CA,'NONICIIDIECE ZEIGR. CAT. DE GHERLA

ACUM:

cLUl-GhIERLA

1657:'t 937

'{.*'' '

BIOGRAFII, CU UN SCURT ISTQRIC 'ATT' TNTNNTAMT

EpIscoPIEI sttottttulul .ATEDRAL DIN GHERLA

. $t ,t *gpnoDUCERI FOTOGRAFICE

DE

Canonlcul Dr, VICTOR BOJOR

CLUJ, I93?

IM'RTMERIA FoNDuL cAnflroR F'ND'ARE cLrJJ 764-te37

t

-Ce:

.t

I"-,.,,'.

AUTORUL.

inlroducerii unui prolocol Capitular ct1 biografiile canonlcilor dels in-

temeierea capitlului pdnd in prezent, respectioe cu autobiografiile

fiecdrui membru capitular in uiafd, dupd aleglerea sa de canonic.

In gedinla Capitulard dela 14 Februarie 1935, sm fost incre-

dinlat din partea colegilor mei sd redactez eu un qstfel de registru

copitular cu respectiuele biografii, pentru a rdmdnes ca un document

la istoria diecezei de Clui-Gherla'Doard in sirul membrilor Capitlului nostru catedral au fost

multe persoane urednice gi morcante, multe figuri proeminente biseri-

cegfi qi nalionale . , .

$i ar fi fost mare Si pdcdtoasd negliienld, ca memoria acestor

bdrboti c/e9i 9i fruntasi si bisericii si neamului sd fie datd cu totul

uitdrii. . . 9i sd rdmdnd ingropatd in pdmdnt . . .

M'am ndzuit deci sd adun datele biogrsfice ale repausalilor

inaintagi, precum a fost posibil intre snii 1935-1937,' delq descen-

denlii fericililor in Domnul canonici, dela cei ce eu cutloscut pe repau-

safii frali, ori din tradilia rdmasd despre ei. Am consultat apoi 9i

$ematismele diecezane precum si alte isuoare, pe cari le-am auut la

dispozilie.Considerdnd insd cd registrul capitular u$or se poate pierde,

cum s'apierdut cel dela Blai, ori apoi cutare necunoscdtor sau rdu'

tdcios ar putea chiar sd nimiceascd manuscrisele . . , qm socotit in

Domnul sd se gi tipdreascd sceostd modestd lucrare, ca astfel memoris

fericililor frali in Hristos sd se pdstreze din neqm tn neqm'

Dacd nu am corespuns asteptdrilor tuturor, cer Si eu iertare

dela bineuoitorii descendenli ai fericililor in Domnul cqnoiici si delo

cetitori, cum cerea Si Corneliu 'lacit, prin cuuintele de mai sus'

Din parte-mi am mullumireo constiinlei, pomenitd de istoricul

roman, cd prin slabele mele strdduinle, am adus un prinos de uene-

roliune gi inchindciune fald de memoria binecuudntatd a predecesorilor

noStri in scaunele canonicale, chisr in anul sl optzecilea dela numirea

primilor Sase canonici,

Drept introducere, premitem un scurt istoric al infiinldrii Episco-

pred 9i Capitlului cqtedrsl din Gherla.

Clui la 25 Septemurie 1937.

INTRODUCERETNFITNTAREA EPISCoPIEI $l A CAPITIUIU CATEDnAI DE GHERTA

UN SCURT ISTORIG

1, Inceputurile Slintei Uniri,

Unirea bisericii rdsdritene cu biserica mami a Romei, pri'mitd cu jurdm6nt qi de Mitropolitul romdn al Moldovei Damian

9i protopopul Constantin, in Sinodul dela Florenfa la anul 1439n

nu a avut multi stabilitate la Romdni, intocmai ca si la Greciirdsdriteni, cari la intoarcerea acasd, intri$rafi de MitropolitulMarcu din EIez, sinSurul care nu a semnat actul Unirii dela

Florenfa, au rupt din nou leSdturile de unire cu Roma, Fataluldestin al istoriei bisericii si neamtrlui romdnesc a fost ca sd

urmdm pe Greci 9i pe Bulgari in desbinarea de Roma, incer-cuili de interesele lor politice.

Unirea bisericeascd fdcutd de strdmoqi cu mama noastrdRoma, dela care ne tragem 9i dupi sdn$e 9i dupd credintd' areinviat numai la poporul romAn din imperiul austro-un$ar, $inumai aceastd unire a Romdnilor din Transilvania a fost deplinreugitd 9i de duratd indelungatd,

Religiunea greco'catolici din veacuri imemorabile a inllo-rit totdeauna in principatul Ardealului in aga mdsurd, incAt pe

ldngi Arhiepiscopul cu reqedinti in Alba-Iulia sau Bdlgrad mai

numdra si alti mai multi Episcopi in F'dgdras, Silvaqul superior,Feleac, Geoagiul de sus $i in Vad, cum adeveresc decretelemai multor Regi ai Ungariei,l)

1) Istoria bisericeasci a RomAnilor de Petru Maior, pag. 142, urm, 9i 164'

Numele acestor Episcopi aproape ale tuturor ne sunt necunoscute pentru

nelastele impreiurdri ale vremurilor, cu excepfia a pufini Mitropolifi din Alba-Iulia,

Sub prlncipli maghiari independenfi ai Transilvaniei, cd-

rora le erau supugi mai tofi Romdnii, 9i din partrle Un$ariei,bleerlca rom6neascl in veacul al XVI si XVU-lea a trecut prinfoarte lrele incercdri 9i prin mari pe'ricole, datorite Protestan-tlsmului ajuns la putere cov6rgitoare, Vbehile episcopii rom6-negtl au incetat cu totul, Viafa cdlugdreascd din mdndstiri eraaproape stins6.

Mitropolitul Bdlgradului (Alba-Iulia) ori era depus, oriumtlit gi batjocorit, ori bitut 9i schingiuit qi silit a primi dogme

protestante contrare invdtdturii bisericii rdsdritene, Ferd apro-

barea superintendentului calvinesc nici Mitropolitul nici sinodul'rom4desp/eq putea laie nimica, Credinfa gi obiceiurile stri-bune''e]bu declarate de superstitiuni, Cdrtile bisericeqti erau

vitiate, Protestantismul se propaga prin catehism romdnesc im'pus bisericii intreSi, Asezimintele bisericeqti strdvechi eraudesfiintate qi inlocuite cu altele dupd firea 9i principiile calvi-nismului, Poporul era indemnat si-qi pdrdseascd biserica oriprin momeli, ori prin amenintarea de a'si pierde averea mo$-

tenitd dela pdrinfi.In aceastd deplorabili stare se afla biserica romdneascd

din Ardeal t ca;ra se putea numi moi mult decdt uniune cu bise-

rlca ungard caluineascd, atunci cind Transilvania aiunsese in 1691

sub sceptrul casei de Habsburg. Impdratul Leopold L prin de'cretul iin Zg August 1692, adresat guvernului Ungariei declard,c{ toti preofii orientali, cari se vor uni cu biserica Romei, se

vor bucura de toate drepturile 9i privilegiile clerului catolic de

rit latin, In urma acestui decret, Mitropolitul Bdlgradului Teo'fll, convocd in Februarie 1697 sinod general la re$edinta sa.

Cumpinind situatia grea in care se gdsia biserica romdneascd,gl primejdiile la cari va fi expus poporul credincios, dacd va

at clror nume ne-a rdmas in Dipticul Bisericii Mitropolitane gi in alte documente

publice, Astfel cam pe la anul 1527 la Alba-Iulia era Mitropolit Varlaam L, lar, 15E0 Genadiu L, la a.1595 Ioan I. Prislop, la a, 1597 Dositeiu, la 1599 Ioan

IL; dela a. 1605 Teoctist; dela 1619-1638 Genadiu IL; dela 1638-1643 Orestes

L, Teofil Lt Ia 1643 $te{an Simonovici, Gerasim, Orestes IL; Ioan IIL, Daniel,

Dela a. 1656-1680 gXsim pe Sava L Brancovici gi Corenici, la 1680 in 23 Au-gud pe losif, la 1 April 1682 pe Iosafat ori Ioasaf, Sava II. La anii 1687-1689Vrrlram IL Lui Variaam II., in 18 Septemvrie 1692 i-a urmat Teofil II, primulrplrcop care a subscris Unirea cu biserica Romei in sinodul general din 17

Mrrtie 1697 cu intreg clerul ($ematismul Clerului gr, cat. din dieceza Fdgdraqului

ln Trrnsilvania pe anul 1835; Scurti notiti a Episcopatului Figdragului)'

rdmdnea qi pe mai departe in uniune cu biserica unfard calvi-neascd 9i dupdce au priceput cu totii porunca vremii, aiutatide darul lui Dumnezeu, au dat in 21 Martie 1697 un manifest,

in care pe ldnsd conservarea intactd a ritului 9i disciplinei

orientale qi pe langd asifurarea individualitdfii bisericii romd-

ne$ti, se declari tofl ugrifi in credinfd cu biserica Romei'Murind pe neaqteptate in acelaq an Teofilo opera inceputd

de el, o sdvAr$i urma$ul siu Atanasie, cu toate piedecile ce ise puneau dela Bucure$ti, apoi de $uvernatorul 9i cancelarul

Transilvaniei, amAndoi calvini,In 22 lanuarie 1698 Atanasie a fost sfintit episcop in Bu'

cure$ti, de unde a fost trimis nu la ,,mitropolia" ci la ,,episco-

pia" Ardealului, Patriarhul Dositeiu din lerusalim, care petrecea

chiar atunci in Bucuregti, a dat lui Atanasie o instructie' incare ii' poruncegte, ca la cultul divin sd foloseasci ntrmai cdrfislovenegti ori g;recegti, nicidecum insd romdneqti, Aceasti in-strucfie a trebuit sd o subscrie Atanasie, nu ca ,,mitropolit",ci numai ca ,,episcopul" fdrii Ardealului.

