t e s c , o r e a p r o p i e r e a

c e e a c e c o n t r a z i c e a c e s t e n e c e s i - l n c a r e el ar fi l a n s a t , o i n g e r i n -tăţ i . P u t e r n i c r e a c t i v e , c u a t â t t ă e x t e r n ă . E l n 'ar p u t e a s t â n j e n i m a i p r o m p t e c u cât s u n t s u b c o n - l i b e r t a t e a d e m a n i f e s t a r e a n i c i -ş t i e n t e , a c e s t e n e c e s i t ă ţ i i n t e r i - u n u i art i s t . P e n t r u c ă d e f i n i ţ i a

o a r e a l e s u f l e t u l u i r o m â n e s c v o r l iber tă ţ i i e c o n f o r m i t a t e a a o ţ i u - e s t e t i c e î " d e etică" ( fără" i m p U c a -e l i m i n a d e l a s i n e , (ca î n p r o c e s u l > r n i i c u m o b i l u l e i i n t e r n . Şi î n tă inu i t al f a g o c i t o z e i , î n c a r e g l o - m á s u r a î n c a r e ar t i ş t i i s u n t ro-b u l e l e a l b e a l e s â n g e l u i scot d in mâni, ei n u po t v r o i d e c â t c e e a -luptă , m i c r o o r g a n i s m e l e n o c i v e , c e c o r e s p u n d e s t r u c t u r i i l o r r o -

m i c r o b i i c e l e p r i m e j d u e s c f i i n ­ţa) , p e a c e l e a d i n t r e f o r m e l e d e artă , c a r e n u c o r e s p u n d s t r u c ­tur i i a c t u a l e a c o n ş t i i n ţ e i r o m â ­n e ş t i .

L i b e r t a t e a d e p l i n a a c o r d a t ă a r ­

m e n e ş t i . N o r m a a u t e n t i c i t ă ţ i i m o r a l e , ar d e v e n i , d i n n o u , e s t e ­tic, n o r m a s i n c e r i t ă ţ i i . ( C o n f o r ­m i t a t e a e x p r e s i e i c u i n t u i ţ i a ) . L i ­b e r a t o a r e p e n t r u m u l ţ i ar t i ş t i , i n d i f e r e n t d e şcoa lă , n o r m a s i n -

tei d e or i ce fel , p r o b e a z ă o d a t ă c e r i t ă ţ i i a s t f e l î n ţ e l e a s ă i - a r d i s -m a i m u l t p e ce a d â n c i r ea l i tă ţ i p e n s a s ă m i m e z e m a g n e t i c , u n s u f l e t e ş t i ş t i e că s e s p r i j i n ă Miş- A p u s d e m a r e p r e s t i g i u , d a r a l e curea L e g i o n a r ă . N e a v â n d a l t ţe l cărui t e n d i n ţ e p r o f u n d e n e p u -d e c â t s ă p ă s t r e z e f i in ţa d e p l i n ă t â n d u - ş i - l e , f i r e ş t e , î n s u ş i , n u a R o m â n i s m u l u i , l e g i o n a r i s r o u i r e u ş e a u decât să-1 parbdieze, ba-

ţ ia n i c i u n e i s u b o r d o n ă r i ) , v o r d e ­s ă v â r ş i c e e a c e î n c r e d e r e a C o ­m a n d a n t u l u i , î n s ă n ă t a t e a o r g a ­n i s m u l u i r o m â n e s c a î n g ă d u i t s ă p u r c e a d ă s p o n t a n : s e l e c ţ i o n a r e a ar te i c a r e n e t r e b u e .

R e u m a n i z a r e a a r t i s t u l u i — aşa c u m s'a o p e r a t p r i n L e g i u n e r e u ­m a n i z a r e a p r o f e s i o n i s t u l u i , — v a v e n i c u r â n d .

P e n t r u c ă , a ş a c u m s p u n e a c â n d v a , l a c o n i c , a p ă s a t , g r a v , d e ­m o n u l d i n N a e I o n e s c u . — „ T o ­iu l e s t e anthropologie".

ION FRUNZETTI

but i î n o r i c e încercare.

IMPRESARII

au în alte ţări funcţia să d e s ­c o p e r e şi să c o n s a c r e talentele.

E o „funcţie" care cere pregă­tire şi iscusinţă deosebită.

Impresarul nu se mulţumeşte

c ă d i r e c t o r i i m i - a r d a v r e t m rol d a c ă G i g i al m e u n'ar fi s c r i s

ne ?" D. B â z u , d i r e c t o r u l t e a t r u l u i

„ M a s c a g a l b e n ă " , n e d e c l a r ă • — „ C r o n i c a r i i d r a m a t i c i s u n t

t o a r t e d e c o r a t i v i la p r e m i e r e . O

Teatrul d-sale, e plin în fiecare seară.

Cu această popularitate, d. Tă­nase ar putea să-şi cucerească nios organizate — ci — mai cu dreptul la recunoştinţa postţri- seamă, privegherii de fiece clipa taţii, încercând să-şi pite tal'en- si îndrumar ii t a l e n t u l u i lor p e c a -

teatru, sau câţiva întârziaţi ad­miratori ai „plasticităţii nude" mai au curiozitatea să privească . prin binoclu, chipul sau pulpele m o t o d e a u n a f r u m o s d e s p r e m i ­celor din scenă.

