Post on 17-Oct-2019
ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA
HOTARARE privind aprobarea documentatiei actualizate aferente obiectivului de investitii
"Amenajare curte interioara a cladirii Palatului Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte"
Consiliul Judetean Suceava; A vand 1n vedere: - Referatul de aprobare nr.20402/28.08.2019 al dornnului Viorel SEREDENCIUC,
Vicepre~edinte al Consiliului Judetean Suceava; - Raportul Directiei tehnice nr.20403/28.08.2019; - Raportul Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-fmante, societati
comerciale, regii autonome ~i servicii; - Raportul Comisiei pentru organizare ~i dezvoltare urbanistidi, realizarea lucrarilor
publice, culte, protectia monumentelor istorice, administrarea domeniului public ~i privat; - Avizul Consiliului Tehnico - Economic nr.75/28.08.2019; - Prevederile art.7 alin.(6) din Hotararea Guvemului nr.907/2016 privind etapele de
elaborare ~i continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
- Prevederile art.44 alin.(l) din Legea nr.273/2006 privind fmantele publice locale, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
in temeiul art.173 alin.(3) lit. f) ~i al art.l82 alin.(l) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr.57/2019 privind Codul administrativ,
HOTARA~TE:
Art.l.- Se aproba documentatia actualizata aferenta obiectivului de investitii "Amenajare curte interio.ara a cladirii Palatului Administrativ 1n vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte", conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art.2.- Directia tehnica, Directia finante-contabilitate ~i Serviciul buget din cadrul Consiliului Judetean Suceava vor aduce la 1ndeplinire prevederile prezentei hotar§ri.
Suceava, 30 august 20 Nr. 168
Contrasemneaza: Secretarul judepdui,..
~7////--: Pdru-fANASA
I
.-
PROJECT NR. 521/2018
08/ECTIV: AMENA]ARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA
SALA DE CONFERINTE
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
AMPLASAMENT: ORAS SUCEAVA, JUDETUL SUCEAVA
PROIECTANT GENERAL: S.C. MOLDPRO/ECT A.S.D. S.R.L. SUCEAVA RO 15693410 J33/750/2003
FAZA: STUD/U DE FEZABILITATE- S.F.
S.C. ,MOLDPROIECT-A.S.D." S.R.L. SUCEAVA SOCIET ATE DE PROIEG ARE- CONSULTING IN ARHITECTURA, URBANISM, DESIGN, GRAFICA, MANAGEMENT URBAN
MUNICIPJUL SUCEAVA - str. Milmil Sndovem11111r. 9A
TEL. : 0330 I 803501; MOBIL: 0744 I 794696; E-MAIL: moldproiect@valwo.com.
1
S.C. MOLDPROIECT A.S.D. S.R.L
Proiectare constructu civile, industriale ~i agricole, Documentatii autorizatu de construire,
Proiect nr. 5121/ 2018 Faza: S.F. Amenajare curte interioara a cladirii Palatului
Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte
Beneficiar: Consiliul J udetean Suceava
Amenajari interioare. Tel.j fax: 0744.794.696; 0330803501; Email : moldproiect@vahoo.com
Contract de actualizare documentatie nr. 17387/5435 din 23.07.2019
Sef proiect:
Proiectant arh.itectura:
Proiectant rezistentii: I
Proiectant instalatii:
Desenat:
FISA RESPONSABILITATI
in g. arh.. Bogdan Adomrzitej:7~ ~ .st;ntir. l .-u~.N!TEI • ~,~·:!-..... : C:? G!!».\! ' ·' .,;~::· :-: '
arh. S tefanica Cazac
ing. Cristian Io
ing. Haria Meli
Ing. Ciprian Vieru
arh. Mihaela Pilat
S.C. ,MOLDPROIECT-A.S.D." S.R.L. SUCEAVA SOOET ATE DE PROJECT ARE - CONSULTING iN ARHITECTURA, URBANISM, DESIGN, GRAFICA, MANAGEMENT URBAN
MUNICIPIUL SUCEA VA - str. Mihail Sadovemtuur. 9A
TEL. : 0330 I 803501; MOBIL: 0744 I 794696; E-MAIL: moldproiect@l{ahoo.com.
2
S.C. MOLDPROIECT A.S.D. S.R.L
Proiectare constructu civile, industriale ~i agricole, Documentapi autorizapi de construire, Amenajari interioare. Tel./ fax: 0744.794.696; 0330803501; Email : moldproiect@vahoo.com
Proiect nr. 5121/ 2018 Faza: S.F. Amenajare curte interioara a cladirii Palatului
Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte
Beneficiar: Consiliul Judetean Suceava
A. PlESE SCR1SE
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII
1.1. Denumirea obiectivului de investitii:
AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV IN
VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
Consiliul Judetean Suceava
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar)
Consiliul Judetean Suceava
1.4. Beneficiarul investitiei:
Consiliul Judetean Suceava
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. MOLDPROIECT ASD SRL SUCEAVA
2. SITUATIA EXISTENTA 51 NECESITATEA REALIZARII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI
DE INVESTITII
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborat in
prealabil) privind situatia actual, necesitatea si oportunitatea promovarii
obiectivului de investitii si scenariile/optiunile tehnico-economice indentificate si
propuse spre analiza
-* Nu a fast elaborat un studiu de prefezabilitate.
3
CONS!.I.IIIl. J IJilf.Tl':AN SUI;t. ,\V.•.
ANEXA LA HOT ARAithA ! 9
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri
institutionale si financiare
La intocmirea prezentului studiu de fezabilitate s-a pornit de Ia ideea realizarii unei
analize care sa permita conturarea unei imagini cat mai clare despre ceea ce se urmareste prin
implementarea proiectului propus.
Se doreste ca Ia finalizare, acest studiu sa permita furnizarea unor informatii in ceea ce
priveste sustenabilitatea si necesitatea - privita din exteriorul definitiei sale strict financiare- de
implementare a proiectului precum si a unor informatii privind alternativele existente si care pot
fi luate in calcul in procesul decizional de catre beneficiar.
Palatul Administrativ din Suceava a fost construit intre anii 1903-1904 in perioada
conducerii administratiei ora~ului de catre primarul Franz Des Loges. Cladirea urma sa
adaposteasca administratia ora~eneasca a Sucevei. Pana atunci, Primaria functiona in cladirea
actuala a Colegiului de Arta ,Ciprian Porumbescu". Proiectul cladirii a fost realizat de arhitectul
vienez Peter Paul Brang (1852-1925). Peter Paul Brang (n. 1852- d. 1925) a fost un arhitect
vienez care ~i-a desfa~urat activitatea in teritoriile de astazi ale Republicii Cehe ~i Sloveniei, ca
~i in Bulgaria ~i Romania.
Dupa finalizarea constructiei noului edificiu , Primaria ora~ului Suceava s-a mutat in
decembrie 1904 in Palatul Administrativ. Tn aceasta cladire au fost gazduite politia ora~ului,
casa de economii ~i muzeul de istorie, iar in perioada interbelica ~ i Societatea ,Ciprian
Porumbescu". Edificiul administrativ al ora~ului a fost folosit ~ide pompieri, care au amenajat in
turnul central o camera de observare a incendiilor.
Cladirea avea initial o forma literei ,L", avand in curte un grajd, remiza de pompieri ~i
remiza de trasuri.
Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in anul 1944, in cladirea fostei primarii
au fost instalate Consiliul Popular Judetean Suceava, Comitetul Judetean Suceava al PCR ~i
Comitetul Judetean Suceava al UTC. Tn anii '60 ai secolului al XX-Iea, autoritatile judetene au
demolat constructiile anexe din curte ~i au construit in stil baroc un corp care a inchis intregul
ansamblu, dandu-i o forma dreptunghiulara. Cu aceasta ocazie, au fost renovate fatadele cu
tencuieli in praf de piatra ~i mozaic ~i s-a amplasat o fresca cu tematica istorica pe perele
holului central. Fresca are o suprafata de 8x4 metri, fiind realizata din marmura colorata de
catre Gheorghe Popescu in anul 1971.
Tncepand din 1990, in Palatul Administrativ din Suceava se afla sediul Prefecturii ~i a
Consiliului Judetean Suceava.
4
...........
Tn anul 2006, cladirea Palatului Administrativ din Suceava a suferit lucrari de reparatii
capitale. Cu aceasta ocazie, au fest inlocuite geamurile din lemn cu geamuri termopan din lemn
stratificat, au fest igienizate ~i zugravite interioarele.
Lista principalelor reglementari in domeniul proiectarii:
Legea nr. 1011995 privind calitatea in constructii
Legea nr. 17712015 privind completarea legii 10/1995
Legea nr. 5011991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu adaugirile ~i
completarile ulterioare
Ordin 83912009 Norme metodologie de aplicare a legii 50/1991
HG90712016 privind etapele de elaborare ~i continutul cadru al documentatiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice
Legea nr. 42212001 privind protejarea monumentelor istorice
Lista monumentelor lstorice 2015
HGR 27311994 Regulament de receptie a lucrarilor
STAS 1434183 Desene tehnice de constructii
Legea 35012001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
HG 76611997 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
P 11811 11999 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor- partea 1-a- constructii.
P11812 I 2013 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor - partea a -11-a - instalatii de
stingere.
P11813 I 2013 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor - partea a - 111-a - instalatii de
detectare, semnalizare ~i avertizare incen.diu.
Legea 30712006 privind apararea impotriva incendiilor
ORDIN 163128.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
ORDIN MAl 12912016 pentru aprobarea Normelor Metodoligice privind avizarea ~i
autorizarea de securitate Ia incendiu si protectie civila
Legea nr. 481 12004 privind protectia civila
MP008 I 2000 Manual privind exemplificari, detalieri ~i solutii de aplicare a prevederilor
normativului de siguranta Ia foe P118/1999
NP 05112001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent Ia
exigentele persoanelor cu handicap
NP 06312002 Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor ~i scarilor
pentru circulatia pietonala in constructii
Legea 31912006 privind protectia muncii
5
F~:O.I.I.I li l.JI I Ill'.l ~:~I'I _SUCt • .-WA I
A~;:~.~ .. ~~-~-~~-~-~-~A 11 Legea 10412011 calitatea aerului inconjurator (inlocuieste legea 655/2001)
Legea 45812002 privind calitatea apei potabile
Legea 31112004 pentru modificarea si completarea legii 458/2002 privind calitatea apei
potabile
CR6 I 2006 Cod de proiectare pentru structure din zidarie
NP069 I 2014 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea lnvelitorilor
acoperi~urilor In panta Ia cladiri
GP122 I 2014 Ghid privind reabilitarea utilitara ~i functionala a acoperi~urilor Ia cladiri
existente
NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri
GT041 12002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor ~i pardoselilor cladirilor civile
GE 05812012 Ghid privind produse de finisare ceramice utilizate in constructii
GP 037198 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarii calitatii pardoselilor Ia
cladiri civile
17 I 2011 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea instalatiilor electrice
aferente cladirilor
19 I 2013 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea instalatiilor sanitare
aferente cladirilor
P130 11999 Normativ privind comportarea In timp a constructiilor
MC 001 I 2006 Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor
Legea 372 I 2005 privind performanta energetica a cladiri lor
HG 486/93 privind cre~terea sigurantei In exploatare a constructiilor ~i instalatiilor
OG nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor
existente
P1 0011-2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
cladiri;
P100-3/2008 - Cod de proiectare seismica, partea Ill, prevederi pentru evaluarea
seismica a cladirilor existente;
CR6-2006- Cod de proiectare pentru structuri din zidarie;
SR EN 1996-1-1-2006 - Reguli generale pentru constructii de zidarie armata ~i
nearmata;
CR 1-1-312012 - Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor;
CR 1-1-412012 - Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii vantului asupra
constructiilor;
6
SR EN 1991 - Eurocod 1 - Actiuni asupra structurilor;
CONS~LIIJ LJ!IIlET!-:.>N SlJCt.AVA
A 'F.XA LA HOTARARl N r....................... ·. - • fl~
CR 0 - 2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectari i constructiilor;
SR EN 1991-1-6-2005- Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei
2.3.Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor
lmobilul este format din teren in suprafata de 3958,0 m2, conform actelor, continand
constructia C1 , imobilul principal, conform extrasului de carte funciara.
Constructia C1 este independenta ~i are o forma dreptunghiulara, cu dimensiunile maxime
ale gabaritului de 45,21 x 41,40 m. i n centrul constructiei se afla curtea interioara cu
dimensiunile maxime de 22,24 x 16,63 m, asigurandu-se acces auto direct din str. Vasile
Bumbac. lmobilul monument istoric are un regim de inaltime demisol + parter +2etaje ~i pod
inalt, iar completarea din anii '60, din str. Vasile Bumbac ~i aleea Nucului are demisol + P + 3
........... etaje ~ i pod inalt, amenajabil in mansarda.
Partiul cladirii , in zona intrarii principale, de~i , in lini i mari, aminte~te de structura spatiala
~i functionala originara, a cunoscut modificari substantiale, unde din dorinta de a crea un spatiu
reprezentativ a desfacut unele incaperi pentru a crea un hoi amplu, dezvoltat pe doua niveluri,
cu supata, in legatura cu acest hoi realizandu-se o scara monumentala, in maniera
"functonalismului liric" promovat de arh. N. Porumbescu.
Cele doua aripi ale edificiului initial, destinate a primi functiun i administrative, se supun
ordinii dictate de sistemul circulatiilor centrale, cu dublu tract, avand incaperi in~iruite , mai mari
sau mai mici, birouri orientate spre exterior, in timp spre curtea interioara se afla oficii ~i servicii
auxiliare, asociate circulatiilor pe verticala, scari care leaga toate nivelurile pe verticala, in
fiecare din cele doua aripi.
......__ lnterventiile din ani i "60, dupa eliberarea de constructiile anexa, grajduri, remiza de
pompieri ~i apoi garaje, aflate spre str. Vasile Bumbac ~i aleea Nucului, au avut in vedere
amplificarea functiei administrative a ora~ului, in conditiile pastrarii ~i subordonarii volumetriei ~ i
plasticii arhitecturale fata de monumentul pastrat.
Completarea careului administrativ s-a concretizat printr-un corp format din doua aripi,
orientate Ia str. Vasile Bumbac, respectiv aleea Nucului, care se intalnesc in unghi drept, in
solutia de partiu cu incaperi situate pe acela~i coridor central care incinge cladirea, in virtutea
unei continuitati functionale.
Fatada principala este impresionanta ca arhitectura. La nivelul parterului, este acoperita de
un parament cu bosaje ce incadreaza ferestrele. in mijlocul cladirii se afla un turn cu ceas,
inaltat cu mult peste acoperi~ul mansardat. Initial, pe cladirea turnului (intre etajele doi ~i trei)
era sculptata vechea sterna a ora~ului. in partea stanga, pe colt, desfa~urat pe ambele etaje, se
7
CONSU.IULJIJIJt-;H;,>N SUU:.AYA 1
A:.~~-~-~~~ARAK~ ~
afla un foi~or de tip bovindou, poligon cu cinci laturi, din care trei , centrale au ferestre, terminat
cu un turnulet lnchis cu un acoperi~ Instil baroc, cu lanternou. Tn partea dreapta fata de accesul
principal, iese In relief un corp terminat Ia partea superioara, cu un fronton avand trei registre,
retrase volumetric, In acolade, ultimul bandou decorat cu sterna Bucovinei. Ferestrele sunt
terminate In arc semicircular, cele de Ia etajullntai avand deasupra lor frontoane triunghiulare.
lntrarea principala se face printr-un portal semicircular, aflat Ia parterul turnului cu ceas,
lncadrat de doua coloane angajate ce sustin un baleen baroc aflat Ia primul etaj . in prezent,
cladirea mai dispune ~i de alte doua intrari laterale.
Edificiul are 72 de lncaperi, remarcandu-se sala mare de ~edinte de Ia primul etaj, care are
practicate In peretele corpului decro~at, trei ferestre lntinse pe lnaltimea a doua etaje ~i
acoperite cu vitralii.
in interiorul cladirii, Ia etaj , pe peretele holului central, se afla un mozaic parietal cu
lnaltimea de 8 metri ~i latimea de 4 metri, realizat din marmura colorata de catre Gheorghe
Popescu ~i dezvelit In anul 1971 . Lucrarea are tematica istorica. Tn partea de jos este figurata o
cetate, cu arca~i care trag de pe ziduri In osta~ii otomani de Ia baza zidurilor. Deasupra cetatii ,
pe mijloc, este figurata sterna judetului Suceava din perioada comunista, iar de o parte ~i de alta
a ei, sunt desenati locuitori ai zonei: osta~i , unii calare (In partea stanga), muncitori, femei i n
costume populare, pastori cu oi (in partea dreapta).
0 scara monumentala, cu traseu In doua rampe, permite accesul direct din strada, pe o
terasa deschisa, In fata turnului cu ceas. Din acest punct, In axul intrarii se deschide spatiul
holului avand drept fundal mozaicul alegoric, desfa~urat pe doua niveluri, situat central ~i care
comunica cu holul perimetral, continand miezul cladirii. Acest hoi perimetral, de distributie,
asigura legatura pe orizontala, in toate cele patru aripi, spre lncaperile dispuse catre fatadele de
sud, nord, est ~i vest, deservind ~i legatura pe verticala cu demisolul ~ i podul.
Compozita rigida, cu respectarea unei simetrii relative, pe cele doua axe, longitudinala ~i
transversala, face predictibila dezvoltarea spatiala, supunandu-se unei ierarhizari functionale
riguroase.
La nivelul demisolului, corespunzator structurii de rezistenta, se pastreaza l ndeaproape
compartimentarile de Ia nivelul parterului, astfel incat perimetral, cu exceptia curtii interioare ~i a
segmentului exterior al aripii dinspre str. Vasile Bumbac, care nu sunt utilizat, se regasesc
acelea~i compartimentari , destinate arhivelor, unor spatii tehnice, vestiarelor, grupurilor sanitare
~i circulatiei prin cele patru casa de scara, amplasate In fiecare aripa.
Nivelul podului nu este folosit In momentul de fata, existand propunerea organizarii unor
birouri In aripa de nord, aici ajungand scarile de serviciu , amenajate corespunzator.
8
,......,_
CONSU.IliLJ!JI)H:,AN .SiJU.AV~ I Al\EXA LA HOTARAIU:. I ~
Lipsa izolatiei hidrofuge intre infrastructura ~i suprastructura a permis migrarea apei
subterane i n zidaria de caramida, generand fenomenul de igrasie. Acest fenomen este prezent
atat in exterior cat ~i in interior, unde afecteaza partial zona parapetelor, extinzandu-se Ia intreg
perimetrul edificiul.
Conform raportului de expertiza tehnica sistemul structural al cladirii initiale este alcatuit
din pereti portanti din zidarie de caramida cu mortar din var si nisip. Dimensiunile peretilor
structurali Ia nivelul constructiei initiale sunt variabile 30 .. 70cm. Peste parter exista planse din
boltisoare de zidarie de caramida sau lemn, iar peste etaje din lemn. Accesul intre nivele se
face prin intermediul unor scari interioare.
Fundatiile sunte realizate din beton armat cu grosimi variabile 40 .. 90cm Ia interior si
exterior.
La nivelul demisolului sistemul structural consta in pereti in zidarie portanta de caramida
plina sau beton armat cu grosimea de 30 .. 70 em. Peste demisol exista un planseu de boltisoare
de zidarie de caramida cu profile metalice.
Sarpanta este din lemn ecarisat (cioplit), astereala din scanduri si invelitoare din tabla tip
tigla metalica.
2.4. Analiza cererii de bun uri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung
privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii
Cladirea Palatului Administrativ nu dispune de un spatiu adecvat destinat desfasurarii
intalnirilor de lucru, sedintelor, conferintelor de mai mare anvergura. De asemenea nu exista un
spatiu pentru organizarea de expozitii , vernisaje sau alte activitati culturale.
Prin realizarea obiectivului de investitii in afara de rezolvarea problemelor enumerate mai
sus se va aduce un plus de valoare cladirii care a avut un rol important in Unirea Bucovinei cu
Romania.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice
Prin realizarea investitiei publice se urmareste crearea unui spatiu adecvat desfasurarii activitati i
Consiliului Judetean Suceava. De asemenea in spatiul nou creat se vor putea desfasura
expozitii , conferinte Ia nivel international si diferite activitati culturale.
3. ldentificarea, propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/optiuni tehnico
economice pentru realizarea obiectivului de investitii
Avand in vedere ca anterior prezentului studiu nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate,
in acest capitol se vor prezenta scenarii/optiuni echivalente d.p.d.v. tehnico-economic pentru
realizarea obiectivului de investitii.
9
/""'.
-1Lv i':-.'uuuuuE1 ::: .~-1\SC'C~·,;.,,..
ANF.XA LA HOT ARAK ·.A
Nr ..... ·-·- ······ •·· · -·
Scenariul nr. 1 - lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja
grupurile sanitare, infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm,
avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza
fundatii izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si
de -4.10m pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00 a
constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare BST500s (C),
iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic.
Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii , realizate din
profile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton armat de peste
parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din profile tubulare patrate si
dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea deplasarilor laterale ale fermelor
metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri, realizate tot sub forma unor grinzi cu
zabrele din profile tubulare patrate sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura
cadrelor este conceputa a se realiza din subansamble de tip grinda - stalp, imbinarea acestora
urmand a se face cu ~uruburi de inalta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strangerea
efectuandu-se ca pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 imbinarile cu
~uruburi solicitate Ia intindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia
forfecare fac parte din categoria A. Structura gradenelor, cabinei de traducere si camerei
tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate sau
dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, imbinarea acestora urmand a se face cu sudura pe
~antier. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton
armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata amprentata
(1mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele metalice, respective
grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in timpul executiei si
impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului de elementele metalice pe
care reazema, se va real iza prin intermediul unor dornuri cu cap, sudate de grinzi, prin
strapungerea tablei cutate.
Scenariul nr. 2 - lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja
grupurile sanitare, infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm,
avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii din beton armat ai suprastructurii se
vor realiza fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din
beton armat va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii, masurata fata
de cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare
BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fide 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din
plastic. Suprastructura : cadre din beton armat (stalpi, grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua
10
,...._
directii ortogonale ale cladirii. Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza u bare
din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din otel BST500s(C) pe directie
transversala. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/25, in
grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia
partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara
(calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), \S\6- BST500s(C), dispuse Ia distanta
de 20cm si cap rite 010- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste parter se va realiza prin
intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe si un podest intermediar,
amplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a podestului va fi de 15cm. Armarea
rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel BST500s(C), dispuse pe doua randuri,
unul Ia partea superioara si unul Ia partea inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata
cu rampa scarii.
Realizarea analizei scenariilor tehnico - economice si stabilirea celui mai potrivit scenario
pentru realizarea proiectului o vom face tinand cond de un grup de criteri i atat de natura
economica, cat si tehnica si legislative.
In continuarea sunt descrise din punct de vedere tehnic solutiile privind lucrarile care Ia
realizarea temei de proiectare ceruta de beneficiar pe toate specialitatile, fiind detaliate separate
pe scenarii doar acolo unde se impune, majoritatea capitolelor fiind aceleasi pentru ambele
scenarii.
3.1. Particularitati ale amplasamentului:
a) Descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafata
terenului, dimensiuni in plan, regim juridic - natura proprietatii sau titlul de
proprietate, servituti, drept de preemtiune, zona de utilitate publica,
informatii/obligatii/constrangeri extrase din documentatiile de urbanism,
dupa caz)
lmobilul constand in teren in suprafata totala de 3958 mp identic cu nr. Topografic 194;193,
impreuna cu constructia C1 - Palatul Administrativ in care functioneaza Consiliul Judetean
situat in intravilanul municipiului Suceava, str. Stefan eel Mare nr. 36 este proprietatea Judetului
Suceava - domeniul public cu drept de administrare intabulat in favoarea Consiliului Judetean
Suceava conform extras CF pentru inform are nr. 50005/07.12.2016
b) Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile
Extinderea propusa va fi amplasata in incinta curtii interioare a Palatului Administrativ,
fiind adiacenta cu doua din laturile acesteia si partial cu a treia latura. Accesul principal se va
face prin holul institutiei; un al doilea acces se va face prin curtea interioara a cladirii existente.
11
,-...,
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes
naturale sau construite.
Edificiul monument istoric, este situat pe o parcela delimitata de sistemul stradal,
pe o suprafata de 3958,00 mp, avand urmatoarele vecinatati:
- Ia nord-est: aleea Nucului, de unde se face un acces secundar in imobil, de pe fatada laterala
dreapta
- Ia nord-vest: str. Vasile Bumbac care asigura accesul direct auto, spre curtea interioara, de pe
fatada posterioara
- Ia sud-est: str. $tefan eel Mare care permite accesul principal In imobil
- Ia sud-vest: str. Libertatii asigura un acces secundar, de pe fatada laterala stanga
Parcela este situata In zona aferenta conform UTR 7 - IS - zona de institutii publice ~i servicii
de interes general.
d) Surse de poluare existente in zona
In zona nu sunt surse de poluare.
e) Date climatice si particularitati de relief
Zona amplasamentului este caracterizata printr-un climat temperat-continental (provincia
climatica est-europeana) avand nuante baltice (regim pluviometric moderat, veri moderat de
calduroase ~i ierni reci).
Acest climat este inclus In subetajul dealurilor ~i podi~urilor joase (altitudini cuprinse lntre
200 ~i 500 m), caracterizate In zona prin urmatoarele elemente climatice ~i microclimatice
(lnregistrate Ia statia meteorologica Suceava, aflata In partea de nord-vest a zonei):
• durata medie de stralucire a soarelui = 1859,9 ore/an;
• temperatura medie multianuala = 7,6°C (lnregistrandu-se valori maxime ~i
minime egale cu 12,8°C ~i 3,4°C);
-temperatura medie lunara pozitiva = 18,1°C (iulie);
-temperatura medie lunara negativa =- 4°C (ianuarie);
- amplitudinea termica anuala = 22,1 °C (indica un eli mat tempe rat de limita).
• temperatura maxima absoluta = + 38,6°C (17.07.1952);
• temperatura minima absoluta = - 31 ,0°C (20.02.1954);
• amplitudinea maxima absoluta = 71 ,3°C (caracterizeaza climatul continental);
• umezeala relativa a aerului = 78% (72% In luna V ~i 84% In lunile I ~i XII);
• precipitatii medii multianuale = 585,5 mm, existand abateri pozitive ~ i
negative, diferentiindu-se anii ploio~i (intensa activitate ciclonica) ~i seceto~i (activitate
anticiclonica), iar anotimpual valorile sunt: I = 73,4 mm, P = 158,5 mm, V = 250,3 mm ~i T =
103,3 mm.
12
.,.......
Mentionam ca precipitatiile cazute, sunt direct proportionale
originea maselor de aer ~i dinamica acestora, orografia ~i localizarea geografica a zonei,
remarc2mdu-se un continentalism rid icat (vara se lnregistreaza 40-50%, In medie 70 mm/luna),
In schimb iarna cad numai 20 mm/luna.
• cantitati maxime In 24 h = 81 ,6 mm (3.05.1978), frecvente In lunile V I, VII ~i VIII
(80-90%), dar se lnregistreaza ~i In lunile IX ~i V;
• regimul eolian din zona este influentat de pozitia ~i intensitatea centrilor barici,
orografie, altitudine ~i orientarea reliefului, care determina o frecventa mare a vanturilor din
directia nord-vestica (27, 1 %) urmate de cele dinspre sud-est ~i sud.
Regionarea microclimatica a zonei este determinata de expozitia reliefului, altitudine,
microrelief, pante, vegetatie etc., impunandu-se separarea urmatoarelor topoclimate tipice:
• tipoclimatul de versanti umbriti (expozitie NV, N ~i NE), aflati In directia maselor
de aer rece, datorita carora zapada persista un timp mai lndelungat;
• topoclimatul de platou este apropiat climatului general, deoarece aici nu intervin
factorii locali, lnsa viteza ~i frecventa vanturilor este mai pronuntata.
Geografic, zona de amplasament a constructiei este situata Ia nord a Dealul
Tatara~i (+ 407,22 m).
Acest platou are aspectul unui interfluviu , a carui orientare generala este de Ia nord
vest spre sud-est, conform structurii geologice a marii unitati geomorfologice a Platformei
Moldovene~ti, In care se lncadreaza ~i unitatea Podi~ului Moldovei, subunitatea Podi~ul
Sucevei.
f) Existenta unor:
Retele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in masura in
care pot fi identificate
In zonele de intersectie cu retelele de apa-canal, cabluri electrice si telefonice, sapaturile
pentru pozarea conductelor exterioare nu vor incepe tara prezenta Ia fata locului a
reprezentantilor detinatorilor de utilitati. In cazul in care in timpul sapaturii se descopera alte
retele in zona in afara celor prevazute in planurile topo si in avizele de intersectii se vor chema
reprezentantii detinatorilor de utilitati si proiectantul. Evidenta este doar reteaua de gaz metan
ce alimenteaza cladirea invecinata si va fi relocata.
Posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe
amplasament sau in zona imediat invecinata: existenta conditionarilor specifice in cazul
existentei unor zone protejate sau de protectie
13
Ca urmare a realizarii studiului istoric arhitectural si in urma analizarii valorilor istorice,
arhitecturale ~i urbanistice ale monumentului istoric se recomanda urmatoarele masuri In cazul
interventiilor pentru restaurare, consolidare ~i refunctionalizare:
:k. mentinerea volumetriei generale ~i a aspectului general exterior ~i interior al
edificiului;
-i. conservarea elementelor decorative ale fatadelor: frize, ancadramente, brauri,
console, arcade, etc;
.._ conservarea In conditiile reabilitarii lnvelitorii, a structurii mansardei, cu corecturi
pentru lndepartarea corecta a apelor pluviale ~i reabilitarea ferestrelor-lucarna, ~i a
lanternourilor;
*- se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei ~i cu statutul de
protectie al cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal ~i municipal
administrative, culturale, de lnvatamant;
* se interzic activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt
incompatibile cu statutul de zona protejata;
-:k. realizarea In zona cuftii interioare a dotarilor cerute de refunctionalizare, amenajarii
unei sali polivalente, cu respectarea unei volumetrii fara afectarea configuratiei
spatiale a zonelor reprezentative, care vor fi conservate sau restaurate.
~ orice interventie asupra monumentului de arhitectura se va putea realiza numai In
conditiile legii. Pentru restul cladirii ~i pentru noul tronson propus se va tine seama
de caracterul zonei ~i de caracteristicile cladirilor din proximitate: ca volumetrie,
arhitectura fatadelor, materiale de constructie, firme, afi~aj, publicitate. In aceasta
zona arhitectura se va subordona cerintelor de coerenta Ia scara urbana.
~• In vederea autorizarii pot fi cerute studii suplimentare de insertie pentru noul tronson
~i justificari grafice, fotomontaje sau machete pentru interventii asupra cladirii
existente sau noi insertii;
4 se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau
utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;
Terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine
publica sau siguranta nationala
Nu este cazul
14
g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul
geotehnic elaborat conform normative lor in vigoare cuprinz , .-u.1t,uuut:IM" ~~..u. .. wA !
i. Date privind zonarea seismica Nr·- -·- ·· ... ~~ ANEXA LA H T~R Rio..\
SEISMIC, zona este afectata de ,cutremurele moldave" al caror focar ste
situat In regiunea Vrancea , lnsa propagarea ~i intensitatea mi~carilor seismice, depinde ~ i de
pozitia amplasamentului fata de focar, magnitudine, energia seismului, constitutia litologica etc.
• Conform prevederilor normativului P1 00/1-2013, amplasamentul se lncadreaza Ia
urmatoarele categori i:
acceleratia terenului ........ .................... ....... ........ .............. .... a9 = 0,20;
perioada de colt .............. ... ..... ... .. .. ... ......... ............... .. .......... Tc = 0,7 sec;
regiunea este lncadrata In gradul 6 de zonare seismica dupa scara MSK.
ii. Date preliminare asupra terenului de fundare, inclusiv presiunea
conventionala si nivelul maxim al apelor freatice
Terenul studiat este stabil din punct de vedere al alunecarilor de teren ~i nu
este inundabil.
Rezultatele obtinute In teren (lucrari geotehnice executate ~i prezentate In aceasta
D.T.) precum ~ i cele de laborator, dar ~i literatura de specialitate referitoare Ia zona, Ia care se
adauga particularitatile constructive ~i tehnologice, ale constructiei care urmeaza a se realiza ne
determina sa recomandam urmatoarele:
• actuala constructie, precum !?i viitoarea extindere va avea cota de fundare pe stratul de
praf argiles plastic vartos, Ia o adancime de fundare de 3,50 m, asigurandu-se ~i adancimea
maxima de lnghet, considerata pentru aceasta regiune Ia 1,10 m, fata de CTN (conform STAS
6054-77), lncadrandu-se dupa tipul de umiditate In tipul climatic II;
• fundatia actualei cladiri este din caramida pana Ia adancimea de 0,70 m, fata de CTN,
continuata cu beton pana Ia adancimea de 3,30 m, fata de CTN (adancime ce respecta
adancimea maxima de lnghet);
Latimea talpii de fundare este decca. 0,70 m.
• Conform prevederilor normativului P100/1-2013, amplasamentul se lncadreaza Ia
urmatoarele categorii:
acceleratia terenului ....... ........... ............ ........ .. .... .... ......... .... a9 = 0,20;
perioada de colt ......... ...... .. ........ ......................... .. ............ .... Tc = 0,7 sec;
regiunea este lncadrata In gradul 6 de zonare seismica dupa scara MSK.
• terenul se lncadreaza In urmatorul tip de pamant, pe baza clasificarii pamanturilor
conform ST AS 1243 (tabel nr.1. ):
15
- praf argiles, pozitia 16 dinTs, sapatura manuala ,mijlociu", sapatur~ie~-- iit~cen~l l(.:U~~~L !V LJ\.I Ut... t... . . . I
• " ANEXA LA llCT ARA .,\ b categona II ; :-;'···-·-·-·· ... . .. ··· I 1
- argila prafoasa nisipoasa, pozitia 22 din Ts, sapatura manuala ,tare", sapatura
mecanica ,teren categoria I";
• sapaturile deschise (depa~esc 1,00 m adancime) vor fi prevazute cu sustineri
provizorii adecvate, pentru a lmpiedica prabu~irea peretilor excavatiei sau producerea
accidentele umane, fiind executate In conformitate cu N.S.M. 52, ,Legea protectiei muncii nr.
319/2006" etc.;
Pentru evitarea infiltrarii apelor de suprafata Ia cota de fundare, vor fi luate urmatoarele
masuri:
- sistematizarea verticala ~i In plan a amplasamentului pentru asigurarea colectarii ~i
evacuarii rapide de pe lntreaga suprafata supusa construiri i, a apelor provenite din precipitatii,
sau alte surse de suprafata;
- sapaturile vor fi prevazute cu ba~e care sa permita colectarea ~i evacuarea rapida a
apelor
provenite din precipitatii pe toata durata executiei constructiei , astfel !neat stratul de beton sa
fie
turnat pe teren uscat;
- executarea trotuarelor etan~e In jurul constructiei, cu latimea minima de 1,00 m, vor
avea panta de 2%, orientata spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etan~e pentru
colectarea ~i evacuarea apelor provenite din precipitatiile cazute In amplasament. 0 atentie
deosebita se va acorda rostului dintre trotuar ~i cladire care se va etan~a cu mastic de bitum ~i
se va urmari mentinerea acestei etan~eitati pe toata durata de exploatare a constructiei.
• presiunea conventionala calculata conform NP 112-2014 pentru stratul de pentru
stratul de praf argiles Pconv = 190 kPa;
Avand In vedere prevederile normativului NP 074/2014, sistemul constructie- teren
se lncadreaza In categoria geotehnica 1 - Rise geotehnic redus, conform urmatorului
punctaj:
Factorul avut In vedere Descriere Punctaj
Conditiile de teren Terenuri bune 2 puncte Apa subterana Fara epuismente 1 punct Clasificarea constructiei dupa Normala (C) 3 puncte categoria de importanta Vecinatati Fara riscuri 1 punct Zona seismica de calcul a9 = 0,20 2 puncte
Riscul geotehnic Mode rat 9 puncte Categoria geotehnica 1
16
Cv t\Sl.t.tt.,a,j,, l)t: i i',"i7,· ;l.~. l .. ~l'.t, : 1.:\F.XA !.A llOTA >I I< ,., j
1\r ... ·-·--·- · ·-· · ·· -rlO/fl La proiectarea ~i executia lucrarilor vor fi respectate prevederile din Normati ele ~i STAS
- urile Tn vigoare Tn special: P1oo-92, NP 112-2014, STAS 6054-77, STAS 3349/1-83, STAS
1243-88, NE 012-99 etc., enumerare nelimitativa, ea completandu-se cu alte normative dar ~i
cu masuri specifice locale, precum ~i cu ,Norme de protectie ~i igiena muncii Tn constructii"
aprobat de M.L.P.A.T. aprobat prin ,Ordin nr.9/N/15 martie 1993".
iii. Date geologice generale
Geologic, amplasamentul studiat se gase~te Tn marea unitate geostructurala numita
Platforma Moldoveneasca, dezvoltata prin prelungirea spre V, pe teritoriul Romaniei a
Platformei Ruse.
Unitatea de platforma este fermata din doua structuri litostratigrafice distincte:
• Fundamentul cristalin, care face parte din aceea~i mare unitate de ~isturi
precambriene care alcatuie~te cea mai mare parte a fundamentului Platformei Moldovene~ti;
• Cuvertura sedimentara dispusa discordant peste acest fundament.
Regiunea care face obiectul prezentului studiu geotehnic este situata morfologic Tn Podi~ului
Moldovei, subunitatea geomorfologica a Podi~ului Sucevei.
Morfografic, zona are caracterul unui platou structural Tnclinat spre nod-est ~i avand
u~oare denivelari ale C.T.N. , racordandu-se cu versantul ~i terasele raului Suceava.
Morfologia actuala este rezultatul actiunii unui complex de factori fizico-geografici, care
au fragmentat zona sub forma de platouri, coline ~i dealuri, ale caror interfluvii principale
prezinta o orientare generala de Ia nord-vest spre sud-est, conforma structurii geologice
monoclinale. Tn acela~i sens descresc ~i altitudinile interfluviale catre axul vaii Suceava.
,....._ Aparitia Tn zona a unor tipuri specifice de relief, a fost posibila datorita actiunii factorilor
interni, proprii regiunii geostructurale de platforma (predominarea mi~carilor epirogenetice
pozitive) ~i a factorilor externi, conditionati de variatia climatelor de nuanta continentala, cares
au succedat din Pliocen ~i pana astazi. Din aceasta cauza, a predominat eroziunea ~i denudatia
(Tn Pliocen clima era subarctica), relieful evoluand dupa legile existente Tn stepele reci.
De asemenea, structura geologica predominant monoclinala (de platforma), se reflecta Tn
relief prin formarea de cueste, vai subsecvente ~i reconsecvente, platouri (caracter structural) ~i
coline, Tnsa faciesurile litologice i-au imprimat un aspect specific: forme larg valurite
(predomina argile, marne ~i nisipuri) Tn alternanta cu platouri (predomina gresii ~i calcare
oolitice).
Din punct de vedere geomecanic, amplasamentul prospectat are stabilitatea generala ~i
!ocala asigurata.
17
iv. \COf'i :S Ll.! lJLJlHI~:·: .... ~r- _:-l i.l.i:. .o\VAt
A~~:~.:~-~~ .. ~~~~ A~~~ 'JDl7 Date geotehnice obtinute din: planuri cu amplasat~ientuti~l'aJ o 1se
complexe cu rezultatele determinarilor din laborator, analiza apei
subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si
consolidari, harti de zonare geotehnica, arhive accesibile, dupa caz
Sunt anexate Ia prezenta documentatie si fac parte din continutul studiului
geotehnic.
v. lncadrarea in zone de rise (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in
conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare
Pe baza observatiilor efectuate In teren, inclusiv prin lucrarile geotehnice executate, a
rezultatelor de laborator ~i literaturii de specialitate consultate, lnsa ~i In functie de
particularitatile constructive ~i tehnologice ale obiectivului care urmeaza a se realiza, se pot
afirma urmatoarele:
• pachetul de fundare pentru viitoarea sala de conferinte este prezentat In fi~a de
stratificatie a lucrarilor geotehnice;
• amplasamentul viitorului obiectiv nu are valori geotehnice critice, nefiind probleme de
stabilitate.
Mentionam ca, pe probele geotehnice prelevate din forajul geotehnic nr.1 s- au executat
analize granulometrice, iar rezultatele obtinute sunt prezentate In continuare:
Sondaj geotehnic nr.1 (proba nr. 1 - argila prafoasa nisipoasa /praf argilos)
d < 0,002 mm = 29,0% (argila);
0,002 < d < 0,05 mm = 45,0% (praf);
0,05 < d < 2,0 mm = 26,0% (nisip).
Umiditate naturala. Limite de plasticitate.
• limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante ~i cupa
Casagrande, obtinfmdu-se urmatoarele valori:
• umiditatea naturala (yV) = 24,88%.
• limita de plasticitate inferioara (yVP) = 23,77%;
• limita superioara de plasticitate (yVL) = 37,89%;
• indice de plasticitate (lp) = 14, 12%;
• indice de consistenta (lc) = 0,92 depozit geologic lncadrat In domeniul
plastic vartos.
Caracteristicile de stare prezinta urmatoarele valori:
• greutatea volumetrica In stare naturala (ya) = 18,44 KN/mc;
• greutatea volumetrica In stare uscata (yd) = 14,76 KN/mc;
• porozitatea (n) = 43,82%; 18
• indicele porilor (e)= 0,78;
• gradul de saturare (Sr) = 0,85 (material foarte umed).
Pe baza acestor rezultate in conformitate cu prevederile Normativ NP 122-2010, valorile
orientative pentru parametrii geotehnici sunt:
-Unghiul de frecare interioara: <t> = 18.45';
- Coeziunea, c = 15,5 kPa;
- modulul de deformatie liniara E = 16250 kPa ;
- coeficientul de deformatie laterala (Poisson)= 0,35 (conform NP 112-2014).
Sondaj geotehnic nr.1 (proba nr. 2- praf argiles)
d < 0,002 mm = 29,0% (argila);
0,002 < d < 0,05 mm = 42,0% (praf);
0,05 < d < 2,0 mm = 29,0% (nisip).
Umiditate naturala. Limite de plasticitate.
• limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante ~i cupa
Casagrande, obtinandu-se urmatoarele valori:
• umiditatea naturala (W) = 22,63%.
• lim ita de plasticitate inferioara (WP) = 17, 77%;
• limita superioara de plasticitate (WL) = 33,28%;
• indice de plasticitate (lp) = 15,51 %;
• indice de consistenta (lc) = 0,83 depozit geologic incadrat in domeniul
plastic vartos.
Caracteristicile de stare prezinta urmatoarele valori:
• greutatea volumetrica in stare naturala (ya) = 19,09 KN/mc;
• greutatea volumetrica in stare uscata (yd) = 15,57 KN/mc;
• porozitatea (n) = 40,76%;
• indicele porilor (e)= 0,69;
• gradul de saturare (Sr) = 0,88 (material foarte umed).
Pe baza acestor rezultate in conformitate cu prevederile Normativ NP 122-2010, valorile
orientative pentru parametrii geotehnici sunt:
-Unghiul de frecare interioara: <t> = 19.36';
- Coeziunea, c = 18,5 kPa;
- modulul de deformatie liniara E = 20000 kPa;
- coeficientul de deformatie laterala (Poisson)= 0,35 (conform NP 112-2014).
19
vi.
COI\:~I)ii UliOF.To-:~'1:<;' ( '~.~.;j
Caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite m '.:: :;;ul.! OI?
existente, a documentarilor, cu indicarea surselor de informare
enuntate bibliografic.
HIDROLOGIC, zona de amplasare a viitoarei constructii, este situata In ,Provincia hidrologica
moldava-regiunea hidrologica a Podi~ului Sucevei", lncadrata In bazinul hidrografic de ordinul II
al raului Suceava, subbazinul paraul Cetatii.
Mentionam ca, zona amplasamentului nu este afectata de retele hidrografice
(permanente sau temporare), aceasta nefiind supusa inundati ilor sau lnmla~tinirilor.
HIDROGEOLOGIC, zona se lncadreaza In ,Macroregiunea apelor freatice din podi~urile
extracarpatice-Ape freatice din Podi~ul Sucevei", In care se separa un acvifer freatic, localizat
In functie de structura geologica ~i alcatuirea petrografica a formatiunilor existente In acest
areal.
Pentru zona amplasamentului sunt importante numai apele freatice localizate In
depozitele sarmatiene, care au caracter de permanenta, scurgandu-se In sensul pantei
monoclinale. fn depozitele mentionate se lnmagazineaza cantitati de apa subterana, acumulate
lntr-un strat acvifer superficial, alimentat continu prin infiltratia apelor provenite din precipitatii.
Scurgerea subterana a apelor freatice are loc pe directia NV-SE, fiind In concordanta cu
lnclinarea patului impermeabil al formatiunilor geologice de varsta Sarmatian, care au rol de pat
acvifer.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional arhitectural si
tehnologic
Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitie
Suprafata teren : 3958,0mp
Regim de inaltime extindere: S+P
Dimensiuni exterioare : 16,65 x 20,32 m
Deschideri : 0,90+3,00+1 ,35+4,05+1 ,20+1 ,80
Travei : 0,60+2, 1 0+1 ,50+1 ,20+0,60+3,30+1 ,00+2,30+2,40+0,66+3,50
lnaltimea constructiei 5,30 m
lnaltimea nivel SUBSOL 2,70m
lnaltimea nivel PARTER variabil- min 2,80m, max.5,10m
Aria construita subsol 85,40mp
Aria construita parter : 280,05mp
Aria construita cota +1 .1 0 : 38,05 mp
Aria utila SUBSOL : 93,35 mp
20
Aria utila PARTER : 255,40mp
Aria utila PARTER +1 .10 :33,60 mp
Aria utila totala :Au= 382,35 mp
Aria construita : Ac = 280,05 mp
Aria desfasurata construita : Adc= 403,50 mp
Volumul construit : V= 1484,26 me
POT existent=0,41 %
CUT existent=O, 75
POT= Sc xlOO = 1889
•40
xlOO = 47 73% ST 3958 '
CUT= Soc = 7313,0 = 191 Sr 3958 '
Varianta constructiva de realizare a investitiei, cu justificarea alegerii
acesteia
DATE DESPRE STRUCTURA DE REZISTENTA A CLADIRII EXISTENTE
Fundatii din beton cu grosimi varia bile (40 .. . 90cm). Adancimea de fundare este de
aproximativ -3.30m fata de C.T.A, respectiv de -4.1 Om fata de cota ±0.00 a parterului.
La nivelul demisolului, sistemul structural consta in pereti din zidarie portanta de
caramida plina sau beton armat cu grosimea de 30 ... 70cm. Peste demisol exista un planseu din
boltisoare de zidarie de caramida cu profile metalice.
Sarpanta este din lemn ecarisat (ciopl it), astereala din scanduri si invelitoare din tabla tip
tigla metalica.
In anul 1960, s-a construit un corp nou de cladire, care a inchis intregul ansamblu,
dandu-i forma dreptunghiulara. Structura de rezistenta a fast realizata din beton armat (stalpi,
grinzi, plansee) cu inchideri si compartimentari din zidarie portanta de caramida plina.
INTERVENTII PROPUSE LA STRUCTURA DE REZISTENTA A CLADIRII EXISTENTE
lnjectarea locala a zidariei fisurate Ia nivelul subsolului, cu un amestec de lapte/pasta de
ciment.
21
Consolidarea prin injectare urmare~te restabilirea capacitatii portante a peretilor
din zidarie caramida, prin injectare cu lapte/pasta de ciment a fisurilor, crapaturilor ~i
diferitelor zone slabite, daca este cazul. Aceasta operatiune consta In introducerea - sub
presiune ill volumul caramida a pastei de ciment cu lucrabilitate. Aceasta, patrunzand prin
golurile ~i discontinuitatile peretilor, realizeaza prin lntarire, o matrice de legatura noua ~i
calitativ superioara celei inipale, capabila sa restabileasca monolitismul, dat fiind
caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate In prezent.
lnjectarea se asociaza celorlalte metode de consolidare continute In proiectele de
interventie asupra cladirilor de patrimoniu: centuri, incadrari de goluri, introducerea unor
elemente suplimentare de rigidizare, inlocuirea plan~eelor din lemn cu plan~ee din beton
,........... annat.
Injectarea cuprinde doua categorii de operatii:
a. Lucrari pregatitoare;
b. Injectarea propriu-zisa.
t l . Lucrdri pregiititoare
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
1. decaparea, pe zone limitate (acolo unde exista) a tencuielilor vechi de pereti sau
bolti, arce din zidarie de caramida, curatind, pe cat posibil ~i rosturile de
suprafata, pe o adancime de 4-5 mm, daca tencuiala din aceste rosturi are
tendinta sa se desprinda ( cazul obi~nuit).
Operaliunea se desra~oara manual, cu atentie deosebita, folosind ~paclul, dalta ~i
ciocanul. Se lucreaza in conditii dificile, inclusiv la i'naltime, pe schele. Molozul rezultat se
evacueaza 1n exterior.
2. identificarea traseelor de fisuri ~i crapaturi, masurarea deschiderilor acestora ~i
1ntocmirea releveelor.
3. curatirea fisurilor ~i crapaturilor din pereti ~i bolti, arce, 1n vederea injectarii cu
lapte de ciment, inclusiv a rosturilor superficiale.
22
Operatiunc:a sc executa tot manuaL atent. pc portiuni micL izolate, folosind scule
corespun7lltoare: sc.oabe~ ~pacluri. ~pip.tri. Rosturile superficiale~ tisurile ~i crapilturile se
dcschid. se lndeparteaza zonele degradate. dupa care sc sufla cu aer comprimat. pentru
eliminarea prafului 9i a mortarului macinat ce afecteaza aderenta cu materialul ce se
injecteau\ daca este cazul .
4. executarea de teseri Sf1U plombari, in zonele de ruperi
pentru a evita scurgerea pastei de cimen1 care se i11jectenza.
5. crearea cu ajutorul rotopercutorului. echipat cu burghiu ¢ 12 ... 14 mm a orificiilor
pentru i1~ectare, dispuse pe ambele fete ale elementului (Ia grosimi de perete de
peste 70 ...... 90 em), Ia distame de 50-70 em pe toata suprafara peretelui ~i Ia
30 ..... 60 em in lungul fisurii sau crapaturii. Orificiile de injectare au o adancime
care reprezinta 40-50% din grosimea elementului ( 1n medie se dau cca.
5 oriticii/m2~ pe tiecare fata a elementului).
23
Opera1iunca sc executa tot manu:1L atcnt. pc portiuni mici. izolate, folosind scule
corespunzatoare: scoabe. ~pacluri. ~piruri. Rosturile superiiciale, tisurile ~i crapaturile se
dcschid, se lndeparteaza zonele degradate, dupa care s.; sufia cu aer comprimat pentru
eliminarea prafului ~i a mortarului macinat ce afecteaza aderenta cu materialul ce se
injecteaza, dadi este cazul.
4. executarea de teseri sau plombari, in zonele de ruperi sau cu crapaturi man,
pentru a evita scurgerea pastei de c.imen1 care se i11jecteaza.
5. crearea cu ajutorul rotopercutorului, ec.hipat cu burghiu ¢ 12 ... 14 111111 a orificiilor
pentru iiljectare, dispuse pe ambele fete ale elementului (b grosimi de perete de
peste 70 ...... 90 em}, Ia distan~e de 50-70 em pe toata suprafa!a peretelui ~i la
30 ..... 60 em in lungul fisurii sau crapaturii. Oriticiile de injectare au o adancime
care reprezinta 40-50% din grosimea elemenn!lui ( tn medie se dau cca.
5 oritic1i/m2~ pe fiecare fara a elementului).
6. In orificiile practicate se monteaza ~tuturi de injectare, din t.uburi PVC. care
patrund pe o adancime decca. 5 em. ~i raman in afara elementului min.3 em.
7. se prepara manual Lm mortar de ciment-var. c.u care s~ tixcaza ~tuturile din
PVC.
8. se executa un prim strat de tcncuiala- grundul - pentru a !mpiedica ie~irca pastd
de ciment prin alte puncte decat ~tururilc de injectare din PVC.
b. lnjectarea propriu- zi,·ii
Injectarea propriu-zisa se executa de jos In sus, pe fiecare perete ori bolta In pa1te.
Se injecteaza cu pasta de c1ment prin ~turul ( 1) ( de exernplu) pan5 dmd jetul de injcctare
va apare In alt ~tu! (2), care se obtureaza cu praf de ipsos.
Se Iucreaza sub presiune de 2 ... 3 atm .. ln stutul ( 1) se pune un dop de lemn, iar
operatiunca continua In ~tutu1(3 ). Dupa terminarea injectarii primare~ operatiunea se va
relua 'in ~tuturile unde. dupa eliminarea dopului, canalul nu este umplut suficient.
24
Pentm injectare se folosesc utilaje speciale (pompa de injectare~ agitator). deservite
de un specialist de lnalta caliticare ~i 4 muncitori necalifica!i.
Materialul de injectare
Principalele 'insu~iri ale niaterialului folosit Ia injectare sunt:
e rezistenta m~xima Ia eomprcsiune~
o sedimentare redusa;
o fluiditate mare~
o rezistenta lnghet - dezghe1 repctatiL
Tipuri de ciment
Pentru realizarea pastei de ciment se folosesc urmatoarele tipuri de c.iment: Ill AM-
32.5 R: !JIBS -32.5 R; fl A -32.5 R~ BSS.
Redsteu(a Ia compresiune
Se determina In laborator pe cuburi cu latura de 7.07cm sau I Ocm: valoarea minima
a acestei rezistente trebuie sa fie:
o 16 MPa Ia 7 zile de Ia confeqionare ~i injectare:
o 31 MPa Ia 28 zile de Ia eonfectionare.
Factorul AIC
Pcntru injectarea pcrqilor din piatra sau caramida, dupa expericnta proprie~ dar
Iuane! In consideratie ~i rczultatele rapotiate de Jaboraioarele din Franta factorul A/C poate
fi 0. 75 .... !. Pentru aceste paste. cu sau mra adaosuri, s-au obtinut rezistente !a compresi une
de JJ ... . 30.58MPa, valori comparabile cu cele prevazute de nom1ele romane~ti, iar Ia
intindere 0.64 .. .3.0 MPa.
25
Fine{ea de nu7cinare a dmentului
Este un factor esential pcntru obtiner-.:a unei bune p~n~..trabilitati .. '\stfeL rezultatele
obtinute In Franta evidentiaza ca cimenturile ctJ suprafata spccifica Blaine superioara
valorii de 3500 cm2/g sunt cele mai polrivite pentru injectarile fine $i foarte fine.
Astfel, daca cimentul poseda o granulozitate bine definita, adica putine fractiuni
superioare Ia 0.80!-lm ~i mai pu1in de I 2% granufe superioare dimensiunii de 3~un, pian·a de
ciment astfel obtinuta prezinta o injectabilitate analoaga polimerilor de injectare ~i pot t1 cu
succes utilizate Ia it~ectarea fisurilor fine $i foart~ fine si cavita~i lor d.: beton, ~iclarie de
piatra sau caramida. r\r . ....... - ........... .
Sedimentarea
Sedimentarea pastei de ciment se datoreaza densitii~ii specifice a granuk.lor de
clincher. Ea dur~aza 2-6 or ... si ar~ drept consecinta decantarca apei Ia supra;ata $i
reducerea volumului materialului lnainte de inceperea proceselor chimic.e ce produc priza
~i intarirea acestuia
Sedimentarea este redusa In cazul 1n care apa de amestecare se limit~aza Ia
necesitatile hidratari i granuklor de clincher. . ~
Cantltatea de apa decantata nu trebuie sa d~pa~easca 2% din volumul matl:rialului,
dupa 3 ore de Ia amestecar;...
---. Sedimentarea se detennina pnn masurarea cantitatii de apa ce se separa din
amestecul de injectare, intr-un cilinc!ru gradat de sticln cu capacitatea nominala de 500 g.
Dupa 2 ore (min.). dar nu 1nainte ca amestccul su -fJ capiltat consistenta care sa 11
faca sa ram ana n~mi~cat ( chiar Ia o inclinare a ci lindrului de 30~), cantitatea de apa
separata se masoara exact. P~ntru un amestec cu fluiditatea de 35 .... . 25 sec. cantitatea de
apa nu trebuie sa clepa~easca 19 mi.
Realizarea unor goluri in peretii din zidarie existenti. Golurile create se vor borda cu cate
un cadru din beton armat, conform urmatoarei tehnologii de executie:
• Se traseaza golurile In pozitia ~i Ia dimensiunile din plansele de arhitectura.
26
• Pentru realizarea cadrelor de bordare din beton armat se va desface zidaria existenta
din caramida, avand grija ca pe lateralele golurilor propuse sa se lase strepi (min.
5 ) ·fCQ,~ :o;U .II i l..lliiJt·:·l ~:~;;_.:;,·;; c',',~ , ,. j
Cm . l A~F.XA !.A HOT A IV-I<}.~ b,.J {) ~ ~'~N~-·-/fg.pt I
• Goulrile vor fi decupate cu discul abraziv sau prin desfacere manuala; se interzice
spargerea cu ~pitul ~i barosul.
• Dupa realizarea golurilor propuse, se vor curata cu peria de sarma, zonele ce
urmeaza a intra in contact cu betonul cadrelor de bordare.
• Se vor realiza perforatiile (d=14mm pentru ancorajele laterale si d=20mm pentru
ancorajele verticale) pentru ancorarea cadrelor din beton de peretii din zidarie de
caramida, precum si in fundatiile din beton existente. Prinderea cupoanelor de
a nco raj (verticale) se va realiza prin injectarea ancorelor pentru armaturi de tip "Sika
Anchor Fix 2" in gauri, inainte de introducerea cupoanelor. Cele orizontale se fixeaza
cu mortar.
