· ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA HOTARARE privind aprobarea documentatiei actualizate...

ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA

HOTARARE privind aprobarea documentatiei actualizate aferente obiectivului de investitii

"Amenajare curte interioara a cladirii Palatului Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte"

Consiliul Judetean Suceava; A vand 1n vedere: - Referatul de aprobare nr.20402/28.08.2019 al dornnului Viorel SEREDENCIUC,

Vicepre~edinte al Consiliului Judetean Suceava; - Raportul Directiei tehnice nr.20403/28.08.2019; - Raportul Comisiei pentru studii, programe, prognoze, buget-fmante, societati

comerciale, regii autonome ~i servicii; - Raportul Comisiei pentru organizare ~i dezvoltare urbanistidi, realizarea lucrarilor

publice, culte, protectia monumentelor istorice, administrarea domeniului public ~i privat; - Avizul Consiliului Tehnico - Economic nr.75/28.08.2019; - Prevederile art.7 alin.(6) din Hotararea Guvemului nr.907/2016 privind etapele de

elaborare ~i continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare;

- Prevederile art.44 alin.(l) din Legea nr.273/2006 privind fmantele publice locale, cu modificarile ~i completarile ulterioare;

in temeiul art.173 alin.(3) lit. f) ~i al art.l82 alin.(l) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr.57/2019 privind Codul administrativ,

HOTARA~TE:

Art.l.- Se aproba documentatia actualizata aferenta obiectivului de investitii "Amenajare curte interio.ara a cladirii Palatului Administrativ 1n vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte", conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art.2.- Directia tehnica, Directia finante-contabilitate ~i Serviciul buget din cadrul Consiliului Judetean Suceava vor aduce la 1ndeplinire prevederile prezentei hotar§ri.

Suceava, 30 august 20 Nr. 168

Contrasemneaza: Secretarul judepdui,..

~7////--: Pdru-fANASA

I

.-

PROJECT NR. 521/2018

08/ECTIV: AMENA]ARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA

SALA DE CONFERINTE

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA

AMPLASAMENT: ORAS SUCEAVA, JUDETUL SUCEAVA

PROIECTANT GENERAL: S.C. MOLDPRO/ECT A.S.D. S.R.L. SUCEAVA RO 15693410 J33/750/2003

FAZA: STUD/U DE FEZABILITATE- S.F.

S.C. ,MOLDPROIECT-A.S.D." S.R.L. SUCEAVA SOCIET ATE DE PROIEG ARE- CONSULTING IN ARHITECTURA, URBANISM, DESIGN, GRAFICA, MANAGEMENT URBAN

MUNICIPJUL SUCEAVA - str. Milmil Sndovem11111r. 9A

TEL. : 0330 I 803501; MOBIL: 0744 I 794696; E-MAIL: [email protected].

1

S.C. MOLDPROIECT A.S.D. S.R.L

Proiectare constructu civile, industriale ~i agricole, Documentatii autorizatu de construire,

Proiect nr. 5121/ 2018 Faza: S.F. Amenajare curte interioara a cladirii Palatului

Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte

Beneficiar: Consiliul J udetean Suceava

Amenajari interioare. Tel.j fax: 0744.794.696; 0330803501; Email : [email protected]

Contract de actualizare documentatie nr. 17387/5435 din 23.07.2019

Sef proiect:

Proiectant arh.itectura:

Proiectant rezistentii: I

Proiectant instalatii:

Desenat:

FISA RESPONSABILITATI

in g. arh.. Bogdan Adomrzitej:7~ ~ .st;ntir. l .-u~.N!TEI • ~,~·:!-..... : C:? G!!».\! ' ·' .,;~::· :-: '

arh. S tefanica Cazac

ing. Cristian Io

ing. Haria Meli

Ing. Ciprian Vieru

arh. Mihaela Pilat

S.C. ,MOLDPROIECT-A.S.D." S.R.L. SUCEAVA SOOET ATE DE PROJECT ARE - CONSULTING iN ARHITECTURA, URBANISM, DESIGN, GRAFICA, MANAGEMENT URBAN

MUNICIPIUL SUCEA VA - str. Mihail Sadovemtuur. 9A

TEL. : 0330 I 803501; MOBIL: 0744 I 794696; E-MAIL: moldproiect@l{ahoo.com.

2

S.C. MOLDPROIECT A.S.D. S.R.L

Proiectare constructu civile, industriale ~i agricole, Documentapi autorizapi de construire, Amenajari interioare. Tel./ fax: 0744.794.696; 0330803501; Email : [email protected]

Proiect nr. 5121/ 2018 Faza: S.F. Amenajare curte interioara a cladirii Palatului

Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte

Beneficiar: Consiliul Judetean Suceava

A. PlESE SCR1SE

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1. Denumirea obiectivului de investitii:

AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV IN

VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Consiliul Judetean Suceava

1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar)


1.4. Beneficiarul investitiei:


1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

S.C. MOLDPROIECT ASD SRL SUCEAVA

2. SITUATIA EXISTENTA 51 NECESITATEA REALIZARII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI

DE INVESTITII

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborat in

prealabil) privind situatia actual, necesitatea si oportunitatea promovarii

obiectivului de investitii si scenariile/optiunile tehnico-economice indentificate si

propuse spre analiza

-* Nu a fast elaborat un studiu de prefezabilitate.

3

CONS!.I.IIIl. J IJilf.Tl':AN SUI;t. ,\V.•.

ANEXA LA HOT ARAithA ! 9

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri

institutionale si financiare

La intocmirea prezentului studiu de fezabilitate s-a pornit de Ia ideea realizarii unei

analize care sa permita conturarea unei imagini cat mai clare despre ceea ce se urmareste prin

implementarea proiectului propus.

Se doreste ca Ia finalizare, acest studiu sa permita furnizarea unor informatii in ceea ce

priveste sustenabilitatea si necesitatea - privita din exteriorul definitiei sale strict financiare- de

implementare a proiectului precum si a unor informatii privind alternativele existente si care pot

fi luate in calcul in procesul decizional de catre beneficiar.

Palatul Administrativ din Suceava a fost construit intre anii 1903-1904 in perioada

conducerii administratiei ora~ului de catre primarul Franz Des Loges. Cladirea urma sa

adaposteasca administratia ora~eneasca a Sucevei. Pana atunci, Primaria functiona in cladirea

actuala a Colegiului de Arta ,Ciprian Porumbescu". Proiectul cladirii a fost realizat de arhitectul

vienez Peter Paul Brang (1852-1925). Peter Paul Brang (n. 1852- d. 1925) a fost un arhitect

vienez care ~i-a desfa~urat activitatea in teritoriile de astazi ale Republicii Cehe ~i Sloveniei, ca

~i in Bulgaria ~i Romania.

Dupa finalizarea constructiei noului edificiu , Primaria ora~ului Suceava s-a mutat in

decembrie 1904 in Palatul Administrativ. Tn aceasta cladire au fost gazduite politia ora~ului,

casa de economii ~i muzeul de istorie, iar in perioada interbelica ~ i Societatea ,Ciprian

Porumbescu". Edificiul administrativ al ora~ului a fost folosit ~ide pompieri, care au amenajat in

turnul central o camera de observare a incendiilor.

Cladirea avea initial o forma literei ,L", avand in curte un grajd, remiza de pompieri ~i

remiza de trasuri.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, in anul 1944, in cladirea fostei primarii

au fost instalate Consiliul Popular Judetean Suceava, Comitetul Judetean Suceava al PCR ~i

Comitetul Judetean Suceava al UTC. Tn anii '60 ai secolului al XX-Iea, autoritatile judetene au

demolat constructiile anexe din curte ~i au construit in stil baroc un corp care a inchis intregul

ansamblu, dandu-i o forma dreptunghiulara. Cu aceasta ocazie, au fost renovate fatadele cu

tencuieli in praf de piatra ~i mozaic ~i s-a amplasat o fresca cu tematica istorica pe perele

holului central. Fresca are o suprafata de 8x4 metri, fiind realizata din marmura colorata de

catre Gheorghe Popescu in anul 1971.

Tncepand din 1990, in Palatul Administrativ din Suceava se afla sediul Prefecturii ~i a

Consiliului Judetean Suceava.

4

...........

Tn anul 2006, cladirea Palatului Administrativ din Suceava a suferit lucrari de reparatii

capitale. Cu aceasta ocazie, au fest inlocuite geamurile din lemn cu geamuri termopan din lemn

stratificat, au fest igienizate ~i zugravite interioarele.

Lista principalelor reglementari in domeniul proiectarii:

Legea nr. 1011995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 17712015 privind completarea legii 10/1995

Legea nr. 5011991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu adaugirile ~i

completarile ulterioare

Ordin 83912009 Norme metodologie de aplicare a legii 50/1991

HG90712016 privind etapele de elaborare ~i continutul cadru al documentatiilor tehnico-

economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice

Legea nr. 42212001 privind protejarea monumentelor istorice

Lista monumentelor lstorice 2015

HGR 27311994 Regulament de receptie a lucrarilor

STAS 1434183 Desene tehnice de constructii

Legea 35012001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

HG 76611997 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor

P 11811 11999 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor- partea 1-a- constructii.

P11812 I 2013 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor - partea a -11-a - instalatii de

stingere.

P11813 I 2013 Normativ de siguranta Ia foe a constructiilor - partea a - 111-a - instalatii de

detectare, semnalizare ~i avertizare incen.diu.

Legea 30712006 privind apararea impotriva incendiilor

ORDIN 163128.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva

incendiilor

ORDIN MAl 12912016 pentru aprobarea Normelor Metodoligice privind avizarea ~i

autorizarea de securitate Ia incendiu si protectie civila

Legea nr. 481 12004 privind protectia civila

MP008 I 2000 Manual privind exemplificari, detalieri ~i solutii de aplicare a prevederilor

normativului de siguranta Ia foe P118/1999

NP 05112001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent Ia

exigentele persoanelor cu handicap

NP 06312002 Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor ~i scarilor

pentru circulatia pietonala in constructii

Legea 31912006 privind protectia muncii

5

F~:O.I.I.I li l.JI I Ill'.l ~:~I'I _SUCt • .-WA I

A~;:~.~ .. ~~-~-~~-~-~-~A 11 Legea 10412011 calitatea aerului inconjurator (inlocuieste legea 655/2001)

Legea 45812002 privind calitatea apei potabile

Legea 31112004 pentru modificarea si completarea legii 458/2002 privind calitatea apei

potabile

CR6 I 2006 Cod de proiectare pentru structure din zidarie

NP069 I 2014 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea lnvelitorilor

acoperi~urilor In panta Ia cladiri

GP122 I 2014 Ghid privind reabilitarea utilitara ~i functionala a acoperi~urilor Ia cladiri

existente

NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri

GT041 12002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor ~i pardoselilor cladirilor civile

GE 05812012 Ghid privind produse de finisare ceramice utilizate in constructii

GP 037198 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarii calitatii pardoselilor Ia

cladiri civile

17 I 2011 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea instalatiilor electrice

aferente cladirilor

19 I 2013 Normativ privind proiectarea, executia ~i exploatarea instalatiilor sanitare

aferente cladirilor

P130 11999 Normativ privind comportarea In timp a constructiilor

MC 001 I 2006 Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor

Legea 372 I 2005 privind performanta energetica a cladiri lor

HG 486/93 privind cre~terea sigurantei In exploatare a constructiilor ~i instalatiilor

OG nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor

existente

P1 0011-2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru

cladiri;

P100-3/2008 - Cod de proiectare seismica, partea Ill, prevederi pentru evaluarea

seismica a cladirilor existente;

CR6-2006- Cod de proiectare pentru structuri din zidarie;

SR EN 1996-1-1-2006 - Reguli generale pentru constructii de zidarie armata ~i

nearmata;

CR 1-1-312012 - Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor;

CR 1-1-412012 - Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii vantului asupra

constructiilor;

6

SR EN 1991 - Eurocod 1 - Actiuni asupra structurilor;

CONS~LIIJ LJ!IIlET!-:.>N SlJCt.AVA

A 'F.XA LA HOTARARl N r....................... ·. - • fl~

CR 0 - 2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectari i constructiilor;

SR EN 1991-1-6-2005- Actiuni generale. Actiuni pe durata executiei

2.3.Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

lmobilul este format din teren in suprafata de 3958,0 m2, conform actelor, continand

constructia C1 , imobilul principal, conform extrasului de carte funciara.

Constructia C1 este independenta ~i are o forma dreptunghiulara, cu dimensiunile maxime

ale gabaritului de 45,21 x 41,40 m. i n centrul constructiei se afla curtea interioara cu

dimensiunile maxime de 22,24 x 16,63 m, asigurandu-se acces auto direct din str. Vasile

Bumbac. lmobilul monument istoric are un regim de inaltime demisol + parter +2etaje ~i pod

inalt, iar completarea din anii '60, din str. Vasile Bumbac ~i aleea Nucului are demisol + P + 3

........... etaje ~ i pod inalt, amenajabil in mansarda.

Partiul cladirii , in zona intrarii principale, de~i , in lini i mari, aminte~te de structura spatiala

~i functionala originara, a cunoscut modificari substantiale, unde din dorinta de a crea un spatiu

reprezentativ a desfacut unele incaperi pentru a crea un hoi amplu, dezvoltat pe doua niveluri,

cu supata, in legatura cu acest hoi realizandu-se o scara monumentala, in maniera

"functonalismului liric" promovat de arh. N. Porumbescu.

Cele doua aripi ale edificiului initial, destinate a primi functiun i administrative, se supun

ordinii dictate de sistemul circulatiilor centrale, cu dublu tract, avand incaperi in~iruite , mai mari

sau mai mici, birouri orientate spre exterior, in timp spre curtea interioara se afla oficii ~i servicii

auxiliare, asociate circulatiilor pe verticala, scari care leaga toate nivelurile pe verticala, in

fiecare din cele doua aripi.

......__ lnterventiile din ani i "60, dupa eliberarea de constructiile anexa, grajduri, remiza de

pompieri ~i apoi garaje, aflate spre str. Vasile Bumbac ~i aleea Nucului, au avut in vedere

amplificarea functiei administrative a ora~ului, in conditiile pastrarii ~i subordonarii volumetriei ~ i

plasticii arhitecturale fata de monumentul pastrat.

Completarea careului administrativ s-a concretizat printr-un corp format din doua aripi,

orientate Ia str. Vasile Bumbac, respectiv aleea Nucului, care se intalnesc in unghi drept, in

solutia de partiu cu incaperi situate pe acela~i coridor central care incinge cladirea, in virtutea

unei continuitati functionale.

Fatada principala este impresionanta ca arhitectura. La nivelul parterului, este acoperita de

un parament cu bosaje ce incadreaza ferestrele. in mijlocul cladirii se afla un turn cu ceas,

inaltat cu mult peste acoperi~ul mansardat. Initial, pe cladirea turnului (intre etajele doi ~i trei)

era sculptata vechea sterna a ora~ului. in partea stanga, pe colt, desfa~urat pe ambele etaje, se

7

CONSU.IULJIJIJt-;H;,>N SUU:.AYA 1

A:.~~-~-~~~ARAK~ ~

afla un foi~or de tip bovindou, poligon cu cinci laturi, din care trei , centrale au ferestre, terminat

cu un turnulet lnchis cu un acoperi~ Instil baroc, cu lanternou. Tn partea dreapta fata de accesul

principal, iese In relief un corp terminat Ia partea superioara, cu un fronton avand trei registre,

retrase volumetric, In acolade, ultimul bandou decorat cu sterna Bucovinei. Ferestrele sunt

terminate In arc semicircular, cele de Ia etajullntai avand deasupra lor frontoane triunghiulare.

lntrarea principala se face printr-un portal semicircular, aflat Ia parterul turnului cu ceas,

lncadrat de doua coloane angajate ce sustin un baleen baroc aflat Ia primul etaj . in prezent,

cladirea mai dispune ~i de alte doua intrari laterale.

Edificiul are 72 de lncaperi, remarcandu-se sala mare de ~edinte de Ia primul etaj, care are

practicate In peretele corpului decro~at, trei ferestre lntinse pe lnaltimea a doua etaje ~i

acoperite cu vitralii.

in interiorul cladirii, Ia etaj , pe peretele holului central, se afla un mozaic parietal cu

lnaltimea de 8 metri ~i latimea de 4 metri, realizat din marmura colorata de catre Gheorghe

Popescu ~i dezvelit In anul 1971 . Lucrarea are tematica istorica. Tn partea de jos este figurata o

cetate, cu arca~i care trag de pe ziduri In osta~ii otomani de Ia baza zidurilor. Deasupra cetatii ,

pe mijloc, este figurata sterna judetului Suceava din perioada comunista, iar de o parte ~i de alta

a ei, sunt desenati locuitori ai zonei: osta~i , unii calare (In partea stanga), muncitori, femei i n

costume populare, pastori cu oi (in partea dreapta).

0 scara monumentala, cu traseu In doua rampe, permite accesul direct din strada, pe o

terasa deschisa, In fata turnului cu ceas. Din acest punct, In axul intrarii se deschide spatiul

holului avand drept fundal mozaicul alegoric, desfa~urat pe doua niveluri, situat central ~i care

comunica cu holul perimetral, continand miezul cladirii. Acest hoi perimetral, de distributie,

asigura legatura pe orizontala, in toate cele patru aripi, spre lncaperile dispuse catre fatadele de

sud, nord, est ~i vest, deservind ~i legatura pe verticala cu demisolul ~ i podul.

Compozita rigida, cu respectarea unei simetrii relative, pe cele doua axe, longitudinala ~i

transversala, face predictibila dezvoltarea spatiala, supunandu-se unei ierarhizari functionale

riguroase.

La nivelul demisolului, corespunzator structurii de rezistenta, se pastreaza l ndeaproape

compartimentarile de Ia nivelul parterului, astfel incat perimetral, cu exceptia curtii interioare ~i a

segmentului exterior al aripii dinspre str. Vasile Bumbac, care nu sunt utilizat, se regasesc

acelea~i compartimentari , destinate arhivelor, unor spatii tehnice, vestiarelor, grupurilor sanitare

~i circulatiei prin cele patru casa de scara, amplasate In fiecare aripa.

Nivelul podului nu este folosit In momentul de fata, existand propunerea organizarii unor

birouri In aripa de nord, aici ajungand scarile de serviciu , amenajate corespunzator.

8

,......,_

CONSU.IliLJ!JI)H:,AN .SiJU.AV~ I Al\EXA LA HOTARAIU:. I ~

Lipsa izolatiei hidrofuge intre infrastructura ~i suprastructura a permis migrarea apei

subterane i n zidaria de caramida, generand fenomenul de igrasie. Acest fenomen este prezent

atat in exterior cat ~i in interior, unde afecteaza partial zona parapetelor, extinzandu-se Ia intreg

perimetrul edificiul.

Conform raportului de expertiza tehnica sistemul structural al cladirii initiale este alcatuit

din pereti portanti din zidarie de caramida cu mortar din var si nisip. Dimensiunile peretilor

structurali Ia nivelul constructiei initiale sunt variabile 30 .. 70cm. Peste parter exista planse din

boltisoare de zidarie de caramida sau lemn, iar peste etaje din lemn. Accesul intre nivele se

face prin intermediul unor scari interioare.

Fundatiile sunte realizate din beton armat cu grosimi variabile 40 .. 90cm Ia interior si

exterior.

La nivelul demisolului sistemul structural consta in pereti in zidarie portanta de caramida

plina sau beton armat cu grosimea de 30 .. 70 em. Peste demisol exista un planseu de boltisoare

de zidarie de caramida cu profile metalice.

Sarpanta este din lemn ecarisat (cioplit), astereala din scanduri si invelitoare din tabla tip

tigla metalica.

2.4. Analiza cererii de bun uri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung

privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii

Cladirea Palatului Administrativ nu dispune de un spatiu adecvat destinat desfasurarii

intalnirilor de lucru, sedintelor, conferintelor de mai mare anvergura. De asemenea nu exista un

spatiu pentru organizarea de expozitii , vernisaje sau alte activitati culturale.

Prin realizarea obiectivului de investitii in afara de rezolvarea problemelor enumerate mai

sus se va aduce un plus de valoare cladirii care a avut un rol important in Unirea Bucovinei cu

Romania.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Prin realizarea investitiei publice se urmareste crearea unui spatiu adecvat desfasurarii activitati i

Consiliului Judetean Suceava. De asemenea in spatiul nou creat se vor putea desfasura

expozitii , conferinte Ia nivel international si diferite activitati culturale.

3. ldentificarea, propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/optiuni tehnico

economice pentru realizarea obiectivului de investitii

Avand in vedere ca anterior prezentului studiu nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate,

in acest capitol se vor prezenta scenarii/optiuni echivalente d.p.d.v. tehnico-economic pentru

realizarea obiectivului de investitii.

9

/""'.

-1Lv i':-.'uuuuuE1 ::: .~-1\SC'C~·,;.,,..

ANF.XA LA HOT ARAK ·.A

Nr ..... ·-·- ······ •·· · -·

Scenariul nr. 1 - lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja

grupurile sanitare, infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm,

avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza

fundatii izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si

de -4.10m pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00 a

constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare BST500s (C),

iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic.

Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii , realizate din

profile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton armat de peste

parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din profile tubulare patrate si

dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea deplasarilor laterale ale fermelor

metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri, realizate tot sub forma unor grinzi cu

zabrele din profile tubulare patrate sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura

cadrelor este conceputa a se realiza din subansamble de tip grinda - stalp, imbinarea acestora

urmand a se face cu ~uruburi de inalta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strangerea

efectuandu-se ca pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 imbinarile cu

~uruburi solicitate Ia intindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia

forfecare fac parte din categoria A. Structura gradenelor, cabinei de traducere si camerei

tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate sau

dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, imbinarea acestora urmand a se face cu sudura pe

~antier. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton

armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata amprentata

(1mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele metalice, respective

grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in timpul executiei si

impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului de elementele metalice pe

care reazema, se va real iza prin intermediul unor dornuri cu cap, sudate de grinzi, prin

strapungerea tablei cutate.



avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii din beton armat ai suprastructurii se

vor realiza fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din

beton armat va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii, masurata fata

de cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare

BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fide 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din

plastic. Suprastructura : cadre din beton armat (stalpi, grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua

10

,...._

directii ortogonale ale cladirii. Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza u bare

din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din otel BST500s(C) pe directie

transversala. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/25, in

grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia

partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara

(calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), \S\6- BST500s(C), dispuse Ia distanta

de 20cm si cap rite 010- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste parter se va realiza prin

intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe si un podest intermediar,

amplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a podestului va fi de 15cm. Armarea

rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel BST500s(C), dispuse pe doua randuri,

unul Ia partea superioara si unul Ia partea inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata

cu rampa scarii.

Realizarea analizei scenariilor tehnico - economice si stabilirea celui mai potrivit scenario

pentru realizarea proiectului o vom face tinand cond de un grup de criteri i atat de natura

economica, cat si tehnica si legislative.

In continuarea sunt descrise din punct de vedere tehnic solutiile privind lucrarile care Ia

realizarea temei de proiectare ceruta de beneficiar pe toate specialitatile, fiind detaliate separate

pe scenarii doar acolo unde se impune, majoritatea capitolelor fiind aceleasi pentru ambele

scenarii.

3.1. Particularitati ale amplasamentului:

a) Descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafata

terenului, dimensiuni in plan, regim juridic - natura proprietatii sau titlul de

proprietate, servituti, drept de preemtiune, zona de utilitate publica,

informatii/obligatii/constrangeri extrase din documentatiile de urbanism,

dupa caz)

lmobilul constand in teren in suprafata totala de 3958 mp identic cu nr. Topografic 194;193,

impreuna cu constructia C1 - Palatul Administrativ in care functioneaza Consiliul Judetean

situat in intravilanul municipiului Suceava, str. Stefan eel Mare nr. 36 este proprietatea Judetului

Suceava - domeniul public cu drept de administrare intabulat in favoarea Consiliului Judetean

Suceava conform extras CF pentru inform are nr. 50005/07.12.2016

b) Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile

Extinderea propusa va fi amplasata in incinta curtii interioare a Palatului Administrativ,

fiind adiacenta cu doua din laturile acesteia si partial cu a treia latura. Accesul principal se va

face prin holul institutiei; un al doilea acces se va face prin curtea interioara a cladirii existente.

11

,-...,

c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes

naturale sau construite.