Constatarea aceasta ne obligă să notăm aci, lipsa de interes — tot mai evidentă, a publicului no­stru — pentru orice efort indivi-

să asiste la examenele de Con- dual de creaţie. . . . servator, unde c a n d i d a ţ i i la g l o - şj d e a C i nedumerirea noastră s a l a d e P r e m i e r a fara o a m e n i d e ria scenei sunt, de cele mai mul- faţă de „întrecerea" a două tea- s p e c i a l i t a t e şi d e b i l e t e d e f a v o a -te ori, victime ale vanităţii părin- tre bucureştene, în prezentarea t i e , а г ц 0 s rJ.(;ă goa lă" . teşti ori ale propriei lor exal- unei piese romantice germane cu T o t o , d i r e c t o r u l r e v i s t e i a e ţări doua roluri ispititoare pentru '

' , , . „ orice actor t e a t r u „ R e c u z i t a ' , n e s p u n e : Căutându-şi viitoarele „vedete", «г"-е асшг. _ _ ^

oriunde, la orice manifestare pu- Fiindcă noi nu credem că pu- — „<-romca a r a m a u c a e s . e cd-nl ică , urmărind evoluţia debutau- blicul va răspunde la invitaţia s o l u t n e c e s a r ă p e n t r u b u n u l ţilor, cu urechea atentă şi ochii celor citaţi, venind să compare m e r s a i r e v i s t e i d i n p u n o t d e d e s c h i ş i totdeauna - impresarul bortul şi realizarea fiecăruia.

Ar fi sa se întoarcă la BINO­CLU şi la p r e ţ u i r e a e f o r t u l u i d e c r e a ţ i e a r t i s t i c ă .

„ , . Nu credem, dar o dorim din Dar beneficiarii iscusmţei aces- t„„+x :„îm„ спрріяілгііпг si

tor impresari, nu-şi datoresc stră- teaîreC^oastoe î n f l o r i r e a teatra'-ud r c m â o e a c " Numai astfel, această „întrece­

re" s'ar putea dovedi folositoare. S. D.

adevărat p r e s i m t e u n d e m o c n e ş ­te , î n ă b u ş i t ă , o f l a c ă r ă şi o face să isbucnească biruitoare.

lucirea numai publicităţii inge-

v e d e r e a d m i n i s t r a t i v . D o a r o s t r â n s ă c o l a b o r a r e in­

tre c r o n i c a r u l d r a m a t i c şi c h i t a n ­ţ e l e d e p l a t ă , p o a t e d u c e la o

D o m n u l e L a h o v a r y , e u n u - m i p e r m i t să a d a u g n i m i c .

G. V .

8 UNIVERSUl LITERAR 2 Noembrie 1940

Probleme ale presei actuale „ R Ă Z B O I U L , M A T E R I A Ş I S P I R I T U L "

T e m a lu i D i n o Bellomo, p o a t e i sp i t i p e o r i c i n e d i n t r e a c e i car i m a i c r e d a s t ă z i î n r e a l i t a t e a c e ­lu i d e a l t r e i l e a . P e n t r u m i n ţ i l e n e a s t â m p ă r a t e , — a v i d e d e c o n ­t i n u i n o u i r a p o r t u r i d e s c o p e r i t e î n t r e t e r m e n i i p r o b l e m e l o r v e c h i — c e e a c e d u c e n e a p ă r a t la f o r ­m u l a r e a p r o b l e m e l o r n o u i , — p r o p u n e m a s t ă z i u n j o c c a r e poate a v e a r ă s u n e t î n c o n ş t i i n ­ţ e l e u n o r a , d e ş i p e n t r u a l ţ i i e l n u î n s e a m n ă , e v e n t u a l , d e c â t s i m p l ă d i s t r a c ţ i e . I a t ă d e s p r e c e e Vorba, a n u m e : d i n t i t l u l a r t i ­c o l u l u i lu i D i n o B e l l o m o , c a r e î n c e a r c ă s ă s t a b i l e a s c ă , ju s t , r a ­p o r t u l d i n t r e a c e s t e t r e i n o ţ i u n i ,

b a z a t p e c e e a c e o b s e r v ă d i n a -c e s t u l t i m r ă z b o i ( u l t i m , d u p ă c â t s e p a r e , n u m a i p â n ă î n p r e ­z e n t , ş i n u , d i n n e f e r i c i r e , u l t i ­m u l d i n t r e r ă z b o a i e l e la c a r e e s u p u s ă o m e n i r e a ) , n o i c ă u t ă m p o s i b i l i t ă ţ i l e q u a s i - a l g e b r i c e d e c o m b i n a r e a t e r m e n i l o r , p r i n m i c i n u a n ţ e d e d e c l i n a r e . A ş a d a r :

R Ă Z B O I U L : M A T E R I A S P I R I T U L U I

E cunoscută maxima filosofu­lui antic Heraclit, poreclit „Obscurul", fie din pricina în­tunecimii pline de sensuri tăi­nuite, a gândirii sale, fie din pricina continuei sale încruntări, care-i dădea o înfăţişare întu­necată, într'unul din „Fragmen­tele" ce ne-au rămas delà acest duşman al şcoalei eleate, citim fraza : „ p o l e m o s p a n t o n h r i m a -t o n p i g h i " . A d i c ă : „ r ă z b o i u l e o -r i g i n e a t u t u l o r l u c r u r i l o r " . C o n ­c e p ţ i a heraclitică a existenţei, care o identifica pe aceasta cu m i ş c a r e a , vedea firesc în toate lucrurile existente, produsul unei lupte, unui antagonism al ele­mentelor. Focul era de pildă pro­dusul războiului elementului sta­bil, solid, material, cu cel aerian, fluid, nestatornic. Focul era şi nu era in aceiaş timp, proteiform şi divers ca însăşi existenţa (exi­stenţa era, în ultimă analiză, după Heraclit, foc ) . Mişcarea, schimbarea, d e v e n i r e a ( l u p t a e -x i s t e n ţ e i c u neexistenţa), erau ceeace caracteriza viziunea lui Heraclit Obscurul. Dacă lucrurile nu rămân fără oarecare confir­mare ştiinţifică, e sigur că în forma în care le expune Hera­clit, oricât de geniale ar fi une­ori, poetic, formulările, ele nu mai pot fi menţinute. Ceeace poate fi însă menţinut azi, e sen­sul profund al observaţiei filo­sofului din Efes, în ceeace pri­veşte spiritul.

