Memoriu7sept1948

Excelenla Voastrd, Domnule Preg edintel,

Subsemnalii2, Episcopi ai Bisericii Rombne Unite au onoarea de a Vd aduce la cunoStinldurmdtoarele:De cilteva luni tncoace organele administrative Si autoritdlile Siguranlei Stanlui au intreprins oanchetd pintre preolii Bisericii Romdne Unite cu scopul de a afla care este pdrerea lor tn legdturd cutrecerea la Biserica ortodoxd. tn acelasi timp, unele organizatii politice oi tntrrtot pe alocurea sdtnlocuiascd tn mod abuziv gi ilegal, membrii consiliilor parochiale cu persoane ce aparlineaupartidelor politice guverrlamentale, cdutAnd fu felul acesta sd tnldture pe preoli de la a^dministrareabunurilor Bisericii.Intre timp s-a tnceput a se da o tot mai mare publicitate apelurilor de revenire la ortodoxie, lansate detnatt Preasfinlitul Patrtarh gi de IPS Mitropolit ortodox al Ardealului, tnsolite chiar de amenildri laadresa ierarhiei Bisericii romdne unite, cdreia i s-a refuzat orice mijloc Si orice posibilitate de ardspunde acestor apeluri sau de a aduce la cunostinla credinciogilor care-i gilndul ei cu prtvire laaceastd problemd de naturd religioasd. Cum aceastd agitalie, pe care nimic nu o oprea, incepuse sdia proporfii, hotdr&sem sd trimitem o scrisoare pastorald colectivd credincioSilor nogtri pentu a-itntdri tn credinfd. Cenzura tnsd a oprit tipdrirea ei, deSi nu avea conlinut polemic Si cu aftt mai pulinpolitic. Tot tn acest interval de timp, organele Sigui,ranlei au rdpit tn drumul mare pe Episcopul loanSuciu care tgi cerceta credincioSii tntr-o vizitd canonicd obignuitd, tmpiedecAndu'l de a-Si tndeplinimisiunea religioasd.In aceastd atmosfeda de turburare gi tmpotrivire fayd de actividltile noastre religioase gfadministrative, tocmai cdnd lucram la tndeplinirea cerinlelor decretului n. 178 pentru regimulCultelor, simlindu-ne linistili sub proteclia legilor care garantau libenatea de credinld, gi libertateareligioasd, ne-am gdsit dintr-o datd tn mijlocul unei campanii pomite suslinute de organeleadministrative ale Siguranlei, care prin ameninldri gi intimidare, prin violenld gi mistificare, sileaupe preolii unili sd treacd la Biserica ortodoxd.Domnule Presedinte, agenlii imediali ai acestei campanii, care a stilrnit indigrurea intregului poporcredincios, nu s-eu sfiit sd declare cd acliunea aceasta este pornitd din partea guvernului cu scopulde a desfiinla Biserica Unitd. Lucrul acesta ar ft pdrut de necrezut, dacd ei tnSiSi, deputali, inspectoiai Siguranlei etc., nu ar fi dovedit-o atdt prin mdsurile coercitive pe care le-au luat, cAt gi prinimunitatea de care s-au bucurat tn rnijlocul nenumdratelor ilegalitdli sdvArfite pentru a duce Ia capdtacliunea. Probele pe care Ie avem Ia tndemdnd dovedesc deplin aceasta.In timpul acestei campanii care a durat din 26 septembrie pdna tn 4 0ctombrie, IPS Iuliu Hossu,Episcopul Clujului, a fost linut la domiciliu forlat din ziua de 30 septembrie pAnd la 4 octombriepentru ca sd nu poatd lua contact cu clerul Si tmpiedeca acliunea pornitd tmpotrtva Bisericii. Tolipreolii Si credinciogii (28-30) cere, necunoscilnd mdsurile ce se luaserd tmpotrtva Arhiereului, autncercat sd intre tn palatul episcopesc, au fost arestafi. I"a fel au fost arestate persoanele care,gdsindu-se in palat cAnd s-au luat mdsurile, arfi voit sd iasd. ln dimineala zilei de 27 septembrte, PSS

Episcopul Suciu, gdsindu-se tn vizitalie canonicd dupa tArnosirea bisericii din Copdcel (iud.Fdgdra$, a fost ridicat de organele Siguranlei, dus tn loc necunoscut Si linut doud zile tntr-un beciuea sd nu poatd avea legdturi cu preolii Si cu credincioSii.Ugor ne putem imagina mijloacele folosite tmpotriva preolilor, dacd fald de Arhierei s-a procedat cuatdta lipda de scrupul Si /drd nici o cowideralie, nici fald de legile care-i ocroteau, nici fald depersoanele lor. Imprejurdrile tn care afost arestat PSS loan Suciu dovedesc cu prisosinld aceasta. Nu

I p" "tuo.i,

Constantin I. Parhon (n. tr,)2 In Doru rntation catholique, 3 iuitlet 1949, cotl. 875-877.

socotim potrivit, din motive de prudenld, sd tnSirdm toate abuzurtle gi violenlele sdvdrgite asupra

protopopitor Si preolilor pentru a obline de l.a ei semnatura, abuzurt care au mers, tn cazul

Episiopului Suciu tnsuSi, pdnd la a impune, prin ameninfdri, tdcerea asupra tuturor celor intdmplate.

Aducfund cu durere la cunoStinld Excelen\ei Voastre aceste fapte, ne tngdduim sd ne exprimam toata

indignarea in fala unei astfel de prigoane pomite tmpotrtva preolimii gi Bisericii Unite. Ea s-a

sdvdrsit prin violarea Constituliei Repubticii Populare Romdne, tn ciuda garanliilor pe care Guvernul

e obtigai sd facd sd fie respectate, gi prin nesocotirea Legii Cultelor care tn an. 23 condamnd urapitnvrdlbirea Lonfesionald. Dar Guvernul - tmprejurdrile ne obligq. sd o spunem ' nu numai cd a tolerat,

ci a patronat ihiar delictul tmpotiva cultului. De aceea, Domnule Pregedinte, ne exprimdm dorinla

de a vedea pe Excelenla Yoastrd intervenind hotdrAt, sau mijlocind o asemenea intervenlie, pentru ca

sd se puri capdt campaniei dezldnluite, iar preolii gi credincioSii sd se poatd intoarce linistili IaBisericd Si la misiunea lor.Tinem sd declardm, tn sfdrgit, tn mod solemn Si hotdrAt, cd Biserica Romdnd Unitd nu s-a tdcutvinovatd niciodatd, nici tn trecut, nici tn prezent, de vreo faptd ddundtoare neamului, fdrii, sau

ordinei publice. Paginile istoriei sale sunt un monument de milndrie pentru lard gi pentru poporul

rornfun. De aceea nu putern pricepe de ce acest puhoiu de urd gi vdjmbie pentru a suprtma Biserica

romdnd unitd. Incdt credem Si sperdm din partea Excelenlei voastre sd luali mdsurile necesare

pentru tncetarea ace stei campanii.-Iar cu acest prilej, Noi, Episcopii Bisericii RomAne lJnite, tn numele preolilor gi al credinciogilor

strdnSi tn jurul nostru, linem sd declardm cd suntem ferrn hotardli sd rdmdnem pdstorti gi fiii aceleiaqi

