I

i

I

CATEI-{ISMLII-EPARHIEI CATOLICE

DE

rA$l

EDITIA III-a

INSTITUTUL DE AR E CRAFICE 'PRESA BUNA'

lg32

No.

IMPRIMAT'UR439i. IA$i, l5 NOEN4BRIE,

t Ml[ilAIi EPiscoP

l'3t

r'

fluUtilunils li inudlttutils csls ntai lruluittiloa$s

Semnul sfintei Cruci.

In numele TatIlui, gi al Fiului, gi al SfAntului Duh.Amin.

Rugdclunea Dornneascfi.

Tat5l nbstru, care eEti in ceruri, sfinfeascS-se nu-mele tlu ; vie impdrdfia ta; faci-se voia ta, precumin cer aga gi pe p5mAnt. PAnea noastrl cea de toatezilele d[-ni-o noud astdzi, gi ne iarti noul greqelilenoastre, precum gi noi iertlm gregifilor nogtri, gi nu neduce pe noi in ispiti; ci ne mAntue;te de cel r5u. Amin.

Salutarea ingereascd.

Bucurd-te Marie, cea plinl de har, Domnul este cutine, binecuvAntatI egti tu intre femei qi binecuvAntateste rodul trupului t5u, Isus. SfAntI Marie, Maica luiDumnezeu, roagtr-te pentru noi p[citogii, acum gi inceasul mor{ii noastre. Amin.

1931

ROBUde Iagi

SlavX Tat5lui, gi Fiuluiera la inceput, gi acum,lor. Amin.

gi SfAntului Duh: precumgi pururea, qi in vecii veci-

fiif

Simbolul Apostolilor.

Cred in Dumnezeu, Tatll atotputernicul, flcltorulcerului gi al pdmAntului ; gi in Isus Hristos, Fiul siuunic, Domnul nostru ; care s'a zdmislit dela DuhulSfAnt, s'a ndscut din Maria Fecioara; a p5timit subPonfiu Pilat, s'a rlstignit, a murit gi s'a ingropat ;

s'a coborit ?n iad; a treia zi a inviat din mor{i ; s'asuit la ceruri, gade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatilatotputernicul ; de unde are si vie s[ judece pe vii gipe mor{i. Cred in Duhul StAnt; sfAnta BisericX catolicl,implrt[girea Sfinfilor, iertarea plcatelor, invierea mor-{ilor, vieala ve9nic5. Amin.

:

Adevilrurile de ctezat ce trebue sd legtirn intr'un chip deosebit.

1. Este numai un singur Dumnezeu.2.Dumnezeu este drept : el rdsplitegte binele gi pedep-

segte rdul. .3. In Dumnezeu sunt trei persoane: Tat5l, Fiul, gi

Sfintul Duh.4. A doua persoanl dumnezeeasci s'a flcut om, pentru

ca prin moartea sa pe cruce sd rlscumpere pe oameni,gi in rreci s5-i mintuiasc5.

5. Sufletul omului este nemuritor.6. Harul lui Dumnezeu este trebuincios pentru m1n-

tuirea omului.

Cele gapte sacramente sunt.:

1. Botezul, 2. Miful, 3, Euharistia,4. Poc5in{a 5. Maslul,6. Preo{ia gi 7.:C5sdtoria.

CeIe zese porunci ale lui Dumnezeu,

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tdu; sd nu aibi alfidumnezei afard de mine, si nu-{i faci chip cioplit, casi te inchini lui.

2. Se nu spui numele Domnului Dumnezeului tduin zadar.

3. .A.du-{i aminte sX sfinlegti ziua Domnului.4. Cinstegte pe tatll tdu gi pe mama ta, ca str-fi fie

{ie bine, 9i sI trleEti mult pe pimAnt.5. Se nu ucizi.6. SI nu faci fapte necurate.7. SA nu furi.8. SX nu rnirturisegti strAmb impotriva aproapelui tiu

'9. Si nu poftegti ferneia aproapelui t[u.10. Se nu poftegti casa aproapelui tdu, gi nici un

lucru ce este al lui.

Cele cinci polunci ale Bisericii.1. S[ sfinfegti slrbdtorile rAnduite de sfinta Biseric[,

gi ld asculfi sfAnta liturghie in toate duminicile 9islrbatorile.

2. SI {ii posturile rAnduite de sfAnta Bisericl, gi sXnu minAnci carne Vineria gi'n celelalte zile oprite.

. 3. Se-ti mirtuqisggti picatele cel pu{in odatl pe an,pi s5^prirnegti sfAnta impdrtdgenie in timpul Pagtilor.

4. S5 nu faci nuntl in zilele oprite.5. SI plStegti Bisericii simbrii, gi celelalte datorii

c[tre dArrsa, dupl legi gi obiceiuri.

Act de credinfd.Dumnezeul meu, fiindc5 tu egti adevdrul cel vegnic,

eu cred tot ce ai descoperit sfintei Biserici catolice gi

9e ne invafd ea ; gi anume cred : ci este un singurDumnezeu in trei persoane deosebite, cari se nu."escTatil, Fiul gi SfAntul Duh ; cred cI Fiul lui Dumnezeus'a flcut om in sAnul Prea Curatei Fecioare Maria,prin puterea SfAntului Duh, gi se numegte Isus Hristos,care a pdtimit gi a murit pentru mAntuirea noastri ceavegnic5; cred cI Dumnezeu rlspl5tegte pe cei buni cuirnplr5{ia cerului, gi pedepsegte pe cei r5i cu iadul ; givoiesc sI triesc ai sd mor in aceastl sfAntd credintd.

.A.ct de nddeide.

Dumnezeul meu, fiindc5 tu egti atotputernic, nemdr-ginit de bun 9i rnilostiv, gi implinegti f5giduin{ele ta1e,

eu nlddjduesc iertarea pdcaielor mele giimplrlfia ceruluipentru vredniciile lui Isus Hristos- prin- faplele bune,ce am increderea s[ le fac cu ajutorul harului t5u.

Act de dragoste.

Dumnezeul meu, fiindcl tu egti nemlrginit de bun,te iubesc mai mult de cAt orice Iucru 9i din dragostecltre tine iubesc pe aproapele rneu ca pe rnine insumi ;

gi sunt hotlrit a pierde .mai bine toate, chiar vieafamea, decAt a te mai mAnilL vreodat5.

,dct de cdinf6.

Doamne Dumtrezeul meu, mi ciesc din toatl inimade toate plcatele mele 9i le urdsc mai muit de cAt oricelucru, pentru c[ prin ele am pierdut harul t5u gitmpX-r5!ia

'cerului gi mram ff,cut vrednic de pedeapsa veEnicS"

a iadului ; dai mai mr:lt mX c5esc, pentrucS. p5cltuindte-am mAniat pe tine, Plrintele meu, MAntuitort{ meu

si Dumnezeul meu atAt de rnare gi atAt de bun. Pentruaceasta mI hotdrdsc, ctl ajutorul harului tlu, sd nu maip5c5tuesc, si sI fug de orice prilej de p5cat.

Milueascd-se de mine atotputernicul Dumnezeu, 9iiertAndu-mi plcatele mele, sI md ducl la viea{a veqnicX.Amin.

Ingdduirea, deslegarea gi iertarea qlcatelor mele sX

mi-o-dea atotputernicul gi milostivul Dumnezeu. Amin.

Fentruca sb dobdndirve iertarea picatelorprin sacramentul Pocdinliir se cer

cinci lucruri:

1) SA ne aducem aminte cel pufin de toate plcatelecle moarte, ce le-am f5cut, gi de cAte ori le-am flcutpe fiecare din ele.-

2) SI ne clim cel pu{in de toate picatele de moartece le-am fXcut, pentruCl printr'insele am mAniat pe Dum-nezeu, sau ne-am ficut vrednici de pedeapsa vegnicla iadului.

3) Sd flglduim lui Dumnezeu c6, cu ajutorul lui,nuvom mai face cel pufin niciun picat de moarte.

4) SX mirturisirn preotului cel pu{in toate pdcatele demoarte, de cari ne arni-ntim, spunAndu-i in acelag timpsi de cite ori le-am flcut pe fiecare din ele.' 5) SI implinim pochinfa dat[ de duhovnic.

Pentruca ca sA primirn sfdnta trmpdrtdpeniese cere: I

sfdnta Implrt5genienostru Isus l-{ristos.

1) Ca sI gtim gi si credem, c[ inprimim trupul gi sAngele Domnului

2) Sa fim firl plcate de moarte.

M[rturisesc h-ri Dumnezeu atotputernicul, prea sfinteiMaria pururea Fecioare, sfAntului Mihail Arhanghelul,sfAntului loan BotezXtorul, sfin{ilor Apostoli Petru 9iPavel, tuturor Sfin{ilor, Ei {ie, Pdrinte, c'am PIcXtuit prea

mult cu gAndul, cu cuvAntul gi cu fapta: -din vina mea,

din vina mea, din prea mare vina mea. De aceea rqgpe sfAnta Maria pururea Fecioar5, pe sfintul MihailArhanghelul, pe

-sfdntul loan BotezXtorul, pe sfin{ii

Apostdli Petrii Ei Pavel, pe to{i SJinlli, 9i pe tine, Plrinteca sI vI rugaii pentru- mine Ia Domnul Dumnezeulnostru.

3) Sd nu mAnc5m qi sX nu bem de lapAni in ceasul cAnd ne vom impdrt5gi.

4) SI facem ruglciuni cel pu{in cAte unatAt inainte cAt gi dupl primirea sfintei

miezul nopfii

sfert de ceas,imp[rtXgenii.

CATEH$$[U

iNTNONUCERE

' 1. Eqti cregtin ? '

Da, sunt cregtin prin harul ltli Durnnezeu'

2. Pentru ce z\ci cd egti cleqtin 1:rin harul ltri Dumnezeu ?

Zic ctr sunt creqtin prin harul lui Dumnezeu' pentru

cal-ii-cregtin nu'eite'vreclnicia noastrx, insx un dar

deosebit al lui Dumnezeu'3. Cine este cregtin adevdrat ?

Creqtin adevdrat este acela care, fiind botezat' crede

gi maiturisegte inv5{5tr"rra creqtineasc)iL'

4. Ce este invd{htura creqtineasr:[ ?

Invdtltura cre$tineascl este invl{dtura iui lsus Hris-

t";,';;';;'-pi.al.ut-o Apostolii 9i ne-o inva{h sflnta

Biseric[.5. Unde este cuprinsd pe scurt invX{ttttrra cre'stineasch ?

lnvllitura cregtineascS- este cuprins[ pe scurt intr'o

carte, ce se nunieEte Catehism'

6. Cdte phr{i are Catehismul qi cari sunt ele ?

r Catehismul are patru pir{i Ei anume:

I. DesPre sirnbolul credinfei'.II. Despre saciamente satr-sfintele taine'

III. Despr" rroiin.ll" fui Dumnezeu 9i ale tsisericii'

IV. DesPre ruglciune.

PARTBA IDespre simbolul credintei

CAPITOLUL I

Despre credin{6 qi despre sirnloolutr ^{postoliXorin genere

S t. ltotiunea gi rnateria credin{ei7, Ce este credin{a creqtineascil ?

Credinfa creEtineascd este un dar suprafiresc al luiDumnezeu, prin care omul {ine ca adevlrate, toate citene-a descoperit Dumnezeu gi ne inva{5 sfAnta Bisericia lui Hristos.

8. Pentru ce trebuie sd {inern ca adevdrate toate cAte tte-adescoperit Dumnezeu ?

Noi trebuie sd {inem ca adevlrate toate cAte ne-adescoperit Dumnezeu, pentrucS el este adevlrul celvegnic, care nu poate gregi niciodatl gi nu ne poateingeli.

9. Ce se in{elege plin aceste cuvinte: ,,toate cdte ne-a desco-peiit Dumn ezeu" ?

Prin aceste cuvinte : ntoate cAte ne-a descoperit Dum-fleZ€u))r se in{elege orice'adevdr, ce ne-a descoperitDumnezeu, spre nlAntuirea noastr5, prin patriarhi gi

proroci, gi la urmi prin Fiul siu 9i prin sfin{ii Apostoli.

10. In ce chip au ajuns pdnd la noi adevdturile clescoperitede Dunrnezeu ?

Adevdrurile descoperite de Dumnezeu au ajuns pAndla noi prin SfAnta Scripturl sau Biblie gi prin Tradi{iune.

11. Ce este SfAnta Sgipturd sau Bibtia ?

SfAnta Scriptur[ sau Biblia este cuvAntul lui Dum*nezeu scris in c5r{ile Vechiului gi Noului Testanrent

; _"-.-.. 4

10

12. Ce csie Tradi{iunea ?

Tradiliunea este cuvAntul lui Dumnezeu, .ce -nu e

scris in'SfAnta ScripturS, dar care a venit de la Apos-toli pAnI la noi prin invlfltura sfintei Biserici.

$ 2. Despre trebuinfa credinfei

13. Este treb incioasb credin{a pentru mAntuire 2

Creclinfa este numai ciecAt trebuincioasl pentru mAn-tuire ; cdci ufdrl credinfd este cu neputin{5 de a pl[cealui Dumnezeu'. (Ebr. i1, 6).

14. Poate mdntui pe om orice credin{5 ?

Numai adevXrata credin{5, ce ne-a invlfat-o IsusHristos, poate mAntui Pe om.

15. Pentru ce nu poate mdntui pe om decAt credinla, ce ne-ainvd{at Isus Hristos ?

Pe om nu-l poate mAntui decAt credinfa, ce ne-a in-vltat-o lsus Hristos, pentrucl fdr[ aceastd credinfS, nupuie'tt fi plrtagi ai lui Hristos ; Ei fIrI de Hristos nueste mAntuire.

16. Care Bisericd {ine adevdrata credintd, invd{atd de IsusHristos ?

Numai Biserica catolic5 {ine adevdrata credin{5 in-v5{at5 de Isus Hristos.

17. Cari, din adevdrurile cie clezul, trebuie numai decAt sdle gtim intr'rrn chiP deosebit ?

Din adevlrurile de crezut trebuie sI gtim numai decAt urmitoarele gase :

1) C[ este numai un singur Dumnezeu,2) Ce in Dumnezeu sunt trei persoane : Tat5l, Fiul

si Sfintul Duh,' 3) CA Dumnezeu este drept judecltor, care r5splI-teste binele Ei pedePsegte rhul,

'4) Ca a ddui peisoahl dumnezeeascl s'a flcut om,ca prin moartea sa pe cruce sI rdscumpere pe oamenigi in veci s5"-i mdntueasc[,

11

5) C[ sufletul omului este nemuritor,6) Ce harul lui Dumnezeu este trebuincios pentru

mAntuirea omului.

18. Ce trebuie sd mai qtie fiecare cregtin'?

Fiecare cregtin trebuie sI rnai gtie ceeace este cu-prins in simbolul credinfei, poruncile lui Dumnezeu 9iale Bisericii, TatIl nostru, gi sacramentele sau sfinteletaine ce trebuie s[ le primeasc5

$ 3. Despre insugirine credinfei pi despresemnul sfintei cruci,

19. Cum trebuib sd tie credin{a ?

Credin{a trebuie s[ fie: 1) generalS sau obqteasc5,2) vie, 3) tare.

20. Cdnd este credin{a' generalal ?

Credinfa este general5, cdnd credem nu numai uneleadevXruri dar toate cAte ne inva{5 sfAnta Biseric[.

21. Cdnd este credin{a vie ?

Credinfa este vie, cAnd tr5im dupi dAnsa, adicl a-

tunci cAnd facem binele gi fugim de r[u.

ZZ, Cana este credin{a tare ?

Credin{a este tare, cAnd credem Idrd' a avea vre-oindoeall,'gi suntem gata sX pierdem toate, chiar viea{a,

mai bine decAt s[ ne lepidlm de dAnsa.

23. In ce chip trebuie sd ardtdm, cd credinta noastrd este tare ?

Noi trebuie sI arXt[m, cI credinfa noastr5 este tare,

mlrturisind totdeauna credinta noastrl prin'cuvinte 9ifapte, f5rd a ne teme sau a ne ruginh.

24. Prin ce semn obiqnuesc creqtinii sd'qi mdrturiseascdcredinta ?

Cregtinii obignuescsemnul sfintei cruci.

s[-gi mtrrturiseascd credinfa prin

{

t2

25. Cum se face semnul slintei cruci ?

Sernnul sfintei cruci se face in chipul urmdtor: pu-nem mdna stingd sub piept, iar cu mAna dreapt5deschisl atingem cu vArful degetelor fruntea zicAnd :

ln numele Tatdltri, apoi pieptul spundnd: Si al Fiului,in urmd um5rul stAng 9i cel drept zicind qi al SfA,ntuluiDult. lmpreunlm insfdrgit ambele mlni gi spunem:Amin.

26. In ce chip mdrturisim noi credin{a noastrd prin semnulsfintei cruci ?

Noi m5rturisim credinfa noastrl prin semnul sfintei'cruci, aducdndu-ne aminte de cele mai insemnate mistereale religiunii, adic5 de misterul sfintei Treirni gi demisterul mAntuirii noastre prin moartea lui Isus Hristospe cruce.

27. Cdnd trebuie si lacem semnul slintei cruci?

Este foarte bine sA facem deseori semnul sfinteicruci, dar mai cu seamd cAnd ne scul5m gi ne culcXm,inainte gi dup5 ruglciune, inainte de vre-o treabl in-

'senlnatd 9i in toate ispitele gi primejdiile.

, 28. Pentru ce este bine sd facem deseori semnul sfintei cruci ?

Ese bine sI facem deseori semnul sfintei cruci, pen-trucd printr'insul ne int{rim impotriva diavolului gi a-tragem binecuvAntarea cerului asupra noastrS.

29. Cum trebuie sd facenr sernnul sfintei cruci ?

' Sernnul sfintei cruci trebuie s5-l facem cu credintd si, crr evlavie.

S 4. Despre sirnbolul Apostolilor

30 Unde este cuprins pe scurt ceeace trebuie sd credem ?

Ceeace trebuie sX credem, este cuprins pe scurt incele doulsprezece articole ale simbolului credinfei sauApostolilor.

31. Spune simbolul Apostolilor.

1. Cred in Dumnezeu, Tat5l atotputernicul, flcdto-rul cerului gi al plmArrtului ;

2. gi in Isus Hristos, Fiul sdu unic, Domnul nostru ;3. care s'a zlmislit de la Duhul SfAnt, s'a ndscut din

Maria Fecioara:!. a pltimit sub Pon{iu Pilat ; s'a ristignit, a murit

gi s'a ingropat :

5. s'a cobor?t in iad : a treia zi a inviat din morfi :

6. s'a suit la ceruri, gade de-a dreapta lui Dumne-zeu, Tatil atotputernicul :

7. de unde are si vie sX judece pe vii gi pe morfi.8. Cred in Duhul SfAnt,9. sfAnta Biseric5 catolicS, imp[rtXgirea Sfin{ilor,

10 iertarea p[catelor,11. invierea morfilor,12. viea{a vegnici. Amin.

32. Pentru ce se numeqte acest simboi ,,al Apostolilor" 2

Acest simbol se numegte ual Apostolilor,r, pentrucS.el vine'de la Apostoli.

CAPITOLUL II

Despre intdiul articol al simbolului

,Cred tn Dumnezeu, Tatdl atotputernicul, fdcatorulcerului 6i al pamdntului".

$ t. Despre Dumnezeil

33. Cine este Dumnezeu ?

Dumnezeu este un duh deslvArgit, fXcXtorul cerului gial pimAntului.

34. Pentru ce numim pe Dumnezeu nduh" ?

Numim pe Dumnezeu uduh,,, pentrucl el este o fiin{I,care are minte gi voin{5, dar nu are trup, gi de aceeanu-l putem vedei.

r4

35. Dacd Dumnezeu nu are trup, pentru ce vorbeqte StdntaScripturd despre ochii, mdnile q. a. ale lui Dumnezeu ?

SfAnta Scipturi vorbe$te despre ochii, mAnile, g. a.,ale lui Dumnezeu, pentru a se potrivi slabei noastremin{i, ca sX putem in{elege mai ugor.

36. Pentru cc zicem cd DLrmnezeu este desbvArEit ?

, Zicem, ci Dumnezeu este desXvArgit, pentrucd aretoate insugirile cele bune, fIrS numdr Ei fIrI m5.sur5.

37. Care sunt cele mai insemnate desdvdrqiri ale lui Dumnezeu ?

Cele mai insemnate deslvirgiri ale lui Dumnezeusunt: el este 1) vegnic,2) pretutindeni,3) atotputernic,4) atotgtiutor, 5) bun, 6) sfAnt, 7) drept, 8) milostiv, g. a.

38. Ce insemneazd : nDumnezeu este veqnic, ?

uDumnezeu este ve$nic> insemneazX, cI Dumnezeunu are inceput, gi ci nici nu va avei sfdrgit.

39. Ce insemneazd : ,,Dumnezeu este pretutindeni'?

uDumnezeu este pretutindeni" lnsemneazd ci Dum-nezeu este in cer, pe plmdnt gi in toate locurile.

40, Ce insemneazd : ,,Dumnezeu este atotputernic" ?

u Dumnezeu este atoputernicu insemn eazd, ch. Dumne-zeu poate face toate, gi cI pentru a face ceva, este deajuns numai s5. voiasci.

41. Ce insemneazd: ,,Dumnezeu este atotgtiutor" ?

uDumnezeu este atotqtiutor> insemneazd,, cd, Dumne-zeu $tie toate : cele trecute, cele de faf[ gi cele viitoare,gi chiar gAndurile noastre cele mai ascunse.

42, Ce insemlreazi : "Dumnezeu este bun( ?

.Dumezeu este bun, insemneazl, cI Dumnezeu iu-beEte toate fdpturile, voindu-le gi ficindu-le bine.

43, Ce insemneazd "Dumnezeu este stdnt'?

*Dumnezeu este sfAnt> insemneazl, cI Dumnezeuiubegte gi voiegte numai binele, gi ur[gte rdul.

15

44. Ce insemneazd ; ,Durrnezeu este drept' ?

uDumnezeu este drept, insemneaz5, ci Durnnezeurispldtegte binele gi pedepsegte r[ul.

45. Cdnd va rispldti Dumnezeu cu desdvdrqire binele qi vapedepsi rdul ?

Dumnezeu va rdsplXti cu desdvArgire binele gi vapedepsi rdul in lumea cealaltl ; cu toate acestea, deseori rlsplltegte gi pedepsegte rdul chiar in lumea aceasta.

46. Ce insemneazd: nDumnezeu este rnilostiv" ?

uDumnezeu este milostiv, insemneazi, cdDumnezeLliart5 bucuros pe to{i picXtogii, cari se cdesc de pXca-tele lor.

47. Strnt mai mul{i dumnezei ?

Nu; este numai un singur Dumnezeu.

$ Z. Despre cele trei persoane durnnezeegti

48. Pentru ce zicem: ,Cred in Dumnezeu Tatdl" ?

Noi zicem: uCred in Dumnezeu Tat5lu, i) pentrucdDumnezeu este TatIl nostru ceresc,2) pentrucl in Dum-nezeu sunt mai multe pefsoane, dintre cari cea dintlise nume$te Tat5l.

49. Cdte persoane sunt in Durnnezeu ?

In Dumnezeu sunt trei persoane: Tat5l. Fiul gi SfAn-tul Duh,

50. Este fiecare persoand adevdrat Dumnezeu ?

Fiecare persoanE este adevlrat Dumnezeu, a9a: Ta-til este adevirat Dumnezeu, Fiul este adevirat Dum-nezeu gi SfAntul Duh este adevlrat Dumnezeu.

51. $i cu toate acesta este numai un singrrr Dumnezeu ?

Da, aceste trei persoane sunt numai un singur Dunr-nezeu.

16

) 52. Pentru ce sunt aceste trei persoane numai un singur Dum-nezeu ?

Aceste trei persoane sunt numai un singur Dum-nezeu, pentruc5 toate au una gi aceeag fire.

53. Nu este vreuna din persoane mai bdtrdtld satt mai puternicftde cAt alta ?

Nu, niciuna din aceste persoane nu este mai bItrAnXsaLr mai puternicX decAt alta, cdci tustrele sunt dinvegnicie; ele sunt deopotrivd de puternice gi deslvirgite.

54. Prin ce se deosebesc una cle alta aceste trei persoatie ?

Aceste trei persoane se deosebesc una de alte prinaceea, cI Tat5l nu este niscut, Fiul este nlscut din ve-cie din TatXl, gi SfAntul Duh purcede din vecid delaTat51 gi dela Fiul.

55. Putem noi in{elege in ce chip cele trei persoane srtnt unsirrgur Dutnnezeu ?

. Noi nu putern in{elege ?n ce chip aceste trei per-soane sunt un singur Dumnezeu, pentrucl aceasta esteun mister.

56. Ce este un mister ?

Un mister este un adevdr ce trebuie si-icredem, Pefl-truci Dumnezeu ni l-a descoperit, dar pe care nu-l pu-tem in{elege, pentrucl intrece orice putere a minfiiomenegti

57. Cum se numeEte misterul unui Dumnezeu in trei persoane ?

, Misterul unui Dumnezeu in trei persoane se numegteSfAnta Treime.

S 3. Despre facerea qi ocdrnnuirea lumii.

58. Cine a ldcut lumea ?

Dumnezeu a flcut lurnea, adicd cerul gi p5mlntulgi toate clte sunt in ele.

t7

59. Din ce a tdcut Dunrnezeu lumea ?

Dumnezeu a ftrcutul lumea din ninrica.60. Prin ce.a ldcut Dumnezeu lumea ?

Dumnezeu a flcut lumea prin voin{a sa atotputernicX.61. ln cAte zile a ldcut Dumnezeu lumea ?

Dumnezeu a fdcut lumea in gase zile.62. Cum trebuie in{elese aceste zile ?

Aceste zile nu trebuie infelese numai decdt ca zilede.24 de ceasuri; ci pot fi ?n{elese ca epoci cu duratdnehotlritl

63. Se ingrijeqte Dumnezeu de lumca intreagd ?

Dumnezeu se tngrijegte de lumea intreagl, el o cAr-muegte gi o plstreazl

64. Cum se numeste aceastd ingrijire Ei cdrmuire a

Aceasti ingrijire gi cAnmuire a lumii seProvidenfa sau Pronia dumnezeeascl.

65. Se intinde Pronia durnrrozeetrscd la toate fiintele gi lu-crurile ?

. Da, Pr.onia dumnezeeasci se'ntinde la toate fiinfelegi lucrurile: a$a cI in lume nu se'ntAmpld nimic fIrXvoia, sau cel pufin f5.r5 invoirea lui Dumnezeu.

$ 4. Despre ingeri.66. N'a fdcut Dumnezeu alta decdt lumea vdzutd?

Dumnezeu a mai flcut gi lumea nev5zutd, adecl omulfime de duhuri, pe cari noi le numim Ingeri.

67. Cum erau Ingerii cdnd i-a fdcut Dumnezeu?

Tofi Ingerii erau buni gi ferici{i qi inzestra{i cu multedaruri.

lumii ?

numegte

68. Au rdmas to{i Ingerii buni

Nu to{i ingerii au rlmaspdcituit gi de aceea au fostin iad.

gi lerici{i ?

buni 9i fericifi ; mulfi auaruncafi pentru totdeauna

2

18

69. Ctrm se numesc inqerii cari au pdcdtuit ?

Ingerii, cari au p[c5tuit, se numesc diavoli sau du-

huri necurate.?0. Ce ne voiesc lngerii cei buni ?

Ingerii cei buni ne voesc binele, c{e aceea ei apdr5

trupil gi sufietul nostru' se roage pentru noi 9i ne in-deamn5 la bine.

71. Cum se nllrle$te Ingerul, pe care-l are fiecare om' spre

a ti pizit ?

Ingerul 1re care-l are fiecare om spre a fi pdzit, se

nllmegte ingerul P5zitor.

72, Ce suntem datori ciitre Ingerul P1zilor ?

Noi suntem datori sI cinstim pe Ingerul nostru P[-zitbr, s[ ne ruglm lui, 9i s[ ascultlm de -?ndemnurile

lr"ri cele bune.?3. Ce ne voesc ingerii cei rdi sau diavolii?

Inserii cei r5i sau diavolii ne voesc r5ul, fiindcd ei

ne u?dsc, gi cle aceea ei ne ispitesc, pentruca sI ne

tragl in iad. 'r

T4,Cetrebuicsdtacempentruaneapdradeispiteledia-volului?

Pentru a ne ap5ra de ispitele diavoiului, . trebue sd

ne ruglm lui Dumnezeu gi sI ne impotrivim cu sta-

tornicie oric5rei isPite.

$ 5. Despre cei dinttii oameni, despre pticatulrt*a*"g.sc' gi despre tdgdduinfa iVldntuitorului'

74 bis. L--are este cea mai insemnatd fdpturd depe pdmAnt ?

Cea mai insemnat[ fdpturS de pe p[mAnt este omul'

?5. Pentru ce a ftrcrrt l)umnezeu pe om?

Dumnezeu a fdcut pe om' pentruca omul sl-l cu-

noascd, s[-l iubeascl gi s6-i serveascd, 9i prin acest

mijloc'sX dobAndeasc[ viea{a veqnicX'

19

76. Ce insemneazd a iubi qi a servi lui Dumnezeu ?

A iubi Ei a servi lui Dumnezeu insemneaz[ a facein toate voia lui prea sfAnt5.

77. Sunt datori to{i oamenii sd tacd voia lui Dumnezeu ?

Tofi oamenii sunt datori s[ facl voia lui Dumnezeu,pentn-rc5" el este domnul qi tatll tuturor oamenilor, gicel mai mare binefdcdtor al lor.

78. Cum se numiau cei dintbi oameni fdcu{i de Dumnezeu ?

Cei dintli oameni flcuti de Dumnezeu se numiauAclam Ei Eva.

79. Cum a ldcut Dumnezeu pe _Adam ?

Dumnezeu a flcut trupul lui Adam din pdmAnt, gij-a suflat un suflet nemuritor.

80. Din ce a l6cut f)umnezeu pe Eva ?

Dumnezeu a fdcut pe Eva dintr'o coast5 a lui Adam,pe cAnd el dormia.

81. Din cdte pdr{i este compus omul ?

Omul este compus din doud pir{i : din trup gi dinsuflet.

82. Ce este sulletul omului?

Sufletul omului este un duh nemuritor, flcut dupdasem5narda lui Dumnezeu, gi f[ri de care noi n'arnputea nici gAndi nici trii.

83. In ce chip este fdcut sulletul omului dupd asemdnarea luiDumnezeu ?

Sufletul omului este ficut dupl asemlnarea lui Dum-nezeu in aceea, cI are in{elegere gi voinf5 liberi (slo-boldl), gi cI este nemuritor.

84. Cu ce daruri erau inzestrati Adam qi Eva, cdnd rru tostflcu(i de f)umnezeu 2

CAnd au fost flcu{i de Dumne4eu, Adam gi Eva e-rau inzestra{i cu urm[toarele daruri :

i. aveau harul sfin{itor, adici erau drep{i gi sfinti giaveau dreptul s[ moEteneasce impXr5fia cerului,

20

s 2. nu erau pleca{i spre'riu,3. nu erau supugi suferinfilor gi muncii, gi nu erau

si moar5.85. Ddduse Durnnezeu aceste daruri numai lui Adam qiEvei?

Aceste daruri trebuiau sd treacl gi la toti urmagiilui Adam gi ai Evei

86. Pastrat-au totdeauna aceste daturi Adam gi Eva ?

Adam gi Eva n'au pXstrat totdeauna aceste daruri,dar le-au pierdut toate prin pdcatul ce l-au fdcut.

87. Ce pdcat au tdcut Adam gi Eva ?

Adam gi Eva au mAncat .din pomul oprit, neascul-tind de porunca lui Dumnezeu, gi astfel au pXc5tuit.

88. A stricat'acest pdcat numai lui.Adam qi Evei?

Acest picat n'a stricat numai lui Adam gi Evei, dara trecut, cu toate urmirile sale cele rele,.la tofi oa-menii; aEa cI acum ne naEtem cu to{ii vinovafi deptrcatul str5mogilor nogtri.

89. Ourn se numeqte acest pdcat, cu care ne naqtem ?

Acest p5cat, cu care ne nagtem, se numegte pdcatutstrlmogesc.

90. Pentruce acest pdcat se nume$te strdmogesc 2

Acest pdcat se numegte strXmogesc, pentruc5 nula-rn fdcut noi, dar l-arn mogtenit'de la. strdmoEii nogtriAdam gi Eva.

91. Cine dintre to{i oamenii a lost scutit de pdcatul strdmogesc ?

Numai prea SfAnta FecioarX Maria a fost scutiti depdcatul strlmogesc, clci printr'un har deosebit al lui-Dumnezeu,

Ei in vederea vredniciilor lui Isus Hristos,ea a fost feritd de plcatul strdmogesc, din intdia clipealia zSmislirii sale)

1) Unii necatolici, din ignorantd tn cele teologice, cred cdBiserica catolicd, prin ,dogma imaculatei concep{iuni", inva{dcd Prea Stdnta Fecioard Maria ar fi lost zdmisliti ,in mod supra-natural', ca Ei cum ar filost zdmislitd prin intervenirea Sldntului

21

92. Pentruce Prea Sfdnta Fecioard Maria a fost zdmislitI fdrdde pdcatul strdmoqesc ?

Prea SfAnta Fecioard Maria a fost zilnislit[ f5ri pdcatulstrdmogesc, pentrucXgnu se cuvene), ca Fiul lui- Dum-nezeu sd aibd o mam5, care ar fi fost atinsi vreo clatide p5cat, gi aEa sX fie sclavd a satanei.

93. Cdnd serbeazd Biserica zdmislirea neprihdnitd a preaSfintei Fecioare ?

Biserica serbeaz5 zdmislirea neprihlnitd a Sfintei Fe-cioare in ziua de 8 Decembrie. (lmaculata Concepfiune.)

94. Ce urmdri rele au trecut la to[i oamenii impreuntr cupbcatul strdmoqesc ?

Urmlrile rele, ce au trecut la tofi oamenii impre-uni cu pXcatul stimogesc, sunt urmXtoarele:

1. pierderea dreptului de a mogteni imptrrifia cerului ;2. plecarea spre riu;3. tot felul de suferinfi, munci, boala, gi la urm5

moartea.95. Ce s'ar fi intdmplat cu oamenii; dacb Dumnezeu n.ar fi

avut mild cu d8nqii?

DacX Dumnezeu n'ar fi avut mild cu oamenii,'niciun om nu s'ar fi putut mAntui.

96. Cum a avut Dumnezeu mild cu oamenii ?

- Dumnezeu a avut mili cu oamenii, flgdduindu-le unMAntuitor.

Duh, intocmai ca lsus Hlislgs ! Din rdspunsul dat mai sus, se poateintelege- cu- uqurin-!tr, cd Biserica catolica inva{d, cd prea StantaFecioard Maria, cdnd a lost, zdmislitd, tntocdai ca qi toli cei-lalli nturitoyi, a avut numai privilegiul de a nu mogtbni pdcatulgtragru.qg9c. Iattr cum se exprinrd-papi piu IX in Bulti oogmiiicaIneffabilis Deus din B Dec. l8b4 : ,,Declardm. . . cd in,Tatatura

"care fine cd prea tercita Fecioard Maria a tost feritd de'orice"Uajd a- pdcatului strdmo.ge.sc in intdia clipeald a zdmislirii sale,"printr'un har qi privilegiu deosebit al atotputerniciei lui Dum-,,nezeu, in vederea vredniciilor lui Isus Hristos, Mdntuitorul nea-"pu-lui. ome-nesc, este descoperitfi cle Dumnezeu, qi deaceea"trebuie sd fie crezutd cu tdri6 qi statornicie de toli creoincioqii,.

22

9?. A trimis Durnnezeu pe MAntuitorul ltlgdduit ?

Da, Duninezeu a trirnis pe MAntuitorul fXgXduit.

98. Cine este acest MAntuitor ?

Acest MAntuitor este lsus Flristos' Domnul nost;u-

99. Cdnd a venit Mdntuitorul ?

MAntuitorr-rl a venit la vreo patru mii de ani dupif acerea lur:,ii.

100, Pentruce a venit aqa de tdrziu Mdntuitorul ?

MAntuitorul a venit a$a de titziu, pentruca lumeasX vad[, cit de mare era r5ul, in care o aduse pdcatul,gi cI nimeni n'o lrutea mAntui afar5 de Dumnezeu.'

CAPITOLUL III

Uespre at doilea articol al sirnboluiui

,,$i tn lsus Hristos FiuI satt ttrtic, Domnul nostru".

10tr. Ce ne inva{ll al doilea articol al sirnboh-rlui ?

Al doilea articol al simbolului ne inva{i c5. Isus Hristds,,MAntuitolul figlduit oamenilor, este Fiul unic al luiDumnezeu, Dornnul nostru.

tr02. Crr insernrteaza ,,lsus('?

ulslrs,, insemneazd MAntuitor sau Riscumpdrltor.i03. Cc insemneazft ,,Hristos" ?

,,ilristos> insemneazl cel uns.

104. Pentruce lsus se numeqte ,,un.\" ?

Isus se nume$te <<ufls)>, pentruc[ el este profetul(prorocul), arhiereul gi regele nostru; insl profefii, ar-liiereii gi regii,, in legea cea veche, se ungeau cu unt-delenrn.

tr05. Pentruce lsns Hristos se numeqte nF-iul rrnic" a lui Dum'nezeu ?

Isus Hristos se numegte uFiul unicn al lui Dumne-zeur pentruc[ numai Isus Hristos este din vegnicieadevXiatul Fiu al lui Dumnezeu dllp[ fire.

23

106. Nu suntem si noi fii ai lui Dumnezett?

$i noi suntem fii ai lui Dumnezeu, ins5 nu dupXfire ci numai dupX har, adicl suntem numai fii adoptivi.

107. Pentruce Isus Hristos se rrt.me$te ,,Domnul nostruu ?

lsus Hristos ne numegte uDomnul nostru',, pentrucf,:1) ca Dumnezeu este flcltorul nostru;2) ca MAntuitor ne-a rlscump[rat prin sAngele sXu.

CAPITOLUL IV

Despre al treilea articol al simbolului

,Care s'a zdmtslit clela Duhul Sfdnt, s'a ndscutdin ll[aria Feciadra"

108. Ce ne invald al treilea articoi al simbotului ?

Al treilea articol al simbolului ne inva{[, cd, prin pu-terea Duhului SfAnt, Fiul lui Dumnezeu s'a ficut offi.,adicl gi-a luat un trup gi un suflet precum avem gi noi.

109. Cum se nurneEte acest mister ?

Acest mister se numeqte Intruparea Fir-rlui lui Dum-nezeu.

110. Ce credem aga dar despre Isus Hristos prin misterulIntrupdrii?.

Prin misterul Intrupirii credem, cI ISus Hristos estetotodatl Dumnezeu adevlrat si om adevlrat: el esteDumnezeu din toatl veEnicia ii o* n5scut ?n timp.

111. Cdte naturi sau firi sunt aqaclar in Isus Hristos ?

In Isus Fnristos sunt doul naturi sau firi : naturadurnnezeeasc5, pentrucd este Dumnezeu, gi natura omeneasc5, pentruc5 este om.

112. Sunt qi doud persoane in Isus Hristos ?

Nu, itt Isus Hristos este nunrai o singurd persoanigi aceasta dumnezeeascl; clci amAndoul firile suntimpreunate, intr'un chip nedespdr{it, in persoana Fir"rluilui Dumnezeu.

24

113, Dela cine a primit Fiul lui Dumnezeu firea omeneascl ?

Fiul lui Dumnezeu a primit firea omeneasc5. delaPrea SfAnta Fecioar[ Maria.

114. Cum se numegte pentrtr aceasta P. St. Fecioard Maria ?

Prea SfAnta Fecioarl Maria se numegte pentru aceastaMaica lui Dumnezeu, sau NXscdtoare de Dr"rmnezeu.

115, Pentruce mai numirn pe Maria ,,Fecioard prea curatd?

Mai numim pe Maria uFecioarl prea curatlu, pentrucf, ea a fost totdeauna fecioar[, atAt inainte cit gi dupXnagterea lui lsus Hristos.

116, Avea Isus Hristos ca om qi rrn tatd ?

Ca om, Isus Hristps nu avea tatd, cXci SfAntul losifso{ul feciorelnic al prea sfintei Maici a lui Dumnezeu'era numai purtltorul de grij[ al Mintuitorului.

117. Pentruce s'a fdcut om Fiul lui Dumnezeu ?

Fiul lui Dumnezeu s'a fdcut om:1) pentru a ne invifi cele trebuincioase pentru mAn-

tuire;2) pentru a putea suferi gi muri pentru noi;3) pentru a ni di o pildh de sfinfenie des5vArgitd.

118. Unde s'a nhscut lsus Hristos ?

Isus Hristos s'a niscut la Betleem, lntr'un grajd sf,rac.

119. CanO serbdm naqterea lui Isus Hristos ?

Serbiminagterea lui Isus Hristos in ziua de CrIciun,adici la 25 Decembrie.

120, Cine a venit sd se inchine mai intdiu M&ntuitoru)ui ?

Cei dintAi cari au venit sX se inchine Mdntuitorului'au fost plstorii din vecinitate, dupl aceea trei magldela rlsdrit.

121. Cine a vestit pdstorilor qi magilor na$terea Mdntuitorului ?

Nagterea MAntuilorului le-a vestit-o pXstorilor un In-ger, iar magilor o stea minunati.

122, Ce s'a intdmplat cu Isus Hristos opt zile dupd nagterea sa ?

Opt zile dupl nagterea sa, Isus Hristos, ca om ade-

25

v5rat, a fost circumcis, iar ca adevdrat Fiu a lui Dum-nezeu a primit numele de nlsus>,, a$a cum spusesemai dinainte Ingerul Domnului.

123. Ce s'a intdmplat cu Isus Hristos patruzeci de zile cluptrnaqterea sa ?

ln ziua a patruzecea dupi nagterea sa, lsus Hristosa fost pus inaintea lui Dumnezeu in templul din' Ieru-salim. (lntimpinarea Domnului, 2 Februarie).

124. A rdmas pruncul Isus totdeauna in Ierusalim sau in Iudeua?

Pruncul Isus n'a rimas totdeauna in lerusalim sauin ludeea, cXci Iosif Ei Maria fugird in Egipt cu el,fiindcl regele lrod ciuta s[-l ucidd.

125. Unde a trdit Isus dupd intoarcerea sa din Egipt ?

Dup[ intoarcerea sa din Egipt, Isus a trlit pAnX lavrAsta de treizeci de ani, in casa plrinfilor sIi la Na-zaret gi erd supus lor.

126. Ce a fdcut Isus, cAnd erd de doisprezece ani ?

Cind eri de doisprezece ani, lsus a mers cu pdrin-{ii sii la lerusalim gi a r[mas acolo trei zile in templu.

127. Unde s'a dus Isus, cdnd era de treizecr de ani?

CAnd eri de treizeci de ani, Isus s'a dus la Iordanspre a fi botezat de loan, dupl aceea s'a'dus in de-gert, unde a postit patruzeci de zile gi patruzeci denopfi ; apoi a fost ispitit de diavol.

128. Pentru ce s'au intdmplat toate acestea ?

Toate acestea s'au intdmplat:1) pentruci Isus Hristos a voit sd se asemene noud

in tohte, afarl numai de ptrcat;2) pentru a ne inv5fi cum trebuie sX iubim umilinla

gi pocXinfa, gi cum trebuie sI ne luptlm impotrivaispitelor.

129, Ce a fdcut Isus dupdce a eEit din deqert ?

DupX ce a egit din degert, Isus gi-a ales doispre-zece apostoli, gi a inceput si predice evangelia.

26 27

130. Cc inserDneaz?i cuv'Anttrl (evangelie' ?

CuvAntr-rl (evangelieu ?nsemneazl veste bunS'

131. Ce veste bunil ne-a aclus Isus Hristos?

IsusHristosne-aadusVestea'cieleriFiulluiOutn.tl.i,- gi Mesia sau Mdntuitorul agteptat de la?ncepr-rtul lunrii.

132. Crrrn a cloveclit Isrrs, ci el era Fitll lui Dumnezeu qi

MAntuitolu I aEtePtat ?

lsus a dovedit, cX el era Fiul lui Dumnezeu qi Min:tuitorul asteptat l

1) prin sfin{enia vie{ii sale,

2i irrin minunile sale, 9i3) irrin prorociile sale.

133. Spune-mi vreo cateva minuni lacute de Isus''Hristos,

1) Isus Hristos a preflcut apa in vin la nunta dinCana,- i)'u slturat cinci mii de oameni nuyai cu cinci lLAli'

3i a insXnitogit mulli bolnavi, a inviat mor{i 9i altele'

134'Spune.mivreocdtevapr.orociidea]eluilsusHristos.

Isus a prorocit iucruri ce nu le pute.a gti decAt Dl*-n.i.u; a$a el a prezis trXdarea lui luda; fuga.apostoli-ioi; tebeOarea lui Petru;' patima, moartea gi inviereasa, gi altele.

135. N'a prorocit Isus Hristos qi. altele ce le vedem acumimpfinite Z

Isus a prorocit gi altele, ce le vedem acum implinite ;

asa, el a prorocit :'1) cb evanghelia va fi predicatl in lumea intreagE,2) cL Biser]ca lui nu va putea fi biruit[ de porfile

(puterea) iadului,' 3) c5'din templrrl din lerusalim nu va rlmAnea pia-tr[ 1:e piatrX.

CAPITOLUL V

Despre al patrulea articol al simbolului

,,A pattntit sttb Ponfiu Pilat; s'a rdstigrtlt, a murit 6l

s'a tngropat" .

136. Ce ne inva{d al patrulea articol al simbolului ?

Al patrulea articol al simbolului ne invafl c[ Isushlristos a pltimit pentru noi, a murit 9i. a fost ingropat'

137. A pdtimit Isus Hristos ca Dumnezeu 'sal:l ca om ?

isus Hristos a p[timit nurnai ca om' c5ci ca Durn-nezeu el nu putea pltimi nimic.

138. Ce a phtimit Isrrs Hristos ?

Isus Hristos a pltimit 'foarte multe; el a asudatsAnge pe muntele Maslinilor, a fost batjocorit, scuipat,b[t[t, ioronat cu spini gi la urm5 rlstignit pe cruce'pe care a murit.

139. Unde a fost rdstignit Isus Hristos ?

Isus Hristos a fost rdstignit pe locul numit Golgotaadicd locul cdpi{inei (sau Calvaria), un mic munte a-

proape de lerusalim.

140. A murit cu adevdrat Isus Hristos ?

Isus Hristos a murit cu adevS.rat, , clci sufletul luis'a desplrfit de trup, dumnezeirea insl a rlmas imlrreu-natl atAt iu trupul cit Ei cu sufletul lui.

14tr. Cdnd serbeazd Biserica moartea lui Istts Hristos ? ,

tsiserica serbeazl moartea lui Isr-rs Flristos in Vine-l ia mare.

142. Ce s'a intdmplat la moaLtea lui Istts Hristos ?

I-a moartea lui lsus l-lristos, soarele s'a intunecat,pdnrAntul s'a cutremurat, pietrele s'au despicat, mtrl{irnor{i au inviat.

28

143. Ce doveclesc aceste minuni ?

Aceste minuni dovedesc, ci Isus Hristos este cu a_devxrat Fiul lui Dumnezeu, precum au mxrturisit su-tagul gi pdzitorii, cari stiteau ldngl crucea lui trsus.

144. Cine a osdndit la moartea crucii pe Isus Hristos ?

cuvernatorul roman ponfiu pirat a osandit pe IsusHristos Ia moartea crucii.

145. Fost-a silit Isus Hristos sd moarh ?

lsus Hristos n'a fost silit sX moari ; dar a suferitgi a murit de bunivoie.

146.. Pentruce a voit Isus Hristos sd pdtimeascd Ei sd moard ?

lsus Hristos a voit si pltimeascd gi sL moarX, pentruca luind asupr5-gi pedeapsa datotritl picatelor 'nbastre,

si ng riscumpere gi sX ne facd fericili in veci.147. Nu ne putea rdscumpdra alt cjneva ?

Nimeni altul, afari de Isus, nu ne putea rdscum-p[ri, clci plcatul omului fiind nesfArqit de mare, secerea ca gi rlscumpXr[torul si fie de o vrednicie nes-fArgittr, pd, care n'o poate aved nici-o fipturX.

148. Din ce ne-a rlscumpdrat Isus Hristos ? '

lsus Hristos ne-a riscump5rat :

1) din picateZ) din scldvia diavolului,3) din afurisenia vegnicl a iadului.