Atanasie pricepe indatd primeidia in care se afld bisericasa, De aceea convocdnd la Alba-Iulia sinod Eleneral, reinoeqte

Unirea fdcuti cu biserica Romei sub antecesorul sdu, 9i in 7

Octomvrie 1698 impreund cu protopopii si preotii subscriu ves-

titul manilest de Unire, intdrindu-l cu si$ilul Mitropoliei.Impdratul Leopold scoate diploma sa din 16 Februarie

1699, prin care biserica unitd se face pdrtaqd de aceleagi drep-

turi qi privilegii de cari se bucura acea catolicd de rit latin'Insd Calvinii incercard in tot chipul sd strice aceasti unire,

nebdgdnd in seamd drepturile asigurate prin diploma impird-teascdo revoltdnd pe cafiva preofi unifi cu biserica unglard cal-

vineasci in contra Unirei cu Roma, qi creAnd intri$i la curtea

din viena, pentru a face imposibild consolidarea acestei uniri"

Pentru a paraliza aceste machinatiuni qi adversitdti' epis-

copul Atanasie fine in septemvrie 1?00 la Alba-Iulia una dintre

cele mai mari adundri ale Romanilor, la care au luat parte nu

numai protopopii gi reprezentanfii clerului, ci 9i cdte 3 depu-

tati mireni din fiecare sat, Aceqtia tofi se declarard uniti cu

biserica Romei prin manifestul din 5 Septemvrie 1700' rein-

viind astfel legdturile credinlii cu Roma papald, sub a cdrei

iurisdicfie fuseserd Romdnii pdnd in veacul al IX, cdnd se rup-

sesere de ea prin Bulgari 9i deodatd cu ei primirim tot dela

el llmba elavon{ ln biseric[ Si stat, care d{inui apoi 9i stipani

vlafa noastr6 intelectuald p6nd in veacul al XVII' De aceea

GeorEe $lncai in cronica dela a, 869 scrie I Baremi de nu s'ar

fl tntamplat aceasta, cd Romdnii mai fericifi ar fi fost, de s'ar

fl supus Patriarhiei din Roma, precum s'au fericit alte nea'

muri, care inqigi le vedem,

Mai tdrziu Unirea dela 1700, in urma violentelor atacuri

dln toate pdrfile s'a clitinat ici $i coalea, insd ea nu a mai

putut fi sfiramatd, ci a rdmas pdnd astdzi un factor puternic

ie religiozitate, cultur5 9i civiliza\ie cu inrdurire binefacdtoare

asupra intre$ poporului romdnesc,l)

2. Restaurarea Provinciei Mitropolitane'

Adunarea generald a nafiunei romdne din Transilvania

tinuti pe cdmpul Libertdtii in Blai la a, 1848 in gedinfa a doua

6irv 1116 Mai, intre cererile poporului romAn sub p' 2 al pto-

tocolului hotdreste urmdtoarele I

,,Natiunea rom6nd pretinde ca biserica romAnd' ldre deo-

sebire de contesiune, s[ fie 9i si rdmAni liberd, independentd

de oricare altd bisericd, egald in drepturi 9i {oloase cu cele-

lalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilitea Mitropoliei

romdne gi a Sinodului $eneral anual dupd vechiul drept, in care

sinod si fie deputafi bisericegti 9i mireni. In acelag Sinod sd se'aleagd qi episcopii romanegti liber prin maioritatea voturilor

fdrd candidare",In baza acestei hotdriri s'au produs intre RomAni o serie

de miscdri, inaintdri de petitii gi adrese la forurile inalte, Im-

tet"toi Francisc Iosit prin chirograful din 12 Decemvrie 1850,

publicat numai in 12 Februarie 1851, a decretat reinliinfarea

ivlttropoliei de Alba.Iulia pentru Romanii uniti cu biserica Ro'

met, ii infiintarea altor doud episcopii noui, una cu reqedinta in

Gherla, iar alta cu reqedinfa in Lu$oi'Monarhul nu deneSlase nici neunitilor reactivarea Mitro.

poliei ortodoxe, dar a amAnat-o pe timp nedeterminat'

Aceastd misurd insd a produs in corpul nafiunei o rupturd

t) Iotorie scurtd a Bisericii romAne unite cu Roma, de Dr' Arrgustin Bunea

h'$rnrtlrraul iubilar din Blai 1900.

"q{

gi urgie,'i""r" d"gi.ruqinoasd, trebue sd fie relevatd la locul stru

chiar fdrd voia noastrd, cum scrie George Barifiu'r)Rezolutia impdrdteascd de mai sus pentru reor$anizarea

necesard a bisericii Sreco'catolice extinsd peste Un$aria' Ba'

natul timiqan qi Tran]ilvuniu s'a dat datorit[ interventiei epis-

copului greco-catolic al Ordzii-Mari baron Vasile Erdeli si in

urma informafiunei inaintatd in luna Ianuarie 1850 de arhi-

episcopulprimatalUn$arieiCardinalulloanScitovszkidinSirigoniu, cdr,ria ii erau supuse cele doud episcopii unite dela

Blai 9i Oradea-Mare.' Aceste doud episcopii unite cu Roma' liind extinse pe un

teritor foarte vast, mai ales cea a Blajului, 9i cu credinciogi

in masse compacte, administrarea bisericeasci era toarte ane'

voioasi gi nu putea sd inceapd intre RomAni o viatd religioasd

mai infloritoare, Sd ne inchipuim numai marile distante intre

ntui si Nesdud, $imleul Silvaniei, Maramureg' Hate$' Fdgdrag"'

De'aceea episcopul Bob intemeiazd vicariatele foranee epis-

copale la Ndsiud, Fdgdraq, Hate€, 9i $imleu'Era deci o dorinta arzdtoate a Romdnilor unifi sd li se

mai infiin{eze dieceze, 9i biserica uniti sd se scoati de sub

iurisdictia Cardinalului primat al UnSariei, r6mdnAnd supusd

nemiilocit numai Sf6ntului Scaun Apostolic dela Roma'

Prin reinvierea Mitropoliei de Alba-Iulia 9i F'dgdraq 9i

prin infiin{area celor doud episcopii la Gherla qi Lu$oi' Impn'

ratul voia sd renumereze iidelitatea poporului romanesc fafd

de casa domnitoare qi tronul sdu imparitesc, doveditd in anii

de ur$ie 1848-49,G.rvern,tl a incredintat studiarea qi pregdtirea acestei mari

chestiuni Cardinalului primat al Ungariei, care era qi Mitro-

politul bisericiloruo-an" unite, 9i episcopului dela- Oradea--tr4are

Vasile Erdeli, - conform dorintii ministrului de interne'

sub presidiul episcopului Erdeli s'a constituit o Comisiune de

trataiive, Memtrii icestei Comisiuni erau din dieceza Fdgira-

gului: Constantin Alutan canonic, Alexandru $terca $ulutiu vi-

carul silvaniei din $imleul salalulul 9i constantin Papfalvi

ni".r,rl Halegului, Din dieceza Muncaciului erau membrii;

Petru Anderco vicarul Maramuregului, Ioan Fagi protopop in

Baia-Mare. Din dieceza Ordzii'Mari: Alexandru Dobra ca-

nonic ai losil Pop Sildianul canonic, care a.fost qi notarul 9e'

t) P6ttt alese din Istoria Transilvaniei vol' lI' pag' 677 '

',:'qr.*le.R!l&S1'J

dlntelor, conlerenta s'a tinut in 10 Iunie 18p0, 9i in trei qedinte

consecutive s'au discutat qi formulat propunerile necesare'

iotpuf episcopatului latin in conferenfa finutd la Stri$oniu in

luna ,+ugu.t 1-850, la propunerea episcopului Erdeli' inci s'a

ocupat cu aceastd chestiune qi a propus 9i din partea sa Impira-

tului I reactivarea Mitropoliei de Alba-Iulia pentru Romdnii unifi'

Istoricul nostru profesorul Nicolae Iorga 1) scrie I "Dupdrestatornicirea prin Ruqi a autorititii unui tdndr impdrat"' se

dAndi guvernul din Viena, care avea nu numai o datorie de

itetit flo.dnilor, pentru loialismul lor, dus pdni la primeiduirea

averii 9i la jertlirea viefii, dar 9i interese de servit prin acest

pOpor,laor$anizarealordefinitivd'Bisericaunit6'creatiuneaiui'L"opota I, trebuia si mear$d inainte' Aceasta se qi hotiri

cu toatd politica antiimperialistd a lui Lemeni, in conlerinta din

Viena la 18 Noemvrie 1850, aprobdndu'se de impdrat la 12

Decemvrie din acelaq an".In urma hotdrarilor comisiunei de tratative 9i a recoman-

d[rei conlerentei episcopatului latin, s'au finut la viena in 18

Noemvrie 1850 conferintele mixte, la cari au luat parte pe

l6n$i membrii $uvernului 9i Cardinalul primat al Un$ariei'

Scitovszki qi episcopul Erdeli, clerul din dieceza Muncaciului

acerutcasediulepiscopieipentrupdrNilenordicealetiriisdfie Baia-Mare I propun"r"u $uvernului era pentru Dei' dar in

sf6rgit, a invins pererea episcopului Erdeli' care a militat pentru

cetatea liberi re$ali Gherla [szamosuivSr, Armenopolis)'

In baza acestor conferente, Impdratul cu data de 12 De'

cemvrie 1850 a decretat reactivarea Mitropoliei dela Alba-

Iulia 9i inliinfarea celor doud episcopii noui' Aceasti imbricu-

ieto"i" veste Ordinariatul episcopal din Blai a impdrtdqi!-o cle-

rului diecezan prin circularuidin 21 Februarie 1851 sub Nr' 201'

In decretul impdrdtesc de mai sus se prevedea ca Scau-

nului arhiepiscopal ii mitropolitan de Alba-Iulia sd se dea un

capitlu cu 10 canonici, iar la scaunele episcopale dela Gherla

qt Lugoi fiecare Capitlu sd lie compus din cAte 6 canonici'

ipoi l"rurhia Romanilor uniti cu .Roma s{ se orglanizeze aga

lel lncdt Arhiepiscopului 9i Mitropolitului de Alba-Iulia sd lie

supuqi ca sufralani episcopii din Oradea-Mare' Gherla 9i Lu$oi'

Canonizarea acestora avea si se ceari pe calea sa dela

pftntul Scaun APostolic din Roma'

Aiun$And cauza la Roma in anul 1851' SIAntul Scaun a

cerut une[ ldmuriri asupra Provinciei mitropolitane' ce era a

se infiinfa. In scopul u"""tu s'a adunat din nou o conferinfd la

14 septemvrie 1851 in oradea-Mare sub presidiul episcopului

Erdeli, Membrii conlerenfei au fost I Basiliu Popovici episco-

puf, -ftfun"uciului,

Alexandru $terca $ulufiu episcopul Fdgira-

ill"i ;t Grigore l'tit uti protopopul Zlatnei' Intre ldmuririle

"","t" erau l titlul Mitropoliei a" ,q.tuu-Iulia 9i istoricul ei, de.

r;;i;;". oraselor Alba-Iuiia, Gherla 9i Lu$oi ; descrierea bise-

ricilor cari aveau si lie catedrale pentru nouile dieceze qi ci'

*iiir"f" acelora I determinarea parohiilor qi a $ranitelor natu'