Nouile doctrine spiritualiste moderne au arătat mai bine de­cât s'ar fi putut cineva aştepta, cât adevăr e în vorbele Obscu­rului, când spiritul e cel despre care se discută. Că la baza ori­cărei acţiuni spirituale stă un antagonism, o contradicţie, se ştie de mult. De când s'a proclamat principiul contradicţiei drept lege a intelectului omenesc. Hegel a fost cel care a demonstrat jocul triadic al ideei.

Pornind delà Teză prin A n t i ­t e z ă la Sinteză, spiritul marchea­ză toate fazele unui război, în orice act de cunoaştere. Idealis­mul subiectiv al lui Fichte, după care E u l s e p u n e , î n t â i , p e sine, ca existent, opunându-şi apoi prin limitare, Non-Eul, e altă viziune antagonistică a gândirii. Spiritul e libertate. Libertatea înseamnă însă revoltă, o p o z i ţ i e , l u p t ă .

Filosofiile spiritualiste italiene ale lui G i o v a n n i G e n t i l e , C r a c e ş i T i l g h e r , pornite toate din hege­lianism, asta vor să pună în evi­denţă : că războiul e originea spiritului. Războiul conceptelor... Dar nu numai origine se poate susţine că e războiul pentru spi­rit, ci şi materia lui.

într'adevăr, numai asupra a ceeace nu e lămurit, echilibrat adică, aşezat, are a se exercite gândirea. Numai realităţile in stare de război cer judecată. P r o c e s e l e cer explicare, nu stă • rile. Modificările stărilor, răz­boiul lor.

Cât de adevărată e afirmaţia că r ă z b o i u l e m a t e r i a s p i r i t u l u i se poate vedea din faptul simplu al inexistenţei oricărei preocu­pări spirituale, culturale, acolo unde echilibrarea s'a produs. E-chilibru înseamnă şi pentru spi­rit, moarte. Şi echilibrul se ca­pătă prin primatul materiei. De asta societăţile materialiste sunt societăţi moarte. Dar în felul a-cesta ajungem la al doilea fel de a formula problema, aşezând ter­menii ei astfel încât să obţinem

S P I R I T U L : R Ă Z B O I U L M A T E R I E I

N u e u n j o c d e p u z z l e , c e e a c e f a c e m . E p u r ş i s i m p l u a p l i c a r e a p r i n c i p i u l u i n o s t r u , c ă g â n d i r e a e p r o d u s u l a n t a g o n i s m u l u i u n o r e l e m e n t e . A ş e z ă m e l e m e n t e l e t i ­t l u l u i d e m a i s u s î n d i v e r s e p o ­z i ţ i i , l e î n t ă r â t ă m a d i c ă l a d i ­v e r s e l u p t e , c o m b i n â n d u - I e , ş i u r m ă m a p o i i n d i c a ţ i i l e l or .

î n t r ' a d e v ă r : s p i r i t u l î n s e a m n ă r ă z b o i u l î m p o t r i v a m a t e r i e i . D e c â t e or i n ' a m s p u s - o , d e c â t e or i n u s'a s p u s . D u a l i s m u l v e c h i u a l l u i D e s c a r t e s l e a ş e z a p e a m â n ­d o u ă p e a c e l a r ş p l a n . D a r , p e n t r u D u m n e z e u , s ă n u g â n d i m t e o r e t i c . V r e m u r i l e n u n e m a i p e r m i t a s t a . A s t ă z i n u p u t e m g â n d i d e c â t e t i c G â n d i m e t i c , s a u n u g â n d i m d e fe l . P e n t r u c ă , a l t f e l , r i s c ă m s ă g â n d i m s i n g u r i , i n u t i l , p e n t r u n i ­m e n i . A ş a d a r , c o n s e c i n ţ e l e e t i c e a l e d u a l i s m u l u i o n t o l o g i c s u n t d e s a s t r u o a s e . A d a m a t e r i e i c e e s t e a l m a t e r i e i ş i s p i r i t u l u i c e e s t e a l s p i r i t u l u i , a r f i f r u m o s d a c ă ar fi p o s i b i l . D i n n e f e r i c i r e î n s ă , câne! d a i m a t e r i e i c e e a c e ţ i s e p a r e c ă i s e c u v i n e , m a t e r i a î n ­d e s t u l a t ă a c ţ i o n e a z ă a s u p r a s p i ­r i t u l u i î n a ş a f e l î n c â t f e l u l lu i d e a s e m a n i f e s t a s e s c h i m b ă . I n l o c s ă f i e l i b e r a t p r i n f a p t u l că î n d e s t u l â n d m a t e r i a , s c a p ă d e g r i j a e i , s p i r i t u l s e s i m t e î n c ă t u ­ş a t d e p o f t e l e c r e s c â n d e î n p r o ­g r e s i e g e o m e t r i c ă a l e m a t e r i e i h r ă n i t e î n p r o g r e s i e a r i t m e t i c ă . E o l e g e f i z i o l o g i c ă a c e e a că s e n ­z a ţ i a c r e ş t e c u l o g a r i t h m u l e x ­c i t a ţ i e i . B u n ă s t a r e a dă , c u m s e

z i c e î n m e d i c i n ă , a c u t u m a n ţ ă . C e e a c e e r a s u f i c i e n t s ă t e s a t i s ­f a c ă o d a t ă , a d o u a o a r ă t e s a t i s ­f a c e n u m a i p e j u m ă t a t e . A d i c ă , d a c ă e x c i t a n t u l s e n z a ţ i e i n u c r e ş t e Sn p r o g r e s i e g e o m e t r i c ă , s e n z a ţ i a n u p o a t e f i r e s i m ţ i t ă c a s p o r i n d . F e c h n e r - W e b e r , d e s c o p e r i t o r i i a -

