8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

1/6

Culturi pe substraturi

POSTED ON JUNE 20, 2015

Culturile pe substraturi au aparut dupa primele sisteme de

hidrocultura,evoluand rapid spre o doversificare ampla si

spre performante de productie care le depasesc cu mult pe

cele specifice sistemelor moderne de hidrocultura. Toate

variantele tehnologice de cultura pe substraturi difera de

hidrocultura printr-o particularitate esentiala.

Radacinile plantelor cultivate pe substraturi cresc intr-un

mediu solid,care sustine greutatea plantelor si le asigura

conditii optime de crestere prin realizarea unui raport

adecvat intre fazele solida, lichida si gasoaza ale

materialelor.

 Asigurarea elementelor nutritive in substratul de cultura se

face in sistemele mai putin evoluate, prin aplicarea siincorporarea ingrasamintelor chimice la suprafata

substratului, care ulterior se iriga. La sistemele

evoluate,aplicate in circuit descis sau circuit inchis.

Solutiile nutritive se aplica intermitent. Pentru a preveni

aplicarea apei sau a solutiei nutritive la intervale prea

scurte de timp, substratul de cultura trebuie sa aiba o finete

Articole recente

Pastrarea legumelor in

stare proaspata – partea 1

July 4, 2015

Pastrarea legumelor in

stare proaspata – partea 1

June 30, 2015

Recoltarea legumelor   June

27, 2015

Evaluarea productiilor la

culturile legumicole June

23, 2015

Culturi pe substraturi June

20, 2015

Metode de irigare la

culturile de legume: irigare

prin picurar e June 16,

2015

Metode de irigare la

culturile de legume:

irigarea prin scurgerea

apei la suprafata,

aspersiune si

microaspersiune June 13,

2015

Secvente tehnologice

Blog Sere IMD Articole Horticultura si Agricultura, Noutati, Stiri

Archives

 Archives Select Month

Search …

SFATURI A-Z ARTICOLE DIVERSE SOLARII SI SERE

TOTUL DESPRE LEGUME/FLORI

http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-1/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-in-stare-proaspata-partea-1/http://blog.sereimd.ro/culturi-pe-substraturi/http://blog.sereimd.ro/category/totul-despre-legumeflori/http://blog.sereimd.ro/category/articole-diverse/http://blog.sereimd.ro/category/solarii-si-sere/http://blog.sereimd.ro/http://blog.sereimd.ro/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-1/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-1/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-in-stare-proaspata-partea-1/http://blog.sereimd.ro/category/totul-despre-legumeflori/http://blog.sereimd.ro/category/articole-diverse/http://blog.sereimd.ro/category/totul-despre-legumeflori/http://blog.sereimd.ro/metode-de-irigare-la-culturile-de-legume-irigarea-prin-scurgerea-apei-la-suprafata-aspersiune-si-microaspersiune/http://blog.sereimd.ro/metode-de-irigare-la-culturile-de-legume-irigarea-prin-scurgerea-apei-la-suprafata-aspersiune-si-microaspersiune/http://blog.sereimd.ro/metode-de-irigare-la-culturile-de-legume-irigarea-prin-scurgerea-apei-la-suprafata-aspersiune-si-microaspersiune/http://blog.sereimd.ro/evaluarea-productiilor-la-culturile-legumicole/http://blog.sereimd.ro/category/articole-diverse/http://blog.sereimd.ro/culturi-pe-substraturi/http://blog.sereimd.ro/evaluarea-productiilor-la-culturile-legumicole/http://blog.sereimd.ro/category/totul-despre-legumeflori/http://blog.sereimd.ro/culturi-pe-substraturi/http://blog.sereimd.ro/recoltarea-legumelor/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-1/http://blog.sereimd.ro/category/totul-despre-legumeflori/http://blog.sereimd.ro/http://blog.sereimd.ro/irirgare-culturi-legumicole/http://blog.sereimd.ro/category/sfaturi-a-z/http://blog.sereimd.ro/metode-de-irigare-la-culturile-de-legume-irigarea-prin-scurgerea-apei-la-suprafata-aspersiune-si-microaspersiune/http://blog.sereimd.ro/category/solarii-si-sere/http://blog.sereimd.ro/pastrarea-legumelor-in-stare-proaspata-partea-1/http://blog.sereimd.ro/category/articole-diverse/http://blog.sereimd.ro/category/sfaturi-a-z/http://blog.sereimd.ro/metode-de-irigare-la-culturile-de-legume-irigare-prin-picurare/http://blog.sereimd.ro/category/solarii-si-sere/

8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

2/6

medie care sa asgure o capacitate de retinere moderata si

sa evite “sufocarea” radacinilor datorita excesului de

umiditate.