149. Dln ce pdcate ne-a rascumpdrat Isus Hristos ?

Isus Hristos ne-a riscurhpdrat din picatul strimogescgi din toate celelalte plcate ale noastre.

150. Ce ni.a dobdndit Isus Hristos prin patima gi moartea sa ?

Prin patima gi moartea sa, lsus Hristos1) ne-a impicat cu Dumnezeu,2) ni-a deschis din nou cerul,3) ni-a dobAndit o rnulfime de haruri, pentru ca sd

ne putem sfinfi gi astfel si putem intrh in cer.

29

151. Era de trebuin[{ ca I.sus Hristos sd pdtirrreascd gi sd moar,dpentru a ne rtrscumpilrd ?

Nu era numai decAt de trebuinfd, ca Isus Hristos sdpdtimea.scl g.i sI moari, pentru a' ne r5scump[rd ; darel a voit, prin aceste patimi gi prin moartea'sa, id niarlte mai bine mdrimea dragostei sale cdtre noi.

152, A murit Isus pentru to{i oamenii ?

Isus Hristos a murit pentru to{i oamenii,cumpdri pe to{i din picate.

spre a r5s-

153. Dacd lsus Hristos a nrurit pentru to{i, pentruce nu sem6ntuesc to{i oanrenii ?

Nu se mAntuesc to{i oamenii, pentrucd nu se silesccu.,to{ii, si faci toate cAte sunt trebuincioase spre adobAndi imp5r5{ia cerului.

CAPITOLUL VIDespre aI cincilea articol al simbolului

,S'c coborit in iod I a treia zi ct tnuiat dtn ntorli,,.154. Ce insemneazd aceste cuvinte: (s'a coborit in iad,.Aceste cuvinte <s'a coborit in iad> insemneazi cd,

dupd moartea lui Isus,,sufletul siu s'a coborit in iaci,adicd in locul pe care noi il mai numim gi limb,' incare se aflau sufletele celor drepfi.

155. Pentruce se allau in limb sufletele celor drep{i ?

Sufletele celor drepfi se aflau in limb, pentruci ce-rul era inchis oameni[or dela pdcatul lui'Adam, ,i nu_mai prin lsus Hristos trebui'd sd fie deschis,'l,itraiiAel cel dintli in cer.

156, Pentruce s'a coborit isus Hristos in lirnb ?

Isr,rs Hristos s'a coborit in limb, pentru a mAngAiisufletele celor drep{i, vestindu-le cX' i'a implinit mitte_rul riscumpirlrii, gi cd in curAnd vor intri in cer,

157. A rdmas trupul lui Isus in mormdnt ?

. Trupul lui lsus n'a rlmas in mormAnt, dar a treiazi a inviat din morli cu mare slavi.

30

158. Cum a inviat lsus Hristos?

Isus Hristos a inviat, impreunAnd prin puterea sasufletul cu trupul sXu, gi iegind mdre{ gi nemuritor dinmormAnt.

159. CAnd serbdm invierea lui Isus Hristos ?

Serb5m invierea lui Isus Hristos in ziua de Pagti.

160. Au vdzut Apostolii pe Isus dupd invierea lui ?

Apostolii au vlzut mai deseori pe Isus dupl inviereaIui, l-au piplit, au vorbit gi au mincat impreund cudAn sul.

161. Cat timp a rdmas lsus Hristos pe phmdnt dup{ invierea sa ?

DupI invierea sa Isus Hristos a rXmas patruzeci dezile pe plmdnt.

162. Pentruce a inviat isus Hristos ?

Isus Hristos a inviat :

1) pentru a ne dovedi, cb el este adevdrat Dum-nezeu ;

2) pentru a ne intlri in nidejdea, c[ gi noi vom invii;3) pentru a ne indemni, s[ inviem din moartea pX-

catuliri la o viea{i noui gi sfdnti.

CAPITOLUL VII

Despre al gaselea articol al simn-olului.

,,5'e sttit Ia ceruri, 6eade deadreapta lui DumnezeuTata I atotputerrti.cul" .

163. Ce ne inrratd aceste cuvinte : ,s'a suit la ceruri'?

Cuvintele: <s'a suit la ceruri' ne invaf5, cb IsusHristos s'a suit la cer prin puterea sa, in fafa multorucenici ai shi.

164. S'a suit singur la cer Istrs Hristos ?

lsus Hristos nll s'a suit singur la cer, dar a luat cusine gi sufletele celor drep{i, pe cari le liberase din limb.

31

165. Cdnd s'a snit la cer Isus Hristos ?

lsus F{ristos s'a suit la cer patruzeci de zile dupdinvierea sa.

166 CAncl sertteazir Biscrica suitea la cer a lui lsus Hristos ?

Biserica serbeazl suirea la cer a lui Isus patruzecide zile dr"rpi Pagti, ?n ziua numitl In5l{area Domnului'

L67, Ce ittsemtreazd cuvintele ogeade deadreapta Tatilui"?

Cuvintele nseade deadreapta Tatllui>, ?nsem.neazi,ch Isus Hristos este plrtag, 9i ca om, de mdrirea qi

puterea dumnezeeasc[.

CAPITOLUL VIII

f,)espre al'qaptelea articol al sirnbolului'

,,De unde are sa uie sd. iudeca pe uii Fi pe rnorfi''

168. Ce ne invald al Saptelea articol al simbolului ?

Al $aptelea articol al simbolului n.e inva{d, c[ la

sfArsitdl lurnii lsus Hristos are sI vie din nou,..cu marepul.it..gi mlrire,-pPre a judech pe tofi oamenii, pe cei

bunr qt Pe cel ral.

16g.Cumsenumeqteaceastljudecatddelasldrqittrllumii?

Aceastl judecatl dela sfArEitul lumii se nume$te .ju-decata din'urmd, pentrucX dup[ dAnsa nu va mai fiaitd judecatl.

170, Cum se mai ttumegte judecata din urtnd ?

Judecata din urml se mai numeqte 9i judecata -,uli-veisall sau obgteasc5, pentrucl to{i oamenii vor fi ju-deca{i impreund.

17X. Despre ce vor ti iudeca{i oantenii ?

Oamenii vor fi judecafi despre toate gAndurile, clt-vintele Ei faptele lor.

32

172. Ce va lace Dumnezeu pentruca toatd lumea sd cunoascddreptatea sa ?

Pentruca toat[ lumea sI cunoascl dreptatea lui Dum-nezeu, el va descoperi inaintea tuturora binele gi r5ul,gi chiar gAndurile cele mai ascunse ale fieclrui offi,precum gi harurile, ce le-a primit fiecare din ei.

173. Cum va fi hotdrirea iudecdtii lui Isus Hristos ?

Hot5rirea judecdfii lui Isus Hristos va fi astfel :

1) Celor drep{i le va zice: oVeniti binecuvinta{iiPirintelui meu, mogteni{i impdr5fia care vf, este pregd-tit[ voul dela inceputul lumii,.

2) Celor rii le va spune : uDuceti-v5 dela mine, blf,s-tlmafilor, in focul cel vegnic, care este preg[iit diavo-Iului 9i ingerilor lui,,, (Mateiu, 25,34 gi al).

174. Ce se. va intdmpld dupd hotdrirea iudecitorului ?

DupI hotirireaiad, iir cei buni in

175. Ce este iadul ?

Duplcum a zisstAns, in care vor finirea dinfilor.

176. Ce este cerul,?

Cerul este un loc de fericire veEnicl gi desdvArqitd.

l?7. Care sunt cele patru lucruri de pe urmd ale omului ?

Cele patru lucruri de pe urmd ale omului sunt: 1)

moartea, 2) judecata, 3) iadrrl,4) cerul.

1?8. Ce ne loloseqte sd ne gdndim deseori la cele patru Iu-cruri depe urmd?

Aceasta ne-o zice Sfdntul Duh prin cuvintele: '<ln'toate faptele tale adu-{i aminte de cele mai depe urmdale tale,-gi in veci nu vei plcitui> (Sirah. 7,' 4O).

179. Nu mai este qi aitd judecatd alard de judecata din urmdsau universald ?

Afari de judecata din urm5 sau universal5 mai este

judecdtorului cei r5i vor merge incer.

Isus Hristos, iadul este un foc ne-suferinfi vegnice, plingerea gi scrdg-

33

gi judecata in deosebi, sau particulard, in care fiecareom va fi judecat imediat dr-rp5 moartea sa').

180. Pentruce se mai lace Ei judecata oitr urtld, ciac21 indatddupd moarte liecare om este judecat in deosebi ?

judecata din urmi sau universal5 se mai face :

1) pentruca infelepciunea gi dreptatea lui DurnnezeusI se ardte inaintea lumii ?ntregi :

2) pentruca Isus hlristos sX fie mlrit ?naintea tuttt-ror oamenilor;

3) pentruca cei buni sd prirneasc[ cillstea, iar ceirii ruginea cuvenitf,.

181. IJnde se duc suflutele indatd dupd jtrcle cata particulard ?

Dupd judecata particularl sufletele se duc indatd sauin cer, sau in iad 2), sau ?n purgator.

l,) Despre aceasta iudecatir ilt cleosebi inclatil dupii moarte'vorbeEte'st. Pavel in Epistola catre Evrei cap. U, stih.27 undescrie :-,,Este rdnduit oaurenilor odath sd !)roafa, iLtr tlu1t(t acee(lj udecata" .

2) Cd indatii clupr ntoarte, cei clrep{i trterg itr cer' nu Toatefi nici o indoialtl. AstlelslAntul Pavel iir Epistolir It catre Corin'teni cap, 5, stih. 8. scrie: "lndriznim Ei voim. mai bine sb limdeparta{i cle trup, gi sd fim cu Domnul,.,; iar'citre Filipeni cap,l atih.23, scrie'cd'are dorinfa de a se ,,deslace de trup Ei ati impreund cu Hristos". Degaita ar ti fostinsd dorin{a apostolu-lui Pavel, sd se destacd de'tiup, adicd sii moard. dacd el n'arfi crezut,'cd sulletele celor drep{i merg tttdcttd clupd moartein cer, spre a li impreund cu Do'rnnul [sus Hristos, Tot acestadevdr sb dovecleqtb Oin cuviutele Mdnttritorului, care zise depe cruce unuia din tdlhariirdstigni{i cu dAnsul: ,,Amin zic \ie,qstdzi impreunti cu lnine vei fi in'rai'. (Lrtc.23,43)' .

Tot aga de usor se dovedeqte cd sutlblele celor rfli .sunt a-runcate'in iad, inctatd dupd'rnoarfe. Spre a ne co-nvinge cle

aceasta nu avem de cdt sI citim in evanghelia lui Luca (cap.16, stih. 19-31) parabola sdracului Lr,zdt. Acolo vedern cumpovesteqte Mantriitorut, cd murincl hogatu), s'a dus in iad..De'acolo si rugd lui Abraam sd trimeati pe LazAr in casa tatdluisdu, in care"avea cinci fra{i. spre a le'povesti chinurile sale'ca sA nu vie qi ei la acel t6c de rnuncd. De aici vedem c6'

chinurile ueqnice ale iaduluiincep inainte de judecata din r:r'mi"cdci bogatul le suierea, pe cAnd mai eratt iltcd iu vleala celcinci lra{i ai sdi.

34

182. Cari sutlete merg in cer ?

In cer merg sufletele acelora, cari mor in harul luiDumnezeu, gi sunt libere de toate plcatele gi de toatepedepsele datorite p5catelor iertate.

183. Cari sutlete merg in iad ?

In iad rnerg sufletele acelora, cari"mor sub urgia luiDurnnezeu, adic[ in stare de p5cat de moarte, fiind'lipsi{i

.ide harul sfin{itor.184. Ce este purgatorul ?

Purgatorul este un loc de suferin{e vremelnice, adecXce au sfArgit, in care sufletele sfArgesc de a indestulidreptatea lui Dumnezeu pentru plcatele iertate.

185. Cari sullete merg in purgator ?

In purgator merg sufletele acelora, cari mor cu p5catelesne-iertdtoare, sau cari n'au sfArgit pe pdmAnt pedeapsadatoriti plcatelor iertate').

1) Este dogmd de credinld, precum se vede din conciliulTridentin (sess'6. c,14, qi can, 30; sess, t4 can. 72), cAiertdnd Dumnezeu pdcatul, nu iartd totdeauna Si toatd pedeapsavremelnicd datoritd pdcatului. Se dovedeqte aceasta din diteritefapte, ce Ie citim in Sfdnta Smipturd. .A-stlel duphce David aucis pe Urie Ei i-a luat femeia, a trimis Dumnezeu pe ProfetulNatan la David pentru a-l mustrd de pdcatul f6cut, Atunci,cdindu.se de greqeala sa : ,,a zis David lui Natan : Pdcdttrit-lnfDomnului, Ei a zis Natan cdtre David: ,$i Domnul a mutatpficatul tdu qi nu vei muri. Iar pentrucd cu'lucrul acesta, ai datprilej de huld vrdqmaqilor Domnului, tidl tdu care s'a ndscut tie, cumoarfe va muri". (ll Regilor 1.2, 13 qi l4), eici vedem

-cd cu

toate cd Dumnezeu a mutat, adicd a iertat, pdcaful lui David,totuq nu i-a iertat toatd pedeapsa, chci iiul lui trebui sd moard.Tot aqa se intdmpld qi cu pdcatele celorlal{i oam,eni. Face cine-vaun pdcat de moarte, Ei se cdieqte de ddnzu;I, Du,m,nezeu ii iartd,pdcatul qi peCeapsa veqnicd a iadrrlui, dar nu iarntd totdeaunatoatS pedeapsa, gi'i mai lasd o pedeapsd oa,re ca.re, pentrucaprintr'insa sd indestuleze pe Dumnezeu. Moare lnsd cine-vainainte de a indeplini pe pdmAnt aceastd pedreap,sd datorit6pdcatului iertat, atunci sulletul lui nu merge in cer, d,ar mai in-fdi trebue sd sfdrgeascd pe lumea cealaltd pedeapsa neinrdeplinitd,qi indeplinirea acestei pedepse se laee prin sufenin{ele

'purga.

t orului.

35

.186. De unde Etim cd este purgatorul ?

Noi gtim ci este purgatorui:1) din Sfinta ScripturS, in care cetim, cX ssfAnt gi

*cucernic gAnd este de a se rugi pentru cei morti, ca(ei si se aloboadi de p[cate>., (ll Macab. 12, 46).;

2) din traditiunea Bisericii, cdci totdeauna au crezutcre$tinii, cI rugXciunile Eifaptele bune folosesc morfilor.')Prin urmare pe lumea cealalte se afl5 un loc de suferinfece nu sunt veQnice, dar vremelnice ; acel loc noi ilr*umim purgator. z)

18?. Ce trebuie sd {inem ca dogmd de credin{h despre purgator ?

Noi suntem datori sd finem ca dogm[ de credinfi:. 1) cI purgatorul este,

2) cd. sufletele din purgator pot fi ajutate prin rugd-ciunile 9i faptele bune ale credinciogilor, dar mai cuseaml prin jertfa sfintei liturghii. s)

1) Din aceste doud capete, adicd din invdfdtura Slintei Scripturisi din traditiunea Bisericii de a se rugd pentru cei rdposa{i, seiloverleste iamurit, cd dogma Bisericii catolice despre purgatornu este'o inova{iune. cum zic rrnia. $iintr'adevdr, noi ne rugdmlui Dumnezeu pentru rdposa{i, ca sd indestuldm dreptatea luiDumnezeu in locul lor, insd dacd nu ar li purgatorul, deqertear Ii toate'rugtrciunile qi Iaptele noastre-cele bune.16cute pentrucei rdposati. Tiindcd ele nu li-ar putea folosi nimic' N'ar lolosicelor 'din 6er. cdci ei nu au nevoie de rugdcittnile noastre, dardin contra avem noi nevoie de miilocirea lor ; qi n'ar lolosinimic celor ce sutdr muncile vegnice ale iadului. cdci de ele nupoate scdpi nimeni. Prin urmare trebuie sd admitem numaide cdt. cd atard de suferin{ele veqnice ale iadului, mai suntpe lumea cealaltd qi alte suferin{e ce nu sunt vegnice, dar cariau un stdrqit, qi caii pot fi prescu!.tate. dacd prin rugdciuni. gi

Iapte bune indtistuldm dreptatea lui Dumnezeu in locul sutetelorce sutdr. Acest loc noi il numim purgator'

2) ln SfAnta Scripturd nu gdsim cuvdntul purgator, dar gdsim'ceea ce se in{elege prin ac-est cuvdnt. Noi nu lacem chestiuneapentru cuudni, in5d pentru lucrttl real, ce'l in{elegem prin acestcuvdnt.

3) Cd in purgator este foc, nu este dogmd de credin{d, instreste foarte

'pro[abi], atdt pentru autoritatea multor sfin{i pZlrin{i,

36

188. Foloseqte ceva sulletelor celor rdposa{i aga numitulpraznic ?

Praznicul nu numai c[ nu foloseEte nimica sufletelorcelor r5.posafi, dar este gi primejdios credinciogilcr,cbci li d[ prilej de be{ie, superstifiune 9i alte p5cate;qi pentru aceasta praznicul este oprit de sfAnta Bisericl-

tr89. Va mai Ii ptrrgatorul dupd judecata din urmd ?

DupX judecata din urml nu va mai fi pqrgatorul, ci

numai cerui gi iadul.

CAPITOLUL IX

Despre aI optulea articol al simbolului,,Cred tn Duhul Sfitnt'.

190. Cine ,este Duhul Sl6nt ?

Duhul SfAnt este a treia persoan[ a sfintei TreimiuDumnezeu adevirat ca gi Tatdl, ca 9i Fiul.

191. Dela cine purcede Duhul SfAnt ?

Duhul SfAnt purcecle din veci dela TatSl 9i delaFiul, ca dintr'un singur incePut.

192, De rrncle qtim cd Duhul Stdnt purcede nu numai clela

Tatdl, dar qi dela Fiul ?

Noi gtim atAt din SfAnta Scripturl ea,t 9i dirr tradi{iune,cI Duliul SfAnt purcede nu numai dela Tathl, dar 9iclela Fiul.

193. Cum ne inva[5 Sfdnta Scripturd, cd Duhul Sfdnt purcedeqi dela Fiul ?

SfAnta Scripturd ne inva{X, cI Duhul SfAnt purcede

si dela Fiul, numind pe Duhul SfAnt <Duhul Fiulr'rio(Oulut. 4, 6) oDuhul lui Hristosu (Rom. B, 9; I Petr.1, 11; Filip. 1, 19) ceea ce insermneaz5 tot atdta cAtg Duhul Care purcede dela Fiul. t)

cari, aceste cuvinte ale sfdntului Pavel (l Cor.3, l3); ,,iar elinsuqi se va mdntui, insd aEa ca prin loc", le in{eieg despreIocul purgatorului; cdt qi pentru consensul teologilor.. l) $i intr'adeviir stdr-rtul Pavel numeqte pe Sldntul Duh ,,DuhulItri Drrnrnezeu" (l Corint.2, l1). Dacdheintretrdm insd perrtruce

37

194. Cum se dovedeqte din tradi{iune cd Duhul Stdnt purcedegi dela Fiul ?

Se dovedegte din traditiune, cd Duhul Sfdnt purcedegi dela Fiul din invlfXtura sfinfilor Pdrinfi, precum

Stdntul Duh este numit ,,Duhul lui Dumnezeu", insuq sldntulPavel ne ldmureqte in stihul urmdtor, rrumind pe Sffrntul Duh

"Duhul cel din Dumnezeu". De aici vedem cd sldntului Pavel'bra tot una a zibe ,,Duhul lui Durnnezeu' gi ,,Duhrrl cel dinDumnezeu", adicd care purcede din Dumnezeu; prin urmaregi noud trebue sd ne tie tot una ,,Duhul Fiului". qi ,Duhul celdin Fiul" adicd care purr:ede din Fiul. Tot in acest sens esteinleleasd aceastd expresiune a Sfintei Scripturi : "Duhul Fiului"qi de sfin{ii pdrin{i, precum d. e S. Atanas. de trinit et Spir.s. n. 19; S. Vasile contr. Eunom 1.5. t. I Nu numai din a-ceste locuri ale Slintei Scripturi, dar Ei din altele, dovedescteologii catolici, cd Duhul Sfdnt purcede nu nunrai dela Tatbl,dar Ei dela Fiul. Aceste locuri sunt:

1) Ioan, 16, 7 uncie cetim, cd Mdntuitorul zise apostolilor :

"De nu md voiu duce eu, Mdngdietorul nu va veni la voi, iarde md voiu duce, il voiu trimete pe el la voi". Din aceste cu.vinte ale lui Hristos: .,il voiu trimete pe 9l (pe Duhul Sfdnt) lavoi" se dovedeqte cd Duhul StAnt purcede Ei dela Fiul, gi a-ceastd probd se bazeazd. pe principiul teologic, cd o persoanddin stdnta Treimenu se poate ziae a li trimeasd de cdt de ac€apersoan6, dela care purcede.

2) Din cap. 16 stih 13 al evangelieilui loan se ia o altd dovadd.Acolo cetirn: ,Acela (Duhul Stint) md va mdri, cdci va lud

"dintrtal meu qi va vesti voud. Toate cdte are Tatil sunt ale

"mele, pentru aceasta am zis cd va lud dintr'al rneu Ei va vestivoui", Din cuvintele: ,va lud dintr'al lneu", se dovedeqtepurcederea SfAntului Duh qi clela Fiul, cdci fiind Duhul SfAntDumnezeu, gi av6nd el toate, din toatd ve$nicia, este cu neputintdsd ia intr'alt chip din ale Fiului de cdt purcezdnd din toatdveqnir:ia dela Fiul. Am zis cd este cu neputin{d sd ia intr'altchip din ale Fiului de c0t nrin purcedene. pentrucd dacd ar luirintr'alt chip, atunci Sl&ntulDuh ar inceti sd lie Dumnezeu, cdcinU poate li Dumnezeu acela, care are nevoie sti ia ceva cet'itl'$#3ttlt?ttli;-'a:

trsus Hristos a prornis apostoruor cdva trimete pe Sldntul Duh ,,carele dela Tatil purcedec (loan.15, 26), prin urmare Duhul Stdnt purcede numai dela Tatdl, iarnu gi dela Fiul, Pentru a rdspunde la aceste argumente adusede Fo{iu in capul al Z-lea al cdr{ii intitulate h61oq nept 'ufs roddliou nveu;l,a,to6 1l.oo'ca1to1ia6, ar ajunge ceea ce a zis sfdntulAugustin patru sute gi mai bine de ani mai inainte de Fo{iu.

38

sfAntul Atanasie de la Alexandria,Alexandria gi al{ii.

sf. Ciril tot 'dela

Ast-Iel scrie s. Augustin: nAqa dar dacd Duhul Sl6nt purcede,,dela Tatdl qi dela Fiul, pentru ce a zis Fiul : ,,dela Tatdl purcetie",,(loan 15, 26.) ? Oare pentruce alta decdt numai pentrucd el,bUipnuieqte 6a atribuiaica, Ei cele ce sunt ale sale, Tatblui, din,,care este qi el ? De aici s'a l5cut cti el a zis z ,a mea invd{d-,,turd nu este a mea, dar a abeluia care m'a trimes pe mine",,,(loan 7, 16). Aqq dar, dacb aici (loan 7, 16), se inlelege a lui,,invd{dturd, cle care totu$ a spus cd nu este a lui, dar a Tathlui ;ncu cdt rnai mult acolo (loan 15, 26)' trebue 'sd se in{eleagd,,,cd Duhul St6nt purcede Ei dela ddnsul (delaFiul), unde a zis:,,dela Tatdl purcede' qi nu a spus : -dela mine nu purcede" ?

,,Ve4i Tract 99. in loan. n. B, qi de Trin. l. 15 n. 47Mai observdm cd in evangeiia lui Ioan c. 14, stih 26. Isus

Hristos fdgdduieEte apostolilor pe Duhul Sfdnt, pe care il vatrimete Tatal intru numele lui, gi cu toate acestea cine va in-drdzni sd zicd cd numai Tathl erl sd trimeatd pe Duhul sldnt"iar nu qi Fiul ? Dacd s'ar putea aprobd logica lui Fo{iu gi aurmaqilor lui, am trebui sd zicem nurnai decdt. cd numai TatAlera sd trimeatd pe Duhul st6nt, .iar nu qi , Fiul, dar am gregiIoarte mult Aceastd greqal6 ni-ar ardta-o insuq Mhntuitorulprin cuvintele zise pu{in .mai tdrziu aceloragi apostoli ; ,,Iar euadevdrul zic voud: cd de folos este voud, ca sd md duc eu;cd de nu mi voiu duce eu, Mdngdietorul (s. Duh) nu va venila voi ; iar de rnd voiu duce, ,,il voil trimete pe el la voi' . (loan.16, B). Prinurmare, precum din cuvintele Mdntuitorului, prin carespune cE Tatdl va trimete pe Duhul Stdnt, nu putem concludecd uumili Tatnt il trimete. iar nu qi Fiul; tot deasemenea dincuvintele Mdntuitorului prin,care zice cb Sldntul Duh purcededela Tatdl, nu putem conclude cd Sfdntul Duh purcede numaidela Tat6l iar nu qi dela Fiul. De unde se vede, cd unicul ar-gument al lui Fo(iu. luat din Sfdnta Scripturtr, nu are ulc! ovaloaro toologlci. t ,

Aceastd dogrila se mai dovedeqte Ei din tradi{iunq. Aqa^deexemplrr, sfdntul Atanasie.dela Alexandria, nroit la anul 373'scrie astfel in cartea despre lntluparea cuvdntului lui Dumnezeu,n. 9: ,De aceia zice David ; cd Ia tine ,,este izvorul vie{ii, 9i',,intru,lumina ta vom vedea lumind (Ps.35stih.9), cdci elqtia,,cd la Tatdl este Fiql, care este izvorul Duhului SfAnt". $i slAntul

"Epifanie, Mitropolitul de Salamis in insula Cioru (mort ln anul,,403), scrie in Ancorat No. 7. 8.; ,sfdntul Duh este veqnic. nu,,ndscut rru fdcut.., dar din aceiag liin{d a Tatdlui qi a Fiului

"este Duhul sfdnt,... in rnijlocul Tatdlui qi al Fiului, din Tatfil"Si din Fiul, al treilea prin numire". Tot aceasta au lnvd{at-o qisf. Ciril dela Alexandria, sf. Grigore Nisenul qi al{i slin{i pdrinlide la rdsdrit, pentru a nu numi pe cei latini.

39

195. CAnd sa coborit Duhul Stdnt pe pdmdnt intr'un chip vdzut ?

Duhul SfAnt s'a cobortt pe pdmAnt intr'un chip vilzut, in ziuabotezuiui Domnului nostru Isus Hristbs inchipul unui porumbel; el s'a mai coborit asupra 3po.t'tot;i:ot in chip de' lirnbi de foc, in ziua de Rusalii(Pentecoste). ' :

196. Unde se afld Duhul Sldnt?

Duhul SfAnt se afle pretutindeni, insd, ca.impdrfitoral harurilor, se afle mai cu seam[ cll Biserica luiHristos gi in sufletul ornulLli celui drept'

1'9?. Ce haruri impdr{eqte Duhul S[dnt Bisericii lui Hristos ?

Harurile impirfite de Duhr.rl sfant Bisericii lui .Hri-stoi-sunt : el

'cArmueqte Biserica, o invaf5, o sfinleqtefdrd incetare pand la sfArqitul lumii. '

198. Ce haruii impdr{eqte Duhul Sfdnt sulletelor noastrd ?

Duhul SfAnt lumineazd, sfin{egte 9l mqlSije su.fletele

noastre; $i pentru aceasta se nume$te stin{ttor $l rnan-

gAietor. :

199. Cari sunt darurile SfAntului Duh ?

Darurile SfAntului Duh sunt aceste $apte: 1) in{elep-ciunea, 2) intelegerea, 3) sfatul, 4) puterea, 5) cunogtin{a,6) pieiatea (cuvio$ia) 9i 7) trica de Dumnezeu'

200. Cat timp rdm6ne Sldntul Duh in sutletul omului ?

SfAntul Duh rImAne in sufletul omului rtita timp,cdt sufletul este curat de orice plcat de moarte.

CAPITOLUL X :

' Despre al; nonlea articol al' simbolului.,sfdnta Bisericd catolicit, tntpdrtd'5i.rea Sfinftlor".

Despre Bisericd 9i proprietdfile ei.

201. Ce este Biserica ?

Biserica este societatea tuturor credincioqilor de pepImAnt, uni{i intre sine prin aceeag credinfd 9i sacra-

hr;", '

40

mente sub ocArmuirea Papii gi a Episcopilor, supugiacestuia.

202, Cine a intemeiat Biserica ?

Domnul nostru Isus Hristos a intemeiat Biserica, gide aceea ea se numegte Biserica lui Isus Hristos.

203. Cat tim;; va {inea Biserica ?

Biserica va finea pAnI la sfArgitul lumii, cdci IsusHristos a figlduit, ci va fi cu dAnsa pAnI la sfdrsitullumii, gi cd porfile iadului nu o vor birui. (Mat. 28.20; 16, t8).

204. Ct ce scop a intemeiat Isus Hristos Biserica sa ?

Isus Hristos a intemeiat Biserica sa, pentruca prinea sI sfin{easc5 gi sd mAntuiascX pe to{i oamenii.

205. Curn s'a ingrijit Isus Hrisr.os Fentru ca Biserica sd poatdajunge la acest scop ?

Pentruca Biserica sX poat5 ajunge la acest scop,Isr-rs Hristos i-a dat puterea de-a invhf) pe oameniaclevlrata credinf5, gi de a-i sfin{i prin sacramente (taine).

206. Sunt toti deopotrivl in Biserici ?

lrr Bisericd nu sunt toti de o potrivl, clci insug IsusHristos a orAnduit deosebirea intre pdstorii 9i invlfd-torii Bisericii, gi intre poporul, care trebuie sE-i ascultegi sI fie supus lor ').

207. Cine au fost cei dintai pdstori gi invd{dtoriai Bisericii?

Cei dintli pdstori gi ?nv5{itori ai Biserici au fostsfinfii Apostoli, in frunte cu Sf. Petru, Capul lor.

208. Cine sunt acum pdstorii qi invdfdtorii Bisericii?'-.P[storii gi invlfltorii Bisericii sunt acum urrnagii

sfin{ilor Apostoli, adicX Episcopii unifi cu CapulBisericii.

1).,,$i acela.(tlristos) a. dat.pe unii apostoli, iar pe al{ii pro-,,roci, rar pe al{ii evangeliqti, iar pe al{i pdstori qi invdfdtori.....,,ca sd.nu mai fim prunci invdluinclu-ne qi purtAndu-nd de tot"vdntul inv6{dturir, prin amdgirea oamenildr., prin viclequgulamdgitor alingeldciunii." Etes'4,11 etc. Vezi qiFapt. apost. 20,2S.

41

209. Cine este Capul Biserici ?

Capgl Bisericii este urmaqul sfdntului apostol petru,adicX Papa dela Roma.

..210. Cine are a$a dar in Llisericd dreptul de a invdf) pe cre-dincioqi?

Dreptul_de a invd{i pe credinciogi, il are in Bjseri-cd numai Papa gi Episcopii unifi cu dAnsul.

^211. Prin urmare pe cine in{elegem prin cuvdntul Bisericd,

cdnd zicem : Biserica ne inva{h, sau ne porunceqte ?

Cdnd zicem ,,Biserica ne inva{i. sau neprirr cuvAntul Biserici in{elegem pe Fapacopii unifi cu dAnsul.

2'12. Sunt datori creqtinii sh asculte de Bisericd, adicd dePapa qi de Episcopii uni(i cu ddnsul ?

Cregtinii sunt datori si asculte de BisericI, aclicdde Papa gi de Episcopii uni{i cu ddnsul, intocrnai ca deIsus H_ristos;' clci lsus Hristos a zis Apostolilor giurmagilor lor : uCel ce \'5 ascultl pe voi, pe mine mdascultd ; gi cel ce vi despre{uegte pe voi, mI despre-{ueqte pe mine; iar cel ce rn5 despre{uegte pe mine,desprefuegte pe cel ce m'a trimis pe mine, (Lui. tO, iO).

213. Ce sunt preo{ii ?

Preofii sunt ajutitoriifuncfiunilor lor.

211. Cu ce dar a inzestrat lsus Hristos invdfiitura ptrstorilorBisericii ?

Isus l-'lristos a inzestrat inv5fitura plstonilor: Bisericiicu darul infalibilitd{ii, adecl cu darul de a nu puteagregi, cAnd ne invaf5 ceva ce privegte credinfa saumoravurile.

_^21F. De unde qtinr, cd pdstorii Bisericii nu pot sd gregeascZr,cdnd ne inva{d ceva ce privegte creclin{a sau'nroravilrile ?

^Noi gtim,'ci pXstorii Eisericii nu pot sX gregeascd,

cdnd ne invaf[ ceva ce privegte credinfa sau- moravu-rtle, din flgXduinfele lui Isus Hristos ; anume:

lrorunceEte,,Si pe Epis-

Episcopilor in indeplinirea

42

1) el a f[g[duit' cIcari predic[ evangelia,

va fi cu apostolii Ei urmagii lor,pAn[ la' sfArqitul lumii, (Mat.

28, 2o); _--if ; i[nlduit, .e Duhul adevlrului va rlmAnea cu

aai'sli'in'-u..i*,' (loan. i4, 16, 17) ;"-li';'iinlauii,'ia ei..i;.a nu va fi nici pdata biruit[a."lr'"i.i.i-iuo''itu;. (Mat. 16, 66)."'lur[ ;;;d Biserica, adicf, p[storii Bisericii, ne-ar pu-

tea invdln vre-un neiclevlr, 9iu1c! aceste isg5duin{e ale

iul itu.'Hristo,s nu s'ar indeplini, ceea ce nu este cu

putin{d.Cdnd se bucurd invd{dtura pXstorilor Bisericii de darul

infalr. tatii?

Inv[{[tura p[storilor Bisericii se bucur5 de darul

nfalibilitX{ii:1) cAnd ei sunt acluna{i intr'un sinod ecumenic'r)'ii ;hl;; cana iunt rasfanaig peste tot pdmantul' 9i

inJita'.u unanimitate cbva ce privegte cre-dinta sau

moravurile.

1) Pentru ca un sinocl sb iie ecumenic se cer cdte-va condi'

tiuni:t'"ei'Oin partea Papei se cere l) ca. sinodul sd iie convocat

aJ,iai."r";;-;" invoirei iLri,;.2).sinodut trebue sd^ fie prezidat

;; il;;';;;'a* tri-isiilui; j).tinodul trebuie sii fie conlirmat

;; P;;;. e.u*ta ain:iti,ni ionai{iune este cea maitrebuincioasd

;i;;'p;"i;-iipii tti.i odatd, precum nici n'a linsitB) Din partea nr.-lliloi 'sinodului se cere'

"t" ltl::ol: i""t"ior1'rlJl"Ciilor sd ili .o""o."{i' Nu este insd nt-y-?l t;t^|3li

;;;i;;;il ii- vina ru-tinotr, nici hu sunt de aiuns vre-o doud-

zeci de Episcopi, ,fat".u"ni'Oe trebuin{d ata[ia Episcopi'.in cAt

.X"..*po"lI-ri*'0".e*';i"od"i jo., ck repiezenteazd Biserica

lui Isus Hristt-ts.Biserica catolica numdrd urmdtoarele doud'zeci de sinoade

ecumenice:"T^il'Ni;ea (l orrd) la anul.325, sub Paoa Silvestru'

ll. la ConstantinopJt'it ouiil"ru'u""r .ssi' sub Papa f)amas'

iii.'iu eiet in anui 431, strb Papa -Celestin'iv. I; catceoon, in in,it 45i. sub Papa l.eon cel mare-.. .,

v.'r" ir;;i';i;";;i'ili"'.'al i". in'ij sa'r, sub Papa Vigiliu'

+i.'i"";r;;;i;;i';;;"i'1iii- -d.i:i, convocat in anul 680 sub

P^;; dg.i;;'Ei tia,qit'iuti Pnpo Leon I[ in anul 681'

4.3

217. Este fie.care Episcop infalibil ?

Nici un Episcop luat in parte, nu este infalibil, atar[

"untui Oe eiiscopul Romei sau Papa deia Roma')

$ 2. Despre semnele Bisericii lui Isus Hristos

218, Cdte Blserici a intemeiat Isus Hristos ?

Isus Hristos a intemeiat numai o singurtr BisericX,precum ne-a invlfat numai o singuri credintS, 9i ne-adat un singur Cap.

219, Putem noi cleosebi adevd,rata Bisericd'de cele neadevdrate ?

Noi putem deosebi adevXrata Biseric5 de celg nea-

devlrat'e, clci adevdrata Biseric5.are nigte semne, pe carinu le au cele neadevXrate.

220. Cati sunt semnele adevdratei Biserici ?

Semnele adevlratei Biserici sunt patru: ea este 1)

una, 2) sfAntd, 3) catolicd gi 4) apostolicl'221. Pentruce Biserica este una?

Biserica este una, pentruci ea are numai un singurCap, o singurl credinfl gi totdeauna aceleagi sacramentesau taine.

VII. la Niceea (ll oard) in anul 787, sub Papa Adrian I', ^viii. la-Constaiitinopoi (tvoard) in,anii 869 qi 870' sub PapaAdrian II.

IX. in-Lateran la Roma (I oara; in anul l l23, sub Papa Calixt II'X. iri iateran (lI oard/ in anul 1I39,,sub Papa Inocen{iu ll'.XI. in Lateraniltl oaia; in anul I179, sub Papa Alexandru III'XIl, in Lateran'(IV oar6; in anul 1216, sub PaFa Inoc.en{iu III'Xlli. la l-von (t'oard) in anul 1245 sub Papa Inocen{iu lV'XlV. la Lvon'(lI oara) in anul 1274, sub Papa Gregoriu {'XV. la Vi6na (Franta)'in anul 1311, sub Papa Clenrenle ]{.XVl. la Constanfa ile la anul l4l4-i9 suh Papa. Martin -V-XVII. la FJoren{i de la anul 1438'49 syb Paqa Eugeniu.lV'XVlll. in Literdn (V oard) de la anul l5l2'-17', sub Papii luliu

II gi Leon X.XtX. ia Treirto (Trient) de la anul 1545-63 convocat sub

Papa Pavel III qi stdrqit itrb Papa Piu IV.xx. i" vaiicah ta liomi de ti s Decembrie 1869 panr la 18

Iulie 1870 sub Papa Piu IX.1) Despre inlatibiiitatea Papei vezi mal ios la ! 3.

222. Pentrttce Biserica este stdntd ?

Biserica este sfAnt5, pentrucd intemeietorul ei IsusHristos este sfAnt, pentruci ea produce totdeauna sfinligi ni d[ toate mijloacele pentru a ne sfin{i.

223, Ce insemneazd cuvdntul ,,catolic" ?

CuvAntul ucatolic, este Un cut'Ant grecesc, care in-semneaz[ uniuersal.

224 Pentruce Biserica este catolicd sau universald ?

Biserica este catolicl sau uuiversalS, pentruc5 ea ne

invatX toate adevlrurile descoperite de Dumnezeu, 9ipentrucd lsus l-lristos a intemeiat-o pentru toate popoa-

iele gi pentru toate timPurile ').

225. De cfind a primit Biserica numirea de catolicd ?

Biserica a fost nr.lmiti ucatolic5"o chiarveacuri clupl Isus Hristos ?)

226, Pentn-rce Biserica a tost numitd catolicd ?

Biserica a fost numit[ catolicX, pentru a deosebi a-

Cevlraia BisericX de sectele eretice 5)

227, Penlruce Bisericn este apostolicd?

Biserica este apostolic4 pentrucX ea vine firl in-trerupere de la Apostoli, cari au intemeiat-o; pentruciea este cArmuitl de urmagii Apostolilor; 9i pentruciinvdfltura ei este ?nv5{[tura Apostolilor.

cele dintdi

1) Aceastd vointd a lui Isus Hristos, o qtim din cuvintele ceIe-J zls apostoliloi dupd invierea sa : *Datu-mi s'a toatd puterea'..i.r rer si pe pdmdnt. Drept at eea rnergind lnvlfr{l toote

'neamurtie... invi{6ndu-i pe ddnqiisd pdzeascdtoate. cdte am::;;*;,ii voud. Si iata eu iu voi-sunt in toate zilele, p&nd la

"SrarEii"t veaculuil. (Mat.28, 19. 20)'

2) Asa de pildd slAntul Igna{iu mucenicul, episcop de Antio-ctii,-niori-in'anul l0? dup? Firistos, in epistola cdtre creEtiniiiin Stli"u n. B, scrise intre altele': "Unde se aratd episcopul,uioio.a rie qi rnul{imea ; precurn oriqiunde este Hristos, acolo

,,se atld qi Bioerioa ostolioi".3) Astfel scrie sfdntul Ciril dela lerusalim, mort !n anul 386:

.Dica vei cdtdtori vre-o clatd prin oraEe, sd nu intrebi, unde

I

Le&-

45

228. Care Bisericd are toate aceste patru semne ?

Toate aceste patrLr sernne le are numai Biserica ro-mano-catolicl, adici aceea, al c5reia Cap este Papa delaRomar)

,este casa stdntd (uclicd cle rugdcittnl.), cdci 9i sectele nelegiui-,{ilor gi ale ereticilor se silesc sd'qi cinsteascd vizuniile lrri cu,numele de case stinte ; nici sd intlebi nunlai unde este biserica,,,dar intreabl unde este biserlca catolici,, cdci aceasta este,,nutnele propriu al acestei siinte Ei mame a noastre tuturor,"care este intr'adevdrEi mireasa Domnului nostru lsus Hristos,,.(Catech. 18. n. 26),

1) Aceasta este invederat:Numai Bierica romano-catolicd este nna, avdnd nu numai o

singurd credin{d qi totdeauna aceleaqi sacramente sau taine, darare Ei unitatea sociald, intrucdt Papa este capul intregii Bisericictrruia to{i Episcopii catolici din cele cinci pdr{i ale lumii suntascultitori ,si supuEi intr'un chip admirabil.-Pe cAnd celelalteBiserici necatolice nu se pot rndndrj cu aceastd unitate, din potrivdunele se mdndresc de a fornra at6tea biserici autocefale, cdtesunt statele politice, la cari ele se intind.

Numai Biserlca romano.catolich este sfdntfi, cdci intr'insa sevdd inllorind necontenit virtu{ile, qi ea produce necontenit sfin{i,a cdror slinfenie qi rninuni au fost dovedite cu procesele ce lemai severe de inchipuit.-Pe cdnd celelalte biserici necatoliceau incetat de a avea stin{i, lucru rninunat, tocmai din clipa c0nds'au despdrfit dela Biserica cato]icd.

Numai Biserica romano-catolich este in realitate catolicd adicduniversald, cdci afard de aceea cd pdstreazd toate adevdnrrileprimite dela Hristos, qi afard de aceea cA ea a fost in toateveacurile, dela Hristos incoace, ea singurd se alld rdspdnditdin.lumea intreagd Ei numai ea singurd, clriar cu sacrificiul vie{iimisionarilor sdi, rdspdndeqte lumina binefdcdtpare a evanghelieila toate na{iunile, chiar ld cele mai sdlbatece, incleplinind nu-mai ea singurd cu adevdrat porunca dati de Isus Hristos apos-tolilor sdi: invl,lati toate ueamurile. (Mat, 28, 18/-Pe cdndbisericile despdr{lte de Biserica romano-catolicd, nu au aceastd.catolicitate, Ei unele, departe de a'qi da cea mai micfr silin{dpentru a predicd evangelia la popoarele necreqtine, se mdndrescgi se fdlesc de a-Ei mdrgini activitatea lor in cuprinsul nafiunii,in care se afld, cu ilte cuvinte, se fdlesc de a Ii lipsite de semnulcatolicitdtii, pe care trebuie sd'l aibii nurnai de cdt adevdrataBisericd h lui Isus Hristos,

Numai Biserica romano-catolicd este apostolicd, cdci, pe lAngtrcd ea pdstreazd sdndtoasd toatd invd{htura apostolilor, ea nlai

46

229, Ce urmeazd de aci ? '

De aci urmeaza, c[ numai Biserica romano-catolicxeste Biserica adevdratl a lui Isus Hristos' i

230. Pentruce Biserica catolica se mai numeqte qi Bisericaromand ?

Biserica catolic5. se mai numegte 9i Biserica romanS.

p*ni*.i Caful ei, Papa, igi are'scaunul siu episcopal

la Roma.231, Suntem datori sd facem parte din Biserica lui Isus Hristos ?

Da. suntem datori s5. [facem parte din Biserica .luif .*-hiiiios, c5ci afarl din Blserici nu este mintuire.

232. Ce insemneazb aceste cuvinte ; afard din Bisericd nu

este mdnfuire?

Aceste cuvinte : afard, din Bisericd nu este mdntuire,

iniemneaz5, cX nu se poate mAntui acela care, c.unos-

iiii, ie "umai

Biserica catolicd este cea adevdratd, nu

uo.ii. -il.

i*bra{igeze credinfa ei, .sau care o pS.r5segte,

penitu a trece la o sectd strdinS')'

ooate ardtd in Papa dela Roma pe legiuitul ."I"1?S al Sldntului

fitd ?a;i";"i."'l apostolilor.- Pe chnd celelalte biserici ne-

;;t"ub; n" pot ctovedi de a avea in realitate aceastd aposto-

licitate.""iiibtia nnmai Biserica romano.catolicd in realitdte cele patru

mff"U'iiriincti;; ;i" adevdratei Biserici, urmeazb cd numai ea

Liir^'"'a"rii-iiu ni*uii.f i lui Isus Hristos. si de aceea numai

ea singurd poartd .u- Otupi tuvdnt numele de ortodoxd adicd

drept Tredincioasa'.lnc6 cdte.va cuvlnre asupta riturilor Bisericiii, pentru ldmurirea

"rui6ii.lri oecl, ca unitiiea ei ar sta in unitatea riturilor' Bise'

ft;;;"tild aepi*e oJ i ti _ vrajmagd a diferitelor rituri, ea le

;;;"#:"A;ttel-'alard de rttul latin, care singql admite pentru

li;iilJ; iiiirrei.J-li;bi tatina. Biserica catolicd mai numdrd ftz

;;;;;';d; iiiitut gtec, ritul greco-romdn' ritul gre.co-rute'an'

;;;l-;r;;;-dutsar, .ftul-gte.o-m6lchit, ritul armean,.ritul siriac'

liili :i;;;":-Ei"irit. CtrT"r la Roma, in capitala catolicismului'

";i.i;;;;;ra'.iuiuerJ

liturg.ice nu numai dupd ritul latin' dar

gi dupd mai multe din riturile sus numlte''' 1) in aceastd priv.in{d sunt vrednice dg amintit cuvintele Papei

Pirr IX. care in enctcli.f ,Quanto conficiantur dela 10 August''ri6:'tiriJ'isi-ier l-,,ntte

"cirnoscut ch'aceia, cari ldrd vina lor

47

233. Cine nu face parte din Biserica lui IsusDin Biserica lui lsus Hristos nu fac

dinciogii, ereticii, schismaticii, apostafii gi

Hristos ?

parte: necre-excornunicafii.

,,nu cunosc prea stanta. noastrh .religiune, dar lmplinesc cu sigu-"Tallt{. legea naturald qi poruncile ce Dumnezeir a intipdrit-in,inimile tuturora qi _sunt gata si asculte de Dumnezer, qi duc.o. viea{d onestA qi dreapta; pot prin lucrarea luminii gia' haru-lui dumnezeesc sd dobdndeasch viea{a vegnicd. fiindbd Dum_,,nezeu, care vede, cerceteazd Ei cunoaEte ininlile, sufletele qi

"gdndurile tuturora, prin bundtitea $i mila sa. ilu'ua suteii sh,,lie pedepsit clr chinuri veqnice aceia, care nu est6 vinovat cle,,yreun pdcat_ldcut cu q{iinfd qi de bund voie".- Din aceastase vede, cd Biserica catolicd nu osdndeqte de cdt pe oameniitle rea credin{d, adicd pe aceia. cari. crinoscdnd uOeuarui, nuvoesc sd'l imbrdfiqeze, sau o,vind, mari hdololt dc a ftln ri,tf,olre, uu.ryi dau nicl o Cllnti d,o a ccroeti undese at1i. qdeyirul. Fdrd indoiall cd ast-tel de oameni nu sepot mhntui,- pentrucd cunoscdnd voin{a lui Dumnezeu se impo-trivesc ei qi nu voesc a i se supune.-Din cele mai de sui i'arputea.scoate multe rllmiri practice, dar pentru a fi scurt ajungesi notdm aceste doud. Intdia e c6 pe n6drept prin urmare seinvinueEte Biserica catolicd de lntoieren{i, c6nd. susfindnd culrgumente puternice- Ei,de neinvins, cd ed singurd e aclevdrataBisericd intemeiatd de Isus Hristos, si cd in ilard de e, nu

"mdntuire, condamnd in chip_dogmatii toate celelalte religiunica talqe. Dar ar putea oare Biserica sd tradeze datoria ei ta"candgi in chip- practic admi!6nd, cd adevdrul se poate impicd cugre_$eala,^ Iumina cu intunericul, Hristos cu BeliaI ? (Vezi' II. Oor.p, 14-16).