c e s t e i l e g i , n u - ş i î n c h i p u i a u p r o ­b a b i l e n o r m e l e c o n s e c i n ţ e a l e ei . C i n e s'a l ă s a t o d a t ă î n v o i a „ î m -b u i m b ă r i i " , n u - i m a i p o a t e s c ă p a -M a t e r i a , p r i n p e r v e r s a e i l e g e , v a c e r e t o t m a i m u l t , d e f i e c a r e d a t ă î n d o i t m a i m u l t , p e n t r u c ă s ă s e s i m t ă m e r e u l a f e l s ă t u l ă d e - a b i a Ia f e l s ă t u l ă . V a i s p i r i t u l u i c a r e , î n ş e l a t f i i n d d e d u a l i s m u l t e o r e ­t ic , a c r e z u t c ă s e v a p u t e a d e s ­c o t o r o s i d e a c e a s t ă v r ă j i t o a r e j o s ­n i c ă , s ă t u r â n d - o . R o b i a l u i e m a i g r e a d e c â t a b ă u t o r i l o r r e c i d e s t u p e f i a n t e .

S p i r i t u l î n s e m n e a z ă r ă z b o i u m a t e r i e i . A n u - i s a t i s f a c e n i c i ­o d a t ă t o t a l p o f t e l e , a o ţ i n e î n ­t o t d e a u n a î n s t a r e d e s u b - a l i m e n -t a ţ i e , [iată t e h n i c a s u b o r d o n ă r i i e i . „ S ă t r ă i m î n s ă r ă c i e , î n d e p ă r ­t â n d d e n o i l u x u l ş i î m b u i b a r e a " , e l e g e a e l i t e l o r s p i r i t u a l e . Ş i s i n ­g u r a c a r e p o a t e r e z e r v a s p i r i t u ­lui c l i m a t u l l u i d e a s c e z ă , f ă r ă d e c a r e s e î n n ă b u ş e .

Ş i d i m p o t r i v ă :

M A T E R I A : R Ă Z B O I U L S P I R I T U L U I

Dar felul în care se exercită acest război al materiei împotri­va spiritului, a fost expus delà sine sub titlul precedent, al că­rui corolar acesta este.

Mai e însă un sens :

R Ă Z B O I U L S P I R I T U L U I : M A T E R I A

E s e n s u l b ă t ă l i i l o r l e g i o n a r e d e f i e c a r e zi. S e n s u l „ a j u t o r u l u i l e ­g i o n a r " . N i s e r u p e i n i m a d e m i l a n e n o r o c i ţ i l o r n o ş t r i f ra ţ i o a r e d e ­g e r ă , flămânzesc, m o r . D a r n u p u ­t e m f a c e n i m i c s i n g u r i . F o r ţ e l e s p i r i t u l u i s e c o a l i z e a z ă . R ă z b o i u l s p i r i t u l u i t i n d e să c u c e r e a s c ă m a ­t e r i a d e c a r e a u n e v o i e n e h r ă n i ţ i i a c e ş t i a , d e - a t â t a t i m p . B ă t ă l i a s p i r i t u l u i r o m â n e s c c a u t ă s ă l e a -s i g u r e m a t e r i a . A t â t a c â t s ă n u l e f i e v i a ţ a p r i m e j d u i t ă , ş i m i n i m u m d e c o n f o r t f i z i c s ă li s e p o a t ă a -s i g u r a .

S e v a o b i e c t a i r o n i c d e c ă t r e a c e i c a r e i n t e r p r e t e a z ă r ă u v o i t o r i o r i ­ce, a ş a c u m i n t e r p r e t e a u R o m a n i i p ă g â n i v o r b e l e l u i H r i s t o s , ca să i n t e r z i c ă c r e ş t i n i l o r d r e p t u l d e a s e i n s t r u i , s u b p r e t e x t c ă „ t r e b u i e

să r ă m â n ă s ă r a c i c u D u h u l " . S e v a o b i e c t a c ă e o i n c o n s e c v e n ţ ă l u p t a s p i r i t u l u i p e n t r u a s i g u r a r e a m a ­ter ie i , o d a t ă c e n o r m a e „să t r ă i m în s ă r ă c i e " . D e s i g u r : n o r m a e s ă ­răc ia , d a r s ă r ă c i e n u î n s e m n e a z ă m i z e r i e . O s ă r ă c i e d e m n ă , o s ă ­r ă c i e c o r e c t ă , o s ă r ă c i e o n e s t ă , c a r e să p e r m i t ă s p i r i t u l u i a c t i v i ­ta t ea , a s i g u r â n d u n m i n i m d e s e c u r i t a t e f i z i că i n d i v i d u l u i , e s ă r ă c i a p e c a r e o d o r i m . E a e c h i ­v a l e a z ă c u s a t i s f a c e r e a t r e b u i n ­ţ e l o r f i e c ă r u i a , ş i n u m a i a t r e ­b u i n ţ e l o r , î n l ă t u r â n d r i s ipa , a d i c ă î m b u i b a r e a s a u c o n s u m u l i n u t i l , n e c o r e s p u n z â n d n ic i u n e i n e c e s i ­tă ţ i i n d i v i d u a l e . M i z e r i a î n s ă î m p i e d i c ă a c t i v i t a t e a . E a î n s e m ­n e a z ă p r i v a ţ i e , î n j o s i r e , i n c a p a c i ­

t a t e a o m u l u i d e a s t ă p â n i m a ­ter ia , a t â t a c â t ă î i e n e c e s a r ă p e n t r u f i i n ţ a r e a l u i , p e n t r u a c t i ­v i t a t e a l u i s p i r i t u a l ă .