Biserici a lui Isus Hristos, nedespdrli1ti de unitatea catolicd, urmhnd ordnduirea lui Dumnezeu care a

statoit Universul gi ne-a tncredinlat aceasta misiune, pe deplin convingi cd tn sdnul acestei Bisericicatolice, tn stujba careia suntem pe viald gi pe moarte, slujim poporului gi ldrii, aga cum nedezminlit

arn facut- o pAnd astdzi.Primifi, Yd rog, Domnule Pregedinte, asigurarea deosebitei noaste consideraliuni.Bucure$ti, 7 octombrte 1948.

ss Dr Valeriu Traian Frenliu, arhiepiscop de Oradeass Dr Alexandru Rusu, episcop de MaramureSss Dr luliu Hossu, episcop de Cluj-Gherlass Dr loan Bdlan, episcop de Lugojss loan Suciu, administrator apostolic de Blai

Text preluat din lucrarea "L'Ame romaine icartel6e.Faits et documents.

I"es Editions du C0dre, Paris 1955. Pag.1O2-L04.Versiunea romdn6, Clement Fdtu

Domnule Pregedinte al Consiliului de Minigfi,

Subsemnalii Episcopi greco-catolici romini, cu inexprimabild durere am aflat intdmpldtor,aci

in locul de detenliune un-de suntem izolafi, promulgarea decretului n" 358/1948, prin care Inaltulprezidiu stabilind situafia de drept "a fostului cult greco-catolic", consumd desfiinfarea lui.

Dureros cufiemuiati de gravitatea unici a decretului care inscrie in istoria neamului, dupicdt

cunoagtem, o siluire fErlprecedent a conqtiinfei 9i a libertifii religioase, ry_tl*tiT.indatora{i a.V{prezenta prin prezenta alest cuvdnt al conqtiinfei noastre de Ierarhi ai Bisericii greco-catolice

iomdne gi acest strigit dup[ dreptate ca cetifeni ai fdrii.Domnule Pregedinti, decietul, ca sd poatd justifica in fata procesului pe care il face deacum

congtiinfa lumii, gi indeosebi a poporului 1[rii, i$i de dou[ temeiuri.' primul temei invocat in dlcret .st" "tevenirea comunitililor locale (parohii) ale cultului

greco-catolic la cultul ortodox romdn". Nu existd nici o lege in urma cireia si se considere

inexistent un cult religios, prin ffecerea mai mult sau mai pufin numeroasi a credinciogilor 9i

comunit[1ilor lui la ali cult religios. Legea reglementeazi numai apartenenfa bunurilor in urma

astorfel de treceri. Fdcdnd presupunerea cd revenirile (sau trecerile) s'au sdvdrqit in conformitate cu

normele legale in vigoare, rdmdne totuqi dreptul gi libertatea celorlalte comunitdgi religioase precum

gi a persoaielor rimase credincioase cultului lor, si existe gi sd funcfione : liber 9i pe mai departe,

iub nediscriminata obl[duire a aceloragi legi. Dar presupunerea nu se verific[. Am ar[tat in ultimul

nostru memoriu, feliul ilegal in care s'a procedat la oblinerea cu orice pref gi mijloace a celor mai

multe "reveniri" ptogramute de la greco-catolici la ortodoxie, mai addugdnd cd de atunci, pentru a

accelera pro..tul delxterminare a cultului nostru, Onor. Minister al Cultelor a recurs la dispozilii

vedit tendenfioase, ca aceea de a socoti la stabilirea proporfionalitifi numerice numai capii de

familie, contrar decretului de lege n' I77/1948 art.37 9i Constituliei.Trebuie si menfiondm ci ultima fazd a "revenirilor" slvirgite in condifiunile amintite, s'a

s6v6rgit arestarea simultand in 29 Oct. a.c. a tuturor Ierarhilor Bisericii romdne unite (ai cultului

greco-catolic) gi detenfiunea lor continu atd p?tnd azi-- Al doilea temeiu al decretului este art. 13 al decrenrlui no 17711948 care prevede pentru

organizarea gi func{ionarea unui cult religios, nevoia recunoaqterii lui prin decret al Prezidiului

fr4irii Ad. Naf. e ifpn. ln cazuri motivate se poate refuza sau retrage recunoaqterea acordattr.

Invoc6nd acesi articol, ni se aduce la cunogtinfi retragerea recunoagterii cultului greco-catolic prin

desfiin{area tuturor organizatiilor centrale qi statutare ale lui.domnule Pregedinte, Constitulia gi Legea cultelor, garanteazd libertatea oric6ri religii, a

oricdrei credinfe religioase, garanteazd libertatea de organizare gi func{ionare a oricdrui cult, dacd

exerciliul, practica gi-ritualut lor nu contravin Constituliei, securitIlii sau ordinei publice 9i bunelor

moravuri.Cu toatd sinceritatea ciutdm in istoria prezenti a Bisericii greco-catolice o ac{iune care s[ fi

conhavenit Constitufiei, securitdlii, ordinei publice gi bunelor moravuri, fird sI gdsim. Viafa

Bisericii greco-catolice este apologia celui mai cregtinesc patriotism, a propoviduirii principiilororicirei agezeri in slujba poporului, care decurg din demnitatea omului. Biserica greco-catolicd std

fdr6 patii gi fdr6 sfiali in fafa judecdlii istoriei, a neamului gi a omenirei. Mdrturisim mai mult.

Biserica greco-catolicl prin pdtimirea ei de acum pentru pistrarea libertifii religioase, se dovedegte

aptrritoarea Constitufiei lerii gi a legilor ei, care recunosc aceasti libertate religioasi.Prin jurelndntul - fidel pistrat - depus conform legii de Episcopii Bisericii greco-catolice, am

dovedit ci securitatea gi ordinea publicd nu au de ce si se teami din partea gefilorierarhici ai

Bisericii. Nu mai pufin azi decAt altddatd, cuvdntul Sfbntului Petru este cuvintul intregei ierarhiia

Bisericii Catolice : "supunefi-vd pentru Domnul, oricirei or6nduiri omenegti"(l Pehu 2,13).

Ne intoarcem spre invifitura, canoanele, tradifiile gi normele cultului greco-catolic, pofrivitclrora legea permite organizarea gi funcfionarea cultelor, dar nu afldm nici in ele vreo pricini care

sI intemeeze retragerea recunoa$terii cultului greco-catolic.

Iat6, deci, Domnule Pregedinte, ci decretul no358/1948 nu este gi nu poate si fie justificat, gicredem ci nu ar putea si figureze demn in corpul de legi care au drept bazi Constitufia firii.