A doua urmare e, cd gregesc acei catolici (catolici numaidupd nume) cari nu se rriqin-eazd sf, proclame, $i la timp, cdnrlle convine, sd pund in practici principiul eretic, ci, tcate re-ltgiile sunt egale, orioe biseiiot i buni spre a se man-tul, ca _!i cqry nu D-zeu ar dictd omului legela, dar omul luiD-zelu. Deschidd aceqti orbi ochii la lumind, pdnd mai au timp;sd studieze,.va sd zicd, religia cunr trebue

-sd fie studiath,'qise vor convinge, cd dupd cum nu e nici nu poate fi decdt unslngur _Ilomn, o slu_gurd, oredin{d,, un slngur botoz, unjir-ngur Ilumnezeu (Efes. 4,5,6); tot a$a nu e-, nici nu poaterl decat o singurd adevdratd Bisericd a Iui Isus Hristos, alard de'care prin cortsecin{d necesard nu poate fi m{intuire. Cine t:reclern .el (in Isus Hristos) nu e osdttclit, clar cine nu crede, csteae1.a_osdndit. fiindctt nu crede tn numele unui ntisctlt Fiu al::t_!.-Dy.mn?zeu (loan..3r 1.8). Iqtd pentruce to{i acegtia nu potlllqpta rdsplata veqnicd de Ia Dumnezeu, qi iaftt cuh gre$6scaceia, cari zic cdtoate religiunile sunt bund spre a se itdritul.

48

234, Ce este un necredincios ?

Un necredincios este acela, care nu este botezat gi

nu crede in Isus Hristos.2?5. Ce este un eretic ?

Un eretic este acela, care nu voe$te sI creadi unadevir descoperit de Dumnezeu gi inv[{at de BisericS"cr dogm[ de credinli.

236. Ce este un schismatic ?

Un schismatic este acela, care se despXr{e9te de Bi-seric5, nevoind si recunoasci gi sb asculte pe legiui{iiei ptrstori.

237. Ce este un apostat?

Un apostat este acela, care se leapddh de crbdinlalui Isus Hristos, dupl ce a m[rturisit-o.

238. Ce este un excomunicat ?

Un excomunicat este acela, pe care Biserica l-a in-dephrtat dela sine, din pricina nelegiuirilor lui.

$ :. Despre prim*tul sfdntului Fetru pi al Fapeidela Florna

239. Cunr s'a ingrijit Isus Hristos ca Biserica sd rdm0nd ptt-rurea llna ?

Pentru ca Biserica s[ rimAnI pururea tttld, IsusHristos i-a dat un cap v5zut.

240. Nu este Isus Flristos capul Bisericii'?

Isus Hristos este capul Bisericii, dar cel nevXzut,pentruc[ el cArmuegte Biserica intr'un chip nevlzutprin Duhul Sfint.

241. Pentruce a dat Isus Hristo.s Bisericii sale un cap vdzut?

Isus hlristos a dat Bisericii sale un cap vXzut' pen-

truc[ Biserica, fiind o societate vdzutft, are nevoie gi

de un cap v5zut, care s'o cirmuiasci.242. Pe cine a fdcut Isus Hristos cel dintdi cap vdzut al Bi'

sericii sale ?

Isus l-lristos a flcut pe sfintul apostol Petru cel

dintli cap v[zut al Bisericii sale.

49

243. Dovedegte-mi aceasta.

Isus Hristos a ftrcut pe sfintul1) piatrd de temelie a Bisericii2) lui i-a dat cheile implrifiei

sericii, impreund cu puterea dece pe p5mdnt 2),

3) pe ddnsul l-a flcut p5storoilor sale $).

Prin toate acestea este ins5 invederat, cI Isus Flristosa flcut pe sfAntul apostol Petru cap al Bisericii, dAndu-iputerea de a o cArmui a).

apostol Petru :

').ceregti, adicd ale Bi-a legli gi deslegi ori

al mieilor sii gi al

_ 1) Ast-fel a zis Isus Hristos sfdntului aposlol Petru : *Tu e$tiPetru (piatrd), qi pe aceastl piatrd voiu zidi 'Biserica mea,

-9i

por{ile,iadului nu o vor birui pe dfrnsa,, (Mat. 16, 1B).2) ,,$i-ti voiu da {ie cheile impdrd{iei cernrilor, qi' orice vei

lega pe pdm6nt, va li legat gi in cer i qi orice vei deslegd pephmdnt, va li deslegat Ei in cer.(( (Mat. 16, 19).

3) Dupd ce a inviat Isus Hristos zise apostolului Petru : nPagtemieluqeiimeir.Ioan (21, 15) qi ,,paqte oile meleu. Ioan (21, 16, 17).

4) Aceastd uedin{d a Bisericii catolice. cd sfdntul apostol Petru-este cap al Bisericii, qi maimare intre toli apostolii, este loarteldmurit cuprinsit in cdr{ile bisericeqti ale-rdsdritenilor desptr{i{ide Biserica catoiicd. Vom aduce cdteva exemple: Aqa sd ludmMlnelul lunei lui lanuarie, care tntru acest chip acum adoua oard, s'au tipdritin zilele preatndllatului noslru DomnMihail Grigore Sturza V. V. Cu blagosloueniq Itnlt Prealfintitului Archiepiscop gi Mitropolft al Moldouei Kgriu Kyr,Meletin De pre originalul cel tndreptat de Prea Sf intitul Epls-cop aI Argegului Kyr losif. Ind.reptd.ndu-se dttpre putinldpotriuit Mineilor egite la Constantinopol tn anul 1843. Prinsdrguinla qi cheltuiula Preacuuiosttlui 'Archimandrit qi starefaI-sfintei Monastiri Neamlul gi Secu/. Kgr Neonit.-TiitografiaSf. Monastiri Neamtul, anui 1846. D; Ieronomahtti Rtedpa.Tipografut. ln acest Mineiu, la ziua a i6 a lunii, in care seserbetrzd Ittchinarea cinstitultti lanl al sfdntului pi tot ldtt-dottrlui Apostol Pe.trtt, cetim la fila 115 i *Staud. Ca pre unmli mare al infelep{ilcir Apostoli, gi descuitoriu al Impd-rdtiei cerului, te lduddm pre tine cu credinla Apostole $i Sd:rutdm cu curatd cunoscin{d Petre Ian{uriie c-ari ai purtat ca rrnIdcdtor de rele, Dupd aceia Ia tila 117 gdsim: oCo'ndac (clupit.Pelsa 6).-Pre cel mai mare gl mai intiiu do cA,t llpos-tolii, pre dumnezeescul Ucenic al adevdrului, pre maielePetru sd'l lduddm S. c, 1., Apoi in lutineiul luriii lui lunie

1

50

?,M, Cu ce dar a mai inzestrat lsus Hristos pe sf. apostol Petru ?

Isus Hristos a mai inzestrat pe sfAntul apostol Pe-tru cu darul infalibilititii, adicl cu darul de a nu puteagregi in lucru de credin{5 sau de moiavuri, ca invi-{Itor gi cap al intregii Biserici.

245. De unde dovedeqti, cd Isus Hristos a mai inzestrat pesI. Petru cu darul intalibilitd{ii ?

Dovedesc cX Isus Hristos a mai inzestrat pe sf. Pe-tru cu darul infalibilit[{ii din cuvintele adresate lui deDomnul cAnd i-a zis: uSimone, Simone, iat5. Satana v'aucerut pe voi, ca sI v[ cearn[ ca grAul. Iar eu m'am(rugat pentru tine, ca sd nu piarl credinfa ta: gi tuuoarecAnd intorcAndu-te intXregte pe frafii t[iu. (Luca,22, 3t. 321).

tipdrit tot in Monastirea Neam{ului la 1846, la ziua 29 a Iuneiin care este sdrbdtoarea slintilor Apostoli Petru qi Pavel. la fila122 gdsim ,,Canonul sfdntului Petru, Pensa /.-Cel ce estemai tnainte de veci, mai inainte pre tine cunoscdndu-te, te'aurdnduit prea fierbinte Petre, ca pre un mat mare al Bise-rtoll qi tutiiu pre soaun trezitoriu,. Iar la lila 123: AItcanon.-oTu, . sulletelor credincioEilor te-ai pus p6tri, dle te-melle d.e mult pre{, in marginea unghiului. a M&ntuitoruluiqi Domnului,. $i la tila 126 : lu Hualite, stihira 3-.Tu duprevrednicie p6trd te-ai numit, cdnd credinta Bisericii necldtitd Dom-nul o au intdrit, gl pre tine mal mars pictorul oilor oelorcuv&ntitoare te-au pus: De unde qi descuitoriu por{ilor ce-regti, pre tine ca pre un bun te-au incredinlat ca sd descui tu-turor celor ce vin cu credinftr". Mai sunt qi alte locuri ce leI6sdm de o parte.

t/ Dupd cum vedem, Isus Hristos zice, cd Satana a cerut petoti Apostolii, sd'i cearnd ca grAul, nu pentru alta de cdt pentrua le rdpi credin{a qi aqa a'i pierde. Insd ce face Hristos 2 Seroagd el pentru to{i Apostolii. ca credin{a lor sd nu piard ? Nu,ci se roagd numal pentru Petru: ,m'am rugat pentru tine, cash nu piard credinfa ta". gi dupd aceia ii porunce$te Hristos luiPetru, ca el sd intdreascd pe lra{ii stri, adicd pe ceilal{i Apostoli.De aci urmeazd, cd una din datoriile lui Petru. ca cap al Bisericii,a fost s6 intdreascd in credin{tr nu numai pe poporul creqtin.,dar chiar ne fra{ii sdi, adicl pe Apostoli. A intdrl lnsi in credin{6rpe fratii 65i, n'ar fi putut Petru, dach el, ca cap qi invd{dtor alBieericji,'n'ar li tost Infalibil, neputAnd invd{d nimica greEit inNucruri de credinld sau moravuri.-Acest adevdr se mai dovedegte

I

I

I

I

I

I

51

246. Cum mai dovedegti aceasta ?

Aceasta o rnai dovedesc ast-fel: Isus Hristos h ziditBiserica pe Petru, a$a in cAt porfile (puterile) iaduluistr n'o poate birui; Biserica insi ar fi fost indatl biruit[,dacl Petru, ca capul Bisericii, ar fi putut da o invif[-tur5 gregitl in lucruri de credinfi sau de mor&Vuri;

247. Dupd moarteacap sau pdstor ?

'Dup[ moartea sf.

st. Petru, putea sd rdmAie Biserica fdrd

Petru Biserica nu putea s[ r6mAie

la sfArgitul lumii agaIns5. Isus Hristos

idr5 cap sau pestor:l) pentruci Biserica trebuie sI dureze pdnd Ia sfArgitul

lurnii, a$a dar pAn[ la sfArgitul lumii, trebuie sd r5.mAieqi piatra de temelie, pe care a fost zidit[ Biserica,

2) dacil Biserica avea nevoie de un cap vXzut, intimpul cAnd ea era mic5, gi triiau incd .A,postolii, cuatAt mai mult are nevoie de un cap vdzut, care s'ocArmuiascl, acum, bAnd ea este intins5 in toatl lumea,gi o mulfime de eresuri s'au ivit,

3) Biserica trebuie sI finl pAndprecum a intemeiat-o Isus Hristos.

din cuvintele lui Isus zise lui Petru : paqte mielupeii mei, adicdDe poporul cregtin : pa6te oile mele, adicd pe Apostoli gi peEpiscopi. (Ioan.'21, 15-17), Cdci cum ar ti putut pagte P-etru,capul Bisericii, pe credincioqi qi pe Apostoli de cdt numai prininvd{dtura cea shndtoasd a Evangeliei? $i oare cum ar Ii iostcu putint6, ca Hristos sd indatoreascd pe creqtini sd asculte deIn pdstor, de un cap, care li.ar fi putut da o invd{dturd greqitd ?.t'drh indoia16 cd Mdntuitorul nu putea lace aceasta, Ei de aceiael s'a rugat, ca credin{a lui Petru, a capului Bisericii, sd nupiard, dar ca acel cap sd intdreascd pe fratii sdi in toate zilele,p_dnd la sldrEitul lumii, p6nd cdnd va {inea qi Biserica lui IsusHristos.-Apoi Isus Hristos a ldgdduit, sd aprobeze in cer oriceva legd sau va deslegd Petru, adicd orice va hotdri el pe pdmdntca cap al Bisericii (Mat. 16, 19). De aici urmeaz6, cd, Hristosa dat lui Petru, ca cap al Bisericii, darul intalibilitatii, adicddarul sd.nu poatd hotdii nimica greqit in lucru de credinlA sauoe moravuri. Cdci dacd Isus Hristos n'ar fi inzestrat pe Petrucu acest dar al infalibilitd{ii, atunci ar li fdgdduit stt aprobezein cer chiar acele hotdriii

'ale lui Petru, ciri ar li fost greqite

,sau eretice, ceea ce nu putem zice fdrd tdgdduirea dumnezeirlilui Hristosi

52

l

:

I

h{L-

rposrorilor, te-ii;iai't :rvii[,.,fi:ffi;?il'J..T.;'"ff;:'JJll iTjii,il"]a ffiHlfu:b!l;ti"o""r,Xf"", 'JJ"ffid,'"L'iil,:,,f ?,gi*i:lmpodobind' intdrind,Ei -irii,r"ni."riii".aogine-,i;";il;;;riil tiunite -irn-b'tiou."

arelui i;oil"l"ir".i et a rupt oricb iegdruriprea interepte silvestie'- i;;'i;",i4;Zi,i,ti"\t"r,,;?;;;;;;l;'.1 iu-R';,n;,'$':,":h;;;i-;r;;-';#il{d, care a rodit dureroasa(tipdrit la Neam{ in lsai) li-riuu'u'id'u'lun.; i" .iui. "..-;ilr"r,l ;;-ffi;i'? ll'itri. pdnd,azi. Dacd to{iarconsiderd aceste rucruri,

53

a intemeiat Biserica cu un-singur cap sau pistor obstes"^i dat lui Petru, ?ntru cAt el era cap al Bisericii, care cap,[1t,9ry:,:..j^T1,'l-u iiaiiii"r rit#ii-sir.ii."" ir"i'iri,:'l .. ei Biserici, trebuie st rira; pinr ta srarqitut tumii.nristbi'ireuu.,;'iiux'";':iru;i.:il'3J';;:',:l iTufy.:l ,;:;#s'{rurc

sa ramana pana ra starQrtur rum''

,#3i.'nu esre caiur vdzutar Bisericii de ra moartea sranturJil lj{-?:*dfi'!:f!;itgry,)ix',n:::#1,#{#"i?rg,f"?ii,ftjiJs r.lvqr.sq Drduruturj Ird ,, cealm : .Fensl6,_,,Cel de aCum UrnfitOrUl, CiUStitUiui

lg:" *11**?,ry^.::t. capur y[zut ar Bisericii, deral ifill;r.{"1"oT*xf,*',*f[ilf,E:tifi*.Hii"o;]#rimffiifitf?#IT,ffi;;*1u1fiffi"Ti?:"ri:lsiiTi r,,'*.ui':"r'i*il{il,11"ry,',f Yii"}::Hi##}qifFa si mrlrit: qi de q.oio ^'o.i:*:; ^^: :;l' -a si murit ; Ei de aceia cregtinii ce; ideuar"iii, *;;;ilTl IIF,?A ";,' lti;';;";t:,:!:f:ir,r:,nir;";l:i::,,::i;:,,ir:2tr"A';totdeauna pe Pana de.cap .l Bi--.^*ii'i;;A;";i'#l:;"!r;.+J'r,lljiiarire.patimlor odihnindu-{i gdndur, r-ai racutlocfiitor al lui Isus Hristo. p. p"erir'ant,). 'tl n,$"f$::f^rl"iir'rstif,t";i;; #r,]"t cu adevdrar, prea srin-

r"?13',1";li."S'iJ'J,H:,iJ tu*,it" ;;-" dat rsus Hristos ,"'l iliti,l*ll+""*:;:'i:i;;s:,?hfJil#a;i:ni;#$tTitIru trecut'au la urmaqii lui ? 'usu r''o'lvi '"'l portol'b, petru-iiJ3,ii8]jt ,tfiltJ,1i3iil::lJ,?1#ffii%$;I""i",,j*i,tl1ii'*::,f*y'*j:1' g., I-rriqtoe rui pe-l ii;'""lei#**x;i{:i#t#fuijfur s, io T^rq3cd,ru,s.tru' au trecut la urmaeii lui, penliula l',i'' n";i'i;; i.:"1 i:3.",::i"'Htl*".r?SlrTlrri."J1ti'q,,fli}"'"T,Tqi,i.liffir) Pentru a trovedi .d^fir ,r..ls

^Rema a r.st .ecunoscut totl !"f:li#%yi;Sil"'l;*L::;f::i";.:ni:"*"ijiii':*Ti'g:!,,*t:ArIna .lo nqn alrcla^^r'' rentru a dovedi cdPapa clbla Roma u_l*l recunoscuttotf Pirylr* gg;F#."u i"i,i,!l"H;Ii,?rtifii.r"i3'itH:3iiH ;;?fi,:t1deauna de cap obgle

$iuti#i"xgt$";,:.x1*'"i'"'i#'[lii+ll,a#''."',]?"iTjl [i]i,'illu:ffi;1"#:,!il1't,""'$;i"{-$?Tf*l.tlkrii!;; J;""p;;;"'dL-un,. se ivi ^ "o"^^9ll.il:._{n A_sia, iar.tai il$'l""ti^,ilgl:"^3u- mai ramuJ icejJaqi pa';f in'-r;reld'n[,urt,e,Rorna era Papa crement, de i"i o 'aJc;;il'jtr,'U'.i"-if;;ilirlfil i$iF ,,t[:;::tfu1,il:f;'f""i"XT':i3l,l?#,'.1i1,.,?i'?',i,lllj*i1L"orint' Aceqtia' pentru u'pun. ,"".iaiiit ;t.;ild"s;;i;;,'rH;l minte acere..cii6 poitJ'li *ii'il*"rit cd nuBisericacatoricd,

;'tL",'"*:i,t?11,,9j'*?,X1,":1",',1,.y,t:.:t,*;,.,+l;'#;;;iliil o'i i-atiffiitbonstantr!.opor s,au depirtat de carea adevdrurui.qi crement ri.scrise';:::,-E;,,'.,:r","-15pi'1,rr{Jigt','fr:SBiTll?:l :"iili,{rl;.Yi3ifi::H,:B:,'j;fi.l-i;,t:,3'q*:,:iiir,i%.#illli

il{'ql,{"'.:iJi;ir$:r [{]g*j#''ili:llr[:'*i'fiilii u{!r*iils*:llg'ry"',-*"Jad-'""ru;: ;i iiJ,'$:il:i,ffi"{f:d1",1.,:i fi'#fi: ,i,:.:-it%f*:Ji:r.ii i3,3il3i (i'i'/ii iruili:Uil'Tl}&iTqi"';lx#'?'3"i":l'?":toi;:;,,l?[i6lH;i."il:,H"flf; n::alth ,..*t1:'j',ffri:ii?iE.:#liil }3ilt'1,fr:i1f:lili{lFrtll'fi?1f,-{1l:'ii!i;i!iii'J";l#li{pentruJa ""I'^di"o1,!i"

cd papa dera Roma ti,i?,'911".,d:, dglril'i 3l'J",0,"""9",Tt1*i1"-nl-llltTdl-f ca legi.i;irilui';Lii"ignu1i.q:{rifiX'":#;*"h:f"';*;;; :gf,lri"'ffi?'"&'fll,:il:l *:r rit'_,*,'1?'f"l.l'!f;1?lT.XB ',,fJ,,i:fl!{"Li'Tl1':rlq*Xff

iut*I;;f i#,r,,tyilil;:":1im:nxnrfillid'qll [,$,.,x"F,i]i{.'i:i"?F"{;jl&r:ij{.?1,:l',1,r:ir#',iliipistrat chiar in cdrtile bise;ic;;ti;;';-;;i;;ii;j.:it'.fi1fii1 :31 l.":y4fff"i;'8;i.i";,"sl"sill?',i"'iTi1i",l'l3li:l"ii:l if,!,'"fil1Trff,Jft"iFil?Thhl}i,l'if"#i:rh'i;t'i;:.rf:ti:h'f i li$iliii$i:f";rgf;:iiuttl:rri:*,tffi,':,,,"11'btrn:i,"rrlunii, in care se tace pomeittreaieti'la,i,'it'.,1i,'7if o7,,1:i:,:,1 f:iii",fti;ii5ff."iti,li,ii"A,ii"'i,ffifii::,,i?ijlri'iliHiriittostru situestru paoade t"n"**d,i^liiu.rs,"eo'dn.,*)iio"r..!l episcopii aejli'la.rarit.;li"fG.F;iil s,au adresat la papa, ru-lT3:f,f;tif*irt-?,"jlr?j,'.'lf-*i.d*iof'Y:rd"rii'ii*i fi,1i'"')i ,it*l riii.,i,*.rui Foriu de a se su, pe scaunur cre cons-

250, Prin urmare qi Papa ela Roma este infalibil ?

Da, Papa de Ia Roma este infalibil cAnd vorbesteex ca.thedra,,adicl,,cAnd implinindu-qi dregltoria de pis_tor. gi invd{5tor al tuturor cregtiniloi-, prin" inalta sa'au-toritate apostolicd' hotlregte, cI vre,o invl{[tur5 clesprecredin!5 sati moravuri trebuie sd fie finuti de Biseiicintreagh \).

S. a. Despre irnpdrtdqirea sflngilor

251. ce in{elegem -prin aceste cuvinre ale simbolurLri apostolic,,imp;irtd.,sirea sfin{ilor,,.

Prin aceste cuvinte <,impdrtlgirea sfin{iloru intelegemunirea ce este intre toate mhdularele (membrele) B"ise-ricii, cari se afl5 in cer, in purgator gi pe pimAnt. '

252, Cum sunt unite inlre sine mddularele Bisericii ?

NlS.dularele Bisericii sunt unite intre sine ca mldu-larele unui Ei aceluiag tnup, a! cdrui cap este Isus Hris-tos; aceastl unire face comune toate bunurile duhovni-cegti ale mldularelor Bisericii.

desbinarea intre biserici ar in_c_etii, qi to{i ar ascultd cle acel pds.tor,cdruia singur_a zis insrrE Hristos; ,,Pagte oi.le mele", ,,p'aqtemieluqeii mei'. (Ioan 22, 15. 17.)

l) Pentru a zdddrnici toate sirinfele vrdjmaqilor Bisericii, caricgu.H- sd .inegreascd dogma despre infalibilitaiea papei, tr6buiesd ludm bine amirrte toate condifiunile ardtate in acdst rdspuns.Dintr'insul se vede cd subiectulintalibilitd{ii este papa, nimaiatunci oA.od vorb_e.Slg 9L cap qi tnvd,lb,ror otsilil ai Ar.sericii ; obiectul i nlali bilitatii estb iir vn{d,trira. despie iredin{d,gi. despre moravuri, 6i'alta nimic. hrin urmiid-Si;ricilu-tolicd n'a hotdrit, cd Papa este infalibil cdnd

"o.l'eqte cii"va-

{dtor particular, sau cdnd }rotdreqte ceva ce nu priveste nicicredin{a, nici moravurile. De as'emenea Biserica'catoiica n'ahotdrit cd,.Papa .nu poate pd,ci,tui, precum tdlmdcesc infali.bilitatea mincinoqii sau ignoran{ii vrdjin'aqi ai catolicismutui. ttunumai cd sinodul ecumenic linirt in Vatican n'a invdtat o uit-fel de monstruositate; dar 'slava Domnului, nici n'h uisai-oincd vre-un teolog catolic.

55

253. Cari sunt aceste bunuri ?

Aceste bunuri sunt: sfinta jertfX a liturghiei, rugtr-ciunile, posturile, faptele bune ale mldularelor Bisericii,gi harurile ce le primesc.

254. Pentruce ddm noi mddularelor Bisericii, adicd credincioqi-lor, nurnele de sfin{i ?

Noi ddm mldularelor Bisericii, adicl credinciogilornumele de sfin{i, pentrucl ei au fost sfinfi{i prin botez,gi sunt chema{i a duce o viea!5. sfdntS.

255. Cum suntem'uni{i cu stintii din cer ?

Suntem unifi cu sfinfii din cer prin ruglciunile noastrecdtre dAngii, gi prin harurile ce ei ni le dobAndesc delaDumnezeu.

256. Cum suntem unili cti sutletele din purgator ?

pnn ruga-scopul de

pdmdnt ?

Credinciogii depe pimAnt sunt uni{i intre sine prinaceea, cX tofi credincioqii, mai ales cei drepfi, iair partela bunurile duhovnicegti ale Bisericii ; pentruc5 haru-rile ce le primegte fie-care gi faptele bune ce le face,sunt folositoare tuturor celorlal{i.

CAPITOLUL XI

D esPr " "t',u,"n1,:,:,Tr:; ::,3" . "*t

o I ur u i

258. Ce ne inva{b al zecelea articol al credinlei?

Al zecelea articol al credin{ei ne inva{[, cI in Bise-rica catolici noi putem dobAndi iertarea pdcatelor noas-tre gi a pedepselor datorite lor, in puterea vredniciilorlui Isus Hristos.

Suntem unifi cu sufletele din purgatorciunile gi prin faptele bune, ce le facem cua uguri suferinfele lor.

257, Cum sunt unili intre sine credinciogii depe

259. Ce este p{catul ?

Picatul este o cllcare a legii lui Dumnezeu sau aBisericii fXcut5 cu voie 9i gtiinfi.

260. De cdte feluri este pdcatul ?

Pdcatul este de doui feluri : plcatul original sau strX-mo$esc ai plcatul actual sau al alegerii.

261, Ce este pdcatul original sau strimoqesc ?

Pdcatul original sau stremogesc este acela, cu careto{i ne nagtem, clci il mogtenim de la strXmogul nostruadici de la intliul nostru pXrinte Adam, intru care to{iam plcituit (Rom. 5, 12).

262. Ce este pdcatul actual sau al alegerii ?

PXcatul actual sau al alegerii este - acela pe care-lsXvArgegie omul cu gtiin{d gi de bun5voie, duplce a a-juns la vrAsta infelegerii.

263. In cdte chipuri se poate face p{catul actual sau al alegerii ?

PXcatul actual se poate s5vdrgi in trei chipuri: cugdndul, cu cuvintul gi cu fapta.

264. Cum se impart pdcatele gctuale sau ale alegerii ?

Fdcatele actuale sau ale alegerii se ?mpart in picatede moarte gi in plcate lesne-iertXtoare.

265. Cali pdcate se numesc de moarte ?

Plcate de moarte se numesc acelea, cari lipsesc su-fletul omului de viea{a harului, 9i cari fac pe om vrednicde pedeapsa vegnicl a iadului.

266. Trebuie multe pdcate de moarte pentruca sd ne facemvrednici de pedeapsa veEnicd a iadului ?

Pentruca sI ne facem vrednici de pedeapsa vegnicla iadului este de ajuns un singur picat de moarte.

?,67, Cdte conditiuni se cer pentruca un pdcat sd lie de moarte ?

Pentruca un pdcat sd fie de moarte se cer urmX-toarele condifiuni :

1) cilcarea unei legi a lui Dumnezeu sau a Bisericiiin lucru mare,

I

I

l

lj

\lti-

5t

2) cunoqtin{a deplintr de ceea ce facem,3) voinfa deplind de a face rlul cunoscttt.268. Ce pdcate se numesc lesne-iertdtoare ?

Picate lesne-iertitoare se numesc acelea, cari sli-besc in noi vieafa harului, gi ne fac vrednici de pedepsevremelnice in vibala aceasta, sau in cealaltd (in purgator)'

269. Cdnd face omul un pdcat lesne-iertdtor?

Omul face un picat iesne-iert5.tor cAnd calci o legea lui Dumnezeu sau a Bisericii in lucru mic, sau inlucru mare, dar firi voie deplin[, sau cunogtint5 deplin5.

2?0. Trebuie sd ne lerim mult de pdcatele lesne-iertitoare ?

Noi trebuie si ne ferim mult de p[catele lesne-ier-titoare, pentruc5 ele mdnie pe Dumnezeu, 9i deseorine duc la plcate de moarte.

271, Ce pdcate poate sd ierte Biserica ?

Biserica poate sX ierte'toate p5catele, fIrS nici odeosebire.

272. Ce trebuie sd faci pdcdtosul, ca sd dobdndeascd iertareapdcatelor sale ?

Pentruca p5c5tosul sI dobdndeascl iertarea picate-lor sale trebuie:

1) s[ se ciiasci de picatele sale, 9i2) s[ primeasci acele sacramente (sau taine), cari

sunt orAnduite de lsus Hristos spre iertarea p[catelor.

273. Ce sacramente a ordnduit Isus Hri;tos' spre iertareapdcatelol ?

Isus l-lristos a orAnduit doui sacramente spre iertareapicatelor: botezul gi PocIin{a'

274, Ce p&cate se iartd Prin Botez ?

Prin Botez se iartd piicatul strimogesc ai toate pI-catele ficute inainte de Botez.

715. Ce pdcate pot fi iertate prin pocdin{h ?

Prirr Pociin![ pot fi iertate toate plcatele ficr-rte dupiBotez.

58

CAPITOLUX XII

Despre al unsprezecela articol al simbolului

nlnuierea morfilor",

276. Ce ne invald al unsprezecelea articol al simbolului ?

Al unsprezecelea articol al simbolului ne tnvaf5, cb-

la sfdrgitul lumii, Dumnezeu va invii trupurile celormorti Ei le va impreun) pentru totdeauna cu suflelele lor.

277. Pentruce vor invid trupurile noastre ?

Trupurile noastre vor invi) :

1) pentruca gi trupul s[ ia parte la rlsplat5 sau lapedeapsd, precum a luat parte la implinirea faptelorbune sau ale celor rele ;

2) pentruca sX fie des5vArgit[ biruinfa lui Isus Hristosasupra morfii.

278. Vor invid to{i oamenii ?

Toli oamenii vor invi), atAt cei buni cit gi cei rdi.

279. Vor li deopotrivd trupurile celor lnviali?

Trupurile celor inviafi nu vor fi:deopotriv5, ci ace-lea ale celor rdi vor fi slute; iar trupurile celor bunivor fi luminoase gi asemenea trupului m5ref al lui IsusHristos. (1. Cor. 15, 51).

. CAPITOLUL XIII

Despre al doisprezecelea articoi al sinrbolului

"Vieafa ue$nicd. Amin"

280, Ce ne in'ratd al doisprezecelea articol al simbo..li.r ?

Al doisprezecelea articol al sirnbolului ne invaf5, cddup5 aceasti vieafi plmAnteasci, cei drep fi se vor bu-curh de vieafa vegnicd, adicd de o fericire nemdrginitlin cer (paradis).

I

I

59

281. Cine va ferici pe cei drepli in cer?

Dumnezeu' va ferici pe cei drepfi ingindu-se lor impreund cu toate bunurile,nemXrginit este el.

282, Cari vor fi bunurile trupului ?

cer, irnptrrttr-al cdror izvor

Bunurile trupului vor fi acestea: el nu va mai pu-tea p[timi, va fi nemuritor, ugor, duhovnicesc Ai luminos.

283. Care va Ii tericirea sutletului?

Feticirea sufletului va fi de a vedea pe Dumnezeufafi in fa{ei, gi aceasta va fi rdsplata credinfei; de a sebdcur) de dAnsul, gi aceasta va fi rdsplata n5dejdei ;de a'l iubi 9i de a fi'iubit de dAnsul in toatX vegnicia,gi aceasta va fi rdsplata dragostei..

284. Care va mai Ii lericirea snfletului ?

Fericirea sufletului va mai fi de a vedea gi de a iubimdreafa fire omeneascl a MAntuitorului ; de a vedea9i de a iubi pe sfAnta Fecioard, pe ingeri, pe tofi sfinfii,qi de a fi iubit de dArrgii.

285. Putem noi pricepe aceastd lericire veqnicd ?

Noi nu putem pricepe aceast[ fericire vegnicd, pen-trucl ea intrece toate cAte se pot zice Ei gAndi, ctrciprecum spune sfAntul Pavel : (cele ce ochiul n'a vdzul,ngi urechia n'a auzit gi la'inima omului nu s'au suit,uacelea le-a pregltit Dumnezeu celora ce'l iubesc peclAnsulo. (1. Cor. 2, 9).

286, Vor li cei drep{i deopotrivd de lerici{i ?

Cei drepfi nu vor fi deopotrivl de ferici{i, dar fie-care va piimi rdsplata dupl vrednicia sa')

287. Nu vor ti oarecari drep{i cari se vor bucurd de o slavddeosebitd ?

Vor fi oarecari drepfi, cari se vor bucur) de o slavideosebitl numitl aureola, Si anume: 1) acei cari att

l) Mat. 76, 27 ; Rom. 2, 6 ; II Cor. 9, 6; Apoc, 22, 12.

60

plstrat- fecioria, 2) mucenicii (martirii), lii3) invtrfXtoriicelor dumnezeegti.

888. Pentruce au pus Apostclii vieala veqnicd la stdrgitulsimbolului ?

.Apostolii au pus vieafa vegnicl la sfdrgitul simbolu-lui pentru a ne ?nvdfd:

- 1) ci cerul este scopul intregii invd{dturi a lui IsusHristos, 9i al tuturor lucrlrilor Lui Dumnezeu: facerea,mAntuirea gi sfinfirea oamenilor;

2) Ce dumnezeu este scopul nostru cel din urmd.389. Pentruce cerulsau paradisul este numit ,,viea{a vegnicd,,?

Cerul sau paradisul este numit uvieafa vesnicXr, pen-truca noi s[-l dorim fierbinte, fiindcl omui iubegte cupatimd viea{a.

290. Ce insemneazb cuvdntul ,,Amin,,?

CuvAntul ,.Aminu insemneaz5: aga si fie.291. Pentruce incheidm simbolul Apostolilor cu cuvdntul

rrAmin" ?

Noi incheidm simbolul Apostolilor cu cuvAntul .,Aminnpentru a arXti, ci credem cu tlrie toate cdte sunt cu-p{1se in cele doudsprezece articole ale lui, gi cd voim sitriim dupd aceastd credinti gi sn murim intr'lnsa.

l

I

I

i

I

rl1ltl\lu"

PARTEA II

Despre sacranrcnte

CAPITOLUL I

Despre har sau gratie

292, Ce este harul ?

Harul este un dar suprafiresc, pe care ni-l dX Dum-nezeu spre mAntuirea noastr5, pentru vredniciile luiIsus Hristos.

293. De cdte leluri Oste harul ?

Harul este de dou5 feluri: harul lucrdtor sau actualgi harul sfin[itor.

294. Ce este harul luirdtor sau actual ?

Harul lucrltor sau actual este un ajutor trecXtor su-prafiresc, prin care Dumnezeu ne lumineazi mintea gi

ire intiregt-e voin{a, ca si putem face binele 9i fugi de riu.295. Ne este trebuincios harul lucrdtor ?

Harul lucrltor ne este aqa de trebuincios, in cAt

fir[ de dlnsul nu putem face nimica vrednic de mAn-tuirea noastr5 cea vegnic5.

296. Dd Dumnezeu harul sdu liecdrui om ?

Dumnezeu dI fiec5rui om har indestul5tor pentrumAntuire.

297, Ce trebuie sd lacem pentruca harul sd tte foloseascdspre mdntuire ?

Pentruca harirl sll ne foleseasc[ spre mdntuire, trc-

,

I

buie sI nu ne impotrivim harului, dar s[ lucrlm lmpre-untr cu dAnsul.

298. Ne putem nol impotrivi harului ?

Noi ne putem impotrivi harului, cici harul nu nesilegte, dar numai ne indeamni Ei ne ajutl sI facem

nele,

299. Ce este harul sfintitor?

Harul sfin{itor este un dar suprafiresc, prin care dinpdcltogi ne facem drepfi, fii ai lui Dumnezeu, gi mogte-pitori ai impXr[{iei ceregti.

300. Cum ne face'harul sfinlitor din pdcltogi drepli, fii ai luiDumnezeu qi nroqtenitori ai cerului ?

1) Harul sfinfitor ne cur5te$te cel puiin de toate p[-catele de rnoarte, gi ne scapX de pedeapsa vegnicl aiadului,

2) sfintegte sufletul nostru gi ne face pl5cufi in ochiiIui Dumnezeu.

30f. Ce trebuic sd tacd pdcdtosul pentruca sd dobandeascdharul slinlitor ?

Pentruca si dobAndeascX harul sfinfitor, pic5tosultrebuie:

1) sd cread[, s[ n5dljduiasc5, s[ inceapi a iubi peDumnezeu, gi s[ se cdiascl de pdcatele sale,

2) s[ primeascl sacramentul botezului sau, dacdeste botezat, sacramentul pocdinfii.

302. Prin ce pierde omul harul sfinlitor ?

Omul pierdeT harul sfinlitor numai prin. p5catul demoarte, gi un singur p[cat de moarte este de ajunspentru ca s[-1 piardl.

303. Ce roade aduce omul cu harul sfinfitor ?

Cu harul sfinfitor omul face fapte bune, adicd plinede vrednicie inaintea lui Dumnezeu, clci <tot pomulbun face roade buneo. (Mat. 7, l7).

304. Nu poate face omul fapte bune qi in stare de pbcat cle

moarte ?

Omul poate face fapte bune $i in stare de pXcat demoarte, dar aceste fapte sunt fir5' vrednicie pentru cer'

305. Asa dar nu este de nici un tolos binele, ce'l face omulin stare de pdcat de moarte ?

Binele, ce-l face omul in stare Oe p-aclt de moarte,..t" fourie folositor pentru a dobAndi de la Dumnezeu ha-

rul de a se intoarie la bine, 9i cAte gdat.a indepdrteazide la cel plcitos pedepsele viemelnice, de cari s'a f[cutvrednic.

306. De ce ne invrednicim noistare de har ?

Prin faptele bune, fdcute invrednicim:

1) de m[rirea harului sfin{itor,2) de imp5rlfia cerului.3{l?. De unde vine vrednicia faptelor bune ?

Vrednicia faptelor bune vine din nemS.rginitele vred-nicii ale lui Isus Hristos, ale clrui mldulare suntemflcufi prin harul sfinfitor.

308. Este dator llecare cre$tin sd lacd lapte bune ?

Fiecare cregtin este dator si fac[ fapte bune, cici<tot. oomul. chre nu face roadl bun[, se va tbid 9i se

va arunci in focn. (Mat. 3, 10).

309. La ce fapte bune ne lndeamnd mai cu seamd SfdntaScripturd ?

SfAnta Scriptur5 ne indeamnl mai cu seaml la rugl-ciune. post si poman[; prin cari lucruri sunt infeleseori ce fapte de evlavie, de mortificafiune, 9i de dragostecltre aproapele nostru.

310. La ce privegte mal cu seamd Dumnezeu in taptele noastrecele bune ?

In faptele noastre cele bune, Dumnezeu privegte maicu seaml intenfia de a sf,virgi toate, fie prin fapte, fie

prin faptele bune fdcute in

stare de har, noi ne in-

61

prin g6nd, fie prin vorbX, spre slava lui ; clci lucrAndcu inten{iunea buni, de a pltrcei lui Dumnezeu, cusiguranfd dobdndim o mare rlsplatd chiar pentru aptelebune cele mai micit)

311. Poate li slintitd o faptil rea printr'o intenlie bund ?

Nici cea mai micl faptd rea nu poate fi sfinfiti, chiarnrin inten{ia cea mai bunh gi sfAntd.

312. Cum putem rtegteptd in noi inten{ia cea bund ?

Intenfia cea bun5. o putem degtepti in noi in chipulacesta: ,.Dumnezeul meu, eu ifi diruiesc toate gAndurile.<cuvintele gi faptele mele spre cinstea gi mdrirea taoSau : uDoamne Dumnezeul rneu, s[ fie toate spre cins-tea tao.

313. Odnd trebuie sd degteptdm in noi inten{ia cea bund

Este bine sd destept[m in noi intenfia cea bunl maideseori in tirnpul zilei, dar mai cu seaml in fiecaredimineaf5.

CAPITOLUL II

Despre sacramente in genere

314. Ce este un sacrament sar,r o tainl-?

Un sacrament, sau."o taind, este un semn vXzut, o-rinduit de Isus Hristos, prin care dobAndim harul ne-vhzut spre sfin{irea sufletelor noastre.

315. Cdte lucruri se cer Ia un sacrament ?

La un sacrament se cer trei lucruri :

l) ,,Cine va Ii addpat in nume de ucenic pe. unul dintre il-ceqti mici cu un pahar de apd rece, adevdr zic voud nu vapierde plata sa (Mat. 10, 42),

,De aceea lie cd mdncati, Iie cd be{i, Iie cd face{i altceva, face{itot spre milrirea lui Dumnezeu (1. Corint. 10, 3l).

,,Si orice laceti in cuvdnt sau in lucru, Iace{i toate in numeleDorirnului Isus, mul{umind pLintr'insul lui Dumnezeu Tatbl (Col.3,17).

i1

I

1

lI

il,u

__ 6_5_ - _

1) semnul rrdzttt,2) harul nevf,zut,3) orAnduirea prin trsus Hristos.

315. Pentruce saclamentttl se numeqte semn ?

Sacramentul se numegte semn, pentrucl el insem-neazi harul ce'l primim. Aga in botez, spllarea cu ap5-

este semnul, care 'tnsemneazd, c6 harul, ce-l primim"spalS sau cur5legte sufletul nostru de p[cat'

316. Cum tlebuie sd primim sacramentele, pentruca ele sd nedea hartrl ?

Pentruca sacramentele sI ne dea harul, noi trebuiesX le primim vrednicegte.

317. Ce pdcat lace acelz^ care primeEte nevreclnicegte vre-unsacrament ?

. Acela, care lrrimegte nevrecinicegte vre-un sacratnettt,face un p6cat de moarte, gi anume un sacrilegiu.

318. Ce este un sacrilegiu ?

Un sacrilegiu se numegte picatul prin care dispre{uimEi necinstim un lucru sfdnt.

319. Cdte saci'amente a ordnduit isus Hristos ?

Isr,rs llristos a oranduit gapte sacrarnente, Ei anume :

1) botezul, 2) mirul sau corrfirrnafiunea, 3) euharistiasau comunicitura, 4) pociinta sau penitenfa, 5) rnaslul,6) preo{ia qi 7) cXsltoria.

320. Ce har ne dau sacLanrentele ?

Sacrarnentele ne dau :

1)harul sfintitor, sau il miresc in noi, dac5.'l avem;2) {iecare sacrament ne di gi hartrrile lltcriitoare, ce

corespund scopurilor sale.

321. Cum se impart sacratnentele ?

Sacrarnentele se impart :

1) in sacramentele celor vii, Eilor mor{i;

in sacramentele ce-

5

2) in sacrarnente, cari nu se pot primi decdt o sin-gurl dat[, gi in sacramente, cari se pot primi de maimulte ori.

322. Cari sunt sacramentele celor vii ?

Sacramentele celor vii sunt : 1) mirul, 2) euharistia,3) maslul, 4) preofia 9i 5) cIs[toria.

323. Pentruce se numesc ele sacramentele ielor vii ?

Mirul, euharistia, maslul, preo{ia gi cis5toria se nu-mesc sacramentele celor vii, pentrucl acela, care le pri-megte, trebuie sI aibd viea{a suprafireasci, adicl sI fiein starea harului sfin{itor.

324. Cari sunt saoamentele celor mor{i ?

Sacramentele celor mor{i sunt: 1) botezul gi 2) po-cXinfa.

325. Pentruce se numesc ele sacramentele celor mor{i ?

Botezul gi pociinfa se numesc sacramentele celormor{i, pentruc5 cel ce le primegte nu are incd vieafasuprafireasc[, adic[ harul sfin{itor, sau a pierdut-o.

326. Cari sacramente nu se pot primi decdt o singurd datd ?

Botezul, mirul gi poc5infa nu se pot primi decAtnumai o singurd dat[, pentrucl ele intip[resc ?n sufletun semn negters numit caracter.

327. Atdrnd puterea sacramentelor dela stinlenia sau credin{aaceluia dela care le primim ?

Puterea sacramentelor nu atArnl dela sfin{enia, nicidela credin{a, aceluia dela care le primim, fiindcd sa-cramentele igi au toatl puterea lor dela Isus Hristos,care le-a ordnduit.

CAPITOLUL IIIDespre botez

328. Ce este botezul ?

Botezul este cel dintiiu gi cel mai trebuincios sacra-ment, orin care ni se iarti plcatul strlmogesc Ai toateplcatele ficute inainte de botez, gi ne fabem cregtini.

I

1

l

ll

h\

67

329. Cum"se boteazd?

Se boteazl in chipul urmitor : Turnim ape pestecapul celui ce se boteazi, gi in acelag timp spunem :

Eu te botez in numele Tatllui gi al Fiului 9i al SfAn-tului Duh.

330. Ce dob&ndim prin sacramentul botezului ?

1) Botezul ne curl{egte de picatul strlmogesc Ai detoate celelalte plcate ficute inainte de a-l primi;

2) ne iartl toati pedeapsa vegnicl a iadului $i pe-deppele vremelnice datorite pdcatelor noastre ;

3) ne dI harul sfin{itor gi ne face copii ai lui Dumnezeu ;

4) ne face mldulare ale Bisericii gi mogtenitori aiimplr[fiei ceregti ;

5) intipiregte in, sufletul nostru un semn neEters,ci suntem ai lui Isus F{ristos.

331. Pentruce botezul este cel dintdiu sacrament ?

Botezul este cel dintliu sacrament, pentrucd inaintede botez uu putem primi nici un alt sacrament.

332. Pentruce botezul este cel mai trebuincios sacrament?

Botezul este cel mai trebuincios sacrament, pentrucl{dr[ de botez nimeni nu se poate mAntui.

333. Nu poate fi inlocuit niciodatd botezul apei ?

Botezul apei poate fi inlocuit la nevoie prin botezuldorin fei sau al sAngelui.

334. Ce este'botezul dorin{ei ?

Botezul dorin{ei este dragostea deslvArgitl citre Dum-nezeu, cu propunerea de a face toate cAte el a orAn-duit pentru mAntuirea omului ; prin urmare de a primigi botezul.

335 Ce este botezul sdngelui ?

Botezul sAngelui este mucenicia sau martirul, adictrsuferinfa morfii pentru Isus Hristos.

336. Cine trebuie sd boteze ?

Numai parohul trebuie str boteze, dar la nevoie poatesd boteze oricine, chiar si femeile.

68

337. Dacd la nevoie poate sd boteze orice onr, apoi lac bineacei pdrin{i, cariin lipsa preotului catolic, lasi si se boteze co-piii lol de preo{i necatolici ?

Pdrin{ii cari in lipsa preotului catolic, lasl sh li seboteze copiii de preo{i necatolici nu numai ci nu facbine, dar fac foarte rhu, gi se fac vinovali de un pXcatmare gi cad in excomunica{iune (afurisenie) rezervatdEpiscopului. (Can. 2319, sub. 3.)

338, Ce trebuie dar sd lacd pdrinlii in lipsa unui preot catolic ?

In lipsa unui preot catolic, dacd este cea rrai miclprimejdie ca copilul sd moarl fIrS botez, pirinfii trebuiesX roage pe vre-o persoani catolicl sI le boteze co-pilul. ln Iipsa unei alte persoane catolice, va botezitatdl sau chiar mama').

339. Ce apd trebuie sd intrebuin{dm la botez ?

La botez trebuie sI intrebuin{im ap5 fireascl, precumeste apa de izvor, de ploaie, de rAu g. a.