R ă z b o i u l s p i r i t u l u i , az i , s e dă p e n t r u a s i g u r a r e a m a t e r i e i . R ă z ­b o i u l c e l o r d o u ă l u m i î n s e m ­n e a z ă , d u p ă o v o r b ă a D u c e l u i , r ă z b o i u l n a ţ i u n i l o r s ă r a c e ş i c o n s ­t r u c t i v e , î m p o t r i v a n a ţ i u n i l o r p l u -t o c r a t e ş i m o l e ş i t e . E l e r ă z b o i u l s p i r i t u l u i a j u n s la e x a l t a r e a f o r ­ţ e l o r s a l e , a pofteruţeloir s a l e , şi ia s u b j u g a r e a u t i l ă a m a t e r i e i n e c e ­s a r e , p r i n t e h n i c ă , p e n t r u c â ş t i ­g a r e a m a t e r i e i d e c a r e a r e n e v o i e s p i r i t u l c o n s t r u c t i v a l p o p o a r e l o r .

Ş i î n s f â r ş i t :

R Ă Z B O I U L M A T E R I E I : S P I R I T U L

Ţările plutocrate şi-au dat sea­ma că se prăbuşesc dacă nu câş­tigă de partea lor, principiul dă­tător de durabilitate : spiritul.

Din pricina aceasta se chel-tuesc atâţia bani, pentru cultu­ră. Numai că, o cultură care nu se alimentează din necesităţile publicului, din necesităţile inter­ne ale popoarelor, cum scriam în altă parte, nu e o cultură care să prindă.

De aici antagonismul dintre pătura creatoare de cultură şi publicul neînţelegător, indiferent sau prea superficial ca să poată pricepe altfel decât imitând, pa­rodiind, sau aprobând din sno­bism. Banii se luptă să cumpere apologeţi. Materialismul caută să-şi formeze spiritualitatea sa. Şi nu izbuteşte decât să izoleze pe insul s p i r i t u a l de massele ma­terialiste, să-l singularizeze, să-l exaspereze. Spiritul va evada fără să se mai uite în urmă, ca în întoarcerea sa din U. R. S. S. André Gide !

Spiritul e totuşi o marfă cău­tată în ţara materiei. Pentrucă el, prin extrema lui ingeniozi­tate, poate susţine până şl legi­timitatea materialismului, drept principiu de ordine spirituală. Mai ştii ? O, câtă deziluzie, câtă amărăciune nu ne-a prilejuit cândva, atitudinea ta oarbă şi tâmp obstinată, frate întru spi­ritualitate, materialist din încă­păţânare, prietene André Mal­raux !

Dar în felul acesta, am alune­cat înspre considerarea acelora care vorbesc în scrierile lor, de războiul lumilor.

M A T E R I A : R Ă Z B O I U L ŞI S P I R I T U L

a r f i o t e m ă i n t e r e s a n t ă d e c e r ­c e t a t : c u m p r i v e ş t e s p i r i t u l m o t i ­v u l a d â n c a l r ă z b o i u l u i , m i j l o a ­c e l e lu i , e f e c t e l e lu i . A s t a a r î n ­s e m n a î n s ă o a n t o l o g i e a l i t e r a ­tur i i ş t i i n ţ i f i c e s a u a r t i s t i c e , a r ă z b o i u l u i . C e e a c e , r e c u n o a ş t e ţ i , n u s e p o a t e î n t r e p r i n d e î n c â ­t e v a r â n d u r i , m a i a l e s p l e c â n d d i n c o m b i n a ţ i e î n c o m b i n a ţ i e , d e l à t e r m e n i i t i t l u l u i u n u i b i e t a r t i ­c o l a ş d e h e b d o m a d a r , c a a c e l a al lu i D i n o B e l l o m o d i n M e r i d i a n o d i R o m a N o . 41 d i n 13 O c t o m ­b r i e !

S O R A C T E S

D. C A R A C O S T E A

D e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n t e l o r p o ­l i t i c e d i n u l t i m a v r e m e , a a v u t ca r e z u l t a t , î n t r e a l t e l e , ş i u n m o d n o u d e a P r i v i c u l t u r a g e r m a n ă . C â n d v o r b i m d e s p r e „ u n m o d n o u d e a p r i v i c u l t u r a g e r m a n ă " , n u t r e b u e s ă î n ţ e l e g e m o î n t o a r ­c e r e b r u s c ă s p r e c a r t e a s a u a r t a d e la B e r l i n ş i V i e n ä , ci u n f a p t c e l u m i n e a z ă m a i s e m n i f i c a t i v p r e g ă t i r e a n o a s t r ă i n t e l e c t u a l ă . N e r e f e r i m a n u m e l a t r e c e r e a p e p r i m u l p l a n a l v i e ţ i i c u l t u r a l e a l a c e l o r p e r s o n a l i t ă ţ i c a r e ş i - a u s u s ţ i n u t d e m u l t ă v r e m e , c o n v i n ­g e r e a c ă g â n d i r e a g e r m a n ă e s t e

m a i p r o f i t a b i l ă d e s v o l t ă r i i n o a ­s t r e s p i r i t u a l e , f i e c ă n e f o l o s i m d e m e t o d e l e e i , f i e c ă îi p r i m i m s u g e s t i i l e i s v o a r e l o r m a i v e c h i şi m a i l a r g i .