,-"t" ut" acestor diecezel resignafiunea episcopilor competenfi

ui in tin" o scurtd notitd istoricd a poporului romdn pentru care

." ""r". otfanizarea Provinciei bisericegti'

Pontificele Roman Papa Pius IX de fericitd pomenire cu

data VI Kalendas Decembiis (26 Noemvrie) 1853 a canonizat

Provincia bisericeascd de Alba-Iulia 9i Fdgdraq' precum 9i in-

iiiotur"u celor doud Episcopii de Gherla 9i Lu$oi'

Bula infiinfdrii provinciei noastre bisericeqti I "EcclesiamChristi ex omni linqia" - 5'3 publicat in $ematismul Ven' Cler

*i:di""ut^n aio giui la anul 18?8' 1) Acelaq document papal

se poate ceti gi in $ematismul istoric al dieceze| de Oradea-

Mare, publicat in anul iubilar 1900,2) unde soa publicat qi Alo'

""1i. p.p"i Pius IX din Consistorul papal dela 19 Decemvrie

1853, 3)

3, Dieceza Gherlei

DiecezaGherleis'ainiiinfatdin540parohiicu350.000sullete luate dela dieceza Figdraqului qi 94 parohii cu 60'000

,"ii"t" dismembrate dela dieceza ruteand $r,'cat' a Muncaciu'

lui, laolaltd 634 parohii cu 410'000 suflete'

$ematismul diecezei gherlane ne aratd pe anul 1906 un

numdr de 491parohii si 361 filii, laolalte 856 comunitdti bise-

ricegti, cu 514,148 suflete $reco-catolice' Deci din calculul de

mai sus de 634 parohii, uput" cd in acelea erau cuprinse qi

t) I- paginile XXVII-XXXX'zj La pae. ?3-83.3) La pag. 70-72'

'I{!

*L

l! Istoria bisericii romineEbi vol, lI' la pag' 295'

llllalele. De altcum ln prlmul $ematism diecezan publicat la

anul 186? se indicd -in'"oirp""tul

sumar dela sfdrsit I c[ in die'

cez[ se afln 525 p";;iti ii zzz fitii' laolaltd ?97 comunititi

blaericegti,*--';;;tismul de pe anul -1930'

publicat inainte de noua

arondare a provinciei mitropolitane, ne aratd dieceza Gherlei

av6nd 46 districte protopop"qti, ca qi la infiinfarea ei' cu 512

p"t"t"t-ii- io tiiii, taotattx zos comunitdti bisericeeti' cu

bZZ,Zgg sullete Sreco-catolice'Imp2iratul n,un"i'" Iosif prin decretul sdu din 17 Martie

1854 a numit intdiul episcop -pentru

aceasti vastd diecezd a

Gherlei i., p"r.ouot ii'tin*t"l birbat Ioan Alexi' canonic custode

al Capitlului g",-c"i' din Oradea-Mare qi arhidiaconul Bdrcdului'

Intdrirea sau precon izarea nou numitului episcop s'a ldcut de

Papa Pius IX in ;"t an prin. Bula preconizatoate 'din

26

Noemvrie. S'" hi,otonii episcop in Blai la 28 Octomvrie 1855

pri.--*lrif" Arhi";i.";erf"i .si.lrtitropolitului de Alba-Iulia si

il;;;,q.I"*"ndr,i $teica $ulufiu' cu prileiul instaldrii solemne

a acestuia de MitroPolit'Insd erau de inlaturat multe piedeci qi €reutiti privitoare

t" ur"n;"r"a celor necesare pentru ca episcopul si se poatd

lixa cu domiciliul in Gh"ttu' oraqul de resedintd al eparhiei'

In anul 1855 episcopul Erdeli impreuni cu Alexi qi cu parohul

din Oradea-Olosdg tntittuit $erban au c5ldtorit pe la Baia'Mare

;ft" u"ofo fu Ct-"'iu, p""t'o u lua contact cu ma$istratul ord-

genesc in privinta '"g"iin1"i episcopale' a casei pentru semi-

nuiuf t"ofo$ic, a locuintelor pentru canonici qi altele'

Inallii oaspeti au fost €dzduiti la Ionicd Mureqan comer-

clant 9i curator p'i*u' al bisericii parohiale din Gherlar csre

gedea peste drurr J"l. po.rtu vestitei'cetati din Gherla (inchi-

Boarea robi lor, t'ti'il"iiitut "o'""tot-preventiv pen tru

. minori)'

lncasa-caremaitArziuacumpdrat-ounaltcuratorprimal aceleiagi biserici; Martin Cdmpeanu' De aci au urmat tra-

tativele cu- maeistratul oraqului' te dela

Astfel episcopul Alexi numai dupi doi ani 9i iula.ta

numlrea sa facrrtJ'de impdratul, s'a putut instala 9i introduce

solemn in ,"u,,oot ta" "pit"opul ca primul episcop al vastei

dleceze de Gherla'Instalarea u-u.n,rt loc in ? septemvrie 1856' prin Mitro-

politJ dela Blai Alexandru $terca $ulutiu'

&

t!1

iil .J

Am numit vastd aceastd noud diecezi a Gherlei' fiindcd

de fapt dela in""p"l"i "-il" "xtind""' in marele principat al

Transilvaniei qi in ;;;*t Uog"ri"i' -9i anume in Transilvania

oeste comitatele ti'11i"i"f'$i;;; 'dinlduntru

$i Doboca' dis'

irictul Neseudului iiii't'i"tul t1"t-i ,al Bistritii' iard in Un-

el,*n","r*l:::J*;: j*:*::*ll.',m]"JH:X":lecrasna't"t""Il"*J:*:'

impdrlirile udmi"i't'Ji'0" politi"" ale finu-

turilor la intiintar ea diecezelpe vremea absolutismului austriac'

In era tuo nuli'Jt luuii"n"toi apoi s'au fdcut alte im'

pdrfiri 9i numiri -ui" "o*itatelor satt . i"detelor' extinzdndu'se

diecezap".t" i,'a"ill"'t;;;d-Nt:l:'d' Bihor (2 parohii)' clui'

Maramurse, rnr"autii;; "i;;;"ohii)'

Solnoc-Ddbica' Sitmar'

Salai si Ugocia'

4, Caledtala din Gherla la incePut'

Primii patru episcopi tl Gh'".t]:i's'au instalat in biserica

parohiala, ridicati "#;;;. iius l| la demnitatea de catedrali

pentru dieceza il iliilule' Bi'"'i"u aceasta era situatd

in partea o"rutoi?*''''u' "C*dia"' in dosul grandioasei zidiri

a cetifii .uo inchiso'ii"' gttlttca s'a zidit intre anii 1777-1718

pe locul dobandit il'd"'*tr" Cotorea ieromonahul dela Blai'

care intre anii nf,o-izg a fo;t' paroh in Gherla 9i cu aiu-

torul de 2000 il";;;i ou"anait dela tronul impirdtesc, zidirea

bisericii ,'t ta"t't t-ob parohul-protopop al Gherlei Avram M6hesi

t1775-11s2)i".":ilJliH'"";;;''d*,'"r;T:'il,"\#ilt?t::

i ::"''llil1^1ilIi Jitr'|ffi [i "" il' ;;;1;

" ;c 6 r omane a s c d pr i -

vitor la lo"o1 d" "iifi""'" u ti'"'i"il $r"cat' iltu'u'episcopul

Grisore Maior ;1" ;i;i a venit tu ;;l tiott" randuri la Gherla'

Structura u""fni'iil*i"i utatu ca "rt "diticati dupd stilul mai

vechiu ul bitu'iJi""''"til"*"' de cari 9i astdzi se $dsesc

destul de multe "#tJ;';t ;itunele romaneqti mai sirace'

Pentru "" "nttJti 'a'si potte lace o idee despre aceea

biserici pt"of iia-'J"aJa' ) asldzi inexistentd -.in urma

ziditiibisericii""t"inooii"t'"uolit905-1907'peldn$6ilu'strafiunea ui'"'i""]i'*ui '"p'odo""m

aici din cartea: "Biserica

Steco'catoticd il Gherla qi purolii ei" de Ioan Hodorean'

,. -t

.lJ

Gherla t900 (din care carte s'a reprodus si cligeul prezent)urm6toarele r

,,[n anul 1858 cdtrd sfdrgitul lunei Septemvrie, umbldndprln Gherla Nunfiul apostolic Anton de Luca din Viena, arhi-

"',linfhi+'

|"i..,'j , l,:

episcopul loan Alexi, Ieqind din bisericd' Nuntiul apostolic a

;i. -1.

i"i" catedralei t vos adhuc estis in catacumbis [voi 9i acum

sunteli tot in catacombe)' '

La a, 1884 in luna Noemvrie a umblat prin Gherla mi'

nistrul ma$hiar de culte 9i instrucfie publici Au$ustin Trefort'

;*;"iJ Si el biserica' parohiald.catedrald, ei vdzdndu'o a

;;"";uil;uloh.rl d" ut"nci arhidiaconul Andrei Anton I "hiszen

ez szeSlnyebb az ,'totJ tututi templomn6l" faceasta doar e mai

rer""a-uf decAt biserica djn cel mai din urmd sat)""

Aga era biseria parohiald din'Gherla' catedrala in care

s'a introdus episcopul hlexi 9i cei trei urmaqi ai sdi' in care

s'au introd.r. si ioitulul p'itii canonici' 9i unde s'au hirotonit

intru preo{i sute de clerici eparhiali"'Pe vremea episcopului Ioan Szabo a fost pirisiti aceea

ui."ril iit'i"tal", iniiintandu'se o capeld 1"t!"1. de incipi-

toare la re$edinta episcopald' Aci umbiau clericii seminariali

in fiecare zi la Lilur$hip, erau scaune pentru Arhiereu' $i ca'

nonici, pentru preofi-gremialigti qi-caniori I aici se fdceau hi-

rotonirile de nr"oti, i celebrau Vecernii spre Dumineci qi

sirbdtori, precum $i in aceste zile"'Autorul u"".to' notife 9i biografii a fost in ultima serie

de preoti tirotonitl in t"""u cap-eli"' Cici mai tdrzi:u episcopul

szabo a fdcut hi.otoJrile in salonul din etaiul regedinfei, ridi-

cAndu-se acolo tot mereu cdte un altar improvizat'

5, Noua biserici parohiali-catedrali din Gherla'

Episcopul de pie memorie Dr' Ioan Szabo a miilocit dela

Ministerul cultelor al Un$ariei prin a' 1904 suma de bani nece-

sard pentru zldireaunei ioui biserici parohiale catedrale in un

loc mai central al oraiului Gherla, Locul s'a cumpdrat de pa'

rohie qi s'a intabulat pe parohia romAnd $reco-catolici' Pe acel

loc s,a zidit biseri; ;; istdzi in stil bizantin dupi planurile

fdcutedeinsineriministerialidelaBudapestaqi-sub.directasupraveShiere 9i controlare a acestora' Biserica s'a zidit intre

anii1905-190?,consacrAndu'sein24Noemvrielg0?prininsuq

"pi."opuf bdtrdn 9i iolndvicios Ioan Szabo' tui sin$ur ii revine

tot rn"ritot ridiclrii acestui frumos locaq dumnezeesc' care a

.;;"il apoi qi de catedrald vrednici pentru o episcopie ' ' '

ffi (lt')}

ffitiffi

1'l'id

Vechia Catedrald din Gherkr,

eplecop titular de Tarsis, impreun5. cu mitropolitul $ulutriu dinBlifi episcopul Erdeli dela Oradea gi Ioan Simeoni secretarulNirntlului, prelat papal (ridicat mai tdrziu la demnitatea depardlnal gi prefect al ConSregatiunei de Propaganda Fide), auarlrtat cu tofii la sfdnta Liturghie celebratd in Catedrald de

I

ji

'11

,j

ISr.: . .., -. '---&

Artfel eplscopul loan Szabotherlenl din Catacombe , ,.gl modelntr').