Acesta fiind punctul nostru de vedere, mirturisirea congtiinfei de ierarhi ai Bisericii greco-catolice, cuvdntul de cetdfeni in nealterat6 fidelitate fafd de binele poporului gi al firii, credem cdExcelenfa Voastr6 qi M6ritul Guvern va infelege si redea Bisericii greco-catolice libertatea deorganizare gi func{ionare, revocind decretul n'358/1948 gi impundnd astfel pe care oreclamd sutele de mii de rimagi credinciogi ai cultului greco-catolic.

Primili, Excelentl, expresiunea sentimentelor noaske de aleasd consideratiune.

Dragoslavele (din detenfiune), la l0 Decemvrie 1948

(ss) Dr Alexandru Rusu (ss) Dr Iuliu Hossuepiscopul Maramureqului episcopul Cluj-Gherlei

(ss) Dr Ioan Suciu (ss) Dr Ioan B6lanepiscop, adm. Apostolic episcopul Lugojuluial Arhidiecezei de Alba Iulia9i Fig[rag (ss) Dr Vasile Aftenie

eplscop aux.al Mitropoliei Blaj ului

Domnule MINISTRU'

Aritindu-mi-se din parte Domnului Inspector General Mircea Neicov cd, fiind in concediu de

odihnl, nu suntefi in situajia de a-mi putea acorda onoarea unei intrevederi, solicitate incd mai [de]mult prin Dl Dir. Dogariu, imi permit si vi inf6figez pe scurt, aici, in scris, ceeace doream sI viimpdrt[gesc cu grai viu.-

Este, Domnule Ministru, chestiunea cunoscuti a cultului catolic de rit romln, zis greco-

catolic, ale cirui "organizalii cenfiale gi statutare... cum gi orice alte institulii 9i organizafii, sub

orice denumire" au fost socotite, prin Decretul Nr. 358 din I Decem. 1948, cd "inceteazi de a mai

exista".Drept unic temei al acestui Decret s-a invocat atunci gi continu6 a se invoca mereu, cd

credinciogii acestui cult, adici "comunitSlile locale (parochiile) lui, folosindu-se de libertatea de

con$tiintl garantatii de R.P.R. ar fi pdrisit incd de atunci credinfa pdrinfilor lor gi ar fi imbrifigat in

mas-[ gi chiar cu insuflefire credinla bisericei ecumenice a Rds[ritului, zis[ 9i ortodoxd.

Invocarea acestui temei a fost insi atunci gi a r6mas gi pind azi, dup6. aproape gapte ani, un

patent neadevir.Miile de credinciogi adunafi in jurul Arhiereului lor in 1948, la Mdndstirea Bixadului (in ziua

de Sf. petru), la Mdndsiirea Moiseiului (la Sf. Maria Mare) 9i la sanctuarul de la Sisegti [al] lui

Lucaciu (la Sft. Marie Mici) ca 9i restul credinciogilor mei dela vetrele lor din judefele de atunci ale

Maramuregului, Sdtmarului gi din o parte a Silajului, nu s'au lepddat nici atunci gi, indrisnesc sd

afirm cu toati tdria, nici de atunci, de credinfa bisericii ecumenice, zisd 9i catolicd a apusului.

Aceastd afirma{ie privind pe credinciogii eparchiei mele, a Maramuregului, are evident,

deplind valoare gi pentru ielelalte patru Eparhii ale bisericii romdne unite a Blajului, pentru toli cei

aproape un milion gi jum[tate [dej credinciogi ai Provinciei bisericegti greco-catolice de Alba Iulia

9i Figdrag.Ei nu au trecut, ori cum se afirmd curent, nu au "revenit" nici odatii la ortodoxie, pentru

simplu motiv c6 este cu totul de neconceput c[ detinitorii unei luminoase tadilii de doui veacuri 9i

jumetate, s[-gi poatii schimba de pe o zipe alta, credinfa lor str[moqeascd.' Toate afirmaliile contrare ca gi tot ce s'a clddit pe aceasta, sunt Domnule Ministru,

neadevdruri cunoscute de o lume intreagI, neadevdruri cari pot fi dovedite oricdnd, pe intreaga linie

a fostelor parohii greco-catolice din satele qi oragele intregii noastre Provincii bisericeqti.

in temeiul ilor de mai sus, Vtr rog, Domnule Ministru, cu toat6 insistenfa 9i in calitatea pe

care o am, o fac ai in numele celor doi Episcopi, colegi ai mei, inc6 in viatd, s6 binevoifi a deschide

pe calea ce ve{i gisi indicati, chestiuneaiocotiE inchisi a bisericii noastre gi a reda acestei biserici,

prin ,.uo.ureaDlecretului oneros de desfiinfare, libertatea de care s'a bucurat inainte, sute de ani, ori

- in mod provizoriu - mScar aceea de care se bucurd azi biserica catolici de rit apusean' a

minoritlfilor etnice ale Jirii.Situafia in care am fost adugi, prin internarea noastrd a celor trei Episcopi incd in viafi, la

Curtea de A,rgeg, am socotit-o - cum bine qtili Domnule Ministru - qi continuim sd o socotin numai

ca o etapl di trecere, bun6 pentru refacerea sdndtd{ii noastre greu incercate, este ins6 dela sine

infeles c[ ea nu ne mulfumegte.prelungirea ei peste mdsurd ar puted fi interpretatd de cei necunoscitori drept o impl3ar.e a

ngastrd r,, irrietog*ea vielii religioase:a sutelor de mii de credinciogi ai bisericii noastre' credincio$i

ciri nu-qi mai pot boteza copiiil nu-Si mai pot cununa-adolescenfii, nu-gi mai pot ingropa qo-ttii'decdt cu preolipuftand frrma ortodoxiei, impuse cu sila, ori, in cazul cel mai bun, cu preofi "de

imprumut" ai cultului catolic de rit apusean.

Cu multd bucurie am aflat, Domnule Ministu, ci mulfi dintre preofii intemnilali odati cu noi

Episcopii, sau aldturi de noi, au fost pu$i de curind in libertate.' Va mul;umesc pentru aceasta;i in numele lor din tot sufletul gi Vd rog si nu uitafi nici de cei

ce nu se pot bucura incd de libertatea doritii.

Libertatea de congtiinfi gi libera exercitare a viefii religioase sunt inscrise gi garantate solemn

prin Constitufia flrii. Ea nu poate fi, deci, negatil gi interzisd nici cultului nostru greco-catolic.

CX acest cult, ca gi cel catolic de rit latin (cu care este intru toate identic in credinfI 9i moral[)nu are incl un Statut de organizare aprobat de'autoritiilile in drept ale R.P.R.-ului, nu este vina

Episcopatului Catolic, care gi-a dat la timpul s[u toatd silinfa sI se confoffneze legilor referitoare invigoare.