P r i n t r e a c e s t e p e r s o n a l i t ă ţ i „de ş c o a l ă g e r m a n ă " s e n u m ă r ă î n r â n d u l î n t â i d. Prof. D . C a r a c o -s t e a , a căre i i m p o z a n t ă o p e r ă „ A r t a c u v â n t u l u i Ia E m i n e s c u " , f a c e o f i g u r ă a t â t d e n o u ă î n c r i ­t i ca l i t e r a r ă r o m â n e a s c ă . I n a r t i ­c o l u l „ D e c e n u m ' a m d u s l a P a ­ris", p u b l i c a t r e c e n t î n r e v i s t a „ C h e m a r e a V r e m i i " , d. prof . C a -r a c o s t e a e x p l i c ă m o t i v e l e p e n t r u c a r e s'a d e c i s s ă - ş i c o n t i n u e s t u ­d i i l e u n i v e r s i t a r e î n G e r m a n i a :

„ D r u m u l m i n i m e i r e z i s t e n ţ e , şi — d a c ă î n d r ă z n e s c s ă z i c — al v o c a ţ i u n i i m e l e , î m i z i c e a : P a r i ­s u l . I n m e d i u l g e r m a n î n s ă m i s'a r e l e v a t to t m a i m u l t , i m p e r a t i v u l c u v â n t u l u i , — î n ţ e l e g p r i n t e r ­m e n u l a c e s t a s u b s t r a t u l p r i m o r ­d i a l al o r i c ă r e i c r e a ţ i u n i .

P r i n t r ' o î n c l i n a r e d e - a n u d e s ­p ă r ţ i p o e z i a d e î n t r e g u l a n s a m ­b l u al p r o b l e m a t i c e i o m e n e ş t i , to t m a i m u l t î m i d ă d u s e m , î n c ă d i n ţară , s e a m a c e s e a r b ă d l u c r u e s t e l i t e r a t u r a , f ă r ă a d â n c i r e a m a r i l o r p r o b l e m e aşa c u m au f o s t t r ă i t e d e c u g e t ă t o r i i e p o c a l i ai o m e n i r i i ş i ai v r e m i i m e l e . Şi duPă c u m n u s e p o a t e c e n c e p e f i l o l o g i e şi l i n g u i s t i c ă f ă r ă h o t ă -r î t o a r e l e l u c r ă r i g e r m a n e , s e p o a t e o a r e c o n c e p e o a d â n c i r e a p r o b l e m e l o r o m e n e ş t i f ă r ă o i n ­t e n s ă t r ă i r e a f i l o s o f i e i g e r ­m a n e ?".

I O A N A L . B R A T E S C U -V O I N E Ş T I

I n l e g ă t u r ă c u s t r â n s a a p r o p i e ­r e d i n u l t i m a v r e m e a R o m â n i e i d e G e r m a n i a , î n v e d e r e a u n e i c o ­l a b o r ă r i p e p l a n u r i d i f e r i t e , d. I o a n A l . B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , s c r i i ­t o r u l şi a c a d e m i c i a n u l d e s t r ă l u ­cit p r e s t i g i u , s c r i e î n a c e i a ş n u ­m ă r d i n „ C h e m a r e a V r e m i i " :

„ T e a m a d e p r i m e j d i a că a m p u t e a c ă d e a s u b r o b i a G e r m a n i ­lor , n u m ă n e l i n i ş t e ş t e c â t u ş i d e p u ţ i n . S o c o t e s c o a s e m e n e a t e a ­m ă d r e p t o o f e n s ă a d u s ă n e a m u ­lu i n o s t r u , d r e p t o l i p s ă d e î n c r e ­d e r e î n v i t a l i t a t e a lu i . D i m p o t r i ­v ă , s u n t î n c r e d i n ţ a t că î m p l e t i r e a i n t e l i g e n ţ i i r o m â n i l o r , c u h ă r n i ­cia , s e n t i m e n t u l d a t o r i e i şi al v a ­lor i i o r d i n e i a l e G e r m a n i l o r , n e v a fi e x t r e m d e f a v o r a b i l ă . D i n c o l a b o r a r e a n o a s t r ă c u f i i i a c e s ­tu i n e a m m u n c i t o r , b r a v şi c i n s ­tit , v o m c â ş t i g a n u n u m a i c u ­n o a ş t e r e a m i j l o a c e l o r d e p u n e r e î n v a l o a r e a b o g ă ţ i i l o r ţăr i i n o a ­s t r e , d a r v o m d e b â n d i s e n t i ­m e n t u l d e m n i t ă ţ i i , a t â t d e v e ş t e ­j i t d e c o r u p ţ i a p r a c t i c a t ă d e f i ­n a n ţ a o v r e i a s c ă " .

R O L U L L I T E R A T U R I I

P r i n i n t e r m e d i u l l i t e r a t u r i i , v e d e d. B e r n h a r d C a p e s i u s p u ­t i n ţ a u n e i a c ţ i u n i d e c u n o a ş t e r e î n t r e p o p o r u l g e r m a n şi c e l r o ­m â n , c u n o a ş t e r e c a r e ar d u c e la o î n ţ e l e g e r e î n t r e c e l e d o u ă n a ­ţ i u n i . I n v e d e r e a a c e s t e i a c ţ i u n i , d. C a p e s i u s p r o p u n e , î n t r ' u n a r ­t i co l P u b l i c a t d e a s e m e n i î n r e v i ­s ta „ C h e m a r e a V r e m i i " , u r m ă t o a ­r e l e că i j u d i c i o a s e şi h ă r ă z i t e s u c c e s u l u i :

„1) L e c t u r i l e o p e r i l o r r e c i p r o c e î n o r i g i n a l .

2) I n t r o d u c e r e a m a t e r i a l u l u i d i n v i a ţ a p o p o r a n ă s t r ă i n ă î n p o e z i a p r o p r i e .