1

a avut mAnfdierea de a scoate pefacendu-i str aibtr biserictr m6ndr{

Noua Cstedrald din Gherla.

1) Planul pentru noue bisericd parohiali-catedrali din Gherla s'a f[cut mailirtli prin oficiul de edile judefan din Dej, Fiind trimise de episcopul Szabo indoul rAnduri la minister, de unde se dispuneau unele modificiri ale planului, s'aconceput idea ca planul si se lucreze la o{iciul edil al statuiui in Minister, L-a;i compus tAnirul inginer Tiechtl George, dupi modelul bisericii arhiepiscopalelathe din Atena, monument rimas din veacul al Vl[-lea, insi numai pe iumitateclt aceasta. Cupola cuprinde sub sine toatd. lumina interni, aici insd s'a prelungitabsis-ul 9i partea destinati femeilor, adaptandu-se doui sacristii latetale (diaconice).Motivele ferestrilor qi a ugilor le-a combinat cu stil maghiar, In a, 1905 luna Mai

Episcopul Vasile Hossu a rAnduit ca in aceastd bisericdse se a$eze scaun arhieresc ai strane pentru canonici, Bisericaare gi o criptd, in care zac osemintele ctitorului episcop IoanSzabo qi ale arhiereului Vasile Hossu,

A doua zi dupd ,consacrarea bisericii din Gherla, autorul'acestor notite a trimis un raport special pentru ,,Unirea" dinBlaj, despre decursul consacrdriil S'a publicat in numdrul 4?

din 30 Noemvrie 1907 al acelei foi politice bisericeqti.l)

s'a sdpat fundamentul, sfin{indu-se piatra {undamentali a doua'zi de Rusalii, in19 Mai, de cdtri canonicul loan'Georgiu, protopopul local Alexandru Lemeni 9i

capelanul Ilariu Borog, profesor la gcoala normald de baieli, In 10 Noemvrie dinacelag an cupola gi turnurile au fost gata, In 9 Decemvrie capelanul'Boro9 a sfilfitcrucea de pe cupoi6, care in 12 Deceiwie s'a aqezat la locul ei, In 16 Decem-

vrie s'au sfArgit lucririle acehi an, Intr'aceea inginerul Tiechtl inbolnivindu-se,s'a dus la Budapesta, iar in locul lui au venit inginerii ministeriali Veizler IuliuEi T<ircik, continuAnd la 22 Mafiie 1906 lucrdrile, S'a acoperit zidul bisericii cu

tinichea, s'a cementat cu beton. In anul 1907 s'au aqezat Iconostasul gi amvonullucrate la iirma R6tay 9i Benedek din Budapesta, dupice in lunile Iulie 9i Augusts'au pictat 9i decorat pere{ii,

Dupd planul original biserica nu avea cor, La cererea curatoratului bise-

ricesc, ca lucrare suplimentard s'a pus corul pentru suma de 200 coroane.It a. l9l7 incepdnd din. 1 Noemvrie, militarii .au. rechizifionat arama rogie

de pe cupole, acopedndu-le cu tinlchea albi, lucrind 79 zile. la descoperire gi

acoperire, Arama, cum gi cele doui clopote mari rechizi{ioriate d-ela bisericd, le-aufolosit pentru tacerea tunurilor in rdzboiul mondial, . . cate sfa slArgit cu infrAn-gerea puterilor centrale , . , (Din insemnirile lui Ioan Hodorean - despre die-cezaGherlei ,,,)

1) La inceput se descrie starea vrednicd de pldns, in care erau parohienii

romini din Gherla, cari pAnd in anul 1717 umblau la bisericX in satele din iur ;

Nicula, Bdifa qi Flintiu , , , Apoi se aratd cum au ajtins si aibd 9i ei biserici,ridicati la vrednicia de catedrald . . , pe care Nunfiul apostolic a numit-o ; catacombd . "precum vi2ur5m la p, 14,_15, :

CAt de veseli au fost parohienii gherleni, vizAndu-qi noua biserici ziditd

in centrul oragului, , , spafioasd, moderni, cu o cupoli care reproduce in minia-

tur[ cupolele bisericilor celor mai vestite din lume, avAnd inainte doud turnulefepentru clopote, Parohienii nu au contribuit cu nici un ban la zidirea bisericii, fiindcisuma necesard de vre-o 80,000 (optzeci mii) coroane aur a doba,ndit-o episcopul

Ioan Szabo dela guvern. Zidirea ca alare a bisericii se terminase inci in 4 De-cemvrie 1906, cAnd s'a ficut binecuvAntarea bisericii in mod' provizor prin cano-

nicii Ioan Georgiu gi Dr. Octavian Domide, ca sd se poati celebra sfinta Litur-ghie intr'un ldcag corespunzdtor pen&u vre-o 2000 suflete unite din Gherla' Dar

mai trebuiau si se usuce perelii bisericii pentru pictare 9i ornamentare, Acesteas'au ficut in cursul verii gi toamnei anului 1907,

La consacrarea bisericii au concelebrat tofi canonicii de atunci, protopopulparoh local 9i alfi preofi gremiali 9i din iurul;Gherlei, diaconizAnd profesorii de

2

t8

6, Institufla canonlcilor.

Precum Pontilicele Roman are aiutltori in carmuirea Bi'

nerlcil unlversale pe cardinalii, episcopii qi oficialii din diferi'

tele.CongreEatiuni gi Tribunale bisericegti constituite in Roma'

aga gi Eptscopii isi au aiutitorii lor,- dintre cari unii sunt aqe-

iiti,'fn qr"qui de resedintd episcopal[ pentru intreagd dieceza,

tai altll sunt puqi inalari, in locuri mai depirtate de re$edintd'

pentt,i ca se lucreze in anumite puncte de $raniti ale diecezei'

La ecaunul episcopal cel mai insemnat ajutor pentru guv€rnarea

*u .t*n"rnisirea -diecezei il presteazi Capitlul catedral,

1, E lucru constatat cd incd in biserica din veacurile

prline ale cregtindFtii - preotii 9i diaconii constituiau un anu--mtt

senat bisericesc (presbiteriu), de al cdrui sfat 9i impreund

iuar"r" se folosea Episcopul intru paqterea gi c6rmuirea turmei

oongntato"re, aga iniat &estiunile cele mai grave pastorale

i"l" i"rr"€a si decreta lird de a consulta mai intdi pe cei din

t.Joi t""- presbiteriul bisericesc , r

Mai erau apoi si alti clerici de treaptd mai inferioard'

cari t*ptioeau dilerite servicii bis'ericegti in catedralS. Toti

acequ clerici erau scrigi in canonul sau matricula bisericii' qi

primeauunstipendiustabildinvenitelebisericii|uncononinualt. De aci apoi

'i'au luat numirea comund Qs ssnsnigi' dela

*noo', adecd matriculi, sau dela stipendiul - salar'--l-- -'2, ln veacurile urmdtoare apoi acestui nume i s'a adaos

o altd insemnitate cu totul noui. Adecd Sfdntul Au$ustin ur-

nitnd pilda altor arhierei, ca a Sfintului vasile cel Mare, a

lut Eusebiu Vercell. qi a Sl6ntului Ambrozie' a adunat sub

acelag acoperemdnt pe clericii bisericii sale' ca sd trdiascd

i"of"fie piitt l"get,rra imprumutatd a dragostei cre$tineqti $i

grln o disciplind mai strictd, 9i le-a prescris o vial6 comund

iupe o anumiti re$uld, ,,De aceea am voit si am in aceastd

lrolir4c Dr, Alexandru Ghefie 9i Dr, Victor Boior. A cintat frumos corul teolo-

;1";,';..-*,e;d pr""i, 9i .pi" i-ir"" tuturor la intrarea in biserici a Arhiereului:

]IrU preotul mare,, . . . de Iacob Mureqan, iar la Liturghie cdnliri din operele

ntcrtrllor vorobchievici, Musicescu, Dima 9i Palladi, apoi priceasna de- medicul

Dr. Lconid. Domide, La linea Liturghiei a finut cuvdntare'Iestivi marele orator

ornonlcul Dr. Octevisn Domide, staruind ca omenimea sd se intoarci. la Isus

ttii.to, lnplratul nemuritor al veacurilor, supunAndu-gi Lui mintea 9i inima,

Dup[Predici,ArhiereultmpdrtdgegtepoporuluiingenunchiatbinecuvAntareerportollcl papall cu lndulginftr plenar5'

3ee.-

t| De divin, serm, 49,

casX cu mine o mdndstire de clerici,, scrie Sl' Au$ustin'l)Acest mod de viatd, care mai apoi a inceput a se numi institut

de aiald canonicd (fiindcd se indrepta prin anumite re€uli, cdci

cuvdntul grecesc canon inseamni re$uld, 9i prin oarecare ob-

se.rvare regulard), in scurti vreme a fdcut progrese insemnate,

chiar mari, qi dupd moartea Sfdntului Au$ustin s'a rdspdndit

foarte mult in Airica, Italia, Spania 9i in alte re$iuni' In veacul

al Vlfi,lea Sfdntul Chrode$an$ episcopul din Metz (f 765) a

dat acestei institutiuni o re$uld deosebitd, orEanizand clerul de

mir dela catedrala sa intr'o corporatiune, a cdrei membri tre-buiau sd trdiascd dupd o anumitd reguld cdlugdreascd ' ' ' $ifiindcd regula se numegte $receqte cenoflt de aci numirea de

canonici. In Conciliul tinut la Aquisgranum la 817 s'a decretat

delinitiv re$ula c5lu$dreasci, dupd care aveau sd trdiascd clericiide mir din oragele'cu biserici catedrale, deci prin autoritatea

acelui conciliu gi prin aiutorul lui Pipin qi a lui carol Marele,

acel mod de viafd s'a introdus aproape in tot locul. clericiiori trebuiau sd imbrdfigeze acest mod de viafa canonici' orisd intre in o mdntrstire de cdlu$dri.