• Se vor pozitiona armaturile conform detaliilor de armare prezentate si se vor lega de
cupoanele de ancoraj.
• Acoperirea cu beton va fi de 2.5 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din
plastic. Este interzisa folosirea altor tipuri de distantieri.
• lnainte de inceperea turnarii betonului, se va avea in vedere ca toate armaturile si
cofrajele sa fie curatate de eventualele impuritati.
• Orice neconcordanta intre proiect si situatia din teren va fi imediat comunicata
proiectantului de specialitate pentru rezolvare.
• Modificarea diametrului, lungimii sau pozitiei armaturilor precum si nerespectarea in
totalitate a proiectului, caietului de sarcini, a standardelor si normativelor in vigoare,
exonereaza proiectantul de specialitate de orice responsabilitate.
• Sunt interzise alte modificari In afara celor autorizate prin prezenta documentatie.
DATE DESPRE STRUCTURA DE REZISTENTA A CONSTRUCTIEI PROPUSE
Varianta constructiva nr. 1 :_
lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja grupurile sanitare,
infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm, avand fundatii
de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza fundatii
izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si de
27
-4.1 Om pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00
a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare
BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul
distantierilor din plastic. Carcasele suruburilor de ancoraj ale stalpilor metalici ai
suprastructurii se vor amplasa in interiorul fundatiilor izolate, conform planselor din
proiect. Legatura intre fundatiile izolate se va realiza prin intermediul unei retele de grinzi
din beton armat, care au rolul de a prelua efectele induse de diferentele de tasari. Placile
de Ia cota: -4.30, respectiv -1 .60, se vor realiza din beton armat, clasa C16/20, in
grosime de 15cm. Sub placa de Ia cota: -4.30 se va realiza un strat din pietris compactat
in grosime de 30cm, peste care se va dispune un strat din polistiren extrudat in grosime
de 10cm, cu rol de izolare termica. Sub placa de Ia cota: -1.60 se va realiza un strat din
pietris compactat in grosime de 15cm, peste care se va dispune un strat din polistiren
extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica. Gradul minim de compactare a
stratelor din pietris va fide 92%, urmarindu-se a se obtine un grad mediu de compactare
de 95%. Verificarea calitatii compactarii se va realiza de catre un laborator specializat, pe
baza de penetrari statice sau dinamice cu con prin compararea rezultatelor obtinute cu
cele din diagrama etalon. Pentru realizarea unui strat hidroizolant si impiedicarea
scurgerii laptelui de ciment in momentul turnarii betonului, peste stratul din polistiren
extrudat se va aseza un strat din folie din polietilena. Armarea placilor de Ia cota: -4.30,
respectiv -1.60, se va realiza cu ajutorul plaselor sudate 06/100x100, dispuse pe doua
randuri, unul Ia partea inferioara si unul Ia partea superioara. Mentinerea plaselor sudate
Ia pozitie se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic si a capritelor 010 BST500s
(C)- 4 buc/mp. Suprapunerea plaselor sudate se va realiza pe o lungime de minim doua
ochiuri si jumatate (25cm). Pentru portiune de planseu de peste subsol, armatura va fi
alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia partea superioara cat si Ia partea
inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara (calareti) Ia pozitie, se vor
folosi bare de montaj (repartitii), ~6- BST500s(C), dispuse Ia distanta de 30cm si caprite
010- 4 buc/mp. Pentru evitarea aparitiei fisurilor datorate contractiei betonului, placa de
Ia cota: -1.60 se va realiza cu rosturi (mai putin zona de planseu de peste
subsoi).Rosturile de contractie se vor realiza astfel incat ochiurile de placa marginite
perimetral de rosturi de contractie sa nu depaseasca dimensiunile de 4.0x4.0m. lnaltimea
minima a rosturilor de contractie va fi de 4.0cm si se vor realiza pana Ia 5.0cm distanta
de fetele laterale ale grinzilor de fundare. La executarea pardoselii se vor respecta
prevederile normativelor C35/82 ~i GP013/96.
28
Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii,
realizate din profile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton
armat de peste parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din
profile tubulare patrate si dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea
deplasarilor laterale ale fermelor metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri,
realizate tot sub forma unor grinzi cu zabrele din profile tubulare patrate sau
dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura cadrelor este conceputa a se
realiza din subansamble de tip grinda - stalp, imbinarea acestora urmand a se face cu
~uruburi de inalta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strangerea efectuandu-se ca
pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 imbinarile cu ~uruburi
solicitate Ia intindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia
forfecare fac parte din categoria A. Structura gradenelor, cabinei de traducere si camerei
tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate
sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, imbinarea acestora urmand a se face cu
sudura pe ~antier. Pentru panele (riglele) de fatada se vor folosi profile metalice cu pereti
subtiri din otel galvanizat FeE S350G+275Z, recunoscut in tara noastra prin standardul
roman SR EN 10020-1994 ,Definirea ~i clasificarea marcilor de otel" ~ i a carui limita Ia
curgere este fy = 350 N/mm2. Prinderea panelor se va face prin imbinare cu ~uruburi de
inalta rezistenta din grupa 10.9, prin intermediul unor piese din tabla care se vor prinde
de stalpi prin sudura de colt. Otelul folosit in structura este otel laminat Ia cald S355JR.
Sistemul de protectie anticoroziva a confectiilor metalice pentru structura de rezistenta se
va realiza in conformitate cu indicativului GP 111-2004 ,Ghid de proiectare privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel". Nivelul de performanta pentru
sistemul de protectie anticoroziva pentru clasa de corozivitate a mediului C2 se va realiza
conform punctului 5.3.2. din GP 111-2004. Pentru durata de viata estimata a protectiei
anticorozive ~i categoria de corozivitate, gradul de pregatire a suprafetelor trebuie sa fie
conform Tabelului 22 - SR EN 1090-2, adica P1. Toate suprafetele pe care trebuie
aplicate vopsele ~i produse conexe, trebuie pregatite astfel incat sa indeplineasca
criteriile din SR EN ISO 8501.Tmbinarile, cu exceptia celor rezistente Ia lunecare, nu
trebuie realizate cu vopsea in exces pe suprafetele in contact. Cel mult, suprafetele in
contact ~i suprafetele de sub ~aibe trebuie tratate cu grund ~i un substrat, daca nu se
specifica altfel (a se vedea Anexa F.4 - SR EN 1 090-2). imbinarile cu ~uruburi , inclusiv
zona perimetrala din jurul unor asemenea imbinari, trebuie tratate cu sistemul complet de
protectie anticorosiva specificat pentru restul constructiei metalice. inainte de asamblare,
se recomanda sa se trateze zonele ~i suprafetele care au acces dificil dupa asamblare.
29
ICOI'iS U.I u l..JUilf:'l t'.~l'i ~lil. r.i"'~l
I A~r~~.~-~:~ .~~ · ~~i ,
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice se va face In conformitate cu ex mplele
din GP 111-2004, punctul 5.3.2 pentru clasa de coroziune C2, iar materialele pentru
sistemul de protectie ales trebuie sa fie agrementate de INCERC Bucure~ti, iar utilizarea
lor se va face prin contactarea producatorului care va pune Ia dispozitia beneficiarului
fi~ele tehnice ~i va oferi garantii. Executia lucrarilor de protectie anticoroziva a structurii
metalice din otel, se va realiza conform indicative GE 053-2004 "Ghid de executie privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel". Sudurile pentru realizarea
ansamblelor se vor executa respectand prevederile normativelor ~ i standardelor in
vigoare SR EN ISO 3834, C150-1999 ~i STAS 9407-1975, privind formele, dimensiunile,
calitatea ~ i controlul lmbinarilor constructiilor metalice. Cordoanele de sudura se vor
realiza pe tot conturul suprafetei de contact dintre elementele ce urmeaza a fi sudate.
Grosimea cordoanelor de sudura de colt va fi 0,7 din grosimea minima a pieselor care se
sudeaza. Verificarile ~i alcatuirile sectiunilor elementelor structurale s-a facut conform
P100-1/2013, SR EN 1993-1-1, SR EN 1993-1-5, SR EN 1993-1-8, respectiv SR EN
1992-1-1/2004. Tnchiderile exterioare vor fi realizate din panouri termoizolante sandwich
cu grosimea de 20cm. Pentru fixarea elementelor de inchidere se vor folosi ~uruburi
autoperforante, profile de elansare, banda pentru ruperea puntii termice si alte elemente
agrementate.
Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton
armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata
amprentata (1 mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele
metalice, respective grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in
timpul executiei si impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului
de elementele metalice pe care reazema, se va realiza prin intermediul unor dornuri cu
cap, sudate de grinzi, prin strapungerea tablei cutate. Armarea planseului se va realiza Ia
partea superioara cu plase sudate <t>8/1 00x1 OOmm, cu rol de preluare a momentelor
negative si controlul fisurarii. La partea inferioara, armarea planseului se va realiza cu
plase sudate ¢>4/1 00x1 OOmm, cu rol de preluare a momentelor pozitive si controlul
fisurarii. Pentru reapartizarea eforturilor concentrate, deasupra ancorajelor se vor monta
bare de armatura ¢>8 BST500s(C), dispuse Ia distanta de 15cm. Pentru preluarea
eforturilor de strapungere generate de stalpii metalici, Ia partea suplimentara a
planseului, se vor prevedea armaturi suplimentare de bordaj, 2x3<t>1 0 BST500s(C), pe
ambele directii. Accesul pe placa de peste parter, se va realiza prin intermediul unei scari
metalice, amplasate pe fatada lateral dreapta, avand rampa realizata din beton armat si
30
tabla cutata amprentata (1 mm grosime) pentru plansee colaborante, executata dupa
acelasi principiu dupa care s-a realizat planseul de peste parter. coNsJ.u: ll . .tt lnrx:·: ·:-;~pr·t: ... v-'1 Ar-'I':X . .o.LA HOT.-\ .~"r.' _l
Varianta constructiva nr. 2:_ Nr................... .. ·· ~/{
lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja grupurile sanitare,
infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm, avand fundatii
de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii din beton armat ai suprastructurii se vor realiza
fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din
beton arm at va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii,
masurata fata de cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat
se va realiza cu bare BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va
realiza cu ajutorul distantierilor din plastic. Legatura intre fundatiile izolate se va realiza
prin intermediul unei retele de grinzi din beton armat, care au rolul de a prelua efectele
induse de diferentele de tasari. Placile de Ia cota: -4.30, respectiv -1.60, se vor realiza
din beton armat, clasa C16/20, in grosime de 15cm. Sub placa de Ia cota: -4.30 se va
realiza un strat din pietris compactat in grosime de 30cm, peste care se va dispune un
strat din polistiren extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica. Sub placa de Ia
cota: -1.60 se va realiza un strat din pietris compactat in grosime de 15cm, peste care se
va dispune un strat din polistiren extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica.
Gradul minim de compactare a stratelor din pietris va fi de 92%, urmarindu-se a se obtine
un grad mediu de compactare de 95%. Verificarea calitatii compactarii se va realiza de
catre un laborator specializat, pe baza de penetrari statice sau dinamice cu con prin
compararea rezultatelor obtinute cu cele din diagrama etalon. Pentru realizarea unui strat
hidroizolant si impiedicarea scurgerii laptelui de ciment in momentul turnarii betonului,
peste stratul din polistiren extrudat se va aseza un strat din folie din polietilena. Armarea
placilor de Ia cota: -4.30, respectiv -1 .60, se va realiza cu ajutorul plaselor sudate
06/1 00x1 00, dispuse pe doua rand uri, unul Ia partea inferioara si unul Ia partea
superioara. Mentinerea plaselor sudate Ia pozitie se va realiza cu ajutorul distantierilor
din plastic si a capritelor 010 BST500s (C)- 4 buc/mp. Suprapunerea plaselor sud ate se
va realiza pe o lungime de minim doua ochiuri si jumatate (25cm). Pentru portiune de
planseu de peste subsol, armatura va fi alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C),
atat Ia partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia
partea superioara (calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), tSl6-
BST500s(C), dispuse Ia distanta de 30cm si caprite 010- 4 buc/mp. Pentru evitarea
aparitiei fisurilor datorate contractiei betonului, placa de Ia cota: -1.60 se va realiza cu
rosturi (mai putin zona de planseu de peste subsol). Rosturile de contractie se vor realiza
31
-
astfel incat ochiurile de placa marginite perimetral de rosturi de contractie sa nu
depaseasca dimensiunile de 4.0x4.0m. lnaltimea minima a rosturilor de contractie va fi
de 4.0cm si se vor realiza pana Ia 5.0cm distanta de fetele laterale ale grinzilor de
fundare. La executarea pardoselii se vor respecta prevederile normativelor C35/82 ~i
GP013/96.
Suprastructura: cadre din beton armat (stalpi , grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua
directii ortogonale ale cladirii. Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza
cu bare din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din ~~;L.~~,~~~~~~.~~~~-~:AR:Ef
directie transversala. Ar;;:~:~.~~-~-~7-~ ~- - --~ rJ.diY Acoperisu/: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/2 , in
grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat
Ia partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea
superioara (calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), ~6- BST500s(C),
dispuse Ia distanta de 20cm si caprite 010- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste
parter se va realiza prin intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe
si un podest intermediar, amplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a
podestului va fi de 15cm. Armarea rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel
BST500s(C), dispuse pe doua randuri, unul Ia partea superioara si unul Ia partea
inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata cu rampa scarii.
JUSTIFICAREA SOLUTIEI CONSTRUCTIVE ALESE (VARIANT A 1)
Prin tema de proiectare se doreste amenajarea curtii interioare a cladirii Palatului
Administrativ, in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte. Astfel, s-a
realizat un spatiu care sa acomodeze un numar de 189 de scaune, o cabina de traducere si o
camera tehnica, avand dimensiunile maxime de 11.9x18.9m
Pentru a obtine un spatiu deschis, in care sa nu fie obturata Iibera vedere a zonei din fata
salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si prezentari), s-a optat
pentru realizarea unei structuri de rezistenta din profile metalice laminate Ia cald (varianta
constructiva nr. 1 ), care sa perm ita astfel de deschideri si care implica un timp de executie
redus fata de solutia constructiva numarul 2. Odata realizata structura de rezistenta din profile
metalice, realizarea acoperisului de tip terasa circulabila din beton armat si cofraj din tabla
cutata, nu implica montarea in interiorul salii a nici unui fel de elemente de sustinere a cofrajului,
fapt ce faciliteaza Iibera executie a lucrarilor interioare aferente montarii structurii metalice a
gradenelor, cabinei de traducere si a camerei tehnice si executia instalatiilor si finisajelor.
Alegerea variantei constructive numarul 2, ar fi fost nepotrivita pentru functiunea de sala
de conferinte, intrucat, realizarea structurii de rezistenta din cadre beton armat (stalpi, grinzi,
32
-
plansee) ar fi limitat deschiderea intre stalpi, fapt ce ar fi condus Ia amplasarea in interiorul salii
de conferinte a unui numar suplimentar de stalpi din beton armat, care ar fi obturat Iibera vedere
a zonei din fata salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si
prezentari). Avand in vedere, inaltimea mare a salii de conferinte in partea din fata a acesteia
(aproximativ 6.25m de Ia cota : ±0.00 pana Ia fata inferioara a planseului din beton armat de
peste parter), executia lucrarilor de cofrare a elementelor din beton armat de peste parter ar fi
implicat o tehnologie de executie deosebita si o dificultate in realizare.
De asemenea, realizarea structurii de rezistenta din cadre din beton armat, ar f i implicat
si un timp mai indelungat de finalizare a acesteia, intrucat, in cazul elementelor din beton armat,
dupa turnare, este necesar un anumit timp de asteptare pentru ca betonul sa ajunga Ia
rezistenta caracteristica considerata in faza de proiectare (fapt influentat si de conditiile
atmosferice din perioada executiei), timp in care, este necesara mentinerea partiala sau totala a
elementelor de sustinere a cofrajelor, amanandu-se astfel montarea structurii metalice a
gradenelor, cabinei de traducere si a camerei tehnice si executia instalatiilor si finisajelor.
MATERIALE UTILIZA TE
~ Ciment:
Lapte I pasta de ciment - injectari fisuri pereti zidarie
~ Betoane:
CB/10- beton de egalizare
C12/15- elementele din beton simplu infrastructura
C16/20- elementele din beton armat infrastructura
C20/25- elementele din beton armat suprastructura
~ Otel beton:
OB 37- armaturi elemente din beton armat infra si suprastructura
BST500s(C) - armaturi elemente din beton armat infra si suprastructura
~ Profile metalice:
laminate Ia cald (otel 5355 JR)
• IPE- grinzi
• HEA- stalpi
33
tubulare formate Ia cald sau Ia rece (otel 5355 JR):
• patrate- gradene, cabina de traducere, camera tehnica, ferme
tubulare formate Ia cald sau Ia rece (otel 5355 JR):
• dreptunghiulare- gradene, cabina de traducere, camera tehnica, ferme
cu pereti subtiri formate Ia rece (otel galvanizat FeE 5350G+275Z):
• C200/2.5- pane fatada
>- Piasa sudata:
4>41100x100 - armaturi planseu peste parter
4>6/100x100- armaturi placi cota: -4.30, -1.60
4>81100x100- armaturi planseu peste parter
>- Tabla cutata amprentata (1 mm grosime)- cofraj planseu peste parter
Materialele folosite vor respecta conditiile de calitate si conformitate cerute de legislatia in
vigoare.
Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse
Nr. Fi~a
Nr. Pret unitar Valoarea tehnica
Denumirea U/M Cantitatea (fara TVA) Furnizor crt. lei/U.M.
-lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
1 SCAUNE CONFERINT A buc 189 1.425,00 269.325,00 1
2 MASA PREZIDIU buc 2 4.370,00 8.740,00 2
3 SCAUNE PREZIDIU buc 5 1.830,00 9.150,00 3
4 POST AMENT MODULAR buc 2 2.080,00 4.160,00 4
PANOURI PENTRU EXPOZITIE/ 5 PREZENT ARE CU PICIOARE buc 16 4.685,00 74.960,00 5
MOBILE ST
6 MASA CONFERINTE
buc 1 7.015,00 7.015,00 6 DREPTUNGHIULARA
34
CON~ll .!t :LJliii F.Tti.~N .~llCt.AVA j
,----"~;:~.~ .. ~~:~.~:.~~.1~~ /Jo1 r
7 SCAUNE SIMPLE MASA buc 24 495,00 11 .880,00 7 CONFERINTE Sl BIROURI
8 MOBILIER GARDEROBA buc 11 1.210,00 13.310,00 8
9 BIROU buc 3 775,00 2.325,00 9
BIROU SPATTIU TEHNIC CU 10 STRUCTURA MET ALICA Sl buc 1 1.445,00 1.445,00 10
BLAT
11 SIGLA Sl STEMA buc 1 5.740,00 5.740,00 11
12 PANOU DE SCRIS FLIPCHART buc 1 250,00 250,00 12 CUACCESORII
SEMNALISTICA PLACA 13 PLEXIGLAS$ TRANSPARENT buc 8 220,00 1.760,00 13
CU LITERE
14 PLANTE IN GHIVECI buc 4 1.180,00 4.720,00 14
15 OGLINDA DE BAlE buc 3 970,00 2.910,00 15
16 LAPTOP buc 1 3.350,00 3.350,00 16
17 COSURI DE GUNOI MET ALIC buc 12 65,00 780,00 17 CU PEDALA
18 MOBILIER EXTERIOR- BANCI buc 4 1.190,00 4.760,00 18
19 MOBILIER URBAN - COS DE buc 1 970,00 970,00 19 GUNO
20 MOBILIER OFICIU (DULAP CU buc 1 9.800,00 9.800,00 20 BLAT DE LUCRU)
21 CAFETIERA buc 1 330,00 330,00 21
22 MINIFRIGIDER buc 1 610,00 610,00 22
23 SET CANI Sl PAHARE Set 4 150,00 600,00 23
24 CUPTOR CU MICROUNDE buc 1 540,00 540,00 24
35
-
25 USCATOR MAINI VERTICAL buc 4 2.355,00 9.420,00
26 DOZA TOR SAP UN buc 4 50,00 200,00
27 PERlE CURATAT buc 9 30,00 270,00
28 DISPENSER HARTlE IGIENICA buc 9 150,00 1.350,00
29 ODORIZANT buc 5 45,00 225,00
30 DISPENSER HARTlE buc 2 520,00 1.040,00
31 RULOURI PENTRU FERESTRE buc 10 7.890,00 78.900,00 Sl LUMINATOR
32 RAMPA MOBILA PENTRU buc 1 11.100,00 11.100,00 ACCES PERS.CU DIZABILITATI
TOTAL lei: 541.935,00
UTILAJE CU MONTAJ
Nr. crt.
0
m
I
Lista cu cantitatile de lucrari LIST A cu cantitatile de utilaje ecbipamente tehnologice, inclusiv dotari
LUCRARI DE INSTALATII Procurare echipamente curenti slabi
Capitol de lucr. Sau
UM Cant. Subcapitol (norma comasata)
Denumire
1 2 3
PROCURARE
4.3.1 Utilaje si echipa mente tehnologice
Centralizare oferta - Traducere Simultana Unitate mobila transmisie ( emitator) - 16 canale delegati: infinit, I OOmp raza actiune, autonomie 8-9 ore, carcasa aluminiu, ecran LCD, functie MUTE, suport prindere curea, conector AUX tip jack 3.5 pentru player CD sau iPod. Mufajack 3.5 mm pentru microfon normal sau tip lavaliera,
BUC 3 Pachetul include microfon tip lavaliera LM-71A si acumulatori AAILR06 tip GP -1600. Greutate 170 grame inclusiv acumulatori. Dimensiuni 26x64x88 mm. Suporta extindere garantie pana Ia 60 luni. Certificari: CE, FCC, C?tick, NCC, RoHS, HSPM, IECQ, HSF;
36
Pretul unitar
- lei/U.M . -4
684,25
25
26
27
28
29
30
31
32
Valoarea (exclusiv
TVA) - lei-(3 X 4)
5=3X4
17.826,15
2.052,75
Unitate mobila receptor (receiver) - 16 canale actiune, autonomie 18-19 ore, carcasa alurniniu, ecran LCD, suport prindere curea, ON/OFF,
2 ajustare volum, conector AUX pentru REC/AMP. Pachetul include casca
BUC 18 876,30 15.773,40 EM-101 si acumulatori AA/LR06 tip GP-1600. Suporta extindere garantie pana la 60 luni. Certificari: CE, FCC, C?tick, NCC, RoHS, HSPM, IECQ, HSF
Centralizare oferta - Videoproiectie 19.275,15
WUXGA, 5000lm, Laser; contrast 200,000:1 , 1.28-1.87:1 TR, 1 HDBaseT, IXRGB, 2X HDMI, Video, Audio-out, lOKg, 5 Year 12000 BUC 1 13.058,25 13.058,25
hours.
Lift electric pentru Videoproiector Ligra
2 Dimensiune lift inchis: 55x53x28 em; Inaltime de operare: max 200
BUC I 6.216,90 6.216,90 em; Dimensiune totala ecran: 55x53x230 em; Dimensiuni carcasa proiector: 32,5x34,5xl3,5 em; Greutate: 17,2 Kg;
Centralizare oferta - Sistem audio: Microfoane 45.467,95
1 Flush-mount microphone socket with led ring and touch switch BUC 6 1.853,80 11.122,80
Hypercardioid condenser gooseneck professional microphone, 533.4 2 mm Jungime, Nivel de presiune sonora maxim: 138 dB SPL, I kHz Ia BUC 6 2.130,95 12.785,70
1%T.H.D.
2.4GHz ISM Band Operation1x ZTX-M02RC Handheld Transmitter1x Dynamic Cardioid Mic Capsulelnterchangeab1e Mic Capsules1x ZRX-
3 M70 Half-Rack ReceiverBuilt-In 5-Band Graphic EQ24-Bit Linear PCM BUC 2 7.402,55 14.805,10 Digital AudioAES 128-Bit Encryptionlntelligent Feedback Reducerlncludes a Mic Holder & 2 Antennas
4 DWZ Series battery charger BUC 1 1.742,25 1.742,25
5 Mounting kit BUC 1 925,00 925,00
6 Procesor digital de sunet pentru microfon cu functie de noise canceling BUC 1 4.087,10 4.087,10
Centralizare oferta - Sistem audio: Difuzoare plafon 51.365,90
Frequency Response (+/-3 dB) 75Hz-18kHz
1 Frequency Range (-10 dB) 60Hz-20kHz
BUC 15 2.461 ,00 36.915,00 Nominal Dispersion 160° conical Long-Term Power Handling 100 W ( 400 W peak)
2 Amplifier Power 4 X 150 w (THD+N < 0.04%, 1kHz, 4-8 n, 70/ IOOV)
BUC 1 14.450,90 14.450,90 Maximum Power per Channel 600 W @ 4-8 Q , 70/ 1 OOV
Centralizare oferta - Infrastructura semnal audio/video 163.236,75
Preamp Output, without Amplifier and Control Processor Maximum data rate 10.2 Gbps (3.4 Gbps per color) Maximum pixel clock 300 MHz (600 MHz for4K rates chroma subsampling)
1 Resolution Up to 2560x1600* @ 60Hz or BUC I 121.850,55 121.850,55 4K (4096x2160) @ 30Hz, UHD (3840x2160)@ 30Hz 4KIUHD @ 60Hz with 4:2:0 chroma subsampling** (* reduced blanking) (**supported only at non-scaled HDMI outputs)
37
DTP Receiver for HDMI Receives HDMI plus control and analog audio up to 230 feet (70 'Oi\'Sll IHL.fliiiF.l
meters) over a shielded CATx cable Supports computer and video resolutions up to 4K Supported HDMI specification features include data rates up to I 0.2
2 Gbps, Deep Color up to 12-bit, 3D, HD lossless audio formats, and CEC BUC 1 pass-through HDCP 2.2 compliant Extron XTP DTP 24 shielded twisted pair cable is strongly recommended for optimal performance Compatible with CATx shielded twisted pair cable
3 Cablu HDMI 15m pentru prizele HDMlla prezidiu BUC 3
IP Link Pro Control Processor Supports TouchLink® Pro touchpanels and eBUS® button panels Supports secure industry standard communications protocols
4 Supports LinkLicense®
BUC I One bidirectional RS-232 serial port with software handshaking One bidirectional RS-232/RS-422/RS-485 serial port with hardware and software handshaking One IR/Serial port for one-way control of external devices
10" Tabletop TouchLink Pro Touchpanel 10" capacitive touchscreen with 1280x800 resolution and 24-bit color depth Gorilla Glass® screen is tough, scratch, and smudge-resistant
5 Faster, quad-core processing and eight times more memory BUC 1 Compatible with all IP Link Pro control processors Power over Ethernet provides power and communication over a single Ethernet cable Built-in speaker
Centralizare oferta - Necesar accesorii diverse
Accesorii pentru fuctionare -priza pardoseala pentru microfoane 6 buc
I -modul HDMI Iegrand - 6 buc
ANS 1 -cablu audio - 200m - 2 role -cablu CAT 6- 200m-2 role -conectori
2 Rack pentru echipamente include accesorii, rafturi, PDU, ventilatoare,
BUC 1 suruburi, etc.
TOTAL GENERAL LEI FARA TV A
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA SALA DE CONFERINTE
Nr. crt.
Lista cu cantitatile de lucrari LIST A cu cantitatile de utilaje echipamente tehnologice, inclusiv dotari
LUCRARIDE INSTALATII Procurare echipamente ventilatie si climatizare
Capitol de lucr. Sau UM Cant.
Subcapitol (norma comasata) Denumire
38
ANF.'< A LA HO !'ir .....................
3.344,20
224,25
8.467,45
28.901,80
9.825,60
4.549,40
Pretul unitar
-lei!U.M . -
·: ~ '\' _!' liC:I:.A\'A !