Edificiul monument istoric, este situat pe o parcela delimitata de sistemul stradal,

pe o suprafata de 3958,00 mp, avand urmatoarele vecinatati:

- Ia nord-est: aleea Nucului, de unde se face un acces secundar in imobil, de pe fatada laterala

dreapta

- Ia nord-vest: str. Vasile Bumbac care asigura accesul direct auto, spre curtea interioara, de pe

fatada posterioara

- Ia sud-est: str. $tefan eel Mare care permite accesul principal In imobil

- Ia sud-vest: str. Libertatii asigura un acces secundar, de pe fatada laterala stanga

Parcela este situata In zona aferenta conform UTR 7 - IS - zona de institutii publice ~i servicii

de interes general.

d) Surse de poluare existente in zona

In zona nu sunt surse de poluare.

e) Date climatice si particularitati de relief

Zona amplasamentului este caracterizata printr-un climat temperat-continental (provincia

climatica est-europeana) avand nuante baltice (regim pluviometric moderat, veri moderat de

calduroase ~i ierni reci).

Acest climat este inclus In subetajul dealurilor ~i podi~urilor joase (altitudini cuprinse lntre

200 ~i 500 m), caracterizate In zona prin urmatoarele elemente climatice ~i microclimatice

(lnregistrate Ia statia meteorologica Suceava, aflata In partea de nord-vest a zonei):

• durata medie de stralucire a soarelui = 1859,9 ore/an;

• temperatura medie multianuala = 7,6°C (lnregistrandu-se valori maxime ~i

minime egale cu 12,8°C ~i 3,4°C);

-temperatura medie lunara pozitiva = 18,1°C (iulie);

-temperatura medie lunara negativa =- 4°C (ianuarie);

- amplitudinea termica anuala = 22,1 °C (indica un eli mat tempe rat de limita).

• temperatura maxima absoluta = + 38,6°C (17.07.1952);

• temperatura minima absoluta = - 31 ,0°C (20.02.1954);

• amplitudinea maxima absoluta = 71 ,3°C (caracterizeaza climatul continental);

• umezeala relativa a aerului = 78% (72% In luna V ~i 84% In lunile I ~i XII);

• precipitatii medii multianuale = 585,5 mm, existand abateri pozitive ~ i

negative, diferentiindu-se anii ploio~i (intensa activitate ciclonica) ~i seceto~i (activitate

anticiclonica), iar anotimpual valorile sunt: I = 73,4 mm, P = 158,5 mm, V = 250,3 mm ~i T =

103,3 mm.

12

.,.......

Mentionam ca precipitatiile cazute, sunt direct proportionale

originea maselor de aer ~i dinamica acestora, orografia ~i localizarea geografica a zonei,

remarc2mdu-se un continentalism rid icat (vara se lnregistreaza 40-50%, In medie 70 mm/luna),

In schimb iarna cad numai 20 mm/luna.

• cantitati maxime In 24 h = 81 ,6 mm (3.05.1978), frecvente In lunile V I, VII ~i VIII

(80-90%), dar se lnregistreaza ~i In lunile IX ~i V;

• regimul eolian din zona este influentat de pozitia ~i intensitatea centrilor barici,

orografie, altitudine ~i orientarea reliefului, care determina o frecventa mare a vanturilor din

directia nord-vestica (27, 1 %) urmate de cele dinspre sud-est ~i sud.

Regionarea microclimatica a zonei este determinata de expozitia reliefului, altitudine,

microrelief, pante, vegetatie etc., impunandu-se separarea urmatoarelor topoclimate tipice:

• tipoclimatul de versanti umbriti (expozitie NV, N ~i NE), aflati In directia maselor

de aer rece, datorita carora zapada persista un timp mai lndelungat;

• topoclimatul de platou este apropiat climatului general, deoarece aici nu intervin

factorii locali, lnsa viteza ~i frecventa vanturilor este mai pronuntata.

Geografic, zona de amplasament a constructiei este situata Ia nord a Dealul

Tatara~i (+ 407,22 m).

Acest platou are aspectul unui interfluviu , a carui orientare generala este de Ia nord

vest spre sud-est, conform structurii geologice a marii unitati geomorfologice a Platformei

Moldovene~ti, In care se lncadreaza ~i unitatea Podi~ului Moldovei, subunitatea Podi~ul

Sucevei.

f) Existenta unor:

Retele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in masura in

care pot fi identificate

In zonele de intersectie cu retelele de apa-canal, cabluri electrice si telefonice, sapaturile

pentru pozarea conductelor exterioare nu vor incepe tara prezenta Ia fata locului a

reprezentantilor detinatorilor de utilitati. In cazul in care in timpul sapaturii se descopera alte

retele in zona in afara celor prevazute in planurile topo si in avizele de intersectii se vor chema

reprezentantii detinatorilor de utilitati si proiectantul. Evidenta este doar reteaua de gaz metan

ce alimenteaza cladirea invecinata si va fi relocata.

Posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe

amplasament sau in zona imediat invecinata: existenta conditionarilor specifice in cazul

existentei unor zone protejate sau de protectie

13

Ca urmare a realizarii studiului istoric arhitectural si in urma analizarii valorilor istorice,

arhitecturale ~i urbanistice ale monumentului istoric se recomanda urmatoarele masuri In cazul

interventiilor pentru restaurare, consolidare ~i refunctionalizare:

:k. mentinerea volumetriei generale ~i a aspectului general exterior ~i interior al

edificiului;

-i. conservarea elementelor decorative ale fatadelor: frize, ancadramente, brauri,

console, arcade, etc;

.._ conservarea In conditiile reabilitarii lnvelitorii, a structurii mansardei, cu corecturi

pentru lndepartarea corecta a apelor pluviale ~i reabilitarea ferestrelor-lucarna, ~i a

lanternourilor;

*- se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei ~i cu statutul de

protectie al cladirilor pentru functiuni publice de interes supramunicipal ~i municipal

administrative, culturale, de lnvatamant;

* se interzic activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt

incompatibile cu statutul de zona protejata;

-:k. realizarea In zona cuftii interioare a dotarilor cerute de refunctionalizare, amenajarii

unei sali polivalente, cu respectarea unei volumetrii fara afectarea configuratiei

spatiale a zonelor reprezentative, care vor fi conservate sau restaurate.

~ orice interventie asupra monumentului de arhitectura se va putea realiza numai In

conditiile legii. Pentru restul cladirii ~i pentru noul tronson propus se va tine seama

de caracterul zonei ~i de caracteristicile cladirilor din proximitate: ca volumetrie,

arhitectura fatadelor, materiale de constructie, firme, afi~aj, publicitate. In aceasta

zona arhitectura se va subordona cerintelor de coerenta Ia scara urbana.

~• In vederea autorizarii pot fi cerute studii suplimentare de insertie pentru noul tronson

~i justificari grafice, fotomontaje sau machete pentru interventii asupra cladirii

existente sau noi insertii;

4 se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau

utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;

Terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine

publica sau siguranta nationala

Nu este cazul

14

g) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul

geotehnic elaborat conform normative lor in vigoare cuprinz , .-u.1t,uuut:IM" ~~..u. .. wA !

i. Date privind zonarea seismica Nr·- -·- ·· ... ~~ ANEXA LA H T~R Rio..\

SEISMIC, zona este afectata de ,cutremurele moldave" al caror focar ste

situat In regiunea Vrancea , lnsa propagarea ~i intensitatea mi~carilor seismice, depinde ~ i de

pozitia amplasamentului fata de focar, magnitudine, energia seismului, constitutia litologica etc.

• Conform prevederilor normativului P1 00/1-2013, amplasamentul se lncadreaza Ia

urmatoarele categori i:

acceleratia terenului ........ .................... ....... ........ .............. .... a9 = 0,20;

perioada de colt .............. ... ..... ... .. .. ... ......... ............... .. .......... Tc = 0,7 sec;

regiunea este lncadrata In gradul 6 de zonare seismica dupa scara MSK.

ii. Date preliminare asupra terenului de fundare, inclusiv presiunea

conventionala si nivelul maxim al apelor freatice

Terenul studiat este stabil din punct de vedere al alunecarilor de teren ~i nu

este inundabil.

Rezultatele obtinute In teren (lucrari geotehnice executate ~i prezentate In aceasta

D.T.) precum ~ i cele de laborator, dar ~i literatura de specialitate referitoare Ia zona, Ia care se

adauga particularitatile constructive ~i tehnologice, ale constructiei care urmeaza a se realiza ne

determina sa recomandam urmatoarele:

• actuala constructie, precum !?i viitoarea extindere va avea cota de fundare pe stratul de

praf argiles plastic vartos, Ia o adancime de fundare de 3,50 m, asigurandu-se ~i adancimea

maxima de lnghet, considerata pentru aceasta regiune Ia 1,10 m, fata de CTN (conform STAS

6054-77), lncadrandu-se dupa tipul de umiditate In tipul climatic II;

• fundatia actualei cladiri este din caramida pana Ia adancimea de 0,70 m, fata de CTN,

continuata cu beton pana Ia adancimea de 3,30 m, fata de CTN (adancime ce respecta

adancimea maxima de lnghet);

Latimea talpii de fundare este decca. 0,70 m.

• Conform prevederilor normativului P100/1-2013, amplasamentul se lncadreaza Ia

urmatoarele categorii:

acceleratia terenului ....... ........... ............ ........ .. .... .... ......... .... a9 = 0,20;

perioada de colt ......... ...... .. ........ ......................... .. ............ .... Tc = 0,7 sec;

regiunea este lncadrata In gradul 6 de zonare seismica dupa scara MSK.

• terenul se lncadreaza In urmatorul tip de pamant, pe baza clasificarii pamanturilor

conform ST AS 1243 (tabel nr.1. ):

15

- praf argiles, pozitia 16 dinTs, sapatura manuala ,mijlociu", sapatur~ie~-- iit~cen~l l(.:U~~~L !V LJ\.I Ut... t... . . . I

• " ANEXA LA llCT ARA .,\ b categona II ; :-;'···-·-·-·· ... . .. ··· I 1

- argila prafoasa nisipoasa, pozitia 22 din Ts, sapatura manuala ,tare", sapatura

mecanica ,teren categoria I";

• sapaturile deschise (depa~esc 1,00 m adancime) vor fi prevazute cu sustineri

provizorii adecvate, pentru a lmpiedica prabu~irea peretilor excavatiei sau producerea

accidentele umane, fiind executate In conformitate cu N.S.M. 52, ,Legea protectiei muncii nr.

319/2006" etc.;

Pentru evitarea infiltrarii apelor de suprafata Ia cota de fundare, vor fi luate urmatoarele

masuri:

- sistematizarea verticala ~i In plan a amplasamentului pentru asigurarea colectarii ~i

evacuarii rapide de pe lntreaga suprafata supusa construiri i, a apelor provenite din precipitatii,

sau alte surse de suprafata;

- sapaturile vor fi prevazute cu ba~e care sa permita colectarea ~i evacuarea rapida a

apelor

provenite din precipitatii pe toata durata executiei constructiei , astfel !neat stratul de beton sa

fie

turnat pe teren uscat;

- executarea trotuarelor etan~e In jurul constructiei, cu latimea minima de 1,00 m, vor

avea panta de 2%, orientata spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etan~e pentru

colectarea ~i evacuarea apelor provenite din precipitatiile cazute In amplasament. 0 atentie

deosebita se va acorda rostului dintre trotuar ~i cladire care se va etan~a cu mastic de bitum ~i

se va urmari mentinerea acestei etan~eitati pe toata durata de exploatare a constructiei.

• presiunea conventionala calculata conform NP 112-2014 pentru stratul de pentru

stratul de praf argiles Pconv = 190 kPa;

Avand In vedere prevederile normativului NP 074/2014, sistemul constructie- teren

se lncadreaza In categoria geotehnica 1 - Rise geotehnic redus, conform urmatorului

punctaj:

Factorul avut In vedere Descriere Punctaj

Conditiile de teren Terenuri bune 2 puncte Apa subterana Fara epuismente 1 punct Clasificarea constructiei dupa Normala (C) 3 puncte categoria de importanta Vecinatati Fara riscuri 1 punct Zona seismica de calcul a9 = 0,20 2 puncte

Riscul geotehnic Mode rat 9 puncte Categoria geotehnica 1

16

Cv t\Sl.t.tt.,a,j,, l)t: i i',"i7,· ;l.~. l .. ~l'.t, : 1.:\F.XA !.A llOTA >I I< ,., j

1\r ... ·-·--·- · ·-· · ·· -rlO/fl La proiectarea ~i executia lucrarilor vor fi respectate prevederile din Normati ele ~i STAS

- urile Tn vigoare Tn special: P1oo-92, NP 112-2014, STAS 6054-77, STAS 3349/1-83, STAS

1243-88, NE 012-99 etc., enumerare nelimitativa, ea completandu-se cu alte normative dar ~i

cu masuri specifice locale, precum ~i cu ,Norme de protectie ~i igiena muncii Tn constructii"

aprobat de M.L.P.A.T. aprobat prin ,Ordin nr.9/N/15 martie 1993".

iii. Date geologice generale

Geologic, amplasamentul studiat se gase~te Tn marea unitate geostructurala numita

Platforma Moldoveneasca, dezvoltata prin prelungirea spre V, pe teritoriul Romaniei a

Platformei Ruse.

Unitatea de platforma este fermata din doua structuri litostratigrafice distincte:

• Fundamentul cristalin, care face parte din aceea~i mare unitate de ~isturi

precambriene care alcatuie~te cea mai mare parte a fundamentului Platformei Moldovene~ti;

• Cuvertura sedimentara dispusa discordant peste acest fundament.

Regiunea care face obiectul prezentului studiu geotehnic este situata morfologic Tn Podi~ului

Moldovei, subunitatea geomorfologica a Podi~ului Sucevei.

Morfografic, zona are caracterul unui platou structural Tnclinat spre nod-est ~i avand

u~oare denivelari ale C.T.N. , racordandu-se cu versantul ~i terasele raului Suceava.

Morfologia actuala este rezultatul actiunii unui complex de factori fizico-geografici, care

au fragmentat zona sub forma de platouri, coline ~i dealuri, ale caror interfluvii principale

prezinta o orientare generala de Ia nord-vest spre sud-est, conforma structurii geologice

monoclinale. Tn acela~i sens descresc ~i altitudinile interfluviale catre axul vaii Suceava.

,....._ Aparitia Tn zona a unor tipuri specifice de relief, a fost posibila datorita actiunii factorilor

interni, proprii regiunii geostructurale de platforma (predominarea mi~carilor epirogenetice

pozitive) ~i a factorilor externi, conditionati de variatia climatelor de nuanta continentala, cares

au succedat din Pliocen ~i pana astazi. Din aceasta cauza, a predominat eroziunea ~i denudatia

(Tn Pliocen clima era subarctica), relieful evoluand dupa legile existente Tn stepele reci.

De asemenea, structura geologica predominant monoclinala (de platforma), se reflecta Tn

relief prin formarea de cueste, vai subsecvente ~i reconsecvente, platouri (caracter structural) ~i

coline, Tnsa faciesurile litologice i-au imprimat un aspect specific: forme larg valurite

(predomina argile, marne ~i nisipuri) Tn alternanta cu platouri (predomina gresii ~i calcare

oolitice).

Din punct de vedere geomecanic, amplasamentul prospectat are stabilitatea generala ~i

!ocala asigurata.

17

iv. \COf'i :S Ll.! lJLJlHI~:·: .... ~r- _:-l i.l.i:. .o\VAt

A~~:~.:~-~~ .. ~~~~ A~~~ 'JDl7 Date geotehnice obtinute din: planuri cu amplasat~ientuti~l'aJ o 1se

complexe cu rezultatele determinarilor din laborator, analiza apei

subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si

consolidari, harti de zonare geotehnica, arhive accesibile, dupa caz

Sunt anexate Ia prezenta documentatie si fac parte din continutul studiului

geotehnic.

v. lncadrarea in zone de rise (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in

conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare

Pe baza observatiilor efectuate In teren, inclusiv prin lucrarile geotehnice executate, a

rezultatelor de laborator ~i literaturii de specialitate consultate, lnsa ~i In functie de

particularitatile constructive ~i tehnologice ale obiectivului care urmeaza a se realiza, se pot

afirma urmatoarele:

• pachetul de fundare pentru viitoarea sala de conferinte este prezentat In fi~a de

stratificatie a lucrarilor geotehnice;

• amplasamentul viitorului obiectiv nu are valori geotehnice critice, nefiind probleme de

stabilitate.

Mentionam ca, pe probele geotehnice prelevate din forajul geotehnic nr.1 s- au executat

analize granulometrice, iar rezultatele obtinute sunt prezentate In continuare:

Sondaj geotehnic nr.1 (proba nr. 1 - argila prafoasa nisipoasa /praf argilos)

d < 0,002 mm = 29,0% (argila);

0,002 < d < 0,05 mm = 45,0% (praf);

0,05 < d < 2,0 mm = 26,0% (nisip).

Umiditate naturala. Limite de plasticitate.

• limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante ~i cupa

Casagrande, obtinfmdu-se urmatoarele valori:

• umiditatea naturala (yV) = 24,88%.

• limita de plasticitate inferioara (yVP) = 23,77%;

• limita superioara de plasticitate (yVL) = 37,89%;

• indice de plasticitate (lp) = 14, 12%;

• indice de consistenta (lc) = 0,92 depozit geologic lncadrat In domeniul

plastic vartos.

Caracteristicile de stare prezinta urmatoarele valori:

• greutatea volumetrica In stare naturala (ya) = 18,44 KN/mc;

• greutatea volumetrica In stare uscata (yd) = 14,76 KN/mc;

• porozitatea (n) = 43,82%; 18

• indicele porilor (e)= 0,78;

• gradul de saturare (Sr) = 0,85 (material foarte umed).

Pe baza acestor rezultate in conformitate cu prevederile Normativ NP 122-2010, valorile

orientative pentru parametrii geotehnici sunt:

-Unghiul de frecare interioara: <t> = 18.45';

- Coeziunea, c = 15,5 kPa;

- modulul de deformatie liniara E = 16250 kPa ;

- coeficientul de deformatie laterala (Poisson)= 0,35 (conform NP 112-2014).

Sondaj geotehnic nr.1 (proba nr. 2- praf argiles)

d < 0,002 mm = 29,0% (argila);

0,002 < d < 0,05 mm = 42,0% (praf);

0,05 < d < 2,0 mm = 29,0% (nisip).

Umiditate naturala. Limite de plasticitate.

• limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante ~i cupa

Casagrande, obtinandu-se urmatoarele valori:

• umiditatea naturala (W) = 22,63%.

• lim ita de plasticitate inferioara (WP) = 17, 77%;

• limita superioara de plasticitate (WL) = 33,28%;

• indice de plasticitate (lp) = 15,51 %;

• indice de consistenta (lc) = 0,83 depozit geologic incadrat in domeniul

plastic vartos.

Caracteristicile de stare prezinta urmatoarele valori:

• greutatea volumetrica in stare naturala (ya) = 19,09 KN/mc;

• greutatea volumetrica in stare uscata (yd) = 15,57 KN/mc;

• porozitatea (n) = 40,76%;

• indicele porilor (e)= 0,69;

• gradul de saturare (Sr) = 0,88 (material foarte umed).

Pe baza acestor rezultate in conformitate cu prevederile Normativ NP 122-2010, valorile

orientative pentru parametrii geotehnici sunt:

-Unghiul de frecare interioara: <t> = 19.36';

- Coeziunea, c = 18,5 kPa;

- modulul de deformatie liniara E = 20000 kPa;

- coeficientul de deformatie laterala (Poisson)= 0,35 (conform NP 112-2014).

19

vi.

COI\:~I)ii UliOF.To-:~'1:<;' ( '~.~.;j

Caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite m '.:: :;;ul.! OI?

existente, a documentarilor, cu indicarea surselor de informare

enuntate bibliografic.

HIDROLOGIC, zona de amplasare a viitoarei constructii, este situata In ,Provincia hidrologica

moldava-regiunea hidrologica a Podi~ului Sucevei", lncadrata In bazinul hidrografic de ordinul II

al raului Suceava, subbazinul paraul Cetatii.

Mentionam ca, zona amplasamentului nu este afectata de retele hidrografice

(permanente sau temporare), aceasta nefiind supusa inundati ilor sau lnmla~tinirilor.

HIDROGEOLOGIC, zona se lncadreaza In ,Macroregiunea apelor freatice din podi~urile

extracarpatice-Ape freatice din Podi~ul Sucevei", In care se separa un acvifer freatic, localizat

In functie de structura geologica ~i alcatuirea petrografica a formatiunilor existente In acest

areal.

Pentru zona amplasamentului sunt importante numai apele freatice localizate In

depozitele sarmatiene, care au caracter de permanenta, scurgandu-se In sensul pantei

monoclinale. fn depozitele mentionate se lnmagazineaza cantitati de apa subterana, acumulate

lntr-un strat acvifer superficial, alimentat continu prin infiltratia apelor provenite din precipitatii.

Scurgerea subterana a apelor freatice are loc pe directia NV-SE, fiind In concordanta cu

lnclinarea patului impermeabil al formatiunilor geologice de varsta Sarmatian, care au rol de pat

acvifer.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional arhitectural si

tehnologic

Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitie

Suprafata teren : 3958,0mp

Regim de inaltime extindere: S+P

Dimensiuni exterioare : 16,65 x 20,32 m

Deschideri : 0,90+3,00+1 ,35+4,05+1 ,20+1 ,80

Travei : 0,60+2, 1 0+1 ,50+1 ,20+0,60+3,30+1 ,00+2,30+2,40+0,66+3,50

lnaltimea constructiei 5,30 m

lnaltimea nivel SUBSOL 2,70m

lnaltimea nivel PARTER variabil- min 2,80m, max.5,10m

Aria construita subsol 85,40mp

Aria construita parter : 280,05mp

Aria construita cota +1 .1 0 : 38,05 mp

Aria utila SUBSOL : 93,35 mp

20

Aria utila PARTER : 255,40mp

Aria utila PARTER +1 .10 :33,60 mp

Aria utila totala :Au= 382,35 mp

Aria construita : Ac = 280,05 mp

Aria desfasurata construita : Adc= 403,50 mp

Volumul construit : V= 1484,26 me

POT existent=0,41 %

CUT existent=O, 75

POT= Sc xlOO = 1889

•40

xlOO = 47 73% ST 3958 '

CUT= Soc = 7313,0 = 191 Sr 3958 '

Varianta constructiva de realizare a investitiei, cu justificarea alegerii

acesteia

DATE DESPRE STRUCTURA DE REZISTENTA A CLADIRII EXISTENTE

Fundatii din beton cu grosimi varia bile (40 .. . 90cm). Adancimea de fundare este de

aproximativ -3.30m fata de C.T.A, respectiv de -4.1 Om fata de cota ±0.00 a parterului.

La nivelul demisolului, sistemul structural consta in pereti din zidarie portanta de

caramida plina sau beton armat cu grosimea de 30 ... 70cm. Peste demisol exista un planseu din

boltisoare de zidarie de caramida cu profile metalice.

Sarpanta este din lemn ecarisat (ciopl it), astereala din scanduri si invelitoare din tabla tip

tigla metalica.

In anul 1960, s-a construit un corp nou de cladire, care a inchis intregul ansamblu,

dandu-i forma dreptunghiulara. Structura de rezistenta a fast realizata din beton armat (stalpi,

grinzi, plansee) cu inchideri si compartimentari din zidarie portanta de caramida plina.

INTERVENTII PROPUSE LA STRUCTURA DE REZISTENTA A CLADIRII EXISTENTE

lnjectarea locala a zidariei fisurate Ia nivelul subsolului, cu un amestec de lapte/pasta de

ciment.

21

Consolidarea prin injectare urmare~te restabilirea capacitatii portante a peretilor

din zidarie caramida, prin injectare cu lapte/pasta de ciment a fisurilor, crapaturilor ~i

diferitelor zone slabite, daca este cazul. Aceasta operatiune consta In introducerea - sub

presiune ill volumul caramida a pastei de ciment cu lucrabilitate. Aceasta, patrunzand prin

golurile ~i discontinuitatile peretilor, realizeaza prin lntarire, o matrice de legatura noua ~i

calitativ superioara celei inipale, capabila sa restabileasca monolitismul, dat fiind

caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate In prezent.

lnjectarea se asociaza celorlalte metode de consolidare continute In proiectele de

interventie asupra cladirilor de patrimoniu: centuri, incadrari de goluri, introducerea unor

elemente suplimentare de rigidizare, inlocuirea plan~eelor din lemn cu plan~ee din beton

,........... annat.

Injectarea cuprinde doua categorii de operatii:

a. Lucrari pregatitoare;

b. Injectarea propriu-zisa.

t l . Lucrdri pregiititoare

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

1. decaparea, pe zone limitate (acolo unde exista) a tencuielilor vechi de pereti sau

bolti, arce din zidarie de caramida, curatind, pe cat posibil ~i rosturile de

suprafata, pe o adancime de 4-5 mm, daca tencuiala din aceste rosturi are

tendinta sa se desprinda ( cazul obi~nuit).