Atari congregafii de clerici se numeau capitle, fiindcd mai in

fiecare zi se obicinuiau a se aduna in o anumitd sali ca sd asculte

cdte un capitol(cap) ori doud din re$ula lor, care se eitea publice'

$i fiindcd mai tarziu s'au r5spandit institutele de viati comuninu numai in oragele episcopale, ci 9i in alte oraqe $i sate, de aici

s'a ndscut deosebirea in:.j,"le Copitule catedrale 9i Capitule colegiate.

3, Aceastd reguld 9i viatd comund prin vLacul al X-lea

a inceput a degenera mai intdi in Germania' De aceea Papii

Nicolal II, Alexandru I[, si alti bdrbati distinqi ca Petrus Da-

mianus, Ivo Carnot si altii, gi-au dat toatd ndzuinta ca si res-

laureze gi reorganizeze aceastd institufie' $i pentru ca mai

uqor qd-gi ajun$d scopul, au silit pe canonicii lor sd facd si

voturi cdlugdregti. Aclstia s'au numit canonici regulari' Da aci

deosebirea intre canonici seculari (de mir) qi regulari' de cari se

deosebesc cdlugdrii propriu ziqi.Mai tdrziu insd canonicii impirfindu-gi intre ei venitele gi

averile comune' qi primindu-gi fiecare prebenda sa, partea ce

i se cuvenea, au inceput a trii particular liecare in casa sa'

in locuinte proprii, Scriitorii bisericegti de pe la miilocul vea-

cului al xIII.lea deplang in un slas relaxarea vietii canonice.

J

1

I

'4, Separ&ndu-se averile si bunurile canonicilor de averileepiecopale, Capitlele - cari pAnd atunci alcituiau un corp cu

episcopul - de acum lnainte au inceput a constitui o ceatleeparati de Episcop qi distinctd, cu ariumite drepturi proprii,In aceastd ceatd apoi mai tdrziu nu se primea decAt un anumit

$l determinat numtrr de canonici (capitula clausa). La aceste se

adauEe cd, Capitlele catedrale, intocmai ca qi ceata Cardina-

lilor au dob4ndit dreptul de a alege pe episcop, inldturdndu-sedela acest drept tofi ceilalfi preoli $i credincio$i; precum 9idreptul de a administra dieceza in timpul vacanfei scaunului

. episcopai, In sacrul Imperiu Roman medieval Capitlele intoc-

mai ca qi Episcopii au dobAndit drepturi politice foarte marigi impoxtante,iI

7, Constitufia Capitlelor,

Sf, Ieronim ne spunet) cd dela inceput in Capitle se deo-

sebiau anumite grade sau trepte de demnitate qi onoare, 'El

scrie cd fiecare bisericd iqi avea arhipresbiterul sdu gi arhidia-

conul sdu, Olictul arhipresbiterului era ca sd inlocuiascd pe

episcopul absent ori impiedecat in cele ce se tin de sluiba

preofeasci, sd supravegheze buna r6nduiald in cor, in strane,

ca toate sd decurgd bine, corect, Iar arhidiaconul avea suprema

iurisdicfie peste Capitlu gi peste celelalte alaceri 9i administra'rea celor vremelnice,

: Aceste oficii sunt in vigoare qi in viafa canonicilor dinzilele noastre, dandu.li-se 9i alte noui numiri luate dela insti-tutiile cdluSdregti, Arhidiaconii din veacurile prime au inceputa se numi preposifi, iar arhipresbiterii dela inceput, mai tArziugi-au primit numirea de decani,

Apoi Capitlele intocmai ca gi monahii isi aveau scolasticii

lor, cari conduceau instrucfia clericilor din treptele inferioare,apoi mai erau canonicieconomi, canonici cantori, canonici custodes :

eAnonici portari [pdzitori ai uqilor bisericii) etc,2)

r '. tl Lib, 2 epist. 14 citri cilugbrul Rustic.z) Inci din veacul al XII-lea avem canonici teologi 9i canonici penitenliari'

. Ofipiul canonicului teolog ln Sinodul din Trident se statoiegte, ca in toate

Catedralele s[ se constitue un lector in Sfdnta Teologie, care si expuni 9i si tAl-

cuiascd SfAnta Scripturd pentru cler Ei popor. Iar canonicui peniteiliar si asculte

\

1) Titl. IL cap. V,

48

$tim ci Sf, Clement Papa dela Roma a indreptat scrisoa,rea sa c5trd. clerul bisericii din Corint I Sf, Ciprian citrd cle.rul bisericii din Roma; Atanasiu cel Mqre Patriarhul Alexan-driei din exil a trimis mai multe scrisori adresate citrd clerulbisericii sale catedrale din Alexandria, rugdndu-l se aibd griidde curdfenia credinfii.

Iar sinodul al III-lea ecumenic din Efez in veacul al cin-cilea trimite o scrisoare cdtrd clerul bisericii din Constantinopolcu prilejul depunerii gi caterisirei patriarhului Nestorie,

Agadard institufia Capitlelor catecft,4le, adecd a senate]orepiscopale, compuse din clerul bisericii catedrale, o gdsim 9iin biserica risdriteani, unde are numai numire deosebitd depresbiteriu,

Drept aceea infelepfegte invafi Conciliul nostru provincialintdi 1) ,,cd episcopii incl dela inceputul bisericii se foloseau inguvernarea bisericilor cu presbiterii 9i cu diaconii aflitori lacatedral4 sa, cari constituiau. senatul sau presbiteriul episcopu.lui, fdrd al cdrui sfat Sf. Ciprian nu intreprindea nici unlucru de mare insemndtate, Despre vechea institufiune a pres-biteriilor catedrale, allam urme ln Faptele Apostolilor, in ca-noanele Sinoadelor gi in epistolele Sfinfilor Pdrinli",

Unindu-ne cu Roma, 9i primind 9i institufia Capitlelor ca-tedrale, nu am primit un lucru strdin de spiritul bisericii risd.-ritene, ci am adoptat qi noi o institulie foarte corespunzdtoarevechilor aqezdminte bisericeqti rd.sdritene, bine intemeiate intraditiile apostolice.

Primul Capitlu in biserica noastrd rorninf unitd a fost labiserica catedrald din Oradea-Mare, infiinfat deodatd iu epis-copia la anul 1777 cu 5 canonici, iar al gaselea se numi ina, 1791, Al doilea Capitlu apoi s'a inliinfat la Blai in a, 1807prin episcopul Ioan Bob, Fiindcl la inceputul Unirii clerulbisericii catedrale dela episcopia Blajului - intocmai ca 9iepiscopul insuq - aparfinea tagmei cdlugdregti, care gi aqa

trdia dupd regulele proprii statorite pentru cdlugdri de SfAntulVasile cel Mare, la Blaj nu s'a putut introduce dela inceput

mirturisirile in biserica zisd catedrali. Acesta este aga zicAnd parohul intregiidieceze,

Acesta este pe scurt istoricul canonicilor 9i a Capitlelor catedrale, Yezi:Compendium Iuris Ecclesiastici de Dr. Simon Aichner, Brixinae 1887.

.,iI

1

lnsHtutia capitlului catedral. Dar o anumitd orEanizatie capi.

tulard gdsim gi la aceea episcopie, cdci in clerul bisericii ca.

tedrale pe ldnSd vicarul Seneral episcopal, adeseori alldm qi

elt preot cu numirea de prepozit, demnitate per eminentiam

capitulard,Astfel in a,1762 $dsim in Blaj Pe P, Silv, Calliani: prae-

pocitus et concionator, pe P, Gre$, Maior I catechist, pe P'-I*ottti,,t

Cotore: concionator' pe C. Atanasiu Rednic ai P' Phi'loteus Laslor professoresl pe P, Nicol, Remeteir assistens; pe

P. Macarius Pappr cgtfessor studiosorum, $i Pe Petru Deme-inelki ludimagister.,. ln a,1766 (dsim tot in Blai: P, Professir

Philoteus Praepositus, Silvester confessarius, Iacob et Alexiusprofessores, Deci or$anizatia aceasta cilu$dreascd avea formalunui Capitlu catedral,' Asadard fiecare stal sau scaun canonical este un beneficiugi institufie bisericeasci, scaunul canonical ca beneficiu e per-

nanentizat 9i instituit canoniceqte, Aga ci nu se poate desfiinfa

ori suprima decat numai prin autoritatea bisericeascd, din par'

tea cdreia a fost instituit,

Ca beneficiu fiecare canonic igi avea venitele sale 9i anu-

mite prerogative, dar avea si obliEatiuni inerente beneficiului,

Duptr vechea axiomi; ,,beneficium datur propter officium"'

Pe vremea reSimului austro-un$ar atdt autoritifile bise-

ricegti c6t $i insu$ $uvernul civil, adecd Ministerul cultelor,

fineau at6t de mult la institufia canonicilor, incdt veniturile

Leneficiului canonical se lichidau, se ordonanfau chiar 9i cindsCaunul canonical era vacant, Aceste venituri, numite interca-

lare, o parte se impdrtia intre canonicii in viafd - suplinitorii'ln oficiile defunctului lor coleg, iar altd parte se intrebuintapentru ajutorarea bisericilor sirace, ori pentru au$mentarea

londurilor' diecezaner ale vdduvelor preutese 9i orfanilor de

preofi.. Aceasti institutie de canonici, avAndu'qi ori$inea in insdq

constitutia bisericii, este o parte intreGiitoare in gluvernarea

blsericii, gi ca atare astdzi in biserjca noastrd are un rollnsemnat privitor la administrarea bisericii, in sensul pre-

scrlerilor ce se $dsesc in canoanele conciliilor noastre provin'

clale,

8. Capitlul catedral din Gherla.

Impiratul Francisc Iosil prin cinci decrete ale sale cu data

de 24Ianuarie 1857 a numit deodatd einci canonici pentru Ca-

pitlul bisericii catedrale din Gherla, 9i 4nume pe I

1, Ioan Anderco Homorodeanul, vicearhidiacon al TdriiOasului 9i paroh in Ne€re$ti'

2, loan Gulovici, vicearhidiacon 9i paroh in Satu'Mare I

3. $tefan Bilfiur vicearhidiacon al districtului Baia-Mare

9i'paroh in Mocira,

- 4, Mihail $erban, paroh in Olosdgul Orizii-Mari qi pro'fesor la preparandia ces, reg, $r, cat, din Oradea'Mare, $i

5, Ioan Sodoro, arhidiaconul 9i parohul Tisnad-Sdrduadului'

Instalarea acestor canonici s'a fdcut in biserica parohiald

- catedrald din Gherlar) la 26 Aprilie 1857 - prin Episcopul

diecezan,Numirea prepozitului capitular era rezervati Pontilicelui

Roman Papei Pius IX prin Concordatul incheiat iptre Sf, Scaun

qi impdratul Austriei. La propunerea episcopului Alexi inain-

tatd Sfintului Scaun Apostolic al Romei prin Suvernul impdrd-

tesc, Papa Pius IX prin Bulla apostolici din 11 Decemvrie

1857 a numit prepozit la Capitlul din Gherla pe Macedon Pop

vicarul foraneu episcopal dela Ndsdud 9i arhidiaconul Rodnei.