3) T r a d u c e r e a r e c i p r o c ă a l i t e -r a t u r e i d e v a l o a r e , a p r o p i a t ă d e s p i r i t u l p o p o r u l u i şi l e g a t ă d e p ă m â n t . M e t o d a c e a m a i s i m p l ă şi c e a m a i p u ţ i n d i s c u t a b i l ă e s t e b i n e î n ţ e l e s p r i m a : L e c t u r i f ă c u t e d i n o p e r i l e g e r m a n e d e c ă t r e r o ­m â n i , l e c t u r i f ă c u t e d e c ă t r e g e r ­m a n i d i n o p e r i l e r o m â n e ş t i " .

T R A I A N H E R S E N I

Cât d e p ă t r u n z ă t o a r e n i s e p a r r â n d u r i l e d - l u i T r a i a n H e r s e n i , a p ă r u t e d e u n ă z i î n z i a r u l „ C u ­v â n t u l " , şi n e î n t r e b ă m c e m i j ­l o a c e v a t r e b u i s ă l e g ă s i m ca să î n m u i e m „ i n i m i l e " . „ O a m e n i s ă r ­m a n i , — s c r i e d. prof . H e r s e n i , — c u d o u ă - t r e i m i i d e l e i p e l u n ă , îş i r u p d e l à g u r ă ş i a j u t ă p e ce i c ă z u ţ i î n n e n o r o c i r e . Ce i car i au d i n b e l ş u g t o t c e l e t r e b u e , n u v o r s ă r e n u n ţ e la n i m i c . N i c i o d a n i e m a i î n s e m n a t ă , n i c i u n g e s t d e i u b i r e d e o a m e n i n'a v e n i t d i n r â n d u r i l e a c e s t o r a . Şi t o t u ş i p e n ­t r u e i n u p o a t e fi v o r b a d e c â t d e a r e n u n ţ a la u n s p e c t a c o l d e g a l ă , la o b i j u t e r i e , la o m a ş i n ă , l a o b l a n ă , la o s t i c l ă d e ş a m p a n i e s a u o c u t i e d e i c r e n e g r e — a d i ­că la u n l u x c a r e î n v r e m u r i l e d e azi n u e s t e n u m a i s f i d ă t o r şi n e o -m e n o s , d a r e s t e p u r şi s i m p l u r i ­d i c o l şi a b s u r d . M i c i l e l or r e n u n ­ţăr i ar a s i g u r a o p â i n e , u n a d ă ­post , u n m e d i c a m e n t s a u o î m ­b r ă c ă m i n t e f r a ţ i l o r n o ş t r i căzuţ i fără v i n ă î n s u f e r i n ţ ă " .

C I T I M C U A T E N Ţ I E

c r o n i c i l e l i t e r a r e d i n „ C u v â n ­tul" a l e d - l u i B A R B U S L U Ş A N -S C H I şi a v e m s a t i s f a c ţ i a d e a v e ­d e a î n c u v i i n ţ a t e , d e c ă t r e u n l u p ­t ă t o r l e g i o n a r , u n e l e p r e o c u p ă r i a l e r e v i s t e i n o a s t r e , m a n i f e s t a t e a ic i î n n u m e l e cr i t i ce i . S u b s t a n ţ a u n e i n o u i c u l t u r i s e v a d e s c o p e r i t r e p t a t c ă u t ă t o r i l o r s er io ş i , d e o ­c a m d a t ă n u t r e b u e s ă p i e r d e m d i n v e d e r e a f i r m a ţ i a d - l u i B a r b u S l u ş a n s c h i , p l i n ă d e a d e v ă r , că „se v a î n t â m p l a ca l i t e r a t u r a r o ­m â n e a s c ă v e r i t a b i l ă a p e r i o a d e i p e c a r e o t r ă i m s ă n u f ie a c e e a p e c a r e a u c o m p u s - o s cr i i t or i i „de p r o f e s i e " , ci a c e e a p e c a r e a u a l ­c ă t u i t - o l u p t ă t o r i i u n e i c r e d i n ţ e , î n r ă g a z u r i , d e p a r t e d e or i ce p r e o c u p a r e l i t erară" .

S A N U U I T A M

d e a s e m e n i p r o b l e m a e s e n ţ i a l ă a v i e ţ i i r o m â n e ş t i d e azi , r i d i c a t ă î n p l a n u l î n t â i al c o n ş t i i n ţ e i , d e c ă ­t r e C ă p i t a n , p r i n t r ' u n a d i n i n t u i ­ţ i i l e s a l e a d â n c i . A c e a s t ă p r o b l e ­m ă , c o n s i d e r a t ă s u b r a p o r t e c o ­n o m i c , o f o r m u l e a z ă a s t f e l d. Prof. D a n R ă d u l e s c u , r e c e n t , î n ­tr 'un a r t i c o l d i n z i a r u l „ C u v â n ­tul", şi ea p r i v e ş t e n e c e s i t a t e a î n m u l ţ i r i i p o p u l a ţ i e i R o m â n i e i .

„ T r e i z e c i d e m i l i o a n e v i g u r o a ­se, c o n ş t i e n t e d e r a s a l o r , c o h é ­r e n t e ş i m a i p l i n e d e v i a ţ ă ca o r i c e a l t p o p o r d i m p r e j u r . T r e i ­zec i d e m i l i o a n e s ă n ă t o a s e ca n e a m u l g e r m a n şi î n s u f l e ţ i t e d e s p i r i t u l e l i t e i l e g i o n a r e d e az i .

A c e a s t a e t e m a . E a p a r e , l a p r i ­m a v e d e r e , p u r p o l i t i c ă . Ş i e î n m a r e p a r t e a ş a . D a r l a t e m e l i a e i s tă o u r i a ş ă p r o b l e m ă e c o n o m i c ă , f ă r ă r e z o l v a r e a c ă r e i a t e m a p o l i ­t i că r ă m â n e u n s i m p l u d e z i d e r a t p io s , u n v i s f r u m o s f ă r ă p u t i n ţ e d e î n d e p l i n i r e " .