Ce nu s'a fbcut inci in aceast[ direcfie, se poate face, cred, Domnule Ministru, destul de ugor,

lu6ndu-se contactul necesar cu Preafericitul Pdrinte al Romei, capul ierarhic al intregei biserici

catolice, gi se va gisi, sunt sigur, firi nici o intfirziere solu{ia irenic6, atSt de minunat conglisuitoare

cu intreaga atrnosferi [a] Genevei- a acestui neajuns.

$i pana atunci instr, se impune, cred, in chiar interesul unei c6t mai norocoase solufii a

neajunsului din chestiune, inl[turarea cdt mai neintdrziat6 a pietrei de mormdnt asezate asupra

bisericii noasffe greco-catolice.inlSturafi, Domnule Ministru, cit mai curind aceasti piatri gi redali bisericii noastre romdne

unite cu Roma, libertatea garantatd tuturor cultelor de legile T6rii, implinind astfel rugdciunile de

fiecare clipi ale intregei obgti credincioase a unui cult care nu s'a fEcut vinovat cu nimic ce ar fipasibil de pedeapsd gi n'a meritat cu nimic soartea crudd ce i s'a hdrdzit in timpul din urm6.

F[cdndu-o, vefi binemerita fa16 de neam gi Jard.in convingerea cd voiu fi in{eles gi ascultat, vi rog si primdi, Domnule Ministru, asigurarea

deosebitei mele considerafii.

Bucuregti la I august 1955

ss Dr. Alexandru RusuEpiscop greco-catolic al Maramuregului,

ales gi numit de Sft. Scaun al Romei,Mitropolit al Provinciei bisericegti de Alba-Iulia gi Figdrag.

Memoriuprivind situafia Bisericii Greco'Catolice din RPR

l. Decretul No. 358/1948 declari cultul greco-catolic "inexistent".

in Monitorul Oficial din 2 dec. 1948 s'a promulgat sub titlul mult griitor de : "stabilirea situaliei de

drept a fostului Cult greco-catolic" gi purtdnd isciliturile celor in drept (PreSedintele, secretarul lnaltulul

prezidiu, alatrni de MTnisterele Culteloi 9i Justi;iei) urmitorul Decret No. 358 dat in ziua de I Decemvrie

1948:Art. l.- *in ruma revenirii comunit5lilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox

romdn gi in conformitate cu Art. 13 din Decretut No.izz din 1948, organizafiile centrale 9i statutare ale

acestui Cult, ca miropolia, episcopiilb, Capitlurile, Ordinele, congregafiile, protopopiatele, m[n6stirile,

f.rauti*ifr, asocialiilel cum li orice institutiigi organizafii sub orice denumire, inceteazdde a mai exista."

Art.z.-..Averea mobiln gi imobili apa4inanA organizatiilor 9i instituliilor ardtate la Art.l din prezentul

Decret, cu exceptia expresa a averii fostelor parohii, r"rnitt" Statului Romin, care le va lua in primlre imediat'

o co#siun" ir,ir.pu.titnentari compusd din-delegafi ai Ministerelor cultelor, Finanfelor, Afacerilor Interne,

Agricutturii 9i oomeniitor gi invrlamantului puutic, va hotdri destina{ia acestor averi, putind atribui o parte

dii ele Bisericii Ortodoxe Rom6ne sau diferitelor ei p6rfi componente".

2. Temeiurile Decretului : Conciliabulul de la Cluj. Serbarea de la Pahiarhie 9i Adunarea de la Alba

Iulia.

Demersul Ecut cu bune temeiuri de episcopii Bisericii Greco-Catolice la lncepulul lunii octombrie

194g, in care se protesta cu toatd hotirfuea impotriva ptigoal:l dezldnluite conta preofilor greco-catolici gi

in care se insista, rrtrn.rji", pentru oprirea *er*itot de silnicie gi pentru neamestecul puterii de.stat in

,t.riiu*u pl[nuitei ;r.inirg.i.i" a liisericii ortodoxe Romane, n-a fost luat in nici o considerare'

conciliabulul secret de la ch! din I octombrie 1948, in care 36 de preoti - ca.re s-au proclamat cu de la sine

poi"r" ..delegafi,, gi ..mandata?i" ai intregei preotimi greco-catolice, au fost aduqi si declare "rupte pecefile"

unirii bisericegti cu sfrntul scaun al domii, a fost-urmat, dup6 dou6 zile, de .ceremonia fastuoas[ de la

Bucureqti in care smntul sinod al Bisericii drtodo*r Romdne a ratificat botirarile zise "istorice" ale celor

.ati"" it "fi minoti, intimiOugi ori uitali de sine, de la Cluj. Aceste dou[ acfiuni, iniliate, indnrmate 9i

controlate deuproup" de organele puterii de Stat, au fost socotite temeiuri de drept suficiente pentru a se

po*i, apoi, tof dini"J* p,it.rii ae stat (Ministerul Cultelor 9i cel pentru Afaceri Interne) acfiunea mai mare

de trecere in mas6 la ortodoxie a celor aproape un milion gi jumdtate de credinciogi greco-catolici'

Av6nd binecuv6ntarea, dati .o m-an6 iargd, de Sfantul Sinod al Bisericii ortodoxe Romine, apamtul

de Stat, pus in m4care in u."rt ,rop, a dus aceaita lucrare, cu o uimitoare repeziciune, la indeplinire. in timp

de numai dou6 siptdmani, acest aparat de stat a prins, se sp.tlne, in Procese verbale colective - semnate

numai de capii d" f;;ii;;i.p.rt"*i.ig de Minister (contrar-legii cultelor, art_38-9i 39), s6 poatd schimba

,dgi; int "jii fanflii, - ir"""i"u la ortodoxie a marei majoritdti (afirmativ 87yo), a credinciogilor greco-

catolici. Astfel ou ujrnr,-i; it-p cu adev[rat record, la-Marea Adunare de la Alba lulia, finuti la 21

octombrie rg+g (an#errr"u a toi zso de ani de la unirea cu Roma) cdnd "catedrala incorondrii" de acolo a

devenit catedrala aqa-zisei "intregiri a neamului"'preofii, .u* nu ,* ldsat-amdgifi s6 semneze imputernicirile pentru Conciliabulul de la Cluj 9i mai

ales cei care au avut curajul de a retracta imediat apoi, in orice chip, semndtura care li se luase, au fost

imediat arestafi, ori luliuinta din slujba ?vut6.rq numai-dupd o siptdmdnil,laZg.octombrie 1948, au fost

rilr*til li-"r,." l"fi episcopii greco-caiolici. Trimigi, de ia Ministerul Afacerilor lnterne' unde au fost

concentrafi, in hgerul;; h bt&oslavele, au aflat atolo de la intdistitrtorul Bisericii ortodoxe Romine