Instalarea prepozitului in scaunul sdu de arhipresbiter s'a fd.cut

cu mare solemnitate la 14 Mai 1858 in biserica parohiald ca'tedrald din Gherla prin insug episcopul diecezan,

t) Mai sus descrisd la pag. 13-15.In bula de inliintare a diecezei de Gherla (precum 9i ln cea a Lugoiului)

sunt statorite numirile pentru oele 6 scaune canonicegti, precum 9i retributia ce

trebue s[ o dea guvernul fiecirui canonic, In numitele scrisori apostolice avem

urmitoarele : ,,Pentru ca Episcopul Gherlei (Lugoiului) sd poati lndeplini mai uEor

gi mai prompt serviciile episcopale, in Biserica catedrali mai sus asemnati se in-

temeiai| pentru totdeauna Presbiteriu sau. Capitlu, care se va bucura de toate

drepturile, onorurile, privilegiile, preroSlativele, exempfiunile, de cari se bucurd

..l"lulte Presbiterii ale Scaunetor episcopale de ritul glreco-catolic unit,.. Acest

Presbiteriu va sta din Arhipresbiter, ciruia Guvernul imperial ii va solvi anual

unamieoptsutefloreni vienezil di1-Arhidiacon, ciruia i se vorsolvi in fiecarean

una mie gase sute floreni ; din Eclesiarh, care va primi in Iiecare an una mie

patru sute {loreni; din $colcsfic, care va primi anual una mie trei sute floreni, din

Cancelar ciruia i se vor solvi in fiecare an una mie doui sute floreni; 9i in

sfargit din Prebendat, pe care Episcopul il va aplica in mod osebit in serviciul

SIAntul Scaun Apostolic alRomci indati dupi preconizareaprlmului episcop al Gherlei, a adresat o scrisoare cdtre tofimembrii din viitorul Capitlu catedral al nou infiinfatei dieceze,ln care li se recomandd sd fie cu ascultarea gi reverinta re-cerutd gi cu devofiune fatd de Episcop, pdrintele gi pdstoruleparhial,

L{sdm sd urmeze textul insuq al acestui important decretpapal, scris pe piele - intocmai ca qi diploma de numire aprepozitului lVlacedon Pop, care inci se va reproduce la bio-lralia numitului, Ambele aceste bule apostolice sunt provdzutecu medalioane de plumb, leSate cu afd groasd 9i lungd - im-

.ple$tn la diploma lui Macedon Pop in culorile rogu-galben, cep{trunde prin mijlocul medalionului gros gi greu, infdqurdndu-sebula cu aceea atd pe dinafard de mai multe ori. Pe medalion,deoparte sunt chipurile Apostolilor Petru 9i Pavel cu cruce innriiloe, iar deasupra literile S, P, in doud rAnduri, adecd SI.Petru gi Sl. Pavel, iar de cealaltd parte inscripfia sub Cruce:Flus Papa IX,' 1 Decretul sund astfel, '

Pius Episcopus Seruus Seruorum DeL Dilectis filiis CapituloEcclesiae Armenopolitenae. Salutem et Apostolicam benedictionem.

I{odie Ecclesiae Vestrse Armenopolitanae seu Szamosujuariensi GraeciRdfus Sanctae Romanae Ecclesiae uniti. Apostblica nuper o.uctori-tate erectae et a primaeuq illius erectione uacqnti de persona dilectiFilii loannis Alexi electi Armenopolitani Nobis et VenerabilibusFratribus Noslris Ssnctae Romanae Ecclesiae Cardinqlibus ob eiusexigentiam meritorum accepta de frqtrum eorumdem consilio Aposto-llcs auctoritote prouidimus ipsumque illi in Episcopum praefecimuset postorem, cursm regimen et administrqtionem Sqnctae Ecclesise

Presbiteriului, 9i care pentru aceea ya primi in liecare an dela guvernul imperialuna mie floreni",

Aceste numiri sunt in tz in diecezd, pdLnd in ziua de astizi,In bula de restaurare a provinciei mitopolitane ,,Ecclesiam Christi" ridi-

clndu-se Capitlul din Blaj la vrednicia de Presbiteriu arhiepiscopal 9i mitropolitan,se statoregte ca in viitor si se compund din Arhipresbiter (cu,2000 {loreni inliecare an dela guvernul imperial), Arhidiscon (1800 iloreni), Eclesisrh (1600 flo-reni), $co/oslrc (1500 Il.), Cancelar (1400 fl.), 9i 5 Prebenduli Iiecare cu cAte [1200floreni la an).

Numirile de astdzi ale celor 10 canonici din Capitlut Bisericii catedralemitropolitane gr,-catolice romAne de Alba-Iulia qi Figdrag sunt acestea: prepozit,penitenfiar, referendar, lector, cantor, custode, scolastic, prebendat, cancelar, teolog,

t,

I

r

Armenopolitanae ei in spirilualibus et temporalibus plenarie comrnit-

lendo prout in Nostris inde confectis litteris plenius continetur, Quo-circa discretioni Vestrae per Apostolica scripta mandamus quotenus

eidem loanni electo tamquam patri et pastori onimarum oestrsruihumiliter intendentes et exhibentes ei obedientiam et reuerentiam de-

bitas et deuotos eius salubria monita et mandatq suscipiatis humi-liter et efficqciter adimplere curetis, alioquin sententiam quam dictusIoannes electus rite tulerit in rebelles ratam habebimus et faciemus

auctore Domino usque ad satisfqctionem condignam intsiolabiliter

obseruari, Dstum Romae apud Sanctum Petrum Anno Incarnqtionis

Dominicae millesimo octi{entesimo Quinqusgesimo Qaarto. Sexfo-

decimo Calendss Decembris Pontificatus Noslri Anno Nono.

Urmeszd ure-o 4 semndturi indescifrabile,

Astdzi in Romdnia intregitd membrii Capitluluieatedral de Gherla, respective de Clui-Gherla, precum gi dincelelalte Capitle ale provinciei biserice$ti, sunt salarizafi dinpartea guvernului romAnn dupd analogia Iuncfionarilor superioridela Ministerul cultelor, socotindu-li-se patru $radafii dupd aniide serviciu,

9, Patru canonici dela Muncaciu.

Pirtile ungurene,

Intre primii gase canonici ai Capitlului catedral din Gherla,Ioan Anderco' Ioan Gulovici qi $tefan Biltiu au fost numifi dinpirfile actualei dieceze a Maramurdqului, anume din parohiiledismembrate dela eparhia ruteand greco-catolicd a Muncaciului,cu regedin{a in Ungvar sau Uzhorodul de astdzi din Cehoslo.vacia. Parohiile a.celea se numeau gi formau linuturile sau pdr-

lile ungurene,Aceste parohii - inclusive Maramurdgul, intocmai ca gi

celelalte tinuturi romdnesti, au trecut prin cele trei epoci: latind'slavi gi maghiaro-calvind, pdnd cdnd Unirea cu Roma le readuceIa alvia latind,

In epoca slavd Maramurdgul aiunSe centru eclesiastic. In1391 mdn$;tirea Perilor e ridicati prin literile patriarhuluiconstantinopolitan Antonie la rangul de stavropighie, Egumeniiacestei mdndstiri aveau.puteri quasi episcopale peste Maramu-rdg 9i finuturile cari mai tdrziu au alcdtuit episcopia de Gherla,

..1::_

Aceste drepturl, restr8nse mai apoi numai asupra Maramurd"gului, sunt inc[lcate de episcopii din Muncaciu.

In veacul al XVII-lea insi, Maramuri$ul reugeqte s{ ob-

tin{ dela principii maghiari ai Ardealului dreptul de a aveaepiscopi proprii. La sfdrgitul veacului al XVII-lea gi la ince-putul celui urriitor, dupd Unirea RomAnilor din Ardeal cuRoma, episcopii Maramurdgului {Stoica, firca, Seralim Petrovan

9i Dosofteiu) au fost singurii episcopi romdni rdmagi in schismd,Episcopul Serafim a incercat unirea, dar tocmai pentru aceastastdpdnitorii maghiaro.calvini ai Maramurdgului il scot din scaun,

Catolicizarea Romdnilor din Maramurdg a tost impiedecatd 9i princertele dintre episcopii ruteni din Muncaciu qi cei romdni ai Ar-dealului privitoire la jurisdicfia eclesiasticd asupra' acestui tinut.

Impdratul Carol VI decide in favoarea episcopilor ruteni,aga cd Ronidnii din Maramurdg 9i din partea cea mai mare aiudefului Satu-Mare de astdzi, rdmdn din nou despdrtiti defrafii lor din Transilvania,

In sfdrgit, in anul 1853 Papa Pius IX, cu data de 26 Noem-vrie canonizdnd provincia bisericeascd de Alba-Iulia si Fdgiraq,9i infiintAndu-se noua episcopie a Gherlei, cele 94 parohii cu

60,000 suflete din dieceza Muncaciului se dismembreazd, delegdturile maghiaro-slavone dela Ungvar 9i se alipesc la die-ceza romdnd greco-catolicd a Gherlei, .