340. Cum se boteazd la nevoie in lipsa unui preot catolic ?

. La nevoie, in lipsa unui preot catolic, se boteazl inchipul urmltor: Se toarnd ap5 fireascl pe capul aceluiacare primegte botezul, cu scopul de a faie ceea ce

. l) Sunt unii pdrin{i cari la nevoie lasi sd se boteze copiii lor(le un preot necatolic, qi apoi -nu-i mai cresc in religiunea cato-licil, clar in aceea in caie au lost boteza[i, crezdndl ca fiecareeste dator s(r traiascd tn religiunea, ii care a fost b'otezat.,Aoeastd pdrere.este.cu totul greEitd, clci Dumnezeu poruncegteca fiecare om sd trdiascit in ieliiliuned, trt e care eL a intemiai-o.qi ne-u d"at-o, iar nu in care -cine-va' s'a ndscut, sau a fostbotezat. De aceea, dacd vre-un pdrinte a greqit olatd, ldsdncl^sd

boteze copiii de un preot necqtoiic, apoi nuTre6uie sa gieseiiia.inc'o datd, erescdnd copiii in acea reiigiune. C6ci arn-vazut inPartea I capitulul x, ! l, cil

'umai reliEiunea catolica este cea

adevdratE gi intemiatd de Isus Hristos. -qi ca afard de ddnsa -nu

este mdntuire. Prjn urmare pdrin{ii au ddtoria inaintea lui Dum-ngze.g sd.g.icreascd copiii in religiunea catolicd, singura ade-vbratd, chiar dacd au comis gregala ldsdnclu-i si fie Sotezati aeun preot necatolic. Asemenea pdrin{i cacl sub exr;omunica{iirne.(Canon 2319, sub 4).

69

iace sfAnta Biserici, gi in aoelag timp,,acela care toanraapa trebuie si zic5: (eu te botez in numelq Tatdlui Eiai Fiu ui gi al SfAntului Dulr,. ' '

341. Ar li bun botezul da'cd unul ar turna apa, iar altul arzice cuvintele ?

Dacd unul ar turne apa, iar altul ar iice cuvintele,botezul nu ar fi bun.

i

342. Ar fi bun botezul dacd aceiag persoand, care ooteazd,rnai intdiu ar turntr apa, qi apoi ar zice cuvintele sau vice-versa ?

DacX persoana, care boteazd, mai intliu ar turniapa 9i apoi ar zice cuvintele, sau , vice-versa, botezulnu ar fi bun; pentru cI trebuie sX zicem cuvintele in

,:,acelag timp in care turn5rn apa.

343. Cdnd trebuie sd tie boteza{i coniii ?

Copiii trebuie sX fie botezafi cAt se poate mai, bi dupl na$tere ; de aceia fac foarte riu acei':cari neavAnd lips[ de preot catolic, nu las5 sIindati pe copii ; gi fac chiar un mare pXcat, daciun timp insemnat cu botezul lor.

344. Este iertat de a botezd in casd pe copii ?

Afari de un caz de boali grea .a copilului, nu estettici odati iertat de a botez) in casi, cXci locul hotdritpentru botezul solemn este numai bisericat).

345. De ce. se leapddd omui la bolez?

La botez omul se leapid[ de Satana, de faptele Iuigi'de fala lui.

346. Pentruce se leapdd.l onrul la botez de Satana, de tapteleIui r;i de [ala lui?

Omul se leap[d5 la botez de Satana, de faptele lui gide fala lui, pentruci nimeni nu poate fi al lui Hristos

l) Numai copiii principilor pot li boteza{i afard din bisericd,'insi trebuie sd insemndm cd principii au un paraclis (cupeld)in palatul lor: copiii celorlal{i credincioqi pot fi boteza{i acasd,insd nuntai cdnd existd o pricirtd graud, 6i cu tnuoirea E-piscopulut.

degra-pdrinf i,botezeamanl

,11

iJ

dacX nu se leapldtr nu numailaptele lui, adicl de plcate. siduhul gi degertXciunil6 lumegti.

de Satana,de fala lui,

317' Lace ne indeamnd haina albd pe care o primim ra botez ?

_TTtt" a.lbtr, pe care o pritnim la botez; ne indeamntrsI trdim, in toatl vieafa noastrl, curafi 'Si

n.patrti"a*plcat;^de aceea preotul zice, cAnd n;-5 ia,-Hi"lflt*uve.gmAn_tul . alb, pe .,care sl'l aduci n.pet"t

'inuini."<tribunatului Domnului nostru tsus H.i;i;;;u'.l"Uo-ubindegti vieafa vegnicI,.

, 3-48. Ce insemneazd lumdnarea aprinsd, ce-o primegte omulla botez ?

Lumdnarea aprins[, ce-o primegte omul la botez. in_semreazr, ci cregtinur trebuie sI'ruminer. rur.a-iri;no vieafd virtuoas[349, Ce trebuie sA insemndm despre nagi ?

. N.E;i sunt ca nigte pdrinli. suflete$ti ai botezatului,gi fac in numete Iui mirturisirea creoinlei"EiilgeJi,iiit,de a trii cregtinegte. De aceea r-' Y' rsbsvsr'r

_..11-llEii nu se. pot cdsitori cu finii lor, din pricinarudenlet duhovniceEti ce se ivegte intre Oansii :

.. ?) il lio." prriniitor, na.eii trlbri;';; "';6e"giiiu,

.ofinii str fie crescufi' in religiunea cutoliJil ,Ei'p'.itr"aceasta,

. 3) nagii insigi trebuie str fie nu numai catorici. dar$r .cu moravuri bune; de aceia nu pot fi in nici un iu,primifi ca nagi cregtinii de alte confesiuni

CAPITOLUL IVDespre mir sau confirmatiune

350. Ce este mirul sau confirmatiunea ?

Mirul sau confirmafiunea este un sacrament princare primim pe Duhul SfAnt cu darurite tri .i iI prii;;mlrturisi cu tirie credinfa creEtineasci.

dar gi deadicl de

71

351. Ce dobAndim noi prin sacramentul mirului ?

Prin sacramentul mirului, noi dobAndim:1) cregterea harului sfinfitor:2)darurile sfAntului Duh, ca sd ne lupttrm impotriva

rlului gi sd cregtem in bine;3) intipirirea in sufletul nostru a unui semn negters

de luptdtori ai lui Hristos.

352. Cari sunt darurile Stdntului Duh ?

Darurile SfAntului Duh sunt aceste Eapte:l) Intelepciunea. 2) Intelegerea. 3) St'itul. 4) Puterea.

5) CunoEtinta. 6) Pietatea (cuviogia), Ei 7) Frica deDumnezeu.

353, Cine poate mirui ?

Numai Episcopii, ca urmaEi ai Apostolilor, pot mirui ;dar la nevoie orice preot poate tnirui cu o invoiredeosebitl a Papei.

354. Cum mirueqte Episcopul ?

Episcopul miruegte astfel : intinde mfrnile asupra ce-lor cari primesc mirul, gi chiam[ pe Sfdntul Duh asu-pra lor; dupd aceea pune mAna peste capul fieclruia,il unge cu sfAntul mir, gi'l lovegte u$or cu palma zicAnd :

(pace tie, : la sfArgit binecuvAnteaz[ pe tofi.

355. Cum se face ungerea cu sfdntul mil ?

. Episcopul face cu sfAntul mir o cruce pe frunteacelui ce este miruit gi zice: ute insemn cu semnulncrucii, gi te intiresc cu mirul mdntuirii in numele Ta-utdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh'.

356. Din ce e fdcut sfdntul mir ?

SfAntul mir este fdcut din unt-de-lemn amestecat c:tt

balsam, gi este sfinfit de Episcop la liturghia Joei mari.357. Ce insemneazd uhtul-de-lemn ?

Untul-de-lemn insemneazd' inttrrirea ltruntric[ petttrttlupta impotriva vrijmagului mAntuirii noastre.

$

{:{

72

358. Pentruce se amestecd cu rrntul-de-lemn balsamrnirositor ?

Cu untul-de-lemn se amesteci balsam rnirositor, pen-tru a ardta, cd cel miruit dobAndegte harul de a sefinea curat de rdutd{ile lumii, gi cd trebuie s[ r5spAn-deascd bunul miros al unei viefi cregtinegti.

359. Pentruce face Episcopul serunul clucii pe lruntea celuice este miruit ?

Episcopul face semndl crucii pe fruntea celui ce estemiruit, pentru a arlth, cd cregtinul nri trebuie sX se ruEi-neze nici odatX de sfdnta cruce, dar cX el trebuie sirnlrturiseascl fdrl fricl credin{a in Isus Hristos celrlstignit

360. Pentru ce Episcopul loveQte ugor cu palma obrazul ce-Itri ce este miruit ?

Episcopul lovegte ugor cu palma obrazul celui ceeste nriruit, pentru a'i aminti c5, de atunci ?nainte, esterlator s[ sufere orice batjocurl pentru numele lui Isusl-lristos.

361. Este trebuincios pentru mAntuire sacramentul mirului ?

Sacramentul mirului nu este numai de cAt trebuin-cios pentru mintuire, irrsh nu face bine acela care nu-lprimegte din nepXsare.

362, Cine poate fi miruit ?

Orice om botezat poate fi miruit.363. De cdte oli putem ti mirui{i ?

Nu putem fi miruili de cAt o singuri dat5.

364. La ce vrdstd trebuie sd tie mirui{i copiii ?

Sinodul Tridentin ne inva{[, ce nu trebuie si agteptdmcu rniruirea copiilor pAnX ce ei au vrAsta de doispre-zece an| dar cI se cuvine sI agteptlm pin5 ce ei auajuns la vrdsta de gapte ani.

365. Cum trebuie sd primim sacrarnentul mirului ?

Trebuie sX primim sacramentul mirului in chipul r-rr-

mdtor:

73

1) sE ne curifim sufletul -cel pufin de toate pdcatelede moar'te, pi^ de., aceia este bine sI ne rnlrturisim ;

2) si cerem dela Dumnezeu darurile SfAntului Duh ;

3) trebuie sI figXduim lui Dumnezeu, ci vom trli gimuri ca nigte buni cregtini ;

4) nu trebuie si eqim din biserici pAnice Episcopuli l'ru va fi dat binecuvAntarea din urm5, gi pAnXce nlam

spus rugiciunile poruncite de Episcgp.356. Pentruce sunt lua{i naqi qi la mir ?

La mir spnt. lua{i nagi, pentruca prin sfat gi prinfaptd' si'ajute mai tdrziu pe finii lor ?n lrqrta dr-rhovni-'ceasch.

- 367. Ce trebuie sd iusemndrn despre rraEii de la mii ?

Nagii trebuie sI fie ei insigi rnirui{i gi de sexul fi-nilor lor, gi au aceleagi datorii ca gi nagii de la botez').

CAI}ITOLUL V

Despre Euharistie sau sfdnta Cumunicdtu.ri

S. t. Despre prezenfa reald a lui Isus tlristos insacramentul Euharistiei

368. Ce este Euharis'tia ?

Euharistia este un sacrament, care, sub chipul pArrii

9i al vinului, cuprinde adevdratul trup gi adev5ratulsinge al Domnului nostru Isus Hristos pentru hranasufletului nostru.

369. Cum se mai numeqte sacramentul Euharistiei?

Sacramentul Euharistiei se mai numegte Si sacra-mentul Altarulut sau sfdnta Precistatie.

370. Cdnd a or6ntluit Isus Hristos sacramentul Euharistiei ?

Isus Hristos a ordnduit sacramentul Euharistiei ia

l) Vezl pag, 70.

ilI

fr

74

cina de pe urm5, in ajunul patimilor gi al morfii sale').371. Cum a ordnduit lsus Hristos sacramentul Euharistidi ?

Isus Hristos a oranduit taina Euharistiei atunci cdnda luat pinea, a binecuvAntat-o, a frXnt-o gi a dat-o A-postolilor sdi zicAnd: uluati gi mAncafi j acesta estetrupul meu>. DupI aceea a luat paharul cu vin, l-a bi-necuvAntat gi l-a dat lor zicAnd: uBeti din acesta tofi ;acesta este sAngele meu,...' aceasta sd face{i spre a-mintirea mea>. (Mat. 26, 26, 28; Luc. 22, 19, 20),

372. Ce s'a lntdmplat cu pAnea qi cu vinul dupd ce IsusHristos a zis cuvintele : ,acesta este trupul meu,.. acesta estesdngele meu" ?

Dupd ce Isus Hristos a zis cuvintele: <acesta estetrupul meu,... acesta este sAngele fit€u))r pdnea s'apreftrcut in adevdratul sIu trup, iar vinul in adevXra-tul slu sAnge.

873. Ce a mai rdmas din pdne Ei din vin dupd cuvintele luiIsus Hristos ?

DupX cuvintele lui Isus Hristos n'a mai rlmas dinpAne gi din vin de cAt numai chtpul

374. Ce inlelegern noi prin chipul pAnii gi al vinului ?

Prin chipul pAnii gi al vlnului noi infelegem totulce cade sub sim{urile noastre din pAne Ei din vin, pre-cum gustul, mirosul, culoarea, forma, etc.

375. Cui a dat Isus Hristos puterea de a prelace pdnea qivinul in trupul qi sdngele sdu.

lsus Hristos a dat Apostolilor puterea de a preface

1) Biserica serbeazd or6nduirea Euharistiei in Joia SdptdmdniiMari, dar liindcd ln aceastd zi se lace qi amintirea patimilorMdntuitorului, Biserica a hotdrit de a serba, intr'un chip deosebitqi solemn, intocmirea Euharistiei in Joia dupd Durninica preasfintei Treimi, care shrbdtoare e numitd Joia Verde, ?e Cancladevdratul ei nume e sirbitoarea Trupului Domnuluinostru Isus Hristos. Numele de Joia Veide vine de ,acolo.fiindcd in acea zi bisericile qi drumurile, pe unde trece procesi-unea cu P, Sl.Sacrament, se impodobesc cu llori qi cu verdeafh"

l

1

!\

75

panea gi vinul in trupul Ei sAngele lui, cAnd li-a zis :

.aceasta si facefi spre amintirea meau. (Luc. 22, 19).

fr16. La cine a trequt dela Apostoti aceastd putere ?

AceastX putere a trecut dela Apostoli la Episcopi gila preofi.

97t. Cand pun in lucrare Episcopii Ei preo{ii aceasttr putere ?

Episcopii gi preo{ii pun in lucrare aceasttr putere intimpul sfintei liturghii, atunci cAnd zic asupra pinii giasupra vinului cuvintele lui Isus Hristos ; (acesta estetrupul meu>;-<<acesta este sangele meut.

378. Ce se afld aga dar pe altar dupd pretacere ?

Dupi prefacere se aflS pe altar adevlratul trup gi a-deviratul sdnge al lui Isus Hristos, sub chipul pAniigi al vinului,. impreunX cu sufletul gi dumnezeirea lui.

379. Cat timp rdm6ne de latd Isus Flristos in sfAnta Euharistie ?

Isus Hristos rlmane de fafl in sfdnta Euharistie a-tAta timp cAt tine chipul pdnii 9i al vinului.

380. Se afld de fald sub chipul pdnii numai trupul lui IsusHristos qi sub chipul vinului numai sdngele lui ?

Sub fiecare chip se aflfl de faf[ Isus Hristos intreggi nedespXrfit, precum este el in cer intreg gi nedes-plrfit: adec[ atAt trupul cAt gi sAngele impreuntr cusufletul gi dumnezeirea lui Isus Hristos.

381, Cdnd frdnge preotul sfdnta hostie, frdnge el qitrupul luiIsus Hristos.

CAnd preotul frdnge hostia sfAntd, frAnge numaichipul pAnii, iar trupul lui Isus Hristos rhmAne intreg infiecare pXrticicl.

382. Ce cere dela noi aflarea de fa{d a lui Isus Hristos in sa-cramentul Euharistiei ?

Aflarea de fa{d a lui Isus Hristos in sacramentulEuharistiei cere dela noi, si'l adorim in prea sfAntaEuharistiet), s[ mergem deseori la bisericX, gi sX ne

1) Papa, prin Sfinta Congrega{iune a Riturilor, a poruncilurntdtoarele;

ll

76

rugdm lui acolo cu mare dragoste gi umilinf[.383. Pentruce a ordnduit isus Hristos sldnta Euharistie :

Isus Hristos a oranduit sfAnta Euharistie :

1) spre a se jertfi pentru noi in sfAnta llturghie,2) spre a ni se da noul in sfAnta Comunic5tur[

hran5 a sufletului nostru.

S. 2, Despre sfanta jertfd a liturghiei384 Ce este jertta ?

l, <To{i credincioqii, trecdnd inaintea aitarului in care se pds-treazd, prea sfdnta Euhar.istie, sunt datori sd se inqenuncheze,,.(14 Dec. 1602). Aceastd ingenunchiare se lace plecdnd genun-chiul drept pdntr la pdrndnt Ei apot ridicAndu-1.

2. ,,Cdnd prea sfdntul sacrament al Euharistiei este expus in,,public descopelit, to{i aceia cari trec inaintea Jui, fie ei de,,orice condi{iune qi demnitate,.. sunt totdeauna datori de a se,,ingenunchi) cu amdndoi genunchii". (16 Aug. 1652),

Jertfa este un dar vdzut adus lui Durnnezeu sprea'l cinsti gi a ne inchinX lui gi a-l recunoagte de cel'mai mare Domn al nostru.

385, S'au adus totdeauna jertfe lui Dumnezeu ?

Chiar dela inceputul lumii s'au adus,jertfe lui Dum-nezeu, iar in Testamentul Vechiu jertfele erau poru.ncitede insug Dumnezeu

386. Perrtruce au incetat jertlele Testamentului Vechiu ?

Jertfele Testamentului Vechiu au incetat, pentru cAele erau numai nigte chipuri ale jertfei nepetate dinTestamentul Nou,:gi qe aceea nu puteau iX 1ie maimult de cAt Vechiul Testament.

387, Care este iertfa lestamentului Nou ?

Jertfa Testamentului Nou este insug Isus Hristos, Fiullui Dumnezeu, care s'a jertfit pentru noi TatXIui s5uceresc prin moartea sa pe cruce.

388. A incetat orice jerttd dupd moartea"lui Isus Hristos ?

DupI moartea lui trsus Hristos n'a incetat orice jertfd,

9ica

77

c?lci in Testamentul Nou trebuie si fie o jeqtfd curatX,care sI ne inf5fiEeze jertfa depe cruce si sI reverseasupra noastr5 foloasele'ei.

389. Ni-a fost fdgdduitti de Durnnezeu aceastd jertld ?

Aceastd jertfd ni-a fost fhg[cluite c]e Dumnezeu prinprofetul (prorocul) Malahia.

390. Ce a prorocit Malahia ?

Malahia a prorocit, c[ jertfele Testamentului Vechiuvor incetd, clci aSa spune Domnul : uDela rdsiritul EipAnI la apusnl soarelui, mare este numele meu intrepopoare, gi in tot locul se sacrificd, 9i se aduce numeluimeu o jertfl curati,. (Mat. 1, 11).

39tr. Care este jertta curatd prolocith de Malahia ?

Jertfa curatd prorocit5 de Malahia este jertfa slinteiliturghii.

392. Cine a ordnduit jertla slintei liturghii ?

lnsug Isus Hristos a oranduit jertfa sfintei liturghii lacina cea din urmi, inaintea patimei sale.

393. Ce este jertla slintei liturghii ?

Jertfa sfintei liturghii este jertfa Noului Testament,in care Domnul nostru Isus Hristos, sub chipul pAniigi al vinului, se jertfegte, prin mAnile preotului, TatXluisdu ceresc, intr'un chip neincruntat, intocmai cum s'ajertfit pe cruce intr'un chip incruntat.

394. Nu este nici o deosebire intre jertla stintei liturghii qtjertfa de pe cruce ?

_ Jertfa sfintei liturghii este aceea$ jertfi ca gi jertfade pe cruce, numai chipul de a jertfi este deosebit.

. 395, Pentru0e este sfdnta liturghie aceeaq jertfd ca Ei jerttade pe cruce ?

SfAnta liturghie este aceeag jertfa ca gi 'jertfa de pecruce, pentrucl in amAndouh este acela$, care jertfegtegi care este jertfit-Dornnul nostru Isus Hristos.

78

396. Care r este deosebirea.intre, jerlta-efintei liturghiiSi jertfade pre cruce ?

Deosebirea intre jertfa sfintei liturghii gi jertfa depe cruce este aceasta: pe cruce Isus Hristos s'a jertfitvlrsAndu-gi sdngele, in sfAnta liturghie se jertfegte prinmAnile preotului flrd a-gi vXrs) sAngele.

397, Dacd Isus Hristos nu-qi varsd sdngele in jertfa sf. liturghii,dece zici cd Ia liturghie lsud Hristos se' jertfe$te intocmai "pre-cum s'a jertlit pe cruce P

Zic cd,.la liturghie Isus Hristos se jertfegte intccmaiprecum s'a jertfit pe cruce, pentruc[ chipurile pAnii si alvinului fiind desplr{ite, ne aratl sAngele iui Isul Hristosdesp5rfit_ de trupul lui, ca $i pe cruce, gi tocmai pentruaceasta Isus Hristos a intemeiat Euharistia sub chipulpAnii 9i al vinului.

398. Cui se aduce ,jertfa sfintei liturghii ?

Jertfa sfintei liturghii se aduce numai lui Dumnezeu,pentrucd jertfa este o adorafiune (inchinare) datoritdnumai lui Dumnezeu.

399. Pentru care scop se aduce lui Dumnezeu iertla stinteiliturghii?

Jertfa liturghii sfintei se aduce lui Dumnezeu :l) ca sd ne inchinim lui;?). ,u sd-i mulfumim pentrq binefacerile lui ;3) ca sX dobAndim iertarea pdcatelor noastre, $i u-

gurarea suferinfelor sufletelor din Purgator.4) ca sd cerem harurile lui.

400. C-ine are parte de darurile ce se revarsd prin sfdnta li-turghie ?

De darurile, ce se revarsl prin sf. leturghie, are partein de9b9!e toat[ biserica, adicl cei vii"$i cei morfi,ins[ in deosebi au parte:

1) preotul care aduce jertfa ;

2) acela sau aceia pentru cari se zice liturghia ;3) tofi aceia care. ascultl cu evlavie sfAnta 1-iturghie.De aceia fac foarte bine aceia cari merg chiai in

toate zilele la sfdnta liturghie.I

L

I

L

tu

7g

401. Cum. trebuie, sd ascultdm: sfdnta liturghie?

Noi trebuie si ascultlm sfAnta liturghie intocmai cagi cum am vedea pe Isus Hristos suferin.d gi murindpe cruce pentru noi.

402, Cari sunt pdrlile cele mai insemnate ale liturgiriei?

Pdrfile cele mai insemnate ale liturghiei sunt: ofer-torul, prefacerea gi comunicarea r).

$ :. Despre Comunicdturd sau Impdrtdpenie

403. Ce primim in sldnta Comunicdturd sau impirtdqenie ?

In sfAnta Comuniciturl sau Impirtdgenie primim

adeviratul trup Ei sAnge al lui Isus Hristos, impreunlcu sufletul gi dumnezeirea lui.

404. Suntem noi datori sd primim sldnta Comunicdturd ?

Noi suntem datori sI primim sfAnta Comuniclturi:1) pentrucl Isus Hristos a poruncit aceasta, cAnd

a zis: ,.Adevdr, adevdr zic voul : de nu vefi mdnciutrupul Fiului omului, gi nu vefi bea sAngele lui, nu<(veti avea vieafa in voiu (loan 6,54);

2) pentru cI Biserica ne poruncegte sI ne comuni-cdm sau sI ne impdrtdEim in timpul pagtilor.

405. Poruncind Isus Hristos sh bem sdngele lui, ni-a poroncitel sd-l prlmim gi sub chipul vinului?

Nu, clci sub chipul pAnii noi primim pe Isus Hris-tos intreg, prin urmare primim qi sAngele lui; de a-ceia Isus Hristos figdduiegte viea{a vegnicl gi aceloracari il primesc numai, sub chipul pAinii, cXci a zis lii-murit : .,De va mAnci cineva din pAnea aceasta, va fiuviu in vecir. (loan 6, 51 gi 58).

l) Ofertorul vine dupd cetirea evangeliei, cdnd preotul olertllui Dumnezeu pdnea sau hostia qi vinul din potir.-Prefucerertsau consecpatiunea.-cdnd preotul spune asupra pdnii ; ,,acestireste trupul r4ou"; iar asupravinului I oacesta este sAngele rnou".

- Comunicsiea,- cAnd preotul se'mpdrtdqegte.

k

80

406. Acela care primeEte pe Isus Hristos numai sub chipulp.apii,. primeqte^ tot atdta cdr qi preotul care'l primeEte Ei subchipul viuului ?

Da, acela care primegte pe Isus Hristos numai subchipul pinii, prime$te tot atAta, cf,t gi preotul, care'lprimegte

-gi sub_ chipul vinului, pentruce amAndoi pri-mesc pe Isus Hristos intreg. viu.9i nedespdrfit : trupul,sAngele, sufletul gi dumnezeirea lur.

407. Deci pentruce a or6nduit Isus Hristos Euharistia sutrchipul pdnii Ei al vinului ?

lsus Hristos a oranduit Euharistica sub chipul pAniigi .al vinului, pentruc[ el a orAnduii in acelag tirnp Eio jertfh la care sunt trebuincioase amAndoui

'chiptirite.

408. Cdtncl sunteur datori sd ne inpdrta$im ?

Fiecare. cregtin este dator sd se'rnp[rtdgeascl:1) in fiecare an, in timpul pagtiloi, Ouire ce a ajuns

la rrrAsta .in{elegerii ;adicI cam pela gapte-ani impliniti;2) cAnd este greu bolnav; insl dorinfa Biseriiii edte

ca credincioqii. sd se comunice deseori, gi dac5 estecu putinfS, chiar in fiecare zi. I)

$ +. Despre pregdtirea cuvenitd pentru sfdntaComunicdturd sau Impdrtdgenie

40S. Ce haruri ne dd sfdnta Comuniciturii ?

SfAnta ComuniclturS: 1) ne unegte cu Isus Hristos,gi mdregte in noi harul sfin{itor;

2) -slebegte patimile cele rele gi ne dX putere sd fa-cenr binele ;

3) ng curX{egte de pdcatele lesne-iertltoare gi ne pdze_zegte de plcatele de moarte ;

t) Prinrii credincioqi, convertili de vdrhovnicul Apostolilor ininsdqi^ziua Rusaliilor, se..impdrthqeau in tieiare ri--Oeiire eiscrie in Faptele Apo.slolilor (cap. Z, 42) evangetistul sf,-Luca:,,Stctr u ictu. t n-t nudtdtu ra-A p p stolito r $i in t mpErtttqi ie,-in lra"_gerea pdinii 6i fn rugdcitttti".

8l

4) ne dX arvuna invierii. gi a fericirii noastre ve$-nice.

410. Dacd prin sfdnta Cornunicdturd dobdnciim atatea haruri,ce.ar trebui sit facem ?

Fiindc[ prin sfAnta ComunicSturX dobindim atiteaharuri, noi am trebui sd ne imp5rtdgim deseori, ludn-du-ne dup[ pilda intiilor cregtini gi a multora de as-tdzi.

411.. PrimeEte liecare om aceste haruri prin slSnta Comuni-cdturd ?

Numai aceia priniesc aceste haruri lrrin sfAnta Co-municdturX, cari se preg5tesc curn se cuvine.

472. Ce pregdtire este trebuincioasd pentru a ne impdrtdqi'.rrednicegte ?

Sunt douh soiuri de lrregitiri trebuincioase pentrua ne ?mplrtigi vrednicegte : una privegte sufletul, iaralta trupul.

413. Care este cea mai insemnatd pregdtire a sulletului ?

Cea mai insemnatd pregdtire a sufletului este ca s5.

ne afl[m in starea harului sfinfitor, adicd sI nu fimvinova{i de nici un plcat de moarte.

4!4. Acela care se qtie vinovat de vreun pdcat de moarte.ce trebuie sd lacd inainte de a se impiirtiqi ?

Acela care se gtie vinovat de vreun pXcat de moarte,inainte de a se implrt5gi, trebuie sX facl o spovadlbuni.

415. Ce pdcat face acela, care se impdrtdqeqte qtiindu-se vi-novat de vreun pdcat de rnoarte ?

Acela care se impSrtSgegte, gtiindu-se vinorrat de vre-un picat de moarte, face un pdcat mat:e, numit sacri-Iegiu, q;i primegte trupul gi sAngele Domnului spre ju-decata gi afurisenia sa. (l Cor. 11,27,29).

4X6. Pacatele Iesne-iertdtoare il lac pe orn nevrednic de im-pirtiiqenie ?

Flcatele lesne-iert5toare nu-l fac pe om nevrednicde impirtSgenie, dar micgoreazl iucrarea harului; de

6

82

aceea este bine de a curltigoare, prin clin{5 sau prin

417. Uum trebuie s?i ne maitirqenie ?

sufletul qi de plcatele u-mlrturi sire (s.povadi).pregdtim pentru sffinta Inrpar.

Trebuie si ne nrai preg[tim per-rtru sfAnta lmpirtise-nie cflutAnd sI ne apropiem cu evlavie

4tr8. Cum putern degteptz\ in noi evlurvia ?

_YuJ:ry clegteptA in noi ey]3vi? prin fapta credin{ii, anddejdei, a.dragostei, a um.ilinJii 9i a caiirtii de paiate,prin .adorafiunea sfintei Euharistii gi prin 'dorinli

de aprimi pe Isus tr-{ristos.419. ce se mai cere cleia acera care merge la srzirita comu-nicdturtl sau trmpdrtilEenie ?

Acela care merge la sfAnta Comunicdturi sau Im_phrt5genie mai trebuie sd cunoascd misterele cele decdpetenie, gi sI creadl cu t5rie cI va pr.imi pe insusIsus Hristos. r

120. Care este pregdtirea ceruth clin.partea trupului ?

Pregltirea cerutl din partea trupului este :

1) ca acela care primegte sfdnta Comuniciturl sInu fi mAncat nici biut nimica dela miezul nopfii ;2) si fie imbrdcat cu haine cuviincioase. ' '

421. Cdnd ne putem impdrtdgi chiar clupd ce am mdncat sauam bdut ceva ?

Numai atunci ne putem impdrtlgi chiar dupice ammAncat sau blut ceva, cAnd suntem aga de bolnavi, incAt am fi in primejdie de moarte.

S 5. Despre chipul de a se comunicdsau impdrtdqi

422. Cum trebuie sd ne .apropiern de altar c6nd mergem sdprimim sfAnta Comuniciturd ?

. !an9 mergem si primim sfAnta Comunicitur5, tre-i:uie sI ne. apropiem de altar lmbrlca{i curat gi firdIux, cu mAnile impreunate gi flrd mihugi, cu' ochii

83

pleca{i, gi aPoi s[preotul impdrfeqte

ne ingenunchiem la banca, undesfAnta Comunicdtur5.

poporului slflnta423. Ce e bine si facem cdnd pleotul aratdCornunicdturd ?

CAnct preotul aratd poporului sfAnta Comuniclturd'e bine s[ plecim capul, s[ ne batem cu umilinti pieptulsi si zicem de trei ori tmpreuu[ cu lrreotul : nDoamne,*lnr-r sunt vrednic sd intri sub acoperlmAntul nieu, ciunumai zi cu cttvdntul, 9i se va t5m[dui sutletul meu)'

424. Ce trebuie sd tacem cdnd ne impdrtdqirn ?

Trebuie s[ {inem cu amAndoud mAniler .9ub bdrbie,talgerul, ce este la banca Comunicdrii,-sS.ridicdm capuls5"deschidem pr-r{in gura, si punem limba pe buza dejos gi, clup5ce am primit sfAnta Comunic[turI, s'o in--gtritim').

425. Ce trebuie sd tacem dupd ce ne-am impdrtdqit (comrrnicat) ?

Dupdce ne-am impdrt[9it trebuie sI ne ducem modestla locul nostru gi sI ne inchinlm cel pu-{in tln sfert'de ceas, mul{umind lui Dumnezeu pentru harul primit'

426 Fac bine aceia cari iesd din bisericd indatd duphce s'attimpdrth$it ?

Aceia cari iesl din biserici indati duplce s'au im-plrt[Eit nu fac deloc bine.

427. Cdtd vreme rdmdne Isus Hristos in noi dupdce am primitsldnta Comunicdturd ?

Cu prezenfa sa real5 Isus Hristos rImAne in noi a-

tAta vrbme, 6at r5mAne gi chipul pAnii ; iar cu harulsdu r5mAne in noi; cAtd vreme suntem curafi de oricepdcat de moarte

428. Cum se cuvine ca sd petrecetn ziua in care ne-am im-tdrtdqit ?

Se cuvine sI petrecem cu evlavie ziua in care ne-amimpdrtSgit, fugind de pl[cerile gi petrecerile lumegti.

1) Nu trebuie sd lacem rugdciuni cu gura in momentul, in carepre'cltul ne dd st. Comnnicdtrrid ; deasemenea nu trebuie sI lacembruie, nici imediat inainte, nici imediat dupd primirea sI. Impbrti-Se;ii; ii numai cdnd preotul, care impdrtdqeqte. ne binecuvdn-teazd dela altar.

ilrl

iIiilt,

IL

,d&

sid

il$d{

$

. "81_ -_.

CAPITOLUL VIDespre pociintd sau penitenfd

S. 1. Despre sacramentul pociintii in genere

429. Ce este pocdin(a sau peniten{a ?

. Pociin{a. sau. penitenJa -este un sacrament prin care

duhovnicul iartx prcatele fdcute dup5 botez, dici omurse cxegte de dansele, le mxrturisegie gi este hotrrit sdi nu mai p5cXtueascS.

430. Cd'd a ordnduit Isus Hristos sacramentul pocdin{ii ?

Isus Hristos a orAnduit sacramentul pocdin{ii dupiinv.ierea sa, cind a zis. Apostoliror: ..primiti p.i put ut..SjAn! ; cirora le . ve{i ierti pdcatele, se uor'-i.rta lor,ngi c5rora le vefi finea, vor fi

-!inuteu.'(loan, ZO,Zi.iSji,

431. La cine a trecut clela Apostoli puterea de a iertd pdcatele ?

Puterea de a iertd prcatele a trecut dela Apostorila Episcopi gi la preo{i.

432. Pot li iertate toate pdcatere prin sacramentur pocdin{il ?

Prin sacramentur pociin{ii pot fi iertate toate prca-tele fhcute dupi botez, fie'ele ori cAt de rnuri.- '

433. Este numai de cftt trebuincios pentru md'tuire sacra-nrentul pocdin{ii ?

Sacramentul pociiniii este nurnai decdt trebuinciospentru mantuirea tuturor acelora, cari au fiicut vre-unpicat de moarte dupi botez.

434, Cdnd primim noi sacramentul pochintii ?

. Noj primim sacramentul pociin{ii atunci cAnd du-hovnicul ne di absolufiunei, adiiX de;legare; pe.u-telor.

435. Ce ne dd Durnnezeu prin sacrarnentul pochin{ii?Prin sacramentul pochin{ii :

1) Dumnezeu ne iartX fXcatele flcute clupi botez:..2) ne. iarti pedeaps.a vbqnici, 9i .;i-p;-ti';o i:'artedin pedeapsa vremelnica ;

85

"'3) ne dd inapoi harul sfin{itor, dacX I'arn lrierdutprin vre-un pdcat de moarte, sau ni'l sporegte, {acinu l-am pierdut ;

4) ne mai dI gi alte haruri lucrdtoare, cari ne ajutisd facem binele gi sd fugim de rXu.

436. CAte lucruri sunt trebuincioase ca sd primimsacramentul pocdin{ii ?

Ca s[ primim vrednicegte sacramentulsunt trebuincioase cinci lucruri :

1) cercetarea cugetului,2) clinfa,3) propunerea.4) spovada sau mXrturisirea p5catelor,5) indestularea.

$ Z Despre cercetarea cugetului

43?. Ce insemneazd a ne cercetd cugetul ?

A ne cefceti cugetul insemneazi, a'ne gAndi la vi-a{a noastrd trecuti, pentru ca sI ne aducel.n amintede pdcatele, ce le-am fdcut.

438. Cum trebuie sd incepem c€rcdtarea cugetului ?'

Noi trebuie sI incepem cercetarea cugetului chie-mind in ajutor pe Duhul SfAnt ; clci fIrI de harullui nu putem cunoagte pXcatele noastre. Aga se rugasf. Iov (tZ, Z3) : Cdte sunt greSeltle st pdr:alele mel6?Fct-ntd sd ctutosc greSelile ;i pd,catete mele / $i pesteasta fIrI de harul dumnezeesc nu putem nici sX necXim de pdcate, nici sd le nrXrturisim precum este detrebuinfi pentru rnAntuire.

439. Cum trebuie sd ne cercetdm cugetul ?

Noi trebuie sX ne cercetim cugetul astfel :

1) trebuie sI ne aducem aminte cAnd ne-am mir-turisit cea din urml dat5, daci mirturisirea aceea afost bund gi dac5 am indeplinit pocdin{a, ce ne-a dat-opreotul

;

vredniceqte

poclin{ii

86

2) sd ne gAndim la cele zece.porunci ale

nezeu gi cele cinci ale Bisericii, 9i sd ne

cum. si de cAte ori am plcdtuit impotrivaO;n bti cu gAndul, cu cuvAntul, cu fapta, 9irea cu vederea.

h.ri DuintrebE

cercetarea cugetului, dadacl nE-am mdrturisi

440. Copiii cum iqi pot aduce aminte cu rrgurin{d de

tele lor ?

Copiii igi pot aduce aminte cu ugurin{d de.

tele lor, ddcl se gAndesc cum s'au purtat in biin r.olte, acasl

"(c[tre pdrinfi, frafi sau surori),stradd sau pe cAmp, fiind singuri sau cu alfii'

Da, trebuie si ne aducqm numai de cAt aminte ce

pu{in de numlrrrl fieclrui p5cat de moarte.

441. Trebuie sd ne aducem aminte qi de numdrul pdcatelor

442, De cari impreiurdri ale pdcatelor trebuie sd ne aduceaminte ?

Noi ne-am putea inlesniam face-o in toate zilele, Eideseori.

S. 3. DesPre ciintd

444. Ce este cdin{a ?

Ciin{a este o durere a sufletului gi o ur5 impotrivzpXcatelor ficute, cu propunerea de a nu mai pic[tui

445. Cum trebuie sd fie cdin{a noastrd, pentruca sd putem clo

i

iiI

(

I

Noi trebuie s[ ne aducem numai de cAt aminte dacele imprejuriri ale plcatelor de rnoarte, cari I

schimb[ boiul.-(Aga dacl cineva furI, face un p.[cat

;;; J;A Juia cineua, de piidr, un lucru sfinfit din bisericl, atunci trebuie sl-gi aduc[ aminte de aceastiimpreiurare, care schimbl soiul plcatu]ui ; fiindcS. in;;;;i;cesii n'u comis numai un iurt, ci un sacrilegiu)'

443. Cum r€-?rt putea inlesni cercetarEa cugetului,?

bdndi iertarea pdcatelor ?

Pentruia sI putem dobdndi iertarea plcatelor,noastri trebuie sd fie :

f iecXreiacu trece-

pdca,

pXca-

1) din suflet,2) obgteascl sau general5,

3) peste toate,+) iuprafireascd sau supranaturalh'

446. Cdnd este cdin{a din sullet ?

CIinta este din suflet, cAnd ne c5im de..pXcatele

""iJi.' Eil; "tt; nu numai cu glrar dar din toatli;i;;;-Ei'dorim s[ nu Ie fi flcut nicicdatl'

447, Cdnd este cdinla obqteascd sau generald?

C5inta este obqteascl sau general5, cAnd

rlu iel'pufin de toate pdcatele de moarte'ne pare

ar li44S.Dacdnune.amcdidepdcatelelesne.iertdtoare'bund mirturisirea ?

Dac[ cineva nu are de m[rturisit de cit plcate les-

n.]i.rtetour., atunCi este de trebuin{l, sd se ,ce9a.s95

cel outin de unul dintr'insele, pentru ca marturlslrea

.e't'i. t""t; il, dacf, mai are de mdrturis_it gi.plcate

il .;o;ti;;itun.i-

nu este numai de cat de trebuin{['.e .. cleascl 9i de plcatele lesne-iertdtoare'

449. Cdnd este cainta Peste toate ?

Clinta este peste toate, cAnd ne pare rflu de p[ca'tele nolstre mii mult decdt de orice alt r5u'

4S0.Cumputemcunoagte'cdcdin{anoastrSestepestetoate?Noi putem cunoaqte, cI clin{a noastr[ este peste

toui.,'.'anO n. par. ilu cu adevlrat de p[catele fdcute

=i--iunt.t hotiiiti de a nu mai picitui'451. Cdnd este cdin{a suprafireascd sau supranaturald ?

Clintaestesuprafireasclsausupranatural[,".cAndnerr[-iaii J. pa."i.le noastre din pricini sup.rafireqti, de

;tffi^i'];mdniat pe Dumnezeu, iau c'am pierdut harul

ili; p^i"ol."i (cerul), sau c5 ne-am flcut vrednici de

iad,'gi altele de acestea.

452. N'ar ti de ajuns, dacd ne-anl cdi de pdcatele.noastreuu-

-iii.ti*.i ete ni'uu adus vre'o pagubd vremelnicd ?

Dac[ne-amc[ideplcatelenoastrenumaipentruc[

fi[d

I$I$

il

it

B8

ele ni-au adus vre-o pagubl. vrernelnicl, sau rugine, 9ialtele de astea, atunci noi n'arn avea de cdt o 'c5inldfireasci sau naturalS, gi deaceia nu ni-ar folosi nirni.pentru iertarea pXcatelor.

453. Ce trebuie clarh sd facemsupralireascd ?

pentruca sd dohdndim o cdin{d

il

ti

ll

Pentruca sX dobdndim o ciinid suprafireascb trebuie:1) si cerem harui lui Dumnezeu;2) sd ne gAndim _bine, cd printr'un singur p5cat cle

moarte am _pierdut harul sfin{itor, gi ne-am fXiut vred-nici de pedeapsa vegnici a iaclului.

454. De cirte f eluri este c.iin{a suprafireascd ?

Ctrinfa suprafireasci este cle doud feluri : chinta de-strvArgitd (perfectl), gi clinfa nedesdvdrgitd (irnperiect5).

455. Cdnd este desdvirqitd ciin{a ?

. Cdin{a este des5vArgitS, cAnd isvoregte clin dragosteadesivArgitl cXtre Dumnezeu.

456. [,a ce trebuie ji ne g6ndim, pentruca si deqteptdm innoi'cdin{a desdvdrqitd ? -

Pentruca sI degteptim ?n noi clinta deslvArsitd,trebuie sI ne gAndim, cd prin picateie noastre lammAniat gi necinstit pe bunul Dumnezeu flcltorul nostrru,dela care avem toate bunurile, 9i care ne iubegte maimult decAt cel mai bun pirinte.

457. La ce ne mai putern gdndi, pentruca sd cleqteptdm innoi cdin{a desAvdrqitd ? -

Pentruca si degteptlm.in noi clinfa desbvArgitd, nernai putem gAndi, cd prin picatele noastre noi' ammAniat pe Isus Hristos, care s,a fdcut om, a suferit5i a murit pe cruce pentru noi.

458. Ce dobdndim noi prin cdin{a clesdvdrgitd, impreunatd cudorin{a de a ne mdrturisi pdcatele?

Prin ciinfa des5vArgit5, impreunati cu dorinfa de ane mdrturisi pdcatele, noi dobandim indatr harul sfinti-tor, adicd iertarea plcatelor.-Rdmdne insi datoria dea ne spovedi.

80

459. CAnd este nedesdv€lrrsitii cdin{a ?

C5in{a este nedes[vArgith, cAnd isvoregte din dragos-tea nedeslvirgiti citre Dun-rnezeu.

460. La ce ne gfrndirn cdnd dersteptdm tn noi ciin{a ne-clesEvdrEitd ?

CAnd degteptlm in noi cXinta nedesXvArgit[, ne gindirncd prin plcatele noastre a.m pierdut cerul (paradisr-rl),:$i ne-am f5cut vrednici de pecleapsa vegnicX a iadului,sau de cea vremelnici a purgatorului.

461. Cum se mai numeqte chinfa desdvdrEitd qi , cea nede=sdvdrEitd ?

Clin{a deslvirgit5 se mai numeste contritriwrc, iarcea nedesivArEitd atrifi.une.

4,62. Pentruca mdrturisirea sau spovada sd lie bund, este detrebuin{d cdin{a desdvAr$itd ?

Pentruca mdrturisirea sau spovada sd fie bunl estede ajuns c5infa nedeslvArgitl, cu toate acestea e binesd ne silim, si degteptlm in noi cXinla deslvdrgitX.

463, Pentruce e bine sb ne silim, sd deEteptdm in noi cdin{adesdvdrEitd ?

E bine sd ne silim, s[ ,degteptdm in noi clin{a de-slvArgitd, pentrucl ea pla.ce mai mult lui Dumnezeu,9i pentrucd printr'?nsa dobdndim indatl iertarea pdca-telor, gi c[pitdm mai curdnd iertarea pedepselor dato-rite plcatelor noastre.

464,In afald de sacramentul pocdin{ii, cdnd trebuie sd degtep-tiim in noi cdin{a desdvdrqitd ?

In afarX de sacramentulpoclin{ii, trebuie sX degteptimin noi ciin{a desdvdrgit5:

cdnd ne afldm ?n primejdie de moarte; insl e bines'o trezim ori de cite ori am avut nefericirea si facemun plcat de moarte, 9i nu avem prilej de a ne mirtu-risi in cllrand.

465. Merg?tnd la spovadd cdnd trebuie sd dersteptdm incdin{a ?

MergAnd la spovadX, trebuie si degteptim in

lto I

noi

.il'd'

,i'iti',ii{L{

II,)It)

l

:,

90

cXin{a inainte de a ne mlrturisi plcatele, sau cel putininainte de a primi dela preot deslegarea plcatelor (iUs'o-lufiunea).

466. Poate ti inlocuitd vre.odatd cdin[a ?

C[in{a este atAt de trebuincioasl, in cAt nu poate fiinlocuitl niciodat5.

$ a. Despre propunere.467. Ce trebuie si impreundm numai de cdt cu ctrin{a ?

Cu cdin{a trebuie sd impreunhm1) nddejdea, cI Dumnezeu ne

noastre;2) propunerea cea bun5.468. Ce este propunerea cea bund ?

numai de cAt :

va ierti plcatele

cari merg ia spovadd"aproape, care duce laobiceirrl ce'l au de a

nu voesc se pX-

Propunerea cea bunl este o voinfl tare de a ne in-drepti vieafa, gi de-a nu mai face niciun p5cat.

469. La ce trebuie sd tie hotdrit cel ce are cdin{d gi propunereadevdratd ?

Acela care are clinfX gi propunere adeviratd trebuiesi fie hotlrit:

1) s[ se fereasc[ cel pufin de toate plcatele demoarte gi de prilejurile cele de aproape, cari duc ltpicatele de moarte;

2) sd intrebuinfe toate mijloacele trebuincioase pen-tru a se indreptd :

3) sn desplgubeascl pe aproapele de paguba ne-dreaptd, ce i-a ficut-o in averea sau onoaref (cinstea).lui.

470. Ce inlelOgi prin prilejul de aproape ?

Prin prilejul de aproape in{eleg o persoanl, o tovl-l3Ei., un loc, qn joc sau altele, prin

-care omul poate

fi dus cu ugurinti la pIcat.471. Ce trebuie sd-qi insernneze aceia.

insd nu voesc sd pdrdseascd prilejul depdcat, sau nu voesc sd se indrepte deface vreun pdcat ?

Aceia cari merg la spovad[, insli

I

I

I

I

L'

91

rdseascl prilejul de aproape, care duce la pdcat, satl

nu -uo.i"

sI ie indrepte de obiceiul ce'l au de a face

ui.utt pdcat, trebuie si-gi insemneze, cI mlrturisirea,lornu est'e bunf,, gi c[ dedlegarea de pdcate. (absolufitt-nea), datd de duhovnic, nu le poate folosi nlmlc'

472, Cum putem noi cunoaqte, cd avem cdin(a trebuincioasd ?

Noi putem cunoagte, cA avem clinfa trebuincioas5,cAnd, dup[ ce am cerut-o dela Dumnezeu' suntem ho-tdrA{i' a intrebuinfi miiloacele trebuincioase pentru a ne

feri'de picat qi i ne indrepti de obiceiurile noastrecele rele.