-~R~ .. -)1""• ~ y£
3.344,20
672,75
8.467,45
28.901,80
14.375,00
9.825,60
4.549,40
311.546,90
Ofertant,
Valoarea (exclusiv
TVA) - lei-
0
II1
I
2 3
(3 x4)
1 2 3 4 5=3X4
PROCURARE
4.3.1 Utilaje si echipamente tehnologice Agregat de tratare a aerului modulat - asigurand aer primar , debit nominal
buc I 185.750,00 185.750,00 8.000 mc/h UNIT ATE DE CONDENSARE EXTERNA buc I 92.818,00 92.818,00 Ventilator de tubulatura centrifugal in linie . buc 1 486,00 486,00
TOTAL GENERAL LEI FARA TV A 279.054,00
3.3. Costurile estimative ale investitiei:
Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitie cu luarea in
considerare a costurilor unor investitii similare, ori a unor standarde de
cost pentru realizarea de investitii similare corelativ cu caracteristicile
tehnice si parametrii specifici obiectivului de investitii
Tn cadrul proiectului nr. 521 /2018 (nr proiect), cu titlul OBTINERE AUTORIZATIE DE
CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII
PALATULUI ADMINISTRATIV IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA
DE CONFERINTE (titlul proiectului), solicitant CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA (denumire
solicitant), sunt propuse lucrari/echipamente care nu sunt cuprinse In standardele de cost,
conform tabelului de mai jos:
Categorie de lucrari/ Documente justificative care stau Ia baza Valori in proiect echipamente stabilirii costului aferent
Amenajare curte interioara Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 26.646,86 lei Devize Constructii si lnstalatii WinDoc
Lucrari de arhitectura Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 2.218.236,36 lei Devize Constructii si lnstalatii WinDoc
Lucrari de rezistenta Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 1.627.811 ,22 lei
Devize Constructii si lnstalatii WinDoc
lnstalatii Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 676.683,54 lei
Devize Constructii si lnstalatii WinDoc Utilaje, echipamente tehnologice §i Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 590.600,90 lei
functionale cu montaj Devize Constructii si lnstalatii WinDoc
Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 541.9351ei Dotari Devize Constructii si lnstalatii WinDoc
proiectare §i inginerie 306.450 lei asistenta tehnica: 46.000 lei
organizare de §antier 85.883,97 lei cheltuieli diverse §i neprevazute 620.804,81 lei
39
Costurile estimative de operare pe durata normala de viata/de amortizare
a investitiei publice
Costuri An- mii lei lntretinere: 2 salariati, material, spatii plantate, noi plantatii, neprevazute 5000 lei/luna 60,000
Consumabile 1800 lei/luna 21 ,600
I nte rnet/te lefon 80 lei/luna 0,960
Energie - iluminat 500 lei/luna 6,000 TOTAL 88,560
3.4. Studii de specialitate, in functie de categoria si clasa de importanta a
constructiilor dupa caz:
Studiu topografic
Studiul topografic a fost intocmit de PFA Chidinciuc Adrian, autorizatia seria RO-SV-F,
nr. 0118 emisa de A.N.C.P.I. si este anexat Ia prezenta documentatie.
Studiu geotehnic si/sau studii de analiza si stabilitate a terenului
Studiul geotehnic a fost intocmit de S.C. PROIECT RPD SRL SUCEAVA si este anexat
Ia prezenta documentatie.
Studiu hidrologic sau hidrogeologic
Nu este cazul.
Studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta
ridicata pentru cresterea performantei energetice.
Nu este cazul
Studiu de trafic si studiu de circulatie
Nu este cazul
Raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii,
pentru obiectivele de investitii ale caror amplasamente urmeaza a fi
expropriate pentru cauza de utilitate publica
Nu este cazul.
Studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investitii care se refera Ia
amenajari spatii verzi si peisajere
Nu este cazul
Studiu privind valoarea resursei naturale
Nu este cazul
40
Studii de specialitate necesare in functie de specificul investitiei
Studiul istoric si arhitectural a fost intocmit de Biroul de Arhitectura
Ciobanasu P. Corneliu
41
)
3.5. Grafic orientativ de executie a investitiei
ET APE PRINCIPAL£ Luna Luna Luna Luna 1 2 3 4
Obtinere Lucrari de arhitectura autorizatie de
Lucrari de rezistenta construire pentru . ... . '
lucrari de lnstalat ii sanitare ..... :. :' •· .- ·'·
amenajare curte -~~'\-~ ... _,
lnstalatii termice ' ' . ,, .
interioara a lnstalatii ventilatie - climatizare
;
Palatului .. Administrativ in lnstalat ii electrice curenti tori -· , ' .....
vederea crearii lnstalatii curenti slabi unui spatiu cu functiunea sala de conferinte Amenajare curte interioara
Organizare de santier
Comisioane, taxe si cote legale --- ---- ---
42
)
Luna Luna Luna 5 6 7
' . (' ~ ..... ~. ( .........
, .. ~ .-.· "-..
' .. .l.· .~.... . t ,·, .... .; .. .. -. .
·,~t, "t~·. I ~.;...• .·. .. . •·, ~ .... ~
... ;. _ _ !.;.
••• • J . . .
. } .•. _ ·4:-t:.; -~
~ :7. ?" .,_
rs~ i \ ~
I ~.§'1. N -,;' t:s· ~ . ._.. t'~ I
;,. •
-- · . :.. i
--..... --.Q
. . •
. .. ...
. ~ ... ~~ ... -... . ..
Luna Luna Luna Luna Luna 8 9 10 11 12
I
) )
ET APE PRINCIPAL£ Luna Luna Luna Luna Luna Luna 13 14 15 16 17 18
Obtinere Lucrari de arhitectura autorizatie de
Lucrari de rezistenta construire pentru lucrari de lnstalatii sanitare
...
amenajare curte lnstalatii termice interioara a
., .
Palatului lnstalatii ventilatie - climatizare ·. · ... ..
Administrativ in lnstalatii electrice curenti tari ; ';
' .. vederea crearii lnstalat i i curenti slab! • ! ...... f
unui spatiu cu ......
• · ' ~ .. functiunea sala de ... (•f' ... .;: -~
., ' ~ ... ,$-;;-,~:;: •
conferinte Amenajare curte interioara . •··.'-"tS· .. 1·. . . . ' .• -·. .:~ :-. :: ••. 1 - . _ ..... -Organizare de santier :\· .. '
J t,, ' .-. ~ ;. . . ' .• ~
'of"··· Com/sloane, taxe si cote legale I., ..
43 ~
!Coi~(fiTI.J l lllfH:H SI:CEAVA)
l AI'F.X.U.A HOT~Ri..Hf,JtJJ . ~r ..................... lbtrj 7
Analiza fiecarui/fiecarei scenariu/optiuni tehnico economic( e) propus(e). 4.
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea
scenariului de referinta:
Prin actiunile propuse in proiect se urmareste combinarea optima si echilibrata a
investitiilor in corpurile de cladire ale consiliului judetean Suceava, astfel incat sa se obtina cote
modale imbunatatite pentru imobilele din administrare.
Accentul se pune pe crearea unui spatiu pentru conferinte, amenajarea curtii interioare a
palatului administrtaiv.
Prezentarea unei propuneri de proiect pentru a obtine finantare necesita realizarea unui
studiu de fezabilitate care sa demonstreze faptul ca proiectul este o serie bine gandita de
.)ucrari, activiati ~i servicii menite sa atinga obiectivele identificate.
Procesul de luare a deciziilor urmare~te sa demonstreze faptul ca alternativa de proiect
aleasa poate fi efectiv implementata ~i constituie cea mai buna optiune dintre toate alternativele
fezabile.
Pentru proiectele de investitii majore, Regulamentele UE impun solicitantului sa
furnizeze rezultatele analizei de fezabilitate ~i a celei privind optiunile. Rezultatul principal al
acestei analize consta In identificarea celei mai promitatoare optiuni, pentru care se poate
efectua o analiza cost- beneficiu detaliata.
Uneori, acest proces de selectie este gestionat ca parte a elaborarii unui Program
Operational sau masterplan.
ACB are menirea de a identifica optiunile In cazul carora beneficiile sunt mai mari
A ecat costurile. fn conformitate cu teoria care sta Ia baza ACB, o optiune nu trebuie In mod
normal adoptata daca beneficiile sunt mai mici decat costurile. Cu toate acestea, adesea
costurile ~i beneficiile nu sunt cunoscute cu certitudine. ACB analizeaza ~i evalueaza, din
perspectiva costurilor, solutiile posibile care lndeplinesc cerinta declarata.
De asemenea, descrie alternativele fezabile care conduc Ia dezvolarea durabila In
societate, toate beneficiile tangibile ~i intangibile ~i rezultatele analizei. ACB discuta ce
sisteme de cost sunt analizate, prezinta costurile totale aferente tuturor anilor de analiza
acoperiti ~i realizeaza o comparatie l ntre costurile ~i beneficiile tangible ale fiecarei alternative.
Un proiect este fezabil atunci cand parametrii sai respecta constrangerile tehnice,
juridice, financiare ~i de alta natura relevante Ia nivel national, regional sau local.
Fezabilitatea reprezinta o cerinta generala a fiecarui proiect ~i trebuie verificata cu atentie. Mai
mult, conform celor mentionate, pot fi fezabile mai multe optiuni de proiect dar in cele din urma
este foarte importanta realizarea unui peisaj armonios, deoarece: 44
- peisajul joaca un rol important In domeniul culturii , ecologiei ~i social ~i constituie
suportul activitatii economice (protectia, managementul ~i planificarea peisajului pot contribui Ia
crearea de noi locuri de munca);
- peisajele contribuie Ia formarea culturilor locale ~i ca acestea constituie o componenta
de baza a patrimoniului cultural ~i natural al localitatii contribuind Ia bunastarea umana ~i
consolidarea identitatii localitatii
Perioada de referinta sau Orizontul de timp reprezinta numarul de ani pentru care sunt
furnizate previziuni in analiza costuri-beneficii. Previziunile proiectului ar trebui sa includa o
perioada apropiata de durata de viata economica a acestora si destul de lndelungata pentru a
cuprinde impactul pe termenul eel mai lung. Durata de viata variaza in functie de natura
investitiei. Pentru proiectul nostru, orizontul de timp este de 15 ani conform Ghidului pentru
analiza cost - beneficiu a proiectelor de investitii.
2. European Commission's reference periods by sector
Sector
Railways
Roac!s
Ports and airports
Urban transport
Water supJ:>Iy/senitation
Waste management
Energy
Broac!band
Research and Innovation
Business infrastructure
Other sectors
Refere.nce period (years)
30
25-30
25
25-30
30
25-30
15-25
15-20
15-25
1Q-15
1Q-15 ~ ----------- -----------------------~------------------------------------
Source ANNEX I to Commission Oeiegc;ted Regulation (EUJ No 480/2014.
The ftnar.cial analysis is carried out by a set of accounting tables. as illustrated in Figure 2.2.. and in table 2.2, and. in more detail, in the following sections.
Scenariul de referinta
Tn aceasta lucrare se utilizeaza doua notiuni importante: scenariu ~i optiune.
Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.
Scenariile tehnice ~i economice reprezinta a~a - numitele "alternative ale proiectului"
care lndeplinesc integral obiectivele cerute. De exemplu, daca avem un teren ~i obiectivul
consta In a realiza cea mai buna utilizare a terenului respectiv, putem lua In considerare diverse
scenarii (In functie de restrictiile impuse de diver~i factori): piata, pare de distractii, pare cu flori,
pare IMM (pare de afaceri) sau chiar utilizarea t~renului pentru agricultura.
45
riiiSUJtii.JIJI)F.TF.~N :<;!l<;t.AVA
- A~;~~~~-~~T.A . .' ... ·.~ " ' 7 In cazulln care analizam o noua investitie, se pot ivi diverse scenarii cu privire Ia locatie
Sau, daca obiectivul consta In reducerea pierderilor unui sistem de furnizare a apei cu 40%,
acesta poate fi atins prin intermediul unor scenarii diferite (proiecte alternative): schimbarea
pompei ~i rezervorului ~i cateva relnnoiri Ia nivelul reteleisau identificarea pierderilor In retea ~ i
l nlocuirea retelei pe cat de mult posibil. Sau, daca obiectivul consti:i In educarea tuturor copiilor
de varsta ~colara dintr-o zona, scenariile includ: extinderea ~colilor existente, construirea unor
noi ~coli (dar unde?), redistribuirea copiilor din ~colile existente, reabilitarea anumitor cladiri
de ~coli ~i achizitionarea de autobuze ~colare. Aceste scenarii tehnice ~ i economice sunt, de
obicei, analizate In cadrul studiului de pre-fezabilitate. Acestea apar In studiul de fezabilitate
doar In cazul In care s-a trecut peste faza de pre-fezabilitate.
Termenul de optiuni (sau alternative) este utilizat pentru a defini modalitatile alternative
de realizare a obiectivelor proiectului, In cadrul definit pentru un scenariu. Cu alte cuvinte, mai _........
1tai definim scenariile ~i apoi selectam cateva optiuni/alternative pentru fiecare scenariu.
Optiunile aferente analizei cost-beneficiu sunt lntotdeauna comparate cu un scenariu de
referinta ~i reprezinta modificari fata de acel scenariu.
4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de rise, antropici si naturali, inclusiv de schimbari
climatice, ce pot afecta investitia:
Definirea termenilor utilizati In studiul hazardelor ~i al riscurilor este un demers anevoios,
din mai multe motive. Unul dintre acestea este faptul ca fiind utilizati In viata de zi cu zi, ace~ti
termeni l~i accentueaza lntelesul, capatand noi valente sau accentuandu-li-se semnificatia.
Apoi, folosirea lor In mai multe discipline presupune elaborarea unei definitii foarte complexe,
care sa fie suficient de cuprinzatoare, lucru destul de greu de realizat. Ceea ce pentru unii
J.Qseamna hazard, pentru altii poate fi rise.
Termeni ca vulnerabilitate sau rise, incubeaza parametri ~i procese complexe ~i
interconectate. Tn ultimul t imp, In domeniul hazardelor ~ i al riscurilor se evidentiaza din ce In ce
mai mult probleme ce nu tin de ~tiintele naturale, ci de cele sociale.
Clasifiarea riscurilor s-ar realiza in felu l urmator:
Riscuri naturale (hazardele naturale):
riscuri climatice
o furtuni ;
o tornade;
o seceta;
o inundatii;
o inghet
o avalan~e ;
46
cutremure ~i eruptii vulcanice;
riscuri geomorfologice
o alunecari de teren;
o tasari de teren;
o prairi de teren;
riscuri cosmice
0 caderi de obiecte din atmosfera(cosmos);
o asteroizi;
o comete;
o riscuri biologice
o epidemii;
o epizootii ;
o zoonoze
riscuri tehnologice ~ i industriale (hazarde antropice):
o accidente datorate munitiei neexplodate sau a armelor artizanale;
o accidente nucleare, chimice l?i biologice;
o accidente majore pe caile de comunicatii;
o incendii de mari proportii;
o el?uarea sau scufundarea unor nave;
o el?ecul utilitatilor publice;
o avarii Ia constructii hidrotehnice;
o accidente In subteran;
o prabul?iri ale unor constructii , instalatii sau amenajari ;
Pe langa acestea mai putem enumera l?i :
o Riscuri de securitate fizica;
o Riscuri politice;
o Riscuri finanicare si economice
o Riscuri informatice
Pentru proiectul nostru nu identificam riscuri care ar putea periclita realizarea lui.
4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum:
racord Ia reteaua electrica de JT(230V/50Hz).
Amplasamentul pe care va fi amplasata constructia este traversat de linia de JT apartinand
SC Delgaz Grid Moldova, si prezinta posibilitatea de racordare.
racord Ia reteaua de alimentare cu gaze naturale
47
Pentru asigurarea agentului termic si a apei calde menajere in cladirea ce urmeaza a fi
construita se va realiza racordul Ia reteaua de distributie gaz metan a SC DELGAZ GRID
SUCEAVA. lcoNs:.:.ll ri.JllllU ~:" N s~ ! ANEXALAHOT~RlK~A racord Ia reteaua de alimentare cu apa I i'i r .................. · .... . ... ..
Pentru asigurarea apei potabile este necesara racordarea Ia reteaua de apa potabila a
orasului Suceava, retea de distributie a apei potabile apartinand SC ACET S.A Suceava.
racord Ia reteaua de canalizare a orasului Suceava
Bransarea se va realiza Ia conducta de canalizare apartinand SC ACET S.A Suceava.
4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:
a) impactul social ~i cultural, egalitatea de ~anse;
Problemele pe care le poate solutiona proiectul au o adresabilitate profesionala de
,...r:qaxima importanta pentru Consiliul Judetean Suceava.
Evaluarea impactului social si cultural
lmpactul social va fi analizat din punct de vedere al spatiului nou creat si al degajarii
aglomeratiei din incinta cladirii administrative a Consiliului Judetean. Pierderea fiecarui tip de
teren poate provoca un impact considerabil asupra mediului. Amploarea si intensitatea acestor
impacturi depinde de valoarea unica a fiecarui tip de zona si de masura in care alte
amplasamentele pot inlocui in mod corespunzator. Desi se incearca sa se dea o anumita
valoare pierderilor avute in utilizarea terenurilor si intreruperilor asociate mutarilor este important
sa se realizeze ca aceasta nu poate avea decat succese minore datorita atasamentului
emotional de aceste terenuri, imprejurimi sau pur si simplu asa cum erau amenajate inainte.
Trebuie sa se examineze cu atentie toate nevoile comunitatii in noul amplasament in care
A Ste mutata. Alimentarea cu apa, canalizarea, electricitatea, drumurile, combustibilul, serviciile
sociale si scolile sunt exemple tipice pentru cele mai importante necesitati ale comunitatii.
Egalitatea de sanse
in ciuda diferentelor enuntate, lntr-o societate moderna, bazata pe principii democratice
este necesar ca egalitatea de ~anse sa se manifeste In mod firesc, indiferent de diferentele de
gen, toate fiintele umane avand dreptul sa-~i d~zvolte capabilitatile personale ~i sa aleaga
folosirea oportunitatilor tara a fi limitate de roluri impuse, cu alte cuvinte, atat femeile cat ~i
barbatii sa aiba libertatea de a-~i realiza In mod echitabil aspiratiile tara ca o categorie de gen
sa fie avantajata In detrimentul celeilalte. Astfel , promovarea conceptului de egalitate de ~anse
presupune eliminarea discriminarilor de orice tel, posibilitatea ca fiecare membru al societatii sa
i~i poata utiliza liber potentialul uman pe care II detine.
48
b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare,
in faza de operare;
)> Numar de locuri de munca create in faza de realizare:
In aceasta faza societatea de constructii isi va dimensiona numarul de persoane pentru
realizarea lucrarilor contractate.
)> Numar de locuri de munca create in faza de operare
Pentru realizarea lucrarilor de intretinere sunt necesare 2 persoane angajate special pentru
intretinerea obiectivului de investitie.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii ~i a
siturilor protejate, dupa caz;
Conditiile de mediu, relief, geologia terenului din timpul executarii lucrarilor de executie,
permit indeplinirea finalizarii obiectivului, tara a fi afectata zona din punct de vedere al protectiei ,.-...
.ediului.
Din perspectiva mediului inconjurator, solutiile pentru constructii care se bazeaza pe
materiale reciclabile si reutilizabile, cum este otelul, contribuie Ia reducerea consumului de
energie si a emisiilor de carbon pe durata ciclului de viata al cladirilor.
Tehnologiile folosite In asigurarea utilitatilor (utilizarea de echipamente cu consumabile
ecologice, utilizarea ventilatiei naturale, a iluminatului natural), asigura un grad ridicat de
protectie a mediului.
Surse de poluanti ~i protectia factorilor de mediu
a) Protectia calitatii apelor:
• alimentarea cu apa potabila se va realiza prin bran~ament Ia reteaua de alimentare cu
apa a municipiului Suceava;
evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare a municipiului Suceava
b) Protectia aerului:
Activitatea desfa~urata Ia amplasament nu produce noxe care sa afecteze calitatea
aerului.
c) Protectia Tmpotriva zgomotului ~i vibratiilor:
Activitatea in · cadrul corpului administrativ nu produce zgomote sau vibratii care sa
deranjeze vecinatatile.
d) Protectia Tmpotriva radiatiilor:
- nu este cazul.
e) Protectia solului:
Colectarea reziduurilor solide se va face In recipiente metalice sau In cutii lnchise,
etan~e, cu depozitare in spatiile special amenajate.
49
De~eurile rezultate din activitate vor fi stranse In ambalaje corespunzatoare.
f) Protectia a~ezarilor umane:
Conform Regulamentului Local de Urbanism, permite o astfel de functiune.
g) Gospodarirea de~eurilor:
La cladirea obiectiv din proiect este prevazuta colectarea selectiva a deseurilor.
h) Gospodarirea substantelor toxice periculoase:
Daca exista astfel de produse cu toxicitate mare, manipularea lor se va face In
conformitate cu prescriptiile producatorului.
i) Lucrari de reconstruire ecologica:
Se va sistematiza platforma pe care sunt amplasate modulele.
j) Prevederi pentru monitorizarea mediului: - nu este cazul.
In privinta impactului asupra biodiversitatii - variabilitatea organismelor din cadrul
.::osistemelor terestre, marine, acvatice continentale ~i complexele ecologice - nu este cazul.
lmpactul asupra siturilor protejate: pe amplasamentul terenului sau in vecinatatea lui nu
sunt situri protejate care ar putea afecta constructia.
d) impactul obiectivului de investitie raportat Ia contextul natural ~i antropic in care
acesta se integreaza, dupa caz.
Fenomenele de degradare a calitatii terenului si solului determinate de cauze naturale si
antropice se propun a fi rezolvate. prin conservarea spatiilor verzi din imprejurime si refacerea
suprafetelor afectate.
Sunt vizati urmatorii factorii de mediu : calitatea vietii, peisaj, biodiversitate, sol.
Astfel se va asigura o ecologizare a terenului afectat In vederea punerii In valoare a solului,
biodiversitatii si apelor subterane. ~-
in perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor mentionate mai sus
se considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:
• depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de
constructii;
• depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea
acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;
• scapari accidentale sau intentionate de carburanti , uleiuri, ciment, substante chimice sau
alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora;
• spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altar substante de catre apele de
precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;
• perturbarea structurii geologice prin lucrarile de excavatii pentru realizarea fundatiilor si
ale structurii cladirilor.
50
Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea
caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de
teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.
Scopul unei analize asupra starii mediului si a evaluarii impactului asupra starii
initiale a mediului, este acela de a furniza informatii ce vor fi luate In considerare Ia luarea
deciziilor.
lmpactul asupra mediului poate fi lmpartit In doua categorii :
2 efecte locale, petermen scurt In perioada de constructie;
3 efecte pe termen lung In perioada de operare, In care sens pentru statia de epurare
exista studiu de impact ~i agrement tehnic.
Se face mentiunea ca parametri efluentului tratat trebuie sa se lncadreze dupa cum urmeaza:
CB05 ~ lOmg I I
'"""S' ~ l Omg I I
NH4~ N ~ 3mg ll
N033~ N~7mg l l
Analiza starii initiale a mediului si evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza in
conformitate cu prevederile Directivei nr.97/ll/EEC din 3 martie 1997 ce amendeaza Directiva
nr.85/337/EEC precum si cu prevederile legislatiei romanesti.
Pe timpul executiei, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin:
-Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare santierului de
constructii, etc;
-Circulatia intensa a echipamentului de constructii in zonele de lucru pentru transportul
materialelor si a prefabricatelor, executia terasamentelor, turnarea betonului, asternerea
asfaltului etc -Functionarea statiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de intretinere si de
reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de santier, etc;
- Exploatarea pamantului din gropile de imprumut si a carierelor de agregate;
- Suspendarea si devierea temporara a traficului;
- Cresterea poluarii fonice, continutul de particule in suspensie (praf) si noxe, erodarea si
degradarea terenului , in general in zonele unde functioneaza santierele de constuctii;
lmpactul lucrarilor de reabilitare pe perioada de executie depinde in principal de marimea
lucrarilor de constructii si de modul in care acestea sunt conduse.
In timpul perioadei de functionare poluarea mediului datorata circulatiei pe drum se reduce
fata de situatia actuala.
Riscul accidentelor si a poluarii accidentale se reduce, datorita echipamentelor
performante si a sistemelor de protectie si avertizare.
51
In principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza urmatoarele
aspecte:
- solutii de integrare in planurile de dezvoltare locale, regionale si nationale, colaborand in acest
sens cu Consiliul Judetean Suceava, lnspectoratul de Protectia Mediului Suceava;
- propunerea de solutii pentru ca impactul economic si eel social, inclusiv eel asupra starii de
sanatate a populatiei sa fie pozitiv;
- definirea starii initiale a mediului prin analize pe teren, prelevari de probe si efectuarea
cercetarilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna), terenurile agricole
etc. ;
- analiza legislatiei specifice privind declararea monumentelor naturii si siturilor arheologice,
identificarea acestora pe teren; propuneri si solutii pentru prezervarea acestor zone;
- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizarii agricole a terenurilor, precum ,--...
. din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada constructiei, al stresului conducatorilor
auto, al incadrarii in peisaj;
- evaluarea impactului cauzat de vibratii, zgomote in timpul noptii;
- masuri pentru refacerea si conservarea ecosistemului local, precum si alte masuri
compensatorii;
- propuneri si solutii pentru prevenirea eroziunii solului si sedimentarii, in scopul eliminarii
colmatarii sistemelor de drenaj si asigurarii stabilitatii solului sub efectul curentilor generati de
scurgerea apelor de suprafata;
- masuri pentru prevenirea accidentelor care determina poluarea apelor, aerului, solului si
subsolului, atat in timpul executiei, cat si exploatarii;
- adoptarea de solutii pentru ca lucrarile sa se incadreze armonios in peisaj, reducand Ia minim -3U chiar eliminand impactul vizual negativ, tinand seama de topografia locului, traficul,
existenta vegetatiei etc.;
- prevederea de solutii pentru evitarea poluarii surselor de alimentare cu apa, a sistemelor de
drenaj si de canalizare;
- stabilirea de masuri pentru diminuarea poluarii aerului pe durata activitatilor de constructie cat
si ulterior, in exploatare, pe grupe de zone ;
- prevederea de masuri in cadrul organizarilor de santier pentru ca efectele poluante sa fie cat
mai reduse iar in final, dupa dezafectare sa fie refacuta situatia initiala a cadrului natural;
- elaborarea de solutii pentru refacerea ecologica a zonelor afectate de deschiderea gropilor de
imprumut, precum si a amplasamentului organizarii de santier;
- prevederea de puncte sanitare mobile si un sistem de comunicare adecvat prin care sa fie
asigurata o asistenta sanitara eficienta pentru personalul constructorului;
52
- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajarile propuse;
- identificarea implicarii rezidentilor locali in realizarea proiectului;
- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizati privind evolutia calitatii acestora si
elaborarea unui plan de monitoring care sa fie pus in aplicare imediat dupa terminarea executiei
lucrarilor.
Evaluarea impactului asupra calitatii aerului
Pentru evaluarea calitatii aerului vor fi luate in considerare informatiile din faza de
elaborare a studiului de fezabilitate si de alegere solutiei tehnologice. Evaluarea si proiectarea
constituie parti ale unui proces iteractiv. Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului, va fi
aplicata urmatoarea metodologie:
Pentru perioada de executie, se vor calcula emisiile specifice activitatilor, a organizarii de
santier, traficului pe drumurile de acces si se va evalua impactul acestora asupra factorilor de ,.....-....
- .ediu, asezarilor umane, factorului uman. Valorile obtinute vor fi comparate cu valorile
concentratiilor maxime admise (CMA) prevazute de:
Standardul national pentru calitatea aerului (STAS 1257 4-87)
Standardele de calitatea aerului din HE
Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii
- Valorile-ghid recomandate de Uniunea lnternationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor
(IURFO) pentru protectia vegetatiei.
Evaluarea impactului asupra calitatii apelor
In studiu se analizeaza evacuarile de ape uzate produse in urma scurgerilor provenite din:
- organizarea de santier
- gropile de imprumut ,-
Jpele pluviale.
Desi, in general sunt prezenti aceiasi poluanti specifici , concentratia inregistrata de
acestia in apele evacuate poate varia intre diferitele amplasamente si depinde side precipitatiile
specifice in cadrul fiecarui amplasament, elemente care vor fi prezentate in studiu. Pentru
evaluarea gradului de poluare se va tine seama de calitatea apelor din amonte de evacuare,
posibilitatile de dilutie si viteza de amestec a apelor evacuate cu apele din emisar. De
asemenea, vor fi analizate sursele potentiale de contaminare a scurgerilor de ape care sunt
diverse si pot fi generate de lucrarile de constructie, de trafic, de intretinere, de scurgeri
accidentale cauzate de accidente de circulatie, precum si de depunerile din atmosfera.
Se va avea in vedere faptul ca substantele poluante, considerate a avea eel mai mare
impact probabil asupra emisarilor sunt: substantele solide in suspensie, hidrocarburile, metalele,
53
pesticidele si ierbicidele, agentii utilizati pentru dezghetare, ingrasamintele, substantele
rezultate din deversari accidentale precum si de Ia alte surse cum ar fi depunerile din atmosfera.
In evaluarea impactului asupra calitatii apelor se vor analiza cu atentie urmatoarele:
- caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier si anual etc.), regimul
precipitatiilor, posibilitati le de stocare etc.;
- utilizarea in prezent a resurselor de apa: in scopuri menajere, comerciale, industriale, agricole
sau recreative;
- existenta evacuarilor de apa si a deversarilor, care ar putea fi determinante pentru calitatea
apelor, masuri de remediere deja adoptate sau proiectate; p~~~LL•ui..".lLuE-l::.A:-o:!ltJ\. .. t.A•~l AN£XA LA HOTAR~~t.Af ,.j I
- efecte asupra pestilor, a vietii salbatice; l Nr ................... .-J(s(r/tJ.vt? l
- efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adancimii si latimii albiilor, a eroziunii
malurilor, a ratei de sedimentare (in amonte si in aval) si asupra turbulentei; ,...... .storicul poluarii sau utilizarii necorespunzatoare a resurselor de apa care au afectat sanatatea
oamenilor sau au fost vatamatoare pentru animale, viata acvatica, pasari sau pesti.