Decretul mai sus amintit, care ii inunla, la 3 Decembrie 1948, ci Biserica lor a ajuns, la abia o lun[ dupi

arestarea lor colectivi, la nu mai pufin decit "fost cult" al t6rii.consternafi o"u..urtg.ar*b, fipsiti de orice temeireal gi legal cpre si o.fi putut indrepttrfi, s-a-fdcut

imediat, din lagtrnrl de detenfiune a*intil, .rn protest categoric adresat lnaltului Prezidiu al Marei Adun[ri

iii;iilil gi M-inisterului cuitelor, in care ,, iet u, cu toati energia, o revenire in cauzd 9i o reparare a

nedrept6lii f[cute global intregei Provincii bisericegti greco-catolice.

tarestafi

Neinleleg6nd str revini asupra gregelii ficute, Guvernul spera si poatl schimba atitudinea protestatarl

a episcopilo, p-rin prelungirea intern*ii lor, gicanati, intre altele, gi prin ffansferarea lor, de la sf[rqitul lui

februarii 1949, intr-un no:u lag6r, cel de la ministiria Cdld6ru9ani, unde au fost adugi 9i 25 de preofi fruntaqi

din internarea anterioad de la-[mdndstirea] Neamfu. De$i conditiile din acest lagdr erau mult inferioare celor

de la Dragoslavele, episcopii uu p.^.urrut, cu demnitate, in atitudinea lor, continudnd si refuze cu toatd

hot5rdrea, a se imp6ca cu situalia creati Bisericii lor qi a se socoti trecufi in deficienld2, cum li. se ceruse'

Faptul acesta a deierminat Guvernul s6-i pedepseasci prin transportarea lor-intr-o ordinari temniti de Stat.

De aceast6 intemnitare formal6, dar absolut ilegal6, pettttoce, contrar prevederilor constitulionale de,atu_nci,

s-a fdcut f6r6 condamnare li (cu excepiia .tnot-" diot "

ei) chiar fdrl anchetd, - s-ou invrednicit, la 24 Mai

1950, 9i eei 25 de preofi, ro"otili de eiiscopat, aldturi de toli ceilalli preofi 9i mireni prigonili 9i intemnilafi,

scumpi gi demni tovarIgi de suferinli pentru credinfI.

3. Dupi 75 de luni de izolare a reprezentanfilor autorizali ai Bisericii

Dup6 intemnilarea grea de aproape 5 ani incheiafi, - in cursul cireia, fiind tratali ca robi ordinari, au

fost reduii la num[ru] dJ trei3 - celoi trei episcopi supraviefuitori, care semn[m acest Memoriu, ni s-a

designat (dupe o atente ingrijire spitaliceasci,-de refacere) ca domiciliu, ministirea de la Curtea de Arge|,

unde ne gdsim gi azi.fa]a Ae noi * 9i mai apoi 9i fatl de cei mai mulli dintre preofii intemnilali _-

Guvernul R.P.R. a reparat

deci, in anumit6 m[sur6, gr.q"ui" comisi fatd de persoanele noastre, respectiv ale preofilor puqi in libertate,

prin'prOeapsa profund ne-ariapta a intemniiarii grele, lipsite- de orice temei de legalitate. A rdmas insd 9i

i".oi, mai-departe complect nereparatd gregealalniliali, mult mai grea 9i mult mai.dureroas6, comisd prin

becretul aminiit, care desfiinfa "toate instituiiite gi organizafiile" Cultului greco-catolic, etichetat cu atributul

de "fost" gi declarat penffu viitor "inexistenf'.Demersurile flcute de noi, in scopul reparirii acestei gregeli iniliale, int6i, c-u prilejul iegirii din spital

la 7 Mai 1955, cu grai viu, in audienleie ce ni s-au acordat la Dl Pregedinte al inaltului Prezidiu 9i la Dl

Ministru al Culteloi iar, mai apoi, dupi cdteva luni, gi in scris, au rimas pdnd azi f6r6 rdspuns 9i, pe citputem gti, chiar frrl urmare t y _ _ _-a:

Aceasgi atitudine supar[toare a factorilor de Stat competenfi in materie, ne face sd credem ci acegtia

continu6 in a persevera in gregeala, ca cele cirea 9o/o pe Frn a credinciogilor greco-catolici stabilite ln

lucrarea ,,Cultele religioase din R.P.R. " publicat in 1949 de Dl Stanciu Stoian, pe atunci ministru al

Cultelor, ar fi fost cimplect absorbite in Ortodoxie gi c[ cultul lor urmeazd a fi socotit deci 9i azi

"inexistent".Lipsa de temei a acestei ptueri nidijdui[a]m si poatl fi dovediti, f6r6 putinf[ de rlst[lmtrcire, prin

Reces6m'intul regnicolar fdcut di cur6nd. Cum insi acasta n-a avut lntre obiectivele sale 9i religia populafiei,

ni s-a destr[mat nldejdea, ca pe unna acestei acfiuni, care ar fi scos in lumind adevlru] in cauzl, vom ajunge

cu un ceas mai curand la descltusarea Bisericii noashe gi la reasigurarea libertnfii de congtiinfi 9i de cult

garantate de Constitulia prii tuturor cetifenilor ei !

Dacd totugi n.-u- hotiirdt si venim cu acest nou demers, este pentru cE cel de al XXJea Congres al

p.C.U^Sj linut recent la Moscova, a luat hotirdri de importanfi internationald, care au provocat, in chip

firesc, o seamd de noi atitudini gi in sdnul conducerii P.M.R.s, indrumdtorul intregei politici de Stat a R.P.R.

Raportnl prezentat de Dl Gh. Gh.-Dej la Plenara largiti a Comitetului Central al PMR din23-25 Martie a.c.

gi hotdrnrile importante luate la aceasti Plenar6, deschid, credem, gi pentru Biserica noastr6, noi perspective.

iteconsider[rile impuse de Plenara llrgiti fafd de abaterile de la linia autentic leninistii 9i in consecinfd, fafd

de toate greqelile inspirate de aceste abateri, ne imbie gi noui nddejdea intemeiati, cd suntem pe calea de a

ajunge gilu..p.t*ra deplind a gregelii iniliale, fiicute in 1948, in spiritul "stalinismului" abolit, in legiturI

cu situalia Cultului nostru greco-catolic.

4. Temeiurile Memoriului : Loialitatea de totdeauna a Bisericii noastre 9i activitatea ei permanent

constienti de indatoririle sale.

intemeiali pe aceast[ nddejde gi pentru a veni in ajutorul factorilor competenti si poati ajunge mai

cNrend 9i mai ugor la reconsiderarea solicitat6 de noi, ne permitem a ardta gi sublinia in acest Memoriu, ctr

2 dicl, pcnsionafi (n.red.)t rtF t i cpiscopi au decedat ln lnchisoarca din Sighet. (n.red.)