473. Spune actul de clin{d.

uDoamne Dumnezeul meu, mi ciesc din toat[ ini-uma de toate plcatele mele, Ei le urlsc mai mult deucAt orice alt fucru, pentru cI prin ele am pierdut ha-<rul t5u gi implri{ia- cerului, 9i- m'am flcut vrednic deupedeapsi veghicd a iadului; dar mai mult mtr ctresc,*pentrti cd pI'cdtuind te-am mAniat pe tine Plrintele(meu, Mdntuitorul meu, 9i Dumezeul meu, atAt de mareusi atAt de bun. Pentru aceasta mX hotlresc, cu aiu-udorul harului tIu, s[ nu mai plcituesc, 9i sd fug deoorice prilej de pXcat, r).

$ s. Despre mdrturisire sau spovadA

474. Ce este mdrturisirea sau spovada ?

Mdrturisiria sau spovada este o recunoaqtere dure-roase a pdcatelor noastre, f5cut5 inaintea unui preotaprobat de Episcopul eparhiot, sau de Papa, pentru a

ciplti dela dAnsul deslegarea sau absolufiunea.4?5. Pentruce trebuie si mdrturisim preotu)ui pdcatele noastre ?

Noi trebuie sX mlrturisim preotului plcatele noastre,pentrucl Isus Hristos a orAnduit aqa.

de cAt; se Poatetrebuin{6, e ca

numai cu gtlra,

1) Acest act de cdin{d nu e necesar numailorriula Ei alt cumva. Ceea ce e neapdrat deori care ir fi fapta de cdin{d, sd nu fie spusddar sd fie intovdrdqitd qi sim{itd crt inima.

I

92

I

' 476' Cum dovedeqti cd Isus Hristos a ordncruit mrrturrsireapdcatelor ?

.Dovedesc, cd Isus Hristos a orAnduit mdrturisireapdcateior din insugi cuvintele iul, canU a ,p";-[;"._tolilor: <(Cirora ,te',ve{i ierti p-aiatete, ie ul'ilJrie'ior;,.9i clrora le vefi finea, *r'ii 1,nrte" llo;;'loi zsl;fiindcr dacr noi 'nri

uom .r....op'.iip..oiu"rii' iXt"t.r"noastre, el nu va putea Eti niciodatel Oi.a -irrilr"il

serre ierte plcatele, iaru sd'te tie.-477. Cum trebuie sd tie mdrturisirea ?

Mirturisirea trebuie sd fie :1) intreagl,2) sincerd sau flrd prefdcXtorie,3) llmuritd.

478. Cdnd este mdrturisirea intr.eagd ?

M5rturisireal este intreagd, cAnd . rndrturisim toate pd_catele de moarte, de cari- ne "ri"iir,-"i;;;.il; .,nurndnil gi imprejuririle treUuincioase.

479. ce trebuie sd racem, cdnd nu ne rnai aducem bine a_minte de riunrdrul pdcateloi'? l-'---;"- '' r---

Cdnd nu ne mai aducem bine aminte de numdrulpxcatelor, trebuie sI zicem numXiut ilil*;ii-;;;"_tim, spunand: am, fdcut acesl pi."t iun' o. uiat&*"oripe zi, sau pe s5pt5mAni, sau i:e-iune. -v :'ls!!q I

480. Ce imprejurdri trebuie sd mdrturisjm ?

Noi trebuie sd mdrturisim:1) acele implejy5dri, cari schimbl soiul plcatului

;..2) acele, cari dintriun pdcat iesne-iertxtoi-l;';npicat de moarte:

_3) acele, desllre cari ne intreabi preotul, pentruca elsd cunoasci mai bine starea sutielutui noitil."'^ -"-481. Ce trebuie sd insemndm Ia nrirturisirea imprejurdrilor ?La mxrturisirea imprejurrriror nu trebuie sd zicem

'iciodatd, chiar dacd inr,"fi i"ir.Uuii, nu*.i. nilffiu;mai ales ar aceruia sau.ar acerora,

-iu cari am p5c5tuit,sd nu povestim lucruri netrebuincioase gi si'-.p";;*

q3

toate, pe cAt se poate, cu cuvintele cele mai cuviin-cioase.

482. Suntem noi datori sd mdrturisim qi pdcatele lesne-ier-t1toare ?

Noi nu suntern datori si mirturisirn gi pXcatele les-ne-iertltoare, dar este bine dacd le mlrturisim.

483. Ce trebuie sd facd acela, care nu Etie, clacd vreun pti-cat este de moarte sau numai lesne-iertdtor ?

Acela care nu gtie, daci vre-un picat este de moartesau numai lesne-iertitor, sI-l m5rturiseascd.: clci mul{iiau pdcatele de moarte drept pdcate lesne-iertitoare.

484. CAnd este mhrturisirea sincerd sau fird pretdcdtorie ?

Mlrturisirea este sincerd sau fIrS preficXtorie, cAndmlrtu^risim pdcatele noastre astfel, precum le cunoag-tem, flri sI ascundem vre-o imprejlrrhre, gi firl si nedesvinovlfim.

485. Ce pdcat lace acela cpre ascunde la mdrturisire (spo-vadd) vreun pdcat de moarte, de care igi actuce aminte ?' '

Acela care ascunde la mirturisire vreun picat demoarte, de care iEi aduce aminte, face un nou pdcatde moarte-un scrilegiu-gi nu are nici un folos dinacea mirturisire.

486. La ce trebuie si se gdncleascd acela, care se rugineazdsd nrdrturiseascd vreun pacat de moarte ?

Acela care se rugineazd sd rnlrturiseascX vreun p5-cat de moarte, trebuie sI se gAndeasc5, c[ este maibine sd mdrturiseascl pdcatele sale unui preot, careeste dator sh taci, de cit sI tr[iascX nelinigtit in pI-cat, sI moari nefericit, gi sI fie de rugine la judecatadin urrnd dinaintea lumii intregi.

487. Ce trebuie sd facd acela care n'a mdrturisit vreun pi-cat de moarte ?

1) DacS cineva n'a mlrturisit vreun picat de moarte,fiindcl l-a uitat flri voia sa, atunci este destul daci-im5r.turisegte la spovada viitoare;

3) dacd nu l-a mirturisit de rusine, sau pentru ci

q594

n'a fdcut bine cercetarea cugetului, atunci trebuie sdspund duhovnicului pXcatul pe care l-a ascuns, sd ziclin cAte spovezi n'a mlrrurisit acel p5cat, gi si mdrtu-riseascl toate pdcatele, ce le-a spus in acele spoveziriru f[cute.

+88. CAncl este mdrtrrrisirea liimuriid ?

M5rtr-rrisirea este lS,muriti, cAnd mlrturisim p[catelea$a ca preotul sd poat5 inlelege adevdrata stare a su-fletului nostru.

489. Ar fi l5rnuritd rndrturisirea, dacd cineva s'ar mdrturisi zi-cAnd, c2i n'a iubit pe Dumnezell, c'a avut gAnduri necurate, qialtele asenrenea ?

Dac[ cincva s'ar m[rtr-rrisi zicAnd, cX n'a iubit peDumnezeu, ch a avut gAnduri necurate gi altele ase-menea, spovada nici de cum n'ar fi l5murit5, dar tre-buie sX m5rturiseasc5 plcatul cu numele lui gi dupisoiul Iui.

490. Ce este mdrturisirea general5 sau obqteascd ?

Mdrturisirea generald sau obgteascl este aceea, incare mdrturisim din nou picatele spuse in mai multespovezi, sau chiar in toate spovezile viefii noastre.

491. Cdnd este trebuincioasd mdrturisirea generald ?

Mlrturisirea generald este trebuincioasl atunci, cAndcineva n'a flcut bine spovezile de mai inainte, fie c'aascuns de bunivoie vreun pdcat de moarte, fie dinlilrsa de clin{d gi propunere, sau chiar din pricina cdn'a fdcut o bund cercetare de cuget.

492. Cdnd este bine de tdcut o mdrturisire generald ?

Este bine de fdcut o mlrturisire generali. sau obg-teasc5 :

1) cAnd cineva se preglteEte pentru intXia comuni-ciiturd ;

2) cAnd cineva incepe un nou stat de vieat[, cle pildlinainte de cdsltorie;

3) cAnd cineva.este greu bolnav.

493. Curn e bine sd facem mdrturisirea ?

E bine sX facem mlrturisirea astfel : ne ingenun-chiem inaintea duhovnicuiui, facem semnul crucii, gi

apoizicem : uA4srturisesc lLti Dumnezeu a totputernicul,<(prea sfintei &taria pururea Fecioare, sfAntulr"ri Mihail,.Arhangelul, sfAntuh"ri Ioan Botezitorul, sfinfilor apostolioPetru gi Pavel, tuturot Sfin{ilor gi {ie, PXrinte, c'amoplcdtuit prea mult cu g6ncir,rl, cu cuvAntnl gi cu fapta,*din vina mea, din vina ntea, clin prea mare vina mea)) ;

sau zicem cel pu{in : oMdrturisesc lui Dumnezeu atot-uputernicul gi !ie, P[rinte>. - Dupd aceea mXrturisimpdcatele noastre cam astfel: uM[ invinllesc: Pdrinte,ch am sdvArgit cutare p5cat.... de atitea orir, $i aqa maicleparte la fiecale pdcat pAnI la sfArgitul spovezii, flrdca preotul sI fie silit sa ne intrebe el insug.

494,Ce e bine sd facem dupdce am tttirturisit pdcatele noastre ?

Dupdce am nrXrturisit plcatelc noastre e bine sd a-

dIug5m: <<MI mai invinov[{esc gi de p5catele de cariunu'mi aduc aminte : cer iertare dela Dumnezeu, iar..dela tine, Plrinte, poclinfd gi deslegare (absolu{iune)'i

495. $i dupd aceia ce trebuie sd facem ?

DupE aceia trebuie sI rispundem lSmurit gi cu umi-linfl la intrebdrile, ce ni le face duhovnicul : si ascultlmpova{a gi poc5inta, ce ne-o dd; apoi sd spunem dintoatl inima fapta ciinfii, gi sd agteptdm pAndce preotulne spune, c[ ne putem duce.

$ O. Despre indestulare

496. Ce este indestularea la spovadtr ?

Indestularea la spovadl este indeplinirea poclinieidate de duhovnic.

497. Pentruce dd duhovnicul o pocAintA ?

Duhovnicul dd o pocdinfd:1) pentruca sd indreptlm necinstea, ce am ficut-o

Iui Dumnezeu prin plcatele noastre, gi pentruca s[ clo-

96

bAndim iertarea pedepselor, de cari ne-am ficut vrednici ;2) pentruca sI ne indrept5m vieafa.498. Iertdnd Dumnezeu pdcatele, nu iartd qi toatn pedeapsa

datoritd ?

Iertind Dumnezeu plcatele, iart5 gi pedeapsa veg-nic5 a iadului, insS nu iart5 'totdeauna gi pedeapsavremelnicS.

499. Care este pecieapsa vremelnicd a piicatelor ?

Pedeapsa vremelnic5 a $[catelor este aceea, ce.trebuies'o suferim sau aici pe pimAnt, sau in purgator.

500. Este bund mdrturisirea dacd cineva nu implineqte po-calin{a datd de duhovnic ?

Daci cineva nu implinegte poclin{a datl de duhov-nic, dar in timpul mirturisirii a avut voinfa, s'o ?m-1:lineasc5, rnSr'turisirea este bun5 ; ?nsi face printr'a-ceasta un pdcat, gi se lipsegte de multe haruri.

501. Cdnd trebuie sd implinirn pocdin{a ?

Noi trebuie sX implinim pocXin{a in timpul hot5ritde duhovnic. Daci el nu hotiregte timpul, atunci estebine s'o implinirn clt se poate mai degrabd, ca sd n'ouithnr.

502. Sli nu lacem Ei altd poclin(d alard de aceea, ce ni-o ddrluhovnicul ?

Noi trebuie sX ne silim, ca Ei prin alte pocdinfe f[-cute de bunEvoie, gi prin rf,bdare ?n suferinfe, sI in-destulim dreptatea lui Dumnezeu.

503. Ce se va intAmpla cu noi, dacd nn vom inclestuJd cudesfivdrEire dreptatea lui Dumnezeu aici pe pdmdnt?

DacI nu vom indestulh cu desivArgire dreptatea luiDumnezeu aici pe p5mAnt, vorn trebui sI ?mplinimpedeapsa noastrd in purgator.

504. Dupd mdrtulisire uu avem alta de ldcut, de cdt a in-destula dreptatea lui Dumnezeu ?

Dupd mlrturisire rnai suntern datori :

1) si indrept5m scandalul ficut, gi paguba nedreaptlfScutb aproapelui nostru ;

t

97

2) sI intrebuinflm mijloacele trebuincioase pentru anelindrepti vieafa, mai cu seamtr acele mijloace ce ne-aufost prescrise, sau numai arXtate de duhovnic.

$ Z. Despre indulgenfi

f9Q. N.l ne aiutd Biserica ca sI prescurtdm pedepsele vre-melnice datorite pdcatelor noastre ?

Biserica ne ajuti sI prescurtdm pedepsele vremel-nice datorite plcatelor noastre prin indulgenfe.

506. Ce este indulgen{a ?

lndulgenfa este iertarea pedepselor vremelnice, da-torite p[catelor iertate, ce am trebui si le suferim sauaici pe pdmAnt, sau in purgator.

50?. In ce chip iartd Biserica pedepsele vremelnice datoritepdcatelor iertate ?

Biserica iarti pedepsele vremelnice datorite pdcate-lor iertate, indestuldnd dreptatea lui Dumnezeu cu vred-niciile imbelgugate ale lui Isus Hristos, ale sfintei Fe-cioare 9i ale Sfinfilor.

508. Ce trebuie sd lacem pentruca sd dobdndim o indulgenfd ?

Pentruca s5 dobAndim o indulgen!5, trebuie :

1) sn ne aflSm in starea harului sfintitor ;2) sI implinim toate faptele bune poruncite pentru

dobdndirea indulgenfei.509. Ce trebuie sd credem despre indulgente ?

Despre indulgen{e trebuie sd credem :

1) cn tsiserica catolicX are puterea de a da indul-gen{e;

2) cd indulgenfele sunt folositoare credinciogilor.510. Dela cine a primit Biserica puterea de a da indulgen{e ?

Biserica a primit puterea de a da indulgenfe delaIsus Hristos, cand a zis Apostolilor: uOrice vefi des-legi pe pdmint, va fi deslegat gi in cer,. (Mat. 16,19; 18, 18).

7

98

511. De cdte leluri sunt indulgenlele ?

Indulgen{ele..sunt de doui feluri : depline sau ple-narii gi nedepltne sau partiale.

512. Cdnd este indulgen\a deplind ?

. Indulgenfa este deplina, cind ni se iartl toate pe_depsele vremelnice, ce am trebui sI Ie suferim pentruptrcatele noastre, sau pe lumea aceasta, sau in puigator.

513. Ce trebuie sd facem numai de cdt, pentru ca sd putemdobdndi o indulgen{d deplind ?

^ Pentruca s5. putem dobdndi o indulgen{d deplinl, a-farl de alte fapte poruncite, trebuie nurn'ai A. .dt ,X'n.mirturisim pdcatele qi sd primim stanta comuniciturr.

514. Cdnd este indulg enla nedeplind ?Indulgen{a este nedepltnri, cdnd ni se iartl numai o

parte din pedepsele vremelnice datorite prcatelor iertate.

_^ltSr_Ce se in{elege. printr'o indulgen{d de cincizeci de zile,sau de un an, gi altele ? -

Printr'o indulgenfi de cincizeci de zile, sau de unan, gi lll..l., se_ in{elege iertarea atAtor pedepse vremel_nice, cAtI..am dob6ndi, dacl am face pbceiilX, de cincizeci de -zile, sau de yn- .an, gi a$a mai dephlte, dup5vechile legi (canoane) biseriiegti.'

516. Folosesc indulgenfele qi sufletelor din purgator ?

Indulgen{eJe folosesc Ai sufletelor din purgator, inslnumai atunci, cAnd Papa zice, cd,le putem "aplici

lor.

CAPITOLUL VII1 Despre maslu

517. Ce este maslul ?

Maslul este un sacrament, in care bolnavul, prin un-gqreq cu untdelemn sfin{it, gi prin ruglciunea'preotu-lui,. dobdndgqt_. harul lui Dumnezeu ptntru mAntuireasufletului, Ei deseori chiar pentru s5nitatea trupului.

518. Cum dd preotul maslul ?

Preotul unge cele cinci simfuri ale bolnavului cuuntdelemn sfinfit de Episcop la liturghia din Joia mare,gi la fiecare ungere zice : uPrin aceastd ungere. si nriri<prea binevoitoarea sa mill s5'fi ierte Domjrui'o'iice aiugregit prin vXz, (auz g. c. l.),,

519. Ce folos aduce maslul pentru mdntuirea sulletului?

1) Maslul miregte harul sfinfitor;2) iartd plcatele lesne-iertitoare, gi chiar acele pd-

cate de moarte, pe cari bolnavul, din pricina boalei,nu .le poate mXrturisi, dar se clegte de dAnsele;

3) gterge rdmSgi{ele pdcatelor iertate ;

4) ?ntlregte pe bolnav impotriva ispitelor gi a dure-rilor, mai cu seaml in ora (ciasul) morfii.

520. Ce.sunt rdmdqi{ele pdcatelor?

Rlm5gifele plcatelor sunt pedepsele datorite p[cate-lor, precum gi turburarea duhului, slSbiciunile, frica demoarte Ei de judecata viitoare gi altele de soiul acesta,pricinuite de plcate.,, ,

521. Ce folos aduce maslul trupuJui ?

Folosul, pe. care maslul il aduce trupului, e, cI ugu-reazl, boala, gi chiar inslnStogeaz[ pe bolnav,daci eitefolositor sufletului.

522, Cine poate primi maslul ?

Fiecare glgEtin, c_are a ajuns Ia vrAsta priceperii, gieste primejdios bolnav, poate primi maslul.

.

523. Cum trebuie sd primim maslul?Noi trebuie s[ primim maslul :

1) in starea harirlui sfin{itor, gi pentru aceea trebuiesX ne mlrturisim;

2) cu credinf5, nldejde gi dragoste, lssAndu-ne cutotul in voia lui Dumnezeu

524. Cdnd trebuie sd primim maslul ?

Noi trebuie sE primim maslul, cdnd suntem inciintregi la minte, primind mai intliu sfAnta comunicl-

\*

100

tur5; de aceea nu trebuie si aqteptim pAni cAnd suntemaproape de moarte gi nu mai infelegem nimic.

525. De cdte ori putem primi maslul ?

Noi putem primi maslul numai odatl in fiecare boalXprimejdioasd; gi_ chiar in aceeag boali ?l putem primide.mai multe ori, daci primejdia de moaite a tiecut,gi iar5g s'a intors.

526, Suntem no! datori sd indemndm pe bolnavi ca sd pri-meascd maslul ?

Noi suntem datori, sI indemnim pe bolnavi, ca sIprimeasci maslul, cici prin aceasta le facem un foartemare bine sufletesc ; de aceea pdcltuesc acele rudeniigi purtltorii de grij5 ai bolnavului, cari nu'l indeamnl-sI primeasci acest sacrament, sau care nu chiam[ pepreot la timpul cuvenitt).

CAPITOLUL VIII

Despre preofie sau hirotonie

527. Ce este preotia ?

. Preofia _este un sacrament, care dI puterea preofeascEgi harul de a putea indeplini cu sfinfenie siujbeie bi-sericegti.

528. Care este cea mai insemnatd putere preo{eascb ?

Cea mai insemnati putere preofeasci este :

1) E to-arte gregitd_ credin{a acelora, cari suslin cd cu primi.rea sf, Maslu se grdbegte moartea bolnavului,'Iatd ce ne zicein. aceasta_privin{d Dumnezeu prin gura sf. Apostol Iacob (5,14-15) t Este cineua botnau intre ioi ? Sd citeme Ia sine bepreofii. Bisericii, gi ei sd. se roage peste ddnsul, ungdndi-tcu untdelemn tn nurnele Domnului: gi rugdciunea iredinfeiu.g sgdpg pe cel botnau qi. Domnut"it ui sculti; qi d"acd afacut pd.cate, i se uor iertci. De acea foarte rau fai aceia cariagteapth cu chemarea preotului pAni cAncl bolnavul luptd cumpartea.

i

t.

101

1) dg I preface pdnea gi vinul in trupul gi in sin-gele lui Isus Hristos;

2) de a iertd pdcatele ; gi3) de a predica cuvAntul lui Dumnezeu.529. Cine poate da saoamentul preo(iei ?

Numai Episcopul poate da sacramentul preofiei ; iarEpiscopul primegte aceaste putere .prin consecratiunea(sfintirea) episcopeascX.

530. Se poate pierde preolia ?

Preofia nu se poate pierde, ca gi botezul gi mirul,,cdci lasi in suflet un semn negters numit cqracter.

531. Cine poate qi trebuie sd se lacd preot ?

Numai acela poate gi trebuie sI se fac[ preot, care,este chemat de Dumnezeu, gi are voinfa str lucrezenumai pentru slava lui Dumnezeu gi mdntuirea sufle-telor').

532. Este o mare mhrire qi fericire de a putea ti preot ?

Este o mare mdrire 9i fericire de a putea fi preot.533. Pentruce esfe o mare mdrire de a putea li preot ?

Este o mare mlrire de a putea fi preot, pentrucXpreotul este serv al lui Isus Hristos, tmpirfitor al tai-nelor lui Dumnezeu, pXstor al sufletelori invif5tor alcredinciogilor, gi luminl a lumii.

534. Pentruce este o mare fericire de a putea Ii preot?

Este o mare fericire de a putea fi preot, pentruclpreotul fiind sfin{it intr'un chip deosebit lui Dumne-zeu, primegte de la dAnsul o mulfime de haruri.

1) Iatd ce scrie in aceastd privin{d sf. Apostol Pavel (Ebr..cap, V, l, 2, 4): Orice arhiereu (pr€ot sau Episcop),fiind \uatdintre oameni este pus pentru oameni tn cele cdtre Dumne.aeu, ca sd aducd. daruri qi jertfe pentru pdcate, putdnd fi^tngdduitor cdtre cei nestiutori qi rdtdcitori, fiindcd Si eI tn'sa's e tmpresurat de sldbiciune... Nimeni nu-qi ia cinstea a-ceasta, ci fiind chemat de Dumnezeu dupd cunt qi Aaron.

lt

ililirl

iil

CAPTTOLUL IX

Despre cdsdtorie

536. Cine a ordnduit cdsdtoria ?

Dumnezeu a orAnduit cls5toria in paradisul p[-mintesc.

536. La ce a inaltaf Isus Hristos cdsdtoria ?

lsus Hristos, dupice a readus clsitoria la statul ei:din inceput, a inllfat-o la demnitatea de sacrament.

537. Ce este agadar cdsdtoria creqtineascd ?

_ CIs5toria cregtineasc[ este un sacrament, prin caredou5 persoane libere, bdrbat gi femee, se unesc pentrutoatl viea{a lor, qi primesc dela Dumnezeu haiul dea indeplini cu credinfl gi pAnX Ia moarte datoriile lor.

538. De unde qtim, cd cdsdtoria este un samament (taind) ?,

1) $tim, cd cdsdtoria este o tainl din aceea cd. sfAn-tul Pavel vorbind despre clsdtorie zice: uTaina aceastamare este; insh eu zic in Hristos gi in Bisericd,-(Efes. 5, 32\.

2) Biserica a crezut gi ne-a invd{at totdeauna aceasta-

539. Cum se primeEte acest sacrament ?

Sacramentul clsltoriei se primegte astfel : mirele si'mireasa trebuie sI declare, inaintea parohului lor si adoi .marturi,.cd. se iau unul pe altul-in c5sitorie ;' giapoi parohul binecuvdnteazl, unirea lor.

:

540. Care sunt datoriile celor cdsdtori{i?

Cis5toritii trebuie:1) sI trdiascl in unire, dragoste gi credinfl cXsiio-

reascX pdnl la moarte;2) sd-gi creascX copiii in frica lui Dumnezeu ;3) blrbatul s5-gi iubeasc[ femeia, iar femeia sd fie

sup'usd blrbatului s5u ;

4) fiecare sX sufere cu rlbdare gregelile celuilalt.

541. Ce trebuie sd-qi insemneze aceia cari voesc sd se cd-sdtoreascd ?

Aceia cari voesc sX se clsltoreascd, sX-Eiinsemneze :

1) cI nu trebuie sI se logodeascl cu prea mare u-gurinfd Ei fIrI socotinf5;

2) g1t trebuie si cunoascl invX{5tura cregtineascS, g

sX fie slobozi de piedicile cas[toriei ;

3) cX trebuie si duc5 o viea{i cuviincioasl cAt timpsunt logodifi, gi s[ nu creadd c5, fiind logoditi, li esteiertatl mai mare libertate, sau cI pot sI tr5iascl inaceiag locuin{l ;

4) ci trebuie s[ se mirturiseascl gi s[ se implriX-geascd inainte de cununie.

542. Cine se cdsdtoreqte ldrd socotintd ?

FIr[ socotin{d se clsltoresc :

1) aceia, cari nu cer mai intliu ajutor dela Dumne-zeu, gi nu asculti de sfaturile pirinlilor sau ale du-hovnicului lor ;

2) aceia, cari la alegerea persoanei, cu care voesc s5"

se clsltoreascd, privesc mai mult Ia bunurile trecltoare(precum avere, frumuse{e $. a.), de, cAt la religiune Efr

virtute ;

3) aceia, cari nu se rdsgAndesc mai inainte, dacl vorputea indeplini datoriile cele mari ale cdsltorifilor.

543. De cdte feluri sunt inrpiedicdrile cdsdtoriei ?

Impiedi'c[rile clsXtoriei sunt de doul feluri :

1) impediclrile, cari fac clsltoria neiertatd;2) impediclrile, cari fac clsitoria nelegitttta qt c n,-

micesc.

544. Spune cdte-va impiedicdri, cari tac cdsdtoria neiertatd.

Impieciiuiri, care fac cf,sdtoria neiertatl, sunt de pildtr :

timpul oprit; logodna fdcutl cu alt5 lrersoanl ; dacluna din persoanele, ce voesc sI se clstrtoreasci intresine, aparfine unui cult cregtin necatolic ; gi altele.

L

_ 104

.545.-spune cdte-va impiedic6ri, cari fac cdsdtoria nelegiuitdqi o nimicesc.

lrnpiediclri, cari fac cdsdtoria nelegiuitl si o nimi_cesc, sunt de pildi : rudenia (consangu-initatei) pind lagradul. al treilea; cuscrenia (afinitatEa) pdnd'la gridulal doilea ; dacl una din persoanele, ce voesc s5-se cI-sdtoreasctr intre sine, nu este boiezatl, precum suntevreii, turcii, pdgdnii, Ei altele.

5{6. Ce este actul aqa numit cdsdtorie ciuild?

.A.gtqt aga numit cdsd,tori,e ciuild e formalitatea pres-cristr de Stat, pentruca contractul de cdsniori.-rX'-uiUeefectele civile.

547. Pentru catolici ajunge oare sd facd numai acest act civir ?

Pentru catolici nu ajunge si facd numai actur civir,pentruci acesta nu e socrament i pentru ddnSii numaiactul, care e sacramentul ordnduit de Isus'nriiior,e cdsdtorie tnai,nteq lui. Dumnezeu.

548. Cum se numesc cdsdtoriile, ce se fac intre o persoandcatolicd. gi alta necatolicd, dar botezatd ?

crsitoriile intre o persoan5 catolicd qi alta necatolicr,dar botezati, se numesc cisdtorii mixte' sau ameiiiiitr',

549. Aprobb Biserica cdsdtoriile mixte sau amestecate ?

Biserica nu aprobl de fel cisXtoriile mixte sau a-mestecate, ci le urdgte qi le fine de neiertate gi cu totulprimejdioase.

5fl). Pentruce urdgte Biserica catolicd cdsdtoriile mixte sauamestecate ?

Biserica catolici urdgte cls5toriile mixte sau ames-tecate:

. 1) pen_truc5 partea catolici se pune in primejdie dea'gi pierde adevlrata credin{5, sau de a se iace neplsd-toare da{5 de ddnsa;

2) pentrucl este. greu, gi_ dese. ori cu neputin{X, catofi copiii de amdndoui sexele si fie botezafi^gi crdscufiin religiunea catolicd, lucru pentru care parte'a catolichrlmdne totdeauna datoare de a se ingri]i;

105

3) pentrucl partea necatolic5, dupd legile sale, sepoate desplrfi gi ctrsdtori din nou, ceea ce unui catolicnu este nici odattr invoit;

4) pentrucX fericirea Ei unirea casnicl atdrnl delaunirea in credin{[.

551. Nu invoeqte nici'odatd Biselica catolicd de a se lacecdsdtorii mixte sau amestecate ?

Cind, din vre-o mare pricinS, Biserica catolicd estesiliti si invoeascl ast-fel de cds5torii mixte, atunci dIaceasti invoire cu mare neplic€re, gi cu nigte condi{iuni,ce trebuie numai de cAt indep.linite,

552. Ce condi{iuni pune Biserica catolicd, cdnd invoeqte ocisdtorie mixtd sau amestecatd ?

Biserica catolicS. cAnd invoegte o cisltorie mixttrsau amestecat[, pune totdeauna urmltoarele condifiuni,care trebuie sI fie fdg[duite chiar cu jurdmdnt gi inscris :

1) Partea necatolicX trebuie sI fSgidueasci, cI vaItrsi pXr{ii catolice toatd libertatea de a-gi indeplini da-toriile religioase, cI nu o va sili si meargi in bisericinecatolice, gi altele :

2) partea catolicd trebuie sd fdg5dueasc5, ci'gi vada tqati silinfa de a intoarce pe partea necatolicd lareligiunea catolicX;

3) amAndoul plrfile trebuie sI flgldueasci, cd vor{ace sd fie botezafi gi crescu{i in religiunea catolicitofi copiii, de amAndoud sexele, cari s'ar naEte ;

4) amAndoud pXrfile trebuie sI f5g[dueasc5, cI vorface cununia numai inaintea parohului catolic.')

1) Contorm decretului "Ne temere" din 2 August 1907 suntvalide numai acele cdsdtorii, ce se contracteazdin prezen{a pa-rohului catolic sau unui preot delegat qi in prezenla a cel pulindoi martori. Aceastd lege valoreazd qi pentru acei catolici, caricontracteazd cdsdtorie cu necatolici, chiar dupd ce au obtinutdispensa de tmpiedicare de religiune nzixtd. Prin urtnare rezultdl6rd indoiali, cd cdsdtoria necontractatd inaintea parohului catolicsau a unui preot delegat, e nuli inaintea lui Dumnezeu qi aBisericii lui.

106

553. Pentruce pune Biserica catolicd aceste condifiuni .2

Biserica catolicd pune aceste condi{iuni, pentrucX alt-fel ea ar trebui sI fie nepls5toare de pierderea ve$-nici a fiilor sdi, sau ar trebui si tig5duiascS, cI numaidAnsa este adevdrata Biserici a lui Isus Hristos, afar5"de care nu este mAntuirer).

554. Ce trebuie sd judecdm despre acei catolici, cari fac ast-fel de cllsdtorii mixte ldrd invoirea Bisericii, sau "nu implinesccondifiunile cerute ?

Catolicii, cari fac clsdtorii inixte fdrl invoirea Bi-sericii, fac uri pXcat foarte mare, cici nu asculte deBisericd gi se pun pe sine ingigi gi pe copiii, ce sevor nagte, in primejdia de a se deplrti de adevirataBisericS, gi prin urmare in primejdia de a se pierdein veci ; ba incl mai mult: astfel de catolici cad inexcornunicarea rezervatl Episcopului, chiar dac5 nu.gtiu ,lucrul acesta. (Can. 2319, S 1, 1).

555. Ce urmeazd din cele ce-am zis despre c2isdtoriile mixte ?

Din cele ce-am zis despre clsltoriile mixte urmea-zd., cd. o persoanl catolicl, nu trebuie sd se cdslto-reasci cu alta necatolicd, chiar daci ar avea pentru a-ceasta vre-o pagubX vremelnici. InsX cAnd este vre-opricind mare pentru a face o astfel de cdsdtorie, atuncipersoana catolic5 trebuie sI se incredinfeze mai ?nainte,,

1) Condi{iunile puse de Biserica catolicd, c6nd invoeqte ocdsdtorie mixtd sau amestecatd, se razimd pe insuE legea na-turald qi cea dumnezeeascd, pe cari Biserica este datoare dea le apdrd din toate puterile.

Ceea ce judecd Dumnezeu despre cdsdtoriile mixte, putemin{elege din porunca datd de ddnsul Evreilor. Asttel, citim inSfdnta Scripturi, cd inainte de a introduce pe Evrei in pdmfin-tul fdgdduit in care trebuiau ei sE gdseascd pe Hetei, Amorei,Cananei qi alte popoare, Dutttnezeu ii-a poruncit aqa: ,,Niei,,sii vd incuscrili cu ei : fata ta sd n'o dai teciorului lui, qi lata,,lui sd n'o ia feciorul tdu ; cli ea ud face pe feciorul td,u, sd.,se detrtdrteze cle Ia ntine, qi sd slujeascd la dumnezei strdini ;,,gi mdnia Domnului se va aprinde asupra voastrS, qi te va,,pierde pe tine degrabd". (A doua lege 7, 3-4, Mai vezi IIIReg. 11, 1. E. c. l).

ci conditiuni]e cerute de Bisericl vor fi negreqit im-pl,inite.

556. Se,pot despdrti cei cdsdtori{i, aqa ca sd se poatd cdsd-tori din nou cu alt cineva,?

Cei cisdtorifi nu se pot desplr{i, pentrucl ceea ce-aimpreunat Dumnezeu, omul nu poate desplr{i..(Marc"10, 9).

557. De unde dovedeqti cd cei cdsdtori{i nu se pot despdr{i.a$a ca sd se poatd cdsdtori din nou cu al{ii ?

Dovedesc, c[ cei clsXtori{i nu se pot despdr{i, 1naiintdi din cuvintele lui Isus Hristos, care a zis : "Ori-(cine isi va lXsir femeia sa, Fi va lu)r alta, curve$teucu dAirsa. $i femeia de va.llsd blrbatul !t sP va*mlrith dup['altul, curve$te>. (Marc. 10, 11 Ei tf.

Mai dovbdesc aieasta din cuvintele sfAntului Pavel,care scrie .a$a la Corinteni : "lar celol clsltorifi po-(runcesc nu eu, ci Domnul, femeia de birbat sd nuuse desparld: idr de se ua despd.rli, sd ramdi-e yteryd-

"ritatd,-sau sa se impace cu blrbatul sdu. $i blrba-utul sd nu lase pe femeia sa,. (t Cor. 7, 10 gi 11). ')

CAPITLUL X

Despre sacramentalii558. Ce in{elegern prin sacramentalii ?

Prin sacramentalii in{elegem nigte ceremonii orAn-duite de Bisericd, sau nigte lucruri binecuvAntate de

1) Sinodul Tridentin sess; XXIV, can. VII. hotdreqte: ,,De va

"zi6e cineva, cd Biserica rdtdceqte, cdnd a invdtat gi inva{d. c5'

"dupa doctrina evangelicii qi apostolich, legdtura .cdsdtoriei.nu,,se^poate deslace din pricina adulterului unuia din cdsdtori{i:..si cia rdtdceste. cdnd iirvath cd amdndoi, chiar cel nevinovat,,,iare nu a piicinuit aclulteiul, nu pot face altb cdsdtorie cAt

,timp trdegie, partea cealaltd I Ei cd rdtdceqte, cdnd .in--vati cb curveste atAt barbatul car6, phrdsind pe femeia adul-,,teri, .e insoarh cu alta, cdt qi f emeia care- pdrdsind pe bdrbatul,adulter, se mdriti dupd altul ; sd fie aturist(.

107 H

108

dAnsa, gi cari sunt hotirite pentru binele duhovnicescal credincioEilor. Astfel sunt : Tatll nostru, apa sfin-{itX (aghiasTa), lumAn5rile sfinfite, cenu$a stiriliti, pdneasau vinul sfinfit, binecuvdntarea datl de Episcop,-si al-tele,_ prin mijlocul cdrora putem dobdndi iertarei pi-.catelor lesne-iertdtoare.

569. Pentruce acestea se numesc sacramentalii ?

Acestea se numesc sacramentalii, pentrucd au oarecare asemdnare cu sacramentele, degi se deosebesc cutotul de dAnsele.

600. Ce deosebire bste intre sacramentalii gi sacramente (taine) ?

Deosebirea intre sacramentalii gi sacramente este, cd.:

.1)_ Sacramentele sunt orAnduite de Isus Hristos, pe,cdnd sacramentaliile sunt orAnduite de Biserici:

2) sacramentele dau harul prin puterea ce o au dela..lsus Hristos, pe cAnd sacramentaliile dau harul prinmijlocul rugdciunilor gi al binecuvdntirilor sfintei'Bi-sencl.

561. Pentruce binecuvdnteazd Biserica p6nea, vinul gi altele ?

Biserica binecuvAnteazd pAnea, vinul, gi altele:_.1) Rentrucd gi Isus Hrisios a flcut ac'easta (Luc. 9,

16) ;

2) pentruca ucelor ce iubesc pe Dumnezeu toate sIli foloseasci spre bineu. (Rom. 8, 28) ;3) pentruca binecuvAntarea lui Dumnezeu s[ se re-

verse asupra tuturor fiinfelor.562. Ce trebuie sd ne indemne, ca sd intrebuintdm sacramen.

taliile ?

Ca sX intrebuin{5m sacramentaliile ne indeamnl gAn-gyl, cI printr'insele yo1n fi pXrtagi de rugiciunel gibinecuvAntarea intregii BiseriCi, in'numele direia preo-tul sfin{egte gi binecuvAnteazd.

563. Are rugdciunea Bisericii o putere deosebitd ?

Rugiciunea Bisericii are o putere deosebiti, pentruclruglciunea ei este totdeauna impreunatd cu rugiciu-nile lui Isus Hristos gi ale Sfinfilor,

10q

581. Ce sd roagd Biserica cdnd sfinfOgte sau binecuvdnteazdceva ?

CAnd Biserica sfinfegte sau binecuvinteazl ceva, seroagd pentru indepirtarea pedepselor lui Dumnezeu'pentru apirarea impotriva diavolului, pentru pace, pentrubinele sufletului gi al trupului, gi altele.

565. Cum trebuie sd intrebuin{dm aghiasma ?

Cregtinul evlavios intrebuinfeazd aghiasma, mai alesca sd facl semnul crucii, acasd gi in biserici, gi seroagd lui Dumnezeu in acelag timp, ca sI-l curl{e dince in ce mai mai mult prin sAngele lui Isus Hristos,gi s5'l apere de orice primejdii.

566. Pentruce stropeqte preotul pe poporul credincios cuaghiasmd ?

Preotul stropegte pe poporul credincios cu aghiasmlopentruca noi sd. ne amintim, ci trebuie si ne ruglrnlui Dumnezeu cu sufletul curat gi sfAnt.

PARTEA III

Despre poruncile.lui Dumnezeu 6t ale Bi,sericii

CAPITOLUL I

espre poruncile de cdpitenie

567. Suntem noi datori de a {inea poruncile ?

Noi suntem datori de a {inea poruncile, cici IsusHristos a zis : ..De voegti se intri' in vieafd (cea ueg-ni.ca), plzegte porunciler. (Mat. Ig, 17\.

568. Cari sunt cele- mai de cdpetenie porunci, cari cuprindin sine pe toate celelalte ? -

Cele mai de clpetenie porunci, cari cuprind in sinepe toate celelalte, sunt : porunca dragostei cltre Dum-nezeu gi cltre aproapele.

569. Ce a zis Isus Hristos despre aceste rloud porunci ?

Despre aceste dou6 porunci Isus a zis : ..SI iubegti..pe Domnul Dumnezeul t[u din toat[ inima ta. si din"tot sufletul t5u, Ei din tot cugetul tXu. Aceasti este.,cea mai mare Ei intdia porunci. Iar a doua este ase-<(menea acesteia: Si iubegti pe aproapele t5u, ca pe..tine insu{i. Dela aceste dou5 porunci atArn5 toatl ie-ogea gi prorocii>. (Mat. 22,37-40).

$ t. Despre dragostea c6tre Dumnezeu570. .Ce este dragostea cdtre Dumnezeu ?

Dragostea cltre Dumnezeu este o virtute suprafi-reascd, prin care noi iubim pe Dumnezeu pentiu el

1i1

singur mai pe sus de toate, fiind el vrednic de toatldragostea noastr5.

571, Ce insemneazd a iubi pe Dumnezeu mai pe sus detoate ?

A iubi pe Dumnezeu mai pe sus de toate, insem-neazd a iubi. gi a prefui pe Dumnezeu mai mult decAt 'orice in lume, aga cI mai bine am pierde toate,chiar vieafa, de cAt sX mAniem pe Dumnezeu.

1i72. Cdnd putem cunoaqte cd iubim pe Dumnezeu ?

Noi putem cunoagte cI iubim pe Dumn ezeu, atuncicAnd facem ceeia ce'i place, adicl cAnd finem porun-cile lui. (loan 15, 10).

573. De cdte feluri poate ti dragOstea noastrd .ctrtre Dum..nezeu?

Dragostea noastrl cdtre Dumnezeu pcate fi de doulfeluri : deslvArsitd (perfectd), gi nedeshvdrgit[ (imper-fectl).

574. Cdnd este {eshvArqitd dragostea noastrd cdtre Dum.nezeu?

Dlagoslea noastrd cdtre Dumnezeu este deslvArgitlcAnd il iubim pentru cd, el ne-a iubit pe noi, revlr-sAnd asupra noastri avu{ia br"rn5tS{ii sale i sau pentrucI el a trimis pe Fiul sdu, care dAndu-gi viea{a sa pen-tru noi, ne-a mdntuit de plcatele noastre. (l [oan. 3,'1,6; 4, 10; 4, 19).

5?5. Cdnd este nedesdvdrqitd dragostea noastrd cdtre Dum-nezeu?

Dragostea noastri citre Dumnezeu este nedesivAr-gitd, cdnd il iubim pentrucX n[dljduim drept rdsplatlimplrlfia cerului, sIu pentruc5 ne temem de pedeapsavegnici a iadului.

576. Prin ce este sldbitd.cdtre Du'mnezeu?

Dragostea cXtretele lesne-iertltoare,alungatd din sufletill

sau alungatd din sutlet, dragostea

Dumnezeu este sl[bit5 prin p5ca-iar prin picatele de moarte esteomului.

112

tr

ilrl

'i

577. Prin ce mijloace putem intiri qi mdri dragostea noastrdcdtre Dumn ezeu ?

Noi putem intdri gi miri dragostea noastrX cdtreDumnezeu : 1) prin fuga de plcate: 2) prin implinireafaptelor bune; 3) prin rugiciune gi prin meditafiuneabinefacerilor lui Dumnezeu; 4) prin deasa gi vrednicaprimire a sacramentului pociinlii gi al sfintei Euharistii;5) prin meditaliunea exemplelor date noul de Sfinfi.

678. Ce se impotrivegte dragostei citre Dumnezeu ?

Dragostei c5tre Dumnezeu se impotrivegte dragosteacltre lume; de aceea zice sfAntul loan : ..Nu iubifi lu-(mea, nici cele din lume; de iubegte cineva lumea, nu<este dragostea TatXlui intru dinsulu. (l loan. 2, 15),

579. Ce se infelege prin dragostea cdtre lume ?

Prin dragostea citre lume se infelege dragostea ci-tre bunurile degearte ale acestei lumi ; cdnd omul nu'gipune fericirea in Dumnezeu, insi in avufii, cinste 9iplXceri.

580. Dacd voim sd iubim pe Dumnezeu, ne mai putem iubiqi pe noi ingine ?

Noi putem, gi chiar trebuie sd ne iubim pe noi in-gine, clci Isus Hristos ne-o zice prin aceste cuvinte :,

uSX iube$ti pe aproapele tdu ca pe tine tnsufi> (Mat"19, 19) ; insl aceastd dragoste cXtre noi inpine trebuiesI fie bine regulat[.

581. Cdnd este oine regulatd dragostea cdtre noi inqine ?

Dragostea c5tre noi ingine este bine regulatd ;

1) cAnd supunem voin{a noastri voinfii lui Dum-nezeu ;

2) cAnd nu c5ut5m binele nostru spre rdul aproape-lui ;

3) cfind ne ingrijim mai mult de suflet de cAt de trup.

$ Z. Despre dragostea citre aproapele582, Ce este dragostea cdtre aproapele ?

Dragostea cltre aproapele este o virtute suprafi-

113

reasc5, prin care iubim pe aproapele nostru ca pe noiingine, din dragoste cltre Dumnezeu.

583. Cine este.aproapele nostru ?

. Apto.apele nostru este oricare om din lume, f5rddeosebire de religiune gi de nafiune; chiar gi vrijmagiinogtri.

584. Cdnd iubim pe aproapele nostru ca pe noi inqine ?

_ Iubim pe aproapele nostru ca pe noi ingine, cAndI?9"r aproapelui ceeace voim si ne faci gi'noud alfii.(Mat. 7, 12).

586. Pentruce trebuie sh iubim pe aproapele nostru ?

Noi trebuie sX iubim pe aproapele nostru :

1) pentrucl Dumnezeu ne poruncegte;. 2) pentruc[ Isus Hristos ne-a invX{'at

'prin pilda gi

?nvlfitura sa ;

pentrucl to{i oamenii sunt fdcu{i dupX asemtrna-rea lui Dumnezeu, sunt fra{i in Hristos, gi fii ai aceluiagPirinte ceresc.

586, In ce chip ardtdm dragostea noastrd c6tre aproapele ?

Noi arltlm. dragos.tea noastrl c5tre aproapele maicu seami cAnd ii. iertlm gregelile flcute impotrivanoastrtr,.gi cdnd implinim faptele miloase cele trupegti gicele sufletegti.

587. Ce trebuie insd sd facem, cdncl arn gregit impotriva a-proapelui nostru ?

Cdnd am gregit impotriva aproapelui nostru, trebuiesX ne impic5m cu dAnsul.

588. Cari sunt faptele miloase trupeqti ?

F.aRtele miloase trupegti sunt urrnltoarele gapte :

1) a da de mAncat celor fldmAnzi ;

2) a da de bdut celor insetali ;

3) a imbrlcd pe cei goi ;

4) a adlposti pe str5ini ;

5) a viziti pe bolnavi ;

6) a viziti pe cei inchigi ;

7) a ingropd pe cei niorfi.B

i

114

589. Cari sunt faptele miloase sutleteqti ?

Faptele miloase sufletegti sunt urmltoarele $apte :

1) a sfdtui pe cei ce stau la indoial5;2) a invdtd pe cei neinv[fafi ;

3) a dojeni pe cei plcdtoEi;4) a mdngAii pe cei mAhnifi ;5) a ierti pe cei ce ne-au suplrat ;

6) a suferi cu rlbdare pe persoanele, cari ne necl-jesc ;

7) a ne rug) lui Dumnezeu pentru cei vii gi. pentrucei mor{i.

CAPITOLUL II

Despre poruncile lui Dumnezeu in genere

590. Unrle este cuprinsd mai pe larg porunca dragostei cd-tre Dunrnezeu qi cdtre aproapele ?

Porunca dragostei cltre Dumnezeu si cltre aproa-pele este cuprinsd mai pe larg in cele zece porunciale lui Dumnezeu, numite gi decalog.

591. Spune cele zece porunci ale lui Dumnezeu.

1) Eu sunt Domnul Dumnezeul t5u: si nu aibi al{idumnezei afard de mine ; sX nu-{i faci chip cioplit,'ca sI te inchini lui.

2) SI nu spui numele Domnului Dumnezeului t5uin zadar.

3) Adu-ti aminte sI sfin{egti ziua Domnului.4) Cinstegte pe tatdl tlu gi pe mama ta, ca s5-{i fie

fie bine gi sX trlegti mult pe pdmdnt.5) S[ nu ucizi.6) SI nu faci fapte necurate.7) Sd nu furi.8) Se nu mlrturisegti strAmb tmpotriva aproapelui t5u.9) SA nu poftegti femeia aproapelui t5u.10) Sd nu pofteqti casa aproapelui tlu gi nici un

lucru ce este al lui t).

l,i I

L

1) Vezi Cartea Egirei cap. 20.

115

592. Cui qi unde a dat Dumnezeu cele zece porunci ?

Dumnezeu a dat cele zece porunci, scrise pe doul:table de piatr5, lui Moisi, pe muntele Sinai.