De asemenea se va analiza modul in care organizarea de santier va influenta calitatea
apelor din zona, iar executia lucrarilor va influenta asupra liberei scurgeri a apelor pentru a se
evita producerea de inundatii in zona de lucru.
La analiza impactului se va tine cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,
precum si de Ordinul MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele,
de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.
Evaluarea impactului asupra florei si faunei
In cadrul Studiului va fi intocmita o evaluare din punct de vedere ecologic ce va include ..........
. matoarele:
- consultarea si colectarea datelor relevante din punct de vedere ecologic, care exista in prezent
in legatura cu amplasamentul afectat si cu zonele invecinate;
- analiza legislatiei privind regimul ariilor naturale protejate;
- vizitarea amplasamentului si elaborarea unui tip relevant de harta "Harta privind habitatele,
faza 1" care sa identifice orice arie care prezinta importanta pentru comunitatile de flora si
fauna;
- analiza amplasamentului din punct de vedere al HG 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor
biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora.
54
Evaluarea impactului referitor Ia conditiile geologice, hidrogeologice, soluri si
contaminarea acestora cor.;s!.Lwum)n ~:~\\_suu:.Aw
lmpactul asupra so/uri/or I A~;-~-~-~~:.~-~~-~RA_II.l:.A Q r Orice proiect care implica afectarea substantiala a terenurilor trebuie sa includa in
etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocarii in care sa se descrie natura
si valoarea lor din punct de vedere al mediului. De Ia aceasta informatie se poate dezvolta,
reflectandu-se amploarea si tipul anticipat de afectare si degradare, un plan de refacere a
terenului dupa ce s-a extras piatra sau nisipul si pietrisul. Aceasta nu inseamna ca refacerea
trebuie sa re-creeze mediul original. Este putin probabil ca acest lucru sa fie posibil. In schimb,
planificarea ar trebui sa se axeze pe utilizarea topografiei complete si a altor caracteristici ale
excavatiilor pentru obtinerea celor mai bune rezultate. Astfel , refacerea poate implica
schimbarea zonei in ceva destul de diferit de starea sa originala dar, totusi , mult imbunatatit fata ,.,.......
d aceasta, daca inainte fusese pur si simplu abandonata. 0 buna organizare de santier si
ocuparea unor suprafete cat mai reduse pot contribui de asemenea Ia protectia solului.
0 atentie deosebita va fi acordata aspectelor privind eroziunea solului, fenomenelor de
alunecare inregistrate in zona, pentru a se putea propune masuri adecvate de
preintampinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar sa se realizeze un inventar al tuturor
surselor de poluare a solului din zona respectiva.
Evaluarea impactului asupra peisajului
Principalele etape care trebuie luate in considerare Ia evaluarea impactului asupra peisajului
sunt urmatoarele:
a) colectarea datelor se efectueaza in special in teren, dar si din studii teoretice existente Ia
consultant si Ia alte organisme corespunzatoare ........__
J descrierea peisajului de referinta existent
c) clasificarea peisajului
d) identificarea impactelor potentiate, pozitive si negative ale proiectului asupra peisajului
e) evaluarea semnificatiei impactelor identificate
Pentru descrierea corecta a peisajului se vor obtine informatii suficiente pentru:
• identificarea elementelor cheie ale peisajului;
• evaluarea importantei elementelor cheie ale peisajului;
• identificarea unui posibil impact semnificativ.
Vor fi colectate date privitoare Ia elementele peisajului, incluzand componentele fizice,
biologice, istorice si culturale care contribuie Ia caracterul si Ia valoarea acestuia. Datele vor fi
colectate tinand cont de orice valoare care prezinta un interes special Ia nivel
55
international, national, regional sau local, datorita calitatilor specifice sau istorice, sau a
elementelor culturale, plasata in peisaj, fie ca aceasta este desemnata oficial, cum ar fi cazul
rezervatiilor naturii Ia nivel global, fie ca exista o recunoastere generala a interesului unei zonei.
Evaluarea peisajului include incadrarea cat mai potrivita a acestuia, in functie de
importanta sau valoarea componentelor si de caracteristicile sale, grupate in general in unitati
omogene din punct de vedere al naturii si al valorii.
Referitor Ia caracteristicile peisagistice generale, se analizeaza originalitatea rezultata din
aspectul dat de geologie, precum si tipul de contraste si discontinuitati ale peisajului. Se
urmareste:
• contrastul de forme si culori intre zonele impadurite si zonele aride;
• contrastulla nivelul scarii vizuale intre panoramele deschise si unitatile peisagistice specifice
unei zone; ,.,........
contrastul provenit din interventia omului;
• discontinuitati geografice.
Evaluarea impactului provocat de zgomot
In evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot si nivelele anticipate de
zgomot exprimate in decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distanta, punand accentul pe
nivelul de zgomot inregistrat dincolo de limitele amplasamentului, tinand seama de variatia
conditiilor meteorologice.
Va fi descris nivelul de zgomot, incidenta si caracteristicile sale, particularitatile
inregistrate in decursul zilei si a orelor de intuneric. Pentru evaluarea nivelului de zgomot se va
utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde Ia media aritmetica a nivelului de zgomot ce este
depasit pentru 10% din timp, pentru o perioada de timp data, de regula 18 ore.
Pentru stabilirea masurilor de protectie impotriva zgomotelor si vibratiilor se au in vedere
urmatoarele aspecte.
• ldentificarea zonelor sensibile Ia zgomot si vibratii, cauza sensibilitatii;
• ldentificarea principalelor surse de zgomot locale;
• Verificarea existentei unor reglementari locale in ceea ce priveste nivelul de zgomot si
vibratiile, atat in cursul zilei, cat si in cursul noptii.
La alegerea solutiilor de protectie impotriva zgomotelor se va tine cont de de factorul de
mediu ce trebuie protejat, incadrarea in peisaj a masurii propuse, efectele obtinute.
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Pe baza datelor statistice se va prezenta evolutia demografica a zonei si perspectivele
pentru urmatorii ani. Cunoasterea densitatii populatiei totale (loc/km2) permite evaluarea
ulterioara a efectelor sociale si economice prod use de lucrarea propusa.
56
Este indicat ca structura populatiei sa fie prezentata pe clase de varsta si sex. De Ia
autoritatile abilitate se vor obtine informatii privind starea de sanatate a populatiei, mai ales in
ceea ce priveste bolile profesionale si cele cauzate de poluare.
Proiectul va fi analizat si prezentat si din punct de vedere al riscurilor ce le prezinta
pentru sanatatea comunitatilor aflate atat in imediata apropiere cat si Ia distanta de drum, pe
timp scurt sau o perioada mai lunga, fie direct sau indirect. Acest aspect este corelat cu emisiile
ce influenteaza calitatea aerului sau a apei in detrimental sanatatii umane, atat in mod direct cat
si indirect, prin lantul alimentar. De asemenea, se va evalua impactul asupra sanatatii din cauza
scurgerilor accidentale de produse petroliere, eventualele contaminari a terenurilor, a degajarilor
de praf etc., a zgomotelor si vibratiilor rezultate din circulatia vehiculelor.
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Cu toate ca este greu sa cuantifici valoarea unui "mediu sanatos", cresterea interesului ,......,.
amenilor in legatura cu impactul asupra mediului si potentiala crestere a riscurilor asupra
sanatatii umane, calitatii hranei a dus Ia cresterea controlului asupra mediului. Odata cu
cresterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente In vederea reducerii impactului
asupra mediului si riscurilor asupra sanatatii, este indicata gasirea de metode competitive din
punct de vedere a costurilor, dar indeplinind cerintele referitoare Ia protectia mediului.
~.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii:
Analizand situatia existenta, cererea de bunuri si servicii este evidenta din urmatoarele
considerente, astfel:
Conform temei date, analiza cererii de bunuri si servicii, din partea Consiliului Judetean
Suceava, rezulta din necesitatea si oportunitatea investitiei conditionate de faptul ca este
Aecesara o sala de conferinte.
Actualmente conferintele sunt organizate intr-un spatiu insuficient si necorespunzator.
~.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,
valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara:
Analiza financiara a fost efectuata din punctul de vedere al proprietarului investitiei - CJ
Suceava, Judetul Suceava ~i a fost realizata pentru o perioada de operare de 15 ani, In
conformitate cu manualul de analiza cost-beneficiu pentru investitii In infrastructura recreativa:
,GHID NATIONAL PENTRU ANALIZA COST- BENEFICIU A PROIECTELOR FINANJATE DIN
INSTRUMENTELE STRUCTURALE PENTRU PERIOADA 201~-2020", ghid realizat de
Autoritatea pentru Coordonarea lnstrumentelor Structurale cu sprijinul consultantilor JASPERS
~i In consultare cu Autoritatile de Management relevante ~i Directia Generala Politica Regionala
a Comisiei Europene.
57
Rata de actualizare utilizata In cadrul analizei financiare este de 5% conform
recomandarilor de elaborare a analizei cost-beneficiu din Ghidul Solicitantului.
Metoda utilizata In dezvoltarea Analizei financiare este cea a ,fluxului net de numerar
actualizat". fn aceasta metoda, fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea ~i provizioanele,
nu sunt luate In considerare.
Au fost luate In considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investitiei In mii lei,
precum ~i repartizarea costurilor investitiei pe perioada de executie a proiectului - 18 luni, In
conformitate cu graficul prezentat In prezentul studiu.
fn analiza cost-beneficiu se va lua In considerare valoarea proiectului tara taxa pe
valoarea adaugata.
Rata de actualizare Perioada de actualizare
Metoda utilizata
Durata de executie Cost total proiect mii lei
5% 15an
flux net d numera
actualizat
18/un 8.387,59
Analiza cost I beneficiu: lnvestitii totale "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLAOIRII PALATULUI AOMINISTRATIV, IN VEOEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
Perloada
58
I 'ilmiEllllolmil~iE'i'JCJ:J~L:i:i:.ll'l'l~~·llfml• II . .. Cod de On cf catalog VALOARE
Valoall! M()RTIZ Amortizall! Amortaall! Amortll311! Amortizall! Amort!lllll! Nr. en. DENUMIRE
clas~icare (ANI) INVENTAR LEI Cantnate ramasa de DUN LUNA Amortizare/an an 2 an 3 anS an 1 an4
amortaat lei
MF -lmobilizari corporate si necorporale achizitionate prin
proiect
1 Constructie corp adm1111Strativ 1.6.2. 25 5.985.166,00 1,00 5.985.166,00 300,00 19.950,55 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64
2 TOTAL amortizare mijloace foce proiect (rd. 1) 0,00 5.985.166,00 19.950,55 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64
Amortizare 15 ani
Valoare reziduala
Tabel determinarea ratei de cofinantare
Factor de actualizare J Valoarea investitiei Vl(mii Euro fara I
5% TVA) 7.057,834 An Rata de actualizare (Rk) Total plati Total incasari Flux de numerar Venituri actualizate nete
1 0,926 88,56 110,00 21,44 19,85 2 0,857 89,45 111,10 21,65 18,56 3 0,794 90,34 112,21 21,87 17,37 4 0,735 91 ,24 113,33 22,09 16,24 5 0,681 92,16 114,47 22,31 15,19 6 0,630 93,08 115,61 22,53 14,20 7 0,583 94,01 116,77 22,76 13,27 8 0,540 94,95 117,93 22,99 12,41 9 0,500 95,90 119,11 23,22 11,61
10 0,463 96,86 120,31 23,45 10,86 11 0,429 97,83 121,51 23,68 10,16 12 0,397 98,80 122,72 23,92 9,50 13 0,368 99,79 123,95 24,16 8,89 14 0,340 100,79 125,19 24.40 8,30
15 0,315 101,80 126,44 24,64 7,76 Valoarea actualizata a veniturilor nete (VAVN) 194,15 Procent cofinantare PRAG
Raportul = Valoarea actualizata a veniturilor nete/ Valoarea investiti i (VI) 0,0275 Finantare 100% C Eligibile < 0,25
Costurile proiectuluilan - faza de operare
Costuri An- mii lei lntretinere: 2 salariati, material, spatii plantate, noi plantatii, neprevazute 5000 lei/luna 60,000
Consumabile 1800 lei/luna 21,600
lnternet/telefon 80 lei/luna 0,960
Energie - iluminat 500 lei/ luna 6,000 TOTAL 88,560
59
Veniturile proiectului
Beneficiile corespunzatoare proiectului, obtinute Ia l nceputul vietii acestuia, valoreaza
mai mult, In termeni reali, decat acelea~i beneficii obtinute Ia un moment dat In viitor. La tel,
cheltuielile produse Ia lnceputul proiectului au un impact mai mare decat cele care se produc
mai tarziu .
Costurile ~i fluxul de numerar variaza nesemnificativ de Ia un an Ia altul. Asemenea
variatii sunt prevazute cu un anumit grad de siguranta, ~i sunt incluse In evaluarea
proiectului.
A evalua un proiect pe o perioada de timp a~a de lunga poate duce Ia ideea case lncearca
justificarea investitiei prin beneficii care sunt atat de departe In timp, !neat poate ca nu vor fi
obtinute niciodata. Cu cat perioada de timp luata In calcul este mai lunga, cu atat posibilitatea
de a lua o decizie gre~ita referitoare Ia o propunere cre~te deoarece: ~
o cre~te probabilitatea ca investitia sa aiba probleme;
o exista o mare probabilitate ca activele utilizate In mod curent sa devina mai putin fiabile ~i
viabile din punct de vedere economic ~i sa necesite lnlocuiri;
Proiectul nu este generator de venituri.
Prin urmare, nu vor exista venituri financiare directe din aplicarea unor tarife. Proiectul nu
genereaza venituri directe, fiind un proiect de infrastructura publica, tara un cash -flow financiar
palpabil , intretinerea si functionarea acestuia se va realiza prin transfer de sume de Ia bugetul
local al judetului.
Analiza cost I beneficiu: Costuri Si venituri din exploatare "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CL.ADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
60
CONSU.l liUilllEl ~:AN _SUC<.AV~
.-.NEXALAHOTARA.r~ ~ Nr ........ -·········-Jd-1-lln_/
(
Analiza cost I beneficiu: Surse de finantare ~AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE~
IF-1 o · •m•.,:~ rr.:-·nn~: iTiF. r.
Perioada implement
Miilei are Perioada operare
~ ~ ~ ~l l.J:ila I~ ~ a;B ~ ~ l:li:ICTil I~ .~ ~ !~
··~ 3.1 cap~al privat 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.2 N vel regional-Contibutia Regionala Ia proiect reprezentand costuri 1VA 1.329,760 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.3 Contributia beneficiarului Ia
cheltuielile eligibile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.4 Contributia finantatorului Ia
che~uielile eligibile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5 Contributia beneficarului Ia che~uieli 7.057,834 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0 ,000 0,000 0,000 0,000
~. I 0 . 0
~ •:JIJ<l•Yf-1' • em 08 ~ ~ i.mml 'e8 't?m! 1.8 ,DD ~ :ms CiS .~ icm .. mm.J
Jnt • finantare nerrnabursabila U.E 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3.6 Obligatiuni si alte resurse financiare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.7 O'edite 88 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.8 AHe irrprurruturi 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
;~ or.
: : .. [OO%!I!) _G!im!l_ lii&m room!) icoom!l .C!E!m :C!Xmm ~ ·0!1 ~ room :C!E!m room [OOl!%!1 ~l!Eml C001ml
Analiza cost I beneficiu: Analiza sustenabilitatii financiare a im.estitiei si a fluxului de numerar preconizat
"AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
iF.f':r:flrf1(. -. . iTlnr: Perioada
implement
Mii lei are Perioada operare
~ CiJii) I lJif) lli'fJ Oi1tJ tlir:l . ili6 r C!i#J fliC t.!itll ~ iJi:l[iJ lili:JW !Ji:m ~ L'1:iiEJ 3.9 Total resurse financiare 8.387.594 0.000 0.000 0.000 0.000 o.ooo 0.000 0.000 0.000 0.000 o.ooo 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2.13 lncasari ,....__ bl 0.000 110.000 111,100 112.211 113.333 114.466 115.611 116,767 117.935 119.114 120.305 121.508 122.724 123.951 125.190 126.442
~1 1 otal intrari 8.387,594 110,000 111,100 112,211 113,333 114,466 115,611 116,767 117,935 119,114 120,305 121,508 122,724 123,951 125,190 126,442
2.9 Total costuri de exploatare o.ooo 88,560 89.446 90.340 91,243 92,156 93,077 94,008 94,948 95,898 96.857 97,825 98,804 99,792 100,790 101,797
1.21 Total costuri de investitii 8.387,594 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0.000 0.000 0,000 0.000 ·2.394,066
4.2 Dobanda 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0,000 0.000 0,000
4.3 lndernnizatie de pensionare 0.000 0,000 0.000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0,000
4.4 Rarrtrursare I credite 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 o.ooo' 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000
4.5Taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0,000
4.6 Total iesiri 8.387,594 88,560 89,446 90,340 91,243 92,156 93,077 94,008 94,948 95,898 96,857 97,825 98,804 99,792 100,790 -2.292,269
4.7 Total flux de numerar 0,000 21,440 21,654 21,871 22,090 22,311 22,534 22,759 22,987 Z3,216 23,449 23,683 Z3,920 24,159 24,401 2.418,711
. : .. I
·~...:...... t.!EI!1 Em!!) !~ fiml Ism f!lm laim lfmjjl 18[Z] ~ .~ ~ ~ mm mt:!'ll •amm
61
Pentru determinarea fezabilitatii financiare a proiectului vor putea fi urmariti urmatorii
indicatori de performanta:
• Valoarea actuala neta (VNA)
Este valoarea obtinuta prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rata de actualizare.
NPV = LCFU1 +k)t) + VRn/(1 +k) t -10
unde :
CFt = cash flow-ul generat de proiect In anul t - diferenta dintre veniturile ~i cheltuielile aferente
VRn = valoarea reziduala a investitiei In ultimul an al analizei
lo = investitia necesara pentru implementarea proiectului
• Rata interna de rentabilitate
Este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuala neta este egala cu
zero. Altfel spus, aceasta rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata
mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuieli. Cu toate acestea, valoarea
RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite tipuri de proiecte In cadrul programelor de
finantare - datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate stringenta, tara a
avea lnsa capacitatea de a genera venituri.
Rata interna de rentabilitate pentru acest tip de investitie trebuie sa fie mai mica decat
rata de actualizare (5%).
• Raportul beneficiu/cost (B/C)
Este un raport complementar al VNA, comparand valoarea actuala a beneficiilor viitoare,
inclusiv valoarea investitiei. Acesta trebuie sa fie $1 .
8/C = VP(I)ONP(O)o unde:
• VP(I)o = valoarea actualizata a intrarilor de fluxuri financiare generate de proiect In
perioada analizata (inclusiv valoarea reziduala)
• VP(O)o = valoarea actualizata a ie~irilor de fluxuri financiare generate de proiect in
perioada analizata (inclusiv costurilor investitionale)
Pasul urmator este previziunea fluxului de venituri nete (cash-flow) anual pe durata
constructiei ~i pe durata economica de viata a proiectului. Fluxul de venituri nete se obtine prin
scaderea din fluxul de venituri a fluxului de cheltuieli. Aceasta se face pentru fiecare an In parte.
Acest flux de venituri nete este actualizat cu rata de actualizare de 5%.
62
Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate
•
"AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
, ;,
Vom determina rata interna de rentabilitate ~i o vom compara cu valoarea de 5% (se va
determina daca are o valoare pozitiva sau negativa) utilizata pentru actualizare.
RECOMANDATI <5% <0 ~1 > 0 (in fiecare an al perioadei
de referin a REALIZATI -6,39% cf. tab. 5 - 5.353,906 mii 0,805 cf. tab. 2 Pozitiv cf. tab. 4
euro cf. tab.5
Analiza financiara demonstreaza necesitatea realizarii investitiei, care sa sustina
obtinerea unui cash - flow pozitiv al proiectului ~i implicit indicatori de rentabilitate
pozitivi.
63
F";~;~;~":~;:;;~~ I k ..... - ......... ~- - . '1 4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea
actualizata neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu sau, dupa caz, analiza
cost-eficacitate:
Analiza economica este obligatorie doar Tn cazul investitiilor publice majore al carui cost
depa~e~te echivalentul a 25 milioane euro, Tn cazul investitiilor promovate Tn domeniul mediului
sau echivalentul a 50 milioane euro, Tn cazul investitiilor promovate Tn alte domenii.
4.8. Analiza de senzitivitate:
Analiza de senzitivitate implica studierea impactului pe care modificarea variabilelor
(costurile ~i beneficiile) Tl poate avea asupra indicatorilor financiari ~i economici calculati pentru
proiectul de servicii sociale. Analiza riscului consta Tn studierea probabilitatii ca un proiect sa
realizeze o performanta satisfacatoare, considerand RIR ~i VNA ca ~i variabilitatea rezultatelor ~
Jmparativ cu cele mai bune estimari facute anterior ~ i calculate Tn situatia (scenariul) de baza.
Etapele parcurse Tn realizarea Analizei de rise:
a. Efectuarea unei analize calitative a variabilelor.
b. ldentificarea tuturor variabilelor fo losite Tn calculul intrarilor ~i ie~irilor din analiza
economica ~i financiara ~ i gruparea lor Tn categorii omogene.
c. Selectarea acelora care au elasticitate redusa sau marginala (care conduc Ia variatii ale
RIR-VNA).
Ca un criteriu general, se considera acei parametri pentru care o variatie (pozitiva sau negativa)
de 1% duce Ia variatia corespunzatoare cu 1% a RIR sau 5% pentru valoarea de baza a VNA.
Riscurile potentiale care pot sa apara Tn derularea proiectului de investitii se refera Ia :
a) aparitia de costuri suplimentare pe parcursul proiectului, fata de cele Tnscrise Tn devizul
de lucrari ~i bugetul proiectului.
b) influenta variatiei Tn timp a preturilor (este posibila o cre~tere a preturilor incluse Tn
devizul din studiul de fezabilitate, corelata cu o scadere a ratei de schimb valutar
leu/euro);
Avand In vedere ca proiectul propus spre finantare este un proiect care nu genereaza
venituri directe, Ia nivelul Analizei economice realizate, variabilele critice identificate (care pot
avea variatii pozitive ~i negative) au fost cele legate de costurile investitiei dar ~i cele referitoare
Ia costurile de Tntretinere ~i operare. Analiza de senzitivitate trebuie sa determine ~i valorile
64
indicatorilor de performanta ai investitiei pentru cea mai nefavorabila situatie, precum ~i pentru
eel mai avantajos caz. Pentru aceasta s-au considerat variatii absolute de 20%, favorabile ~i
nefavorabile ale variabilelor cheie ~is-au calculat valorile corespondente pentru FRR si FNPV.
Aceasta variatie de [20%,20%] poate fi considerata ca fiind intervalul maxim de variatie a
factorilor care influenteaza modelul.
Scenariull
Un prim scenariu al analizei de senzitivitate a constat Tn alegerea unei situatii critice -
cre~terea cu 20% a costurilor investitionale ~i determinarea impactului adus de aceasta cre~tere
asupra Ratei Interne de Rentabilitate Financiara (RIRF}, Valoarii Nete actualizate financiara
(FNPV) si Raportul Beneficiu/Cost. (B/C)
Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate
r-- "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREAR! I UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
lndicatori
Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)
Valoarea Neta Actualizata Financiara (FNPV)
Valoarea din Analiza Financiara
Valoarea din Analiza financiara dupa modificarea variabilei critice
Scenariulll (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)
AI doilea scenariu al analizei de senzitivitate a constat Tn alegerea situatiei Tn care
variabila critica reprezentata de costul investitiei scade cu 20%; s-a determinat impactul adus de
aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabilitate (FRR) ~i Valoarea Neta actualizata
financiara (FNPV)
65
CONS!.LIULJUm:l EAI~ SUU.AVilj
Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate A:r~~~~-~~T~-~A····~ 1? "AMENAJAR.E CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA
SALA DE CONFERINTE"
Mii lei
Indica tori
Rata interne de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)
Valoarea Neta Actualizata Financiara (FNPV)
Valoarea din Analiza Financiara
Valoarea din Analiza financiara dupa modificarea variabilei critice
Scenariul Ill (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)
AI treilea scenariu al analizei de senzitivitate a constat In alegerea situatiei In care
variabila critica- costurile de lntretinere ~i operare cresc cu 20%; s-a determinat
impactul adus de aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabilitate (RIRF) ~i Valoarea
Neta actualizata financiara (FNPV)
Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii F inanciare si a Valorii Financiare Nete Actualizate ,.......,_
66
lndicatori
Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)
Valoarea Neta Actualizata Financiara (FNPV)
Valoarea din Valoarea din Analiza financiara dupa Analiza Financiara modificarea variabilei critice
Scenariul IV (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)
Scenariul IV al analizei de senzitivitate a constat In alegerea situatiei In care variabila
critica - costurile de lntretinere ~i operare scad cu 20 %; s-a determinat impactul adus de
aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabil itate (RIRF) ~i Valoarea Neta actualizata
financiara (FNPV).
Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU
FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"
lndicatori
Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)
Valoarea Neta Actualizata Financiara (FNPV)
Valoarea din Valoarea din Analiza financiara dupa Analiza Financiara modificarea variabilei critice
Analiza de rise releva o sensibi litate redusa a eficientei investitie Ia valoarea costului de
constructie ~i a costurilor de operare. Prin urmare proiectul are o rentabilitate financiara sub rata
de actualizare considerata (5%) chiar ~i Ia o variatie crescatoare semnificativa a celei mai
importante categorii de costuri. Acestea conduc Ia concluzia ca investitia are o rentabil itate
buna, nefiind afectata de variatiile individuale semnificative ale variabilelor cheie.
67
4.9. Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor:
Analiza riscurilor se realizeaza in doua etape:
l·cv,•:.i.Liu t-JuHll t:..-\1'1 :.ul..r.A•~
A!'i[XA LA HOT ARAI<r.A . Nr ......................... ,f ... 'Jt 9
);;- Estimarea riscurilor- Estimarea riscurilor identificate se face pe baza a 3 indicatori:
o probabilitatea de materializare a riscului (ca raport intre numarul de aparitii ale acelui
eveniment si numarul total de evenimente );
o frecventa de producere a evenimentului de rise (numarul de aparitii ale evenimentului
intr-o anumita perioada de timp);
o impactul riscului , adica efectul sau consecintele care ar rezulta daca riscul s-ar
materializa.
Estimarea riscurilor poate fi calitativa sau cantitativa:
o Estimarea calitativa - Prin metoda calitativa riscurile sunt apreciate si clasificate cu
ajutorul unor calificative ca: mare (ridicat), mediu, mic (scazut).
o Estimarea cantitativa - presupune utilizarea metodelor statistice pentru cuantificarea
expunerii Ia rise. Atat posibilitatea, cat si impactul, fiind estimari cu un anumit grad de
incertitudine, valorile lor se gasesc intre limitele unui interval de valori posibile.
);;- Evaluarea riscurilor - Procesul de evaluare a riscurilor implica monitorizarea si
intelegerea factorilor care pot reduce succesul proiectului si sortarea riscurilor pe baza
criteriilor agreate.
Pentru evaluarea riscurilor se parcurg urmatorii pasi:
);;- Pasul 1: Sortarea riscurilor in:
o Riscuri acceptate: riscuri care in mod obisnuit sunt tolerabile si care nu necesita
tratare, dar care vor fi tinute sub observatie;
o Riscuri respinse: riscuri considerate inexistente sau nesemnificative dupa ce s-a facut
estimarea lor;
o Riscuri semnificative: trebuie tratate si necesita prioritizare.
>- Pasul 2: Stabilirea pragului de tolerabilitate (riscurile de tip A si B sunt semnificative si
trebuie tratate, cele de tip C sunt acceptabile, iar cele de tip D si E sunt nesemnificative).
>- Pasul 3: Stabilirea probabilitatii de aparitie si ale impactului potential pentru riscurile
acceptate a responsabililor pentru monitorizarea acestora si pentru raportarea oricaror
modificari.
68
•: ; ,\'~ l l.l i. t.J i;fi~:l EM\ Slil.t.A•~ _, :- i ':-' I.A HOTARAxc.A
Tehnicile de control a riscului (recunoscute in literatura de specialitate) se impart in urmatoarele
categorii:
o Evitarea riscului. Evitarea riscului presupune inlaturarea totala a riscului din cadrul
proiectului care executat. Evitarea riscului poate insemna chiar renuntarea Ia
executarea proiectului.
o Reducerea riscului. Reducerea riscului presupune diminuarea probabilitatii, a
impactului sau a ambelor. Reducerea riscului este o strategie importanta si poate fi
rentabila daca se compara cu costurile pe care le-ar cauza riscurile care s-ar
materializa.
o Transferarea riscului. Asigurarea este un mijloc de transferare a impactului financiar pe
care il are materializarea unui rise.
o Planurile pentru situatii neprevazute. Planurile pentru situatii neprevazute se refera Ia
identificarea unor optiuni alternative care sa prevada strategii acceptabile care sa
contribuie Ia recuperarea unor eventuale pierderi.