AiunS6nd cele 94 parohii romAnegti din pirfile ungurenesub jurisdicfia episcopului rutean de Muncaci Simion $tefanOlsavszki gi a urmdtorilor lui, biefii Romdni rdmdn in minori-tate, i$i pierd influinfa care au avut-o mai inaintel orase gi satemirginage s'au rusificat ori maghiarizat, rusificAndu-i-se orimaghiarizdndu-i-se respective instrdindndu-i-se clerul, cel pufinin cea mai mare parte,

Romdnii din acelea 94 parohii au stat sub ocArmuire ruteandvreme de 114 ani, trimitAnd episcopii dela Ungvar preoli ruteniintre Romdni, cum scrie Tit Bud in cartea sa: Date istoricedespre protopopiatele, parohiile qi Mdndstirile romdne din Ma-ramureg, la pag, 3,

Un astfel de preot rutean a fost Ioan Gulovici, trimis infruntaga parohie din ora$ul Satu-Mare, de unde agli a trecutcanonic la Gherla, ca sd se poatd numi in locul lui un parohromin, care sE dreagd ce stricase Gulovici vreme de 20 ani,precum vom vedea la biografia lui, . ,

Agadari infiintarea diecezei romane de Gherla a lost o

nespus de mare binefacere pentru cele 94 parohii din pdrfile

ung'urene, mantuindu-le de influintele ma$hiaro-slavone ale

episcopiei rutene dela Muncaciu, , .' i"l de al zecelea in seria canonicilor gherlenir Alexandru

Erdos incd a lost preot dela Muncaciu, deci al patrulea cano-

nic din pdrlile un$urene.

10, Dieceza de Clui-Gherla'

Prin Literile Apostolice: ,,sollemni Conventione' date in

Roma la Sf, Petru in a. 1930 in ziua a 5-a a lunei Iunie' se

fac dispozifii pentru o noui arondare 9i orAnduire a ierarhiei

diecezilor de ritul glreco-romdn, adeci o noud araniare a Pro-

vinciei noastre MitroPolitane.Nuntiul Apostolic din Romdnia An$elo Maria Dolci' arhie-

piscop titular dL Hierapolul Siriei Euphratense (astdzi Cardi'

nal in Curia Romand), cu data Bucureqti in 16 Iulie 1930' a

dat un decret pentru ordnduirea eparhiei glreco'romdne de

Gherla qi trans{Lrarea Sediului aceleiaqi eparhii la Clui, dupdce

in literile apostolice de mai sus persoana Nuntiului a fost incre-

dintatd cu executarea celor cuprinse in ,,sollemni conventione",

In virtutea acelui decret se hotdresc ai statoresc urmd-

toarele:I, In ziua de 15 Au$ust 1930 la sdrbdtoarea Adormirei

Preasfintei Fecioare Maria, se scot de drept 9i de fapt din

dieceza Gherlei 82 parohii {din iud, Selaj) 9i se anexeazd'epar'

hiei romdne de Oradea-Mare,IL Din aceea$ eparhie a Gherlei se ieau 169 parohii' cari

se dau nouei dieceze a Maramuregului, precum este decretat

in aceleagi Litere Apostolice, Aceste parohii sunt din judefele

Maramurdq, Satu-Mare 9i cdteva din Sdlai'

IIL In schimb diecezei dela Gherla se adau$ 150 parohii

separate dela Arhid ieceza de Alba,Iulia 9i Fdgdrag {din jude-

fele Cluj, Turda 9i Alba),IV. Sediul episcopal al diecezeL de Gherla se translereazd

din ora$ul Gherla in oragul Clui, numindu-se in viitor aceastd

diecezd t de cluj-Gherla, Asemenea se transfereazd catedra qi

capitlul in biserica cu hramul ,,schimbdrii la fatd a Domnului

,,-_{rb.

it'l

{ir.ii'iiiti

lrilrRI&$ffir

&r

?i

nostru Isus Hristos,r c&r€ se afld in oragul Cluj, care se ridicdla dradul $i onoarea de Bisericd catedrald, pdstrdnd cu toateaceste titlul de concatedrald pentru actuala bisericd catedraledln Gherla.

Executarea celor cuprinse in Literile apostolice qi in de'cretul Nunfiului Apostolic de mai sus' a indeplinit'o episcopulactual Excelente Sa Inalt Preasfintit'rl Dr, Iuliu Hossu, El s'alnstalat in noul Scaun episcopal al bisericii catedrale n,Schim-barea la fafd" din Clui la 5 Octomvrie 1930, Instalarea s'afdcut cu mari solemnitdfi, Episcopul insofit de canonicii Capit-lului catedral, de clerul gremial qi de o mulfime de intelectuali

{iri Gherla, plecdnd Sdmbiti la 4 Octomvrie spre Cluj, la ple-garca din gara Gherla i s'a fdcut o splendidi manifestafie de

despdrfire din partea oragului Gherla, Sosit apoi la Clui a fost

lntdmpinat la gard din partea autoritdtilor judefene, administra'tive, bisericeqti 9i gcolare ale nouei re$edinte Clui,,,

Bineventat de reprezentanfii tuturor institufiilor s'a in-dreptat pe urmd spre biserica parohiali.catedrald ,,Schimbarea,la fatd", Iiind postafi pe intreg parcursul dela Sard pdnd la

"bisericd: milifia, institutele gcolare 9i cetdfeni ai Cluiului dinloate categoriile pentru a privi sosirea dela Gherla a Episco'pului cu suita sa. S'a celebrat'Vecernia solemnd pontificatdde.Arhiereu, care a finut 9i o cuvdntare de pe amvonul catedralei,

Duminecd in 5 Octomvrie s'a celebrat SIt. Liturghie ar'hiereascd, de asemeni predicAnd Episcopul, Dupd Litur$hie s'a

'finut la Prefectura judefului recepfiuni, la cari s'au prezentatpentru exprimarea omagiilor delegatiile in corpore ale tuturor.bisericilor din Clui, ale autorititilor militare qi civile existente

., i+ capitala Ardealului, A urmat apoi un insuilefit banchet laHotelul ,,New-York'r cu o mulfime de toaste,

Mutarea fapticd apoi a sediului episcopiei dela Gherla la

Clui s'a fdcut numai in 1931 dupd cumpdratea reqedinfei epis-copale, un strdlucit palat din Calea Mofilor Nr, 24, care a fostproprietatea lamiliei contilor 'Wessel6nyi. Pentru seminarul cle-ricilor diecezani s'au transformat qi adaptat casele donatiuneipontificiale de ldngi catedrald, Astlel mai intdi s'a mutat la.Clui seminarul teologic cu superiorii qi profesorii, incepdndu-seprelegerile teologice la 12 Noemvrie 1931, Episcopul s'a mutatla Clui in 21 Ianuarie 1932, In anul 1933 s'au fdcut stranele

' pentru canonici qi preoti in catedrald,

In anii 1933 si 1934 prin strdduinfa neobositd a ExcelenfeiSale Episcopului s'a zidit monumentalul palat destinat Acade'miei de Teologie romand unitd, o adevdratd perld arhitectoniciqi mAndrie a Clujului romAnesc,

In tbamna anului 1934 s'a renovat in interior intreagd

biserica parohiali-catedrald, provdzdndu-se cu nou altar' cu

Iconostas gi cu nou amvon dupi cerintele stilului oriental 9i cu

multd competenfd artisticd,

In anul 1935 s'a fdcut in presbiteriul Catedralei un tronarhieresc executat in excelente conditii de artd,

In anul 193? s'a renovat catedrala $i pe din a{ard, im-preund cu edificiul cu etai - donafia pontilicialS - din Strada

Regina Maria - in le$dturi cu catedrala,

' In aceastd Catedrald a fost. primit in ziua de 27 Mai 1937

Excelenta Sa Andrei Cassulo, Nunfiul Apostolic din Bucure$ti'decanul Corpului diplomatic, acrqditat pe lAn$d Maiestatea Sa

Regele Carol al ll-lea, al Romdniei,

Au fost de fatd reprezenlanlii tuturor autoritdtilor mili-tare qi civile, apoi reprezentan{ii bisericii romano-catolice, c}e-

ricii Academiei de Teologie, elevii 9i elevele romAne . $reco-catolice dela toate gcoalele din Cluj, toate Reuniunile religioase

,,A$ru", ,,Astru" gi ,,Reuniunea Mariand" a femeilor $reco-catolice, in frunte cu Comitetele Si preSedinfii 1or, precum qi

o mare mulfime de credinciogi,

Episcopul diecezan in ornate arhiere$ti, la sosirea inal'tului oaspe in fata Catedralei ii prezinti Crucea 9i Evangheliaspre sdrutare, Intrdnd in Catedrald, Reuniunea corali romdnd-

unitd din Cluj, condusd de distinsul maestru-profesor Ioan Ca-

ranica, intoneazd Imnul Arhieresc, Nunfiul Apostolic ocupitronul arhieresc, Episcopul diecezan cu clerul $remial oliciazdinaintea Iconostasului un scurt serviciu divin, Corul cAntd ,,ImnulPapal" qi ,,Imnul Regal",

Arhiereul eparhial rosteqte apoi un frumos discurs de

bun sosit in limba italiand, ardtand bucuria tuturor credincio-gilor pentru marea cinste de a Ii cercetati la ei acasd de re'prezentantul Sfdntului Pdrinte Papa dela Roma, aducdnd dra-gostea gi pacea capului bisericii adevirate a Domnului Hristos,urmaqului Verhovnicului Petru,

Excelenta Sa Nuntiul Apostolit risptnzAnd in limba ita-

1

LJfti

tr';l''

Itand - interpretand acest rdspuns Inalt Preaslintia Sa Epis'

.opuf af""" r^i io limba romdneasci' declard cd aduce drago-

,tJ" pi"" Fericitului Pirinte Papa Pius al XI' pentru Romdni

qi-p";tr" tofi locuitorii Cluiului flri deosebire.de limbi ei leSe,

In numele lui Isus Hristos a adus cuvintul picii 9i iubirei ade-

verate, Inci inainte de a veni in RomAnia' - a spus - am

;;;;;ri pe Romani vdzandu-i zugrdvili pe columna lui Traian

lin no-u, iar dela venirea mea in frumoasa voas\rd fard, pare

cd vdd mereu pe cei etetnlzali pe acea cirlumnd' Dupd alo-

iuti" " lmpdrtdgit binecuvantarea Apostolici primita de cdtre

. credinciogi in $enunchi'Tot in aceastd Catedrald a ,,schimbdrii la Fati,,, am avut

fericirea sd vdd asistdnd la Liturghie in Dumineca dupd Indl-

i"t"" Sf. Cruci, la 19 Septemvrie 19g7' pe Eminenfa.Sa Cardi-

outut nug"n Tisserant, secretarul Con$re$afiei,,Prb.Ecclesia

Oiientali*r din Roma, al cirei pregedinte este irrsuqi Freaferi'

citul Pdrinte PaPa Pius'al Xl-lea'

Cardinalul sosise in Cluj Joi seara in 16 Septemvrie' in'

sotit de Inalt Preaslintitul lVlitropolit din Blai Dr' Alexandru

Nicolescu,intdmpinatla$arddeArhiereuldiecezan'deauto-,itatit"civilelocalnice,declerul$remial,Reuniunilediecezane'clerul bisericii romano-catolice, Reuniunea corald $reco-catolicd

ui u"."f" de Menai Sf' Tereza cu directoara qi corpul didactic'

. in .utu {estivi dela gard se intoneazd Imnul: ,,Pe Dispundtorul

ii R"t i"r"ul nostru,,] Aci a iost bineventat de Inalt Preasfinfia

3u Epir"opul diecezan Dil Iuliu Hossu' dupd care Corul Reu-

" niunii a ctntat ,,Multi ani triiascd"'VineridimineataavizilatBisericilegiinstitufiiledinCluj.