593. Cari porunci se allau pe tabla intdia qi cari pe a dorra ?

Pe tabla intlia se aflau cele dintdiu trei porunci, iarpe iabla a doua celelalte gapte porunci.

594. Pe cine privesc poruncile de pe tabla intdia, Ei pe cinecele de pe tabla a doua.

Foruncile depe tabla intdia privesc pe Dumnezeu,iar poruncile de pe tabla a doua privesc pe aproapelenostru.

CAPITOLUL III

Despre intdia poruncd a lui Dumnezeu

*.8u sunt Domnul Dunmezeul tdu: sd nu aibi altiduntnezei. afard de mine ; sa nu-ti. faci chtp cioplit,

ca sa te tnchtni lui".595. Ce ne porunceqte Dumnezeu prin intdia porurtcd <Ett

sunt Domnul DumnezeLtl tdu : sd nu aibi alti duntnezei a-farQ cle mine ; sd nu-ti faci chip cioplit,casd tetnchini lui, ?

Prin intlia porunc5 : Eu sunt Domnul Dumnezeultittt : sd nu ai.bi. alft dumnezei afara de mine, sa nu-lifaci chip ctoplit, ca sd te tnchi.ni hti, Dumnezeu neporuncegte sd'i dim cinstea, ce este datoritl numai lui.

596. Care este cinstea datoritd numai lui Dumnezeu ?

Cinstea datorit,{ numai lui Dumnezeu este inchina-rea sau adorafiunea, ce se cuvine numai lui, gi princare-l recunoagtem de cel mai mare st5pAn al nostru.

597. Pentruce inchinarea, sau adora{iunea, se cuvine numailui Dumnezeu ?

Inchinarea, sau adora{iunea, se cuvine numai luiDumnezeu, pentrucl el este atotputemicul f[cdtor allumii, gi domnul cel mai mare al tuturor lucrurilor.

116

598. De cdte teluri este cinstea datoritd lui Dumnezeu ?

Cinstea datorit5 lui Dumnezeu este de doui feluri :l5untric[ (interioarh) qi pe din afari (exterioari).

599. Cdnd cinstim noi pe Dumnezeu lduntric ? ,

Noi cinstim pe Dumnezeu l5untric:I ) cAnd ii aritlm in inima noastri supunerea cuvenitd ;;

2) mai cu seam5 prin credin{5, nddejde gi dragoste-

600. Ce este credin{a ?

Creclin{a este o virtute suprafireascd, prin care ti-nem ca adevdrate toate cAte ni-a descoperit Dumne*zeu, qi ne invati sfAnta Biseric[ a lui Isus Hristos.

601. Pentruce trebuie sd credem acestea ?

Noi trebuie si credem acestea, pentruci Dumnezeu,fiind insug adevlrul, nu se poate ingeli gi nici nu nepoate inEeld pe noi.

602. Cine pdcdtueqte impotriva credin{ei ?

Impotriva credinfei plcltuesc :

i) necredinciogiii ereticii gi aposta{ii ;

2) aceia, cari vorbesc Ai scriu lucruri inrpotriva cre-din{ii, sau numai le ascultd gi le citesc;

3) aceia, cari se indoesc de bunivoie despre vre-unadevlr, ce trebuie sd credem;

4) aceia, cari sunt nepisltori faf[ de credin{i.603. Cine pdcdtueqte prin nepdsare la{d de credin{d ?

Prin nep5sare fafi de credin{5 plcdtuesc :

1) aceia, cari se gdndesc sau zic, cX toate religiunile"sunt bune pentru mdntuire;

2) aceia cari nu invafX cele ce trebu'ie sX gtie fiecarecregtin despre religiunea sa;

3) acei plrin{i sau epitropi, cari invoesc ca c.opiiilorsI fie crescu{i in alti religiune, gi nu in cea catolicX, saucari nu se ingriiesc ca copiii sI inve{e adevXrurile re-ligiunii.

6M. Cine mai pdcdtuegte impotriva uedinlei ?

Mai fac un pXcat de moarte irnpotriva credinfei a-

117

ceia, cari iau parte la sluibele religioase ale necatoli-cilor; de pildd mergdnd la liturghie sau la predicS. inbisericile lor, primind sacramentele (tainele) dela preofii1or, cerAndu-le rugdciuni, sau alte slujbe religioase, cainmormdntarea gi altelet).

605. Ce este nddejdea in Dumnezeu?

NXdejdea in Dumnezeu este o virtute suprafireascl,prin care agteptXm cu mare incredere toate cdte.ni le-a{dglduit Dumnezeu pentru vredniciile lui Isus l-lristos,vieafa vegnic5, gi harurile trebuincioase spre a o me-riti pe p[mdnt prin faptele noastre cele bune.

606. Ce trebuie sd ndd)jduim dela Dumnezeu ?

Noi trebuie sI n[dXjduim viea{a vegnicl gi toate cite:sunt trebuincioase pentru a o dobAndi, precum ierta-rea plcatelor, 9i harul lui Dumnezeu pentru a facebinele.

607. Pentruce trebuie sd ndddjduim acestea ?

Noi trebuie sX nidljduim acestea, pentrucX atotpu-ternicul prea milostivul gi credinciosul Dumnezeu nile-a f5gXduit, gi Isus Hristos ni le-a dobAndit.

608. Putem noi ndddjdui dela Dumnezeu gi bunurile pimdn-teqti ?

Noi

1) Nici un interes vremelnic, nici flica de judecata Iumii, niciprietequgul nu pot scuti pe un catolic de indeplinirea acestei{egi, cdci noi suntem clatori de a mdrturisi credin{a noastrd giinaintea oamenilor. De aceia zice sfdntul apostol Pavel : uCu,,inima se. crede spre dreptate, iar cu gura se mdrturiseQte spre,,mdntuireu. (Rom. 10, 10), $i insuq Isus Hristos a zis ,Tot cel,,ce md va mdrturisi inaintea oamenilor, Ei eu il voiu mdrturisi,,inaintea Tatdlui trneu, care este in ceruri. $i oricine s€ vzr ru..,Eind de mine Ei de cuvintele mele, de acesta Fiul omului se,,va ruEind, cdnd va veni intru mirirea sa qi a Tatdlui qi a sfin-

"{ilor ingeri". (Mat. 10,32; Luc. 9.26). Acei cari comunicd cu

ereticii in lucrurile sfinle, mai ales primind slintele sacramentedela ddnEii, sunt chiar excomunica{i ; de oarece sunt socotifiimplicit cd cred ereticilor, aceia cari primesc sf. taine dela e-retici conlorm ritului Ior'.

putem n5dljdui dela Dumnezeu gi bunurile p5-

ll

l

1i

':l'

118

;'i,.1i,l

vvqrrur rrttlJ6u 4lt6f LCt UlLll.

609. Cine pdcdtueqte impotriva nddejdei ? l

Impotriva nidejdei plcdtuesc: r

. 1) age.iq, cari nu au incredere in Dumnezeu, adicadesntrdljduesc; ---' -- -*f2) aceia, cari au o incredere falgI.

i

mAntegti, ins5 numai intru cAt ele ne ajuti, sau nu nelimpiedicd, de a dobdndi impdrl{ia cerului.

610. Cine picdtuegtc prin neincredere sau desndddjduire ?

Prin neincredere ,sau desndddjduire pxc5tuesc aceia"cari n'au nici o nddejde, salr au o prea micd ndcrejde"

de a dobAndi cele ce ne-a f5glduit'Ournneieul*-''"611. Cine pdcdtueqte prin incredere falqd ?

Prin incredere falgX plcltuesc :

. ,t) ageit,. cari plcltuesc flrd frid[, sau amAn5 pocX_infa pAnI la moarte, numai pentrucd Drr";;;"'";;i*bun gi milostiv:

2) aceia, cari se pun fIrI nici oprimejdie trupeasci sau sufleteascl,Dumnezeu ii va sclpa' negregit.

6t?, Cari pdcate se irnpotrivesc mai cutre Dumnezeu ? 1)

Dragostei cltre Dumnezeu se irnpotrivesc mai clrseaml :

1), dragostea chtre cele p5mdnteEti, care pricinuestenepdsarea gi. nerecunog.tin{d fafi de bimnezeii ,

-"'--''

^2) ura cxtre poruncire gi hotrrarire prrintegii are ruiDumnezeu:

613. Cum cinstim noi pe din atard pe Dumnezeu ?

,_ Noi. cinstim pe din afard pe Dumnezeu, cAnd arl_tim sim{irile_ noastre.. interioare prin fapte' .*i.iiourl,precum cAnd ne rugdm, cAnd ne ingenunchem gi at_tele.

nevoie in vre-o.cu nldejdea c.X

seamd dragostei cd-.

I

rl

[l

1) Despre dragostea cdtre D-zeu, vezi partea IiI, cap. I, 0 1-

119

614. Pentru ce trebuie sd cinstimnezeu ?

Noi trebuie s[ cinstim pefarl :

1) pentruci nu numai sufletul, dar gi trupul esteflcut de Dumnezeu, de aceea gi el trebuie sI'l cin-steasc[ ;-'a

li.irttucl firea omului cere, ca si aritim pe dinafarX, ceea ce simfim pe din lduntru.

616. Cine pdcdtuegte impotriva cinstei pe din alard datoriteIui Dumnezeu ?

Impotriva cinstei exterioare datorite lui Dumnezeuplcltuesc aceia, cari nu au grijl de a se duce la sluj-bele bisericegti, sau se poart[ fird recpect in timpul lor.

616. Cum se mai poate pdcdtui impotriva poruncii intdi ?

Impotriva poruncii int[i se mai poate plcltui prinidolatrie, prin supersti{iune (nelegiuire), gi prin simonie.

617. Cine pdcdtueEte prin idolatrie ?

Prin idolatrie pdcltuesc aceia, cari dau flpturilorcinstea cuvenit[ numai lui Dumnezeu singur.

618. Cine,pdcdtueqte prin supersti{iune (credin{d deEartd) ?

Prin superstiliune p[cltuesc aceia, cari insuqesc u-nor fapte sau cuvinte o putere, ce nu o au nici delaDumnezeu, nici prin rugdciunile Bisericii, 9i nici din

l) Asttel de supersti{iuni suntdrum gi agternerea pdnzei, cdnd

noi qi pe din alard pe Dum-

Dumnezeu Si pe din a-

d. p. : a) oprirea mortilor Pese transportd la groaPd; b)

il

fl

il

I

I

I

i

Ii

l

1

.

l

I

{

I

i

{

I

1

I

I

I

,lI

I

I

firea lor. Agadar plcdtuesc prin superstifiune :

1) aceia, cari cred in descdntece, cari cautX insau in palm5. pentru a ghici lucruri ascunse, sautorul ;

2\ aceia, cari cred in strigoi, in vise, in zile noro-cite si nenorocite ;

3) aceia, cari cred c[ aburii bucatelor dela praznicfolosesc mor{ilor, de asemenea gi aceia cari pun demAncare sau bani in sicriul lor, precum gi to{i aceiacari fin alte obiceiuri plgAnegti de soiul acesta. r)

cdr{ivll-

Lil{

120

619. Este supersti{iunea (credinfa de5artd) un mare pdcat?

, .Supersti{iunea este un foarte mare picat, cXci nrin_tl'1n.r. g*u.l agteaptl de multe ori un ajutor astunsoeta duhurrle necurate ; sau cel pu{in pune in nistefleacuri increderea sa, pe care trebuie's'o;;;t i; D;;"_flEZ€U;

620. Cine pdcdtueqte prin vrdjitorie ?

Prin vrijitorie pdc[tqglte acela, care chiamd pe dia_vol intr'ajutor, ca sI gis'eascd comori, ,f tu.X'- urJi,nrtru cuiva, sau sI fac[ lucruri minunaie.621. Cine pdcdtueqte prin sacrilegiu (nelegiuire) ?

. Prin sacrileg.iu (nelegiuire) picltuesc aceia, cari ne_cinstesc lucruri,.persoa-ne, saulocuri sfinliie'tui*'Oum_rrezeu.-Astfel de sacrilegii sunt: nevrednica primire avreunui sacrament, maltrltarea unui p;.;i,1;;i;;;.,bisericilor sau a vaseror sfinte, tuc.*iioi' dil-irt.,'iraltele.

622. Cine pdcdtueste prin simonie ?

, Prin sjmonie. plcituesc aceia, cari cumplrd sau vAndlucruri cluhovnicegti, ca sacramentele, deilegarea pdca_telor, demnitlfile bisericegti, gi altele i). o ' --- r----

boala, moartea ori nenorocirea, ce se crede cd trebuie sd vieil :fl^y9e isprdveqte preotul binecuvdntarea dela boboGza ;c).cre;terea mare a c€nepei pe ogorul acelora, cari beau lacrdgmd in Miercurea Cenuqei,- in ca"re zi dimpot'ivt;; ;;;,."g nlgi mar^e pocdintd ; rl) ciedin{a cd lucrarei in cele g joi Aeragrr, sau tn ziua de sf. Ilie atrage grindina, trdsnetul Ei altenenorociri; e) pierd.erea sporuluT siu a. manei pentru'aceia,care dd ceva dela vite sau dela casd Vineria; S.-.. ;l ,t.

-'l) $.ce.s{ mare pdcat se nume$te sintonie dela Simon magut,care fiind bot-ezat,_,,vaVapd cd drin punerea -;a"ilil;p6.'i"oii_

lor se dd Duhul stdnt, re aduse bairi zicand, blii--f ii .ie,,aceasth putere, ca ori pe cine voiu pune mdnile, ii piini"uica"Duhul sfdnt. Iar petru a zis cdtre eil :--iganii tai si-.rie'cu lin",,spre pierzare, cdci ai socotit cd darul lui numneie;se-";;-"niseqte cu bani. Tu nu ai parte nici soartd ilii;-;"il"f;-,,cesta, pentru c6 inima ta nu este dreaptl inaintei-lui ffi;_,nezeu. Pocdeqte-te drept aceia de aceistd rdutate " tu, Ei-j"

623. Ce ne invafd Biser.ica

Biserica ne invaftr, clcinsti pe Sfinfi gi de a-i

t2t

clespre cultul Siin{ilor ?

este bine gi folositor de achemi intr'ajutor.

624. Ce deosebire este intre cinstea datd lui Dumnezeu qicinstea datd Sfin{ilor ?

Deosebirea intre cinstea dati lui Dumnezeu 9i cinsteadatl Sfinfilor este aceasta:

l) _pe Dumnezeu singur il cinstinr, pentrucX eleste Domnul nostru cel rnai mare; iar pe- Sfin{i, pen-fr"l5 ei sunt slugile gi prietenii lui Dumnezeu;

2)^ p. Dumnezeu i[ cinstim pentru sine insug, iarpe Sfin{i, pentru darurile, ce le-au primit dela Dum-nezeu.

625, Ce deosebire este intre rugiciunile ldcute lui Dumnezeu.1i rugdciunile fdcute Stin{ilor ? -

Lui Dumnezeu ne rugIm, ca el sd ne ajute prin a-totp_uternicia sa, iar Sfinlilor, gi chiar sfintei Maici alui.Jsus Hristos, ne rug5m, ca ei sI se roage gi sImijloceasci pentru noi la Dumnezeu.

626. La ce trebuie mai cu seamd sd ludm aminte cdncl cin-stim pe Sfin{i ?

CAnd cinstim pe Sfin{i trebuie mai cu seamd sX lu-im aminte, si urmirn pildele, ce ni le au dat ei prinviea{a lor virtuoasl.

627. Pe cine trebuie sd cinstim intr'un chip cleosebitmaimultdecAt pe oricare Inger qi Sfdnt ?

Mai mult decAt pe oricare Inger gi SfAnt trebuie sicinstim intr'un chip deosebit pe sf6nta gi prea curataFecioarl Maria, Maica lui Dumnezeu.

,lo.ag.q lui Dumnezeu, doar {i s'a iertd {ie aceastd cugetare a,,inimii tale. Cd vdd cd eqti iritru amdrdciunea fierii qi intru le-,g6tura nedreptd{ii," (Fapt. Apost. B, 18-23). De dceia Bise-rica, urmdnd pilda intdiului Papd st. Petru,.a pedepsit totdeauna$i pedep.seqte chiar astdzi pdcatul simoniei-cu p-edepsele ceietrnat man.

122

628. Pentruce trebuie sd cinstim pe sldnta Fecioard intr'unchip deosebit ?

Noi trebuie sX cinstim pe sfAnta Fecioar[ intr'undeosebit, pentrucl ea, fiind Maica lui Durnnezeu,trece in har gi in slav[ pe tofi Ingerii Ei Sfin{iipentru aceea mijlocirea ei la Dumnezeu are mai mult5.putere.

629. Trebuie sd cinstim noi qi icoanele lui Isus Hristos qi aleStin{ilor ?

Trebuie sI cinstim si icoanele lui Isus Hristos siale Sfinfilor ; c5ci, dacd un copil cinstegte icoana

- ti-

tllui sdu, cu atat mai mult trebuie noi, sd cinstim i-coanele lui Isus Hristos gi ale Sfin{ilor.

630. Nu este o supersti{iune dacd ne rugdm in fa{a icoanelor ?

Nu e nici o superstitie dacl ne rugdm in fa{a icoa-nelor, ctrci noi ne rugim lui Isus Hristos sau Sfin-filor pe cari ii reprezintl icoanele, iar nu lemnului giboielelor, din cari ele sunt flcute.

631. Pentruce cinstim noi moaqtele sau rdmhEifele Slin{ilor ?

Noi cinstim moastele sau r5m5gi{ele Sfinfilor pen-trucl trupurile lor au fost templele SfAntului Duh,pentrucd Dumnezeu face deseori minuni printr'inseleogi pentrucl ele vor invid mlrefe.

CAPITOLUL IVDespre a doua poruncA a lui Dumnezeu.

,rSct nu sptti numele Dornnului. Dutnnezeuluitdtttn zad,ar,632. Ce ne opregte Dumnezeu prin a doua poruncl ,,Sd nn

sltni rutmele Dornnului Dttmnezettlui tdu in zadar,, ?

Prin a doua poruncl oSci nu spui nuntele Dontnului.Dumnezeului tau in zudar> Dumnezeu ne opreste si-necinstim numele sdu.

633. Cine necinstegte numele lui Dumnezeu ?

Numele lui Dumnezeu il necinstesc:

chipin-

;$i

lr1

Ir

1) aceia,2) aceia,3) aceia,4) aceia,

Dumriezeu.634. CAnd

Dumnezeu ?

123

numesc in zadat Pe Dumnezeu ;

hulesc numele lui Dumnezeu;iurl strAmb:nu indeplinesc f5glduin{ele f5cute lui

pdcdtueqte cineva numirea in zadar a lui

cancaricarlcan

prin

Prin numirea in zadar a lui Dumnezeu pxcltuegte

u..lu .ut. numeqte pe Dumuezeu.din gagX, ,-sau din

rani., sau din obiceiu, 9i f[rd nici o trebuin{d'

636. Ce insemneazd a huli numele lui Dumnezeu ?

A huli numele lui Dumnezeu insemneazd a spune

o uorb[ ocdrAtoare impotriva lui Dumn ezeu, a. Sf in{i-ior, uli. Cruci, a religir-rnii, sau a lucrurilor sfinte'

636. Cdnd huleqte cineva numele lui Dumnezeu cu gdndul

sau cu fapta ?

Numele lui Dumnezeu il huleqte acela care g.qn-

O.gi."iu.iuii rete impotriva lui Dumnezeu sau a sfin-

filor, sau .ur. uruid 'piln iapte (de pildd prin semne)

c5-l despre{uegte.637. Ce insemneazd a jurd ?

A jurd insemneaz[ a chemh pe Dumnezeu atotqtii-torul'drept martur, cX spunem adevlrul, sau c[ ne vom

{inea cuvAntul'638. Este invoit a jurd ?

Inlucrurimariesteinvoitajurd,maicuseam[ina.i"t.; l;6i.ax{ii ; ins5 atunci trebuie s5 fim incredinfatidespre adevlr.

639, Cine Pdcdtueqte Prin iurdmdnt ?

Prin jur[mAnt PXcdtuesc :

1) u.iiu, cari iurl strAmb,.sau cu indoial5;i) aceia., cari lur[ flri trebuin!5, sar'r fXrX mare ne*

voie:'"3J'aceia, cari jurl sd faci vreun rf,u, sau si nu facl

vreun bine.

124

640, Ce trebuie sd (inem despre jurdmdntul strdrnb ?

Despre jurdmintul strAmb, trebuie si {inem, cI el,mai cu seami inaintea judecl{ii, este un'foarte marepicat ; .ceci printr'insu] g1ul tgi bate joc de atotqtiin{a,sfinferria gi dreptatea lui Dumirezeu.

_^6111,4q chemd pe Pumnezeu drept martur, dac6 am jurdpe sutletul nostru, pe Evangelie, pe Cruce sau pe altele ase-nrenea 2

^ DacI jurlm .pe sufletul nostru, pe Evangelie, pe

Uruce sau pe altele asemenea, am cheml pe -Dumne_zeu drept rnartur, cici acestea sunt sfin{ite tui Dum_nezeu intr'un chip deosebit.

642, Cdnd tace cineva o tdgdduinld jui Dumnezeu (adicd unvot) ?

Cineva face lui Dumnezeu o fdgXduinfl, sau un vot,atunci cAnd de bun5voie figiduegte Iui 'tiumn.r.u,

iXfacd ceva ce este bun.

643. Ce ne vatd Biserica despre ldgdcluinlele ldcute luiDumnezeu ?

Qespre flglduin{ele ficute lui Dumnezeu, Bisericane invafl :

i) c['aceste figlduin{e sunt pllcute lui Dumnezeu,pentrucl ele sunt o jertfl adusi de bundvoie lui Dum_nezeu ;

- 2) cd noi avem o sfdntl datorie sI implinim fdgi-duinfele f[cute lui Dumnezeu. De aceea, inainte dE afdg[dui ceva lui Dumnezeu, trebuie sI ne rlsgAndimbine gi sX ne sfltuim cu duhovnicul nostru. ')

644. Este de ajuns clacd nu necinstim numele lui Dumnezeu ?

_ Nu e de ajuns numai sA nu necinstim numele luiDumnezeu, dar mai trebuie: sI'l cinstim, mulfuminOu-i

1) latd ce ne spune in privinta aceasta Dumnezeu:_ "De ai fdcut vot lui Dumnezeir, sd nu intdrzii a-l implini; cdciel nu se place cu nebunii; c-eeace ai.fdgdduit, pldtegte. MiiUine

este sd nu laci vot, decdt sd laci vot qi qi'nu pldieEti,i. (Eccl.5.4).

125

pentru binefacerile prirnite, rugAndu'l pentru ajutor,mtrrturisind cu statornicie numele lui gi cdutAnd curAvnd ca numele lui cel sfint sX fie cinstit de ceilal{ioameni.

CAPITOLUL V

Despre a treia poruncd a lui Dumnezeu

,Ad,u-ti anilnte sd sfir$egti ziua Donzntthti'

645. Ce ne porunceEte Dumnezeu prin a treia poruncd ,,Adu'ftarninte sd sfinfe;ti ziua Domnului" ?

Prin a treia porunc1., ,,Adtt'fiantinte sa sfin[eSti ziuaDomnului", Dumnezeu ne poruncegte sX sfin{im ziuaDomnului prin fapte cuvioase, gi prin incetarea delaorice lucrare serveascS.

646. Care este ziua Domnului ?

In Vechiul Testament ziua Domnului era ziua SAm-betei ; dar in Noul Testament este Dumineca, in cate zia inviat Isus Hristos.

64?. Prin ce fapte cuvioase sfin{im noi Dumineca ?

Noi sfin{im Dumineca:seam[ prin

cregtinegti

pocSinfii gi

al Euharistiei ;

4) prin fapte miloase citre aproapele,

M8. Cari sunt lucrdrile serveqti, qi de aceea oprite in ziua deDuminecd ?

Lucr[rile servegti sunt acele, pe cari omul le sdvdr-gegte cu trupul, gi pe cari de obiceiu Ie fac slugile,salahorii gi meseriagii.

649. Nu se poate lucra niciodatd in ziua de Duminecd ?

In ziua de Duminec5 se poate lucri, cAnd Episcoptll

1) prin mergerea la biseric5, dar mai cuascultarea bfintei liturghii ;

2) prin ascultarea predicii gi a invifituriisi prin cetirea carlilor evlavioase ;' i) prin vrednica primire a sacramentului

126

sau parohul invoegte din vre-o mare pricin5, sau cAndeste o mare nevoie; de pildn pentru a inldturi vre-omare pagubl sau nenorocire, pentru a ajutori pe ceicari sunt in mare primejdie gi au mare nevoie de aju-tor neap[rat, gi altele.

650. Pticdtuesc numai aceia cari lucreazd, in ziua de Duminecd ?

Nu plcdtuesc numai aceia, cari lucreazd in ziua deDuminecd, dar'mai plcltuesc Ai aceia. cari poruncescsr-rpuEilor lor sd lucreze, cXci Dumnezeu zice : uSX seuodilrneascl sluga ta, gi slujnica ta, ca gi tinen. (A,doua lege 5, 14).

651. Necinstesc Dumineca numai aceia, cari lucreazd sau carinu merg la sfdnta liturghie ?

Nu necinstesc Dumineca numai aceia, cari lucreazi saucari nu merg la sf. liturghie, dar o mai necinstesc Aiaceia, cari se imbati, cari merg la jocuri Ei petrecerinecuviincioase, sau cari fac ai alte r5utI{i.

652. Ce trebuie sd ne opreascd de a necinsti ziua de Du-minech ?

De a necinsti ziua de Duminecl trebuie si ne o-preascl :

1) gAndul la pedepsele vremelnice gi vegnice, pecari le pregdtegte Dumnezeu acelora, ce necinstesc ziuade Duminecd;

2) gAndul cI este o mare nebunie de a nu ne in-griji intr'o singurl zi pe s[ptimAn5 de sufletul nostrunemuritor, dupl ce ne:am ingrijit de trup gase zile;'

3) gdndul cX sfin{irea Duminecii este o mlrturisirepublicd a credin{ii noastre cregtinegti, gi cd necirrstindziua de Duminec5, creEtinul igi necins.tegte religiunea sa ;

4) gAndul cd ?nsug Dumnezeu a orAnduit aceastdzi pentru odihna trebuincioasl trupului nostru.

127

CAPITOLUL VI

Despre a patra porunce a lui Dumnezeu

.,Ctnstegte pe tatdl tdu gi pe mdnrl ta,..ca sa-fi fie fie' bine Si sri traepti mult pe pdmdnt"

653. Ce porunce$te Dumnezeu prin a patra..pg.runcdz .'Citts'tniii'tti-taiat tar' st p, mama ta, ca sd'Ni f ie tie bine pi

sd' triie1ti mult Pe PdmCrnt'1"

Prin a patra porunc[ :' "Ci'nste1te .pe. tat-al ..tdtt $t

,ru- io*o'tr,, ca ta'6 \tu tie bine 6i sri trde.sti mult

in ii,iatnf", Dumnezeu porunceEte, ca copiii s[ cins-

i#.5, ;t iubeascl gi s['asculte 'pe prrin{i, iar supugii

pe mai marii lor.

654. Pentruce copiii trebuie sd cinsteascd, sd iubeascS, qi s6

asculte pe Pdrintii lor ?

Cor:iii trebuie sI cinsteascd, sd iubeasci 9i tl ut-

culte pe plrin{ii lor, 1) pentrucd a$a,porunce$te tluT:r'tereu, 2)'pentrucl pdrin{ii fin locul lui Dumnezeu' 9t

5i dlri i6clnogtin{[-pentiu binefacerile primite'

665, Cum trebuie sd cinsteascd copiii pe plrin{ii lor ?

Copiiitrebuiesdcinsteasc5pepdrinfiilorastfel:1)-;i trebuie s[ pre{uiascl 9i sI respecteze pe p5-

rinti, ca pe locfiitorii lui Dumnezeu ; , . .' " ti ;t ti-ebuie 'sd sufere cu rlbdare sl[biciunile 9i

gre$elile lor.6E6. Cum trebuie sd iubeasch copiii pe pdrin{ii lor ?

Copiii trebuie sI iubeasc[ pe plrin{ii lor astfel :

il-Ii it.Uuie s[ doreasc[ din inimd orice bine p[-rintilor, , ,.-r ^^-""ii;i'trebuie

s5 le mul{umeasc[ oenflu binefacerileprin-tit. dela dAngii, Ei sI se roage lui Dumnezeu pen-

tru dAnqii i . .,1-1,,"il-.i i*'uuie.sI facl bucurie pSrin{ilor printr'o br_rnl

nurtare ;" 4)-;i trebuie si ajute pe. plrin{i la nevoie 9i s5 le

slul'easc1 la b[trAne{e, sau la timp de boall'

1 28--_

657. Cum trebuie sd asculte copiii pe pdrin{i ?

Copiii trebue si .asculte pe pdrinfi astfel :t ) ei trebuie sr facd toate .5G i;' p;;;;;..r. pdrin_

{ii, intru cAt ei nu poruncesc nimrca lrnpotnva porun_cilor lui Dumnezeu- sau ale giseriiii ;j';"-rrrYq rrvrL

2) ei trebuie sI asculte de iialuf gi'povefele lor.._658. Care este r5splata copiilor, ce implinesc datoriile lorcdtre pdrinli ?

Rdsplata coniiror, ce imprinesc datoriile ror citre pi-rin{i, este binecuvdntur"u iui-^o,imnezeu pe rumea a-ceasta gi vieafa fericitd a paradisurui pe rdmea cealarte"

!s9' cari copii pdcdtuesc impotriva cinstei datorite pdrinfilor ?Impotriva cinstei clatorite pirinfilor picdtuesc :

ll :::j:, l::j 9..p,efuesc 'qirriiio.u;..; p;-;irinfi ;z/ acera, can vorbesc rdu de ddngii inaintea'altora:J/ acera, cari se rugineazi de plrinfi ;4)

,aceia,. cari se pciarti rXu cu-'Oarisii ; dar mai cuseami aceia cari ?i lovesc, sau ii bai-' ' -*'660. cari copii pdcdtuesc impotriva dragostei datorite pdrin-

{ilor ?

lmpotriva dragostei datorite pirinfilor ptrcdtuesc:t, aceta, can nu se roagd lui Dumnezeu pentruplrin{i, fie ei vii sau morti i2) aceia, cari. vorbesc ceva riu despre ei;J) acen, cari ii suplri sau le fac rugine printr'o

purtare rea ;

. 4)..aceia, cari nu sufir cu rdbdare gregelile Ei sltrbi_ciunile lor;5) aceia, cari nu-i ajutl Ia nevoie.

1) Aici aminrim cur4intele lui Isus Hristos.; ,Cela ce iubegte,,pe tatd sau pe mamd mai mult Oe cai-pe mlne, nu este vrednic"de. mine,,. (Mat. i0, 37). Aceasiu ;;-.:t ricl,-ba uJeii i"rrEitupe tatdl sau pe marna sa rnai mutt oeCiii,;'il;;;;r, "riiropentru a-i ascultd, nu ascultd Oe, bum;Jzeu, savargnd iiiuiunpdcat'-Insd se i'terege, cd chiar in iiiur c'ana ib'iiii -ilil-buie sd. asculte dd pdlulncil" pirintilor,-ca sa asculte, mai de_grab6 de .poruncire lui Dumnezer,'ianiair d;toiicG;:i ,ii.ie.taqi de a-i iubi.

l'

,,I

I

l1li

t29

66_1. Cari copii pbcdtuesc impotriva ascultdrii clatorite pbrin-{ilor ?

Impotriva ascultirii datorite plrinfilor plcltuesc :

1) ziceia, cari nu asculti de loc pe plrin{i, sau iiasculti cu nepl5cere;

2) aceia, cari nu ascultl de sfaturile lor ;

3) aceia, cari nu primesc cu umilinf[ dojenile saupedepsele plrin{ilor.

662. Care este pedeapsa copiilor, cari nu implinesc datoriilelor cdtre pdrinti ?

Pedeapsa copiilor, cari nu implinesc datoriile lor cI-tre p[rinfi, este blestemul lui Dumnezeu pe lumea a-ceasta, gi pedeapsa vegnicX a iadului pe lumea cealaltd.

003. Pe cine trebuie sd rnai cinstim noi atard de pfirinli ?

Afarl de ptrrinfi, noi trebuie sI mai cinstim pe tu-tori, invXftrtori, sttrpini, autoritlfile bisericegti gi celelumegti.

664. Cum trebuie sd se poarte copiii fald detutori qiinvdfd-tori?

Copiii tlgbuie s5. priveascd pe tutori gi invl{itorica pe locfiitorii plrinJilor, gi de aceea copiii trebuies5'i cinsteascl ca pe pXrinfi.

665. Cari sunt datoriile slugilor cdtre stdp6nii lor ?

Slugile sunt datoare si cinsteascl, si iubeascl, siasculte pe stdpAni qi si le fie credincioase.

668. Cari slugi pdcdtuesc irnpotriva stdpdnilor ?

Impotriva stlpAnilor plcltuesc :

l) acele slugi, cari nu ascultl pe st5pAni, sau ii r.t-rtrsc ;

2) acele cari sunt lenege, cari furl gi risipesc ave-rea sttrpAnilor ;

3) acele, cari vorbesc rdu de stlpAnii lor gi cari po-vestesc altora cele petrecute in casl;

4) acele cari strici copiii, ii invafl riut5{i, ii ajutlsau nu'i opresc de a face riutlfi.

I

130

667. Pe cine in{elegern noi prin

Prin autoritd{ile bisericegtiBisericii, adici pe Papa gi pe

668. Cari sunt datoriile noastre

autoritd{ite bisericeqti ?

lntelegem pe mal mafllEpiscopii unifi cu dAnsul.cdtre mai marii Bisericii ?

fapte,

astfel

Noi suntem datori sX cinstim, sI iubim gi sI as-cult5m pe mai marii Bisericii, fiindcd ei sunt locfiitoriilui Dumnezeu gi plrin{ii nogtri duhovnicegti. De aceeanoi trebuie sd ne rugXm lui Dumnezeu pentru dAngii.

669. Cine pdcdtuegte impotriva mai marilor Bisericii ?

Impotriva mai marilor Biselicii p5.cltuesc:1) aceia, cari ii necinstesc prin cuvinte sat-l

sall vorbesc rXu de dAngii ;

2) aceia, cari se impotrivesc lor, pricinuindschisme.

670. Car^i sunt datoriile noastre cdtre preo{i?

Noi suntem datori de a cinsti gi de-a asculti pe pre-o{i, mai cu seamX pe paroh, fiindcd gi ei sunt p5rin{iinogtri duhovnicegti, cari vor da seamd de sufletelenoastre. (Evrei 13, 17).

671. Cari sunt datoriile noastre cdtre autoritd{ile lurneqti ?

Datoriile noastre cdtre autoritlfile lumegti sunt ur-mltoarele :

1) noi suntem datori sI cinstim autoritatea legiuitd,s5-i fim credinciogi Ei s'o ascultlm, gi rnai bine si su-ferim orice, decAt s5'stArnim vre-o rlscoal5 ;

2) sd'i pldtim tributul, s'o ajutdrn la nevoie gi la pri-mejdie si s'o apirlm impotriva dugnranilor patriei cuaverea ;i sAngele (Mat. 22,21);

3) sI ne inchindm pentru rege 9i pentru tofi carisunt in dregdtorii. (l Tim. 2, 3).

672. Cine pdcdtueqte 'rmpotriva autoritd{ii lumeqti ?

Impotriva autorit5lii lumegti plcltuesc :

1) aceia, cari urXsc gi desprefuesc autoritatea le-giuitS:

2) aceia, cari o defaimeazl gi o batjocuresc;

131

3) aceia, cari4). aceia, cari

triva ei ;

5) aceia, caripului statului,2, 13-17).

673. Suntem noi datori de a ascultd in toate pe pdrin{i, std-pAni gi autoritil(i ?

Noi suntem datori de a asculti pe plrinfi, st5pAnigi autoritd{i in toate, cAte sunt iertate inaintea luiDumnezeu; insi dacl ei ni-ar porunci ceva, ce esteoprit de Dumnezeu, atunci' utrebuie a ascultd pe Dum-<(nezeu mai mult decAt pe oamenin. (Fapt. Apost. 5,29.Mat. 22,21).

674. Cum trebuie sd se poarte tinerii ta{d cle cei bdtrdni ?

Tinerii trebuie si respecteze pe cei bItrAni, sX as-culte sfaturile lor cele bune, gi sI ugureze povoara b5-trAne{ii lor.

6?5. Privegte a patra porunctr numai pe copii qi pe supLrEi ?

A patra porunc5 nu privegte numai pe copii gi pesupugi, dar ea mai cuprinde gi datoriile plrinlilor c5trecopii, gi ale mai marilor c5tre supugi.

6?6. Cari sunt datoriile pdrin{ilor cdtre copiii Ior.?

Cea dintli Ei mai sfintd datorie a pdrin{ilor este dea cre$te pe copiii lor pentru Dumnezeu, gi pentru im-pdr5fih cerului (paradis). De aceia plrinfii sunt datori :

1) sI se ingrijeasc5, ca copiii lor s[fie bine instruifi

nu pl[tesc tributul poruncit;se impotrivesc ei, gi se rlscoalS impo-

o tradeazl, sau conspird irnpotriva ca-sau a patriei. (Rom. 13, i, 2. 9i I Petr.

la bine ;

cere tre-

in religiunea catolicS:2) si'i opreascd dela r5u gi s5'i indemne3) si'i dojeneascl gi sX'i pedepseascd, cAnd

buinta') ;

1) .,Cel ce cru{d varga, urdqte pe fiul shu, iar cel ce-l iubeEte,,,il

'cdhrtd de timiuriu (Prov, XIII, 24).-Nu crutd copiluluimus-utrarea ; cdci de-l vei bate cu varga nu va muri' Rate'l cu varga,

"ca sa scapi sulletul lui de pieire (Prov. XXIII,13-14)'-Varga,,$i mustrarea in{elepcittne dau,_ iar c_qnilul ldsaf in voia sa ru-,,$ine va aduce mamei sale". (Prov. XXIX, 15).

'132

4) sI le dea pildi bund prin indeplinirea tuturor da-toriilor cltre Dumnezeu gi sfdnta BisericS.

677. Ce pdcat fac acei pbrin{i, cari nn'rsi indeplinesc acestedatorii cdtle copii ?

Pirinfii, cari nu'gi indeplinesc aceste datorii cltrecopii, fac un foarte mare picat; afard de aceasta, sefac vinovafi de picatele copiilor, 9i deseori sunt pri-cina pierzlrii lor vegnice in iad.

678. Cari pdrin{i nu indeplinesc datoriile lor cdtre copii ?Plrin{ii, cari nu-qi indeplinesc datoriile lor cltre co*

piii, sunt :

1) aceia, cari nu indeamnl pe copii sd se roage luiDumnezeu, si meargd la bisericl, gi sd inve{e invX{X-tura cregtineascd;

2) aceia, cari nu {in pe copiii lor departe de tov5r5-giile gi prilejurile cele rele ;

3) aceia, cari sunt prea blAnzi, sau prea aspri cu co-piii lor ;

4) aceia, cari dau pildi rea copiilor prin vorbe,sau fapte, sau prin neindeplinirea datoriilor religioase.

679. Nu au de a se ingriji pdrin(ii decdt de mdntuirea vegnicda copiilor lor ?

P5rin{ii nu au sI se ingrijeasci numai de mdntuireave$nice a copiilor lor, dar mai sunt datori sd se ingri-jeascl gide binele vremelnic al lor;de aceea ei pXc5tuesc:

1) cdnd iEi risipesc averea;2) cAnd nu se ingrijesc de slnitatea copiilor:3) cAnd nu se ingrijesc s5'i deprindi de cu timpuriu

Ia lucru, gi s5'i faci destoinici s5-gi cAgtige pAnea detoate zilele in mod cinstit.

680. Cari stdpdni pdcdtuesc impotriva slugilor lor ?

Impotriva slugilor pdcdtuesc stdpAnii :

1) cari sunt aspri cu ddnEii, ii desprefuesc Ai nr-r lidau hrana trebuincioasX, sau leafa .cuvenitX ;J)

1) "Stdpdnilor,"qtiind cd qi voi

dati slugilor ce este drept gi ce este potrivit,ave{i stdpAn in cer" (Col. IV, l).

133I

I

2) cari nu'i tin departe de r[ut5{i, de vorbe 9i de

tovirlsii primejdioase, 9i altele;'"!i'?uti- nJi'indeamnr sd meargr la b.iseric5, la

snovadl si la sfinta comunicltur[, sau nu lt dau vote

;ffiffi l" .a-ii indeplineascl datoriile lor religioase ;

' 4) cari ii indeamn[ la lucruri oprite'

681. Cari sunt datoriile autoritd{ilor cdtre supuqii lor ?

Autorit5file sunt orAnduite de Dumnezeu p.entr.Y bi-

n.i.lurruiilor : cle aceea ele sunt datoare s5-se.iggrijeas-

.i'ii" tb.ie puteiite de binele supugilor; sd indeplinesci; di.i.pciune gi cu cea mai mare dreptate func{iunea

br;';'t ;;depseisca rdul, 9i sI dea tuturor pildd bun5printr'o viea{X creqtineascS.

CAPITOLUL VII

Despre a cincia poruncA a lui Durnnezeu

,Sd. ttu uci"zi"

682. Ce ne opreEte Dumnezeu prin a cincia porun cd: "Sd nu

ucizi" ?

Prlnacinciaporunc5:,Sdt'tuuclzi"'Dumnezeune

"pi.ii."*oiut'gi vit5marea trupului nostru gi al a-

proapelui nostru.683. ln ce chip putem vdtdmd trtipul aproapelui nostru ?

Noi putem v[t[m) trupul aproapelui .nostrl: ,,-i)"ptln

-Uetui., nrin 1[n!i.e,. 9i prin ori ce rdu fdcttt

ooniti viefii sau a sXnXtlfii lui ;--Ij otin orice ne poate duce la astfel de pdcate' pre-

orii ''uru, mdnia, ifada, sudllmile, 9i altele asemenea'

684. Nu este nici oclatd invoit de a ucide un otn ?

A ucide vre-un om este invoit:ii autoritefii, pentru a- pedepsi pe cei rdi ;

zi ioiOutitdr, pentru dr-eapla apirare a patriei;

5i fi;;ili-om, pentru a'ii ?Pit,u viea{a, insd^11mai

atunci, cind nu poate sclph alt-fel de cit omordncl pe

'vrXjmag.

il

1.l

I

134

lll

l

685. Este oprit duelul?

Duelul este cu totul oprit, pentruci printr'insul o*mul se pu.ne.pe sine gi pe vrdjmagul sdu in primejdiade a-gi pierde nu numai vieafa trupului, dar'si vieatasufletului. Pentru aceasta sunt excomunicali de'Bisericdnu numai aceia cari se bat in duel, dar'gi tofi aceia-cari iau parte la dAnsul.

686. Cine pircdtueEte impotriva trupului gi a vie{ii saie ?

Impotr.iva trupului gi a viefii lor pbcf,tuesc :

. 1) aceia, cal'i se ucid pe sine singuri, sau se punin

-primejdie de moarte firl nici o nivoie ;

, 2)_ aceia,, cari. igi sllbesc sdnltatea, sau igi prescur-teazd,, viea{a prin desfrdnlri, prin m'Ancare 'gi'b5utur5nem5suratS, gi altele.

687. Face un mare pdcat acela care se sinucide, adicd acelacare se ucide pe sine singur ?

Acela, care se sinucide, face un mare pdcat, cdci pd-c[tueste :

1).irnpotriva lui Dumnezeu, care singur este stdpAnpe vieafa gi pe moartea omului ;

2) inrpotriva sufletului s5u, pentrucl-l aruncl f5rdde mil[ in suferinfele vegnice ale iadului ;

3) impotriva rudelor sale, pentrucX Ie face mare su-pdrare gi rugine.

688. Cum pedepseqte Biserica acest pdcat ?

Fiindc5 sinuciderea de bunlvoie este un mare pI-cat, Biserica opregte de a. inmormAnti cu preot .gi

'ce-

remonii religioase pe aceia, cari s'au ucis singuri ; ex-ceptAnd pe aceia, cari se sinucid din vre-o - nebuniebine doveditS.

689. Este invoit cle a-gi dori moartea ?

, Nu este invoit de a-gi dori moartea din nerlbdareqi desnidljduire; este ins5 invoit cle a-gi dori moar-tea din doritta de a nu mai picitui, si hin clorin{a dea vedei pe Dumnezeu in cer.

rlrl

;

135

pelui nostru.691. In ce chiP Putem lace rdu

Putem face r5u sufletuluiscandal (sminteal[), cAnd Printate, sau Prin orice alti Pilddlui sd Pdcltueasc[.

690. Ce ne mai opreqte Dutnnezeu prin a cincia portrnctl ?

Prin a cincia poruncd Dumnezeu ne mai olrreqte sll

tu.# ui._un riu sau vre_o pagub[ sufletului apfoa-

suiletului aproaPelui nostru ?

aproapelui nostru Prinvorbe sau faPte neier-rea, dim prilej aproape-

692. Cine se lac vinovali cle acest pdcat ?

De acest Plcat se fac vinovafi :

i)"r;;;,'.r^ti d.iittio casa lor tdlharilor, belivilor'

sau altor oamenl uiliogi, pentru a face adundri neier-

tate :'*))'aceia, cari vorbesc sau invall lucruri nelegiuite

sau necuviincioase ;"-sl^r..iu, cari se hmbrac5 intr'un chip necuviincios;;i ;;;i;; iari telesc c5r{i, gazete sau portrete nele-

silrite si necuviincioase ; ^"'?i"ttlir.iiotii, .uti dau pildr rea, seu nu irnpiediclrXui r:e cAt std in Putin{a lor ;-'O)

iceiu, cari clad sfatr-rri rele, ajutd, poruncesc sau

anrobl rdr-rl ;-"zi'totl--aceia, cari dau pild5 rea prin purtarea lorpXcdtoasI Ei nelegir-ritd'

6gs.CetrebuiesdneinspdimAntecleaclascandal(smin-teali) ?

De a da scandal trebuie sH ne inspbimAnte.gAndul,

cI acela, care scandalizeazl (sminteqte). pe al{i1 este

un aiutor al Satanei, carele .prin.ingelXtil'lt, ttctde su'

ii.tuf r[scump[rat ct-t singele lui Isus Hristos ')'

1) Cat de mare este. pdcatul scandalului, adicd al s.nrintelei'

o,li6,i-iiro, intelege diir'aceste cuvitrte ale Mdntuitorului : "Cui,ji,o*riili-e._i6 .a"nu vie smintelile: dar vai acetuia prin care"-;il -ff;i de folos i-ar Ii ltri, ca sd i se lege o piatrd dc moarh

;,;;'il;;r"l lui, qi sd tie aruttcat in ntare, de ciit sd stniu-

:t";;.d -p;;nul

ointr"aceqti mici'' (Luc' 17, r, 2)'

_ 136

- 694. Ce trebuie sd facd acela, care a vdtdmat trupul sau su-iletul aproapelui sdu ?

Nu este de ajuns, ca acela, care a vdtlmat trunulsau suflet.ul aproapelui, sd si se creasctr ae peciiur:ey, ?i si'l.mlrturiseascl^; dar, intru cAt e .u fiutinte,trebuie sI indrepte rXul flcut 'aproapelui.

695. Ce poruuceqte Dumnezeu prin a cincia porunci ?

Prin a cincia poruncl Dumnezeu porunceste. ca noisi ne ingrijim atdt de mAntuirea sufletului, cAt gi Ae viealagi sXnltatea trupului, gi sd voim bine ciriar vrijmugilo.nogtri.

CAPITOLUL VIIIDespre a Sasea porunci a lui Dumnezeu

,Sd nu faci fapte necurate"

" 896". Ce opreqte Dumnezeu prin a gasea poruncd; Sd na

I'aci fapte necurate ?

_ Prin a $asea poruncX: ,Sd nu faci fapte rrccurate",Dumnezeu opregte :

. I ) orice fapte necurate, adic5 orice privire, vorbd gifaptd neculatS, prin care omul igi stArnegte sau impll_negte o pllcere pdcdtoasl ;

2) orice duce pe om la fapte necurate.097. Ce duce pe om .la fapte necurate ?

La fapte necurate duc pe om :

..1) privirile, vorbele, cAntecele, glgile, reprezenta{iu-nile. teatrale, cinematografice, jocurile necuviincioase...2) necumpltarea in frincare'gi biuture; cetlrei cXri

filor nemolale,'precum sunt mai toate romanele moderne;lenea gi altele ;

3) prea mar.elq prietegug cu persoane de alt sex, maicu seamd intAlnirile ascunse, sau in timp de noapte.