Acest proces are scopul de a urmari si de a raporta cu privire Ia eficacitatea tuturor
etapelor procesului de management al riscurilor, fiind in responsabilitatea persoanei desemnata
ca manager al riscurilor.
Managementul riscurilor este o activitate continua, ciclica. Rezultatele obtinute in urma
celor 4 etape anterioare trebuie urmarite permanent. Schimbarile de context sau pur si simplu
descoperirea unor informatii mai bune poate face ca evaluarea initiala sa devina depasita.
Pe durata intregului proiect trebuie realizate revizuiri ale riscurilor, rezultatul acestor
activitati putand fi:
o identificarea unor riscuri noi;
o eliminarea riscurilor care nu mai sunt aplicabile;
o refacerea clasificarii riscurilor existente daca probabilitatea sau impactul au crescut sau
au scazut.
Pentru perioada de implementare a proiectului a fost identificata o serie de 5 posibile riscuri.
Probabilitatea de aparitie, impactul, gradul de expunere al riscului sunt prezentate in tabelul
urmator:
R" "I "d t"fi t • t • d d . • t • t I .
Nr. Probabilitatea de Grad de
crt. Rise aparitie*
lmpactul* expunere al riscului**
1. lntarzieri in atribuirea 40 mica 60 mediu 50 mediu contractelor de achizitie
2. lntarzieri datorate 40 mica 60 mediu 50 mediu
procedurilor de obtinere a
69
c
avizelor necesare.
3. Nerespectarea graficului de 60 medie 80 mare 70 mare executie a lucrarilor
4. lntarzieri in livrarea dotarilor 30 mica 60 mediu 45 mediu
achizitionate Numar insuficient de
5. persoane calificate si/sau 40 mica 60 mediu 50 mediu interesate de locurile de munca nou create
*Probabilitatea de aparitie a riscurilor este clasificata conform urmatoarei scale I( 0:'\~ l!.ll 'LJI;nF.T :,~N ;~UU:.AV.-1
. ..~~·n.:~.~-~-~~Gg+ .. ~ii.=A~· Probabilitatea de aparitie Scor Foarte mica 0-20 Mica 21-40 Medie 41-60 Mare 61-80 Foarte mare 81-100
** Gradul de expunere of riscului=(probabilitatea de aparitie+impactu/}/2
Evaluarea riscurilor identificate se realizeaza n intermediul matricei riscurilor: IMPACTUL
Denumire
~r-------------~~--------------1-~ 1-:i m r-----------~------~----------
cn A
Rise Foarte mare
Mare Mediu
Mic Neglijabil
Mic (nesemnificativ,
trebuie doar
Mediu (impact rezonabil,
necesita
Clasificare A B c D E
70
Mare (va avea un
impact
!CUI'~ !.!.It:t.J l: JJ F.I £-:'r. _SUC!:.A\'11 A ... F .~AI..~~~TA !'..A
, ., r,. · ·· ······· ··· . .•.. •····· -
·- ---
Principalele tehnici de control si masurile de gestionarea ale acestora sunt prezentate in
tabelul urmator:
Evaluarea si masurile de gestionare pentru riscurile identificate
Nr. R" E I Tehnici de M . d t· . .1 rt 1sc va uare t 1 asun e ges 1onare a nscun or c. ~nro
lntarzieri in ~ Planificarea corecta a procedurilor atribuirea • Reducerea 1.
contractelor de c
riscului de achizitii pe baza experientei;
achizitie
lntarzieri ~ Consiliere din partea
datorate proiectantului;
procedurilor de • Reducerea ~ Depunerea dosarelor complete si
2. c conforme normelor pentru obtinere a riscului avizelor obtinerea avizelor necesare;
~ Bun a comunicare cu autoritatile necesare publice. ~ Prevederea de sanctiuni si penalitati pentru nerespectarea
Neincadrarea graficului de executie a lucrarilor in Constructorului, contractu! de lucrari. din culpa sa, in ~ Monitorizarea continua a stadiului graficul de timp
Reducerea de realizare a lucrarilor si actiuni
aprobat si in • pentru incadrarea activitatilor in 3. B riscului cuantumul termenele finale stabilite. financiar ~ In conditiile in care prevenirea stipulat in acestui rise nu constituie o masura contractu I de oportuna si realista, in contractu! lucrari incheiat cu constructorul trebuie
stipulate clauze de penalitate si denuntare unilaterala.
~ In vederea reducerii impactului
Conditii asupra implementarii cu succes a
meteorologice investitiei, se recomanda
nefavorabile monitorizarea eficienta din partea
4. pentru c • Reducerea echipei de proiect si ajustarea
realizarea riscului planului de lucrari al
lucrarilor de Constructorului in functie de
constructii necesitati, pentru a se incadra in
termenele limita propuse prin proiect.
Numar insuficient de persoane
~ Stabilirea unei strategii de calificate si/sau • Reducerea 5. interesate de
c riscului
recrutare si selectie atractiva
locurile de pentru noii angajati
munca nou create
71
Concluzii:
Din analiza efectuata se pot desprinde urmatoarele concluzii:
e Proiectul este oportun necesar Consiliului Judetean dupa finalizarea investitiei;
5. Scenariul/optiunea tehnico-economic(a) optim(a) recomandat(a)
5.1 . Comparatia scenariilor/optiunilor propuse din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilitatii si riscurilor
Varianta zero- varianta fara investitie
In cazul in care se va opta pentru pastrarea situatiei initiale, afectandu-se petermen lung
posibilitatea ca institutiile publice locale sa ofere un raspuns pozitiv cerintelor societatii privind
calitatea serviciilor oferite populatiei.
Varianta cu investitie
De~i Ia prima vedere acest scenariu pare mai costisitor atat din punct de vedere financiar ~
... at ~i ca durata, pe termen mediu si lung vor aparea avantajele economice, sociale ~i de
mediu, care vor contribui Ia atingerea obiectivelor stabilite ~i Ia micsorarea decalajelor dintre
Romania si tarile dezvoltate ale UE.
Scenariul nr. 1 - lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja
grupurile sanitare, infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm,
avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza
fundatii izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si
de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00 a
constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare BST500s (C),
iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic.
Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii, realizate din ....-... . rofile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton armat de peste
parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din profile tubulare patrate si
dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea deplasarilor laterale ale fermelor
metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri, realizate tot sub forma unor grinzi cu
zabrele din profile tubulare patrate sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura
cadrelor este conceputa a se realiza din subansamble de tip grinda - stalp, lmbinarea acestora
urmand a se face cu ~uruburi de In alta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strange rea
efectuandu-se ca pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 lmbinarile cu
~uruburi solicitate Ia lntindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia
forfecare fac parte din categoria A. Structura gradenelor, cabinei de traducere si camerei
tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate sau
dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, lmbinarea acestora urmand a se face cu sudura pe
72
~antier. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton
armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata amprentata
(1 mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele metalice, respective
grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in timpul executiei si
impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului de elementele metalice pe
care reazema, se va realiza prin intermediul unor dornuri cu cap, sudate de grinzi, prin
strapungerea tablei cutate.
Nrcrt
1
1.1 1.2
1.3
1.4
TOTAL CAPITOL 1
TOTAL CAPITOL2
3.1 ,. .......
3.2
3.3
3.4
3.5
DEVIZ GENERAL (HG 907/2016)
Valoare Denumirea capitolelor si subcapitolelor (fara TVA)
de cheltuieli Lei
2 3 CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Obtinerea terenului 0,00 Amenajarea terenului 0,00
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0,00 Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 130.000,00
130.000,00
CAPITOLUL 2
TVA
Lei
4
<.:OI"SU .It iLJliut:·s ~ .. ~1'1 .::.l;c."~A-;. 1 ANEXA LA HOTARAKr •• \ l
Nr........................ ;£/J_()~~
Valoare cuTVA
Lei 5
0,00 0,00 0,00 0,00
0,00 0,00
24.700,00 154.700,00
24.700,00 154.700,00
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
0 0 0 CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii 38.000,00 7.220,00 45.220,00 3.1.1 Studii de teren 8.000,00 1.520,00 9.520,00 3.1 .2 Raport privind impact asupra mediului 0,00 0,00 0,00 3.1.3 Alte studii specifice 30.000,00 5.700,00 35.700,00
Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.199,00 0,00 6.199,00 Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00 41 .650,00
Certificarea performantei energetice s i auditul energetic al cladirilor 1.000,00 190,00 1.190,00 PROIECTARE 306.450,00 58.225,50 364.675,50
3.5.1 T em a de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00 3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 109.000,00 20.710,00 129.710,00 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilor/autorizatiilor 10.000,00 1.900,00 11.900,00
3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 5.950,00
3.5.6. POE 2.500,00 475,00 2.975,00
73
rOl\SU.ll iLJl l!lE1 E.~i'i _sUC!: .. ·\VA
ANF.XA LA HOT A t.-7~A
3.5. 7 Verificarea tehnica de calitate a 1\r .......... - ...... }G· .. ..fJnJ'
.._ _t proiectului tehnic si a detaliilor de executie 29.950,00 5.690,50 35.640,50 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00 178.500,00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 0,00 3.7 CONSULTANT A 0,00 0,00 0,00
3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00 3.7.2 Auditul financiar 0,00 0,00 0,00
3.8 Asistenta tehnica 46.000,00 8.740,00 54.740,00 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 23.800,00 3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 11 .900,00
3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000,00 1.900,00 11 .900,00 3.8.2 Dirigentie de santier 26.000,00 4.940,00 30.940,00
TOTAL CAPITOL 3 432.649,00 81.025,50 513.674,50
CAPITOLUL4 ~--.,_ Cheltuieli pentru investitia de baza
-+.1 Constructii si instalatii 4.549.377,98 864.381 ,82 5.413.759,80
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si 4.2 functionale 43.684,25 8.300,01 51.984,26
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 590.600,90 112.214,17 702.815,07 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si
4.4 echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5 Dotari 541 .935,00 102.967,65 644.902,65
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL4 5.725.598,13 1.087.863,65 6.813.461,78
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 85.883,97 16.317,96 102.201,93
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii ~ aferente organizarii de santier 85.883,97 16.31 7,96 102.201,93
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,00 0,00 0,00 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 52.898,41 0,00 52.898,41
5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0,00 0,00 0,00
5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitati i lucrarilor de constructi 24.044,73 0,00 24.044,73
5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 4.808,95 0,00 4.808,95
5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -esc 24.044,73 0,00 24.044,73
5.2.5 Taxe pentru acorduri , avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0,00 0,00 0,00
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 620.804,81 117.952,92 738.757,73
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000,00 1.900,00 11 .900,00 TOTAL CAPITOL 5 769.587,19 136.170,87 905.758,06
74
o· "" ,.,.,,,...," ,, .... ,.,,, . ~~X.HA Hlf~R~tJn/q
CAPITOLULG 1'1< ................... .. ? .. i" I
- - I Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 6.2 Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 7.057.834,32 1.329. 760,02 8.387.594,34 din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1 .1) 4.808.946,20 913.699,78 5.722.645,98
Scenariul nr. 2 - lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja
grupurile sanitare, infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm,
avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpi i din beton armat ai suprastructurii se
vor realiza fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din
beton armat va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii, masurata fata
~ cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare
BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fide 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din
plastic. Suprastructura : cadre din beton armat (stalpi, grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua
directii ortogonale ale cladirii . Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza cu bare
din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din otel BST500s(C) pe directie
transversala. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/25, in
grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia
partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara
(calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii) , \'SI6- BST500s(C), dispuse Ia distanta
de 20cm si cap rite 01 0- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste parter se va realiza prin
intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe si un podest intermediar,
--nplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a podestului va fi de 15cm. Armarea
rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel BST500s(C), dispuse pe doua randuri,
unul Ia partea superioara si unul Ia partea inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata
cu rampa scarii.
75
Nrcrt
1
1.1 1.2
1.3
1.4 TOTAL CAPITOL 1
-TOTAL CAPITOL2
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
.........
3.6 3.7
3.8
DEVIZ GENERAL SCENARIUL 2 (HG 907/2016)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Valoare
cheltuieli (fara TVA)
Lei 2 3
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
Obtinerea terenului 0 Amenajarea terenului 0
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0
Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 80.000
80.000
CAPITOLUL2
rNSll.II'LJllllf.n: ~:.; ;~t:i'."t~~ ! A!"F.XA LA HOURAHi:.lo. f\r. ...................... ·-· .... !
TVA Valoare cuTVA
Lei Lei 4 5
0 0 0 0
0 0
15.200 95.200
15.200 95.200
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
0 0 0 CAPITOLUL3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii 38.000 7.220 45.220 3.1.1 Studii de teren 8.000 1.520 9.520 3.1.2 Raport privind impact asupra mediului 0 0 0 3.1 .3 Alte studii specifice 30.000 5.700 35.700
Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.200 0 6.200 Expertizare tehnica 35.000 6.650 41 .650
Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 1.000 190 1.190 PROIECTARE 297.500 56.525 354.025 3.5.1 Tema de proiectare 0 0 0 3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0 0 0
3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 100.000 19.000 119.000 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilorlautorizatiilor 10.000 1.900 11 .900 3.5.5. PAC 5.000 950 5.950 3.5.6. POE 2.500 475 2.975
3.5.7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 30.000 5.700 35.700 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000 28.500 178.500 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0 CONSULT ANT A 0 0 0
3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0 0 0 3.7.2 Auditul financiar 0 0 0 Asistenta tehnica 52.767 10.026 62.793 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000 3.800 23.800 3.8.1 .1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000 1.900 11.900
76
I ANF.XAL~~~~~;;J~ Nr.·---·-·· - -·
3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia (
fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000 1.900 11.900 3.8.2 Dirigentie de santier 32.767 6.226 38.993
TOTAL CAPITOL 3 430.467 80.611 511.078
CAPITOLUL4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 2.134.637 405.581 2.540.218
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si 4.2 functionale 52.227 9.923 62.150
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 592.925 112.656 705.581 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de
4.4 transport 0 0 0 4.5 Dotari 496.911 94.413 591.324
~ 4.6 Active necorporale 0 0 0 TOTAL CAPITOL4 3.276.700 622.573 3.899.273
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 49.151 9.339 58.489
5.1.1 . Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 49.151 9.339 58.489 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0 0 0
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 25.476 0 25.476 5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0 0 0
5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructi 11.580 0 11.580
5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 2.316 0 2.316
5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a - Constructorilor -CSC 11 .580 0 11 .580
5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0 0 0
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 327.670 62.257 389.927
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000 1.900 11.900 TOTAL CAPITOL 5 412.297 73.496 485.793
CAPITOLUL6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0 TOTAL CAPITOL 6 0 0 0
TOTAL GENERAL 4.199.464 791 .880 4.991.343 din care: C+M (1 .2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1) 2.316.015 440.043 2 .756.057
77
ICUNSU.IULJUIIE't E.•\l'i :;UU.AVA
ANEXA LA HOT ARA~ I Nr ...... - ....... .fG·~· .. /
I
5.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e)
Prin tema de proiectare se doreste amenajarea curtii interioare a cladirii Palatului
Administrativ, in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte. Astfel , s-a
realizat un spatiu care sa acomodeze un numar de 189 de scaune, o cabina de traducere si o
camera tehnica, avand dimensiunile maxime de 11.9x18.9m
Pentru a obtine un spatiu deschis, in care sa nu fie obturata Iibera vedere a zonei din fata
salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si prezentari), s-a optat
pentru realizarea unei structuri de rezistenta din profile metalice laminate Ia cald (varianta
constructiva nr. 1 ), care sa perm ita astfel de deschideri si care implica un timp de executie
redus fata de solutia constructiva numarul 2. Odata realizata structura de rezistenta din profile
metalice, realizarea acoperisului de tip terasa circulabila din beton armat si cofraj din tabla _,..-..
,utata, nu implica montarea in interiorul salii a nici unui fel de elemente de sustinere a cofrajului,
fapt ce faciliteaza Iibera executie a lucrarilor interioare aferente montarii structurii metalice a
gradenelor, cabinei de traducere si a camerei tehnice si executia instalatiilor si finisajelor.
Alegerea variantei constructive numarul 2, ar fi fost nepotrivita pentru functiunea de sala
de conferinte, intrucat, realizarea structurii de rezistenta din cadre beton armat (stalpi, grinzi,
plansee) ar fi limitat deschiderea intre stalpi, fapt ce ar fi condus Ia amplasarea in interiorul salii
de conferinte a unui numar suplimentar de stalpi din beton armat, care ar fi obturat Iibera vedere
a zonei din fata salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si
prezentari). Avand in vedere, inaltimea mare a salii de conferinte in partea din fata a acesteia
(aproximativ 6.25m de Ia cota: ±0.00 pana Ia fata inferioara a planseului din beton armat de
peste parter), executia lucrarilor de cofrare a elementelor din beton armat de peste parter ar fi -.1plicat o tehnologie de executie deosebita si o dificultate in realizare.
De asemenea, realizarea structurii de rezistenta din cadre din beton armat, ar fi implicat
si un timp mai indelungat de finalizare a acesteia, intrucat, in cazul elementelor din beton armat,
dupa turnare, este necesar un anumit timp de asteptare pentru ca betonul sa ajunga Ia
rezistenta caracteristica considerata in faza de proiectare (fapt influentat si de conditiile
atmosferice din perioada executiei), timp in care, este necesara mentinerea partiala sau totala a
elementelor de sustinere a cofrajelor, amanandu-se astfel montarea structurii metalice a
gradenelor, cabinei de traducere si a camerei tehnice si executia instalatiilor si finisajelor.
78
5.3. Descrierea scenariuluiloptiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) Obtinerea si amenajarea terenului;
lmobilul este situat in intravilanul municipiului Suceava si este in proprietatea Judetului
Suceava - domeniul public, cu drept de administrare intabulat in favoarea Consiliului Judetean
Suceava conform extras CF pentru informare nr. 50005/07.12.2016.
b) Asigurarea utilitatilor necesare functionariii obiectivului
Bransament de alimentare cu apa rece si instalatie de contorizare a consumului de apa
Alimentarea cu apa rece a obiectivului se realiza prin intermediul retelei publice locale.
Racord de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere.
Canalizare pluviala
Preluarea apelor meteorice de pe acoperi~ se va realiza prin rigole si conduse cu ,....._'
..Jbulatura de canalizare catre reteaua exterioara.
Retele exterioare de canalizare menajera ~i pluviala
lnstalatia de canalizare menajera exterioara ce deserveste cladirea este compusa dintr-o
retea de canalizare din teava PVCKG . Apele uzate menajere sunt colectate in interiorul casei si
apoi dirijate pe exterior catre caminul de racord din zona N a parcelei.
Racordul de apa se va face prin intermediul unui racord nou conform planselor anexate
cu o conducta din PEHD cu diametrul de 32mm. din reteaua existenta in caldire.
Alimentarea cu energie electrica
Cladirea propusa se va racorda Ia reteaua electrica de 400V/230V - 50Hz a localitatii
pana Ia firida de bransament in conformitate cu Avizul de Racordare emis de Societatea de
Distributie si Furnizare a Energiei Electrice.
Proprietarul va negocia cu furnizorul de energie electrica puterea si consumurile alocate
si, daca este necesar, proiectarea si executia unui nou bransament.
lnstalatia de alimentare I racordare (bransamentul) se proiecteaza si se executa de
Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice si nu face obiectul prezentei
documentatii.
Alimentarea cu energie termica se va realiza din reteaua proprie
Apa calda sanitara este preparata local prin intermediul a 4 boilere cu V=1 01. montate
sublavoar
Alimentarea cu gaz
Alimentarea cu gaze naturale a obiectivului se va realiza prin intermediul retelei publice
de alimentare cu gaz metan.
79
c) Solutia tehnica cuprinzand descrierea din punct de vedere tehnologic,
constructiv, tehnic, functional-arhitectural si economic a principalelor lucrari
pentru investitia de baza, corelata cu nivelul calitativ, tehnic si de performanta
ce rezulta din indicatorii tehnico-economici propusi
Arhitectura
In spiritul afirmatiei "Form follows function" (Forma urmareste functiunea-Louis Henry
Sullivan) s-a incercat rezolvarea intr-un mod cat mai eficient si placut schema functionala
stabilita prin tema de proiectare.
Obiectivul propus va fi amenajat in incinta curtii interioare a Palatului Administrativ si va -.. vea functiunea principala de sala de conferinte, cu posibilitatea adaptarii acesteia Ia
evenimente diverse( sedinte, expozitii etc.)
Accesul principal in zona de parter a salii se va face prin interiorul cladirii Palatului
Administrativ,din holul principal, fiind utilizata iesirea existenta catre curtea interioara. Sala va fi
amenajata astfel incat vizibilitatea participantilor sa fie ideala, scaunele fiind amplasate partial
pe gradene. Astfel , se va face accesul in sala de Ia cota 0.00 si se va cobori catre prezidiu Ia
cota -1 ,50m. De Ia aceasta cota se va face realiza inca un acces din curtea interioara.
Sala a fost gandita astfel incat sa fie utilizat cat mai eficient spatiul curtii, ocupandu-se
maximul posibil,dar totodata pastrand luminarea naturala a cat mai multor spatii existente, si, in
acelasi timp, crearea unui spatiu de recreere exterior, prin utilizarea acoperisului ca o terasa
circulabila, cu zone inverzite, si locuri de stat. Accesul principal pe aceasta terasa se va face -rin intermediul unei scari intr-o rampa ce va fi adiacenta fatadei si care ca porni din incinta
curtii interioare de Ia nivelul -0,75m. Aceasta scara va face parte dintr-un parcurs arhitectural
isoric; urcand-o, vizitatorii vor avea ocazia sa citeasca pe panourile de fatada relatari ale celor
mai importante momente din istoria Moldovei,Bucovinei si Sucevei ca oras, asa cum au fost ele
insemnate de cronicarii si poetii vremii.
Zonele secundare ce deservesc functiunea salii, respectiv grupurile sanitare pentru
public, centrala de ventilatie, biroul tehnic, biroul traducatorilor, depozitari au fost rezolvate
utilizand spatile adiacente, precum si zone din cladirea existenta. Grupurile sanitare vor
functiona in subsolul partial de sub sala de conferinte, iar accesul Ia acestea se va face utilizand
scara principala a cladirii existente, prin crearea unui gol de usa Ia nivelul peretelui demisolului
care va face legatura intre subsolul propus si casa scarii.
80
Legatura pe verticala intre nivele se va face asadar prin casa scarii existenta, si prin
scara exterioara , propusa.
Proiectul respecta prevederile normativelor in vigoare privind accesul persoanelor cu
dizabilitati in interiorul cladirii, fiind prevazuta o rampa mobila de acces persoane cu dizabilitati.
Tn urma lucrarilor de construire vor rezulta urmatoarele spatii functionale:
Numar Denumirea spatiului Suprafatf0 'I~U . Il l tJIIIlfl ,.
AJIIF.:XA L"' HOT
1ncapere utila Nr.·--·-·-·Tk (mp)
1 HOL +CASA SCARII 37.10 2 HOL 12.05
SUBSOL 3 GRUP SANITAR BARBATI 21.50 4 GRUP SANITAR FEMEI 22.70
TOTAL 93.35 1 SALA CONFERINTE 186.25 2 HOLACCES 6.55
PARTER 3 GARDEROBA 11.35 4 DEPOZITARE SCAUNE 34.90 5 CABINE DE TRADUCERE 16.35
TOTAL 255.40 PARTER 1 CENTRALADE
22.25 COTA VENTILATIE +1.10 2 CAMERA TEHNICA 11.35
TOTAL 33.60
Dupa realizarea lucrarilor de constructii «Ia rosU>>, se propun urmatoarele tipuri de
,.fi_nisaje interioare:
• pardoseala din mocheta de trafic intens Ia sala de conferinte, garderoba, cabinele
traducatorilor si biroul tehnic.
• pardoseala din gresie portelanata antiderapanta Ia holul de acces de Ia cota -1.50;
• pardoseala din vopsea epoxidica Ia spatiul de depozitare;
• pardoseala din dale de cauciuc in centrala de ventilatii;
• pardoseala din gresie portelanata in grupurile sanitare din subsol
• pia care cu faianta pana Ia inaltimea de 2,1 0 m in grupuri sanitare;
• tencuieli interioare cu mortar M1 OT alaturi de zugraveli-var lavabil Ia peretii din
blocuri de zidarie;
• vopsitorii cu vopsele lavabile de interior Ia pereti si tavane;
• placari cu panouri din lemn stratificat si panouri din PAL
81
• perete decorativ din panouri de lemn traforate, cu strat vegetal decorativ din
licheni stabilizati
• tavan decorativ tridimensional din lamele din lemn lipit
FINISAJE EXTERIOARE
lnchiderile exterioare neadiacente claririi existente vor fi alcatuite din panouri
termoizolate tip sandwich in grosime de 20 si de 8 em, care vor fi finisate divers- cu placari
decorative din HPL cu textura din lemn,tabla plana faltuita tip Lindab de culoare gri-inchis si
rigle din lemn baituite si lacuite de culoare maro.
Constructia va fi prevazuta cu trotuar de protectie executat din beton simplu turnat pe loc
In grosime de 8 em, fara scliviseala, pe un strat de nisip pilonat de 5 em grosime, cu rosturi Ia
circa 3 m umplute pe 5 em cu nisip ~i pe 3 em cu mastic de bitum, deasupra caruia se vor -·Jonta pavele pietonale. Tamplaria exterioara, va fi realizata din pereti cortina cu montanti si
grile din aluminiu cu bariera termica si geam termopan.
ACOPERISUL 51 INVELITOAREA
Acoperi~ul va fi realizat In sistem terasa circulabila cu pardoseala finita din compozit tip
WCP-DECK de culoare maro.
Apele pluviale vor fi colectate in rigole si dirijate prin sistemul de pluviale catre reteaua de
canalizare.
lnstalatii sanitare interioare
SOLUTIILE PROIECTULUI
Premisa esentiala a proiectului este de a asigura utilitatile necesare, concomitent cu
exigentele obligatorii, adoptand solutii tehnice In urma carora sa rezulte instalatii performante,
...--...Jbile ~i conditii superioare de utilizare, concomitent cu un efort investitional minim.
La lntocmirea proiectului au fost respectate prevederile ~i recomandarile Normativului
privind proiectarea ~i executarea instalatiilor sanitare, ~i Normativului pentru proiectarea,
executarea ~i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor.
Prezentul proiect stabile~te solutiile tehnice ~i condi!iile de realizare a instalatiilor
interioare de distributie a apei reci ~i a apei calde menajere, de Ia punctul de racord pana Ia
ultimul punct de consum din cladire. De asemenea, se stabilesc solutiile tehnice ~i conditiile de
realizare a instalatiilor interioare de canalizare a apei uzate menajer de Ia punctele de consum
pana Ia canalizarea exterioara.
INSTALATIIINTERIOARE DE APA RECE ~I APA CALDA
Pentru fiecare operator consumator de apa s-au prevazut racorduri de apa rece.
Racordurile de apa au fost amplasate in ghena. Pentru consumatorii igienico-sanitari distributia
82
in interiorul cladirii , atat orizontala cat ~i verticala, se face printr-un sistem realizat din teava de
polietilena reticulata , montata ingropat in pereti sau in ghena. Racordurile de apa pentru
lavoare ~i WC-uri se va realiza cu teava PPR.20x2,8.
Tmbinarea tevilor din polietilena reticulata ~i fitinguri speciale, se realizeaza prin sudura,
conform caietului de sarcini si instuctiunile furnizorului. Sistemul de fixare al conductelor de
polietilena reticulata este cu colier cu placuta ~i niplu de fixare conform instructiunilor
furnizorului. Tn situatia utilizarii unor materiale similare, acestea vor trebui sa fie obligatoriu
agrementate tehnic in Romania, ~i sa fie destinate utilizarii pentru apa potabila.
La trecerea conductelor prin plan~ee si pereti se vor monta tuburi de protectie.
Dimensiunile conductelor au rezultat in urma calculului de dimensionare ~i echilibrare
hidraulica. Solutia de distributie aleasa ~i configuratia geometrica a sistemului asigura
autocompensarea dilatarilor.
Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaza conform planurilor de arhitectura, distributia
apei realizandu-se conform planurilor detaliate anexate pentru fiecare consumator in parte.
Tevile montate liber se izoleaza cu tuburi din spuma de polietilena cu A.=0,04 W/m x K
- 1 Omm grosime pentru conducte de apa rece
- 20mm grosime pentru conducte de apa calda
PREPARARE APA CALDA SANITARA
Apa calda sanitara este preparata local prin intermediul a 4 boil ere cu V=1 01. montate
sublavoar
--
INSTALATII DE CANALIZARE MENAJERA ~I PLUVIALA
Canalizare menajera interioara
Pentru fiecare consumator de apa s-au prevazut racorduri de canalizare aferente
aiectelor sanitare(PP40 pentru lavoare, PP11 0 pentru WC-uri ~i PP50 pentru restul
consumatorilor) ~i sifoane de pardoseala. Toate racordurile obiectelor sanitare Ia conductele de
scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmand a fi
mascate dupa efectuarea probei de etan~eitate ~i de eficacitate. Se vor respecta pantele
normale de racordare a obiectelor sanitare Ia coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este
interzisa racordarea oricarui obiect sanitar Ia canalizare fara un sifon intermediar cu garda
hidraulica. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea , coloana se
prelunge~te ~i se monteaza un aerator cu membrana. Pe coloanele de canalizare se va monta
o piesa de curatire Ia fiecare nivel al cladirii. De asemenea pe traseul orizontal al colectoarelor
de canalizare de Ia parterul cladirii se vor monta piese de curatire in pozitiile indicate in partea
desenata. Schimbarile de directie vor fi realizate numai prin coturi Ia 45°.