Operaliunea se desra~oara manual, cu atentie deosebita, folosind ~paclul, dalta ~i

ciocanul. Se lucreaza in conditii dificile, inclusiv la i'naltime, pe schele. Molozul rezultat se

evacueaza 1n exterior.

2. identificarea traseelor de fisuri ~i crapaturi, masurarea deschiderilor acestora ~i

1ntocmirea releveelor.

3. curatirea fisurilor ~i crapaturilor din pereti ~i bolti, arce, 1n vederea injectarii cu

lapte de ciment, inclusiv a rosturilor superficiale.

22

Operatiunc:a sc executa tot manuaL atent. pc portiuni micL izolate, folosind scule

corespun7lltoare: sc.oabe~ ~pacluri. ~pip.tri. Rosturile superficiale~ tisurile ~i crapilturile se

dcschid. se lndeparteaza zonele degradate. dupa care sc sufla cu aer comprimat. pentru

eliminarea prafului 9i a mortarului macinat ce afecteaza aderenta cu materialul ce se

injecteau\ daca este cazul .

4. executarea de teseri Sf1U plombari, in zonele de ruperi

pentru a evita scurgerea pastei de cimen1 care se i11jectenza.

5. crearea cu ajutorul rotopercutorului. echipat cu burghiu ¢ 12 ... 14 mm a orificiilor

pentru i1~ectare, dispuse pe ambele fete ale elementului (Ia grosimi de perete de

peste 70 ...... 90 em), Ia distame de 50-70 em pe toata suprafara peretelui ~i Ia

30 ..... 60 em in lungul fisurii sau crapaturii. Orificiile de injectare au o adancime

care reprezinta 40-50% din grosimea elementului ( 1n medie se dau cca.

5 oriticii/m2~ pe tiecare fata a elementului).

23

Opera1iunca sc executa tot manu:1L atcnt. pc portiuni mici. izolate, folosind scule

corespunzatoare: scoabe. ~pacluri. ~piruri. Rosturile superiiciale, tisurile ~i crapaturile se

dcschid, se lndeparteaza zonele degradate, dupa care s.; sufia cu aer comprimat pentru

eliminarea prafului ~i a mortarului macinat ce afecteaza aderenta cu materialul ce se

injecteaza, dadi este cazul.

4. executarea de teseri sau plombari, in zonele de ruperi sau cu crapaturi man,

pentru a evita scurgerea pastei de c.imen1 care se i11jecteaza.

5. crearea cu ajutorul rotopercutorului, ec.hipat cu burghiu ¢ 12 ... 14 111111 a orificiilor

pentru iiljectare, dispuse pe ambele fete ale elementului (b grosimi de perete de

peste 70 ...... 90 em}, Ia distan~e de 50-70 em pe toata suprafa!a peretelui ~i la

30 ..... 60 em in lungul fisurii sau crapaturii. Oriticiile de injectare au o adancime

care reprezinta 40-50% din grosimea elemenn!lui ( tn medie se dau cca.

5 oritic1i/m2~ pe fiecare fara a elementului).

6. In orificiile practicate se monteaza ~tuturi de injectare, din t.uburi PVC. care

patrund pe o adancime decca. 5 em. ~i raman in afara elementului min.3 em.

7. se prepara manual Lm mortar de ciment-var. c.u care s~ tixcaza ~tuturile din

PVC.

8. se executa un prim strat de tcncuiala- grundul - pentru a !mpiedica ie~irca pastd

de ciment prin alte puncte decat ~tururilc de injectare din PVC.

b. lnjectarea propriu- zi,·ii

Injectarea propriu-zisa se executa de jos In sus, pe fiecare perete ori bolta In pa1te.

Se injecteaza cu pasta de c1ment prin ~turul ( 1) ( de exernplu) pan5 dmd jetul de injcctare

va apare In alt ~tu! (2), care se obtureaza cu praf de ipsos.

Se Iucreaza sub presiune de 2 ... 3 atm .. ln stutul ( 1) se pune un dop de lemn, iar

operatiunca continua In ~tutu1(3 ). Dupa terminarea injectarii primare~ operatiunea se va

relua 'in ~tuturile unde. dupa eliminarea dopului, canalul nu este umplut suficient.

24

Pentm injectare se folosesc utilaje speciale (pompa de injectare~ agitator). deservite

de un specialist de lnalta caliticare ~i 4 muncitori necalifica!i.

Materialul de injectare

Principalele 'insu~iri ale niaterialului folosit Ia injectare sunt:

e rezistenta m~xima Ia eomprcsiune~

o sedimentare redusa;

o fluiditate mare~

o rezistenta lnghet - dezghe1 repctatiL

Tipuri de ciment

Pentru realizarea pastei de ciment se folosesc urmatoarele tipuri de c.iment: Ill AM-

32.5 R: !JIBS -32.5 R; fl A -32.5 R~ BSS.

Redsteu(a Ia compresiune

Se determina In laborator pe cuburi cu latura de 7.07cm sau I Ocm: valoarea minima

a acestei rezistente trebuie sa fie:

o 16 MPa Ia 7 zile de Ia confeqionare ~i injectare:

o 31 MPa Ia 28 zile de Ia eonfectionare.

Factorul AIC

Pcntru injectarea pcrqilor din piatra sau caramida, dupa expericnta proprie~ dar

Iuane! In consideratie ~i rczultatele rapotiate de Jaboraioarele din Franta factorul A/C poate

fi 0. 75 .... !. Pentru aceste paste. cu sau mra adaosuri, s-au obtinut rezistente !a compresi une

de JJ ... . 30.58MPa, valori comparabile cu cele prevazute de nom1ele romane~ti, iar Ia

intindere 0.64 .. .3.0 MPa.

25

Fine{ea de nu7cinare a dmentului

Este un factor esential pcntru obtiner-.:a unei bune p~n~..trabilitati .. '\stfeL rezultatele

obtinute In Franta evidentiaza ca cimenturile ctJ suprafata spccifica Blaine superioara

valorii de 3500 cm2/g sunt cele mai polrivite pentru injectarile fine $i foarte fine.

Astfel, daca cimentul poseda o granulozitate bine definita, adica putine fractiuni

superioare Ia 0.80!-lm ~i mai pu1in de I 2% granufe superioare dimensiunii de 3~un, pian·a de

ciment astfel obtinuta prezinta o injectabilitate analoaga polimerilor de injectare ~i pot t1 cu

succes utilizate Ia it~ectarea fisurilor fine $i foart~ fine si cavita~i lor d.: beton, ~iclarie de

piatra sau caramida. r\r . ....... - ........... .

Sedimentarea

Sedimentarea pastei de ciment se datoreaza densitii~ii specifice a granuk.lor de

clincher. Ea dur~aza 2-6 or ... si ar~ drept consecinta decantarca apei Ia supra;ata $i

reducerea volumului materialului lnainte de inceperea proceselor chimic.e ce produc priza

~i intarirea acestuia

Sedimentarea este redusa In cazul 1n care apa de amestecare se limit~aza Ia

necesitatile hidratari i granuklor de clincher. . ~

Cantltatea de apa decantata nu trebuie sa d~pa~easca 2% din volumul matl:rialului,

dupa 3 ore de Ia amestecar;...

---. Sedimentarea se detennina pnn masurarea cantitatii de apa ce se separa din

amestecul de injectare, intr-un cilinc!ru gradat de sticln cu capacitatea nominala de 500 g.

Dupa 2 ore (min.). dar nu 1nainte ca amestccul su -fJ capiltat consistenta care sa 11

faca sa ram ana n~mi~cat ( chiar Ia o inclinare a ci lindrului de 30~), cantitatea de apa

separata se masoara exact. P~ntru un amestec cu fluiditatea de 35 .... . 25 sec. cantitatea de

apa nu trebuie sa clepa~easca 19 mi.

Realizarea unor goluri in peretii din zidarie existenti. Golurile create se vor borda cu cate

un cadru din beton armat, conform urmatoarei tehnologii de executie:

• Se traseaza golurile In pozitia ~i Ia dimensiunile din plansele de arhitectura.

26

• Pentru realizarea cadrelor de bordare din beton armat se va desface zidaria existenta

din caramida, avand grija ca pe lateralele golurilor propuse sa se lase strepi (min.

5 ) ·fCQ,~ :o;U .II i l..lliiJt·:·l ~:~;;_.:;,·;; c',',~ , ,. j

Cm . l A~F.XA !.A HOT A IV-I<}.~ b,.J {) ~ ~'~N~-·-/fg.pt I

• Goulrile vor fi decupate cu discul abraziv sau prin desfacere manuala; se interzice

spargerea cu ~pitul ~i barosul.

• Dupa realizarea golurilor propuse, se vor curata cu peria de sarma, zonele ce

urmeaza a intra in contact cu betonul cadrelor de bordare.

• Se vor realiza perforatiile (d=14mm pentru ancorajele laterale si d=20mm pentru

ancorajele verticale) pentru ancorarea cadrelor din beton de peretii din zidarie de

caramida, precum si in fundatiile din beton existente. Prinderea cupoanelor de

a nco raj (verticale) se va realiza prin injectarea ancorelor pentru armaturi de tip "Sika

Anchor Fix 2" in gauri, inainte de introducerea cupoanelor. Cele orizontale se fixeaza

cu mortar.

• Se vor pozitiona armaturile conform detaliilor de armare prezentate si se vor lega de

cupoanele de ancoraj.

• Acoperirea cu beton va fi de 2.5 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din

plastic. Este interzisa folosirea altor tipuri de distantieri.

• lnainte de inceperea turnarii betonului, se va avea in vedere ca toate armaturile si

cofrajele sa fie curatate de eventualele impuritati.

• Orice neconcordanta intre proiect si situatia din teren va fi imediat comunicata

proiectantului de specialitate pentru rezolvare.

• Modificarea diametrului, lungimii sau pozitiei armaturilor precum si nerespectarea in

totalitate a proiectului, caietului de sarcini, a standardelor si normativelor in vigoare,

exonereaza proiectantul de specialitate de orice responsabilitate.

• Sunt interzise alte modificari In afara celor autorizate prin prezenta documentatie.

DATE DESPRE STRUCTURA DE REZISTENTA A CONSTRUCTIEI PROPUSE

Varianta constructiva nr. 1 :_

lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja grupurile sanitare,

infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm, avand fundatii

de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza fundatii

izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si de

27

-4.1 Om pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00

a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare

BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul

distantierilor din plastic. Carcasele suruburilor de ancoraj ale stalpilor metalici ai

suprastructurii se vor amplasa in interiorul fundatiilor izolate, conform planselor din

proiect. Legatura intre fundatiile izolate se va realiza prin intermediul unei retele de grinzi

din beton armat, care au rolul de a prelua efectele induse de diferentele de tasari. Placile

de Ia cota: -4.30, respectiv -1 .60, se vor realiza din beton armat, clasa C16/20, in

grosime de 15cm. Sub placa de Ia cota: -4.30 se va realiza un strat din pietris compactat

in grosime de 30cm, peste care se va dispune un strat din polistiren extrudat in grosime

de 10cm, cu rol de izolare termica. Sub placa de Ia cota: -1.60 se va realiza un strat din

pietris compactat in grosime de 15cm, peste care se va dispune un strat din polistiren

extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica. Gradul minim de compactare a

stratelor din pietris va fide 92%, urmarindu-se a se obtine un grad mediu de compactare

de 95%. Verificarea calitatii compactarii se va realiza de catre un laborator specializat, pe

baza de penetrari statice sau dinamice cu con prin compararea rezultatelor obtinute cu

cele din diagrama etalon. Pentru realizarea unui strat hidroizolant si impiedicarea

scurgerii laptelui de ciment in momentul turnarii betonului, peste stratul din polistiren

extrudat se va aseza un strat din folie din polietilena. Armarea placilor de Ia cota: -4.30,

respectiv -1.60, se va realiza cu ajutorul plaselor sudate 06/100x100, dispuse pe doua

randuri, unul Ia partea inferioara si unul Ia partea superioara. Mentinerea plaselor sudate

Ia pozitie se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic si a capritelor 010 BST500s

(C)- 4 buc/mp. Suprapunerea plaselor sudate se va realiza pe o lungime de minim doua

ochiuri si jumatate (25cm). Pentru portiune de planseu de peste subsol, armatura va fi

alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia partea superioara cat si Ia partea

inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara (calareti) Ia pozitie, se vor

folosi bare de montaj (repartitii), ~6- BST500s(C), dispuse Ia distanta de 30cm si caprite

010- 4 buc/mp. Pentru evitarea aparitiei fisurilor datorate contractiei betonului, placa de

Ia cota: -1.60 se va realiza cu rosturi (mai putin zona de planseu de peste

subsoi).Rosturile de contractie se vor realiza astfel incat ochiurile de placa marginite

perimetral de rosturi de contractie sa nu depaseasca dimensiunile de 4.0x4.0m. lnaltimea

minima a rosturilor de contractie va fi de 4.0cm si se vor realiza pana Ia 5.0cm distanta

de fetele laterale ale grinzilor de fundare. La executarea pardoselii se vor respecta

prevederile normativelor C35/82 ~i GP013/96.

28

Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii,

realizate din profile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton

armat de peste parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din

profile tubulare patrate si dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea

deplasarilor laterale ale fermelor metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri,

realizate tot sub forma unor grinzi cu zabrele din profile tubulare patrate sau

dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura cadrelor este conceputa a se

realiza din subansamble de tip grinda - stalp, imbinarea acestora urmand a se face cu

~uruburi de inalta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strangerea efectuandu-se ca

pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 imbinarile cu ~uruburi

solicitate Ia intindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia


tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate

sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, imbinarea acestora urmand a se face cu

sudura pe ~antier. Pentru panele (riglele) de fatada se vor folosi profile metalice cu pereti

subtiri din otel galvanizat FeE S350G+275Z, recunoscut in tara noastra prin standardul

roman SR EN 10020-1994 ,Definirea ~i clasificarea marcilor de otel" ~ i a carui limita Ia

curgere este fy = 350 N/mm2. Prinderea panelor se va face prin imbinare cu ~uruburi de

inalta rezistenta din grupa 10.9, prin intermediul unor piese din tabla care se vor prinde

de stalpi prin sudura de colt. Otelul folosit in structura este otel laminat Ia cald S355JR.

Sistemul de protectie anticoroziva a confectiilor metalice pentru structura de rezistenta se

va realiza in conformitate cu indicativului GP 111-2004 ,Ghid de proiectare privind

protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel". Nivelul de performanta pentru

sistemul de protectie anticoroziva pentru clasa de corozivitate a mediului C2 se va realiza

conform punctului 5.3.2. din GP 111-2004. Pentru durata de viata estimata a protectiei

anticorozive ~i categoria de corozivitate, gradul de pregatire a suprafetelor trebuie sa fie

conform Tabelului 22 - SR EN 1090-2, adica P1. Toate suprafetele pe care trebuie

aplicate vopsele ~i produse conexe, trebuie pregatite astfel incat sa indeplineasca

criteriile din SR EN ISO 8501.Tmbinarile, cu exceptia celor rezistente Ia lunecare, nu

trebuie realizate cu vopsea in exces pe suprafetele in contact. Cel mult, suprafetele in

contact ~i suprafetele de sub ~aibe trebuie tratate cu grund ~i un substrat, daca nu se

specifica altfel (a se vedea Anexa F.4 - SR EN 1 090-2). imbinarile cu ~uruburi , inclusiv

zona perimetrala din jurul unor asemenea imbinari, trebuie tratate cu sistemul complet de

protectie anticorosiva specificat pentru restul constructiei metalice. inainte de asamblare,

se recomanda sa se trateze zonele ~i suprafetele care au acces dificil dupa asamblare.

29

ICOI'iS U.I u l..JUilf:'l t'.~l'i ~lil. r.i"'~l

I A~r~~.~-~:~ .~~ · ~~i ,

Protectia anticoroziva a constructiilor metalice se va face In conformitate cu ex mplele

din GP 111-2004, punctul 5.3.2 pentru clasa de coroziune C2, iar materialele pentru

sistemul de protectie ales trebuie sa fie agrementate de INCERC Bucure~ti, iar utilizarea

lor se va face prin contactarea producatorului care va pune Ia dispozitia beneficiarului

fi~ele tehnice ~i va oferi garantii. Executia lucrarilor de protectie anticoroziva a structurii

metalice din otel, se va realiza conform indicative GE 053-2004 "Ghid de executie privind

protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel". Sudurile pentru realizarea

ansamblelor se vor executa respectand prevederile normativelor ~ i standardelor in

vigoare SR EN ISO 3834, C150-1999 ~i STAS 9407-1975, privind formele, dimensiunile,

calitatea ~ i controlul lmbinarilor constructiilor metalice. Cordoanele de sudura se vor

realiza pe tot conturul suprafetei de contact dintre elementele ce urmeaza a fi sudate.

Grosimea cordoanelor de sudura de colt va fi 0,7 din grosimea minima a pieselor care se

sudeaza. Verificarile ~i alcatuirile sectiunilor elementelor structurale s-a facut conform

P100-1/2013, SR EN 1993-1-1, SR EN 1993-1-5, SR EN 1993-1-8, respectiv SR EN

1992-1-1/2004. Tnchiderile exterioare vor fi realizate din panouri termoizolante sandwich

cu grosimea de 20cm. Pentru fixarea elementelor de inchidere se vor folosi ~uruburi

autoperforante, profile de elansare, banda pentru ruperea puntii termice si alte elemente

agrementate.

Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton

armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata

amprentata (1 mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele

metalice, respective grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in

timpul executiei si impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului

de elementele metalice pe care reazema, se va realiza prin intermediul unor dornuri cu

cap, sudate de grinzi, prin strapungerea tablei cutate. Armarea planseului se va realiza Ia

partea superioara cu plase sudate <t>8/1 00x1 OOmm, cu rol de preluare a momentelor

negative si controlul fisurarii. La partea inferioara, armarea planseului se va realiza cu

plase sudate ¢>4/1 00x1 OOmm, cu rol de preluare a momentelor pozitive si controlul

fisurarii. Pentru reapartizarea eforturilor concentrate, deasupra ancorajelor se vor monta

bare de armatura ¢>8 BST500s(C), dispuse Ia distanta de 15cm. Pentru preluarea

eforturilor de strapungere generate de stalpii metalici, Ia partea suplimentara a

planseului, se vor prevedea armaturi suplimentare de bordaj, 2x3<t>1 0 BST500s(C), pe

ambele directii. Accesul pe placa de peste parter, se va realiza prin intermediul unei scari

metalice, amplasate pe fatada lateral dreapta, avand rampa realizata din beton armat si

30

tabla cutata amprentata (1 mm grosime) pentru plansee colaborante, executata dupa

acelasi principiu dupa care s-a realizat planseul de peste parter. coNsJ.u: ll . .tt lnrx:·: ·:-;~pr·t: ... v-'1 Ar-'I':X . .o.LA HOT.-\ .~"r.' _l

Varianta constructiva nr. 2:_ Nr................... .. ·· ~/{

lnfrastructura: pentru zona de subsol, spatiu in care se vor amenaja grupurile sanitare,

infrastructura este realizata din pereti din beton armat in grosime de 25cm, avand fundatii

de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii din beton armat ai suprastructurii se vor realiza

fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din

beton arm at va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii,

masurata fata de cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat

se va realiza cu bare BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va

realiza cu ajutorul distantierilor din plastic. Legatura intre fundatiile izolate se va realiza

prin intermediul unei retele de grinzi din beton armat, care au rolul de a prelua efectele

induse de diferentele de tasari. Placile de Ia cota: -4.30, respectiv -1.60, se vor realiza

din beton armat, clasa C16/20, in grosime de 15cm. Sub placa de Ia cota: -4.30 se va

realiza un strat din pietris compactat in grosime de 30cm, peste care se va dispune un

strat din polistiren extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica. Sub placa de Ia

cota: -1.60 se va realiza un strat din pietris compactat in grosime de 15cm, peste care se

va dispune un strat din polistiren extrudat in grosime de 1 Ocm, cu rol de izolare termica.

Gradul minim de compactare a stratelor din pietris va fi de 92%, urmarindu-se a se obtine

un grad mediu de compactare de 95%. Verificarea calitatii compactarii se va realiza de

catre un laborator specializat, pe baza de penetrari statice sau dinamice cu con prin

compararea rezultatelor obtinute cu cele din diagrama etalon. Pentru realizarea unui strat

hidroizolant si impiedicarea scurgerii laptelui de ciment in momentul turnarii betonului,

peste stratul din polistiren extrudat se va aseza un strat din folie din polietilena. Armarea

placilor de Ia cota: -4.30, respectiv -1 .60, se va realiza cu ajutorul plaselor sudate

06/1 00x1 00, dispuse pe doua rand uri, unul Ia partea inferioara si unul Ia partea

superioara. Mentinerea plaselor sudate Ia pozitie se va realiza cu ajutorul distantierilor

din plastic si a capritelor 010 BST500s (C)- 4 buc/mp. Suprapunerea plaselor sud ate se

va realiza pe o lungime de minim doua ochiuri si jumatate (25cm). Pentru portiune de

planseu de peste subsol, armatura va fi alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C),

atat Ia partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia

partea superioara (calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), tSl6-

BST500s(C), dispuse Ia distanta de 30cm si caprite 010- 4 buc/mp. Pentru evitarea

aparitiei fisurilor datorate contractiei betonului, placa de Ia cota: -1.60 se va realiza cu

rosturi (mai putin zona de planseu de peste subsol). Rosturile de contractie se vor realiza

31

-

astfel incat ochiurile de placa marginite perimetral de rosturi de contractie sa nu

depaseasca dimensiunile de 4.0x4.0m. lnaltimea minima a rosturilor de contractie va fi

de 4.0cm si se vor realiza pana Ia 5.0cm distanta de fetele laterale ale grinzilor de

fundare. La executarea pardoselii se vor respecta prevederile normativelor C35/82 ~i

GP013/96.

Suprastructura: cadre din beton armat (stalpi , grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua

directii ortogonale ale cladirii. Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza

cu bare din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din ~~;L.~~,~~~~~~.~~~~-~:AR:Ef

directie transversala. Ar;;:~:~.~~-~-~7-~ ~- - --~ rJ.diY Acoperisu/: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/2 , in

grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat

Ia partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea

superioara (calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii), ~6- BST500s(C),

dispuse Ia distanta de 20cm si caprite 010- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste

parter se va realiza prin intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe

si un podest intermediar, amplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a

podestului va fi de 15cm. Armarea rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel

BST500s(C), dispuse pe doua randuri, unul Ia partea superioara si unul Ia partea

inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata cu rampa scarii.

JUSTIFICAREA SOLUTIEI CONSTRUCTIVE ALESE (VARIANT A 1)

Prin tema de proiectare se doreste amenajarea curtii interioare a cladirii Palatului

Administrativ, in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte. Astfel, s-a

realizat un spatiu care sa acomodeze un numar de 189 de scaune, o cabina de traducere si o

camera tehnica, avand dimensiunile maxime de 11.9x18.9m

Pentru a obtine un spatiu deschis, in care sa nu fie obturata Iibera vedere a zonei din fata

salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si prezentari), s-a optat

pentru realizarea unei structuri de rezistenta din profile metalice laminate Ia cald (varianta

constructiva nr. 1 ), care sa perm ita astfel de deschideri si care implica un timp de executie

redus fata de solutia constructiva numarul 2. Odata realizata structura de rezistenta din profile

metalice, realizarea acoperisului de tip terasa circulabila din beton armat si cofraj din tabla

cutata, nu implica montarea in interiorul salii a nici unui fel de elemente de sustinere a cofrajului,

fapt ce faciliteaza Iibera executie a lucrarilor interioare aferente montarii structurii metalice a

gradenelor, cabinei de traducere si a camerei tehnice si executia instalatiilor si finisajelor.

Alegerea variantei constructive numarul 2, ar fi fost nepotrivita pentru functiunea de sala

de conferinte, intrucat, realizarea structurii de rezistenta din cadre beton armat (stalpi, grinzi,

32

-

plansee) ar fi limitat deschiderea intre stalpi, fapt ce ar fi condus Ia amplasarea in interiorul salii

de conferinte a unui numar suplimentar de stalpi din beton armat, care ar fi obturat Iibera vedere

a zonei din fata salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si

prezentari). Avand in vedere, inaltimea mare a salii de conferinte in partea din fata a acesteia

(aproximativ 6.25m de Ia cota : ±0.00 pana Ia fata inferioara a planseului din beton armat de

peste parter), executia lucrarilor de cofrare a elementelor din beton armat de peste parter ar fi

implicat o tehnologie de executie deosebita si o dificultate in realizare.