698. Pentruce tLebuie sd ne ferim intr,un chip deosebit deptlcatul necurd{iei ?

Noi trebuie sI ne ferim intr'un chip cleosebit de pi-catul necurifiei, pentruci:

137

1) nici un plcat nu este mai slut;2) nici un plcat ,nu are urmiri mai rele ;

3) nici un pdcat n'a fost pedepsit mai grozav deDumnezeu.

699. Pentrucg acest pdcat este atdt de slut ?

Acest picat este atdt de slut, pentrucd omul, ca l5-cag al lui Dumnezeu gi flcut dupl asemlnarea lui, fiindchemat la o viea{d curat5 gi sfAnti, se injosegte cu totul,9i se face mai rIu de cit dobitoacele cele necurate; dincare pricind acest plcat se nume$te al necurd{iei.

700. Cari sunt urmdrile rele ale necurd{iei ?

Urmlrile rele ale necur5{iei sunt : ea rdpegte omuluinevinovlfia, il duce la rugine, ii dd prilej la multe alteplcate Ei vi{iuri, giin sfirpit il face sd desnddljdueascdde bunbtateh tui'Dumnezeu. '

701. Cum a pedepsit Dumnezeu pdcatul necuri{iei ?

Dumnezeu a pedepsit p5catul necurlfiei cu potopul,apoi cu ploaia de foc, care a nimicit Sodoma gi Gomora.Din aceasta putem vedea, cit de grozav va pedepsi Dum-nezeu plcatul necur5fiei pe lumea cealalt5. (Efes. 5,3-6).

702. Orice pdcat cle necurd{ie este un pdcat mare ?

Orice pdcat de necur[{ie, fXcut cu gtiin{5 9i de bu-n5voie, singur sau cu al{ii, este un pdcat de moarte ;

ctrci sflntul apostol Pavel zice, ci cei necurali nu moqte-nesc implralia lui Hristos qi a lui Dumnezeu. (Efes. 5,5).

703, Ce trebuie sd facd acela, care se indoeqte, dacd vre'ofaptd este impotriva cur.l{iei ?

Acela, care se indoegte, dacl vre-o fapti este ?mpo-triva cur[{iei, trebuie si intrebe pe duhovnicul siu, dac5acea fapti este impotriva cur[fiei ; iar pAnX atunci sIse fereascl de dinsa.

704. Ce mijloace trebuie sil intrebuin{dm impotriva necurd{iei?

Mijloacele, pe cari trebuie sX le intrebuinlXm impo-triva necurl{iei sunt :

l

_l3g_f ) :i. fugim de orice tovlr5gie gi prilej care duce la

necurdtie ;

_ 2) sb p[zim simlurile noastre,de orice ne poate duce la acest

3) in timp de ispitX, sd ceremzeu, al prea curatei Fecioare Maria,

a) sI ne spovXduim gi s[ neon;

mai cu seam5pdcat ;

ajutorul lui Dumne-gi al Ingerului pdzitor;

comuniclm mai dese

5) sX ne gAndim, cd Dumnezeu vede toate, gi cIputem muri in fiecare clipealX pentru a fi pedepsili cusuferin{ele vegnice ale iadului, ihiar pentru- un singurpdcat cie necurlfie.

705. Ce ne porunceEte Dumnezeu prin a $asea poruncd ?

^. Prin a $asea porunc5 Dumnezeu ne poruncegte sd"

fim, cura{i gi cuviinciogi in toate faptele-noastre.

CAPITOLUL IXDesnrre a gaptea poruncd a lui Durnnezeu .

,Sd. nu fttri"709. Ce^ ne opreEte Dumnezeu prin a qaptea porunch : ,,Sdttu furi" ?

Irrin a gaptea porunc[ ; usci nu furi", Dumnezeu neopregte de a face vre-o pagub[ aproapelui prin furt, in-geldciune, camdt5, gi prin altele de soiul acesta.'

707. Cine pdcdtueqte prin furt ?

Prin furt plc5tuesc: 1) hofii sau tilharii,2) aceia, cari sfltr-resc saLl aiutd pe al{ii, ca s[ fure;

.3)_ aceia, cari cu gtiin{n cumpXr5^ luciuii furate, levAnd, le ascund sau Ie iin ;

4) aceia, cari nu dar,r inapoi lucrurile glsite sau im-prumutate

;

5) aceia, cari nu-gi plltesc datoriile ;

- 6). aceia, cari cer{es-c fXrI a avea nevoie 9i rdpescin chipul accsta adevlralilor siraci pomana, ce ar pu-tea-o pi'imi.

13q

708. Cine pdcdtueqte prin inqeldciune ?

Prin ingelSciune p5.cdtuesc :

1) aceia, cari intrebuinfeazi in negustorie mtrsuri nc-clrepte, bani falgi, gi marfl rea, sau cari vAnd marfaprea scump ;

2) aceia, cari fac Procese nedrePte,judec[tori sau martori cu bani ;

cumpirl pe

3) advoca{ii, cari cu gtiin{d. apirX cauze sau procesenedrepte, spre paguba irltuia, sau cari nu-gi dau toatisilin{a, ci sh apere cauzele sau procesele drepte, ce lesunt incredinfate, 9i al{ii.

709. Cine pdcdtue$te Prin'camdtd ?

Prin camdt5 p5cltuesc :

1) aceia, cari iau o dobAnd[ mai mare de cit este

iertat[ prin lege, sau prin obiceiuri aprobate ;

Z) toji aceia, cari se folosesc de nevoia sau de ne-gtiin{a aproapelui pentru cAqtigtll lor.

?10, Cine mai pdcdtueqte impoiriva po uncii a Eaptea

Impotriva poruncii a $ap!g,a mai p[cltuesc :

1) ^aceia, ciri stricS cAmpiile, semln5turile, sau arbo-

rii altuia ;

2) aceia, cari r5nesc, sIu omoard vitele strline ;

3) aceia, cari neingrijesc munca' ce sunt datori s'o

facb.;4)

'servitorii, cari nu ingrijesc, sau . din neglijen{I

stricS, sau pierd lucrtrrile incredin{ate de st[pAni ;

5) ioti aceia, cari, fac vre-o pagubl aproapelui'

?11. C6rncl poate tace omul un picat de moarte nunrai prin

mici furturi ?

Omul face un pdcat de rnoarte numai prin rnici fur-turi :

1) cAnd fur[ mai dese ori lucruri mici, a9a. cd pro-prietarr-rl sufere la sfArgit or!ragub-5 ?nsemnatd ;.' 2) cAnd furX lttcrutri'mici insd face aproapelui o 1la-gubl insemnatX, pentruc[ are nevoie de dAnsele'

140

i712, Ce trebuie sd facd acela, care are un lucru strdin, sau

care a l6cut cuiva vre.o pagubd ?

Acela care are un lucru strlin, sau care a ftrcutcuiva vre-o pagubi, trebuie sI dea inapoi lucrul strtrin,$i pe cdt ii este cu putinfS, trebuie sI despXgubeasclpe acela c5ruia i-a ficut vre-o pagubi; altfel nu poatedobAndi iertare dela Dumnezeu, nici deslegarea p5ca-telor dela duhovnic.

713. Cine trebuie sd dea inapoi lucrul strdin, sau sd lachdespdgubirea ?

Trebuie sI dea inapoi lucrul strlin, sau sX facl des-plgubirea:

1) acela, care a ficut paguba;2) acela, care are, sau care a mogtenit lucrul strlin

ori valoarea lui;3) dac5 nu inapoiazd sau desplgubesc acegtia, a-

tunci trebuie sI inapoieze acela, care a luat parte la picatprin sfat sau prin fapt, sau acela care n'a impiedicatplcatul, cu toate cd era dator gi putea sd-l impedice.

714. Cil trebuie sd tie inapoiat ?

Trebue sI fie inapoiat lucrul strlin intreg, gi totfolosul sau cAgtigul avut prin acel lucru.

715. Cui trebuie sd lie inapoiat lucrul strdin ?

Lucrul strXin trebue sI fie inapoiat stdpAnului saumogtenitorului lui. InsI cdnd aceasta nu este cu pu-tinf[, fiindcd ei au murit, sau nu se mai pot gXsi, a-tunci lucrul strlin trebuie dat slracilor, sau trebuie sIfie intrebuinfat spre binele obgtesc; clci nu este ier-tat si aibd vre-un folos din lucrul str5in acela, carel'a furat, sau I'a c5pSlat pe nedreptate.

?16. Ce trebuie sd facd acela, care nu poate inapoid indatdlucrul strdin ?

Acela care nu poate inapoi) indatd lucrul striin,trebuie sd aibX voin{a sincerd de a-l inapoii indatd ceva putea, $i intre acestea trebuie s5-gi dea toatl si-linfa de a se face in stare s[-l inapoieze.

r41

717. La ce trebuie sd ne gdndim, pentruca sd ne ferim deu i,ii'ain iuei-ei-ittuia sau fientruca sa inapoidm adevdratuluistdpdn ceea ce nu este al nostru ?

1) trebuie s[ ne gAndim c[ moartea ne va rXpi

toate si poate mai cuilnd de cit socotim ;'- zi ti.UuiJ sX ne gAndim, cf, averea striin[ nu ni

u"-uar.. fericire Ei blnecuvAntarea lui Dumnezeu, dar

numai blestem, neiericire, nelinigte gi un sfAr.git ticilos :

3) trebuie si ne gAndim, c5. nq este mat mare ne-

bu-n;e de clt de a pierde cerul, Ei de a-gi arunci su-

ifetuf in iadul cel vegnic, pentru un bine trecdtor'

718. Ce ne porunceEte Dumnezeu prin a qaptea poruncd?

Prin a gaptea porunce Dumnezeu ne poruncegte: s5'

inupoiXm lu'irut ittdin, sd reparXm pa.gubele p3ov91ite;i;-;i;; noastri, sI ire pl[tim datorii]e, sq. dnm .leafa.uu.nita tutietorilot, sI iespectdm arrerea fiecf,ruia, 9i

sI fim binef[cdtori c5tre al{ii.

CAPITOLUL X

Despre a opta poruncA a nui Durnnezeu

,sd rztt rncirturiselti stramtb i,mpotri.ua aproapelui tdu'.

719. Ce ni opreEte Dumnezeu prin porunca a opta : "Sd rtu,ra,'tu,iie;tt sitrdinb tmpotriua aproapelui tdu"'

Prin porunca a .optaj "Sd nu mdrturiseSti strd'mb

impotriisa aproapelii tau", Dumnezeu ne op.re.9te mai

i"i?iu de a'mdriurisi str1mb contra aproapelui, adicid" u tpun. la judecat[ impotriva aproapelui ceva ce nu

este adevtrrat.720. Ce rnai opreqte Dumnezeu prin porunca a opta ?

Prin porunca a opta Dumnezeu. mai opregte :

1) minciuna gi hipocrisia sau f d{Xrnicia ;i ) mtnctuna 9l nlpocrlsla sau ralatlr2) vorbirea de r5u sau detrac{iunea ;

3) clevetirea sau calomnia ;

4) b[nuiala gi judecata fdri temeiu.

ii

,,i,I

.l,i

142

trn deobgte este oprit orice pXcat, prin care am pu-ea vXt5me cinstea sau numele cel bun al aproapelui

nostru.721. Ce insemneazd a min{i ?

A minfi, sau a spune minciunX, insemneazd a spuneun neadevXr cu Etiin{I.

722. Nu este nici odath iertat de a spune minciuni?

Nici odatd nu poate fi iertat de a spune minciuni,chiar din $ag5 sau din nevoie, clci minciuna este cevar5u in sine ; cu atAt mai mult nu este iertat de aspune minciuni cu scopul de a face vre-o striclciunesau pagubd.r)

723. Cine pdcdtueqte prin hipocrisie sau f5ldinicie ?

Prin hipocrisie sau f5{Srnicie pXcltuegte acela, carese preface de a fi mai bun gi mai cuvios de cAt este,pentru a pl[cea altora.

724. Cine pdcdtueqte prin vorbire de rdu sau detrac{iune ?

Irrin vorbire de r5u sau detrac{iune plc5tue$te a-cela, care descopere gre$elile aproapelui l[r[ trebuinf5.

725, Cdnd putem clescoperi greqelile aproapelui ?

Noi putem descoperi gregelile aproapelui;1) cAnd este de trebuin{5 spre a-l indreptd ;

2) cind este cle trebuin{5 spre a impiedecd un rdumai mare.

726. Cine pdcdtueqte prin clevetire sau calomnie ?

Prin clevetire sau calomnie p5c[tuegte:

1) Iatd ce spune in aceastd privin{d sf. Scripturd:,,Martorul mincinos nu rhmdne uepedepsit, qi cel ce spune

minciuni nu va scdp2r". (Prov. 99,5,9).-,Gura care spune min-ciuni, dd moarte sutletului". (Sap, 1, 1l).-"Voi sunte{i din ta-tdl diavolul, qi voifi sd face{i pottele tatdlui vostru. Acela delainceput era omorAtor de oameni qi nu std in adevdr, pentrucdintrdnsul nu este adevdr. Cdnd vorbeqte rninciuna. vorbeqte dinale sale, pentrucd este mincinos qi tath al minciunii" (loanB, 44), q. a. m. d.

143

1) acela, caregeli, pe cari nu

2) acela, care3) acela, care

clevetirea ;

4) acela, care5) acela, care

n[scocegte despre aproapele rrigte grc-le are ;

m5regte gre$elile aProaPelui i

ascr-rli5 c"u irlecete-vorbirea de rdu 9i

nu le opregte, cAnd o Po-ate. face ;

le plicinuegte prin intreb[ri, sau in

alte chiPuri.

727, ce este clator sd taid acela, care a vatdmat cinstea a'proapelui Prin vorbire de rdu ?

Acela care a vltlmat cinstea aproapelui ..prin vor-

biie-de rdu, trebuie sd desvinovd{ersc1. gregelile {Proa-rrelui. sau si laude bunele lui insugiri, 9i sd.-l ctespa-

gubeascd de rIul, ce i l-a pricinuit'

T2B.Ceestedatorsdtacdaceia,-careavdtdmatcinsteaa-ptoupaf"i prin clevetire' sau calomnie ?

Acela, care a vat[mat cinstea aproapelui llrin cleve-

tire sau calomnie, este dator :" fl-.a tlgddtleasc[ riul zis, sau s5 cearX iertare;ti ;i deipdgubeascx pe aproapele de tot r5ul urmat

din'piicina cl&etirii, sau a- cal'omniei ; c6ci altel nu

poat'e c1pltd deslegarea plcatelor'

T2g.CinepdcdtueqteprinbdnuialSgijudecatbfdrStemeiu?

1) Prin bdnuial[ f[rI temeiu plc5tueqte acela, care

blnueqte ceva r5u {espre aproapele flrd a avea dovezl;--tt p't'it iudecatl flrl temeiu pdcdtueqte .acel4 c-are

or.d.^ ceva,rau despre aploapele fdrx nici o do'vadd

indestul[toare.?30. Trebuie sb ue ingrilim noi 5i de cinstea noastrZr ?

NoitrebuiesSneingrijimgidecinsteanoastr5'inra..nr*ui prin mijloacJ iertatd, 9i mai cu seami citl-idncf sa ducem o viea{[ evlavioasd 9i dreaptS'

?3l.Cetrebuiesdtacem,cdnclcinsteanoastriesteatacatd?

CAnd cinstea noastre este atacat[, putem, gi dese ori

ch;ai'tie6uie s[ ap5rlm cinstea noastrd prin mijloace

il

l1

llriii,1ll'lliil

llir;i,l,lii;iiIri!,t1 l

]l'ilrr

Ii0

iirljiiilrl,iiliItt,l

't;'l

iillil'

li;ii

lrilll'iirlll

l,llL

I'tll,

l,lIrll

i

i

i

li, 'll

14! _iertate, gi moderate. lnsr in orice caz trebuie str suferimcu rlbdare, Ei sI iertim pe vrljmagii nogtri ').

732. Ce lte porunceEte Dumnezeu prin a opta poruncd ?

Prin a lpta poruncl Dumnezeu ni poruncegte de aspune totdeauna adevirul.

CAPITOLUL XIDespre a.noua poruncd a lui Dumnezeu

oSd nu pofte1ti fenrcia aproapelui tdu"

.^1ll:^C9-oq.eEte,l).umnezeu prin porunca a noua ,,5(t ttu pofteStifenrcia aproapelui triu ?

Prin .porunca a noua: ,,Sci nu pofteSti femeia aproa-pelut tau", Dumnezeu opregte toate gAndurile gi poftelenecurate.

734. GAndurile si pottele necurate sunt totdeauna pdcate ?

OAndurile gi poftele necurate, pe cari le are omulirnpotriva voinfii sale, nu sunt pdcate: insh dacd omulare de bundvoie gi cu pldcere astfel de gAnduri 9i poftenecurate, atunci face un picat mare, aclicd de moarte.

735. Cunr trebuie sd ne pdzim de gdnduri qi pofte necurate ?

. De.gAnduri gi p,ofte necurate trebuie sd ne pdzimfugind de orice prilej r5u, d. p. de gezdtori, jocuri^necu_

l) Isus Hristos a spus : ,,Dacd aduci darul tdu la altar gi acolooi{i vei fi adus aminte, cd tratele tdu are ceva impotrivah, iisa"acolo darul tdu inaintea altarurui qi- mergi intdiu, i-pai*-ie c,,nfratele^ tdu, .Ei atunci venind adi 'darul". tau.. tMii. S.

-ig_,,'24). t u zic voud : iu,biti p_e vrdjmaqii voEtii, bine faCe{i,,celor ce vd urdsc pe voi, $i va rugaii pbntru iei'ce tt;;[b-'nesc gr va slr_pdrd pe voi ,'. ca sd titi fiiiTatSluivostru car-e e"ste

"i! .gfu.rj", (Mat. 5. .44, ll). "D." vtili iertd oamenilor plJatefe"tor, ierta'va- qi voud ratdl vostru ieresc pdcatele voa'stre. Iar'de nu.veli ierta oamenilor, nici ratdl vostru nu va ieitd voud"pacatete voastres. (Mat. 6, 14, r5).-Apoi lsus s'a rugat pentruvrajma$ii sdi. cari l-au rdstignil, zicdnd. ,,pdrinte, itrtd-li lor,cilci nu qtiu ce fac". (Luc. 23,34).

145

viincioase, prietenie prea mare intre persoane de sexdiferit, Ei altele asemenea; dar mai cu seami de privi-rile, discursurile, conversatiunile gi cetirile necurate.

736. Ce trebuie si lacd omul, cdnd este ispitit cu gdnduri qipotte necurate ?

Cdnd omul este ispitit cu ginduri gi pofte necurate,trebuie sE se impotriveascd lor ?ndatd dela inceput;sX ceard ajutor dela Dumnezeu gi dela sfAnta FecioarS,gi s[ se gAndeasc5, cd Dumnezeu vede chiar gAndurilecele mai ascunse ale omului.

737. Pentruce opreqte Dumnezeu gdndurile qi poftele necurate ?

Dumnezeu opreqte ghnduriie Ei poftele necurate, pen-truci ele spurcl inima omului gi-l duc la fapte necurate.

738. Ce ne porunceqte Dumnezeu prin porunca a noua ?

Prin porunca a noua Dumnezeu ne poruncegte sIfim curafi in toate gAndurile gi dorin{ele noastre. .

CAPITOLUL XII

Despre a zecea poruncd. a lui Dumnezeu

oS.d nu poftesti casa aproapelui tdu; Si nici un lucruce este al lui".

739. Ce ne opreqteDumnezeuprin poruncaazecea ,Sd rtupoftegti casa aprdapelui tdu; Fi nici un lucru ceesteallui"?

Prin porunca a zecea: nSti nu poftesti casa aprodpe-Iui tdu ; $i nici un lucru ce este al lui", Dumnezeune opregte de a dori vreun lucru ce este al aproape-lui nostru.

7d0. Pentruce opreqte Dumnezeu de a dori lucrul strdin ?

Dumnezeu opreEte de a dori lucrul str5in :

1) pentruci nu trebuie s[ poftim, ceeace nu este ier-tat sI avem, sau nu putem avea fdr5 de a pXcdtui;

2) pentrucd pofta lucrului strlin duce pe om la furt.741. Ce ne porunce,;te Dumnezeu prin porunca a zecea?

Prin porunca a zecea Dumnezeu ne poruncegte, ca

10

146

si fim drep{i gi cumpdtafi in dorinfa de a imbundtifista,rea noastrl, $i sX ne mulfumim cu ceea ce avem.

CAPITOLUL XIII

Despre poruncile Bisericii in genere

742, Suntem noi creqtinii datori de a {inea Ei alte porunciafard de'poruncile lui'Dumnezeu ? '

Afarh de poruncile lui Dumnezeu noi mai suntemdatori de a {inea gi portlncile Bisericii.

743. De unde a primit Biserica dreptul qi puterea de a da po-runci credincioqilor ?' Biserica a primit dela Isus Hristos dreptul qi puterea

de a da porunci credinciogilor.744. Nu, mai are Biserica qi alte drepturi de cdt de a da porunci ?

Pe lAng5 dreptul de a ne porunci, Biserica mai aredreptul de a privegheiL asupra indeplinirii poruncilorsale, gi de a pedepsi pe aceia, cari nu. le fin, de pildide a ii opri primirea sacramentelor (sf. taine), de a-iindepirt) dela sine (excomunica)'), gi de a-i lipsi dupimoarte de inmormAntarea bisericeascls). (Mat. 18. 18.I Cor. 5, 3-5).

1) Biserica nu indepdrteazd dela sine, adicd nu excomunicd,de cdt pe aceia, cari s'au fdcut vinova{i de mari nelegiuiri. Intrecei excomunica{i ne mdrginim de aminti numai:

a) pe aceia. cari se bat in duel, sau numai provoacd, oriprimesc provocarea qi pe to{i pdrtaqii, sau cari dau vreun ajutorpentru duel, gi chiar pe aceia cari privesc din adinsul duelul,il permit sau nu-l opresc, pe cdt li este in putin{d ;

b/ pe aceia, cari se inscriu in secta francmasonicd, sau inorice altd sectd de soiul acesta, care megtegugeqte pe fafd, saupe ascuns impotriva Bisericii, sau a legiuitelor autoritdti ; deasemenea qi pe aceia, cari sprijinesc aceste secte, gi nu descoperdpe capii lor.

2) Biserica opreqte de a inmormdntd cu preot gi cerernoniibisericegti :

1. pe pdgdni, pe jidani qi pe necredinciogi; pe eretici gi pepdrtinitorii lor ; pe aposta{ii dela medin{a creqtind ; pe schismatici,

1!7

746. Prltem noi privi poruncile Bisericii numai ca niqte legi

{bcute de oameni ?

Noi trebuie sX privim poruncile Bisericii,nu 91 .nigtefegl'iicute Oe oam6ni, dar'ca porunci ale lui Isus Hristos'(Luc. 10, 16).

746. Pentruce ne dd Biserica porunci ?

Biserica ne dX Porunci :

li"p.;tt" a llmuri mai bine poruncile lui Dumnezeu'

.i tjeiitru-u tl. invlfi cum trebuie si le finem; .'' iip."ttu o n. iha.*ni Ia poclinfd 9i la evlavie'

747. Cari sunt cele mai insemnate din porurtile date noud

de Bisericd 2

Cele mai insemnate din qoruncileBiseric[ sunt urm[toarele cinci:

1) SI sfintesti sXrbltorile rAnduite de

ricei Ei sI ascirtii sfAnta liturghie in toate

,slrbitorile2) SA fii posturile rAnduite de sfAnta Bisericl' .9i s5'

"u n.,anahci'carns Vineria gi in celelalte zile oprite.

3) Se-ti mXrturiseqti pXcatele cel. pulin gda^td Pt-3n'Ei ??it,iiiild"iJ-Comunicxturx iel pu{in in timpul

Pagtilor+t Sa nu faci nunti in zilele oprite'

;i d; 'pixtJE-ti "Biiericii simbria .9i celelalte datorii

cXtte Oania, dupl legi sau obiceiuri'

ui pu .*.ornt nicafi ; pe cei tnscriqi la francmasoni qi alte so'

cietdti secrete ; rv. j--:-^ ^^.. ,{h ffar'"'"2:!;";;ia, cart se ucid din desndddiduire sau d€ mdnie

(insd nu pe aceia .u.ii" "iia din nefunie'bine doveditd)' afara

$fti^e.A n;io oui'.e*" uioit ae pocrintd inainte 99- 1^T:ti'"T'lu"liii",-."ii .6--uit in auei"daca inor pe insuq terenul

Iuptei, chlar de uu iit ;;il; de bocaintd: ba mai mult lncd'

cuiar daol au ;;lt il;rare ae tirbnul luptel gl au

Brtmit rf. .talue.; -- r:^-..^ ^^ -x rio

ifri*f tlilfit"tff *"#tl'snl't"H,x'f""'?"*('h'13

date nou5 de

sfAnta Bise-duminecile gi

148

CAPITOLUL XIVDespre intdia poruncd a Bisericii

"Sg sfinlegti sdrbdtorile rdnd,utte de sfdnta Biserica,,,pi sd a.scugi rrurrir,;liyr!;i,uj: ,oor, duminecire

.si

248. Ce ne porunceqte Biserica prin intdia poruncd t ,,Sd sfitz-fe-gti sdrbdtorile rdnduite _ de sfilnta Bisericd, gi sd asiutlfsfdnta liturghie in toate duminecile ;i sdrbdtitrile,, ?

Prin intdia poruncS : ,,Sd sfinlelti sdrbdtor;ile rd,ndu-tte de .sfd.nta Bisericd, St sa ascullt sfdnta liturghte trctoate,dumineaile $i sdrbdtofile", Biserica ne poninceEtestr sfin{im sirbdtorile rdnduite de dAnsa in cinsieaDomnului nostru Isus Hristos, a sfintei Fecioare gi aSfinfilor').

749. Cum trebuie sd stin{im sdrbdtorile rdnduitecleBisericd?

Noi trebuie sd sfinfim slrbltorile rAnduite de Bise-rictr, intocmai precum se sfinfegte gi ziua de Duminec[,incetAnd dela orice lucrare serveascX.

?50. Pentruce a rdnduit Biserica sdrbdtorile in cinstea Dom-nului nostru Isus Hristos ?

Biserica a rAnduit sirbitorile in cinstea Domnuluinostru Isus Hristos :

1) Afard de_ toate Duminecile de peste an, qi atard de shrb6-toaJea Indl{drii Domnului, care cade 40 de zile dupd pasti. sdr-bdtbrile ce trebuie sd le tinem sunt urmdtoarele gapte:'

1. Circumcisiunea Doninului Nostm lsus Hrisios, la I Ia-nuarie.

2. Epitania (ardtarea) Domnului, la 6 Ianuarie.3. Sldntul losif, la tr9 Martie.4. frupul Dorynului (.Ioia Verde), intdia zi de Joi dupd Du-

mineca Slintei Treimi.S. Slinlii apostoli Petru qi Pavel, Ia 29 lunie.6. Adormirea Maicii Do_mnului, la l5 August.7. Sdrbdtoarea tuturor Stin{ilor, la I Noembrie.8. Zdmislirea Neprihdnith a prea slintei Fecioare, la 8 De-

cembrie.9. Naqterea Domnului Nostru Isus Hristos, la 25 Decembrie.

149

1) pentruca str ne amintim de misterele indeplinitede dinsul spre mAntuirea noastr5, $i sd-i mulfumimpentru ele;

2) pentruca sI reinoirn rdvna noastr[ in a-i sluji ; 9i3) pentruca prin fapte cuvioase sX ne facem vred-

nici de a primi haruri nou5.

751. Pentruce a rdnduit Biserica sdrbdtorile in cinstea preaslintei Fecioare gi a Stin{ilor ?

Biserica a rAnduit sXrbitorile in cinstea prea sfinteiFecioare qi a Sfin{ilor:

1) pentruca sX mul{urnim lui Dutmnezeu Dentru da-rurile, ce le-a dat lor, gi nou5 prin mijlocul lor ;

2) pentruca sI ne amintim de virtu{ile lor gi de fe-ricirea lor in cer, qi astfel sh ne hot5rim de a-i imiti ;

3) pentruca si-i iugdm, ca sI mijloceasci la Dum-nezeu pentru noi.

762. Poate destiin{d tsiserica sdrbdtorile ?

Precum Biserica are puterea de a rAndui slrbdtori,tot aga are gi puterea de a le desfiinfi, cAnd cere tre-buinfa sau imprejur[rile.

753, Ce ne mai poruncegte Biserica prin intdia poruncd ?

Prin inttria porunctr Biserica ne mai poruncegte, siascultlm cu evlavie sfdnta liturghie intreag5, in toatezilele de Duminecl gi de slrbitoare.

754. Pentruce ne poruncegte Biserica sd ascultdm sfinta li.turghie in toate zilele de f)uminecd qi de sdrbdtoare ?

Biserica ne poruncegte, si ascultXm sfAnta liturghiein toate ziletre de Duminecd gi de sdrbitoare, pentrucisfAnta liturghie este inoirea neincruntatS. a jertfei luiIsus Hristos pe cruce ; gi de aceea ea este chipul celmai sfAnt de-a cinsti pe Dumnezeu.

755. Cum trebuie si ascultdm sfdnta liturghie ?

Noi trebuie si ascultdm sfAnta liturghie cu luare a-rninte Ei cu evlavie

ti)lil,l,rlr;:,1i1iillri,i

ii:lr,l

1lllil

I

150 _756. cine este dator sd asculte riturghia in zilere de Dumi-necd qi de sdrbdtoare r

, Fiecare cre$tin^,. care a implinit gapte ani, este da_tor str ascurte sfanta liturgliie in ioite ili6l. o. o"_minecd gi.de s5rbltoare, aiarl numui du.e'nu;;;-"mare pricind, care sr-l scuteasci de u."irtx-ouilti..

757, cari *estini s_unt scutifi de datoria sd ascurte sfdnta ri-turghie in zilel! ae oumineir='$i;;.#baroare ?De datoria de a ascurD sfanta riturghie in ziretre de

?:,rjl.:i $l de sdrbdtoare sunt scuti.ii i..i cr.stini,can au vre-o; m3re-l pricinX, sau cari nu pot sd asiulteliturghia LrtX..4 aibi,vre,o lr;grbe insernnaii lil;_nunle sutletulgirsau ale trupului r).

' .758; Ce ,pdcattfacb,acgla, care in,zi de Duminectr sau de sdr_bdtoare nu ascultd,liturghia ?

Agela gare, jn zi d,e Duminecl sau de slrbdtoare r.iul:_."r115",

Ilturg,hil, sau o parte insemnati dintr,insa,rara a tl scutrt de vre_o mare pricinl, face un plcatde moarte

JSO. p-arj gunt p{r{ile insemnate din liturghie, pe cari nu leputem ldsd ftrrh a tace un pdcat de moarte"?. -- --- "-

," tIIUlg insemnate din liturghie, pe care nu le putemlasa tare a face un pXcat de moarte, s"unt : ofeitorul,prefacerea,. gi comunicarea preotului i;b u*anOouechipurile.').

l) sunt scutite acere.slugi, cari nu pot llsd treaba ror fdrd omare pagubd a stdpanurur.

n3'!..:3iffi'?ii:'f .'.,x'Ji':"";i'?f TgiJ,'.f i,!"i"3f "ll,'if;Aceste srugi sunt insd datoare str cairte 6u sdrguin{d, ca-siirr-ldture..aceste piedici, qi sd-gi caute alt stdpAn, t? caie'ror-iu"utoatd libertatea de a-qi inoeptini oatoriiie-i"tigiba..r- Yvr qvr

2) Ar mqi face un pdcat de moarte qi ace"la, care clin vinasa_ar ldsd I.a liturghie toate rugdciunire pdnd ia Evanseii". i*-preund cu toate cdte urmeazd d'upa com,inicirea pi"6F"r"iba"ala sfdrgit,' cd.ci aceasta e.s!e g pirte miie oin liti,-rghie'.'bil"ar ldsd numai o parte micd din liturghie, precum dela incenutpdnd Ia Evans.elid, sau oupi comuiil;lJ';fi;' i;'';ra..,;;.";,race un pacat tesne.iertdtor. Biscrica noruncegte ca cieiti-nii sd asculte liturghia intreagl.- -'

151

760. Cine mai pdcdtuegteimpotriva.intdiei porunci a Bisericll ?

Impotriva intiiei porunci. a Bisericii mai ptrcltuescaceia, cari in timpul sfintei liturghii, mai cu seamtr laplrtile insemnate, se gAndesc de bundvoie. aiurea, vor-bes'c, rAd,'sau nu se poarth qu bun[ cuviinf5.

?61. Suntem noi datori rle-a ascultd sldnta liturghie qi ln ai-lele de lucru ?

In zilele de lucru nu Suntem datori sI ascultlmsfAnta liturghie,' insi e'foarte folositor pentru sufletulnostru, dacl o ascultlm gi in asemenea zile, cAnd a-

vem vreme gi prilej. ')762. Ce mai doregte Biserica sd tacem !n zilele de Dumi'

necd qi sdrbdtoare ?

Biserica rnai doregte ca, in zilele de Duminec5' Ei. desXrbXtoare, sI asculiSm predica, 9i, invllXtura catehis-mului, 9i s[ mergem Ei dupl amiazd, la slujba biseri-,:ceasca.

763. Cum tiebuie'sd ascttltdm piedica qi invd{dtura catehis-ntului ? l

Noi trebuie s[ ascultdm preciica Ei invdfXtura cate-hismului cu luare aminte, gi apoi s[ ne silim sX fa-cem ceea ce-am auzit.'z)

CAPITOLUL XV

Despre a doua poruncA a Bisericii

,Sd tii posturile'rdnduite do sfdnta Bisericd, gi s.a nuntd,ndnci. carne Vinerta $i in eelelalte zile oprtte"

?64. Cari sunt posturile r6nduite cie Bisericd ?

Posturile rAnduite de Biseric5 sunt:

1). Creqtinii, cari sunt insulletiti de credin{d vie ascultd. sfdntalituighie-ln fiecare zi, dupb pilda, ce le-au ldsat-o cei dintdicreStini. (Vezi Fapt. Apost, ll, 42),

2i In a-ceastd privin{d sf. Apostol Iacob ne spune : ,Face{i-vbdar-implinitori ai cuvdntului, qi nu numai auzitori, ingeldndu-vdpe voi inqi-vd, Cd dacd cineva este auzitor al cuvdntului qi nu

1,52

.1) Postul Mare d.e patruzeci de zile, numit si pdre_

I'I'" (quudragesima),. iare tine oela l,,,i"i;;;i; l.i,i..iptl,t lijT,eaza Sdmbetei. Mari, afarX de Dumin..ilijl/ posrut cetor patru timpuri,_adic5 Mercuria, Vine_tiu"fi^,?.1lQita pe'la .incepritui'ti.ierui ;;"ri;p' ;

;j"r/ alununte unor sdrbdtori. $)

765. Ce insemneaz6 a posti ?

-A posti insemneaz5 a mAncd numai odath pe zipdntr ta sdturare: fiind inixlrr*it u *ania prli-Oi_mineafa gi seara.

?66" Cine este dator sd posteascd in chipul acesta ?

,. In chipul acesta.,este dator sI posteasc5 fiecare creg-lll,,_..rj: 1_.imptinit vrAsta Ae OouXzeci 9i unu'"OL'rlit,aiara numal dacd este scutit de. post. din vre_o pricinln,'are, gi n'a ajuns la gasezeci de anr.

767. Ce mdncdruri sunt oprite in zilele cle post ?

. ln zilele..de post sunt oprite mAnclrurile de carnegt zeama dtn carne, insd nu sunt- oprite oudle gi lapteleprecum 9i toate cate se fac din rapte, co Jntutl uii.ir'u,

implinitor, acesta seamdnd .bdrbatului, care priveqte in oglinddfala tirii sale: cdci s'a privit pe sine iiipte'cat, qi inaata';-ui-tat ce fel era. cine s'a uitat insd rn 'tegea deiai'arslti"i itdriide sine, qi-a stdruit la ea, nefdcanau-i-f auzitor uitrii, .i inJu-plinitor al lucrului. acesta va ti fericit-i" inoepri"i-'- -'.;i.'iiac.

I, 22-25).1) Postul Mare atost ordnduit_de Ap,ostori, spre a imitd pos-tul.de-patruzeci de zire ar lui rsui

--ilrrstos,. spre amintirea

SJiTjlor qi,a morfii.Mdntuitorului ;-qi Jp.e a ne pregdti vred_nrce$te pentru stintele paqti.

_ 2)_Postul celor p-atru. timpuri iqi are inceputul tot de Ia A,postotl, $r a lost ordnduit sple a mul{umi lui-Dumnezeu pentrubinetaceiile primite; sore. i tqce;b;iilE pentru pdcatete noas-tre; spre a cere harul tui .Duilrnet;,il i;-';fa;i;-;;;iff,cere dela Dumnezeu preoti buni-pi vrednici.p) Ajunurile ln care trebuie sd postim sunt r

^ l. Ajunul Rusaliilor;2. ajunur Adormirii Maicii Domnuruifl4

*lq!sl.;^J. ajunu.t Juturor_ Stin{ilor (31 Octombrie,); 4.-aiuiulNa$reru uomnuiui Nostru Isus Hristos (24 DecembiieJ.

153

$. 8., nici nu este oprit a gdti bucatele cu sldnini gicu grtrsime.

768. Cine este dator sd nu mdndnce ast-fel de rndncdruri inzile de post ?

. Toli aceia, cari au implinit vrAsta de gapte ani, suntdatori sI nu mAnAnce astfel de mAncXrriri in zilele depo.st, afarl numai daci sunt scutifi din vre-o marepricini slu prin dispensa generall datX de Papa gi publi-catX de Episc;p.')

769. In cari zile mai este oprit de a mdncd carne ?

Mai este oprit de a mAnc) carne in toate Vinerilede peste an. 2)

ffI0. Cine este dator sd nu nrdndnce carne in aceste zile ?

Fiecare cregtin, care a implinit vrAsta de gapte ani,este dator sd nu mdnAnce carne tn aceste zile, atarinumai daci este scutit din vre-o mare pricinX, sau prindispensa generalX invoiti de Papa.

nt* Ce pdcat face acela, care tn zilele de post mdndncd demai multe ori pe zi, sau care mdndncd carne in zilele oprite ?

Acela care in zilele de post mAnXncI de mai multeori pe zi, sau care minAnc5 carne in zilele oprite, face

l) Precum Biserica a primit puterea olela Hristos ca sd ordn-duiascd posturl, tot aqa a primit Ei puterea de a indulci rigoareaIor, sau chiar de a le destiin{d. Papa, ca cap al Bisericii, dinpricina multor imprejurdri obiqnuegte sd indulceasud rigoareapostului, invoind de a mdncd lapte qi chiar carne in oarecarezile de post. Aceastd dispensfl nu este totdeauna in toate locu-rile aceeaq, dupd cum sunt deosebite imprejurdrile in privireacdrora Papa dd dispensa; de aceea trebuie sd ne inlormdm intiecare an, care este dispensa invoitd qi publicatd prin biserici.gi nu ne putem servi de cdt de dispensa datd pentru eparhiain care ne atldm.

2) Dacd in timpul anului, o sdrbdtoare de poruncd cade intr'oVineri, atunci se poate mdncd carne in acea zi; insd nu in timpulPostului Mare.

un picat mare, adictr de rnoarte,cultd de Biserictr. ')

772. Pentrace Biserica porunceqte postul ?

Biserica poruncegte postul, pentrucl postul este plhcr-rtlui Dumnezeu, iar noud ne este folositor spre mnntuire.

773. Pentrtr cb zici cd postul este pldcut lui Dumnezeu ?

_ Postul e pl5cut lui Durnnezeu: l) pentruc5 irlsuqDurnnezeu ne-a indemnat si postim ;

-

2) pentruci Isus Hristos, Apbsiolii gi Sfin1il au postit;3) pentrucl prin post noi umilim'mAndria noastri

pricin5 cd nu as-

infrAndm trupul nostru.

774.\n ce cbip este postql lolositor spre.mdntuire?

Postul este fijlositor spre mAntuire ;

1) pentrucS.prin post facem pociinf5 pentru picatelenoa.stre, gi indeplrtlm dela noi pedepsele lui Dumnezeu:

2) pentrucl prin post stipdnim poftele noastre, 9ine intlrim, ca si nu cldem din nou in plcate. ,

775. In ce chip trebuie sd stin{im postul ?

Noi trebuie sX sfin{im postul ferindu-ne de picate, gide ori-ce petreceri, cari nu se potrivesc cll acest timpde poclin!d, precum sunt jocul (balul), teatrele, gi altelede soiul acesta.

'1) Nu ce intrd in. gurd. spurcd pe om; insd neascultarea qinesupunerea, care iese din inima omului, spurcd pe om (Mat.1-5, 11 $! l8), precum nldovedeqte pdcatul intailorhogtripirintiAdam gi Eva. Adam gi Eva au fdcdtuit pentrucd, maircaira Oiirpomul op.rit, au fost neascultdtori lui Dumnezeu, tot aga pdc6-tuesc acei creqtini, cari nu {in postul sau mdn6ncd'carnein iileleplrite. pentrucd, mAnc6nd, ei nu ascultd de Bisericd, cdreia tre-buie sd fim supuqi din porunca lui Isus Hristos.

155

CAPITOLUL XVI

Despre a treia Porunci a Bisericii

,Sd-ti mdrturise$ti pdcotele cel pulin odatd' pe. an''qi sd primeqti sfdnta comunicdturd cel puNin

in ttmPul Pa$tilor" '

776. Ce trebuie sd facem pentru a indeplini a treia poruncd

a Bisericii ?

Pentru a indeplini a treia porunc[-a Bisericii trebuie:fi'rXl"..m d Uune spovadX in fiecare an, m[rturi-

sind unui duhovn'ic plcatele noaste" ti s[ trimim vredniceEte sfAnta comunicetur5 in tim-pul PaEtilor.

TTT,LacevrAstdsuntcopiiidatorisd-qimdrturiseascdpd-cuiefe gi sd primeascd sfdnta comuniciturd'l

Copiii sunt datori sI-gi mlrturiseascX plcatele, 9i s[prime'asce'sfdnta comudicdturl, cdnd au ajuns la vrAsta

inleleserii, cam pe la 7 ani, gi au primit atAta invxJ.iturX'

;ait;lt. de trebuinf5 peniru a primi cu folos fiecare

din aceste sacramente.

778. Pentruce por,.lnceqte Biserica ca cregtinii sd se comunicetocmai in timPul Pagtilor ?

Biserica porunceqte ca. creqtinii s5 se comunice toc-

,., ,l-in lin"'$ut Pagtil'or: 1). pentruc5 Isus Hristos a ran-

duit pr.u ifanta 'Euharistie in timpul.Paqtilor.; ^-)

Pentrucd Isus Hristos a murit si a inviat in acest

ti;p; li J. u...u .t.9tinii trebuiti s[ moarl pentru

p[cai gi sX inceaPf, o viea{5 nou['

779. Ce pdcat lace acela, care nu se mdrturise$te o.datd pe

un,'ii'n, piimestu slanta comttnicdturd in timpdl Paqtilor ?

Acela, care nu se mdrturiseqte odat[ -pe ?.n' 9i" nu

prirn.Ei" sf1nta comuniceturd in timpul Pagtilor, face

iln mite p[cat, adicl un plcat de moarte'

780. Unde trebuie sd primim slSnta comunicdturd de Paqti?

Ebine,cafiecarecredincioss[primeascdsfAnta"

156

comunic5ture de pagti in_ biserica parohiali proprie;iar dac5. o primegtg in altn biseirca, atunci sI cauteji.ff#f.tjli: f#: !u I u i propri u, .x I id i i" it iio*."

781. Sa ne multumim noi de a ne mdrturisi ,si de a primisfdnta comunicdtura numai-oAiU i"'In rNu trebuie si ne murfumim de a ne mdrturisi si dea. primi sfAnta comunichturi nurnii od;ix';;'in,tcIci

do.rinfa Bisericii este, ca noi Jx-ne mrrturisim si srprimim sfanta comuniciturl mai a;r;;;'p. * I't i.,.,si in fie-care zi, dac5. se poate-782. Pentruce Biserica nu ne poruncegte sd ne comunicdmmai deseori ?

$ Biserica nu ne..poruncegte si ne comunicdm mai de-::onj ^!..

pen trucd'. drago s tea cXtre nu ;;;;' ii'tiii^oe m0ntuirea sufreturui no.stru trebuie sr ajuhgn]'cad_ne indemne la aceasta;2) pentrucd Biserica n;i'voit sd porunceasci, de cAtceea ce fiecare cregti' trebuie se'iaci ntrmui'oi.at.

CAPITOLUL XVIIDespre a patra gi a cincia porunci a Bisericii

,,5d, nu' faci nuntd tn zi.lele oprite"."sd pldte$il. Bise'ricii stmbria st-iitetatte aaiorrt cdtre

,dd,nsa, dupd legi sau obicei,urti283. In care timp este oprit de a face nuntA ?

. Este oprit de a face nunti dela intiia Duminecl aAdventurui ndnx ra ziua inttia; crd.iun"lui'in.iuliu,il dg]u intiia zi a poiturui'..riui. pand ra DuminecaPagtilor incluziv.

784, Pentruce esle opritd nunta in aceste timpuri?

_,,frltl este opritl in aceste timpuri, pentrucd lucru_nte o.bt$nulte a se face cu .prilejul nunfilor, precumjocurile ,gi al.te petreceri veseri, nu-.e poirivesc oe roccu aceste zile de pocdinfl gi cle ruglciune.

157

785. Ce este simbria (dijma) ?

Dijma sau simbria esie acea parte a roadelor, saua cAgtigului, pe care credinciogii sunt datori arlo pl5tiparohului gi celorlalfi slujitori ai tsisericii, pentru in-tre{inerea Ior.

786. Pentruce creclinciogii trebuie sd plSteascd simbria ?

Credinciogii trebuie s[ pl5teascl simbria sau dijma :

1) pentrucl este porunca lui Durnnezeu;')2) pentrucl Biserica poruncegte credinciogilor si in-

trefie pe parohul lor.787. Ce pdcat lac aceia, cari nu pldtesc simbria?

Aceia, cari nu plitesc dijma sau simbria, de gi pot, facun mare pdcat, pentrucl se irnpotrivesc poruncii luDumnezeu gi a Bisericii.

APENDICE LA PARTEA III

CAPITOLUL I

Despre feluritele soiuri cle pdcate

788. Cari sunt leluritele soiuri de pdcate ?

Feluritele soiuri de picate sunt :

1) cele gapte piicate capitale;2) cele gase plcate impotriva SfAntului Duh ;

3) cele patru plcate, cari strigl risplitire la cer ; gi4) cele noui picate str[ine.789. Cari sunt cele qapte pXcate capitale ?

Cele gapte plcate capitale sunt : 1) mAndria; 2) sgdr-

1) Iatd ce spune in aceastd privintd sf , Apostol Pavel : ,,Dacdnoi v'am sdmdnat cele spirituale, mare lucru este dacd noi vomsecerd cele liregti ale voastre ? Nu qtili cd cei care lucreazdcele slinte, mdn6ncd cele din sanctuar ? Cei cari sthruesc Iaaltar iqi au partea lor cu altarul. Astfel a rdnduit qi Domnulpentru cei cari dau in qtire evangelia, ca sd trdeascd din evan-gelie" (1 Cor. 13 9i 14).

158

..n,u; 3) necurlfia ; ) Pizma ; 5)

gi 7) lenea.

790. Pentruce aceste qapte pdcate se

cdpetenie ?

lScomia; 6) mAnia ;

numesc capitale sau de

Aceste gapte p5cate se numesc capitale sau de cI-petenie, pdnirucl ele sunt izvorul multor p[cate'

791. Cine pdcdtueqte prin mAndrie ?

Prin mAndrie plcdtueqte acela' care se prefueg.te .pesine fesie misurd, gi hu dd lui f)umnezeu cinstea

cuvenitX.792. Cine pdcdtueqte prin sgdrcenie ?

Prin sgdrcenie p5c[tuegte acela, care iubeEte peste

m[suri 6anii sau bunurile pdmdnteqti'

793. Cine pdcdtueEte prin necur5lie ?

Prin necurlfie p5cltueqte acela, care se desfat5 cu

gAnduri, pofte, cuvinte 9i fapte necurate'

?94. Cine Pdcdtueqte Prin Pizmb ?