83
Solutia aleasa pentru reteaua interioara de canalizare este cu conducte din PVC sau PP,
special destinat instalatiilor de canalizare pentru constructii. Racordul Ia reteaua exterioara de
canalizare se realizeaza cu teava PVCKG pentru instalatii exterioare. Etan~area lmbinarilor
sistemului de conducte din PVC facandu-se cu inelele de cauciuc ale sistemului.
Canalizare pluviala
Preluarea apelor meteorice de pe acoperi~ se va realiza prin rigole si conduse cu
tubulatura de canalizare catre reteaua exterioara. rco;..,s:uuu11nnF.·' r-: sucEAVA 1 I A"iFX'I LA H76t~ /{! Retele exterioare de canalizare menajera ~i pluviala 1 ~,.:: .. : ........ :·:··· ··-· .... '{).
lnstalatia de canalizare menajera exterioara ce deserveste cladirea este compusa dintr-o
retea de canalizare din teava PVCKG . Apele uzate menajere sunt colectate si apoi dirijate pe
exterior catre caminul de racord din zona N a parcelei.
Racordul de apa se va face prin intermediul unui racord nou conform planselor anexate /"'.
u o conducta din PEHD cu diametrul de 32mm. din reteaua existenta in caldire.
lnstalatii stingere incendiu
Tn conformitate cu prevederile legale, cladirea se va echipa obligatoriu cu urmatoarele
instalatii interioare de stingere a incendiilor cu apa:
- hidranti interiori;
- hidranti exteriori;
lnstalatia de hidranti interiori.
In concordanta cu Normativul privind securitatea Ia incendiu a constructiilor, Partea a 11-a,
, lnstalatii de stingere incendiu", indicativ P118/2-2013 si NP 127-09 s-au prevazut instalatii de
hidranti interiori dupa cum urmeaza:
- lnstalatii de tip apa - apa pentru protejarea constructiilor civile inalte;
- Pentru partea supraterana a cladiriilor, corespunzator prevederilor P118/2-2013, este
obligatorie prevederea hidrantilor de incendiu interiori cu urmatoarele caracteristici :
- Debitul specific minim al unui jet: qih = 2.10 I/ sec; - Numarul de jeturi In functiune
simultana: 1 Qc = 2.10 1/s;
- Numarul de jeturi simultante pe fiecare punct: 1 1- Lungimea minima a jetului compact:
Lc = 10.0 m;- Debitul de calcul al instalatiei: Qih = 2.10 1/sec.
Se vor utiliza hidranti de Dn50 echipati cu furtunuri semirigide amplasati in zona
supraterana a cladirilor, SR EN 671-1 , avand teava de refulare cu diametrul orificiului final de 12
mm, care asigura:
- debitul specific = 2.13 1/s;
- presiunea necesara Ia ajutajul tevii de refulare = 40.00 mH20 (4.0Bar);
- lungimea jetului compact: 10 m;
84
Accesoriile de trecere a apei (furtun de 30,0 mi. cu diametrul Dn 50 mm., teava de
refulare simpla, ajutaj de pulverizare a apei ~i cheie de manevra), vor fi pozate in cutii de
hidranti ~i ni~e , astfel incat robinetele sa fie Ia maxim 1 ,50 m de pardoseala, corespunzator
P118/2-2013.
lnstalatia de hidranti exteriori.
Nu se va modifica;
CERINTE ~I CRITERII DE PERFORMANTA
Conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, pe toata durata de existenta a
instalatiilor este obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor.
lnstalatii termice interioare
SOLUTIILE PROIECTULUI
Prezentul proiect stabile~te solutiile tehnice ~i conditiile de realizare a instalatiilor /'"'-.
1terioare de incalzire centrala si ventilatie aferentei salii multifunctionale si grupului sanitar.
lnstalatia de incalzire centrala trebuie sa asigure confortul termic, pentru rea lizarea
temperaturilor interioare confortabile, prevazute in SR 1907/2-1997.
Proiectarea sistemului s-a facut in concordanta cu prevederile Normativului pentru
proiectarea ~i executarea instalatiilor de incalzire centrala, indicativ 1.13-15 acest normativ va fi
deasemenea respectat Ia punerea in opera a prezentului proiect.
Necesarul de caldura pentru spatiile interioare din imobilul proiectat, a fost determinat in
conformitate cu prevederile standardului SR 1907/1-1997. Calculul necesarului de caldura a fost
efectuat in scopul dimensionarii precise a suprafetelor corpurilor de incalzire ~i i n scopul
stabilirii debitelor de calcul , pe tronsoane ale retelei ramificate de distributie a agentului termic
de incalzire. ·- Vara, temperatura exterioara de calcul cu care s-a operat este de +21 oc corespunzatoare zonei IV si unui grad de asigurare de 80%. Necesarul de frig (aporturile de
caldura pe timpul verii) a fost calculat conform ST AS 6648/1 ,2-82, pentru o temperatura
interioara de 21 .0°C .
Proiectarea sistemului s-a facut in concordanta cu prevederile Normativului pentru
proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare 15 « lnstructiuni tehnice de
proiectare pentru instalatii de ventilare sau incalzire acu aer cald prin jeturi de aer orizontale"
Racirea respectiv incalzirea aerului se va face cu modul pentru tratarea aerului (centrala
de ventilare CV-1 buc)- amplasat in incaperea centralei termice : 8000mc/h.
Modulul pentru tratarea aerului este format din: baterie de incalzire, baterie de racire in
detenta directa (care v-a functiona doar vara), ventilator centrifugal q=8000mc/h . Alimentarea in
perioada calduroasa cu agent frigorific Freon produs de o unitate de condensare amplasata
85
langa centrala de ventilatie, in bateria de racire, in perioada de iarna agentul termic pentru
bateria de incalzire va fi agent termic apa calda de Ia CT existenta .
Aerul proaspat pentru parter va fi preluat printr-o singura gura de aer proaspat P.A si
printr-o tubulatura rectangulara din otel zincat, pana Ia centrala de aer proaspat CV.
Conform 15-2010, debitul de aer proaspat pentru incaperile civile nerezidentiale, cu
prezenta umana se determina in functie de categoria de ambianta, de numarul side activitatea
ocupantilor, precum si de emisiile poluante ale cladirii si sistemelor astfel:
Q = N X qp + A X qb
Unde:
- N - numarul de persoane;
- qp - debitul de aer proaspat specific pentru o persoana;
-A- aria suprafetei pardoselii [mp] r-
- qb - debitul de aer proaspat specific pentru suprafata
Astfel, in functie de gradul de ocupare, pentru cladire noua, putin poluanta, categoria de
ambianta II, se utilizeaza debitele specifice:
qp, debitul de aer proaspat specific pentru o persoana25 m3/h/pers
qb, debitul de aer proaspat specific pentru suprafata 2.52 m3/(h.m2
Proiectul cuprinde instalatiile de ventilare din spatiile mai sus mentionate. lncaperile sunt
in depresiune in grupurile sanitare, si suprapresiune in sala de festivitati , fiind asigurata
evacuarea aerului viciat, respectiv introducerea aerului proaspat.
lnstalatia de ventilare este formata din instalatia de evacuare a aerului viciat, respectiv
introducerea de aer proaspat. Reglarea debitului de aer evacuat pe ramura de distributie se va
face prin intermediul unor clapete de reglare (gurile de refulare au in echipare aceste clapete), -.aintea refularii aerului proaspat prin gura de introducere aer .
Pentru asigurarea circulatiei aerului (introducere aer ) , intre grupurile sanitare si
spalator, se va monta Ia partea inferioara a usii cate o grila de transfer in usa din aluminiu
sectiune 500x197 mm.
Aerul viciat/ proaspat se va evacua/aspira din spatii prin intermediul unei tubulaturi
circulare spiro, din otel zincat acoperit cu ioni de argint si a unor guri de aspirati!refulare
amplasate in tavanul fals al incaperilor Ia cota +3.41 m fata de nivelul fin it al pardoselii. Sistemul
de aspiratie va fi impartit astfel:
- in "sala multifunctionla", avand in vedere inaltimea Iibera mare a acesteia, aerul tratat va fi
introdus prin intermediul unor grile circulare elicoidale cu lamele orientabile prevazute cu
servomotoare alimentate Ia 24V. Tubulaturile de introducere se vor executa din tabla zincata si
se vor izola termic ..
86
'(0~.! .1\ i i.Jtl flf.i"f.~~!:CEAYAl
\ . A~;·XA .. ~~ .. ~.~11.-1.1Jrt/~ I ___:_:.:___I~
- evacuarea aerului din « G.S », va fi asigurata de ventilatorul centrifugal V1.1 montat in
centrala de ventilatie avand Q=660mc/h , racordat Ia tub dupa refularea centralei de ventilatie.
Acestea vor porni odata cu aprinderea luminii si are rolul de evacuare a aerului viciat.
Tubulatura se va racorda Ia ventilatoare prin intermediul unui racord tip buduf elastic.
Tubulatura se va menta sub plafon Ia distanta de 0.25 de tavan, conform traseele din
partea desenata.
Tubulatura si piesele speciale (reductii, piese speciale tip teu, ramificatii, guri de
aspiratii, piese speciale de capat, piese speciale tip cot precum si materialele aferente) vor fi cu
caracteristicele si dimensiunile precizate in partea desenata precum si in partea scrisa.
Dimensiunile si distantele de montaj fata de elementele de constructie inconjuratoare a
tubulaturii si a pieselor speciale au fost trecute in partea desenata, iar caracteristicele tehnice
ale utilajelor au fost precizate in lista de utilaje. Totodata Ia dimensionare s-a tinut cont de r--..
.ementele de constructie existenti, axele acestora fiind simetrice cu axele tubulaturii gurilor de
aspiratie de Ia nivelul pardoselii.
Comutarea de pe regim de vara pe regim de iarna si invers se va face automat prin
intermediul panoului de automatizare al centralei de ventilatie.
Aerul proaspat este preparat si vehiculat In instalatie prin intermediul unei centrale de
climatizare modulata CV sectiune rectangulara.
Temperatura minima Ia care aerul proaspat va fi introdus In lncapere In timpul sezonului
rece este de +15°C.
Pornirea instalatiei de introducere (centrala de climatizare) cat si a ventilatorului de
evacuare trebuie sa se faca simultan , In caz contrar existand posibilitatea aparitiei unor curenti
de aer In zona usilor de acces. ,...._
,stalatii electrice interioare
Obiectul proiectului
Prezenta documentatie trateaza instalatiile electrice curenti tari aferente obiectivului mai
sus mentionat.
Alimentarea cu energie electrica a imobilului, din reteaua furnizorului se va realiza
conform avizului tehnic de racordare eliberat de distribuitorul de energie electrica Ia cererea
beneficiarului.
Descrierea instalatiilor electrice proiectate
Proiectul cuprinde realizarea unei noi instalatii electrice dupa cum urmeaza:
instalatiile electrice de iluminat normal;
instalatiile electrice de iluminat antipanica, evacuare si hidranti
87
instalatile electrice alimentare utilaje si prize;
instalatie priza de pamant;
Necesarul de putere electrica rezultat in urma calculelor este :
-P inst.= 7 4,5KW
-Pmax.abs= 45KW
-Un = 3x400V
INSTALATIE ELECTRICA DE FORTA
Distributia energiei electrice in cladire se va realiza in regim TNS (3P+N+PE) de Ia
tabloul de distributie TO.
Tabloul electric va fi cu grad de protectie IP55, va fi prevazut cu spatiu rezerva de min
25% si se va monta aparent pe perete in camera tehnica.
Distributia electrica va fi realizata cu cabluri tip CYY-F protejate in jgheab metalic sau tub -..
VC, cu sectiunile dimensionate corespunzator, in functie de curentul de sarcina ~i de caderile
de tensiune maxim admisibile acestora.
Pentru consumatorii vitali s-a prevazut un tablou electric TSig alimentat din TO prin
intermediul unei surse neintreruptibile UPS (3KVA) cu autonomie 1 h. La disparitia tensiunii
normale de alimentare, consumatorii vitali vor fi preluati automat de sursa de rezerva (UPS).
Tabloul TSig si UPS-ul se vor monta in camera tehnica.
Circuitele electrice din TSig se vor realiza cu cablu rezistent Ia foe tip N2XH FE180/E90
de sectiune corespunzatoare.
Se vor respecta distantele fata de celelalte instalatii ( apa, agent termic, gaz, ... )
prevazute in NTE00?/08/00.
Trecerile cablurilor electrice prin zidarie, vor fi protejate mecanic si se vor etansa --.lpotriva propagarii incendiului.
INSTALATIE ELECTRICA ILUMINAT NORMAL
lluminatul normal se va realiza cu corpuri de iluminat cu surse LED.
Pentru incaperile unde exista tavan fals corpurile se vor monta incastrat, iar pentru
incaperile fara tavan fals, corpurile de iluminat se vor monta aparent.
In sala de conferinte s-au prevazut mai multe circuite de iluminat astfel incat sa se obtina
un nivel de iluminare adecvat in functie de activitatea desfasurata (conferinte, sedinte, expozitii,
prezentari. .. ).
Corpurile de iluminat LED vor avea gradul de protectie indicat pe planuri.
Comanda iluminatului va fi realizata cu intrerupatoare amplasate Ia intrarea in incaperi si
pe culoarele de acces, Ia o inaltime de 1,2-1,5m fata de pardoseala finita (inaltimea exacta va fi
88
stabilita de comun acord cu arhitectul). Pentru sala de conferinte comanda iluminatului a fost
dublata prin montarea de intrerupatoare si in camera tehnica.
Corpurile de iluminat vor fi amplasate conform planurilor anexate.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu cablu CYY-F.
INSTALATIE ELECTRICA ILUMINAT ANTIPANICA, EVACUARE, HIDRANTI
lluminatul antipanica s-a prevazut in sala de conferinte si se va realiza cu corpuri de
iluminat cu surse LED de acelasi tip ca si iluminatul normal. Aceste corpuri vor putea fi utilizate
si pentru iluminatul normal dar sunt alimentate din TSig prevazut cu UPS 3KVA (aut. 1 h).
Se va utiliza cablu rezistent Ia foe tip N2XH FE180/E90, montat in jgheab metalic
rezistent Ia foe.
lluminatul antipanica va intra in functiune automat Ia caderea tensiunii normale de
alimentare. Scoaterea din functiune a acestuia va putea fi facuta doar de catre personalul -,.:>ecial instruit aflat in camera tehnica.
lluminatul de evacuare se va realiza cu corpuri de iluminat tip luminobloc (functionare
permanenta, cu kit emergenta 1.5h) amplasate deasupra cailor de evacuare. lluminatul de
evacuare poate fi alimentat si de pe circuitele de iluminat normal.
Fiecare hidrant va fi marcat prin montarea unui corp de iluminat tip luminobloc cu
functionare nepermanenta (kit emergenta 1.5h), deasupra hidrantului.
Se vor consulta planurile si schemele electrice ale tablourilor TO, TSig.
INSTALATIE PRIZE DE CURENT
Utilajele aferente instalatiilor termomecanice (centrala tratare aer, agregat racire,
ventaltoare ... ) se vor alimenta cu energie electrica din tablou TO prin circuite separate
utilizandu-se cabluri tip CYY-F de sectiune corespunzatoare.
In sala de conferinte s-au prevazut prize de utilizare generala pe peretii laterali si prize in
pardoseala pentru situatia cand scaunele se vor indeparta si se va monta masa de sedinte. De
asemenea in zona prezidiului se vor monta doua doze de pardoseala echipate cu prize 230V.
Pentru echipamentele montate in tavanul fals (video proiector, panou proiectie retractabil ,
router WiFi) s-au prevazut prize IP44 cu montaj aparent in tavanul fals.Toate circuitele de priza
sunt realizate cu cabluri CYY-F montate in jgheaburi metalice sau tub de protectie PVC.
Fiecare circuit de priza va fi protejat cu intrerupator automat cu protectie diferentiala
30mA.
Prizele vor avea gradul de protectie corespunzator incaperii unde se vor monta
Pentru camera centralei de ventilatie, prizele vor fi cu grad de protectie marit IP44 si se
vor monta numai dupa definitivarea celorlalte instalatii (termice, sanitare)
89
lnaltimea de montare a prizelor va fi stabilita de comun acord cu arhitectul dar nu va fi
mai mica de 30cm fata de pardoseala finita.
PRIZA DE PAMANT 51 LEGATURI ECHIPOTENTIALE.
Se va realiza o priza de pamant artificiala, prin montarea in pamant a unui conductor OL
Zn 40x4mmp. La priza de pamant se va lega bareta PE a TD precum si armaturile stalpilor de
rezistenta.
Valoarea prizei de pamant trebuie sa fie <=4ohm.
Procedura de lucru
Aducerea pe ~antier a materialelor ~i echipamentelor. Verificarea documentelor
de lnsotire, documentelor de calitate ~i pa~apoartelor de montaj.
Preluarea frontului de lucru. Se verifica finisarea elementelor de constructie,
conformitatea cotelor, existenta golurilor necesare, a pieselor lnglobate. Se
lntocmesc procese verbale de primire-predare.
Se amplaseaza In teren echipamentele. Se stabile~te ordinea lucrari lor de
executat, interdependentele cu alte loturi. Se stabilesc urmatoarele principii
prioritare:
);> lncadrarea In planning;
);> eliminarea oricaror accidente umane ~i tehnice;
);> respectarea riguroasa a parametrilor de calitate, efectuarea tuturor masuratorilor ~i
probelor prescrise de normele In vigoare;
Se urmare~te realizarea lucrarilor pe etape, conform graficelor de lucru
Tntocmite. Se verifica lucrarile care devin ascunse, Tntocmindu-se Tmpreuna cu
beneficiarul buletine de atestare a calitatii acestora. La cererea acestuia
precum ~i Ia punerile partiale Tn functie se elibereaza buletine cu rezultatele
masuratorilor ~ i verificarilor.
Se va urmari respectarea celor stipulate Tn manualul calitatii ~i a standardelor
de calitate In vigoare.
Asigurarea calitatii
Controlul calitatii lucrarilor de instalatii electrice se va efectua conform prevederilor Legii
10/1995, Normativelor C56/2002, NTE007/08/00, PE 136/80, PE 101/87, 118/94, 17/02.
La executarea ~i exploatarea instalatiilor electrice se vor respecta normativul NSPM-65-
2001 ~i 17/2002.
Lucrarile vor fi executate de personal calificat ~i autorizat.
90
Tnainte de lnceperea lucn3rilor personalul va fi instruit ~i va fi familiarizat cu cerintele
proiectului, modificarile ce se impun In timpul executiei.
Organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure securitatea personalului angajat In
executarea lucrarilor de exploatare, reparatii ~i montaj.
Punctele In care pot avea loc accidente trebuie prevazute cu dispozitive de protectie ~i
de avertizare.
Tn exploatare, instalatiile electrice se considera tot timpul sub tensiune. Prezenta tensiunii
In instalatii se stabile~te numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau a lampii de control.
N 'IJC AVI jUINsi.!.IUL JUUf:"l ~:c' .s f.
Mijloace individuale de protectie \ A~;:~A;:~.~-oT~.~~. t)/
Toate mijloacele individuale de protectie folosite de personalul de deservire trebuie sa
corespunda normelor de securitate a muncii.
,.-..... Mijloacele de protectie contra electrocutarii, prin izolarea omului fata de partile aflate sub
tensiune sunt:
• mijloace ~i scule electroizolante (cizme de cauciuc, manu~i de cauciuc, platforme
electroizolante, covoare de cauciuc, scule cu man ere electroizolante );
• indicatoare de tensiune;
• dispozitive de scurtcircuitare ~ide Iegare Ia pamant.
Toate mijloacele de protectie primite In exploatare trebuie verificate sistematic, dupa cum
urmeaza:
• mijloacele de protectie electroizolante trebuie controlate In ceea ce prive~te rigiditatea
lor electrica, In conditiile ~i termenele indicate In norme;
• lncercarile mecanice indicate de norme pentru control ~i revizie periodica a
mijloacelor de protectie (cu exceptia prajinilor ~i platformelor electroizolante care sunt
supuse Ia lncercari mecanice numai Ia receptia din fabrica).
Controlul si verificarea lucrarilor
Acestea constau in controlul si verificarea lucrarilor pe parcurs, precum si calitatea
materialelor si aparatajului folosit Ia executia lucrarilor de instalatii electrice pe santier, inainte si
dupa punerea in functiune a instalatiilor electrice
Aceste verificari se vor executa in doua etape astfel:
a) verificarea preliminara care se face in timpul executiei lucrarilor, pe parcurs, inainte de
punerea in functiune a instalatiilor
b) verificarea definitiva care se face dupa executarea instalatiei, Ia punerea ei in
functiune prin controlul functionabilitatii si calitatii ei
91
In cadrul controlului si verificarilor preliminare periodice a instalatiilor electrice pe santier
se va executa:
Verificarea calitatii tuburilor si a jgheaburilor metalice utilizate in instalatie.
Verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a cablurilor electrice(in colaci )
Verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii cu
tencuiala sau turnarii betonului de egalizare Ia tuburile pozate peste placi
Verificarea executarii corecte a legaturilor electrice
In cadrul controlului si verificarii definitive a instalatiei electrice executate pe santier, se
va verifica:
Rezistenta Ia izolatie a instalatiei
Modul de executie a legaturilor in doze, Ia aparate , tablouri, firide.
Modul de realizare si functionare corecta a instalatiei de protectie contra electrocutarilor .
. Verificarea rezistentei de izolatie a instalatiei se face prin masurarea:
rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant
rezistentei de izolatie a conductorilor intre ei
Pentru aceste masuratori se va utiliza tensiunea de serviciu.
Masuratorile se vor face cu instalatiile conectate de Ia reteaua de alimentare.
Rezistenta electrica de izolatie atat a conductorilor fata de pamant cat si intre conducte,
va fide eel putin 500 Mohmi
.Se va verifica functionarea eficienta a instalatiilor de protectie de Iegare Ia pamant.
lnstructiuni de exploatare ~i intretinere
In timpul exploatarii ~i intretinerii instalatiilor electrice trebuie urmarite:
• utilizarea de sigurante ~i echipamente calibrate. lnlocuirea unei sigurante arse sau
anclan~area unui intreruptor automat se va face numai dupa identificarea ~i
eliminarea defectului.
• Verificarea periodica a legaturilor - in special in zonele in care ar putea sa apara
vibratii.
• Verificarea periodica a rezistentei prizei de pamant ~i a racordurilor instalatiilor de
protectie.
• Mentinerea spatiului liber de acces Ia tablourile electrice sau Ia dispozitivele de
deconectare de urgenta.
• Dupa expirarea termenului normal de exploatare se vor inlocui elementele instalatiei
Tn functie de uzura morala sau fizica Ia momentul respectiv. Materialele inlocuite vor fi
92
reciclate sau distruse, dupa caz, In conformitate cu legea In vigoare Ia data executarii
lucrarilor.
d) Probe tehnologice si teste
Nu este cazul
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii:
a) lndicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investitii,
exprimata in lei cu TVA si, respectiv, tara TVA din care constructii-montaj C+M,
in conformitate cu devizul general
Nr. crt. Valoare investitiei LEI 1. Valoarea investitiei cu
8.387.594,34 TVA (conform deviz) 2. Valoarea C+M cu TVA
5. 722.645,98 (conform deviz) Nr. crt. Valoare investitiei LEI 1. Valoarea investitiei tara
7.057.834,32 TVA (conform deviz)
2. Valoarea C+M fara 4.808.946,20 TVA (conform de viz)
b) lndicatori minimali, respectiv indicatori de performanta elemente
fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei obiectivului de investitii
si dupa caz, calitativi, in conformitate cu standardele, normativele si
reglementarile tehnice in vigoare
Capacitatile in unitati fizice si valorice sunt atasate Ia prezenta documentatie in
Anexa 1. Principalii indicatori sunt: Regim de inaltime S+P ; Dim. Ext. 16,65 x
20,32m; H total 5,30m; Aria utila totala 382,35mp; Aria construita 280,05mp; Aria
desfasurata construita 403,50mp; Volum 1484,26mc; POT =47, 73%; CUT =1 ,91
c) lndicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in
functie de specificul si tinta fiecarui obiectiv de investitii;
lndicatori financiari (cu TVA)- valoare investitie 8.387.594,34 din care C+M 5.722.645,98
lndicatori calitativi:
- investitie realizata conform reglementarilor tehnice in vigoare
- diversificarea activitatilor care se vor desfasura in noua sala de conferinte .
-oferirea de servicii imbunatatite in conformitate cu normele europene.
93
------.
d) Durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni
Durata estimata de executie a obiectivului de investitii este de 18 luni
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice
functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor
fundamentale aplicabile constructiei conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE ALE CONSTRUCTIEI
Cerinta "A" REZISTENTA ~I STABILITATE
Este indeplinita conform raportului de expertiza tehnica.
Cerinta "B" SIGURANTA iN EXPLOATARE (conform Normativ NP 068- 2002)
Siguranta cu privire Ia circulatia pe cai pietonale
Protectia impotriva riscului de accidente este asigurata prin:
Siguranta cu privire Ia accesul in cladire
Asigurarea protectiei impotriva riscu lui de accidente prin:
• Coliziune
• platformele s1 scarile exterioare de acces sunt dimensionate pentru a facilita
accesul;
Siguranta cu privire Ia circulatiile interioare
Asigurarea protectiei impotriva riscului de accidente prin:
• Alunecare
• pardoselile vor fi executate din rasini epoxidice si gresie antiderapanta;
• impiedicare
• u~ile ce constituie cale de evacuare nu au praguri.
• Contact accidental cu proeminente joase
• inaltimea minima a golurilor de trecere precum ~i a proeminentelor de Ia partea
superioara ( grinzi de tavan, etc. ) este de minim 2,1 Om.
• Contact cu proeminente verticale laterale
• suprafetele verticale ale peretilor sunt plane
• Contact cu u~ile interioare
• deschiderea u~ilor se face spre exterior, in directia evacuarilor, cu sensul de
deschidere spre fluxul de evacuare
94
• Coliziune cu persoane, mobilier, echipamente
• fluxurile de evacuare §i caile de circulatie interioare au fost dimensionate pentru
numarul de utilizatori ai cladirii.
• U§ile interioare sunt dimensionate pentru latimi standard.
Cerinta " C " SECURITATE LA INCENDIU
Conform art. 2.1.8., tabela 2.1.9. §i art. 2.1.11. din Normativ P 118- 99, coroborat cu
reglementarile din Ordinul 269/4 martie 2008 al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice §i
locuintelor ~i Ordinul nr. 431/31 martie 2008 al ministrului administratiei §i internelor pentru
modificarea ~i completarea Regulamentului privind clasificarea ~i incadrarea produselor pentru
constructii pe baza performantelor de comportare Ia foe, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor ~i turismului ~i al ministrului administratiei ~i internelor nr.
1.822/394/2004 - pentru cladirea existenta este gradul II de rezistenta Ia foe, compatibil cu ~-
.fia construita Ia sol, destinatie §i regim de inaltime.
Cerinta "D" IGIENA ~I SANATATEA OAMENILOR
lgiena aerului
Spatiile sunt dimensionate pentru un numar specific de utilizatori, fiecare avand suprafata si
inaltimea calculata pentru a asigura volumul de aer necesar de minim 5 me/ persoana.
lgiena apei
Cladirea este alimentata cu apa potabila din reteaua publica municipala, de Ia furnizorul local,
iar conditiile de calitate ale acesteia vor respecta ST AS 1342.
Evacuarea de~eurilor solide
De~eurile sunt colectate zilnic, sortate in containere speciale, reciclate cele care permit §i restul
evacuate Ia un depozit de de~euri autorizat.
tan~eitatea elementelor de constructie
Prin constructie, cladirea nu prezinta etan~eitate Ia infiltratiile de vapori prin elementele de
inchidere exterioare, conform (conf. STAS 6472/4). De asemenea punerea in opera a
materialelor de constructie se va face astfel incat sa se evite acumularile de vapori in
elementele constructiei.
Etan~eitatea Ia apa
Tamplaria exterioara va prezenta etan~eitate totala Ia infiltratiile de apa.
lluminatul artificial
Momentan, este asigurat nivelul mediu de iluminare normat Ia suprafata utila, functie de
inca peri §i destinatia acestora, conform SR 6646/4-1997, ST AS 6646/3 §i normativului de
iluminat artificial ed. 2002.