De asemenea, realizarea structurii de rezistenta din cadre din beton armat, ar f i implicat

si un timp mai indelungat de finalizare a acesteia, intrucat, in cazul elementelor din beton armat,

dupa turnare, este necesar un anumit timp de asteptare pentru ca betonul sa ajunga Ia

rezistenta caracteristica considerata in faza de proiectare (fapt influentat si de conditiile

atmosferice din perioada executiei), timp in care, este necesara mentinerea partiala sau totala a

elementelor de sustinere a cofrajelor, amanandu-se astfel montarea structurii metalice a


MATERIALE UTILIZA TE

~ Ciment:

Lapte I pasta de ciment - injectari fisuri pereti zidarie

~ Betoane:

CB/10- beton de egalizare

C12/15- elementele din beton simplu infrastructura

C16/20- elementele din beton armat infrastructura

C20/25- elementele din beton armat suprastructura

~ Otel beton:

OB 37- armaturi elemente din beton armat infra si suprastructura

BST500s(C) - armaturi elemente din beton armat infra si suprastructura

~ Profile metalice:

laminate Ia cald (otel 5355 JR)

• IPE- grinzi

• HEA- stalpi

33

tubulare formate Ia cald sau Ia rece (otel 5355 JR):

• patrate- gradene, cabina de traducere, camera tehnica, ferme

tubulare formate Ia cald sau Ia rece (otel 5355 JR):

• dreptunghiulare- gradene, cabina de traducere, camera tehnica, ferme

cu pereti subtiri formate Ia rece (otel galvanizat FeE 5350G+275Z):

• C200/2.5- pane fatada

>- Piasa sudata:

4>41100x100 - armaturi planseu peste parter

4>6/100x100- armaturi placi cota: -4.30, -1.60

4>81100x100- armaturi planseu peste parter

>- Tabla cutata amprentata (1 mm grosime)- cofraj planseu peste parter

Materialele folosite vor respecta conditiile de calitate si conformitate cerute de legislatia in

vigoare.

Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse

Nr. Fi~a

Nr. Pret unitar Valoarea tehnica

Denumirea U/M Cantitatea (fara TVA) Furnizor crt. lei/U.M.

-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7

1 SCAUNE CONFERINT A buc 189 1.425,00 269.325,00 1

2 MASA PREZIDIU buc 2 4.370,00 8.740,00 2

3 SCAUNE PREZIDIU buc 5 1.830,00 9.150,00 3

4 POST AMENT MODULAR buc 2 2.080,00 4.160,00 4

PANOURI PENTRU EXPOZITIE/ 5 PREZENT ARE CU PICIOARE buc 16 4.685,00 74.960,00 5

MOBILE ST

6 MASA CONFERINTE

buc 1 7.015,00 7.015,00 6 DREPTUNGHIULARA

34

CON~ll .!t :LJliii F.Tti.~N .~llCt.AVA j

,----"~;:~.~ .. ~~:~.~:.~~.1~~ /Jo1 r

7 SCAUNE SIMPLE MASA buc 24 495,00 11 .880,00 7 CONFERINTE Sl BIROURI

8 MOBILIER GARDEROBA buc 11 1.210,00 13.310,00 8

9 BIROU buc 3 775,00 2.325,00 9

BIROU SPATTIU TEHNIC CU 10 STRUCTURA MET ALICA Sl buc 1 1.445,00 1.445,00 10

BLAT

11 SIGLA Sl STEMA buc 1 5.740,00 5.740,00 11

12 PANOU DE SCRIS FLIPCHART buc 1 250,00 250,00 12 CUACCESORII

SEMNALISTICA PLACA 13 PLEXIGLAS$ TRANSPARENT buc 8 220,00 1.760,00 13

CU LITERE

14 PLANTE IN GHIVECI buc 4 1.180,00 4.720,00 14

15 OGLINDA DE BAlE buc 3 970,00 2.910,00 15

16 LAPTOP buc 1 3.350,00 3.350,00 16

17 COSURI DE GUNOI MET ALIC buc 12 65,00 780,00 17 CU PEDALA

18 MOBILIER EXTERIOR- BANCI buc 4 1.190,00 4.760,00 18

19 MOBILIER URBAN - COS DE buc 1 970,00 970,00 19 GUNO

20 MOBILIER OFICIU (DULAP CU buc 1 9.800,00 9.800,00 20 BLAT DE LUCRU)

21 CAFETIERA buc 1 330,00 330,00 21

22 MINIFRIGIDER buc 1 610,00 610,00 22

23 SET CANI Sl PAHARE Set 4 150,00 600,00 23

24 CUPTOR CU MICROUNDE buc 1 540,00 540,00 24

35

-

25 USCATOR MAINI VERTICAL buc 4 2.355,00 9.420,00

26 DOZA TOR SAP UN buc 4 50,00 200,00

27 PERlE CURATAT buc 9 30,00 270,00

28 DISPENSER HARTlE IGIENICA buc 9 150,00 1.350,00

29 ODORIZANT buc 5 45,00 225,00

30 DISPENSER HARTlE buc 2 520,00 1.040,00

31 RULOURI PENTRU FERESTRE buc 10 7.890,00 78.900,00 Sl LUMINATOR

32 RAMPA MOBILA PENTRU buc 1 11.100,00 11.100,00 ACCES PERS.CU DIZABILITATI

TOTAL lei: 541.935,00

UTILAJE CU MONTAJ

Nr. crt.

0

m

I

Lista cu cantitatile de lucrari LIST A cu cantitatile de utilaje ecbipamente tehnologice, inclusiv dotari

LUCRARI DE INSTALATII Procurare echipamente curenti slabi

Capitol de lucr. Sau

UM Cant. Subcapitol (norma comasata)

Denumire

1 2 3

PROCURARE

4.3.1 Utilaje si echipa mente tehnologice

Centralizare oferta - Traducere Simultana Unitate mobila transmisie ( emitator) - 16 canale delegati: infinit, I OOmp raza actiune, autonomie 8-9 ore, carcasa aluminiu, ecran LCD, functie MUTE, suport prindere curea, conector AUX tip jack 3.5 pentru player CD sau iPod. Mufajack 3.5 mm pentru microfon normal sau tip lavaliera,

BUC 3 Pachetul include microfon tip lavaliera LM-71A si acumulatori AAILR06 tip GP -1600. Greutate 170 grame inclusiv acumulatori. Dimensiuni 26x64x88 mm. Suporta extindere garantie pana Ia 60 luni. Certificari: CE, FCC, C?tick, NCC, RoHS, HSPM, IECQ, HSF;

36

Pretul unitar

- lei/U.M . -4

684,25

25

26

27

28

29

30

31

32

Valoarea (exclusiv

TVA) - lei-(3 X 4)

5=3X4

17.826,15

2.052,75

Unitate mobila receptor (receiver) - 16 canale actiune, autonomie 18-19 ore, carcasa alurniniu, ecran LCD, suport prindere curea, ON/OFF,

2 ajustare volum, conector AUX pentru REC/AMP. Pachetul include casca

BUC 18 876,30 15.773,40 EM-101 si acumulatori AA/LR06 tip GP-1600. Suporta extindere garantie pana la 60 luni. Certificari: CE, FCC, C?tick, NCC, RoHS, HSPM, IECQ, HSF

Centralizare oferta - Videoproiectie 19.275,15

WUXGA, 5000lm, Laser; contrast 200,000:1 , 1.28-1.87:1 TR, 1 HDBaseT, IXRGB, 2X HDMI, Video, Audio-out, lOKg, 5 Year 12000 BUC 1 13.058,25 13.058,25

hours.

Lift electric pentru Videoproiector Ligra

2 Dimensiune lift inchis: 55x53x28 em; Inaltime de operare: max 200

BUC I 6.216,90 6.216,90 em; Dimensiune totala ecran: 55x53x230 em; Dimensiuni carcasa proiector: 32,5x34,5xl3,5 em; Greutate: 17,2 Kg;

Centralizare oferta - Sistem audio: Microfoane 45.467,95

1 Flush-mount microphone socket with led ring and touch switch BUC 6 1.853,80 11.122,80

Hypercardioid condenser gooseneck professional microphone, 533.4 2 mm Jungime, Nivel de presiune sonora maxim: 138 dB SPL, I kHz Ia BUC 6 2.130,95 12.785,70

1%T.H.D.

2.4GHz ISM Band Operation1x ZTX-M02RC Handheld Transmitter1x Dynamic Cardioid Mic Capsulelnterchangeab1e Mic Capsules1x ZRX-

3 M70 Half-Rack ReceiverBuilt-In 5-Band Graphic EQ24-Bit Linear PCM BUC 2 7.402,55 14.805,10 Digital AudioAES 128-Bit Encryptionlntelligent Feedback Reducerlncludes a Mic Holder & 2 Antennas

4 DWZ Series battery charger BUC 1 1.742,25 1.742,25

5 Mounting kit BUC 1 925,00 925,00

6 Procesor digital de sunet pentru microfon cu functie de noise canceling BUC 1 4.087,10 4.087,10

Centralizare oferta - Sistem audio: Difuzoare plafon 51.365,90

Frequency Response (+/-3 dB) 75Hz-18kHz

1 Frequency Range (-10 dB) 60Hz-20kHz

BUC 15 2.461 ,00 36.915,00 Nominal Dispersion 160° conical Long-Term Power Handling 100 W ( 400 W peak)

2 Amplifier Power 4 X 150 w (THD+N < 0.04%, 1kHz, 4-8 n, 70/ IOOV)

BUC 1 14.450,90 14.450,90 Maximum Power per Channel 600 W @ 4-8 Q , 70/ 1 OOV

Centralizare oferta - Infrastructura semnal audio/video 163.236,75

Preamp Output, without Amplifier and Control Processor Maximum data rate 10.2 Gbps (3.4 Gbps per color) Maximum pixel clock 300 MHz (600 MHz for4K rates chroma subsampling)

1 Resolution Up to 2560x1600* @ 60Hz or BUC I 121.850,55 121.850,55 4K (4096x2160) @ 30Hz, UHD (3840x2160)@ 30Hz 4KIUHD @ 60Hz with 4:2:0 chroma subsampling** (* reduced blanking) (**supported only at non-scaled HDMI outputs)

37

DTP Receiver for HDMI Receives HDMI plus control and analog audio up to 230 feet (70 'Oi\'Sll IHL.fliiiF.l

meters) over a shielded CATx cable Supports computer and video resolutions up to 4K Supported HDMI specification features include data rates up to I 0.2

2 Gbps, Deep Color up to 12-bit, 3D, HD lossless audio formats, and CEC BUC 1 pass-through HDCP 2.2 compliant Extron XTP DTP 24 shielded twisted pair cable is strongly recommended for optimal performance Compatible with CATx shielded twisted pair cable

3 Cablu HDMI 15m pentru prizele HDMlla prezidiu BUC 3

IP Link Pro Control Processor Supports TouchLink® Pro touchpanels and eBUS® button panels Supports secure industry standard communications protocols

4 Supports LinkLicense®

BUC I One bidirectional RS-232 serial port with software handshaking One bidirectional RS-232/RS-422/RS-485 serial port with hardware and software handshaking One IR/Serial port for one-way control of external devices

10" Tabletop TouchLink Pro Touchpanel 10" capacitive touchscreen with 1280x800 resolution and 24-bit color depth Gorilla Glass® screen is tough, scratch, and smudge-resistant

5 Faster, quad-core processing and eight times more memory BUC 1 Compatible with all IP Link Pro control processors Power over Ethernet provides power and communication over a single Ethernet cable Built-in speaker

Centralizare oferta - Necesar accesorii diverse

Accesorii pentru fuctionare -priza pardoseala pentru microfoane 6 buc

I -modul HDMI Iegrand - 6 buc

ANS 1 -cablu audio - 200m - 2 role -cablu CAT 6- 200m-2 role -conectori

2 Rack pentru echipamente include accesorii, rafturi, PDU, ventilatoare,

BUC 1 suruburi, etc.

TOTAL GENERAL LEI FARA TV A

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA SALA DE CONFERINTE

Nr. crt.

Lista cu cantitatile de lucrari LIST A cu cantitatile de utilaje echipamente tehnologice, inclusiv dotari

LUCRARIDE INSTALATII Procurare echipamente ventilatie si climatizare

Capitol de lucr. Sau UM Cant.

Subcapitol (norma comasata) Denumire

38

ANF.'< A LA HO !'ir .....................

3.344,20

224,25

8.467,45

28.901,80

9.825,60

4.549,40

Pretul unitar

-lei!U.M . -

·: ~ '\' _!' liC:I:.A\'A !

-~R~ .. -)1""• ~ y£

3.344,20

672,75

8.467,45

28.901,80

14.375,00

9.825,60

4.549,40

311.546,90

Ofertant,

Valoarea (exclusiv

TVA) - lei-

0

II1

I

2 3

(3 x4)

1 2 3 4 5=3X4

PROCURARE

4.3.1 Utilaje si echipamente tehnologice Agregat de tratare a aerului modulat - asigurand aer primar , debit nominal

buc I 185.750,00 185.750,00 8.000 mc/h UNIT ATE DE CONDENSARE EXTERNA buc I 92.818,00 92.818,00 Ventilator de tubulatura centrifugal in linie . buc 1 486,00 486,00

TOTAL GENERAL LEI FARA TV A 279.054,00

3.3. Costurile estimative ale investitiei:

Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitie cu luarea in

considerare a costurilor unor investitii similare, ori a unor standarde de

cost pentru realizarea de investitii similare corelativ cu caracteristicile

tehnice si parametrii specifici obiectivului de investitii

Tn cadrul proiectului nr. 521 /2018 (nr proiect), cu titlul OBTINERE AUTORIZATIE DE

CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII

PALATULUI ADMINISTRATIV IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA

DE CONFERINTE (titlul proiectului), solicitant CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA (denumire

solicitant), sunt propuse lucrari/echipamente care nu sunt cuprinse In standardele de cost,

conform tabelului de mai jos:

Categorie de lucrari/ Documente justificative care stau Ia baza Valori in proiect echipamente stabilirii costului aferent

Amenajare curte interioara Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 26.646,86 lei Devize Constructii si lnstalatii WinDoc

Lucrari de arhitectura Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 2.218.236,36 lei Devize Constructii si lnstalatii WinDoc

Lucrari de rezistenta Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 1.627.811 ,22 lei

Devize Constructii si lnstalatii WinDoc

lnstalatii Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 676.683,54 lei

Devize Constructii si lnstalatii WinDoc Utilaje, echipamente tehnologice §i Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 590.600,90 lei

functionale cu montaj Devize Constructii si lnstalatii WinDoc

Oferte de preturi utilizand baza de date a Program 541.9351ei Dotari Devize Constructii si lnstalatii WinDoc

proiectare §i inginerie 306.450 lei asistenta tehnica: 46.000 lei

organizare de §antier 85.883,97 lei cheltuieli diverse §i neprevazute 620.804,81 lei

39

Costurile estimative de operare pe durata normala de viata/de amortizare

a investitiei publice

Costuri An- mii lei lntretinere: 2 salariati, material, spatii plantate, noi plantatii, neprevazute 5000 lei/luna 60,000

Consumabile 1800 lei/luna 21 ,600

I nte rnet/te lefon 80 lei/luna 0,960

Energie - iluminat 500 lei/luna 6,000 TOTAL 88,560

3.4. Studii de specialitate, in functie de categoria si clasa de importanta a

constructiilor dupa caz:

Studiu topografic

Studiul topografic a fost intocmit de PFA Chidinciuc Adrian, autorizatia seria RO-SV-F,

nr. 0118 emisa de A.N.C.P.I. si este anexat Ia prezenta documentatie.

Studiu geotehnic si/sau studii de analiza si stabilitate a terenului

Studiul geotehnic a fost intocmit de S.C. PROIECT RPD SRL SUCEAVA si este anexat

Ia prezenta documentatie.

Studiu hidrologic sau hidrogeologic

Nu este cazul.

Studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta

ridicata pentru cresterea performantei energetice.

Nu este cazul

Studiu de trafic si studiu de circulatie

Nu este cazul

Raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii,

pentru obiectivele de investitii ale caror amplasamente urmeaza a fi

expropriate pentru cauza de utilitate publica

Nu este cazul.

Studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investitii care se refera Ia

amenajari spatii verzi si peisajere

Nu este cazul

Studiu privind valoarea resursei naturale

Nu este cazul

40

Studii de specialitate necesare in functie de specificul investitiei

Studiul istoric si arhitectural a fost intocmit de Biroul de Arhitectura

Ciobanasu P. Corneliu

41

)

3.5. Grafic orientativ de executie a investitiei

ET APE PRINCIPAL£ Luna Luna Luna Luna 1 2 3 4

Obtinere Lucrari de arhitectura autorizatie de

Lucrari de rezistenta construire pentru . ... . '

lucrari de lnstalat ii sanitare ..... :. :' •· .- ·'·

amenajare curte -~~'\-~ ... _,

lnstalatii termice ' ' . ,, .

interioara a lnstalatii ventilatie - climatizare

;

Palatului .. Administrativ in lnstalat ii electrice curenti tori -· , ' .....

vederea crearii lnstalatii curenti slabi unui spatiu cu functiunea sala de conferinte Amenajare curte interioara

Organizare de santier

Comisioane, taxe si cote legale --- ---- ---

42

)

Luna Luna Luna 5 6 7

' . (' ~ ..... ~. ( .........

, .. ~ .-.· "-..

' .. .l.· .~.... . t ,·, .... .; .. .. -. .

·,~t, "t~·. I ~.;...• .·. .. . •·, ~ .... ~

... ;. _ _ !.;.

••• • J . . .

. } .•. _ ·4:-t:.; -~

~ :7. ?" .,_

rs~ i \ ~

I ~.§'1. N -,;' t:s· ~ . ._.. t'~ I

;,. •

-- · . :.. i

--..... --.Q

. . •

. .. ...

. ~ ... ~~ ... -... . ..

Luna Luna Luna Luna Luna 8 9 10 11 12

I

) )

ET APE PRINCIPAL£ Luna Luna Luna Luna Luna Luna 13 14 15 16 17 18

Obtinere Lucrari de arhitectura autorizatie de

Lucrari de rezistenta construire pentru lucrari de lnstalatii sanitare

...

amenajare curte lnstalatii termice interioara a

., .

Palatului lnstalatii ventilatie - climatizare ·. · ... ..

Administrativ in lnstalatii electrice curenti tari ; ';

' .. vederea crearii lnstalat i i curenti slab! • ! ...... f

unui spatiu cu ......

• · ' ~ .. functiunea sala de ... (•f' ... .;: -~

., ' ~ ... ,$-;;-,~:;: •

conferinte Amenajare curte interioara . •··.'-"tS· .. 1·. . . . ' .• -·. .:~ :-. :: ••. 1 - . _ ..... -Organizare de santier :\· .. '

J t,, ' .-. ~ ;. . . ' .• ~

'of"··· Com/sloane, taxe si cote legale I., ..

43 ~

!Coi~(fiTI.J l lllfH:H SI:CEAVA)

l AI'F.X.U.A HOT~Ri..Hf,JtJJ . ~r ..................... lbtrj 7

Analiza fiecarui/fiecarei scenariu/optiuni tehnico economic( e) propus(e). 4.

4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea

scenariului de referinta:

Prin actiunile propuse in proiect se urmareste combinarea optima si echilibrata a

investitiilor in corpurile de cladire ale consiliului judetean Suceava, astfel incat sa se obtina cote

modale imbunatatite pentru imobilele din administrare.

Accentul se pune pe crearea unui spatiu pentru conferinte, amenajarea curtii interioare a

palatului administrtaiv.

Prezentarea unei propuneri de proiect pentru a obtine finantare necesita realizarea unui

studiu de fezabilitate care sa demonstreze faptul ca proiectul este o serie bine gandita de

.)ucrari, activiati ~i servicii menite sa atinga obiectivele identificate.

Procesul de luare a deciziilor urmare~te sa demonstreze faptul ca alternativa de proiect

aleasa poate fi efectiv implementata ~i constituie cea mai buna optiune dintre toate alternativele

fezabile.

Pentru proiectele de investitii majore, Regulamentele UE impun solicitantului sa

furnizeze rezultatele analizei de fezabilitate ~i a celei privind optiunile. Rezultatul principal al

acestei analize consta In identificarea celei mai promitatoare optiuni, pentru care se poate

efectua o analiza cost- beneficiu detaliata.

Uneori, acest proces de selectie este gestionat ca parte a elaborarii unui Program

Operational sau masterplan.

ACB are menirea de a identifica optiunile In cazul carora beneficiile sunt mai mari

A ecat costurile. fn conformitate cu teoria care sta Ia baza ACB, o optiune nu trebuie In mod

normal adoptata daca beneficiile sunt mai mici decat costurile. Cu toate acestea, adesea

costurile ~i beneficiile nu sunt cunoscute cu certitudine. ACB analizeaza ~i evalueaza, din

perspectiva costurilor, solutiile posibile care lndeplinesc cerinta declarata.

De asemenea, descrie alternativele fezabile care conduc Ia dezvolarea durabila In

societate, toate beneficiile tangibile ~i intangibile ~i rezultatele analizei. ACB discuta ce

sisteme de cost sunt analizate, prezinta costurile totale aferente tuturor anilor de analiza

acoperiti ~i realizeaza o comparatie l ntre costurile ~i beneficiile tangible ale fiecarei alternative.

Un proiect este fezabil atunci cand parametrii sai respecta constrangerile tehnice,

juridice, financiare ~i de alta natura relevante Ia nivel national, regional sau local.

Fezabilitatea reprezinta o cerinta generala a fiecarui proiect ~i trebuie verificata cu atentie. Mai

mult, conform celor mentionate, pot fi fezabile mai multe optiuni de proiect dar in cele din urma

este foarte importanta realizarea unui peisaj armonios, deoarece: 44

- peisajul joaca un rol important In domeniul culturii , ecologiei ~i social ~i constituie

suportul activitatii economice (protectia, managementul ~i planificarea peisajului pot contribui Ia

crearea de noi locuri de munca);

- peisajele contribuie Ia formarea culturilor locale ~i ca acestea constituie o componenta

de baza a patrimoniului cultural ~i natural al localitatii contribuind Ia bunastarea umana ~i

consolidarea identitatii localitatii

Perioada de referinta sau Orizontul de timp reprezinta numarul de ani pentru care sunt

furnizate previziuni in analiza costuri-beneficii. Previziunile proiectului ar trebui sa includa o

perioada apropiata de durata de viata economica a acestora si destul de lndelungata pentru a

cuprinde impactul pe termenul eel mai lung. Durata de viata variaza in functie de natura

investitiei. Pentru proiectul nostru, orizontul de timp este de 15 ani conform Ghidului pentru

analiza cost - beneficiu a proiectelor de investitii.

2. European Commission's reference periods by sector

Sector

Railways

Roac!s

Ports and airports

Urban transport

Water supJ:>Iy/senitation

Waste management

Energy

Broac!band

Research and Innovation

Business infrastructure

Other sectors

Refere.nce period (years)

30

25-30

25

25-30

30

25-30

15-25

15-20

15-25

1Q-15

1Q-15 ~ ----------- -----------------------~------------------------------------

Source ANNEX I to Commission Oeiegc;ted Regulation (EUJ No 480/2014.

The ftnar.cial analysis is carried out by a set of accounting tables. as illustrated in Figure 2.2.. and in table 2.2, and. in more detail, in the following sections.

Scenariul de referinta

Tn aceasta lucrare se utilizeaza doua notiuni importante: scenariu ~i optiune.

Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.

Scenariile tehnice ~i economice reprezinta a~a - numitele "alternative ale proiectului"

care lndeplinesc integral obiectivele cerute. De exemplu, daca avem un teren ~i obiectivul

consta In a realiza cea mai buna utilizare a terenului respectiv, putem lua In considerare diverse

scenarii (In functie de restrictiile impuse de diver~i factori): piata, pare de distractii, pare cu flori,

pare IMM (pare de afaceri) sau chiar utilizarea t~renului pentru agricultura.

45

riiiSUJtii.JIJI)F.TF.~N :<;!l<;t.AVA

- A~;~~~~-~~T.A . .' ... ·.~ " ' 7 In cazulln care analizam o noua investitie, se pot ivi diverse scenarii cu privire Ia locatie

Sau, daca obiectivul consta In reducerea pierderilor unui sistem de furnizare a apei cu 40%,

acesta poate fi atins prin intermediul unor scenarii diferite (proiecte alternative): schimbarea

pompei ~i rezervorului ~i cateva relnnoiri Ia nivelul reteleisau identificarea pierderilor In retea ~ i

l nlocuirea retelei pe cat de mult posibil. Sau, daca obiectivul consti:i In educarea tuturor copiilor

de varsta ~colara dintr-o zona, scenariile includ: extinderea ~colilor existente, construirea unor

noi ~coli (dar unde?), redistribuirea copiilor din ~colile existente, reabilitarea anumitor cladiri

de ~coli ~i achizitionarea de autobuze ~colare. Aceste scenarii tehnice ~ i economice sunt, de

obicei, analizate In cadrul studiului de pre-fezabilitate. Acestea apar In studiul de fezabilitate

doar In cazul In care s-a trecut peste faza de pre-fezabilitate.