' ktidrl Comunist al Uniunii Sovietice. (n.red.)5 ktidul Muncitoresc RomAn

provincia noastr[ bisericeasci de Alba Iulia 9i Figirag, cu o Mitropolie la Blaj si cu patru eparhii sufraggg

(Oradea, Cluj, Lugoj gi Baia Mare) lu la- ptttut-oiti odati la nimic ce ar fi putut justifica i4 cdt de micl

m6sur6 prigoana po*iafupotrinu ri, din bun senin, in toamna anului 1948' Ea gi-a v[zut timp de doul

veacuri gi jumdtate, de credinciogii pe care i-a avut, dupl vremuri, ciutdnd a-$i indeplini congtiincios datoria'

inheaga sa datorie de Bisericd cre9tin6.

At6t sub,t6panir.u il6inl@nn6 la l9l8) cat $i dup6 inldturarea acesteia, opera ei a servit mereu

interesele binepricepute ale Neamirlui caruia ii apa4inea. Atat regimul monarhic, cdt 9i mai apoi cel

i.pJii.*, .t"-t si'cr.oinciogii acestei provincii bisericegti s-au conformat, pe deplin, indatoririlor pe care

le aveau.Congtienti de corectitudinea atitudinii sale de totdeauna gi sub toate raporturile, precum 9i de deplina

legalitate a situaliei ,"G d" cult cu o vechime seculari, Bisericanoastrd, numit6 9i a Blajului, care a inscris o

pagina curata gi atdt de frumoasa in istoria neamului s6u, nu putea crede, :1 iltijut u de a se lep[da de

credinta ei mdntuitoare, inuii-. f6cut6 chiar la Blaj gi incd in ziua de 3-15 Mai 1948 (aniversarea unui veac

de la afigarea Orepturitor romdnilor la libertate, tut. nu intdmplitor a fos! proclamat atunci la umbra

caterdalei de acolo) va putea avea unnare Decrltul de prohodiie a ei de la 1 decembrie al aceluiaqi an'

Respins6 pe intreaga linii, aceasti invitare era socotiti ca o simpld repetare - cel dreptlelalocul ei, fiindcd

se f6cea in casa propi. u gisericii poftite la apostazie, a altor invitiri anterioare, ftcute, fdri orice urmare, de

acelagi mitropolit ut siui.,tui. c6nd invitarea aceasta a fost frcutd apoi, dupd a4oa9e dou[ luni, $i de insugi

Patriarhul l6rii, gendul ce se urmlrea a inceput str se v6deasc6 mai pton*tut, dar nici asta nu awsese darul

de a inspira vreo lngrijorare deosebitn-^p.elegrinajele noastre pe la diferitele sanctuare, obignuite ln lunile de

var[, au intnrnit tn vaia anului critic 1948,;n no*at sporit de credinciogi gi zecile de mii ale acestora s-au

intors de acolo ta vetrete lor cu merindea indrumirilor ll-ino*r ale Arhiereilor, care le prezidau, de a nu se

16sa pringi, cu nici un pref, in mrejele celor ce vor incerca, poate, s6-i rupd din legaturile str[mogegti cu

Scaunul Apostolic J-il;ril", siantot.,i;"ttu, -capii

vazuti ai iisericii Domnului' Aceastd admirabila

dispozifie sufleteascd u ,r"airr.ioEitor mireniurma si fie suslinuti, sporitd 9i intnritd de tofi slditorii altarelor

greco-catoli.i o. .*, urril;;" slmfeau rrguti nu numai prin convingerile lor adinc-inr6ddcinate, dar qi prin

angajamentele solemne luate, reglementar,Ia hirotonire gila intturea lor in serviciul Bisericii'

5. Preofimea 9i credinciogii sub presiunea puterii de Stat'

in aceasti lumin6 poate intelege oricine, ci semniturile celor patrusute treir":: * 430 - de preofi, care

au imputernicit, zice-se, pe cei 36 de manoatari ai conciliabulului secret de la cluj, nu au fost date din

convingere qi de buna uoi", ci le-au fost sio*tt p,rt gi simplu cu gicane 9i intimidiri, brodate pe cele mai

fantastice zvonuri ale emisarilor puterii de itat, uuano ia dispozilie intreg aparatul Securitllii locale' 56 nu se

uite apoi, c6 aceste imputerniciri, d-at9 pe formulare pregitiie inainte, uttguju" totugi pe semnatarii lor numai

in sensul purt6rii unor discutii referitoare la o aprbpiJre a celor doua- niserici nafionale 9i nici decit la

hotiririle impuse.;il36 de mandatari alegi pe^sprdnceand de regizorii intregei.acfiuni' Pentru adevdrul

acestei aserfiuni militeaza num[ru] mare al u.Ltot preoli l"Tnltuti, c-. uu avut apoi curajul de a infrunta, cu

riscuri care le fac cinste deosebiti, noterarile zisef istorice" ale celor cafiva prgoll cu totul neinsemnafi care

veneau s[ distrug6 opera, cu adevarat irt*i.e, " -arilorfiuritori ai uniri Biiericii lor cu scaunul Romei, de

care indisolubil Juntiegate 9i toate celelalte liri ale gintei latine.

c6t privegte "pi orlril. ta ortoao*ie a maisei credinciogilor nogtri mireni, de orice categorie, este

inainte de toate absolut indiscutabil, ca-';mandatarii' de la clujul lui t. octombrie 1948, n-au avut 9i

imputernicirea acestora de ..a rupe pecefile unirii", n-au avut-o ins6, evident, gi desfidem pe oricine s[

dovedeasc6 contrarul, nici cei 430 de pi.oti l;r"rnnut"ti", cirora li se ascrie rolul de a fi temeiul real al

,,mandatului,, celor de la cluj gi Bucuregtl . iecilede mii ale pelegrinilor cucernici in decursul verii n-au dat

gi n-au putut da atari imputerniqil 9i "utotira.i;

ca apoi in timpulielor abia doui siptimdni dinte "serbarea

r inregitoare,, de la Bucuregti gi ..marea "d**." de h Albi Iulia (21 oct. 1948) care 9i-a permis s6 se

rosteasc6 gi in numele celor aproapr * *ilion gi jumitate de credincioqi mireni (intelectuali 9i [6rani)' cum

gi prin ce mijloace s-au schimbat, ca peste noupt", convingerile religioase ale acestora, ar putea s-o spund

numai cei care au lucrat in aceast[ materie. La iel, intru toate, este gI tot ce s-a petrecut apoi cu faimoasele

..procese Verbale,, tuate in timpul de ceva peste o lund de la data Decretului de la I Dec. al aceluia$i an' care'

rezematpe ,.trecerile,, efectuate in rnursa, vorbea deja despre "fostul" cult greco-catolic, despre care Dl

stanciu stoian s-a simtit in drept se poati scrie in lucrarea amintiti din 1949, c[ "nu mai figureazd inhe

cultele firii".Nimic mai lipsit de temei dec6t aceasti prezumfioasi afirmatie, dezmintita, intre timp' categoric de

inligi Arhiereii oiJJoxiei, care ,, ,i*t"uu oatori sa-li indemne preolii in subordine s[ caute a determina 9i

pe credinciogii lor s[ se integreze in comunitatea ortodoxiei. Nu, credincioqii Bisericii noastre nu s-au

sinchisit de..munca gi straOan'ia Preafericihrlui Patriarh 9i de neprefuitulajutor 91* Guvernul democrat al