P O R T R E T E

Ci t i tor i i a u o b s e r v a t , c r e d e m , î n u l t i m e l e z i l e , c ă a u î n c e p u t , s ă s e p u b l i c e p o r t r e t e l e m o r a l e a l e e r o i l o r l e g i o n a r i . C a m a r a z i i l u p ­tă tor i c a r e a u s u p r a v i e ţ u i t p r i ­g o a n e i şi a u c u n o s c u t v i c t o r i a d e la 6 S e p t e m b r i e , s c r i u a s t ă z i c u p i e t a t e d e s p r e c a m a r a z i i l o r u c i ş i . O f a c , f i r e ş t e , c u g â n d u l c u r a t d e a s e p ă s t r a p e n t r u t o t d e a u n a î n v i a ţ a l e g i o n a r ă , s e n s u l l e g a t d e n u m e l e u n u i m a r t i r a l c r e d i n ţ e i . B ă n u i m că a c e s t f e l d e s c r i e r i v a a v e a u n rol d e c i s i v î n i s t o r i a şi d o c t r i n a l e g i o n a r ă . A ş t e p t ă m c u e m o ţ i e î m p l i n i r e a „ c a l e n d a r u l u i " l e g i o n a r , ş i p â n ă a t u n c i r e ţ i n e m „ p o r t r e t u l " p r o f e s o r u l u i V a s i l e C h r i s t e s c u ş i a l l u i I O N B E L G E A ( p r i m u l s c r i s d e d. prof . P . P . P a n a i t e s c u , ş i a l d o i l e a d e d. N . A n d r i e ş ) , a p ă r u t e î n „ C u v â n t u l " .

V A S I L E C H R I S T E S C U

D e s p r e a c e s t s t r ă l u c i t e l e v al lu i P â r v a n , a u t o r al u n e i o p e r e d e m a r e v a l o a r e „ I s t o r i a m i l i t a r ă a D a c i e i R o m a n e " , s c r i e d P . P . P a n a i t e s c u , î n t r e a l t e l e :

„ M ă v o i m u l ţ u m i s ă s p u n c ă a f o s t u n u l d i n c e i m a i m a r i e r u ­di ţ i ş i î n a c e i a ş t i m p d i n t r e c e i m a i r e a l i ş t i g â n d i t o r i a i i s t o r i o ­g r a f i e i n o a s t r e . D a r ş t i i n ţ a n u l - a ţ i n u t î n c h i s î n b i b l i o t e c i s a u i z o ­l a t î n c â m p u r i l e d e s ă p ă t u r i a r ­h e o l o g i c e . P e n t r u e l l u m e a a c e i a d e f a n t o m e a l e t r e c u t u l u i e r a v i e , s'a s i m ţ i t l u a t d e m â n ă d e m a r i l e f i g u r i p e c a r e l e e v o c a , p r i n s î n m a r ş u l l or d e l u p t ă ş i g l o r i e . C u e l e a t ră i t î n e t e r n i t a t e " .

I O N B E L G E A

P e n t r u c i n e l - a u c u n o s c u t , r â n ­d u r i l e c e l e c i t ă m m a i j o s d e s P r e I o n B e l g e a , a l e d - l u i N . A n d r i e ş , s u g e r e a z ă u n a d i n c e l e n i a i p ă ­t r u n z ă t o a r e f i g u r i a l e t i n e r i l o r c ă r t u r a r i t e m e i n i c p r e g ă t i ţ i , d i n r â n d u r i l e d e l u p t ă t o r i a i l e g i u n i i :

„ C u d i s t i n c ţ i a l u i s u f l e t e a s c ă , c u l o g i c a , c u c u l t u r a , c u s t ă p â n i ­r e a u n u i v a s t m a t e r i a l n a ţ i o n a ­l i s t , c u p u t e r e a l u i d e v i a ţ ă , c u tăr ia lu i î n s ă r ă c i e — B e l g e a ar fi p u t u t a j u n g e şi u n m a r e g a ­z e t a r .

V i n e î n s ă d i n n o u p r i g o a n a . „ C u v â n t u l " e s u p r i m a t . U r m e a z ă a r e s t ă r i l e . B e l g e a î ş i s c h i m b ă d o m i c i l i i l e

şi î n t r e b u i n ţ e a z ă t o a t ă t a c t i c a d i n u z u l r e v o l u ţ i o n a r . M u n c e ş t e î n a-c e l a ş t i m p , s t r â n g e i n f o r m a ţ i i , dă o r d i n e , s e î n t â l n e ş t e c u c u r i e r i i . L a u n m o m e n t d a t c a p t e a z ă u n a g e n t d i n r â n d u r i l e S i g u r a n ţ e i . D a r a g e n t u l l u c r e a z ă p e c a r t e a a u t o r i t ă ţ i i . B e l g e a e f i l a t ş i r i d i ­cat î n a c e i a ş n o a p t e d e l a d o m i ­c i l iu l lu i p â n ă a t u n c i n e c u n o s c u t .

E d u s î n l a g ă r l a M i e r c u r e a C i u c u l u i , a p o i la V a s l u i , u n d e la 22 S e p t e m b r i e 1939 e î m p u ş c a t ' cu ce i la l ţ i" .

R H A M N E S

„ A m o r u l e un l uc ru f o a r t e m a r e " de George Voinescu

— Ce-a păţit Platon ?

— Au afla* curtezanele că el e inventatorul amorului platonic.

ŢEPOGEAJIA ZIAJBULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STB. BBEZOIANU 23 Taxa poştali plătită in numerar conform aprobării dir. O l e P. T. T. Nr. 24464-938