Termenul de optiuni (sau alternative) este utilizat pentru a defini modalitatile alternative

de realizare a obiectivelor proiectului, In cadrul definit pentru un scenariu. Cu alte cuvinte, mai _........

1tai definim scenariile ~i apoi selectam cateva optiuni/alternative pentru fiecare scenariu.

Optiunile aferente analizei cost-beneficiu sunt lntotdeauna comparate cu un scenariu de

referinta ~i reprezinta modificari fata de acel scenariu.

4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de rise, antropici si naturali, inclusiv de schimbari

climatice, ce pot afecta investitia:

Definirea termenilor utilizati In studiul hazardelor ~i al riscurilor este un demers anevoios,

din mai multe motive. Unul dintre acestea este faptul ca fiind utilizati In viata de zi cu zi, ace~ti

termeni l~i accentueaza lntelesul, capatand noi valente sau accentuandu-li-se semnificatia.

Apoi, folosirea lor In mai multe discipline presupune elaborarea unei definitii foarte complexe,

care sa fie suficient de cuprinzatoare, lucru destul de greu de realizat. Ceea ce pentru unii

J.Qseamna hazard, pentru altii poate fi rise.

Termeni ca vulnerabilitate sau rise, incubeaza parametri ~i procese complexe ~i

interconectate. Tn ultimul t imp, In domeniul hazardelor ~ i al riscurilor se evidentiaza din ce In ce

mai mult probleme ce nu tin de ~tiintele naturale, ci de cele sociale.

Clasifiarea riscurilor s-ar realiza in felu l urmator:

Riscuri naturale (hazardele naturale):

riscuri climatice

o furtuni ;

o tornade;

o seceta;

o inundatii;

o inghet

o avalan~e ;

46

cutremure ~i eruptii vulcanice;

riscuri geomorfologice

o alunecari de teren;

o tasari de teren;

o prairi de teren;

riscuri cosmice

0 caderi de obiecte din atmosfera(cosmos);

o asteroizi;

o comete;

o riscuri biologice

o epidemii;

o epizootii ;

o zoonoze

riscuri tehnologice ~ i industriale (hazarde antropice):

o accidente datorate munitiei neexplodate sau a armelor artizanale;

o accidente nucleare, chimice l?i biologice;

o accidente majore pe caile de comunicatii;

o incendii de mari proportii;

o el?uarea sau scufundarea unor nave;

o el?ecul utilitatilor publice;

o avarii Ia constructii hidrotehnice;

o accidente In subteran;

o prabul?iri ale unor constructii , instalatii sau amenajari ;

Pe langa acestea mai putem enumera l?i :

o Riscuri de securitate fizica;

o Riscuri politice;

o Riscuri finanicare si economice

o Riscuri informatice

Pentru proiectul nostru nu identificam riscuri care ar putea periclita realizarea lui.

4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum:

racord Ia reteaua electrica de JT(230V/50Hz).

Amplasamentul pe care va fi amplasata constructia este traversat de linia de JT apartinand

SC Delgaz Grid Moldova, si prezinta posibilitatea de racordare.

racord Ia reteaua de alimentare cu gaze naturale

47

Pentru asigurarea agentului termic si a apei calde menajere in cladirea ce urmeaza a fi

construita se va realiza racordul Ia reteaua de distributie gaz metan a SC DELGAZ GRID

SUCEAVA. lcoNs:.:.ll ri.JllllU ~:" N s~ ! ANEXALAHOT~RlK~A racord Ia reteaua de alimentare cu apa I i'i r .................. · .... . ... ..

Pentru asigurarea apei potabile este necesara racordarea Ia reteaua de apa potabila a

orasului Suceava, retea de distributie a apei potabile apartinand SC ACET S.A Suceava.

racord Ia reteaua de canalizare a orasului Suceava

Bransarea se va realiza Ia conducta de canalizare apartinand SC ACET S.A Suceava.

4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:

a) impactul social ~i cultural, egalitatea de ~anse;

Problemele pe care le poate solutiona proiectul au o adresabilitate profesionala de

,...r:qaxima importanta pentru Consiliul Judetean Suceava.

Evaluarea impactului social si cultural

lmpactul social va fi analizat din punct de vedere al spatiului nou creat si al degajarii

aglomeratiei din incinta cladirii administrative a Consiliului Judetean. Pierderea fiecarui tip de

teren poate provoca un impact considerabil asupra mediului. Amploarea si intensitatea acestor

impacturi depinde de valoarea unica a fiecarui tip de zona si de masura in care alte

amplasamentele pot inlocui in mod corespunzator. Desi se incearca sa se dea o anumita

valoare pierderilor avute in utilizarea terenurilor si intreruperilor asociate mutarilor este important

sa se realizeze ca aceasta nu poate avea decat succese minore datorita atasamentului

emotional de aceste terenuri, imprejurimi sau pur si simplu asa cum erau amenajate inainte.

Trebuie sa se examineze cu atentie toate nevoile comunitatii in noul amplasament in care

A Ste mutata. Alimentarea cu apa, canalizarea, electricitatea, drumurile, combustibilul, serviciile

sociale si scolile sunt exemple tipice pentru cele mai importante necesitati ale comunitatii.

Egalitatea de sanse

in ciuda diferentelor enuntate, lntr-o societate moderna, bazata pe principii democratice

este necesar ca egalitatea de ~anse sa se manifeste In mod firesc, indiferent de diferentele de

gen, toate fiintele umane avand dreptul sa-~i d~zvolte capabilitatile personale ~i sa aleaga

folosirea oportunitatilor tara a fi limitate de roluri impuse, cu alte cuvinte, atat femeile cat ~i

barbatii sa aiba libertatea de a-~i realiza In mod echitabil aspiratiile tara ca o categorie de gen

sa fie avantajata In detrimentul celeilalte. Astfel , promovarea conceptului de egalitate de ~anse

presupune eliminarea discriminarilor de orice tel, posibilitatea ca fiecare membru al societatii sa

i~i poata utiliza liber potentialul uman pe care II detine.

48

b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare,

in faza de operare;

)> Numar de locuri de munca create in faza de realizare:

In aceasta faza societatea de constructii isi va dimensiona numarul de persoane pentru

realizarea lucrarilor contractate.

)> Numar de locuri de munca create in faza de operare

Pentru realizarea lucrarilor de intretinere sunt necesare 2 persoane angajate special pentru

intretinerea obiectivului de investitie.

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii ~i a

siturilor protejate, dupa caz;

Conditiile de mediu, relief, geologia terenului din timpul executarii lucrarilor de executie,

permit indeplinirea finalizarii obiectivului, tara a fi afectata zona din punct de vedere al protectiei ,.-...

.ediului.

Din perspectiva mediului inconjurator, solutiile pentru constructii care se bazeaza pe

materiale reciclabile si reutilizabile, cum este otelul, contribuie Ia reducerea consumului de

energie si a emisiilor de carbon pe durata ciclului de viata al cladirilor.

Tehnologiile folosite In asigurarea utilitatilor (utilizarea de echipamente cu consumabile

ecologice, utilizarea ventilatiei naturale, a iluminatului natural), asigura un grad ridicat de

protectie a mediului.

Surse de poluanti ~i protectia factorilor de mediu

a) Protectia calitatii apelor:

• alimentarea cu apa potabila se va realiza prin bran~ament Ia reteaua de alimentare cu

apa a municipiului Suceava;

evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare a municipiului Suceava

b) Protectia aerului:

Activitatea desfa~urata Ia amplasament nu produce noxe care sa afecteze calitatea

aerului.

c) Protectia Tmpotriva zgomotului ~i vibratiilor:

Activitatea in · cadrul corpului administrativ nu produce zgomote sau vibratii care sa

deranjeze vecinatatile.

d) Protectia Tmpotriva radiatiilor:

- nu este cazul.

e) Protectia solului:

Colectarea reziduurilor solide se va face In recipiente metalice sau In cutii lnchise,

etan~e, cu depozitare in spatiile special amenajate.

49

De~eurile rezultate din activitate vor fi stranse In ambalaje corespunzatoare.

f) Protectia a~ezarilor umane:

Conform Regulamentului Local de Urbanism, permite o astfel de functiune.

g) Gospodarirea de~eurilor:

La cladirea obiectiv din proiect este prevazuta colectarea selectiva a deseurilor.

h) Gospodarirea substantelor toxice periculoase:

Daca exista astfel de produse cu toxicitate mare, manipularea lor se va face In

conformitate cu prescriptiile producatorului.

i) Lucrari de reconstruire ecologica:

Se va sistematiza platforma pe care sunt amplasate modulele.

j) Prevederi pentru monitorizarea mediului: - nu este cazul.

In privinta impactului asupra biodiversitatii - variabilitatea organismelor din cadrul

.::osistemelor terestre, marine, acvatice continentale ~i complexele ecologice - nu este cazul.

lmpactul asupra siturilor protejate: pe amplasamentul terenului sau in vecinatatea lui nu

sunt situri protejate care ar putea afecta constructia.

d) impactul obiectivului de investitie raportat Ia contextul natural ~i antropic in care

acesta se integreaza, dupa caz.

Fenomenele de degradare a calitatii terenului si solului determinate de cauze naturale si

antropice se propun a fi rezolvate. prin conservarea spatiilor verzi din imprejurime si refacerea

suprafetelor afectate.

Sunt vizati urmatorii factorii de mediu : calitatea vietii, peisaj, biodiversitate, sol.

Astfel se va asigura o ecologizare a terenului afectat In vederea punerii In valoare a solului,

biodiversitatii si apelor subterane. ~-

in perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor mentionate mai sus

se considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:

• depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de

constructii;

• depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea

acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;

• scapari accidentale sau intentionate de carburanti , uleiuri, ciment, substante chimice sau

alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora;

• spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altar substante de catre apele de

precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

• perturbarea structurii geologice prin lucrarile de excavatii pentru realizarea fundatiilor si

ale structurii cladirilor.

50

Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea

caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de

teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

Scopul unei analize asupra starii mediului si a evaluarii impactului asupra starii

initiale a mediului, este acela de a furniza informatii ce vor fi luate In considerare Ia luarea

deciziilor.

lmpactul asupra mediului poate fi lmpartit In doua categorii :

2 efecte locale, petermen scurt In perioada de constructie;

3 efecte pe termen lung In perioada de operare, In care sens pentru statia de epurare

exista studiu de impact ~i agrement tehnic.

Se face mentiunea ca parametri efluentului tratat trebuie sa se lncadreze dupa cum urmeaza:

CB05 ~ lOmg I I

'"""S' ~ l Omg I I

NH4~ N ~ 3mg ll

N033~ N~7mg l l

Analiza starii initiale a mediului si evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza in

conformitate cu prevederile Directivei nr.97/ll/EEC din 3 martie 1997 ce amendeaza Directiva

nr.85/337/EEC precum si cu prevederile legislatiei romanesti.

Pe timpul executiei, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin:

-Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare santierului de

constructii, etc;

-Circulatia intensa a echipamentului de constructii in zonele de lucru pentru transportul

materialelor si a prefabricatelor, executia terasamentelor, turnarea betonului, asternerea

asfaltului etc -Functionarea statiilor de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de intretinere si de

reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de santier, etc;

- Exploatarea pamantului din gropile de imprumut si a carierelor de agregate;

- Suspendarea si devierea temporara a traficului;

- Cresterea poluarii fonice, continutul de particule in suspensie (praf) si noxe, erodarea si

degradarea terenului , in general in zonele unde functioneaza santierele de constuctii;

lmpactul lucrarilor de reabilitare pe perioada de executie depinde in principal de marimea

lucrarilor de constructii si de modul in care acestea sunt conduse.

In timpul perioadei de functionare poluarea mediului datorata circulatiei pe drum se reduce

fata de situatia actuala.

Riscul accidentelor si a poluarii accidentale se reduce, datorita echipamentelor

performante si a sistemelor de protectie si avertizare.

51

In principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza urmatoarele

aspecte:

- solutii de integrare in planurile de dezvoltare locale, regionale si nationale, colaborand in acest

sens cu Consiliul Judetean Suceava, lnspectoratul de Protectia Mediului Suceava;

- propunerea de solutii pentru ca impactul economic si eel social, inclusiv eel asupra starii de

sanatate a populatiei sa fie pozitiv;

- definirea starii initiale a mediului prin analize pe teren, prelevari de probe si efectuarea

cercetarilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna), terenurile agricole

etc. ;

- analiza legislatiei specifice privind declararea monumentelor naturii si siturilor arheologice,

identificarea acestora pe teren; propuneri si solutii pentru prezervarea acestor zone;

- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizarii agricole a terenurilor, precum ,--...

. din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada constructiei, al stresului conducatorilor

auto, al incadrarii in peisaj;

- evaluarea impactului cauzat de vibratii, zgomote in timpul noptii;

- masuri pentru refacerea si conservarea ecosistemului local, precum si alte masuri

compensatorii;

- propuneri si solutii pentru prevenirea eroziunii solului si sedimentarii, in scopul eliminarii

colmatarii sistemelor de drenaj si asigurarii stabilitatii solului sub efectul curentilor generati de

scurgerea apelor de suprafata;

- masuri pentru prevenirea accidentelor care determina poluarea apelor, aerului, solului si

subsolului, atat in timpul executiei, cat si exploatarii;

- adoptarea de solutii pentru ca lucrarile sa se incadreze armonios in peisaj, reducand Ia minim -3U chiar eliminand impactul vizual negativ, tinand seama de topografia locului, traficul,

existenta vegetatiei etc.;

- prevederea de solutii pentru evitarea poluarii surselor de alimentare cu apa, a sistemelor de

drenaj si de canalizare;

- stabilirea de masuri pentru diminuarea poluarii aerului pe durata activitatilor de constructie cat

si ulterior, in exploatare, pe grupe de zone ;

- prevederea de masuri in cadrul organizarilor de santier pentru ca efectele poluante sa fie cat

mai reduse iar in final, dupa dezafectare sa fie refacuta situatia initiala a cadrului natural;

- elaborarea de solutii pentru refacerea ecologica a zonelor afectate de deschiderea gropilor de

imprumut, precum si a amplasamentului organizarii de santier;

- prevederea de puncte sanitare mobile si un sistem de comunicare adecvat prin care sa fie

asigurata o asistenta sanitara eficienta pentru personalul constructorului;

52

- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajarile propuse;

- identificarea implicarii rezidentilor locali in realizarea proiectului;

- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizati privind evolutia calitatii acestora si

elaborarea unui plan de monitoring care sa fie pus in aplicare imediat dupa terminarea executiei

lucrarilor.

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului

Pentru evaluarea calitatii aerului vor fi luate in considerare informatiile din faza de

elaborare a studiului de fezabilitate si de alegere solutiei tehnologice. Evaluarea si proiectarea

constituie parti ale unui proces iteractiv. Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului, va fi

aplicata urmatoarea metodologie:

Pentru perioada de executie, se vor calcula emisiile specifice activitatilor, a organizarii de

santier, traficului pe drumurile de acces si se va evalua impactul acestora asupra factorilor de ,.....-....

- .ediu, asezarilor umane, factorului uman. Valorile obtinute vor fi comparate cu valorile

concentratiilor maxime admise (CMA) prevazute de:

Standardul national pentru calitatea aerului (STAS 1257 4-87)

Standardele de calitatea aerului din HE

Valorile-ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii

- Valorile-ghid recomandate de Uniunea lnternationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor

(IURFO) pentru protectia vegetatiei.

Evaluarea impactului asupra calitatii apelor

In studiu se analizeaza evacuarile de ape uzate produse in urma scurgerilor provenite din:

- organizarea de santier

- gropile de imprumut ,-

Jpele pluviale.

Desi, in general sunt prezenti aceiasi poluanti specifici , concentratia inregistrata de

acestia in apele evacuate poate varia intre diferitele amplasamente si depinde side precipitatiile

specifice in cadrul fiecarui amplasament, elemente care vor fi prezentate in studiu. Pentru

evaluarea gradului de poluare se va tine seama de calitatea apelor din amonte de evacuare,

posibilitatile de dilutie si viteza de amestec a apelor evacuate cu apele din emisar. De

asemenea, vor fi analizate sursele potentiale de contaminare a scurgerilor de ape care sunt

diverse si pot fi generate de lucrarile de constructie, de trafic, de intretinere, de scurgeri

accidentale cauzate de accidente de circulatie, precum si de depunerile din atmosfera.

Se va avea in vedere faptul ca substantele poluante, considerate a avea eel mai mare

impact probabil asupra emisarilor sunt: substantele solide in suspensie, hidrocarburile, metalele,

53

pesticidele si ierbicidele, agentii utilizati pentru dezghetare, ingrasamintele, substantele

rezultate din deversari accidentale precum si de Ia alte surse cum ar fi depunerile din atmosfera.

In evaluarea impactului asupra calitatii apelor se vor analiza cu atentie urmatoarele:

- caracteristicile acestor resurse supuse riscului (debit sezonier si anual etc.), regimul

precipitatiilor, posibilitati le de stocare etc.;

- utilizarea in prezent a resurselor de apa: in scopuri menajere, comerciale, industriale, agricole

sau recreative;

- existenta evacuarilor de apa si a deversarilor, care ar putea fi determinante pentru calitatea

apelor, masuri de remediere deja adoptate sau proiectate; p~~~LL•ui..".lLuE-l::.A:-o:!ltJ\. .. t.A•~l AN£XA LA HOTAR~~t.Af ,.j I

- efecte asupra pestilor, a vietii salbatice; l Nr ................... .-J(s(r/tJ.vt? l

- efecte posibile ale proiectului asupra debitului apelor, a adancimii si latimii albiilor, a eroziunii

malurilor, a ratei de sedimentare (in amonte si in aval) si asupra turbulentei; ,...... .storicul poluarii sau utilizarii necorespunzatoare a resurselor de apa care au afectat sanatatea

oamenilor sau au fost vatamatoare pentru animale, viata acvatica, pasari sau pesti.

De asemenea se va analiza modul in care organizarea de santier va influenta calitatea

apelor din zona, iar executia lucrarilor va influenta asupra liberei scurgeri a apelor pentru a se

evita producerea de inundatii in zona de lucru.

La analiza impactului se va tine cont de prevederile NTPA 001/2002 din HG 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,

precum si de Ordinul MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele,

de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

Evaluarea impactului asupra florei si faunei

In cadrul Studiului va fi intocmita o evaluare din punct de vedere ecologic ce va include ..........

. matoarele:

- consultarea si colectarea datelor relevante din punct de vedere ecologic, care exista in prezent

in legatura cu amplasamentul afectat si cu zonele invecinate;

- analiza legislatiei privind regimul ariilor naturale protejate;

- vizitarea amplasamentului si elaborarea unui tip relevant de harta "Harta privind habitatele,

faza 1" care sa identifice orice arie care prezinta importanta pentru comunitatile de flora si

fauna;

- analiza amplasamentului din punct de vedere al HG 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor

biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora.

54

Evaluarea impactului referitor Ia conditiile geologice, hidrogeologice, soluri si

contaminarea acestora cor.;s!.Lwum)n ~:~\\_suu:.Aw

lmpactul asupra so/uri/or I A~;-~-~-~~:.~-~~-~RA_II.l:.A Q r Orice proiect care implica afectarea substantiala a terenurilor trebuie sa includa in

etapele sale de planificare un studiu al zonelor destinate dislocarii in care sa se descrie natura

si valoarea lor din punct de vedere al mediului. De Ia aceasta informatie se poate dezvolta,

reflectandu-se amploarea si tipul anticipat de afectare si degradare, un plan de refacere a

terenului dupa ce s-a extras piatra sau nisipul si pietrisul. Aceasta nu inseamna ca refacerea

trebuie sa re-creeze mediul original. Este putin probabil ca acest lucru sa fie posibil. In schimb,

planificarea ar trebui sa se axeze pe utilizarea topografiei complete si a altor caracteristici ale

excavatiilor pentru obtinerea celor mai bune rezultate. Astfel , refacerea poate implica

schimbarea zonei in ceva destul de diferit de starea sa originala dar, totusi , mult imbunatatit fata ,.,.......

d aceasta, daca inainte fusese pur si simplu abandonata. 0 buna organizare de santier si

ocuparea unor suprafete cat mai reduse pot contribui de asemenea Ia protectia solului.

0 atentie deosebita va fi acordata aspectelor privind eroziunea solului, fenomenelor de

alunecare inregistrate in zona, pentru a se putea propune masuri adecvate de

preintampinare/stopare a acestor fenomene. Este necesar sa se realizeze un inventar al tuturor

surselor de poluare a solului din zona respectiva.

Evaluarea impactului asupra peisajului

Principalele etape care trebuie luate in considerare Ia evaluarea impactului asupra peisajului

sunt urmatoarele:

a) colectarea datelor se efectueaza in special in teren, dar si din studii teoretice existente Ia

consultant si Ia alte organisme corespunzatoare ........__

J descrierea peisajului de referinta existent

c) clasificarea peisajului

d) identificarea impactelor potentiate, pozitive si negative ale proiectului asupra peisajului

e) evaluarea semnificatiei impactelor identificate

Pentru descrierea corecta a peisajului se vor obtine informatii suficiente pentru:

• identificarea elementelor cheie ale peisajului;

• evaluarea importantei elementelor cheie ale peisajului;

• identificarea unui posibil impact semnificativ.

Vor fi colectate date privitoare Ia elementele peisajului, incluzand componentele fizice,

biologice, istorice si culturale care contribuie Ia caracterul si Ia valoarea acestuia. Datele vor fi

colectate tinand cont de orice valoare care prezinta un interes special Ia nivel

55

international, national, regional sau local, datorita calitatilor specifice sau istorice, sau a

elementelor culturale, plasata in peisaj, fie ca aceasta este desemnata oficial, cum ar fi cazul

rezervatiilor naturii Ia nivel global, fie ca exista o recunoastere generala a interesului unei zonei.

Evaluarea peisajului include incadrarea cat mai potrivita a acestuia, in functie de

importanta sau valoarea componentelor si de caracteristicile sale, grupate in general in unitati

omogene din punct de vedere al naturii si al valorii.

Referitor Ia caracteristicile peisagistice generale, se analizeaza originalitatea rezultata din

aspectul dat de geologie, precum si tipul de contraste si discontinuitati ale peisajului. Se

urmareste:

• contrastul de forme si culori intre zonele impadurite si zonele aride;

• contrastulla nivelul scarii vizuale intre panoramele deschise si unitatile peisagistice specifice

unei zone; ,.,........

contrastul provenit din interventia omului;

• discontinuitati geografice.

Evaluarea impactului provocat de zgomot

In evaluarea impactului vor fi identificate sursele de zgomot si nivelele anticipate de

zgomot exprimate in decibeli. Nivelul de zgomot va fi corelat cu distanta, punand accentul pe

nivelul de zgomot inregistrat dincolo de limitele amplasamentului, tinand seama de variatia

conditiilor meteorologice.

Va fi descris nivelul de zgomot, incidenta si caracteristicile sale, particularitatile

inregistrate in decursul zilei si a orelor de intuneric. Pentru evaluarea nivelului de zgomot se va

utiliza indicele L 10 dB(A), care corespunde Ia media aritmetica a nivelului de zgomot ce este

depasit pentru 10% din timp, pentru o perioada de timp data, de regula 18 ore.

Pentru stabilirea masurilor de protectie impotriva zgomotelor si vibratiilor se au in vedere

urmatoarele aspecte.

• ldentificarea zonelor sensibile Ia zgomot si vibratii, cauza sensibilitatii;

• ldentificarea principalelor surse de zgomot locale;

• Verificarea existentei unor reglementari locale in ceea ce priveste nivelul de zgomot si

vibratiile, atat in cursul zilei, cat si in cursul noptii.

La alegerea solutiilor de protectie impotriva zgomotelor se va tine cont de de factorul de

mediu ce trebuie protejat, incadrarea in peisaj a masurii propuse, efectele obtinute.

Evaluarea impactului asupra sanatatii

Pe baza datelor statistice se va prezenta evolutia demografica a zonei si perspectivele

pentru urmatorii ani. Cunoasterea densitatii populatiei totale (loc/km2) permite evaluarea

ulterioara a efectelor sociale si economice prod use de lucrarea propusa.

56

Este indicat ca structura populatiei sa fie prezentata pe clase de varsta si sex. De Ia

autoritatile abilitate se vor obtine informatii privind starea de sanatate a populatiei, mai ales in

ceea ce priveste bolile profesionale si cele cauzate de poluare.