95
Cerinta "E" - Economia de energie si izolare termica
a) IZOLARE TERMICA ~I ECONOMIE DE ENERGIE
Amplasamentul se afla in zona cu adancimi de inghet de 0,80-0,90 m - STAS 6054/77
Masurile de izolare termica:
• Tamplarie exterioara va fi etansata nerezultand pierderi de caldura in sezonul rece;
• Nu sunt respectate cerintele normativului C 107 - 82 privind masurile pentru asigurarea
protectiei termice a cladirii si realizarea economiei de energie in exploatarea cladirilor.
b) IZOLAJIE HIDROFUGA
Nr.
• Burlanele si jgheaburile permit colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis spre
exteriorul cladirii prin pantele trotuarelor perimetrale.
• Cerinta "F" PROTECJIE LA ZGOMOT
• este asigurata atenuarea zgomotelor aeriene exterioare- (conf. STAS 6156, tabel1 - nivel
admis 35 .. . 45 dB), prin existenta peretilor exteriori;
• limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot interior (conf. STAS 6156, tabel4);
• Ia proiectarea elementelor de inchidere sub aspectul protectiei Ia zgomot, s-au avut in
vedere prevederile Normativului C 125 - 87 ~i instructiunile tehnice P 122 - 89.
• amplasarea constructiei asigura protectia necesara Ia zgomot a ocupantilor din vecinatate.
Categoria de importanta a obiectivului •
Factori Nivelul Punctaj
crt determinanti Criterii asociate apreciat
Partial Global
0 1 2 3 4 5
lmportanta i) oameni implicati direct in cazul unor mediu 2
vital a disfunctii ale constructiei
ii) oameni implicati indirect in cazul unor mediu 2 2
disfunctii ale constructiei
iii) caracterul evolutiv al efectelor mediu 2
pericu lease, in cazul unor disfunctii ale constructiei
2. lmportanta i) marimea comunitatii care apeleaza Ia apreciabil 2
social- functiunile constructiei ~i/sau valoarea economica ~i bunurilor materiale adapostite de constructie culturala
ii ) ponderea pe care functiuni le apreciabil 2 2
constructiei o au in comunitatea respectiva
iii) natura ~i importanta functiunilor apreciabil 2
respective
96
I A~r~~~ ~·A.HO~ll!1~+ 3. lmplicarea i) masura in care realizarea ~i exploatarea mediu 2 I
ecologica constructiei intervine in perturbarea mediului
natural ~i a mediului construit
ii) gradul de influienta nefavorabila mediu 2 2
asupra mediului natural ~i construit
iii) rolul activ In protejarea /refacerea mediu 2
mediului natural ~i construit
4. Necesitatea i) durata de utilizare reconizata mediu 2
luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta)
ii) masura in care performantele mediu 2 2
alcatuirilor constructive depind de ,....... cunoa~terea evolutiei actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare
iii) masura In care performantele mediu 2
functionale depinde de evolutia cerintelor pe durata de utilizare
5. Necesitatea i) masura in care asigurarea solutiilor mediu 2
adaptarii Ia constructive este dependenta de
conditiile conditiile locale de teren ~i de mediu
locale de teren
~ide mediu ii) masura in care conditiile locale de mediu 2 2
teren ~i de mediu evolueaza defavorabilln timp
iii) masura Tn care conditiile locale de teren ~i mediu 2
de mediu determina activitati I mas uri l-
deosebite pentru exploatarea constructiei
6. Volumul de i) ponderea volumului de munca ~i de apreciabil 2
munca ~i de materiale lnglobate materiale necesare
ii) volumul ~i complexitatea activitatilor mediu 2 2
necesare pentru mentinerea performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia iii) activitati deosebite in exploatarea mediu 2
constructiei impuse de functiunile acesteia
PUNCTAJ TOTAL 12
CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"
97
• Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor ~i
•
metodologiei aferente, pentru punctajul total cuprins lntre 6 ~i 17 categoria de importanta
este "C" (normala). Categoria de importanta a obiectivului: C (normala) ;
ICO!'\SLl.IULJllll!::.l ~.Ml !llJI.t.A"V;'j l ANEXA LA HOT .• AK<. I :-ir ...•.. ·-·-·········· - · ..••
5.6. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei
financiare si economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de Ia bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate de sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
Sursele de finantare a investitiei se constituie In conformitate cu legislatia In vigoare ~i
consta In fonduri de Ia bugetul local.
Urbanism, acorduri si avize conforme.
6.1. Certificatul de urbanism em is in vederea obtinerii autorizatiei de construire
Certificatul de urbanism nr. 1769 din 13.12.2016 in scopul "Obtinere autorizatie de
construire pentru lucrari de amenajare curte interioara a Palatului Administrativ, in vederea
crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte", a fost emis de Primaria Municipiului
Suceava.
,-...
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute prin
lege
Extrasul de carte funciara este anexat Ia prezenta documentatie.
6.3.Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de
diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu in documentatia tehnico-economica
Conform actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului - Agentia pentru
Protectia Mediului Suceava- nr. 9071/21.08.2018 -decide clasarea notificarii doarece
proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului si de
evaluare adecvata.
6.4.Avize conforme privind asigurarea utilitatilor
Nu este cazul
6.5. Stu diu topografic vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate lmobiliara
Studiul topografic este vizat OCPI conform procesului verbal de receptie nr. 444 din
26.03.2018 si este anexat Ia prezenta documentatie.
6.6.Avize, acorduri si studii specifice dupa caz, in functie de specificul obiectivului de
investii si care pot conditiona solutiile tehnice
98
7.
Nu este cazul.
lmplementarea investitiei
lt:VI'iSU.I u l.JUIJE'I ~~~i~ ANEXA LA HO~ 11
\ Nr .................. ::-~{)
7 .1.1nformatii des pre entitatea responsabila cu implementarea investitiei
Ordonator principal de credite/investitor:
Consiliul Judetean Suceava -
Ordonator de credite (secundar/tertiar):
Consiliul Judetean Suceava
Beneficiarul investitiei:
Consiliul Judetean Suceava
Judet: Suceava
7.2.5trategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de
investitii (in luni calendaristice), durata de executie, graficul de implementare a
investitiei, esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare
Durata estimata de executie a obiectivului de investitii este de 18 de luni
99
Esalonarea investitiei pe ani ) )
lei
VALOARE TOT ALA, INCLUSIV TVA 8.387.594,34 Din care C + M 5.722.645,98
E$ALONAREA lnvestitie 5.591.729.56
INVESTITIEI
ANUL I (12LUNI) C+M (cu TVA) 3.815.097,32
ANUL II (6LUNI) lnvestitie 2. 795.864.78
C+M (cu TVA) 1.907.548,66
Grafic orientativ de executie a investitiei
ET APE PRINCIPALE Luna 1 I Luna 2 I Luna 3 I Luna 4 I Luna 5 I Luna 6 I Luna 7 I Luna 8 I Luna 9 I Luna 10
Obtinere autorizatie de construire pentru lucrari de amenajare curte interioara a Palatului Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte
Lucrari de arhitectura
Lucrari de rezistenta
lnstalatii sanitare
lnstalatii termice lnstalatii ventilatie -climatizare
lnstalatii electrice curenti tari
lnstalatii curenti slabi
Am curte interioara Organizare de santier
taxe si cote
100
Luna 11
Luna 12
ETAPE PRINCIPALE
re Lucrari de arhitectura
)
Luna 13 I Luna 14
Luna 15
Luna 16
Luna 18
autorizatie de construire Lucrari de rezistenta _ . !It- • _ ___ 1
pentru lnstalatii sanitare ·£.a:..,,., . £a&.- ~.a::t'7 ·-·- ·.a:.· • ., •
lucrari de lnstalatii termice amenajare lnstalatii ventilatie -. c~rte climatizare mtenoara a
Palatului lnstalatii electrice curenti tori
Administrativ /nstalatii curenti slabi ~·'-"'T':% .. i. • " .·. in vederea · · · ·~ ..... · -· · · • · · · · · ... ·· · · · · · · · · ·- - · crearii unui
spatiu cu functiunea
sala de conferinte Amenaiare curte interioara
Organizare de santier
Com is taxe si cote
101
)
-Q
,...._
7.3.Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind durabilitatea ~i siguranta constructiilor,
t itularul investitiei are obligatia sa asigure permanent supravegherea curenta a starii tehnice a
constructiei. Supravegherea starii tehnice a constructiei se va organiza ~i se va desfa~ura pe
toata durata de serviciu a acesteia conform legislatiei tehnice In vigoare.
Urmarirea comportarii (In exploatare) a constructiilor reprezinta: actiune sistematica de
observare, examinare, investigare a modului In care raspund (reactioneaza) constructiile, In
decursul utilizarii lor, sub influenta actiunilor agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare ~ i a
interactiunii constructiilor cu mediullnconjurator ~i cu activitatea util izatorilor.
Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta
din observarea ~i inregistrarea unor aspecte, fenomene ~i parametri ce pot semnala modificari
ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate ~i durabilitate stabilite
prin proiect.
Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare vizuala
directa ~i daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent, permanent sau temporar.
Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiilor noi sau vechi revine in sarcina
proprietarilor ~i/sau a utilizatorilor, care o executa cu personal ~i mijloace proprii sau In cazul In
care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua aceasta activitate, poate contracta
activitatea de urmarire curenta Ia o firma abilitata In aceasta activitate.
Personalullnsarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta , va intocmi rapoarte ce
vor fi mentionate In Jurnalul evenimentelor ~i vor fi incluse In Cartea Tehnica a constructiei.
In cazulln care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, beneficiarul va
solicita lntocmirea unei expertize tehnice.
In cadrul urmaririi curente a constructiilor, Ia aparitia unor deteriorari ce se considera ca
pot afecta rezistenta, stabilitatea ~i durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspectare extinsa asupra constructiei respective urmata daca este cazul de o
expertiza tehnica.
LISTA FENOMENELOR SUPUSE URMARIRII CURENTE PRIN OBSERVATII VIZUALE SAU CU
DISPOZITIVE SIMPLE DE MASURARE
• Schimbari evidente ale pozitiei constructiei manifestate prin deplasari vizibile pe
orizontala, pe verticala sau prin rotiri in raport cu locul initial de amplasare sau prin efecte
secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scarilor, de soclul sau corpul cladirilor ~ i aparitia de
rosturi, crapaturi, smulgeri);
102
---·
• Deformatii evidente ale elementelor structurale manifestate prin lncovoieri, dezaxari,
deplasari, tasari, rotiri sau prin caderea finisajelor; ICONS!.UliDTilf'l :·:~ N SUCt.AV1 i ANEXA LA IIOTARAIU:. • Aparitia de fisuri §i crapaturi In zonele de continuitate ale drumurilor; ~ Nr ....... -............ : . ... .
•
•
Deschiderea sau lnchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructi ;
Schimbari In gradul de protectie §i contort prin cedarea izolatiilor termice sau hidrofuge,
manifestate prin igrasie sau condens sau prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia
izvoarelor, lnmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa cutremure,
exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii suprafetelor;
• Defecte §i degradari ale elementelor structurale manifestate prin fisuri, In
elementele din zidarie §i beton sau pete de rugina pe elemente din beton armat.
• Umflarea sau craparea terenului ca urmare a alunecarilor In versantii diferitelor
amenajari, ramblee. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita:
a) Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide din jurul obiectelor de
constructie §i tuturor masurilor de lndepartare a apelor de Ia fundatia obiectelor de constructie
amplasate In terenuri loessoide (pante spre exterior pe eel putin 10 m, etan§eitatea rostului
trotuar - cladire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioara, integritatea §i etan§eitatea
conductelor ce transporta lichide de orice fel etc);
b] lncaperilor In care exista conditii de mediu deosebit de agresiv In raport cu
materialele din care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata);
c) Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu
natural sau tehnologic;
d) Modificarilor In actiunea factorilor de mediu natural §i tehnologic care pot exprima
comportarea constructiilor urmarite
ZONELE DE OBSERVATIE $1 PUNCTELE DE MASURARE
Se vor inspecta vizual fatadele tuturor obiectivelor proiectate pentru a se observa eventuale
fisuri §i crapaturi, desprinderi de finisaje, desprinderea trotuarelor de cladire,etc.
Se vor masura lnaltimea maxima a constructiilor, lnaltimea Ia corni§a In toate colturile cladirilor;
masuratorile vor fi efectuate fata de un punct de reper stabilit din interiorul sau exteriorul cladirii.
7 .4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institution ale
• Conducerea institutiei formuleaza politica de asigurare a calitatii §i obiectivele In
conformitate cu necesitatea de a atinge obiectivele propuse prin acest proiect;
• lmplicarea tuturor membrilor administratiei publice locale;
• Abordarea sistemului calitatii ca proces pe mai multe nivele §i stabilirea
responsabilitatilor In functie de nivel. Stabilirea activitatilor §i identificarea interactiunilor
complexe;
103
• Abordarea sistemului calitatii ca proces managerial. Analiza periodica a situatiei
implementarii sistemului prin sondaje, rapoarte, ~edinte ~i alte actiuni din care sa rezulte
situatia lndeplinirii obiectivelor;
• lmbunatatirea continua ca obiectiv permanent;
• Evaluarea interna ~i evaluarea externa;
• Fundamentarea deciziilor pe baza de fapte, analize ~i informatii complete;
• Relatia reciproc avantajoasa cu beneficiarii obiectivului de investitii;
• Transparenta informatiilor.
8. Concluzii si recomandari
lnvestitia propusa prin prezentul studiu de fezabilitate este realista, fezabila, necesara,
reprezinta una din necesitatile principale pentru locuitorii din judetul Suceava. Reprezentantul
legal are capacitatea si determinarea necesara pentru realizarea obiectivelor propuse.
Data
14.08.2019 lntocmit:
Proiectant arhitectura: arh. tetanic ' o\tl
Proiectant instalatii: ing. Horia~elint
ing. Cipria~t:ffi::r-~~r Proiectant rezistenta: ing. lonescu Cristia
104
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
OBIECTIV: AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
Nr crt
1
DEVIZ GENERAL (HG 907/2016)
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Valoare
(tara TVA) cheltuieli
Lei 2 3
CAPITOLUL 1
TVA
Lei 4
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0,00 0,00 1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0,00 0,00
1.4 Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 130.000,00 24.700,00 TOTAL CAPITOL 1 130.000,00 24.700,00
CAPITOLUL2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
TOTAL CAPITOL 2 0 0 CAPITOLUL3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii 38.000,00 7.220,00
3.1.1 Studii de teren 8.000,00 1.520,00 3.1.2 Raport privind impact asupra mediului 0,00 0,00 3.1 .3 Alte studii specifice 30.000,00 5.700,00
3.2 Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.199,00 0,00
3.3 Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00
3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 1.000,00 190,00
3.5 PROIECTARE 306.450,00 58.225,50 3.5.1 Tema de proiectare 0,00 0,00 3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 109.000,00 20.710,00 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilorlautorizatiilor 10.000,00 1.900,00 3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 3.5.6. POE 2.500,00 475,00 3.5.7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 29.950,00 5.690,50 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 3.7 CONSULTANT A 0,00 0,00
3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 3.7.2 Auditul financiar 0,00 0,00
3.8 Asistenta tehnica 46.000,00 8.740,00 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in programul de control allucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000,00 1.900,00 3.8.2 Dirigentie de santier 26.000,00 4.940,00
TOTAL CAPITOL 3 432.649,00 81.025,50 CAPITOLUL4
Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 4.549.377,98 864.381 ,82
Valoare cu TVA Lei 5
0,00 0,00
0,00
154.700,00
154.700,00
0
45.220,00 9.520,00
0,00 35.700,00
6.199,00 41 .650,00
1.190,00 364.675,50
0,00 0,00
129.710,00
11.900,00 5.950,00 2.975,00
35.640,50 178.500,00
0,00 0,00
0,00 0,00
54.740,00 23.800,00 11.900,00
11 .900,00 30.940,00
513.674,50
5.413.759,80
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 43.684,25
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 590.600,90 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care
4.4 nu necesita montaj si echipamente de transport 0,00 4.5 Dotari 541.935,00
4.6 Active necorporale 0,00 TOTAL CAPITOL 4 5. 725.598,13
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 85.883,97 5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 85.883,97 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 52.898,41 5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0,00 5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructi 24.044,73 5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 4.808,95 5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor-esc 24.044,73 5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0,00
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 620.804,81
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000,00
TOTAL CAPITOL 5 769.587,19
CAPITOLUL6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 6.2 Probe tehnologice si teste TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1)
In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4,7273 lei
Data 09.08.2019
Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
0,00 0,00 0,00
7.057.834,32 4.808.946,20
ICONSU .ll :t. J IJI)F.T:O: .>.N SliC:t:AVA I ANi'XA LA H01l!f.JJJ )If!
i Nr ........... . ,_... ' .. 0 I
8.300,01 51.984,26
112.214,17 702.815,07
0,00 0,00 102.967,65 644.902,65
0,00 0,00 1.087.863,65 6.813.461 '78
16.317,96 102.201,93
16.317,96 102.201,93 0,00 0,00 0,00 52.898,41
0,00 0,00
0,00 24.044,73
0,00 4.808,95
0,00 24.044,73
0,00 0,00
117.952,92 738.757,73
1.900,00 11 .900,00
136.170,88 905.758,07
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.329. 760,02 8.387.594,34 913.699,78 5. 722.645,98
)
Proiectant:S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
)
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
CAPITOLUL NR. 1 - CHEL TUIELI PENTRU OBTINEREA 51 AMENAJAREA TERENULUI
Nr. Valoare
TVA va1oare
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA crt
Lei Lei Lei 1 2 3 4 5
1 OBTINEREA TERENULUI 0 0 0
2 AMENAJAREA TERENULUI 0 0 0
3 AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Sl ADUCEREA LA ST AREA INITIALA
0 0 0
4 UTILITATILOR 130.000 24.700 154.700
TOTAL 130.000 24.700 154.700
I
I
- --- - - - - - - - ---------- - -- - - -- -~--- - --- ------------ -------- ----
In preturi Ia data de 09.08.201 9; 1 euro = 4,72731ei
Data 09.08.2019
Beneficiar/1 nvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
lnto~mit $ef proiect: ig~. ar~~gdan ~doi
~ . " ,,\' .·. ~·
, . ~
C).-''0
--81 7. ~ ~,~ ='~= l » F I r- <-! > '§ i :t: "r, I 0 :..; l ~. :~ '. :e z ~~·:!;
~~R
""" ~ ~ ..::J
)
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
)
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
Nr. crt
1
CAPITOLUL NR. 2- CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
2
1 RETEA DE CANALIZARE EXTERIOARA
2 RETEA EXTERIOARA ALIMENT ARE CU APA
4 RETEA TERMOFICARE
TOTAL
In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4.7273 lei
Data 09.08.2019
Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
Valoare TVA
Valoare (fara TVA) cu TVA
Lei Lei Lei 3 4 5
0 0
0 0
0 0
0 0
lntocmit $ef proiect: ing. arh. BogdarrAue
'~
~ ~ o. ~
<> ·-a
0
0
0
0
I
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 1~693410 J 33n~0/2003
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA ACLADIRII PALATULUI ADM INISTRATIV,IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
CAPITOLUL NR. 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE Sl ASISTENTA TEHNICA
Nr. Valoare TVA
Valoare Oenumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli lfara TVA cu TVA crt
Lei Lei Lei 1 2 3 4 5
3.1 . STUD II
3.1.1 Studii de teren 8.000.00 1.520,00 9.520,00
3.1.2. Raportprivind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
3. 1.3. AJte studii specifice 30.000,00 5.700,00 35.700,00
T0TAL3.1. 38.000,00 7.220,00 45220,00
32. Oocumentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
a). obtinerea/prelunqirea valabilitatii cerilificatului de urbanism 0,00 0,00 0,00
b). obtinereatprelungirea valabilitAlii autorizatiei de 0,00 0.00 0.00 construire/desfiintare
c). obtinerea avizelor ~i acordurilor pentru racorduri ~~ bran~ a mente 1.000,00 0,00 1.000,00 Ia retelele publice de allmentare cu apa, canalizare.alimentare cu aze. alimentare cu aqent termic, enerq1e electrica. telefonie
d) obtinerea cerlificatului de nomenclatura stradala si adresa 0,00 0,00 0,00
e) intocmirea documentatiei, obtinerea numarului cadastral 0,00 0,00 0,00 provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara f) obtinerea actului administrativ al autoritatii competente pentru 200,00 0.00 200,00
rotectia mediului
q) obtinerea avizu!ui de protectie civila 0,00 0,00 0,00
h) avizul de specialitate in cazul obiectivelor de patrimoniu 0,00 0,00 0,00
i) alte avize,acorduri si autorizatii 4.999,00 0,00 4.999,00
TOTAL 32. 6.199,00 0,00 6.199,00
3.3. Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00 41.650,00
Total3.3 35.000,00 6.6~ .00 41.650,00
3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al 1.000,00 190,00 1.190,00 cladirilor Total3.4 1.000,00 190,00 1.190,00
3.~. PROIECTARE
3.5. 1 T em a de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
3.5.3 Stu diu de fezabilitate I documentatie de avlzare a lucrarilor 109.000,00 20.710,00 129.710,00 de interventii si deviz_g~neral
3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avlzelor 10.000,00 1.900,00 11.900,00 I acordurilorlautoriza~ilor
3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 5.950,00
3.5.6. POE 2.500,00 475,00 2.975,00
3.5. 7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a 29.950,00 5.690,50 35.640,50 detaliilor de executie
3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00 178.500,00
TOTAL 3.5 306.450,00 ~.225,50 364.675,50
3.6. ORGANIZAREA PROCEOURILOR DE ACHIZITIE 0,00 0,00 o.ool TOTAL3.6. 0,00 0,00 0,00
3.7. CONSULTANT A
3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00
3.7.1 .1. Plata serviciilor de consultanta Ia elaborarea memoriului 0,00 0,00 0,00
'ustificativ si Ia intocmirea cererii de finantare 3.7.12. Plata serviciilorde consultanta in domeniul managementului investitiei sau administrarea constractului de 0,00 0,00 0,00 executie
3.7 .2 Auditul financiar 0,00 0,00 0,00
TOTAL 3.7 0,00 0,00 0,00
3.8. ASISTENTA TEHNICA 46.000,00 8.740,00 54.740,00
3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 23.800,00
3.8.1.1 oe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 11.900,00
3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in -ll.2_00,00 programul de control allucrarilor de executle, avizat de catre 10.000,00 1.900,00
lnspectoratul de Stat in Constructii ,/""" -.........
3.82 Dirigentie de santier 26.000,00 [/4':940,~~ .30,940,00
TOTAL3.8. 46.000.~ 8.740,00 54.740,00
TOTAL 432.649,00 81.025,50 w513.674,50J ·
In proturi la data de OQ.08.2019; 1 euro = 4,72731oi
"!~!fl/ Data iect_,.0 09.08.2019 $ef pro1ec1 1ng.
Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
)
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
' I
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
DEVIZUL OBIECTULUI NR. 1 - AMENAJARE CURTE INTERIOARA
Nr. crt Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
1 2 Cap. 4- Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 4.1.1 Terasamente, sistematizare pe verticala si amenajari exterioare 4.1.2 Rezistenta 4.1.3 Arhitectura- Amenajare curte interioara 4.1 .4 lnstalatii
TOTAL I - subcap. 4.1 4.2 Montaj utilaje si echipamente tehnologice si functionale
4.3
4.4
4.5
4.6
TOTAL II -subcap. 4.2 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport
Dotari
Active necorporale TOTAL Ill- subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6
Total deviz pe obiect (Total I +Total II +Total Ill) In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4,7273 lei
Data 09.08.2019
Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
Valoare (fara TVA)
Lei
3
0,00 0,00
26.646,86 0,00
26.646,86 0,00 0,00
0,00
0,00
0,00
0,00 0,00
26.646,86
~ef proie
.,
TVA
Lei
4
0,00 0,00
5.062,90 0,00
5.062,90 0,00 0,00
0,00
0,00
0,00
0,00 0,00
5.062,90
~· · (0' $.?:a
Valoare cu TVA
Lei
5
0,00· 0,00'
31 .709,76 0,00 1
31.709,76 0,00! 0,00
0,00
0,00
0,00
0,00 0,00
31.709,76 ('
c '-)- v .
Zz_!C
r;1~ : > ... ! r ~ t :» E \ 5 :;1 ! -t :'. ~;,.... 1>-
~~.~ i::."C" : ~ ~
. " ~
--t::)
)
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
)
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
DEVIZUL OBIECTULUI NR. 2 • SALA DE CONFERINTE
Nr. crt Denumlrea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
1 2 Cap. 4 • Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructll si lnstalatll 4.1.1 Terasamente, s istematizare pe vertlcala si amenaiari exterioare 4.1 .2 Rezlstenta
4. 1.2.1 Infrastructure 4.1.2.2 Suprastructura 4.1.2.2 tnterventii cladirea existenta
4.1.3 Arhitectura 4.1.4 lnstalatll
4.1.4.1 lnstaiatii sanitare 4.1.4.2 instalatii termice
4.1.4.3 lnstalatii ventllatie- climatizare
4.1.4.4 lnstalatii eiectrice curenti tari
4.1.4.5 lnstalatii electrice curenti slabi TOTAL I · subcap. 4.1
4.2 Monta] utlla]e si echlpamente tehnologlce st functlonale
4.3
4.4
4.5
4.6
TOTAL II -subcap. 4.2
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montai si echipamente de transport
Dotari
Active necorporale TOTAL Ill· subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6
Total deviz pe obiect (Total I + Total II+ Total Ill) In preturi Ia data de 09.08.20 19; 1 euro = 4,7273 1ei
Data 09.08.2019
Beneficiar/ lnvestitor CONSiLIUL JUDETEAN SUCEAVA
Valoare (fara TVA)
Lei
3
0 1.627.811,22
449.420,91 1.065.869,80
112.520,51 2.218.236,36
676.683,54 118.206,60
7.823,24
118.456,30
376.931 ,98
55.265,42
4.522.731,12 43.684,25 43.684,25
590.600,90
0,00
541.935,00
0,00 1.132.535,90
5.698.951,27
~ef proiect: i
TVA Va loare cu
TVA
Lei Lei
4 5
0 0 309.284,13 1.937.095,35
85.389,97 534.810,88 202.515,26 1.268.385,06
21 .378,90 133.899,41 421 .464,91 2.639. 701 ,27 128.569,87 805.253,41 22.459,25 140.665,85
1.486,42 9.309,66
22.506,70 140.963,00
71 .617,08 448.549,06
10.500,43 65.765.85
859.318,91 5.382.050,03 8.300,01 51.984,26 8.300,01 51.984,26
112.214,17 702.81 5,07
0,00 0,00
102.967,65 644.902,65
0,00 0,00
215.181,82 1.347.717,72
1.082.8()_0 ,7 4 6.781 .752,01
.... 0
... --·- ('l c 2
)>:/> zz r:.
fE~ ! [""" =: ; )> = I :c-i o ;:l t --1 :;..~. ..... ~· J;oo
h~·'Z ~~~ ~~
>t< .__ . \ c~ ~
- -·
)
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
)
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
CAPITOLUL NR. 5 • AL TE CHEL TUIELI
Valoare TVA
Valoare
Nr. crt Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA
Lei Lei Lei
1 2 3 4 5
5.1 Organizare de santler 85.883,97 16.317,96 102.201,93
5.1 .1. Lucrari de conslructii si inslalalii afe renle organizarii de 85.883,97 16.317,96 102.201,93 sanlier
5.1 .2. Cheltuieli conexe ol'_ganizarii santierului 0,00 0,00 0,00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditulul 52.898,41 0,00 52.698,41
5.2.1 . Comisioanele si dobanzile aferenle credilului bancii 0,00 0,00 0,00 finantatoare
5.2.2 Cola aferenta ISC penlru controlul calilal ii lucrarilor de 24.044,73 0,00 24.044,73 constructii
5.2.3. Cola aferenta ISC penlru conl rolul slatului in amenajarea 4.808,95 0,00 4.808,95 leriloriului, urbanism si penlru autorizarea lucrarilor de constructii
5.2.4 Cola aferenla Casei Sociale a Constructorilor- CSC 24.044,73 0,00 24.044,73
5.2.5. Taxe penlru acorduri, avize conforme si autorizatie de 0,00 0,00 0,00 construire/desfiintare
5.3 Cheltulell diverse sl neprevazute 620.804,81 117.952,92 736.757,73
5.4 Cheltuiel i pentru informare si publicitate 10.000,00 1.900,00 11.900,00 TOTAL 769.587,19 136.170,88 905.758,07
:•. ' t'~ '"o
)
Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003
I
OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE
Nr. crt
1
6.1
6.2
CAPITOLUL NR. 6 - CHEL TUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE 51 TESTE
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
2
Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste
TOTAL -- - - -- - - -
In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4, 7273 lei
Data 09.08.2019
Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
Valoare (fara TVA)
TVA
Lei Lei
3 4
0 0
0 0 0 0
--- ---
lntocmit $ef proiec.tJt9· arh. Bogdan
0~ o/t9.
C't '"o
,...-/
-Valoare cu TVA
Lei
5
0
0 0
8 :z~~ f" (I.;~ i ~~ I r- ._ i ;; § ~~~ ~>·-..· Fa~·~ ~g
t"' :> ~