Substraturile de cultura pot fi minerale, organice sau

preparate prin amestecarea in diferite proportii a unor 

materiale organice si minerale.

Substraturile minerale inerte pot fi luat ca atare din natura

(nisip,pietris,tufuri vulcanice) sau pot fi fabricate prin

prelucrarea industriala mai simpla sau mai complexa a

unor materii prime.Dintre aceste materiale, rezultate in

urma unor procese industriale, se folosesc mai frecvent:

perlitul,vermiculitul,zgura de furnal,granulele de material

plastic, bilele de argila exapandata sau vata minerala.

Materialele organice, mai frecvent folosite pentru

prepararea substraturilor destinate culturilor 

neconventionale, sunt: turba, composturile din coaja

arborilor rasinosi, rumegusul, fibra de cocos,acele de pin,

pleava,paie si altele.Aceste materiale pot fi folosite ca atare

su in amestecuri realizate dupa diferite retete (turba+perlit).

Numarul mare de substraturi,posibilitatile diversificate de

aplicare a ingrasamintelor si a apei, precum si posibilitatea

realizarii circuitelor deschise sau inchis pentru solutia

nutritiva, au condus la diversificarea remarcabila a

sistemelor de cultura pe substraturi nutritive solide.

Cultura pe nisip

Marea majoritate a surselor de informare apreciaza ca

denumirea de “cultura de nisip” defineste sistemele de

straturi granulare, inerte, in sistem deschis. Desi nisipul

este materialul tipic pentru acest sistem de cultura, se

accepta ca acesta poate fi substituit, total sau partial si cu

alte substante cu granulatie medie cum sunt:

perlitul,materialul plastic sau orice material anorganic.

definitorii in realizarea

productiei legumicole:

Irigarea culturilor 

legumicole June 9, 2015

Instalatii utilizate in

legumicultura- Instalatii

pentru irigat si umbrire &

pentru culturi fara sol June

6, 2015

Instalatii utilizate in

legumicultura- Instalatii

pentru incalzire si aerisire

June 2, 2015

Comentarii recente» Cultivarea plantelor 

legumicole in solarii si sere

(partea 3) – Rasadurile  on

Cultivarea plantelor 

legumicole in solarii si sere

(partea 2)- Lucrari

efectuate primavara si

vara

» Cultivarea plantelor legumicole in solarii si sere

(partea 3) – Rasadurile  on

Cultivarea plantelor 

legumicole in solarii si sere

(partea 1)- Constructie, Sol

& Lucrari efectuate toamna

» Cultivarea plantelor 

legumicole in solarii si sere

(partea 2)- Lucrariefectuate primavara si

vara on Cultivarea

plantelor legumicole in

solarii si sere (partea 1)-

Constructie, Sol & Lucrari

efectuate toamna

http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-2-lucrari-efectuate-primavara-si-vara/#comment-4http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-2-lucrari-efectuate-primavara-si-vara/http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-1/#comment-2http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-3-rasadurile/http://blog.sereimd.ro/instalatii-legumicultura/http://blog.sereimd.ro/irirgare-culturi-legumicole/http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-1/#comment-3http://blog.sereimd.ro/instalatii-irigat-umbrire/http://blog.sereimd.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-in-solarii-si-sere-partea-3-rasadurile/

8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

3/6

Cultura pe paturi de nisip

 Acest sistem de cultura este realizat pentru alimentarea cu

solutie nutritiva in circuit deschis. Esentiala la acest sistem

de cultura este cerinta ca substratul sa retina suficienta

solutie nutritiva (sau apa) pentru cresterea normala a

plantelor in conditiile existentei unui drenaj satisfacator care sa asigur buna aerare a radacinilor. Aceasta aerare

este inferioara calitativ in comparatie cu cea realizata in

culturile cu solutie circulanta, la care oxigenarea are loc si

prin administrarea solutiilor nutritive recuperate si

reconditionate. La culturile pe paturi de nisip cu

recircularea solutiei irigarea se face mai frecvent, cu

cantitati de solutie care depasesc mult consumul plantelor.

Culturi pe substraturi naturale inerte in saci

Pentru culturile cu talie intalta, ca tomate si castraveti,la

care distantele dintre randuri si plante pe rand sunt mari,

este mai avantajoasa varanta de cultura pe saci umpluti cu

nisip. Costul amenajarii terenului pentru cultura pe saci

este relativ scazut deoarece se limiteaza la o profilare

atenta a stratului superficial al solului care sa asigure si

drenarea excesului de solutie nutritiva.