Proiectul va fi analizat si prezentat si din punct de vedere al riscurilor ce le prezinta

pentru sanatatea comunitatilor aflate atat in imediata apropiere cat si Ia distanta de drum, pe

timp scurt sau o perioada mai lunga, fie direct sau indirect. Acest aspect este corelat cu emisiile

ce influenteaza calitatea aerului sau a apei in detrimental sanatatii umane, atat in mod direct cat

si indirect, prin lantul alimentar. De asemenea, se va evalua impactul asupra sanatatii din cauza

scurgerilor accidentale de produse petroliere, eventualele contaminari a terenurilor, a degajarilor

de praf etc., a zgomotelor si vibratiilor rezultate din circulatia vehiculelor.

Evaluarea impactului asupra sanatatii

Cu toate ca este greu sa cuantifici valoarea unui "mediu sanatos", cresterea interesului ,......,.

amenilor in legatura cu impactul asupra mediului si potentiala crestere a riscurilor asupra

sanatatii umane, calitatii hranei a dus Ia cresterea controlului asupra mediului. Odata cu

cresterea cererii publice pentru elaborarea de regulamente In vederea reducerii impactului

asupra mediului si riscurilor asupra sanatatii, este indicata gasirea de metode competitive din

punct de vedere a costurilor, dar indeplinind cerintele referitoare Ia protectia mediului.

~.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii:

Analizand situatia existenta, cererea de bunuri si servicii este evidenta din urmatoarele

considerente, astfel:

Conform temei date, analiza cererii de bunuri si servicii, din partea Consiliului Judetean

Suceava, rezulta din necesitatea si oportunitatea investitiei conditionate de faptul ca este

Aecesara o sala de conferinte.

Actualmente conferintele sunt organizate intr-un spatiu insuficient si necorespunzator.

~.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,

valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara:

Analiza financiara a fost efectuata din punctul de vedere al proprietarului investitiei - CJ

Suceava, Judetul Suceava ~i a fost realizata pentru o perioada de operare de 15 ani, In

conformitate cu manualul de analiza cost-beneficiu pentru investitii In infrastructura recreativa:

,GHID NATIONAL PENTRU ANALIZA COST- BENEFICIU A PROIECTELOR FINANJATE DIN

INSTRUMENTELE STRUCTURALE PENTRU PERIOADA 201~-2020", ghid realizat de

Autoritatea pentru Coordonarea lnstrumentelor Structurale cu sprijinul consultantilor JASPERS

~i In consultare cu Autoritatile de Management relevante ~i Directia Generala Politica Regionala

a Comisiei Europene.

57

Rata de actualizare utilizata In cadrul analizei financiare este de 5% conform

recomandarilor de elaborare a analizei cost-beneficiu din Ghidul Solicitantului.

Metoda utilizata In dezvoltarea Analizei financiare este cea a ,fluxului net de numerar

actualizat". fn aceasta metoda, fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea ~i provizioanele,

nu sunt luate In considerare.

Au fost luate In considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investitiei In mii lei,

precum ~i repartizarea costurilor investitiei pe perioada de executie a proiectului - 18 luni, In

conformitate cu graficul prezentat In prezentul studiu.

fn analiza cost-beneficiu se va lua In considerare valoarea proiectului tara taxa pe

valoarea adaugata.

Rata de actualizare Perioada de actualizare

Metoda utilizata

Durata de executie Cost total proiect mii lei

5% 15an

flux net d numera

actualizat

18/un 8.387,59

Analiza cost I beneficiu: lnvestitii totale "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLAOIRII PALATULUI AOMINISTRATIV, IN VEOEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

Perloada

58

I 'ilmiEllllolmil~iE'i'JCJ:J~L:i:i:.ll'l'l~~·llfml• II . .. Cod de On cf catalog VALOARE

Valoall! M()RTIZ Amortizall! Amortaall! Amortll311! Amortizall! Amort!lllll! Nr. en. DENUMIRE

clas~icare (ANI) INVENTAR LEI Cantnate ramasa de DUN LUNA Amortizare/an an 2 an 3 anS an 1 an4

amortaat lei

MF -lmobilizari corporate si necorporale achizitionate prin

proiect

1 Constructie corp adm1111Strativ 1.6.2. 25 5.985.166,00 1,00 5.985.166,00 300,00 19.950,55 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64

2 TOTAL amortizare mijloace foce proiect (rd. 1) 0,00 5.985.166,00 19.950,55 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64 239.406,64

Amortizare 15 ani

Valoare reziduala

Tabel determinarea ratei de cofinantare

Factor de actualizare J Valoarea investitiei Vl(mii Euro fara I

5% TVA) 7.057,834 An Rata de actualizare (Rk) Total plati Total incasari Flux de numerar Venituri actualizate nete

1 0,926 88,56 110,00 21,44 19,85 2 0,857 89,45 111,10 21,65 18,56 3 0,794 90,34 112,21 21,87 17,37 4 0,735 91 ,24 113,33 22,09 16,24 5 0,681 92,16 114,47 22,31 15,19 6 0,630 93,08 115,61 22,53 14,20 7 0,583 94,01 116,77 22,76 13,27 8 0,540 94,95 117,93 22,99 12,41 9 0,500 95,90 119,11 23,22 11,61

10 0,463 96,86 120,31 23,45 10,86 11 0,429 97,83 121,51 23,68 10,16 12 0,397 98,80 122,72 23,92 9,50 13 0,368 99,79 123,95 24,16 8,89 14 0,340 100,79 125,19 24.40 8,30

15 0,315 101,80 126,44 24,64 7,76 Valoarea actualizata a veniturilor nete (VAVN) 194,15 Procent cofinantare PRAG

Raportul = Valoarea actualizata a veniturilor nete/ Valoarea investiti i (VI) 0,0275 Finantare 100% C Eligibile < 0,25

Costurile proiectuluilan - faza de operare

Costuri An- mii lei lntretinere: 2 salariati, material, spatii plantate, noi plantatii, neprevazute 5000 lei/luna 60,000

Consumabile 1800 lei/luna 21,600

lnternet/telefon 80 lei/luna 0,960

Energie - iluminat 500 lei/ luna 6,000 TOTAL 88,560

59

Veniturile proiectului

Beneficiile corespunzatoare proiectului, obtinute Ia l nceputul vietii acestuia, valoreaza

mai mult, In termeni reali, decat acelea~i beneficii obtinute Ia un moment dat In viitor. La tel,

cheltuielile produse Ia lnceputul proiectului au un impact mai mare decat cele care se produc

mai tarziu .

Costurile ~i fluxul de numerar variaza nesemnificativ de Ia un an Ia altul. Asemenea

variatii sunt prevazute cu un anumit grad de siguranta, ~i sunt incluse In evaluarea

proiectului.

A evalua un proiect pe o perioada de timp a~a de lunga poate duce Ia ideea case lncearca

justificarea investitiei prin beneficii care sunt atat de departe In timp, !neat poate ca nu vor fi

obtinute niciodata. Cu cat perioada de timp luata In calcul este mai lunga, cu atat posibilitatea

de a lua o decizie gre~ita referitoare Ia o propunere cre~te deoarece: ~

o cre~te probabilitatea ca investitia sa aiba probleme;

o exista o mare probabilitate ca activele utilizate In mod curent sa devina mai putin fiabile ~i

viabile din punct de vedere economic ~i sa necesite lnlocuiri;

Proiectul nu este generator de venituri.

Prin urmare, nu vor exista venituri financiare directe din aplicarea unor tarife. Proiectul nu

genereaza venituri directe, fiind un proiect de infrastructura publica, tara un cash -flow financiar

palpabil , intretinerea si functionarea acestuia se va realiza prin transfer de sume de Ia bugetul

local al judetului.

Analiza cost I beneficiu: Costuri Si venituri din exploatare "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CL.ADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

60

CONSU.l liUilllEl ~:AN _SUC<.AV~

.-.NEXALAHOTARA.r~ ~ Nr ........ -·········-Jd-1-lln_/

(

Analiza cost I beneficiu: Surse de finantare ~AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE~

IF-1 o · •m•.,:~ rr.:-·nn~: iTiF. r.

Perioada implement

Miilei are Perioada operare

~ ~ ~ ~l l.J:ila I~ ~ a;B ~ ~ l:li:ICTil I~ .~ ~ !~

··~ 3.1 cap~al privat 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.2 N vel regional-Contibutia Regionala Ia proiect reprezentand costuri 1VA 1.329,760 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.3 Contributia beneficiarului Ia

cheltuielile eligibile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.4 Contributia finantatorului Ia

che~uielile eligibile 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.5 Contributia beneficarului Ia che~uieli 7.057,834 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0 ,000 0,000 0,000 0,000

~. I 0 . 0

~ •:JIJ<l•Yf-1' • em 08 ~ ~ i.mml 'e8 't?m! 1.8 ,DD ~ :ms CiS .~ icm .. mm.J

Jnt • finantare nerrnabursabila U.E 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3.6 Obligatiuni si alte resurse financiare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.7 O'edite 88 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.8 AHe irrprurruturi 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

;~ or.

: : .. [OO%!I!) _G!im!l_ lii&m room!) icoom!l .C!E!m :C!Xmm ~ ·0!1 ~ room :C!E!m room [OOl!%!1 ~l!Eml C001ml

Analiza cost I beneficiu: Analiza sustenabilitatii financiare a im.estitiei si a fluxului de numerar preconizat

"AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

iF.f':r:flrf1(. -. . iTlnr: Perioada

implement

Mii lei are Perioada operare

~ CiJii) I lJif) lli'fJ Oi1tJ tlir:l . ili6 r C!i#J fliC t.!itll ~ iJi:l[iJ lili:JW !Ji:m ~ L'1:iiEJ 3.9 Total resurse financiare 8.387.594 0.000 0.000 0.000 0.000 o.ooo 0.000 0.000 0.000 0.000 o.ooo 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.13 lncasari ,....__ bl 0.000 110.000 111,100 112.211 113.333 114.466 115.611 116,767 117.935 119.114 120.305 121.508 122.724 123.951 125.190 126.442

~1 1 otal intrari 8.387,594 110,000 111,100 112,211 113,333 114,466 115,611 116,767 117,935 119,114 120,305 121,508 122,724 123,951 125,190 126,442

2.9 Total costuri de exploatare o.ooo 88,560 89.446 90.340 91,243 92,156 93,077 94,008 94,948 95,898 96.857 97,825 98,804 99,792 100,790 101,797

1.21 Total costuri de investitii 8.387,594 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0.000 0.000 0,000 0.000 ·2.394,066

4.2 Dobanda 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0,000 0.000 0,000

4.3 lndernnizatie de pensionare 0.000 0,000 0.000 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0,000

4.4 Rarrtrursare I credite 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 o.ooo' 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0,000 0.000 0.000 0.000

4.5Taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0.000 0.000 0,000 0,000 0,000

4.6 Total iesiri 8.387,594 88,560 89,446 90,340 91,243 92,156 93,077 94,008 94,948 95,898 96,857 97,825 98,804 99,792 100,790 -2.292,269

4.7 Total flux de numerar 0,000 21,440 21,654 21,871 22,090 22,311 22,534 22,759 22,987 Z3,216 23,449 23,683 Z3,920 24,159 24,401 2.418,711

. : .. I

·~...:...... t.!EI!1 Em!!) !~ fiml Ism f!lm laim lfmjjl 18[Z] ~ .~ ~ ~ mm mt:!'ll •amm

61

Pentru determinarea fezabilitatii financiare a proiectului vor putea fi urmariti urmatorii

indicatori de performanta:

• Valoarea actuala neta (VNA)

Este valoarea obtinuta prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rata de actualizare.

NPV = LCFU1 +k)t) + VRn/(1 +k) t -10

unde :

CFt = cash flow-ul generat de proiect In anul t - diferenta dintre veniturile ~i cheltuielile aferente

VRn = valoarea reziduala a investitiei In ultimul an al analizei

lo = investitia necesara pentru implementarea proiectului

• Rata interna de rentabilitate

Este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuala neta este egala cu

zero. Altfel spus, aceasta rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata

mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuieli. Cu toate acestea, valoarea

RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite tipuri de proiecte In cadrul programelor de

finantare - datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate stringenta, tara a

avea lnsa capacitatea de a genera venituri.

Rata interna de rentabilitate pentru acest tip de investitie trebuie sa fie mai mica decat

rata de actualizare (5%).

• Raportul beneficiu/cost (B/C)

Este un raport complementar al VNA, comparand valoarea actuala a beneficiilor viitoare,

inclusiv valoarea investitiei. Acesta trebuie sa fie $1 .

8/C = VP(I)ONP(O)o unde:

• VP(I)o = valoarea actualizata a intrarilor de fluxuri financiare generate de proiect In

perioada analizata (inclusiv valoarea reziduala)

• VP(O)o = valoarea actualizata a ie~irilor de fluxuri financiare generate de proiect in

perioada analizata (inclusiv costurilor investitionale)

Pasul urmator este previziunea fluxului de venituri nete (cash-flow) anual pe durata

constructiei ~i pe durata economica de viata a proiectului. Fluxul de venituri nete se obtine prin

scaderea din fluxul de venituri a fluxului de cheltuieli. Aceasta se face pentru fiecare an In parte.

Acest flux de venituri nete este actualizat cu rata de actualizare de 5%.

62

Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate

•

"AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

, ;,

Vom determina rata interna de rentabilitate ~i o vom compara cu valoarea de 5% (se va

determina daca are o valoare pozitiva sau negativa) utilizata pentru actualizare.

RECOMANDATI <5% <0 ~1 > 0 (in fiecare an al perioadei

de referin a REALIZATI -6,39% cf. tab. 5 - 5.353,906 mii 0,805 cf. tab. 2 Pozitiv cf. tab. 4

euro cf. tab.5

Analiza financiara demonstreaza necesitatea realizarii investitiei, care sa sustina

obtinerea unui cash - flow pozitiv al proiectului ~i implicit indicatori de rentabilitate

pozitivi.

63

F";~;~;~":~;:;;~~ I k ..... - ......... ~- - . '1 4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea

actualizata neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu sau, dupa caz, analiza

cost-eficacitate:

Analiza economica este obligatorie doar Tn cazul investitiilor publice majore al carui cost

depa~e~te echivalentul a 25 milioane euro, Tn cazul investitiilor promovate Tn domeniul mediului

sau echivalentul a 50 milioane euro, Tn cazul investitiilor promovate Tn alte domenii.

4.8. Analiza de senzitivitate:

Analiza de senzitivitate implica studierea impactului pe care modificarea variabilelor

(costurile ~i beneficiile) Tl poate avea asupra indicatorilor financiari ~i economici calculati pentru

proiectul de servicii sociale. Analiza riscului consta Tn studierea probabilitatii ca un proiect sa

realizeze o performanta satisfacatoare, considerand RIR ~i VNA ca ~i variabilitatea rezultatelor ~

Jmparativ cu cele mai bune estimari facute anterior ~ i calculate Tn situatia (scenariul) de baza.

Etapele parcurse Tn realizarea Analizei de rise:

a. Efectuarea unei analize calitative a variabilelor.

b. ldentificarea tuturor variabilelor fo losite Tn calculul intrarilor ~i ie~irilor din analiza

economica ~i financiara ~ i gruparea lor Tn categorii omogene.

c. Selectarea acelora care au elasticitate redusa sau marginala (care conduc Ia variatii ale

RIR-VNA).

Ca un criteriu general, se considera acei parametri pentru care o variatie (pozitiva sau negativa)

de 1% duce Ia variatia corespunzatoare cu 1% a RIR sau 5% pentru valoarea de baza a VNA.

Riscurile potentiale care pot sa apara Tn derularea proiectului de investitii se refera Ia :

a) aparitia de costuri suplimentare pe parcursul proiectului, fata de cele Tnscrise Tn devizul

de lucrari ~i bugetul proiectului.

b) influenta variatiei Tn timp a preturilor (este posibila o cre~tere a preturilor incluse Tn

devizul din studiul de fezabilitate, corelata cu o scadere a ratei de schimb valutar

leu/euro);

Avand In vedere ca proiectul propus spre finantare este un proiect care nu genereaza

venituri directe, Ia nivelul Analizei economice realizate, variabilele critice identificate (care pot

avea variatii pozitive ~i negative) au fost cele legate de costurile investitiei dar ~i cele referitoare

Ia costurile de Tntretinere ~i operare. Analiza de senzitivitate trebuie sa determine ~i valorile

64

indicatorilor de performanta ai investitiei pentru cea mai nefavorabila situatie, precum ~i pentru

eel mai avantajos caz. Pentru aceasta s-au considerat variatii absolute de 20%, favorabile ~i

nefavorabile ale variabilelor cheie ~is-au calculat valorile corespondente pentru FRR si FNPV.

Aceasta variatie de [20%,20%] poate fi considerata ca fiind intervalul maxim de variatie a

factorilor care influenteaza modelul.

Scenariull

Un prim scenariu al analizei de senzitivitate a constat Tn alegerea unei situatii critice -

cre~terea cu 20% a costurilor investitionale ~i determinarea impactului adus de aceasta cre~tere

asupra Ratei Interne de Rentabilitate Financiara (RIRF}, Valoarii Nete actualizate financiara

(FNPV) si Raportul Beneficiu/Cost. (B/C)

Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate

r-- "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREAR! I UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

lndicatori

Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)

Valoarea Neta Actualizata Financiara (FNPV)

Valoarea din Analiza Financiara

Valoarea din Analiza financiara dupa modificarea variabilei critice

Scenariulll (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)

AI doilea scenariu al analizei de senzitivitate a constat Tn alegerea situatiei Tn care

variabila critica reprezentata de costul investitiei scade cu 20%; s-a determinat impactul adus de

aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabilitate (FRR) ~i Valoarea Neta actualizata

financiara (FNPV)

65

CONS!.LIULJUm:l EAI~ SUU.AVilj

Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate A:r~~~~-~~T~-~A····~ 1? "AMENAJAR.E CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA

SALA DE CONFERINTE"

Mii lei

Indica tori

Rata interne de rentabilitate financiara a investitiei (FRR)


Valoarea din Analiza Financiara

Valoarea din Analiza financiara dupa modificarea variabilei critice

Scenariul Ill (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)

AI treilea scenariu al analizei de senzitivitate a constat In alegerea situatiei In care

variabila critica- costurile de lntretinere ~i operare cresc cu 20%; s-a determinat

impactul adus de aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabilitate (RIRF) ~i Valoarea

Neta actualizata financiara (FNPV)

Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii F inanciare si a Valorii Financiare Nete Actualizate ,.......,_

66

lndicatori



Valoarea din Valoarea din Analiza financiara dupa Analiza Financiara modificarea variabilei critice

Scenariul IV (Schimbare parametri in Analiza Cost Beneficiu)

Scenariul IV al analizei de senzitivitate a constat In alegerea situatiei In care variabila

critica - costurile de lntretinere ~i operare scad cu 20 %; s-a determinat impactul adus de

aceasta scadere asupra Ratei financiare de rentabil itate (RIRF) ~i Valoarea Neta actualizata

financiara (FNPV).

Analiza cost I beneficiu: Calculul Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare si a Valorii Financiare Nete Actualizate "AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU

FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE"

lndicatori



Valoarea din Valoarea din Analiza financiara dupa Analiza Financiara modificarea variabilei critice

Analiza de rise releva o sensibi litate redusa a eficientei investitie Ia valoarea costului de

constructie ~i a costurilor de operare. Prin urmare proiectul are o rentabilitate financiara sub rata

de actualizare considerata (5%) chiar ~i Ia o variatie crescatoare semnificativa a celei mai

importante categorii de costuri. Acestea conduc Ia concluzia ca investitia are o rentabil itate

buna, nefiind afectata de variatiile individuale semnificative ale variabilelor cheie.

67

4.9. Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor:

Analiza riscurilor se realizeaza in doua etape:

l·cv,•:.i.Liu t-JuHll t:..-\1'1 :.ul..r.A•~

A!'i[XA LA HOT ARAI<r.A . Nr ......................... ,f ... 'Jt 9

);;- Estimarea riscurilor- Estimarea riscurilor identificate se face pe baza a 3 indicatori:

o probabilitatea de materializare a riscului (ca raport intre numarul de aparitii ale acelui

eveniment si numarul total de evenimente );

o frecventa de producere a evenimentului de rise (numarul de aparitii ale evenimentului

intr-o anumita perioada de timp);

o impactul riscului , adica efectul sau consecintele care ar rezulta daca riscul s-ar

materializa.

Estimarea riscurilor poate fi calitativa sau cantitativa:

o Estimarea calitativa - Prin metoda calitativa riscurile sunt apreciate si clasificate cu

ajutorul unor calificative ca: mare (ridicat), mediu, mic (scazut).

o Estimarea cantitativa - presupune utilizarea metodelor statistice pentru cuantificarea

expunerii Ia rise. Atat posibilitatea, cat si impactul, fiind estimari cu un anumit grad de

incertitudine, valorile lor se gasesc intre limitele unui interval de valori posibile.

);;- Evaluarea riscurilor - Procesul de evaluare a riscurilor implica monitorizarea si

intelegerea factorilor care pot reduce succesul proiectului si sortarea riscurilor pe baza

criteriilor agreate.

Pentru evaluarea riscurilor se parcurg urmatorii pasi:

);;- Pasul 1: Sortarea riscurilor in:

o Riscuri acceptate: riscuri care in mod obisnuit sunt tolerabile si care nu necesita

tratare, dar care vor fi tinute sub observatie;

o Riscuri respinse: riscuri considerate inexistente sau nesemnificative dupa ce s-a facut

estimarea lor;

o Riscuri semnificative: trebuie tratate si necesita prioritizare.

>- Pasul 2: Stabilirea pragului de tolerabilitate (riscurile de tip A si B sunt semnificative si

trebuie tratate, cele de tip C sunt acceptabile, iar cele de tip D si E sunt nesemnificative).

>- Pasul 3: Stabilirea probabilitatii de aparitie si ale impactului potential pentru riscurile

acceptate a responsabililor pentru monitorizarea acestora si pentru raportarea oricaror

modificari.

68

•: ; ,\'~ l l.l i. t.J i;fi~:l EM\ Slil.t.A•~ _, :- i ':-' I.A HOTARAxc.A

Tehnicile de control a riscului (recunoscute in literatura de specialitate) se impart in urmatoarele

categorii:

o Evitarea riscului. Evitarea riscului presupune inlaturarea totala a riscului din cadrul

proiectului care executat. Evitarea riscului poate insemna chiar renuntarea Ia

executarea proiectului.

o Reducerea riscului. Reducerea riscului presupune diminuarea probabilitatii, a

impactului sau a ambelor. Reducerea riscului este o strategie importanta si poate fi

rentabila daca se compara cu costurile pe care le-ar cauza riscurile care s-ar

materializa.

o Transferarea riscului. Asigurarea este un mijloc de transferare a impactului financiar pe

care il are materializarea unui rise.

o Planurile pentru situatii neprevazute. Planurile pentru situatii neprevazute se refera Ia

identificarea unor optiuni alternative care sa prevada strategii acceptabile care sa

contribuie Ia recuperarea unor eventuale pierderi.

Acest proces are scopul de a urmari si de a raporta cu privire Ia eficacitatea tuturor

etapelor procesului de management al riscurilor, fiind in responsabilitatea persoanei desemnata

ca manager al riscurilor.

Managementul riscurilor este o activitate continua, ciclica. Rezultatele obtinute in urma

celor 4 etape anterioare trebuie urmarite permanent. Schimbarile de context sau pur si simplu

descoperirea unor informatii mai bune poate face ca evaluarea initiala sa devina depasita.

Pe durata intregului proiect trebuie realizate revizuiri ale riscurilor, rezultatul acestor

activitati putand fi:

o identificarea unor riscuri noi;

o eliminarea riscurilor care nu mai sunt aplicabile;

o refacerea clasificarii riscurilor existente daca probabilitatea sau impactul au crescut sau

au scazut.

Pentru perioada de implementare a proiectului a fost identificata o serie de 5 posibile riscuri.

Probabilitatea de aparitie, impactul, gradul de expunere al riscului sunt prezentate in tabelul

urmator:

R" "I "d t"fi t • t • d d . • t • t I .

Nr. Probabilitatea de Grad de

crt. Rise aparitie*

lmpactul* expunere al riscului**

1. lntarzieri in atribuirea 40 mica 60 mediu 50 mediu contractelor de achizitie

2. lntarzieri datorate 40 mica 60 mediu 50 mediu

procedurilor de obtinere a

69

c

avizelor necesare.