Prin pizml plcltuegte acela, care se mAhneqte.de

bineie si fericirea aproapelui, sau se bucurS' de rlul 9i

nefericirea, ce i se intAmPl[.?95. Cine Pdcdtue$te Prin ltrcomie ?

Prin l5comie plc5tueEte acela, care mdnAnca sau bea

peste mlsurd.?96. Care ldcomie este mai primeidioasd ?

Llcomia cea mai primeidioasd este.befia, .td9i ea

lipseste pe om de minte -gi-l

face mai r[u decAt uR

dobiioc. (l Cor. 5, 11 ; 6' 10).

?9?. Cine Pdcdtueqte Prin mdnie ?

Prin minie plc5tueEte acela, cate se aprinde impo-

triva altora gi doreqte s[ se rlsbune'

798, Cine Pdcdtue$te Prin lene ?

Prin lene plc[tueqte acela'. care este desgustat de

lucrurile religioase 9i duhovniceqti'

159

?99, Cari sunt pdcatele impotriva Stdntului Duh ?

Plcatele impotriva SfAntului Duh sunt :

if u uu.u prea multl incredere in bunltatea lui

Ournn.r.ti, udi.I cAnd omul face picate peste p1cate

iu nddejdea, c[ Dumnezeu gu'l va-pedepsi;2\ a se desnldljdui de mila lui Dumnezeu;3) a se impotrivi adev[rului cunoscut I .. , -4) a pizmui pe aproapele pentru harurile, ce le-a

primit ) .' 5) a avea o inimd impietritl.fa!5 de dojenile matuitoare;6i .-ti*aned cu inder[tnicie in nepociinfX pAnX la

moarte.S00.PentruceacestepdcatesenumescimpotrivaSlantuluiDuh?

Aceste picate se numesc impotriva Sfdntului.Dl'h'p.ntru.e ;l;-; impotrivesc inti'un chip deosebit ha-

iuiui lui Dumnezeu, al clrui implrfitor este SfAntul Duh,

9i'0. uceea ingreueazl intoarcerea spre bine'

801. Cari sunt pdcatele, cari strigd rdspldtire la cer ?

Pdcatele, cari'strigd rlsplitire la cer sunt:1) uciderea de buni v-qie;,ii .ooonlia, sau. plcatul necurat impotriva naturii ;

5i uiuptit.a seraiilor, a..vidu.vel9r $r-,a orfanilor;4) oprirea plI{ii servitorilor 9i a lucritorilor' ')

S02.Pentrucezicemcdacestephcatestrigdrdspldtirelacer?

NoizicemcXacestep5catestrig[rispl[tirelacer,p.;d;.e;rin mlrimea cruzimii lor cer de la Dumnezeu

rXsbunare.803. Cari sunt Pdcatele strdine ? 'Plcatele strline sunt :

1) a sfltui Pe altul la Picat;.Z) u potunci altuia s[ PXcltuiascd;

1) SlAntul Apostol Iacob zice.in aceastX privin{d; "latd- plata

f".iatdrifor, caii au'secerit-lirinete.voastre, (pl.1tA) ce.rdmdne

il;;d:';6iil- ainire-voilsi'itrigatete seceratorilor au intrat in

li-teiiiile Dorinului Sabaot" (lac' 5' 6)'

160

3) a consirn{i la p[catul altuia ;

4) a indemnA pe alfii Ia picat ;5) a liud) plcatele altuia;6) a tdced cind altul pdcdtueEte;7) a nu pedepsi plcatele altuia ;

8) a ajutd pe altul Ia picat :

9) a apdri picatele aliuia.804. Pentruce aceste pdcate se numesc strdine ?

Aceste p5cate se numesc strline, pentruci prin a-ceste fapte noi ne incdrcdm sufletul cu p5catele altoraintocmai ca gi cum le-am fi fdcut noi ingine.

CAPITOLUL IIDespre virtute gi despre desivdrqirea

cre$tineascA806. SA. ne nrul{umim numai de a ne feri de pdcatele de

lnoarte, qi de vifiuri ?

Nu trebuie sI ne mulfumim ntimai de a ne feri deptrcatele de moarte gi de vi{iuri, dar trebuie si ne si-lim a ne face din ce in ce mai virtuogi, ca sX ajungemla destrvArgirea creqtineascX gi sd fim fericifi in vGafaaceasta gi cea vegnici.')

$ t Despre virtute806. Ce este virtutea ?

Virtutea este o deprindere de a face cu statorniciebinele.

80?. Cdte soiuri de virtuli sunt?Sunt dou5 soiuri de virtu{i : 1) virtu{ile teologale

sau dumnezeegti, Ei 2) virtufile morale

1) Iatd ce ne spune in aceastd privin{d sf. Apostol petru (I,Petr. lll, 10-14: ,,Cine voeqte sd iubeascd viea[a Si sd vaiazile bune, opreascd.qi Iimba dela r5u Ei buzele ltii sb nu vor-beascd viclenie, abate-se de la rdu qi sd lacd bine, caute pa-cea Ei alerge s'o dobAndeascd,. cd ochii Domnului sunt pestecei drepti qi urechile Iui spre rugdciunea lor".

161

808. Cari sunt virtulile teologate sau dumnezeeqti ?

Virtufile teologale sau dumnezee5ti sunt: l) cre_dinfa, 2) nddejdea gi 3) dragostea. ,)'

809. Pentruce aceste virtuli sunt numite teologale sau dumne-zeeEti?

Aceste virtuli sunt numite teologale sau durnneze_egti peritrucX ele privesc pe Durnnezeu.

810. cand trebuie sx deEteptdn: in noi virtu{ile teologale sa'dumnezeeEti ?

Noi trebuie sX degtept5m in noi virtulile teologalesau. dumnezeegti :

1) cAnd suntem ispitifi impotriva lor;!) can{ primim sfintele sacramente ;

'

3) cAnd ne aflim in primejdie de moarte.811. cum se numesc cejeralte virtufi, afard de cere trei teo-logale ?

Celelalte. virtufi, afarl de cele trei teologale, se nu-mesc morale, pentrucd rAnduesc purtarea ioaitre mo_raltr astfel precum ii place lui Dumnezeu.

812. cari intre virtulile morale, sunt cele patru virtufi cardinale ?

Cele patru virtufi cardinale sunt:1) Infelepciunea, 2) dreptatea,3) cumpitarea,4) tdria.

813. Pentruce aceste patru virtu{i se nunes c cardinale ?

. Aceste patru. virtufi se numesc cardinale, pentruclele sunt temelia celorlalte virtu{i.

814. In ce std in{elepciunea ?

In{elepciunea.std in aceea, cd cunoagtem ce este cuadevirat bun gi plicut lui Dumnezeu,'si nu ne ldsdma fi ingelafi numai prin aparen{a binelui.

815. In ce std dreptatea ?

Dreptatea sti 'in aceea, cI voirn totdeauna binele. sisuntem gata a da fieclruia, ce'i suntem datori.

_ _t^) pg.sOre virtu{ile teologale s'a vorbit rnai sus pag. ll0,_ll},1 16- 120.

11

i

l

I

i

lI

I

162

816. In ce std cumpdtarea?

CumpXtarea st5 in aceea, ci infrdnlm pl5cerile gipoftele, ce ne abat dela bine.

812. In ce std tdria ?

T[ria st[ in aceea, cI nici o greutate gi nici o pie-dicl nu ne sperie dela indeplinirea datoriilor noastrecregtinegti gi a faptelor bune.

818. Cari virtu{i se irnpotrivesc celor qapte pdcate capitale ?

Virtufile,, cari se impotrivesc celor gapte p5cate ca-pitale, sunt:

1) Umilinfa, 2) ddrnicia, 3) curlfia, 4) dragostea,5) cumpdtarea, 6) bldndefea, 7) sArguinfa.

$. Z. Despre desdvdrgirea cregtineascd.

819. Pentruce trebuie sd ne silim s'ajungem la deshv6rqireacreEtineascd ?

Noi trebuie sd ne silim s'ajungem Ia desivdrqireacrestineascl :

1) pentruci Domnul gi MAntuitorul nostru IsusHristos zice tuturor : uFi{i desdvdrEifi, precum gi Tatilvostru cel din ceruri este deslvdrgit> ; (Mat. 5, 48).

2) pentrucl noi trebuie sd iubim pe Dumnezeu dintoatl inima noastr5, gi din tot sufletul nostru gi dintoatl puterea noastrd. (Marc. 12, 30).

820. Cine are desdvdrqirea creqtineascd ?

Acela are deslvArgirea cregtineasc5, care, fiind 'slo-

bod de orice stricatl dragoste de lume gi de sineinsug, iubegte pe Dumnezeu peste toate.

821. Cdnd mergem noi pe calea, ce duce la desdvdrgire ?

Noi mergem pe calea, ce duce la deslvArgire, cAndurmlm pe Isus Hristos.

822i Ce mijloace deosebite a rdnduit Isus Hristos, cu .'ujungernIa deshvdrqire ?

Mijloacele rAnduite de Isus Hristos, ca s'ajungem

r63

la deslvArgirea creEtineascl sunt mai ales ,sfaturlleeuangellce".

823. Cari sunt slaturile evangelice ?

Sfaturile evangelice sunt: 1) s5rdcia de bundvoie,2) curl{ia neincetat5, 3) ascultarea deslvdrgitd.

824, Ce este sdrdcia de bundvoie ?

SIrIcia de bunXvoie este lep[darea de ori-ce stX-pAnire a bunurilor plmdntegti, pentruca sd nu fim im-piedicali in dorin{a bunurilor ceregti, 9i pentruca sX

ne facem mai asemenea cu Domnul nostru Isus Hris-tos, care pentru noi us'a fdcut sdrac, bogat fiindo.(ll Cor. S, 9).')

825. Ce este curli{ia neincetat[ ?

Curliia neincetatl este renun.tarea de bun5voie nunumai [a toate cAte sunt impotriva curXtiei, dar chiarsi la clsltorie, spre a trXi numai pentru Dumnezeu 9ipentru slujba lui '?).

1) <Zis'a Isus fdndrului: De voegti sd lii desdvdrqit, mergi

-viride'ti averile tale, gi le dd siracilor, Ei vei avea comoard.in ceri qi vino cle md urmeazdu. (Mat'- 19, 21).

." 2) Sfdndul apostol Pavel scrie : ,Zic celor necdsdtoriti qi vddu-

"Gioi: cd bihe este lor de vor rdmAned.prec^um-qi eu"'. Iar..Aeiore tecioare porunca Domnului n'am ; iar sfat dau, ca unul,ilJe-a attat mild de la Domnul, a fi credincios. Socotesc"'.' ca

"nine e.te omului de a ti a$a...:: Dar-voe:sc ca voi-sd fi{i fdrd..de sriia. Cel neinsurat se ihgriieEte de ale Domnului cum valofafea-tui Dumnezeu. Iar cellnsuiat, se ingrijeqte de ale lumii,

"bJm uu pldced femeei, qi este imphrlit. $i leTeia nemdritatd-.si tecioara se gdnde$te la cele ce sunt ale Domnului, ca sd

..iie sfantd cu triipul si cu sufletul. Iar cea mdritatd se gdndeqte].ii cef e ce sunt ale iumii, cum va pldced bdrbatului..... Deci..si cet ce-si mdritd pe lecioara sa, bine tace; iar cel -ce nu. olitaiiu. mdt btne face..... Mi se pare, cd qi eu am duhul lui

"Ournnbr"u". (l Cbr. 7,8,25,26,32,33, 34, q8' 49'.Mai veziii4ai.- i6, 10-12). - De aceea, cu tot dreptul, S.inodul tridentin?iei., xxlv, cah. x.) a hotdrit: ,Daci cineva zice, cd statul de

"iliatorie trebuie sdiie prelerat statului de leciorie, sau celib-atu-

"fui Si ca nu este mai bine qi Iucru mai lericit de a rdmdnea

"in feiiorie, sau in celibat, de cdt de a se cdsdtori ; sd fie anatemar'.

164

826. Ce este ascultarea desdvdrEitd ?

Ascultarea desiv2rgitl este lepidarea de sine insugEi de voinfa sa, pentru a face numai voinfa lui Dumne-zeu, ce ni se aratl prin voin{a superiorilor nogtri. ))

827. Pentruce sunt slaturile evangelice mijloace deosebite sprea ajunge la desdvdrqire ?

Sfaturile evangelice sunt rnijloace deosebite spre a

ajunge la desXvArgire:1o pentruci prin ele sunt inlaturate acele pricini, cari

ne impiedicf, s'ajungem la desiv.drgire, 9i anume : dra-gostea bunurilor pXmAntegti, dragostea plScerilor tru-fegti gi dragostea de neatArnare (l loan.2, _16.) ;

20 pentrucl prin ele omul jertfegte lui Dumnezeutoate cAte le are gi tot cAt este : el jertfegte bunurilep[mAntegti prin slrlcie, trupul prin curi{ia netncetat5,

ii sufletul prin ascultare. e)

828. Cine sunt datori sd {ie slaturile evangelice ?

La finerea sfaturilor evangelice sunt datori toti cAtis'au legat printr'o fdgdduinfl (vot) fdcutf, lui Dumnezeu s)

829. Pot duce qi persoanele din lunte o vieald desdvdrqitd ?

$i persoanele din lume pot duce o vieafd desIvArgittr,insd numai atunci, cAnd ele trdesc dup5 duhul lui Isushlristos gi dupl invltXtura evangeliei, iar nu dupi duhulgi inviflturile lumii.

1) "Isus a zis ucenicilor sdi : ,,De voeqte cine-va sd vie dupd

nmine, sd se lepede de sine, qi sd'qi ia crucea sa, Ei sd'mi urmeze

"mie". (Mat. 16, 24,)2) De'spre slaturile evangelice trebuie s{ ne insemndm cuvin-

teld Mantuitorului nostru: "Nu toti in{eleg cuvdntul acesta, cinumai aceia cdrora li s'a dat". (Mat. 19, 11./

3) "Dacd faci vot lui Iehova Dumnezeul tdu sd nu intdrzii a'limplini, cd Iehova Dumnezeul tdu il va cere de la tine Ei pdcatvei avea asupra ta. (Deut. 23, 2l)-De ai fdcut vot lui-Dumne-zerr sd nu intdrzii a-l implini ; cdci el nu se place cu nebunii ,'

ceea ce ai flgdduit pldteEte. Mai bine sd nu faci vot, clecdt sdIaci vot Ei sd nu pldteqti." (Eccles, 5, 4-5.)

165

830. Se impotrivegte duhul lumii duhului lui Isus Hristos ?

Duhul lumii se impotrivegte duhului lui Isus Hristos,precum se poate vedea ldmurit din cele opt fericiri pe'cari ni le-a invdfat MAntuitorul.

831. Spune cele opt lericiri.

1) uFerici{i cei sdraci cu duhul, cd a lor este impX-

"rd{ia cerurilor.2) uFericiti ceiblAnzi, c[ aceia vor mogteni plmdntul.3) uFerici{i cei ce plang, cd aceia se vor mAngdii.4) oFericifi cei ce flXmAnzesc gi inseteazl dupl drep-

tate, cX aceia se'vor sXturi.5) oFerici{i cei milostivi, cd aceia se vor milui.6) uFerici{i cei cura{i cu inima, cI aceia vor vede}r

ope Dumnezeu.7) <Fericifi fdcXtorii de pace, cI aceia fiii lui Dum-

<(nezeu se vor chemd.8) uFericifi cei 'prigoni{i pentru dreptate, ci a lor

<este impir[{ia cerurilor. Ferici{i veti fi, cAnd pentru.,mine vi vor ocXri pe voi, gi vd vor prigoni, gi, min-

"tind, vor zice tot cuvdntul r5u impotriva voastr5:

"Bucurati-v5, gi vi veselifi, ci plata voastrl multX esteoin ceruri., (Mat. 5, 3:12.)

832. Cum cunoaqtem noi din cele opt fericiri, cd duhul lumiise impotriveqte duhului lui Isus Hristos ?

Din cele opt fericiri cunoagtem, cI duhul lumii seimpotrivegte duhului lui Isus Hristos, mai cu seamiprin aceea, cd lumea ne aratX averea, slava, cinstea, des-fdt5rile ca un izvor de fericire ; iar Hristos ne inva{iprin cele opt fericiri, cd noi trebuie si c5utIm fericireanoastrd in Dumnezeu 9i in slujba lui, gi de aceea si,suferim cu bucurie sIrIcia, prigonirea gi ori-ce nenorocire.

833. Ce mijloace trebuie sd intrebuin{dm cu to{ii pentru aajunge la desdvArqire ?

Spre a ajunge la desdvirgire:1) trebuie sX ne rugIm bucuros lui Dumnezeu, sh

ascult5m predica, gi sI primim dese ori sacramentulpocdintii 9i al Eqharistiei ;

2) sI3) sI

noastrenezeu.

834. In

166

ne IepIdIm de noi inEine;avem o griid deosebitd " de a slvdrEi faptele

in stare de'har, qi intr'un chip plXcut lui Dum-

ce chip ne lepdddm de noi ingine ?

Noi ne IepIdXm de noi ingine, Iipsindu-ne de cevace ni place, chiar de lucruri iertate, pentru a ne puteilipsi cu mai mare ugurinf[ de lucrr-rrile neiertate.

835. Cum putem sdvdrpi cu uqurin{d lucrdrile noastre intl'unchip plhcut lui Dumnezeu ?

Lucrdrile noastre le putem s[vArEi cu ugurinfl intr'unchip plScut lui Dumnezeu, daci ne amintim cum le-asavar$it Isus Hristos, Ei dacX ne silim sI ne lu[m dup[pildele lui; f[cdnd toate lucrlrile noastre cu s1rguin{5,cu r5bdare gi cu inten{ia de a pl[cei numai lui Dumnezeu.

PARTEA IV

Despre rugdciune

CAPITOLUL I

DesPre rugAciune in genere

836. Ce este rugdciunea 2

Rugaciunea este inll{area sufletului nostru cltre Dum-n.i.u- spre a-l ldudi, sau spr.e a-i mulfumi, t3u ,:P^t'a-i cere'un har, sau pentru a-i cere iertarea picatetor.

S37. Ce insemneazd a ldudd pe Dumnez

A lludi pe Dumnezeu insemneazd' a se bucuri pentru

"##;i"it6l.lui destrvdrqiri, a-l sldvi 9i a-l adord pentru

aceasta.838. Suntem noi datori sd lduddm pe Dumnezeu ?

Noi suntem datori sA llucl5m pe Dumnezeu, c5ci

nentru aceasta ne-a fXcut Dumneeeu ; 9i in cer nu vom

Iri, "lt. de flcut, decAt si-l l5ud[m in veci'

839. Trebuie sd mullumim lui Dumnezeu pentru darurile sale ?

Noi trebuie s[ mulfumim lui Dumnezeu pentrl .da-.uiii.-sale, c5ci nereiu'ogii,{a este un vifiu uricios,pJ cAnd iecunogtin{a este' cel mai bun mijloc pentru

b dobandi binefaceri noud.

S40.TrebuiesdnerugdmluiDumnezeupentrudarurilesale?

Insus Isus Hristos zice: *Cerefi, gi vi se va da vouX;..Xuiui Ei veti afla ; bateli gi vi ie va deschide vouau.(Luc. 11, 9).

841. Este rugdciunea trebuincioasd pentru to{i ?

. Rug5ciunea este trebuincioasi pentru- toti cAfi ar-rajuns la vrista priceperii, ca sI se poatX mAntui-'842. Pentruce rugdciunea este trebuincioasd spre mdntuire ?

..\S5ciunea este trebuincioasl spre mAntuire, pentru_91 Qu,qnez.eu .a poruncit-o, 9i pentrucd ffix ftie;i;".nu dobAndim harurile trebuincioase, ca sX puTem rI_mdnei statornici in bine pAnI la sfArgit.

843. Insh nu cunoaqte Dum'ezeu qi fdrd rugdciunire noastretoate nevoile noastre ?

Firi nici o indoeal5, gi fdrd rugiciunile noastre, cu_noagte Dumnezeu toate nevoile n-oastre '); insd noi nune..rugdm .pentru a face cunoscute lui Dirmnezeu ne_ygll.g noastre, ci pentru a-l recunoagte p. aanirl-.uclStitor al tuturor bunurilor gi pentru'a aieta atarnareanoastrd de dAnsul

844. Cari sunt roadele rugdciunii ?

Roadele^rugXciunii s_unt: 1) ruglciunea ne impreu_neazd, cu Dumnezeu; ?) ne tntlrelte impotriva r5ului ;3)^ ne^d5 -puterea gi pldcerea de a face ^Ulneie

; -Zi'

n.mdngdie in suferin{e.; 5) ne dobAndegte ajutor in n6voi,gi harul de a r5mAnei sfatornici in Uine panX ta moarG.

845. Curn trebuie sd ne rugdnr, pentru a aveirceste roade ? -

Pentru a aved parte de aceste roade, noine ruglm : _1) cu evlavie, 2) cu umilinfi, 3)dere, 4) cu ldsare ?n voia lui Dumnezeuj gi'tornicie.

846. C?rnd ne rugfim cu evlavie ?

1) lsus Hristosmai inainte de a

168

zice : ,,$tie Tatdl vostru de cecere voi dela ddnsul{. (Mat. 6,

parte de a-

trebuie sicu incre-

5) cu sta-

$feti trebuinla,

. Noi ne.rugdm c.u evlavie, cdnd ne ruglm din inimI,gi cdnd alung5m din toate puterile oriJe alte ganduristrdine.

16q

.847. Ce pdcat facem, dacd in timpul r,;gdciunilor ne gdndimaiurea ?

DacS in timpul ruglciunilor ne gAndim de bunlvoieaiurea, atunci facem un pdcat lesne-iert5tor ; iar dacine impotrivim acestor gAnduri, atunci mXrim vrednicianoastrl inaintea lui Dumnezeu.

848. Ce trebuie sh lacem pentru a alungd orice alte gAnduriin timpul rugdciunii ?

Inainte de rugiciune trebuie sI l5sim Ia o partetoate gAndurile strdine, gi s[ ne arnintim c[ Dumnezeueste pretutindeni, gi cd vede chiar gAndurile noastre.')

849. Cdnd ne rugdm cu unrilin{h ?

Noi ne rugim cu urnilin{5, cAnd recunoagtem ne-vrednicia noastri, gi ne clim de plcatele noastre 2).

850. Cdnd ne rugdm cu inoeclele ?

Noi ne rug5m cu incredere, cAnd avem nidejdea, cXDumnezeu ne va da toate cAte sunt folositoare sprebinele nostru. E)

851. Pentruce trebuie s'avem aceastd nddejde ?

Noi trebuie s'avem aceastl nidejde, pentr:uc5 Dumne-zeu poate sd ne dea orice bine, gi chiar voeste sX ni-ldea, precum ne-a incredinfat insug Isus Hristos, cAnd azis : ,,Amin, amin grlesc voui: De ve{i cere ceva dela Tatfl in numele meu, vI va da vou5r. (ioan 16, 23).

1) ,Inainte de rugdciune, pregdteqte sufletul riu Ei sd nu fiica cel ce ispiteEte pe l)umnezeu". (Eccli. lB, 23). Irlotd. Ispi-tegte pe Dumnezeu acela, care merge la rugiciune fdri a sepregdti gi ldrd cuvioqia, care se cuvine Majestd{ii dumnezeeqti.

2) Iatd. ce spune insuE Dumnezeu in aceaste privin{d : ,,ln r'u-gdciune (in{eleptul) se va mdrturisi Domnultri" (Eccli. 39, 9).,,Rugdciunea celui sruerit strdbate norii, gi nu se va mdngdidpdnd ce nu se apropie, gi nu se coboard pdnl nu se va indrepttrspre el cel prea inalt". (Eccli. 30, 21).

3) ,,Cere, instr cu credin!d,.neindoindu.te de nimic; pentrucdacela care se indoeqte seamind cu valul mdrii miEcat de vdntaruncat incoace gi incolo". (lac. l, 6 Si 7).

lIiIttl

ru

170

SS2.Insdpentrucenudobdndimtotdeaunaceeaceceremclela Dumnezeu ?

Noi nu dobAndim dela Dumnezeu totdeauna ceea ce

cerem :

1) sau pentruc5 nu ne rug[m cum se cuvlne ;

2) sar-r pentruci aceea ce cerem nu sluieqte spre

mintuirea noastrd: t)

3) sau pentrucl nu suntem statornici in rug[ciune'

853. Cdnd ne rugtim cu ldsare in voia lui Dumnezeu ?

Ne rugdm cri ldsare in voia lui Dumnezeu,.. cAnd

lds[m luT Dumnezeu sI ne asculte sau nu' dupd cum

va juAeca El, ci este mai bine pentru mAntuirea noas-

fi';; vegnicx. Aga s'a rugat fi lsus Hristos, cAnd a

,ii ,-,.peririte, dacl voegti, treai5 paharul- acesta dela

rin.; dar nir voia rneal ti u tu sA fie'' (Luc' 22, 42)'

854. CAnd ne rugdm cu statornicie ?

Noi ne rug[m cu statornicie, cAnd nu incetlm de

a ne ruga, cir toate c[ Dumnezeu nu ne ascultl ; dar

;* *gffii'mai departe cu aceea$ rAvnS'')

855. Trebuie sd ne sluiim totcleauna de cuvinte la rugdciune ?

Ne slujim de cuvinte numai la rug5ciunea. orali..sauf5cutl cr gura; ins[ ne putem rugi num?i pt dinll-*ti", terfa zice vre-un cuvAnt, adic[ putem mediti'

856. Cum se lace rnedita{iunea ?

Meditafiunea se face glndindu-ne .la vieafa. 9i la

patimite lui Isus Hristos, .sau. 13 alte adevSruri ale cre-'Oin1.l, pentru a deqtepti in inima noastrd evlavia, .Ei

;;f a;'seam5 pentru'a luh nigte hotdriri puternice de

a trIi potrivit -cu invlflturile credin{ei noastre creg-

tinegti.

1) ,Cere{i, insd nu primi{i, pentrucd cere{i rdu, ca sh cheltui{i'in fioftele iroastre", (lac. 4' 3)."'zj-"siaruifi in rugaciunei veghincl intr,dnsa cu mullumire'"(Col. 4, 2).

177

857. Cdnd trebuie sd ne rugdm ?

Isus Hristos i zis, cd trebuie ^sX 1e ruglm totdea-

"#1"i sa' ;;;. lenevim. (Luc' 18, 1')

858. Cum este cu putin{d, sd ne rugdrn totdeauna ?

Noi ne rugdm totdeauna, cild inXl{dnr T?i, q::,t'?tiinima gi gAntul nostru cXtre Dumnezeu' $l-1 lertllmtoate muncile, sufeiinltft 9i bucuriile noastre'- Insd. a-

fard de aceasta noi li.frui6 s[ ne ruglm intr'un chip

A.ot.U;t in nigte timpuri hotlrite'

S5g,CdndtrebuiesZinerugdmntr'unchipdeosebit?Noi trebuie s[ ne rug[m intr'un chip deosebit :

i\-i" sluibele bisericeqti ;

ii i; ;rffie ae ispltd,'de^ne.voie 9i de supXrare ;

5i 'bi*in.u1u 'qf it;iu, inainte Ei dupr mlncare''

cAnd suni clopotul pentru rugictune'

860. SA ne rugdm noi numai pentrrt noi inqine ?

Noi trebuie sI ne rugirn Ei pentru al{ii : pentll:"ivii^ i' pil;-.;l F"l1ir- l.:ii1-t'1:1?l'i",ei;;t "il;;u ..i*e peltitri pdrin{i, frati 9i surori'

de dAnsul.CAPITOLUL II

flcltori, pentru autSritateabisttictascd Ei cea lumeasc5'

(l Tim. 2, 7. 2).

861. Unde ne Putem rugd ?

Ne putem rugi in tot locul, pentrucl Dumnezeu

..i."prl.iuiina"ni'; cu toate acestea trebuie sd ne ru-

ssmmaicuseamIinbiseric[,pentruc[bisericaesteiil'io.'ltinTit-iui Dumnezeu, uirde toate ne amintesc

DesPre rugiciunea domneascAl

862. Care este rugdciunea cea mai insemnatd ?

Ruglciune a cea mai insemnat5 esle Tatal nrtstrtt

sau ruglciunea domneasca'

1) ,Iar eu vtr zic voutr, iubifi pe YIAjTg$ii voqtripe.itrliiri-.ari vd prigon'esc pe voi"'

-(Mat' 5' 44)'qi vd ruga{i

vrdjma$i ') ;

urori. bine-

172

863; Fentruce Tatdl nostra se numeqte rugdciunea dom,neascd ?

Tctdl nostru se numegte rug5ciunea domneasci,pentrucS. Domnul nostru Isus Hristos ne-a invi{at-oqi ne-a poruncit s'o zicem.

8M. Spune Tat(tl rtostru.<TatXl nostru, care egti in ceruri, sfinfeasci-se numele

"t5u ; vie impXrifia ta ; fac5-se voia ta, precum in cer,(a$a $i pe pXmAnt. Pdne'a noastrl cea de toate zilelencl[-ni-o nou[ astdzi I gi ne iarti noud gregelile noastre,(precum

Ei noi iertlm gregifilor nogtri; gi nu ne duce<pe noi in ispitS; ci ne mintuegte de cel r[u. Aminu.(Mat. 6, 9-13).

805. CAte phr{i are ru.gdciunea domneascd ?

lluglciunea domneasci are o precuvAntare gi gaptecereri.

866. Care este precuvdntarea ?

f)recuvdntarea este: ,,Tat5l nostru, care egti in ceruri>.867. Ce ne aminteqte cuvdntul ,,Tat6" ?

Cuv,lntul uTat[u ne amintegte, cX Dumnezeu estetatil nostru, mai bun gi mai vrednic de cinste de cdtorice tati din lume, gi cI pentru aceasta trebuie sd nerug5rn luri cu respect, dragoste gi incredere fieascd.

808. Pentruce zicem Tatdl nostru gi nu Tatdl nteu ?

Noi zicem Tatll nostru gi nu Tatdl meu, pentruciDumnezeu este tatil tuturor oamenilor, gi de aceea tofitrebuie si ne iubim gi sh ne rugim unul pentru altul,ca nfste frafi.

869. Pentruce addugdm: ,care eqti in ceruri" ?

Adiugim <care egti in ceruri> :

1) pentru a ne aminti, cI Durnnezeu locueEte intr'unchip deosebit in cer, unde-l vom vedei odatl fa{i infafd;

2) pentru a ne aminti, cX noi suntem pe pXmAnt

173

nur.nai nigte c5lEtori, gi ci ?n cer este adevirata noastri patrie ;

3) pentiu a ne aminti, ci in timpul 'ruglciunii noitrebuie str deplrtim inirna noastrl de cele-plmAntegtigi s'o ?ndl|5m la cer.

E70. Ce cerem in intdia cerere : ,,sf infecrscd-se numele tdu,, ?In inthia cerere ,sfinfeascd.-se numela tci.u" cerem,

ca numele lui Dumnezeu sI nu {ie necinstit niciodatddar ca Dumnezeu str fie ounoscut, iubit gi cinstit de to{i

871. Pentruce aceast5 cerere este pusd in locul intdiu ? ,

Aceastd cerere este pusi in locul intiiu, pentrucd.'mai intdiu de toate trebuie sd ne ingrijim ca numeleh.ri Dumnezeu str fie cinstit gi mdrit.

872. Ce cerem in a doua cerere : ,,uie tmpdr(rfia ta. ?

In a doua cerere : ,,uie tntpdrdlia td" cerem:1) ca impdrSfia lui Dumnezeu, adicl Biserica sI seeasctr din ce in ce nrai mult pe pXmdnt ;2) .ca implrlfia har.ului gi a dragostei dumnezeeEti

str vie acum in inimile noastre ;

. 3) ca dupd aceasti vieafl sd pr-rtem dobAndi imp5ri*{ia cerului.

873. Ce cerem in a treia cerere ; ,,facd-se uoia ta, precuDttn cer, oqo gi pe pdmdnt" ?

ln a treia cerere : ,,facd-se uoia ta, precum tn cer,a1a gi pe pantdnf", cerem : 1) ca toli oamenii de peptrnrAnt sd indeplineasc[ cu credin{5 gi cu bucurie voialui Dumnezeu, precum o indeplinesc ingerii gi sfin{iiin cer ;

2) noi aritdm, cI ne supunem in toate sfintei voin{ea lui Dumnezeu, dupf, cum ne-a invdfat gi ne-a datpildX insug lsus l-lristos.

874. Ce cerem in a patra cerere : ,,pd,nea noaslrd cea d.etoate zilele dd-rti-o nou(t astdzi" ?

In a patra cerere 1 ,pdnea noastrd. cea de toate zi-lele da-ni-o ttoud estdzi", cerem ca Dumnezeu sI ni

174

tli

I

il,i

;r

dea ceea ce ni este de trebuinfd in fiecare zi pentrutrup gi pentru suflet.

8?5. Pentruce ne zice Isus Hristos sd cerem numai pdnea detoate zilele?

Isus Hristos ne zice, sd cerem numai pAnea de toatezilele, pentru a ne invlfh, cd trebuie sI cerem nurnaicele irbbuincioase, iar nu avufii 9i lucruri de prisos.

876. Ce cerem in a cincia cerere ; ,'qi ne iartd noud greqelile

,noastre, precum Si noi iertdm greqililor nogtri" ?

In a cincia cerere : ,,8i ne iartd. noud greqelile nods-tre, precum gi noi tertdm gregi'fi.Ior no;tri", cerem ca

Dumnezeu sI ne ierte p[catele noastre intocmai pre-curn gi noi iert5m pe aceia, cari ne-au supirat.

8??. Pot ndddjdui iertarea pdcatelor aceia, cari nu voesc sd

ierte pe al{ii ?

Aceia, cari nu voesc sX ierte pe alfii, nu pot n[dljduiiertarea p[catelor; ci dimpotriv5, ei se osAndesc pe sine?nqigi de cAte ori spun

- rugdciunea domneasc5' ')

8?8. Ce cerern prin a $asea cerere: nqi nLt ne duce pe noi.,tn ispitd" ?

Prin a $asea.cerere : ugi nu ne duce pe noi trt .ispitd'"cerem, ca Dumnezeu sX indepirteze dela .noi orice atac

gi primejdie a plcatului, sau sI ne dea harul de a ne

impotrivi Iui.879. Cine ne ispiteqte la Pdcat ?

I-a pdcat ne isPiteqte :

i) truput nostru, ucdci trupul poftegte impotliva du-hului" (Gal. 5. 17).

2) lumea, adicl fala sa cea degart5, pilda 9i inv5-

{6iurile ei cele rele; (1. -loan 2, 16).

I

J

ll

I

1) Nota.-Prin cuvintele : ,,$i ne iartd noud greqelile noastre'or.'.u- si'noi iertlm greqililoi nogtri", ddm lui Dumnezeu md-[rii cruli"iii Oupi caie s'a'ne iert6 pdcatele noastre; deci dacd

."'lertarn pe al1ii, spunem un blestem impotriva no?!!l{t-tu^,gdndu-ne, ca Drjmnezeu sd nu ne ierte, a$a cum nu lertam $l

noi pe altii.ll

,l

:1

i.rl

iii

[ii

175

3) diavolul, care <(ca un leu rlcnind umb5, clutAndpe cine sI inghit[o. (1. Petr. 5, 8).

880. Pentruce lasd Dumnezeu ca sd fim ispitili ?

Dumnezeu lasX ca sI fim ispitifi: 1) pentru a ne

pdstrd in umilinfd gi in rAvn5;- 2) pentru a incerci credinla noastre 9i pentru a

pedepsi necredin{a noastr[ ;' 3)'pentru a m[ri vredniciile noastre. 2)

881. Este ispita un Pdcat ?

Ispita nu este un plcat; inqi este un picat de a

se pune in primejdie de a fi ispitit, sau de a consim{iispitei.

882. Ce trebuie sd facem pentru a bilui ispita ?

Pentru a birui ispita trebuie s[ veghiem 9i s[ ne

rug[m, precum zice Domnul nostru Isus Hristos:

"f.gtiluti gi vX rugali, ca sX nu intra{i in ispit[o (Mat'

26, 4l).8g3. Ce cerem in a gaptea cerere i ,'ci tte mdntuieqte de cel

rdut ?

Prin a gaptea cerere : ,ci ne mdntttieqte de cel rd'u",cerem ca Dumnezeu sd ne fereascd de orice r5u al su-fletului gi al trupului, mai cu seaml de p[cat gi de a-

furisenia vegnicS.

S84. Pentruce adhugdm cuvAntul : ,Amin', adicd aga sd fie ?

Adduglm cuvAntul : "Amino, adic[ a6a sd^fie, pentrua ar6ti dorin{a gi increderea noastr5, c[ vom fi asculta{i.

CAPITOLUL III

Despre inchiniciunea ingereasci885. Care este cea mai obiEnuitd rugdciune dupd Tatdl

nostru ?

Rug[ciunea cea mai obignuit[ dup[ Tatdl nostru

2) -Fericit este bdrbaful' care rabdd ispita, ch ldmurit tiincl'va-tuh a vie{ii ._cunu.nd,-pe care a fhgdduit-o Domnul acelora,caii-l iubess". (lac. I, t2).

t76

este rugeciunea in cinstea prea sfintei Fecioare, numiti.inchinlciunea ingereascH, Jau Aue Maria.

880. Pentruce 'addugdm dupb Tatdt nostra salutarea inge-reascd ?

Dupi Tatdt nostru adiugdm salutarea ingereasci,pentrucS, dupl Dumnezeu, noi trebuie sX ne ruglm in-tr'un chip deosebit prea sfintei Fecioare Maria] ca eas'ajute slaba noastri rugiciune prin mijlocirea ei.

887, Spune inchindciunea ingereascd ?

<BucurS-te Marie, cea plinl de har, Domnul_ esteucu tine, binecuvdntatl egti tu intre femei, gi binecrivAn-<tat este rodul trupului tdu, Isus. SfAntI Marie, Maicaolui Dum.nezeu,_. roag5-te pentru noi p5citogii, acum gioin ceasul mortii noastre. Aminu.

888. C&te pdr{i are inchindciunea ingereascd ?

lnchiniciunea ingereascl are doul plrfi: o parte delaudX gi o parte de ruglciune.

8E9. Din ce este ldcutd partea de laudd ?

Partea de laudl este ficutX:l) din cuvintele Arhangelului Cabriel: nBucurtr-te

(cea plinl de har, Domnul este cu tine, binecuvAntattregti tu intre femei, (Luc. 1, 28,);

2) din cuvintele sfintei Elisabeta: ,.$i binecuvAntat<este rodul trupului tiu, (Luc. 1, 42) j la care noi a-dtrugXm numele ulsusr.

890. Cdnd a zis Arhangelul Gabriel acele cuvinte ?

Arhangelul Cabriel a zis acele cuvinte, cdnd a vestitsfintei Fecioare Maria, ci ea va fi Maica lui Dumnezeu

891. Cdnd a zis st6nta Elisabeta cuvintele sus numite ?

Sf. Elisabeta a zis cuvintele sus numite, cAnd preasfAnta Fecioarl a mers la ea, vara sa, ca s'o vizjleze.

892. Pentruce nunrim pe sidnta Fecioard ,cea plind de har..?

Numln1"pe sfAnta Fecioar5 ,,cea pli.nd de har", pen-trucl nicio fipturl n'a primit mai mult har dela Dum-

177 _nezeu ; clci ea a fost lnlllath pe plmAnt la cea maimare vrednicie gi sfinfenie, iar in ier la cea mai mare slavr.

893. Ce zicenr sfintel Fecioare prin cuvint ele : ,Dontnul esfectt tine"?

Prin cuvintele: ,,Donrnul este cu tine' zicern sfinteiFecioare, cI Dumnezeu este intr'un chip deosebit cudAnsa, fiindc[ ea este fiica iubiti a TatXlui, mama ade-vdrattr a Fiului, gi mireasa prea curati a Sfdntului Duh.

_ 894. Ce zicern prin cuvintele: ,,binecrtufintatd egti tu tntre

fetnei,'?

Prin cuvirrtele : ,binecuututtatit egti ttt tntre fentefzicem, cX prea sfAnta Fecioard este cea mai fericittrintre toate femeile :

1) pentrucd ea a fost aleasX sd fie mama lui IsusHristos, Dumnezeul nostru ;

. 2) pentrucl ea singurd este in acelag timp mamlgi fecioarii ;

3) pentructr intlia femeie a adus lumii afurisenia, iarMaria mlntuirea.

895. Pentruce addugdm : ,,binecuuclntat este roclul trupuluitdu, Isus" ?

Adtruglm : ,blnecuudntat este rodul trupului tdu,1suso, pentru a arXtl, ci cinstea datX prea sfinteiFecioare este nedespXrfitd de cinstea datl Iuilsus Hristos,gi cd noi cinstim pe rnaml din pricina Fiului,

896. Din ce este lilcutd partea de rugdciune a inchindciuniiingereEti?

Partea de rugXciuno a inchin[ciunii ingeregti estef5cut5 din cuvintele adause de sfAnta BisericX : .Sfdntd,Mdrie, Maica lui Dumnezeu, roag1d,-te pentru not,pdcdto6ii, acum, Si in ceasul morfii noastre. Amin".

897. Pr:ntiuce aclaugii [Jiserica aceste c;uvinte ?

lJiserica aclaug-ii acesle crrvintc' :

T2

iti,

ilr

ii;

ilt;

178

1) pentru a aritir, c[ Maria este cu adevlrat Maicalui DumnezeLl;

2) pentrr,rcl in toate nevoile, dar mai cu seamd inceasul mor'{ii uoastre, trebuie si cerem ajutor 9i nrAn-gliere de la dAnsa, fiind ea in acelag tirnp gi ntatnarrt-rastr'[.

T"ABLA DE MATBI{II

llusdciunile Ei invd{ilturile cele mai trebniucjoaselntroducel'e

PARTEA I

Despre simbolul credintei.Capitolul l. Despre ci.eclin{h qi clespre simbolul A-

postolilor in genere$ l. No{iunea qi uraleria credin{ei$ e. neipre trdbuinla creotniel'-' . : :

-.! 3. Despre insuqirile credin(ei ,si despre selnnulstintei cruci

! a. nespre sirnbolul Apostoliior : : .Cap. Ii. Despre intdiul articol al simbolului$ l. Despre Dunrnezeu$ 2. Despre cele trei persoane dumnezeeqti .

! 3. Despre facelea Ei ocArnruirea lumii$ 4' Despre Ingeri$ 5. Despre cei dintf,i oameni, despre pdcatul strd-

nlo_Sesc gi despre fflgdduin{a MdntuitoruluiCap.III.DespreaIdoileaarticolalsimboluIui

(clespre Isus Hristos)Cap. IV. Despre al treilea articol al sirnbolului

( cle_spr e_t-ntr u pareu Fiultti lui D umnezeu)Cap. V. Despre al patrulea articol al simbolului

(dg_spre Mdntuitor) ,Cap. VI. Despre.al cincilea articol al simbolului .

(clespre cobordreatn iacl qi truierea /ai Isas Itristos)

I'4-g:

3-78

1l

10

1tt2

131516l7

18

.)t

23

27

29

180

Cap. VIL Despre al Easelea articol al simbolului(desDre tndltarea la cer a lui Isus Hristas)

Cap. VIII. Desp're al qaptelea articol al simbolului(tlespre .iuclecata din urnfi.)'

Cap. lX, Despre al optulea articol al simbolulrri( desp re Sftitttu I Du It)'

Cap. X. Despre al uoulea articol al sinrbolultri! 1. Despre Bisericd $i proprietd{i),e ei$ 2. Despre semnele Bisericii lrti Isus l{ristos$ 3. Despre prinratul slintului Petlu Ei al Papei dela

30

31

36

Rorrrat Lt\g

$ 4. Despre impdrthqirea slintilor

3943

4B54

55

58

5B

:f t. ueoYr v rrrrPqr rs9rr vq

eap. XI. Despru al zecelea articol al sirnbolului .

(despre pdcat qi iertarea pdcotelor) . :Itluiy/ts lJLtvwt 9a avt cs, vv yuevLc.vt ,l

Ca'p, Xil. Despre al uttsprezecelea artictll al simbolului(rle s p r e tnu i e r ea nzo rf ilo r)' Ctip. XIII. Despre al doudsprezecelea articol al sim-bolulrri (despre uieata ueSnicd)

PARTEA II

Despre Sacramente.

Cap. I. Despre har sau gratieCap. ll. Despre sacramente in genereCap. III. Despre botezCap. IV. Despre mir sau confirntatiuneCair. V. Despre Euharistie sau stdnta Cotnunicdturdg l. Despre prezen{a reald a }ui Isus Hristos in sa.

cratnentul EuharistieiQ 2. Despre stdnta jertld a liturghieiQ 3. Despre Comunicdturd sau lmpdrtdsenie6 a. nesbre pregdtirea cuvenitd pentru sldnta Comu-

niiaturd sau ImpdribEenie{ 5. Despre chipul de a se comunicd sau irnpdrtdqiCap. VI. Despre pocdintd sau penitenld0 1. Desple sacramentul pocdin{ii itt genere0 2. Despre cercetarea cugetului$ 3. Despre cdin{d .ii 4. Despre propunere! 5. Despre mdrturisire sau spovadA$ 6, Despre indestulare$ 7. Despre indulgen{dCap, VII. Despre masluCap. VllI. Despre preotie sau hirotonieCap. IX, Despre chsdtorieCap, X. Despre sacramentalii

6lri46670

73767g

8082

848586909195979B

100t02t07

_ l8l

PARTEA III

Despre poruncile lui Dumnezeu gi ale tsisericii

Cap,$ 1.

!2.cap.Ghp.cap.cap.cap.Cap.capCap.cap.Cap.cap.cap.cap.Cap.cap.cap,

I. Despre poruncile de cdpetenieDespre dragostea cdtre DumnezeuDespre dragostea cdtre aproapelell. Despre poruncile lui Dumnezeu in geuereIIl. Despre intdia poruncd a )ui DumuezeulV. Despre a doua poruncd a lui Dumnezeu .

V. Despre a treia poruncd a lui DumnezeuVI. Despre a patra poruncd a Iui Dumnezeu.VII. Despre a cincia porunctr a lui Dumnezeu.VIll, Despre a $asea porunch a lui DumnezeulX. Despre a qaptea poruncd a lui DumnezeuX. Despre a opta poruncd a lui DumnezeuXI, Despre a noua poruncd a lui DumnezeuXII. Despre a zecea poruncd a lui DumnezeuXllI. Despre poruncile Bisericii in genereXIV. Despre intdia poruncd a BisericiiXV. Despre a doua poruncd a BisericiiXVI. Despre a treia poruncd a BisericiiXVII. Depre a patra qi a cincia poruncd h Bisericii

Apendice la Partea III.

1r01ll1121147t5122L25t27133136138141,r44r45r46147148r55156

Cap. I. Despre feluritele soiuri de pdcateCap. ll, Despre virtute gi despre desdvdrqirea creEti-

neascd$ I. Despre virtute$ 2. Despre desdvdrEirea creqtineascd

PARTEA IV

Despre rugAciune.

Cap. I. Despre rugdciune in genereCap. II. Despre rugdciunea domneascdCap. III. Despre inchindciunea ingereascd

157

160160161

1.67171175

1

Pag.

GRE$ELI DE INDREPTAT'

No. Rfind. In loc cle : Ceteqte :

10 13t2 2R14 35t7 5919 8220 9022 10028 14632 17342 216

(lipsui)

5S 280

59 28402 2980v 33109 34073 36774 37475 38478 400B0 40084 43194 48895 49496 503

103 541104 550113 585119 61512,1 842142 720167 837

838t7t 859

.dlte gregeli mai

treb incioasdEseScipturirlitcutulsulletulla-madusedatotritdpregtliitinfal thtii

nlaiibilith{iisimbo uiclrep Llnernilrgsnf letuluineleuuFiu uiiusernnhmvlnuluiinchinilev arrieEuharisticapocilin{ilmtirrnrisitptrt:atelcl111

$da{n

recpectva{ileaDrrnrttezDr"rn'rtreccrrn tr'rt tr

trebuincioasilEsteScripturilthcutsutletull-amaclusesedatoritdpregdtitintalibilitil{ii

inlalibililtitiisimbolttlttidrep{i se voL !rtt-nemiil'ginitilsnlletuluibinelelltlFiuluiinsetnniltnvinuluiinchinr\evlavieEuharistiapocdintiimllrturisitpitcntelenllgila{fi3)respecthva{XteADuttrnezett ?I)r.tnrnezettlntr'rtn

neittsenrnate le va il15trep{A ttinevoitorul r.:etitr'rr'