La amiazi a avut loc recepfie in saloanele Episcopiei -romdne'unite din calea Mofilor, la care au luat parte toate corpora'

tiile cari I'au intdmpinat 9i la $ard' Episcopul dlecezan a ro-

stit un nou cuvAnt mai pe larS in limba italiand in numele

credinciogilor eparhiofi de peste 450'000' in numele celor 400

preoti dlecezani 9i in numele credincioqilor de peste 32'000 din

blul,' ,"pr" zenta\i prin numerogi membrii din toate Reuniunile

""fiiin".. lo"alni"". A ardtat cd noi, de un sAnge 9i neam, qi

d;;;";a9i credinfd, cu Francezii 9i Italienii - nutrim neclintiti

ciedinfd qi dra$oste cdtre Sf' Scaun Apostolic al Romei' 9i

.etr. u"t,r"lul sf. Pirinte Papa Pius al XI&a' care in nenu-

mirate rinduri gi chipuri a dovedit prin mirete fapte draSostea

il

tl&*'r".,r

Sa fati de Biserica 9i Neamul nostru' mai pe urmd prin in-

fiintarea gi inzestrar* S"*int'ului romdnesc in Roma I "Col-legio Pio'Ro*"oo'"'iJ p" Ciu"i"olo' A cerut ca sentimentele

noastre de addnc a"tootulrn"nt filial si le depund Eminenta.Sa la

picioarele SI. pdrinte, -ui

.l-pr"rat binecuvintare dela trimisul

urmaqului Sf, Petru'Cardinalul raspunde tot italiene$te' ardtdnd cum aiuns in

fruntea Con$re$afi"i p*tt" Biserica Orientald' a ru$at pe Sf'

Pdrinte sd'i permiti cercetarea Bisericilor Rdsdritene '- pe

cari incd nu re cunoqtea, $i invitat de Episcopatul bisericii

noastre, cu ocazia inaugurdrii solemne a Seminarului romdnesc

din Roma - in luna Mui aio acest an' a venit sd ne cunoascd

la noi acasd, S'a bucurat v[zdnd instiutiile noastre dela Lu$oi'

Blai qi Clui - in plind desvoltare' Preasl6ntul Pdrinte - ina-

inte de a pleca d;'R;-;, l-a incredinfat sd impdrtdqeasci din

;]i;r-il; de aiectuos pdrinte -.Binecuvdntarea

Sa Aposto-

licd, - tuturor npi.""pif"t, preofilor 9i credinciogilor .Rom6ni

- pentru toate trlbui"tet" lor sulletesti qi trupeqti 9i pentru

tofi cei scumpi ai" l"iifiife lor' $i aceasti Binecuvdntare datd

in limba latind au 9i primit-o in $enunchi toti cei de latd la

aceastd memorabild recePtie'Vineri dupd masd in tZ Septemvrie' Eminenfa Sa insotit

de Arhiereol di"""'un ' a vizitat lnstiutiile bisericeqti qi gcolare

din Gherla' precum 9i sf' Mdndstire dela Nicula'

Sambetd dimineata in 18 Septemvrie' a continuat' cerce-

tarea celor nr"ani""-if "ar"t din Cqpitala-Ardealului'. iar la

amiazi a fost masd de $ald la resedlnta Episcopal5' datd in

onoarea Eminenfei Sale'Duminecd i,, fq S"ptemvrie 193?' Cardinalul Tisserant'

intampinat la uqa i"t"lr"r"i de Arhiereul diecezan 9i capitlul

catedral, in ornatele froprii arhieregti qi preoteqti,.sdrutand sf.

Cruce qi Evan$heiit, i"u- in mAnd sfAnta Cruce 9i tace intrarea

solemnd in Catedrald imbrdcat in purpura cardinalifie' binecu'

"a"ta"a cu sf, Cruce poporul numeros din bisericd'

Fiind inldunt"'l p'u'nicului Indltdrii sf ' Cruc.i - Cardinalul

face inchindciune inaintea Si' Cruci expuse pe tetrapo.d in pres-

biteriu, 9i sirutd sf' Cruce' apoi ocupd loc in- artistieul tron

arhieresc a"uar"ulju pt"tUit"i"f"i' Asculti slinta Liturdhie

urmdrind tot a"*ltul ei' tindnd in mdnd Litur$hierul nostru

rominesc, Singur la Prefacere s'a coborit de pe tron - in$e'

i

I

I

nunchind pe lndenuncherul anume pre{[tit, La celelalte plriiale Liturghiei, unde credinciogii nogtri obignuesc a ingenunchea,Cardinalul a ldcut numai inclinare adinci, cum se indatineazdln ritul bizantin, Semnul sf, Cruci - l-a fdcut tot mereu dupiobiceiul nostru romdnesc bizantin,

Dupd terminarea Liturghiei Pontificale, Excelenfa Sa Epis-copul diecezan line cuvdntare mulfimei de popor credinciosdespre sf. Cruce, puterea lui Dumnezeu 9i infelepciunea luiDumnezeu, pentru noi credinciogii - cari ne mdntuim, iardpentru cei rdtdcifi qi pieritori cuvdntul Crucii este nebunie gi

sminteald, In legdturd cu Evanghelia ziTei aratd preful sufletu-lui care este mai tnare decAt toate bofdfiile lumii, qi cdrareape care trebue sd umbldm pentru a ne mAntui r cdrarea Crucii$i a Evangheliei propoviduite de sf, Bisericd, intemeiatd deMAntuitorul Hristos pe Petru I al cdrui urma$ este sf, PtrrintePapa dela Roma,,, $i astdzi lericiti suntem a avea'in mijloculnostru pe unul dintre cei mai inalli 9i intimi sfetnici ai Sf,Perinte, pe Cardinalul Tisserant, care a venit la noi povdfuitde dragostea inimei sale ca sd ne cunoascd mai de aproape,Asigurd pe Eminenfa Sa de toatd credinfa gi dragostea credin-ciogilor nogtri, cari se alipesc din inimd fafd de Scaunul Apos-tolic al Romei, de unde ne tragem obdrgia noastri dupd neam,sdnge 9i credinfd, 9i cere binecuvdntarea Apostolici peste toficredincioqii. La sfArgit Arhiereul se indreaptd cdtre EminentaSa in limba italiand, tdlmdcind bucuria gi fericirea noastrd dea.avea in mijlocul nostiu pe un Principe al Sacrei bisericiRomane, trimisul special al Preafericitului Pdrinte 9i Patriar-hului nostru Papa Pius a1 Xl-lea, care atAta iubeste Biserica,poporul gi neamul nostru rom6.nesc, $i avem in mijlocul nostrupe un distins reprezentant al Bisericii gi naliunii Franceze, carenobild qi mdreafd fard - a fost ocrotitoarea neamului Si tdriinoastre in toate veacurile trecute, cum martord ne este Istorianoastrd nafionald, Roagd pe Eminenta Sa sd tdlcuiascd inainteaSf, Perinte sentimentele noastre de adAnc devotament 9i denestrdmutati dragioste a credinciogilor, a clerului gi poporuluiqi a tuturor institutiunilor religioase de bdrbati qi femei - fafdcle Sf. Scaun Apostolic al Romei qi fafd de persoana Preasfdn-tului Pirinte Papa Pius al Xllea, care atAt de mult ne iubegtecum a ardtat prin strdlucite fapte. In sfArgit imploard binecu.Vdntarea Apostolicd asupra tuturor.

Ad6nc emotionat Eminenfa Sa Cardinalul, rispunzind aratdbucuria ce o simte gisindu-se in mijlocul clerului 9i poporuluicredincios in aceastd fard unde a fost primit cu atata dra$oste.Ca seeretar al Sacrei Congregaliuni pentru Biserica Orientaldqi-a finut de datorinfd sd cunoascd personal toate impreiuririleBisericii noastre romdneqti catolice,

Intorcdndu-se la Roma va raporta Sf. Pdrinte despre celevizute gi experiate in frumoasa noastr{ tari, qi in capitala Tran-silvaniei, A iubit intotdeauna pe poporul nostru, roman dupdsdnge gi credintd, iar vizita ficuti plaiurilor romdnegti va in-tensifica dragostea sa fati de neamul nostru romanesc.

La finea cuvdntdrii a impirttrgit tuturor credinciogilor in-genunchiati binecuv6ntarea Apostolici, si incd in limba romi-neascd, rostind formula de bineeuvdntare dela sf4rqitul sf,noastre Liturghii,

A fost un mare gi epocal eveniment pentru biserica ioastrdvizita acestui savant Cardinal cu faimi mondiald gi mare sfet-nic al Sl, Pdrinte dela Roma' care a venit ca prieten sd ne

vadd la noi acase, Niscut in anul 1884, a fost creat Cardinalin 15 Iunie 1936 din Proprefect al Bibliotecii Vaticane. Nein-trecut talent)pentru limbi, a ajuns ccl mai bun cunoscdtor allimbilor orientale r Ebraica, Siriaca, Araba, Etiopica si Asiriana,posed6nd la perlectie 9i limba $reac{. A cutreerat Orientulbiblic in lung 9i larS. Pretutindeni a'cercetat, a adunat dategi manuscrise vechi, a publicat apoi un gir intre$ de cirti de

prima importanfi pentru gtiintele biblice, pentru cunoagterea

limbilor gi trecutului Orientului 9i al Patrolo$iei Orientale.l)Era deci cel mai indicat de a fi secretarul Con$re$afiunii

,,Pro Ecclesia Orientali" din Roma,Primul Cardinal care .venise in luna Octomvie din anul

1855 la intronizarea primului Arhiepiscop 9i Mitropolit de Alba-Iulia 9i Fiigiraq, Alexandru $terca $ulutiu in Blaj, a fost Pro-Nunfiul Apostolic din Viena, Viale Prela,2)

Eminenfa Sa Eugeniu Tisserant este al doilea Cardinalcare a cercetat aproape toatd RomAnia Mare, gi toate Episco-piile noastre romdneqti catolice.

Ll Yezi gazeta ,,Unirea" din Blaj, Nr. 25 din 20 lunie 1936 pag. 2.z1 Yezi la biografia primului prepozit Macedon Pop - pct. 9 la inceput,

I

I

l

1