3. Nerespectarea graficului de 60 medie 80 mare 70 mare executie a lucrarilor

4. lntarzieri in livrarea dotarilor 30 mica 60 mediu 45 mediu

achizitionate Numar insuficient de

5. persoane calificate si/sau 40 mica 60 mediu 50 mediu interesate de locurile de munca nou create

*Probabilitatea de aparitie a riscurilor este clasificata conform urmatoarei scale I( 0:'\~ l!.ll 'LJI;nF.T :,~N ;~UU:.AV.-1

. ..~~·n.:~.~-~-~~Gg+ .. ~ii.=A~· Probabilitatea de aparitie Scor Foarte mica 0-20 Mica 21-40 Medie 41-60 Mare 61-80 Foarte mare 81-100

** Gradul de expunere of riscului=(probabilitatea de aparitie+impactu/}/2

Evaluarea riscurilor identificate se realizeaza n intermediul matricei riscurilor: IMPACTUL

Denumire

~r-------------~~--------------1-~ 1-:i m r-----------~------~----------

cn A

Rise Foarte mare

Mare Mediu

Mic Neglijabil

Mic (nesemnificativ,

trebuie doar

Mediu (impact rezonabil,

necesita

Clasificare A B c D E

70

Mare (va avea un

impact

!CUI'~ !.!.It:t.J l: JJ F.I £-:'r. _SUC!:.A\'11 A ... F .~AI..~~~TA !'..A

, ., r,. · ·· ······· ··· . .•.. •····· -

·- ---

Principalele tehnici de control si masurile de gestionarea ale acestora sunt prezentate in

tabelul urmator:

Evaluarea si masurile de gestionare pentru riscurile identificate

Nr. R" E I Tehnici de M . d t· . .1 rt 1sc va uare t 1 asun e ges 1onare a nscun or c. ~nro

lntarzieri in ~ Planificarea corecta a procedurilor atribuirea • Reducerea 1.

contractelor de c

riscului de achizitii pe baza experientei;

achizitie

lntarzieri ~ Consiliere din partea

datorate proiectantului;

procedurilor de • Reducerea ~ Depunerea dosarelor complete si

2. c conforme normelor pentru obtinere a riscului avizelor obtinerea avizelor necesare;

~ Bun a comunicare cu autoritatile necesare publice. ~ Prevederea de sanctiuni si penalitati pentru nerespectarea

Neincadrarea graficului de executie a lucrarilor in Constructorului, contractu! de lucrari. din culpa sa, in ~ Monitorizarea continua a stadiului graficul de timp

Reducerea de realizare a lucrarilor si actiuni

aprobat si in • pentru incadrarea activitatilor in 3. B riscului cuantumul termenele finale stabilite. financiar ~ In conditiile in care prevenirea stipulat in acestui rise nu constituie o masura contractu I de oportuna si realista, in contractu! lucrari incheiat cu constructorul trebuie

stipulate clauze de penalitate si denuntare unilaterala.

~ In vederea reducerii impactului

Conditii asupra implementarii cu succes a

meteorologice investitiei, se recomanda

nefavorabile monitorizarea eficienta din partea

4. pentru c • Reducerea echipei de proiect si ajustarea

realizarea riscului planului de lucrari al

lucrarilor de Constructorului in functie de

constructii necesitati, pentru a se incadra in

termenele limita propuse prin proiect.

Numar insuficient de persoane

~ Stabilirea unei strategii de calificate si/sau • Reducerea 5. interesate de

c riscului

recrutare si selectie atractiva

locurile de pentru noii angajati

munca nou create

71

Concluzii:

Din analiza efectuata se pot desprinde urmatoarele concluzii:

e Proiectul este oportun necesar Consiliului Judetean dupa finalizarea investitiei;

5. Scenariul/optiunea tehnico-economic(a) optim(a) recomandat(a)

5.1 . Comparatia scenariilor/optiunilor propuse din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilitatii si riscurilor

Varianta zero- varianta fara investitie

In cazul in care se va opta pentru pastrarea situatiei initiale, afectandu-se petermen lung

posibilitatea ca institutiile publice locale sa ofere un raspuns pozitiv cerintelor societatii privind

calitatea serviciilor oferite populatiei.

Varianta cu investitie

De~i Ia prima vedere acest scenariu pare mai costisitor atat din punct de vedere financiar ~

... at ~i ca durata, pe termen mediu si lung vor aparea avantajele economice, sociale ~i de

mediu, care vor contribui Ia atingerea obiectivelor stabilite ~i Ia micsorarea decalajelor dintre

Romania si tarile dezvoltate ale UE.



avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpii metalici ai suprastructurii se vor realiza

fundatii izolate din beton armat. Cota de fundare a peretilor din beton armat va fi de -4.85m si

de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor metalici ai suprastructurii, masurata fata de cota: ±0.00 a

constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare BST500s (C),

iar acoperirea cu beton va fi de 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din plastic.

Suprastructura: cadre metalice dispuse dupa cele doua directii ale axelor cladirii, realizate din ....-... . rofile laminate Ia cald (HEA, IPE). Pentru sustinerea planseului din beton armat de peste

parter, se vor realiza o serie de grinzi cu zabrele (ferme) executate din profile tubulare patrate si

dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Pentru limitarea deplasarilor laterale ale fermelor

metalice, intre acestea s-au prevazut contravantuiri, realizate tot sub forma unor grinzi cu

zabrele din profile tubulare patrate sau dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece. Structura

cadrelor este conceputa a se realiza din subansamble de tip grinda - stalp, lmbinarea acestora

urmand a se face cu ~uruburi de In alta rezistenta din grupa 10.9 pe ~antier, iar strange rea

efectuandu-se ca pentru ~uruburi nepretensionate. Conform SR EN 1993-1-8 lmbinarile cu

~uruburi solicitate Ia lntindere fac parte din categoria D (nepretensionate) iar cele solicitate Ia


tehnice este conceputa a se realiza sub forma unor ansamble din profile tubulare patrate sau

dreptunghiulare formate Ia cald sau Ia rece, lmbinarea acestora urmand a se face cu sudura pe

72

~antier. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, in grosime totala de 15cm, realizat din beton

armat, clasa C20/25. Pentru realizarea planseului se va folosi cofraj din tabla cutata amprentata

(1 mm grosime) pentru plansee colaborante, care reazema pe fermele metalice, respective

grinzile metalice ale suprastructurii. Pentru mentinerea pozitiei in timpul executiei si

impiedicarea lunecarilor sub efectul incovoierii, ancorarea planseului de elementele metalice pe

care reazema, se va realiza prin intermediul unor dornuri cu cap, sudate de grinzi, prin

strapungerea tablei cutate.

Nrcrt

1

1.1 1.2

1.3

1.4

TOTAL CAPITOL 1

TOTAL CAPITOL2

3.1 ,. .......

3.2

3.3

3.4

3.5

DEVIZ GENERAL (HG 907/2016)

Valoare Denumirea capitolelor si subcapitolelor (fara TVA)

de cheltuieli Lei

2 3 CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Obtinerea terenului 0,00 Amenajarea terenului 0,00

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0,00 Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 130.000,00

130.000,00

CAPITOLUL 2

TVA

Lei

4

<.:OI"SU .It iLJliut:·s ~ .. ~1'1 .::.l;c."~A-;. 1 ANEXA LA HOTARAKr •• \ l

Nr........................ ;£/J_()~~

Valoare cuTVA

Lei 5

0,00 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00

24.700,00 154.700,00

24.700,00 154.700,00

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii

0 0 0 CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii 38.000,00 7.220,00 45.220,00 3.1.1 Studii de teren 8.000,00 1.520,00 9.520,00 3.1 .2 Raport privind impact asupra mediului 0,00 0,00 0,00 3.1.3 Alte studii specifice 30.000,00 5.700,00 35.700,00

Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.199,00 0,00 6.199,00 Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00 41 .650,00

Certificarea performantei energetice s i auditul energetic al cladirilor 1.000,00 190,00 1.190,00 PROIECTARE 306.450,00 58.225,50 364.675,50

3.5.1 T em a de proiectare 0,00 0,00 0,00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00 3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 109.000,00 20.710,00 129.710,00 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilor/autorizatiilor 10.000,00 1.900,00 11.900,00

3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 5.950,00

3.5.6. POE 2.500,00 475,00 2.975,00

73

rOl\SU.ll iLJl l!lE1 E.~i'i _sUC!: .. ·\VA

ANF.XA LA HOT A t.-7~A

3.5. 7 Verificarea tehnica de calitate a 1\r .......... - ...... }G· .. ..fJnJ'

.._ _t proiectului tehnic si a detaliilor de executie 29.950,00 5.690,50 35.640,50 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00 178.500,00

3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 0,00 3.7 CONSULTANT A 0,00 0,00 0,00

3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00 3.7.2 Auditul financiar 0,00 0,00 0,00

3.8 Asistenta tehnica 46.000,00 8.740,00 54.740,00 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 23.800,00 3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 11 .900,00

3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000,00 1.900,00 11 .900,00 3.8.2 Dirigentie de santier 26.000,00 4.940,00 30.940,00

TOTAL CAPITOL 3 432.649,00 81.025,50 513.674,50

CAPITOLUL4 ~--.,_ Cheltuieli pentru investitia de baza

-+.1 Constructii si instalatii 4.549.377,98 864.381 ,82 5.413.759,80

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si 4.2 functionale 43.684,25 8.300,01 51.984,26

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 590.600,90 112.214,17 702.815,07 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si

4.4 echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5 Dotari 541 .935,00 102.967,65 644.902,65

4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL4 5.725.598,13 1.087.863,65 6.813.461,78

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 85.883,97 16.317,96 102.201,93

5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii ~ aferente organizarii de santier 85.883,97 16.31 7,96 102.201,93

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,00 0,00 0,00 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 52.898,41 0,00 52.898,41

5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0,00 0,00 0,00

5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitati i lucrarilor de constructi 24.044,73 0,00 24.044,73

5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 4.808,95 0,00 4.808,95

5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -esc 24.044,73 0,00 24.044,73

5.2.5 Taxe pentru acorduri , avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0,00 0,00 0,00

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 620.804,81 117.952,92 738.757,73

5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000,00 1.900,00 11 .900,00 TOTAL CAPITOL 5 769.587,19 136.170,87 905.758,06

74

o· "" ,.,.,,,...," ,, .... ,.,,, . ~~X.HA Hlf~R~tJn/q

CAPITOLULG 1'1< ................... .. ? .. i" I

- - I Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 6.2 Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 0,00 0,00

TOTAL GENERAL 7.057.834,32 1.329. 760,02 8.387.594,34 din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1 .1) 4.808.946,20 913.699,78 5.722.645,98



avand fundatii de tip talpa din beton armat. Pentru stalpi i din beton armat ai suprastructurii se

vor realiza fundatii izolate din beton armat, de tip bloc si cuzinet. Cota de fundare a peretilor din

beton armat va fi de -4.85m si de -4.1 Om pentru fundatiile stalpilor suprastructurii, masurata fata

~ cota: ±0.00 a constructiei existente. Armarea fundatiilor din beton armat se va realiza cu bare

BST500s (C), iar acoperirea cu beton va fide 5.0 em si se va realiza cu ajutorul distantierilor din

plastic. Suprastructura : cadre din beton armat (stalpi, grinzi, plansee) dispuse dupa cele doua

directii ortogonale ale cladirii . Armarea grinzilor si stalpilor din beton armat se va realiza cu bare

din otel BST500s(C) pe directie longitudinala si etrieri din otel BST500s(C) pe directie

transversala. Acoperisul: este de tip terasa circulabila, realizat din beton armat, clasa C20/25, in

grosime totala de 15cm, cu armatura alcatuita din bare legate, din otel BST500s(C), atat Ia

partea superioara cat si Ia partea inferioara. Pentru mentinerea barelor de Ia partea superioara

(calareti) Ia pozitie, se vor folosi bare de montaj (repartitii) , \'SI6- BST500s(C), dispuse Ia distanta

de 20cm si cap rite 01 0- 4 buc/mp. Accesul pe planseul de peste parter se va realiza prin

intermediul unei scari din beton armat, alcatuite din doua rampe si un podest intermediar,

--nplasata pe fatada lateral dreapta. Grosimea rampelor si a podestului va fi de 15cm. Armarea

rampelor si a podestului se va realiza cu bare din otel BST500s(C), dispuse pe doua randuri,

unul Ia partea superioara si unul Ia partea inferioara a elementelor. Treptele se vor turna odata

cu rampa scarii.

75

Nrcrt

1

1.1 1.2

1.3

1.4 TOTAL CAPITOL 1

-TOTAL CAPITOL2

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

.........

3.6 3.7

3.8

DEVIZ GENERAL SCENARIUL 2 (HG 907/2016)

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Valoare

cheltuieli (fara TVA)

Lei 2 3

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Obtinerea terenului 0 Amenajarea terenului 0

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0

Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 80.000

80.000

CAPITOLUL2

rNSll.II'LJllllf.n: ~:.; ;~t:i'."t~~ ! A!"F.XA LA HOURAHi:.lo. f\r. ...................... ·-· .... !

TVA Valoare cuTVA

Lei Lei 4 5

0 0 0 0

0 0

15.200 95.200

15.200 95.200

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii

0 0 0 CAPITOLUL3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica Studii 38.000 7.220 45.220 3.1.1 Studii de teren 8.000 1.520 9.520 3.1.2 Raport privind impact asupra mediului 0 0 0 3.1 .3 Alte studii specifice 30.000 5.700 35.700

Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.200 0 6.200 Expertizare tehnica 35.000 6.650 41 .650

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 1.000 190 1.190 PROIECTARE 297.500 56.525 354.025 3.5.1 Tema de proiectare 0 0 0 3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0 0 0

3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 100.000 19.000 119.000 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilorlautorizatiilor 10.000 1.900 11 .900 3.5.5. PAC 5.000 950 5.950 3.5.6. POE 2.500 475 2.975

3.5.7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 30.000 5.700 35.700 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000 28.500 178.500 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0 CONSULT ANT A 0 0 0

3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0 0 0 3.7.2 Auditul financiar 0 0 0 Asistenta tehnica 52.767 10.026 62.793 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000 3.800 23.800 3.8.1 .1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000 1.900 11.900

76

I ANF.XAL~~~~~;;J~ Nr.·---·-·· - -·

3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia (

fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000 1.900 11.900 3.8.2 Dirigentie de santier 32.767 6.226 38.993

TOTAL CAPITOL 3 430.467 80.611 511.078

CAPITOLUL4 Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructii si instalatii 2.134.637 405.581 2.540.218

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si 4.2 functionale 52.227 9.923 62.150

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 592.925 112.656 705.581 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de

4.4 transport 0 0 0 4.5 Dotari 496.911 94.413 591.324

~ 4.6 Active necorporale 0 0 0 TOTAL CAPITOL4 3.276.700 622.573 3.899.273


5.1 Organizare de santier 49.151 9.339 58.489

5.1.1 . Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 49.151 9.339 58.489 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0 0 0

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 25.476 0 25.476 5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0 0 0

5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructi 11.580 0 11.580

5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 2.316 0 2.316

5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a - Constructorilor -CSC 11 .580 0 11 .580

5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0 0 0

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 327.670 62.257 389.927

5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000 1.900 11.900 TOTAL CAPITOL 5 412.297 73.496 485.793

CAPITOLUL6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0

6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0 TOTAL CAPITOL 6 0 0 0

TOTAL GENERAL 4.199.464 791 .880 4.991.343 din care: C+M (1 .2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1) 2.316.015 440.043 2 .756.057

77

ICUNSU.IULJUIIE't E.•\l'i :;UU.AVA

ANEXA LA HOT ARA~ I Nr ...... - ....... .fG·~· .. /

I

5.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e)

Prin tema de proiectare se doreste amenajarea curtii interioare a cladirii Palatului

Administrativ, in vederea crearii unui spatiu cu functiunea de sala de conferinte. Astfel , s-a

realizat un spatiu care sa acomodeze un numar de 189 de scaune, o cabina de traducere si o

camera tehnica, avand dimensiunile maxime de 11.9x18.9m

Pentru a obtine un spatiu deschis, in care sa nu fie obturata Iibera vedere a zonei din fata

salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si prezentari), s-a optat

pentru realizarea unei structuri de rezistenta din profile metalice laminate Ia cald (varianta

constructiva nr. 1 ), care sa perm ita astfel de deschideri si care implica un timp de executie

redus fata de solutia constructiva numarul 2. Odata realizata structura de rezistenta din profile

metalice, realizarea acoperisului de tip terasa circulabila din beton armat si cofraj din tabla _,..-..

,utata, nu implica montarea in interiorul salii a nici unui fel de elemente de sustinere a cofrajului,

fapt ce faciliteaza Iibera executie a lucrarilor interioare aferente montarii structurii metalice a


Alegerea variantei constructive numarul 2, ar fi fost nepotrivita pentru functiunea de sala

de conferinte, intrucat, realizarea structurii de rezistenta din cadre beton armat (stalpi, grinzi,

plansee) ar fi limitat deschiderea intre stalpi, fapt ce ar fi condus Ia amplasarea in interiorul salii

de conferinte a unui numar suplimentar de stalpi din beton armat, care ar fi obturat Iibera vedere

a zonei din fata salii de conferinta (zona in care se vor desfasura principalele dezbateri si

prezentari). Avand in vedere, inaltimea mare a salii de conferinte in partea din fata a acesteia

(aproximativ 6.25m de Ia cota: ±0.00 pana Ia fata inferioara a planseului din beton armat de

peste parter), executia lucrarilor de cofrare a elementelor din beton armat de peste parter ar fi -.1plicat o tehnologie de executie deosebita si o dificultate in realizare.

De asemenea, realizarea structurii de rezistenta din cadre din beton armat, ar fi implicat

si un timp mai indelungat de finalizare a acesteia, intrucat, in cazul elementelor din beton armat,

dupa turnare, este necesar un anumit timp de asteptare pentru ca betonul sa ajunga Ia

rezistenta caracteristica considerata in faza de proiectare (fapt influentat si de conditiile

atmosferice din perioada executiei), timp in care, este necesara mentinerea partiala sau totala a

elementelor de sustinere a cofrajelor, amanandu-se astfel montarea structurii metalice a


78

5.3. Descrierea scenariuluiloptiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) Obtinerea si amenajarea terenului;

lmobilul este situat in intravilanul municipiului Suceava si este in proprietatea Judetului

Suceava - domeniul public, cu drept de administrare intabulat in favoarea Consiliului Judetean

Suceava conform extras CF pentru informare nr. 50005/07.12.2016.

b) Asigurarea utilitatilor necesare functionariii obiectivului

Bransament de alimentare cu apa rece si instalatie de contorizare a consumului de apa

Alimentarea cu apa rece a obiectivului se realiza prin intermediul retelei publice locale.

Racord de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere.

Canalizare pluviala

Preluarea apelor meteorice de pe acoperi~ se va realiza prin rigole si conduse cu ,....._'

..Jbulatura de canalizare catre reteaua exterioara.

Retele exterioare de canalizare menajera ~i pluviala

lnstalatia de canalizare menajera exterioara ce deserveste cladirea este compusa dintr-o

retea de canalizare din teava PVCKG . Apele uzate menajere sunt colectate in interiorul casei si

apoi dirijate pe exterior catre caminul de racord din zona N a parcelei.

Racordul de apa se va face prin intermediul unui racord nou conform planselor anexate

cu o conducta din PEHD cu diametrul de 32mm. din reteaua existenta in caldire.

Alimentarea cu energie electrica

Cladirea propusa se va racorda Ia reteaua electrica de 400V/230V - 50Hz a localitatii

pana Ia firida de bransament in conformitate cu Avizul de Racordare emis de Societatea de

Distributie si Furnizare a Energiei Electrice.

Proprietarul va negocia cu furnizorul de energie electrica puterea si consumurile alocate

si, daca este necesar, proiectarea si executia unui nou bransament.

lnstalatia de alimentare I racordare (bransamentul) se proiecteaza si se executa de

Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice si nu face obiectul prezentei

documentatii.

Alimentarea cu energie termica se va realiza din reteaua proprie

Apa calda sanitara este preparata local prin intermediul a 4 boilere cu V=1 01. montate

sublavoar

Alimentarea cu gaz

Alimentarea cu gaze naturale a obiectivului se va realiza prin intermediul retelei publice

de alimentare cu gaz metan.

79

c) Solutia tehnica cuprinzand descrierea din punct de vedere tehnologic,

constructiv, tehnic, functional-arhitectural si economic a principalelor lucrari

pentru investitia de baza, corelata cu nivelul calitativ, tehnic si de performanta

ce rezulta din indicatorii tehnico-economici propusi

Arhitectura

In spiritul afirmatiei "Form follows function" (Forma urmareste functiunea-Louis Henry

Sullivan) s-a incercat rezolvarea intr-un mod cat mai eficient si placut schema functionala

stabilita prin tema de proiectare.

Obiectivul propus va fi amenajat in incinta curtii interioare a Palatului Administrativ si va -.. vea functiunea principala de sala de conferinte, cu posibilitatea adaptarii acesteia Ia

evenimente diverse( sedinte, expozitii etc.)

Accesul principal in zona de parter a salii se va face prin interiorul cladirii Palatului

Administrativ,din holul principal, fiind utilizata iesirea existenta catre curtea interioara. Sala va fi

amenajata astfel incat vizibilitatea participantilor sa fie ideala, scaunele fiind amplasate partial

pe gradene. Astfel , se va face accesul in sala de Ia cota 0.00 si se va cobori catre prezidiu Ia

cota -1 ,50m. De Ia aceasta cota se va face realiza inca un acces din curtea interioara.

Sala a fost gandita astfel incat sa fie utilizat cat mai eficient spatiul curtii, ocupandu-se

maximul posibil,dar totodata pastrand luminarea naturala a cat mai multor spatii existente, si, in

acelasi timp, crearea unui spatiu de recreere exterior, prin utilizarea acoperisului ca o terasa

circulabila, cu zone inverzite, si locuri de stat. Accesul principal pe aceasta terasa se va face -rin intermediul unei scari intr-o rampa ce va fi adiacenta fatadei si care ca porni din incinta

curtii interioare de Ia nivelul -0,75m. Aceasta scara va face parte dintr-un parcurs arhitectural

isoric; urcand-o, vizitatorii vor avea ocazia sa citeasca pe panourile de fatada relatari ale celor

mai importante momente din istoria Moldovei,Bucovinei si Sucevei ca oras, asa cum au fost ele

insemnate de cronicarii si poetii vremii.

Zonele secundare ce deservesc functiunea salii, respectiv grupurile sanitare pentru

public, centrala de ventilatie, biroul tehnic, biroul traducatorilor, depozitari au fost rezolvate

utilizand spatile adiacente, precum si zone din cladirea existenta. Grupurile sanitare vor

functiona in subsolul partial de sub sala de conferinte, iar accesul Ia acestea se va face utilizand

scara principala a cladirii existente, prin crearea unui gol de usa Ia nivelul peretelui demisolului

care va face legatura intre subsolul propus si casa scarii.

80

Legatura pe verticala intre nivele se va face asadar prin casa scarii existenta, si prin

scara exterioara , propusa.

Proiectul respecta prevederile normativelor in vigoare privind accesul persoanelor cu

dizabilitati in interiorul cladirii, fiind prevazuta o rampa mobila de acces persoane cu dizabilitati.

Tn urma lucrarilor de construire vor rezulta urmatoarele spatii functionale:

Numar Denumirea spatiului Suprafatf0 'I~U . Il l tJIIIlfl ,.

AJIIF.:XA L"' HOT

1ncapere utila Nr.·--·-·-·Tk (mp)

1 HOL +CASA SCARII 37.10 2 HOL 12.05

SUBSOL 3 GRUP SANITAR BARBATI 21.50 4 GRUP SANITAR FEMEI 22.70

TOTAL 93.35 1 SALA CONFERINTE 186.25 2 HOLACCES 6.55

PARTER 3 GARDEROBA 11.35 4 DEPOZITARE SCAUNE 34.90 5 CABINE DE TRADUCERE 16.35

TOTAL 255.40 PARTER 1 CENTRALADE

22.25 COTA VENTILATIE +1.10 2 CAMERA TEHNICA 11.35

TOTAL 33.60

Dupa realizarea lucrarilor de constructii «Ia rosU>>, se propun urmatoarele tipuri de

,.fi_nisaje interioare:

• pardoseala din mocheta de trafic intens Ia sala de conferinte, garderoba, cabinele

traducatorilor si biroul tehnic.

• pardoseala din gresie portelanata antiderapanta Ia holul de acces de Ia cota -1.50;

• pardoseala din vopsea epoxidica Ia spatiul de depozitare;

• pardoseala din dale de cauciuc in centrala de ventilatii;

• pardoseala din gresie portelanata in grupurile sanitare din subsol

• pia care cu faianta pana Ia inaltimea de 2,1 0 m in grupuri sanitare;

• tencuieli interioare cu mortar M1 OT alaturi de zugraveli-var lavabil Ia peretii din

blocuri de zidarie;

• vopsitorii cu vopsele lavabile de interior Ia pereti si tavane;

• placari cu panouri din lemn stratificat si panouri din PAL

81

• perete decorativ din panouri de lemn traforate, cu strat vegetal decorativ din

licheni stabilizati

• tavan decorativ tridimensional din lamele din lemn lipit

FINISAJE EXTERIOARE

lnchiderile exterioare neadiacente claririi existente vor fi alcatuite din panouri

termoizolate tip sandwich in grosime de 20 si de 8 em, care vor fi finisate divers- cu placari

decorative din HPL cu textura din lemn,tabla plana faltuita tip Lindab de culoare gri-inchis si

rigle din lemn baituite si lacuite de culoare maro.