Frii - c'm a crezut ,i t .boi, s6 sublinieze aceasta inalt Freasfioliu r" sebistian6 in Pastorala de cr[ciun din

194g, - gi nu s-au l6sat .,scogi din rltlcirea pierz[toare de sufiete, in care Papalitatea gi Habsburgii i-au

chinuit, (dupi cum o ,f*" tot acolo, acelagi lvtitropolit, crescut in gcolile Blajului) 250 de ani"' Dar nici

aceste indemnuri arni#gii,nici cursurile de indoctrinare la care au fost gi continud a fi purtafi "foqtii" glegti

greco-catolici gi nici aniversarile spectaculoase ale zilei de 2l Oct 1948, nu au clItinat 9i nu au putut cldtina

credinla mantuitoare a,.fogtilor" n'ogtri credinciogi gi alipirea lor de Biserica cu adevirat ecumenici a Romei

Papale.C6 ce a determinat Unirea cu Roma a Bisericii rominegti din 21 Oct. 1698, este o problemd a istoriei,

cum tot in sarcina ei cade sd scoatd in lumini urmdrile binefdcitoare ale acelui act iu adevrrat istoric'r

Xenopol, Pdrvan, Iorga gi allii, de inalti facturi 9tiintific6, au. evidenfiat, cum nu se poate mai favorabil,

binefacerile nationale, culturale 9i chiar sociale ale Unirii Bisericii ardelene cu Roma. A frcut-o 9i a trebuit

si fac[ aceasta pana'si tf Stanciu Stoian in lucrarea sa pomeniti mai sus $ng. 27), care poate si aibl

scideri, dar nici un .u" nu gi pe aceea de pirtinire f1a di Biserica noastr[. ori cum ar fi insi apreciate

motivele care au dus la Unirea de la 1698 qi urmirile acestei uniri, este absolut indiscutabil, cE tradilia

luminoasi a celor dou6 veacuri gi jumitate petrecute in unire.cu Scaunul Apostolic al Romei, au inr6d6cinat

at6t de mult credinla catolici a acestei Biserici, incdt nimeni n-a reugit 9i nu va putea reuqi niciodati si o

scoati din inimile credincioqilor ei.

6. Lipsit de temei real, Decretul e esenfialmente ilegal'

intemeiat exclusiv pe .'trecerile" ilegale cuprinse ln numitele "Procese verbale", Decretul pomenit mai

sus e, evident, lipsit de orice legalitate chiar daci am admite ci aceste "treceri" si fi fost ulterior legalizate

vreodati. Dar chiar dac6 am admite c6 aceste "treceri" ar fi fost de la inceput sau arfi devenit ulterior legale,

este mai presus de orice indoiali, c6 cei ce ar fi "trecut" atunci la ortodoxie, erau 9i sunt oricdnd in drept si

revin6, cum au f6cut-o deja sau o vor face, indati ce se vor fi inliturat cituqele ce li s-au pus prin Decretul

No. 35g. Suntem in drepi si credem ca cei ce ne-au aparfinut in 1948, continui a se socoti credincioqi ai

Bisericii $eco-catolice, deqi mulfi, poate chiar foarte mul1i, dintre ei nu au nici azi curajul unei mirturisiri

fIlige a acestei credinfe.C6, apoi in concret, care este numirul acestor credinciogi, evident, nu o putem spune qi dupi ce

recesdmdntul recent (t martie 1956) nu a inglobat, din motive noul necunoscute, 9i apartenen{a-religioas6.a

fiputaliei, e limurit, credem, c[ nici organeie de Stat nu sunt azi in m6surd si cunoasci adevirul adevirat in

aceasti materie. un lucru este sigur : credincioqii Biserici greco-catolice nu s-au lisat desfiintaJi 9i ei

continu6 s[ existe in toate p[rtile unde au existat cu miile, cu zecile gi chiar sutele de. mii 9i prin rostul' nostru

"i*r", frei episcopi c*e

"., supravieguit urgia prigoanei indurate, ei cer stiruitor gi cu toati insistenfa, s6-9i

pouta oou.ai existenla gi sr poata ob$ne, apo-i, in terneiul acesteia, libertatea deplina a exercit[rii cultului lor-

Z. Repararea gregelii comise este cerutd de Constitufia R.P.R. qi de Legea Cultelor.

Art. g4 al noi Constitglii din 1952, garanteazlin aliniatul prim "tuturor cetilenilor RPR libertatea de

constiinli", iar aliniatul II garanteazi *tutiror cultelor religioase libertatea exercitIrii lot''. Acelagi lucru il

frevede'gi'LegeaCultelor @ecretul 177-1948), care degi se intemeiazd pe Art.2?.al Constituliei anterioare,

ifio rq+s, qi ;e c6t gtim, n-a fost inc6 adaptate dispozifiilor binigor mai favorabile din noua Constitulie -subliniaz.i gi ea amUete aceste libertati , intiegindu-ie chiar cu adausul, foarte important pentru cultul greco-

catolic ,orbtit inexistent, c6 "oricine poate sI aparfini oricfuei religii, sau si imbrdliqeze orice credinfa

religioas6"(Art. I aliniat II) gi asta cu singura condilie, ca "ritualul" gi practica religiei ori credinfei din

cheitiune si nu fie contrard "Constituliei, securitdlii publice sau bunelor moravuri".

Adev6rat c6 legea Cultelor prevede in Art. 14, cd: "in vederea recunoagterii" fiecare cult religios este

obligat s6 prezinte spre examinare $i aprobare, Statutul siu de organizare 9i_ functionare. Dar aceastl

disp-ozilie priveqte, "rid.-,

mai mult cultile care nu au avut fiintd legali in tlmng!!1 care s-a adus legea. La

nici un caz ins[ nu poate fi, credem, interpretatd in sensul ci un cult cu fiinfi legali in momentul promulgirii

noii legi a Cultelor ar inceia s6 se mai bucure de situa;ia avuti inainte pind la o noui aprobare a Statutului

siu de-organizare gi funcfionare. Reiese aceasta l[murit din faptul ci toate cultele cu fiin16 legal6 la data de 4

6 Rusan, al Iagilort gutu, voce4 cuvintul

august 1948 (cdnd s-a publicat noua lege a Cultelor), au continuat si funcfioneze 9i pfuid la data noilor

apiobiri a Statutelor lor - urmate abia dupi multe luni, la intervale diverse - fere nici o st6njenire, duplnbrmele anterioare. Iar cultul catolic de rit apusean funcfioneazdgi azi, fdrd ca Statutul s[u si fi obfinut, pe

c6t gtim noi, p6ni azi o noui aprobare.' La datapromulg[rii noii legi a Cultelor, Cultul nostru greco-catolic avea gi el fiin{6 legald, intemeiati

pe cele doud veacuri gi jumdtate de existenfd gi funcfionare neconturbatd, dupd normele Statutului sdu de

organizare, identic, in linii mari, cu cel al Cultului catolic de orice rit.Lipsa unei noi aprobdri a vechiului siu Statut de organizare - care urma si fie elaborat deodatd cu cel

al Cultului catolic de alte rituri - nu poate fi deci invocat ca motiv pentru a nu i se recunoagte dreptul la

funcfionarea legali de care s-a bucurat inainte de promulgarea Decretului de la I Dec.1948.