Substratul de cultura este introdus in saci de polietilena

rezistenta la ultraviolete,de obicei albi, care reflecta radiatia

solara. In acest fel,s e evita supraincalzireasacilor si

patrunderea luminii care favorizeaza aparitia algelor in

interiorul sacilor. Sacii se pozitioneaza fie in pozitie

verticala cu partea superioara deschisa, fie culcati. In cazul

sacilor culcati orizontal, rasadurile se planteaza in fante

taiete pe partea superioara a sacilor.

Culturi pe substraturi minerale obtinute prin prelucrare

industriala

Materialele anorganice, luate ca atare din natura si folosite

8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

4/6

ca substraturi de inradacinare pentru culturile horticole

neconventionale,variaza mult din punct de vedere al

insusirilor fizice, fiind necesare tehnologii de cultura

diferentiate, greu de elaborat si de aplicat. Ideea folosirii

unor substraturi cu proprietati identice indiferent de locul in

care sunt utilizate, a deschis drumul utilizarii c suport de

inradacinare,pentru culturile fara sol, a unor materialeproduse prin tehnologii industriale mai simple sau mai

complexe. Unele dintre aceste materiale sunt foloste ca

atare, altele se utilizeaza in amestecuri cu produse similare

sau chiar cu materiale organice.

Materiale anorganice cel mai des utilizate ca substraturi de

cultura:

Vermiculitul: este un silicat de aluminiu hidratat care

se livreaza utilizatorilor sub forma unor cristale

aplatizate.

Perlitul: granulele de perlit au o structura celulara

inchisa, datorita careia retin, prin absorbtie, cantitati

foarte mari din apa aplicata prin udari. Aceasta apa

este eliberata la o tensiune relativ scazuta.

Substraturile continand perlit sunt bine drenate si ca

atare foarte bine aerate.

Vata minerala si utilizarea sa ca suport pentru culturi

horticole neconventionale: vata minerala este un

material produs dupa tehnologii industriale

complicate,folosit initial in constructii pentru izolatii

acustice si termice. In horticultura este utilizata ca

substrat mineral inert pentru culturi neconventionale.

Pentru ca vata sa poata fi folosita ca substrat pentru

culturi horticole, a fost necesara modificare unor 

insusiri fizice ale sale, in scopul cresterii capacitatii

de retinere a apei. Panourile (saltele) de vata

minerala fabricate de diverse companii producatoare

pentru culturi horticole au densitate relativ, scazuta,

cuprinsa intre 70 si 100 kg/m3.

8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

5/6

 

Culturi pe substraturi naturale organice

Principalele materiale organice folosite ca substraturi de

cultura sunt: turba, composturile preparate din coaja unor 

arbori, rumegusul,pleava,fibra de cocos. Aceste materialese foloses ca atare sau in amestecuri fie cu alte materiale

organice, fie cu materiale anorganice (turba, nisip).

Marea majoritate a materialelor organice au o capacitate

de retinere pentru apa si elementele nutritive mai mare

decat a materialelor anorganice naturale – nisip si pietris.

Turba este un material organic larg raspandit, cu o

capacitate foarte mare de retinere a apei combinata cu o

porozitate remarcabila,lipsit de boli si daunatori specifici

culturior horticole si agricole. Ca dezavantaje pot fi

mentionate: costul ridicat si reactia diferita, de la puternit

acid pana la neutru sau chiar slab alcalin.

Rumegusul. Substratul de inradacinare realizat din

rumegus trebuie sa fie mai voluminos in comparatie cu cel

specific pentru turba. Pentru imbunatatirea drenajului,

rumegusul se amesteca cu nisip grosier (pana la 10% din

volumul substratului). Consumul de azot este mai mare

decat in altor substraturi de cultura.

Compostul forestier,realizat din scoarta maruntita a unor 

arbori din specii conifere, contine fragmente cu dimensiuni

de cel mult 2-3 cm. Acest material, dupa compostare care

dureaza cel putin un an, are reactie acida, capacitate de

retinere a apei relativ redusa si o aerare excelenta.

Fibra de cocos si pleava sau paiele tocate se folosesc

pentru prepararea substraturilor organice de cultura in

tarile care au resurse mari din aceste materiale. Utilizarea

acestor materiale organice constituie o alternativa la

8/18/2019 » Culturi Pe Substraturi

6/6