Pentnr asta apoi nu poate constitui o dificultate nici imprejurarea c[ Art. 22 din Legea Cultelorprevede pentru cdte o Eparhie, in medie, cite 750 000 de credinciogi, iar numdrul credincioqilor ei (8,41% pe

iard) ar ajunge dupl aceasti norm[ abia pentnr doui Eparhii, fafe de cele cinci din 1948, al cdror num[r nu

poaie fi iedui, evident, decAt cu asentimentul Capului Ierarhic al lntregei Biserici catolice. Probabil ins6, clnoua Lege a Cultelor nici n-a intentionat o reducere a vechilor Eparhii ale cultelor istorice - gindindu-se mai

mult la iele ce ar fi s6 se infiinfeze ulterior, pentru cd altfel nu ar fi aprobat in noile Statute de organizare

doutr Eparhii pentru Cultut reformat (calvinist) cu un numfu de 4,04Yo de -credincioqi pe 1ar[, $i tot doui

Eparhifpenfu cel Evanghelic-Luteran, cu abia 1,95o/o credinciogi pe tar6. in plus, a aprobat o Eparhie 9i

pentru cZi 0,3g% credinJioqi pe tari gi Cultului Unitarian. Pentru toate aceste culte protestante s-au aprobat

ieci, dupi promulgarea noii legi a Cultelor, in total 5 Eparhii, Pentru un numir 6,380A credinciogi pe Fre, cu

2,03p/o maf pulin decdt decdt credinciogii rom0ni ai aga-zisului "fost" cult greco-catolic. Tot 5 Eparhii are,

respectiv continue a avea de altfel qi Cultul Romano-catolic cu un numdr de numai 6,2lyo credincioqi, deci

"uZ,Z1yomai pufin decdt cel greco-catolic.Adevdrat cE aceste Eparhii, cu excepfia celei de Alba lulia, nu au

azi in frunte episcopi, intrucit-patru au decedat, gi inlocuirea lor cu noi titulari nu s-a fdcut din cauza ruperii

leg6turilor 16rii cu Vaticanul, dar ele continui a exista gi a funcfiona sub conducerea canonic[ 9i, deci, legal6,

a Vicarilor autorizafi obignuit de foqtii lor titulari.

8. Concluzia fireasci a Memoriului

Drept incheiere a considerafiilor de mai sus, datele procentuale ale cdrora le-am scos, in inhegime din

lucrarea dlui Stanciu Stoian, fie-ne permis sE reproducem in legdturd cu miqcarea pentru reaccentuarea

curentului de leninism curat gi autentic, tot din aceeagi lucrare (p. 49) urmitoarele : 'Noi suntem absolut

contra celei mai mici injurii aduse convingerilor religioase", gi si repetdm, in temeiul lor cererea stiruitoare,

cu care am inceput u."rt M"rnoriun de a se repara, fdr[ altd amdnare, gi marea gregeali inifial[, comis[ prin

Decretul des pomenit gi a se reda Bisericii noastre, incitugate prin el pe nedrept gi fdri nici un temei real

justificat, libertatea de funcfionare, reagezdndu-se ln toate drepturile avute inainte.

Considerentele ample expuse denoi in acest Memoriu justific6, credem, pe deplin nldejdea, cd de astii

dat[ vom fi ascultali, gi lredinciogii Bisericii noastre vor putea avea din nou bucuria de a nu se mai simfi

urmeri$ gi impiedecati in manifestarea convingerilor lor religioase pe care le au. Iar regimul Rf.R. va avea

dreptuf dL a susline, fdrl putinfa de a i se dovedi contrariul, cd respectd gi in acest punct indatoririle_ce-i

incumb6 prin Charta Organizafiei Naliunilor Unite, inbe membrii cdreia a fost admisl acum de curind. Dac[

apoi, din'orice motive fi in special din motivul cd tot s-ar mai.trage la indoialE, ce pare ci nu mai putem

ciede adev6rul afirmaliilo, no-artte, c[ Cultul greco-catolic continui a exista, sd se deschidi posibilitatea de

care neapirat trebuie a se dovedi concret aceaitl existentE. Ciile pe care se poat€ obfine aceasta n sunt mai

multe gi dovada doriti se poate obline pe orice cale din ele. Dar, evident, numai daci in prealabil se va da 9i

se va asigura credinciogilor Bisericii noashe deplina libertate de manifestare a convingerilor religioase. FdrE

aceastd liLertate, deplin garantatE - intre altele'gi prin participarea la control a membrilor cu c6dere autorizafi

de noi, ai cultului nortti - s-ar ajunge, credem, la noi gregeli, care ar putea fi mai grele chiar decdt cele

Aintei. Hoter6rea in cauz6 revine, natural, puterii de Stat, in drept sd decid6, Dacd ni se va cere insd, suntem,

evident, gata, s6 indicam ingine calea pe care s-ar putea proceda, corect gi cu rezultat, in aceasti chestiune.

Dar qi p6ni cdnd se va ajungi la aceasta, cerem ca prim pas pentru solufionarea problemei, si se

anunfe de cei in drept in mod oficial - indrumdndu-se in acest sens toate autoritifile in subordine - cd to{i

credinciogii.*, r*i sau vreau sI fie greco-catolici, au dreptul indiscutabil s6-gi exercite nestingherili cultul

lor prin preolii acestui cult, gi cd, in consecint[, nimenl nu-i ingdduit sd le poati gisi (dup[ cum este cazul

p6ni acum) o vini ori chiar o transgresiune in aceasta.

Iar drept ultim cuvant de incheiere, apel6m, cJl loatn increderea, la simpl de dreptate dublat de

..legalitatea populare';, - "ur"

inci a fj9n1 a fi, de curend, reconsiderat1, - a tuturor factorilor cu cidere in

cavzl,rugdndu-i s6 implineasca, spre binele t[rii 9i al Neamului, cele cerute de noi in acest Memoriu'

Curtea de Argeg, la 23 APrilie 1956'

ss.Iuliu Hossu- Episcop de Cluj-Gherla

ss. Alexandru Rusi - Episcopul Maramuregului

ss.Ioan Bdlan - Episcopul Lugojului