Constructia va fi prevazuta cu trotuar de protectie executat din beton simplu turnat pe loc

In grosime de 8 em, fara scliviseala, pe un strat de nisip pilonat de 5 em grosime, cu rosturi Ia

circa 3 m umplute pe 5 em cu nisip ~i pe 3 em cu mastic de bitum, deasupra caruia se vor -·Jonta pavele pietonale. Tamplaria exterioara, va fi realizata din pereti cortina cu montanti si

grile din aluminiu cu bariera termica si geam termopan.

ACOPERISUL 51 INVELITOAREA

Acoperi~ul va fi realizat In sistem terasa circulabila cu pardoseala finita din compozit tip

WCP-DECK de culoare maro.

Apele pluviale vor fi colectate in rigole si dirijate prin sistemul de pluviale catre reteaua de

canalizare.

lnstalatii sanitare interioare

SOLUTIILE PROIECTULUI

Premisa esentiala a proiectului este de a asigura utilitatile necesare, concomitent cu

exigentele obligatorii, adoptand solutii tehnice In urma carora sa rezulte instalatii performante,

...--...Jbile ~i conditii superioare de utilizare, concomitent cu un efort investitional minim.

La lntocmirea proiectului au fost respectate prevederile ~i recomandarile Normativului

privind proiectarea ~i executarea instalatiilor sanitare, ~i Normativului pentru proiectarea,

executarea ~i exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor.

Prezentul proiect stabile~te solutiile tehnice ~i condi!iile de realizare a instalatiilor

interioare de distributie a apei reci ~i a apei calde menajere, de Ia punctul de racord pana Ia

ultimul punct de consum din cladire. De asemenea, se stabilesc solutiile tehnice ~i conditiile de

realizare a instalatiilor interioare de canalizare a apei uzate menajer de Ia punctele de consum

pana Ia canalizarea exterioara.

INSTALATIIINTERIOARE DE APA RECE ~I APA CALDA

Pentru fiecare operator consumator de apa s-au prevazut racorduri de apa rece.

Racordurile de apa au fost amplasate in ghena. Pentru consumatorii igienico-sanitari distributia

82

in interiorul cladirii , atat orizontala cat ~i verticala, se face printr-un sistem realizat din teava de

polietilena reticulata , montata ingropat in pereti sau in ghena. Racordurile de apa pentru

lavoare ~i WC-uri se va realiza cu teava PPR.20x2,8.

Tmbinarea tevilor din polietilena reticulata ~i fitinguri speciale, se realizeaza prin sudura,

conform caietului de sarcini si instuctiunile furnizorului. Sistemul de fixare al conductelor de

polietilena reticulata este cu colier cu placuta ~i niplu de fixare conform instructiunilor

furnizorului. Tn situatia utilizarii unor materiale similare, acestea vor trebui sa fie obligatoriu

agrementate tehnic in Romania, ~i sa fie destinate utilizarii pentru apa potabila.

La trecerea conductelor prin plan~ee si pereti se vor monta tuburi de protectie.

Dimensiunile conductelor au rezultat in urma calculului de dimensionare ~i echilibrare

hidraulica. Solutia de distributie aleasa ~i configuratia geometrica a sistemului asigura

autocompensarea dilatarilor.

Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaza conform planurilor de arhitectura, distributia

apei realizandu-se conform planurilor detaliate anexate pentru fiecare consumator in parte.

Tevile montate liber se izoleaza cu tuburi din spuma de polietilena cu A.=0,04 W/m x K

- 1 Omm grosime pentru conducte de apa rece

- 20mm grosime pentru conducte de apa calda

PREPARARE APA CALDA SANITARA

Apa calda sanitara este preparata local prin intermediul a 4 boil ere cu V=1 01. montate

sublavoar

--

INSTALATII DE CANALIZARE MENAJERA ~I PLUVIALA

Canalizare menajera interioara

Pentru fiecare consumator de apa s-au prevazut racorduri de canalizare aferente

aiectelor sanitare(PP40 pentru lavoare, PP11 0 pentru WC-uri ~i PP50 pentru restul

consumatorilor) ~i sifoane de pardoseala. Toate racordurile obiectelor sanitare Ia conductele de

scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmand a fi

mascate dupa efectuarea probei de etan~eitate ~i de eficacitate. Se vor respecta pantele

normale de racordare a obiectelor sanitare Ia coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este

interzisa racordarea oricarui obiect sanitar Ia canalizare fara un sifon intermediar cu garda

hidraulica. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea , coloana se

prelunge~te ~i se monteaza un aerator cu membrana. Pe coloanele de canalizare se va monta

o piesa de curatire Ia fiecare nivel al cladirii. De asemenea pe traseul orizontal al colectoarelor

de canalizare de Ia parterul cladirii se vor monta piese de curatire in pozitiile indicate in partea

desenata. Schimbarile de directie vor fi realizate numai prin coturi Ia 45°.

83

Solutia aleasa pentru reteaua interioara de canalizare este cu conducte din PVC sau PP,

special destinat instalatiilor de canalizare pentru constructii. Racordul Ia reteaua exterioara de

canalizare se realizeaza cu teava PVCKG pentru instalatii exterioare. Etan~area lmbinarilor

sistemului de conducte din PVC facandu-se cu inelele de cauciuc ale sistemului.

Canalizare pluviala

Preluarea apelor meteorice de pe acoperi~ se va realiza prin rigole si conduse cu

tubulatura de canalizare catre reteaua exterioara. rco;..,s:uuu11nnF.·' r-: sucEAVA 1 I A"iFX'I LA H76t~ /{! Retele exterioare de canalizare menajera ~i pluviala 1 ~,.:: .. : ........ :·:··· ··-· .... '{).

lnstalatia de canalizare menajera exterioara ce deserveste cladirea este compusa dintr-o

retea de canalizare din teava PVCKG . Apele uzate menajere sunt colectate si apoi dirijate pe

exterior catre caminul de racord din zona N a parcelei.

Racordul de apa se va face prin intermediul unui racord nou conform planselor anexate /"'.

u o conducta din PEHD cu diametrul de 32mm. din reteaua existenta in caldire.

lnstalatii stingere incendiu

Tn conformitate cu prevederile legale, cladirea se va echipa obligatoriu cu urmatoarele

instalatii interioare de stingere a incendiilor cu apa:

- hidranti interiori;

- hidranti exteriori;

lnstalatia de hidranti interiori.

In concordanta cu Normativul privind securitatea Ia incendiu a constructiilor, Partea a 11-a,

, lnstalatii de stingere incendiu", indicativ P118/2-2013 si NP 127-09 s-au prevazut instalatii de

hidranti interiori dupa cum urmeaza:

- lnstalatii de tip apa - apa pentru protejarea constructiilor civile inalte;

- Pentru partea supraterana a cladiriilor, corespunzator prevederilor P118/2-2013, este

obligatorie prevederea hidrantilor de incendiu interiori cu urmatoarele caracteristici :

- Debitul specific minim al unui jet: qih = 2.10 I/ sec; - Numarul de jeturi In functiune

simultana: 1 Qc = 2.10 1/s;

- Numarul de jeturi simultante pe fiecare punct: 1 1- Lungimea minima a jetului compact:

Lc = 10.0 m;- Debitul de calcul al instalatiei: Qih = 2.10 1/sec.

Se vor utiliza hidranti de Dn50 echipati cu furtunuri semirigide amplasati in zona

supraterana a cladirilor, SR EN 671-1 , avand teava de refulare cu diametrul orificiului final de 12

mm, care asigura:

- debitul specific = 2.13 1/s;

- presiunea necesara Ia ajutajul tevii de refulare = 40.00 mH20 (4.0Bar);

- lungimea jetului compact: 10 m;

84

Accesoriile de trecere a apei (furtun de 30,0 mi. cu diametrul Dn 50 mm., teava de

refulare simpla, ajutaj de pulverizare a apei ~i cheie de manevra), vor fi pozate in cutii de

hidranti ~i ni~e , astfel incat robinetele sa fie Ia maxim 1 ,50 m de pardoseala, corespunzator

P118/2-2013.

lnstalatia de hidranti exteriori.

Nu se va modifica;

CERINTE ~I CRITERII DE PERFORMANTA

Conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, pe toata durata de existenta a

instalatiilor este obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor.

lnstalatii termice interioare

SOLUTIILE PROIECTULUI

Prezentul proiect stabile~te solutiile tehnice ~i conditiile de realizare a instalatiilor /'"'-.

1terioare de incalzire centrala si ventilatie aferentei salii multifunctionale si grupului sanitar.

lnstalatia de incalzire centrala trebuie sa asigure confortul termic, pentru rea lizarea

temperaturilor interioare confortabile, prevazute in SR 1907/2-1997.

Proiectarea sistemului s-a facut in concordanta cu prevederile Normativului pentru

proiectarea ~i executarea instalatiilor de incalzire centrala, indicativ 1.13-15 acest normativ va fi

deasemenea respectat Ia punerea in opera a prezentului proiect.

Necesarul de caldura pentru spatiile interioare din imobilul proiectat, a fost determinat in

conformitate cu prevederile standardului SR 1907/1-1997. Calculul necesarului de caldura a fost

efectuat in scopul dimensionarii precise a suprafetelor corpurilor de incalzire ~i i n scopul

stabilirii debitelor de calcul , pe tronsoane ale retelei ramificate de distributie a agentului termic

de incalzire. ·- Vara, temperatura exterioara de calcul cu care s-a operat este de +21 oc corespunzatoare zonei IV si unui grad de asigurare de 80%. Necesarul de frig (aporturile de

caldura pe timpul verii) a fost calculat conform ST AS 6648/1 ,2-82, pentru o temperatura

interioara de 21 .0°C .

Proiectarea sistemului s-a facut in concordanta cu prevederile Normativului pentru

proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare 15 « lnstructiuni tehnice de

proiectare pentru instalatii de ventilare sau incalzire acu aer cald prin jeturi de aer orizontale"

Racirea respectiv incalzirea aerului se va face cu modul pentru tratarea aerului (centrala

de ventilare CV-1 buc)- amplasat in incaperea centralei termice : 8000mc/h.

Modulul pentru tratarea aerului este format din: baterie de incalzire, baterie de racire in

detenta directa (care v-a functiona doar vara), ventilator centrifugal q=8000mc/h . Alimentarea in

perioada calduroasa cu agent frigorific Freon produs de o unitate de condensare amplasata

85

langa centrala de ventilatie, in bateria de racire, in perioada de iarna agentul termic pentru

bateria de incalzire va fi agent termic apa calda de Ia CT existenta .

Aerul proaspat pentru parter va fi preluat printr-o singura gura de aer proaspat P.A si

printr-o tubulatura rectangulara din otel zincat, pana Ia centrala de aer proaspat CV.

Conform 15-2010, debitul de aer proaspat pentru incaperile civile nerezidentiale, cu

prezenta umana se determina in functie de categoria de ambianta, de numarul side activitatea

ocupantilor, precum si de emisiile poluante ale cladirii si sistemelor astfel:

Q = N X qp + A X qb

Unde:

- N - numarul de persoane;

- qp - debitul de aer proaspat specific pentru o persoana;

-A- aria suprafetei pardoselii [mp] r-

- qb - debitul de aer proaspat specific pentru suprafata

Astfel, in functie de gradul de ocupare, pentru cladire noua, putin poluanta, categoria de

ambianta II, se utilizeaza debitele specifice:

qp, debitul de aer proaspat specific pentru o persoana25 m3/h/pers

qb, debitul de aer proaspat specific pentru suprafata 2.52 m3/(h.m2

Proiectul cuprinde instalatiile de ventilare din spatiile mai sus mentionate. lncaperile sunt

in depresiune in grupurile sanitare, si suprapresiune in sala de festivitati , fiind asigurata

evacuarea aerului viciat, respectiv introducerea aerului proaspat.

lnstalatia de ventilare este formata din instalatia de evacuare a aerului viciat, respectiv

introducerea de aer proaspat. Reglarea debitului de aer evacuat pe ramura de distributie se va

face prin intermediul unor clapete de reglare (gurile de refulare au in echipare aceste clapete), -.aintea refularii aerului proaspat prin gura de introducere aer .

Pentru asigurarea circulatiei aerului (introducere aer ) , intre grupurile sanitare si

spalator, se va monta Ia partea inferioara a usii cate o grila de transfer in usa din aluminiu

sectiune 500x197 mm.

Aerul viciat/ proaspat se va evacua/aspira din spatii prin intermediul unei tubulaturi

circulare spiro, din otel zincat acoperit cu ioni de argint si a unor guri de aspirati!refulare

amplasate in tavanul fals al incaperilor Ia cota +3.41 m fata de nivelul fin it al pardoselii. Sistemul

de aspiratie va fi impartit astfel:

- in "sala multifunctionla", avand in vedere inaltimea Iibera mare a acesteia, aerul tratat va fi

introdus prin intermediul unor grile circulare elicoidale cu lamele orientabile prevazute cu

servomotoare alimentate Ia 24V. Tubulaturile de introducere se vor executa din tabla zincata si

se vor izola termic ..

86

'(0~.! .1\ i i.Jtl flf.i"f.~~!:CEAYAl

\ . A~;·XA .. ~~ .. ~.~11.-1.1Jrt/~ I ___:_:.:___I~

- evacuarea aerului din « G.S », va fi asigurata de ventilatorul centrifugal V1.1 montat in

centrala de ventilatie avand Q=660mc/h , racordat Ia tub dupa refularea centralei de ventilatie.

Acestea vor porni odata cu aprinderea luminii si are rolul de evacuare a aerului viciat.

Tubulatura se va racorda Ia ventilatoare prin intermediul unui racord tip buduf elastic.

Tubulatura se va menta sub plafon Ia distanta de 0.25 de tavan, conform traseele din

partea desenata.

Tubulatura si piesele speciale (reductii, piese speciale tip teu, ramificatii, guri de

aspiratii, piese speciale de capat, piese speciale tip cot precum si materialele aferente) vor fi cu

caracteristicele si dimensiunile precizate in partea desenata precum si in partea scrisa.

Dimensiunile si distantele de montaj fata de elementele de constructie inconjuratoare a

tubulaturii si a pieselor speciale au fost trecute in partea desenata, iar caracteristicele tehnice

ale utilajelor au fost precizate in lista de utilaje. Totodata Ia dimensionare s-a tinut cont de r--..

.ementele de constructie existenti, axele acestora fiind simetrice cu axele tubulaturii gurilor de

aspiratie de Ia nivelul pardoselii.

Comutarea de pe regim de vara pe regim de iarna si invers se va face automat prin

intermediul panoului de automatizare al centralei de ventilatie.

Aerul proaspat este preparat si vehiculat In instalatie prin intermediul unei centrale de

climatizare modulata CV sectiune rectangulara.

Temperatura minima Ia care aerul proaspat va fi introdus In lncapere In timpul sezonului

rece este de +15°C.

Pornirea instalatiei de introducere (centrala de climatizare) cat si a ventilatorului de

evacuare trebuie sa se faca simultan , In caz contrar existand posibilitatea aparitiei unor curenti

de aer In zona usilor de acces. ,...._

,stalatii electrice interioare

Obiectul proiectului

Prezenta documentatie trateaza instalatiile electrice curenti tari aferente obiectivului mai

sus mentionat.

Alimentarea cu energie electrica a imobilului, din reteaua furnizorului se va realiza

conform avizului tehnic de racordare eliberat de distribuitorul de energie electrica Ia cererea

beneficiarului.

Descrierea instalatiilor electrice proiectate

Proiectul cuprinde realizarea unei noi instalatii electrice dupa cum urmeaza:

instalatiile electrice de iluminat normal;

instalatiile electrice de iluminat antipanica, evacuare si hidranti

87

instalatile electrice alimentare utilaje si prize;

instalatie priza de pamant;

Necesarul de putere electrica rezultat in urma calculelor este :

-P inst.= 7 4,5KW

-Pmax.abs= 45KW

-Un = 3x400V

INSTALATIE ELECTRICA DE FORTA

Distributia energiei electrice in cladire se va realiza in regim TNS (3P+N+PE) de Ia

tabloul de distributie TO.

Tabloul electric va fi cu grad de protectie IP55, va fi prevazut cu spatiu rezerva de min

25% si se va monta aparent pe perete in camera tehnica.

Distributia electrica va fi realizata cu cabluri tip CYY-F protejate in jgheab metalic sau tub -..

VC, cu sectiunile dimensionate corespunzator, in functie de curentul de sarcina ~i de caderile

de tensiune maxim admisibile acestora.

Pentru consumatorii vitali s-a prevazut un tablou electric TSig alimentat din TO prin

intermediul unei surse neintreruptibile UPS (3KVA) cu autonomie 1 h. La disparitia tensiunii

normale de alimentare, consumatorii vitali vor fi preluati automat de sursa de rezerva (UPS).

Tabloul TSig si UPS-ul se vor monta in camera tehnica.

Circuitele electrice din TSig se vor realiza cu cablu rezistent Ia foe tip N2XH FE180/E90

de sectiune corespunzatoare.

Se vor respecta distantele fata de celelalte instalatii ( apa, agent termic, gaz, ... )

prevazute in NTE00?/08/00.

Trecerile cablurilor electrice prin zidarie, vor fi protejate mecanic si se vor etansa --.lpotriva propagarii incendiului.

INSTALATIE ELECTRICA ILUMINAT NORMAL

lluminatul normal se va realiza cu corpuri de iluminat cu surse LED.

Pentru incaperile unde exista tavan fals corpurile se vor monta incastrat, iar pentru

incaperile fara tavan fals, corpurile de iluminat se vor monta aparent.

In sala de conferinte s-au prevazut mai multe circuite de iluminat astfel incat sa se obtina

un nivel de iluminare adecvat in functie de activitatea desfasurata (conferinte, sedinte, expozitii,

prezentari. .. ).

Corpurile de iluminat LED vor avea gradul de protectie indicat pe planuri.

Comanda iluminatului va fi realizata cu intrerupatoare amplasate Ia intrarea in incaperi si

pe culoarele de acces, Ia o inaltime de 1,2-1,5m fata de pardoseala finita (inaltimea exacta va fi

88

stabilita de comun acord cu arhitectul). Pentru sala de conferinte comanda iluminatului a fost

dublata prin montarea de intrerupatoare si in camera tehnica.

Corpurile de iluminat vor fi amplasate conform planurilor anexate.

Circuitele de iluminat se vor realiza cu cablu CYY-F.

INSTALATIE ELECTRICA ILUMINAT ANTIPANICA, EVACUARE, HIDRANTI

lluminatul antipanica s-a prevazut in sala de conferinte si se va realiza cu corpuri de

iluminat cu surse LED de acelasi tip ca si iluminatul normal. Aceste corpuri vor putea fi utilizate

si pentru iluminatul normal dar sunt alimentate din TSig prevazut cu UPS 3KVA (aut. 1 h).

Se va utiliza cablu rezistent Ia foe tip N2XH FE180/E90, montat in jgheab metalic

rezistent Ia foe.

lluminatul antipanica va intra in functiune automat Ia caderea tensiunii normale de

alimentare. Scoaterea din functiune a acestuia va putea fi facuta doar de catre personalul -,.:>ecial instruit aflat in camera tehnica.

lluminatul de evacuare se va realiza cu corpuri de iluminat tip luminobloc (functionare

permanenta, cu kit emergenta 1.5h) amplasate deasupra cailor de evacuare. lluminatul de

evacuare poate fi alimentat si de pe circuitele de iluminat normal.

Fiecare hidrant va fi marcat prin montarea unui corp de iluminat tip luminobloc cu

functionare nepermanenta (kit emergenta 1.5h), deasupra hidrantului.

Se vor consulta planurile si schemele electrice ale tablourilor TO, TSig.

INSTALATIE PRIZE DE CURENT

Utilajele aferente instalatiilor termomecanice (centrala tratare aer, agregat racire,

ventaltoare ... ) se vor alimenta cu energie electrica din tablou TO prin circuite separate

utilizandu-se cabluri tip CYY-F de sectiune corespunzatoare.

In sala de conferinte s-au prevazut prize de utilizare generala pe peretii laterali si prize in

pardoseala pentru situatia cand scaunele se vor indeparta si se va monta masa de sedinte. De

asemenea in zona prezidiului se vor monta doua doze de pardoseala echipate cu prize 230V.

Pentru echipamentele montate in tavanul fals (video proiector, panou proiectie retractabil ,

router WiFi) s-au prevazut prize IP44 cu montaj aparent in tavanul fals.Toate circuitele de priza

sunt realizate cu cabluri CYY-F montate in jgheaburi metalice sau tub de protectie PVC.

Fiecare circuit de priza va fi protejat cu intrerupator automat cu protectie diferentiala

30mA.

Prizele vor avea gradul de protectie corespunzator incaperii unde se vor monta

Pentru camera centralei de ventilatie, prizele vor fi cu grad de protectie marit IP44 si se

vor monta numai dupa definitivarea celorlalte instalatii (termice, sanitare)

89

lnaltimea de montare a prizelor va fi stabilita de comun acord cu arhitectul dar nu va fi

mai mica de 30cm fata de pardoseala finita.

PRIZA DE PAMANT 51 LEGATURI ECHIPOTENTIALE.

Se va realiza o priza de pamant artificiala, prin montarea in pamant a unui conductor OL

Zn 40x4mmp. La priza de pamant se va lega bareta PE a TD precum si armaturile stalpilor de

rezistenta.

Valoarea prizei de pamant trebuie sa fie <=4ohm.

Procedura de lucru

Aducerea pe ~antier a materialelor ~i echipamentelor. Verificarea documentelor

de lnsotire, documentelor de calitate ~i pa~apoartelor de montaj.

Preluarea frontului de lucru. Se verifica finisarea elementelor de constructie,

conformitatea cotelor, existenta golurilor necesare, a pieselor lnglobate. Se

lntocmesc procese verbale de primire-predare.

Se amplaseaza In teren echipamentele. Se stabile~te ordinea lucrari lor de

executat, interdependentele cu alte loturi. Se stabilesc urmatoarele principii

prioritare:

);> lncadrarea In planning;

);> eliminarea oricaror accidente umane ~i tehnice;

);> respectarea riguroasa a parametrilor de calitate, efectuarea tuturor masuratorilor ~i

probelor prescrise de normele In vigoare;

Se urmare~te realizarea lucrarilor pe etape, conform graficelor de lucru

Tntocmite. Se verifica lucrarile care devin ascunse, Tntocmindu-se Tmpreuna cu

beneficiarul buletine de atestare a calitatii acestora. La cererea acestuia

precum ~i Ia punerile partiale Tn functie se elibereaza buletine cu rezultatele

masuratorilor ~ i verificarilor.

Se va urmari respectarea celor stipulate Tn manualul calitatii ~i a standardelor

de calitate In vigoare.

Asigurarea calitatii

Controlul calitatii lucrarilor de instalatii electrice se va efectua conform prevederilor Legii

10/1995, Normativelor C56/2002, NTE007/08/00, PE 136/80, PE 101/87, 118/94, 17/02.

La executarea ~i exploatarea instalatiilor electrice se vor respecta normativul NSPM-65-

2001 ~i 17/2002.

Lucrarile vor fi executate de personal calificat ~i autorizat.

90

Tnainte de lnceperea lucn3rilor personalul va fi instruit ~i va fi familiarizat cu cerintele

proiectului, modificarile ce se impun In timpul executiei.

Organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure securitatea personalului angajat In

executarea lucrarilor de exploatare, reparatii ~i montaj.

Punctele In care pot avea loc accidente trebuie prevazute cu dispozitive de protectie ~i

de avertizare.

Tn exploatare, instalatiile electrice se considera tot timpul sub tensiune. Prezenta tensiunii

In instalatii se stabile~te numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau a lampii de control.

N 'IJC AVI jUINsi.!.IUL JUUf:"l ~:c' .s f.

Mijloace individuale de protectie \ A~;:~A;:~.~-oT~.~~. t)/

Toate mijloacele individuale de protectie folosite de personalul de deservire trebuie sa

corespunda normelor de securitate a muncii.

,.-..... Mijloacele de protectie contra electrocutarii, prin izolarea omului fata de partile aflate sub

tensiune sunt:

• mijloace ~i scule electroizolante (cizme de cauciuc, manu~i de cauciuc, platforme

electroizolante, covoare de cauciuc, scule cu man ere electroizolante );

• indicatoare de tensiune;

• dispozitive de scurtcircuitare ~ide Iegare Ia pamant.

Toate mijloacele de protectie primite In exploatare trebuie verificate sistematic, dupa cum

urmeaza:

• mijloacele de protectie electroizolante trebuie controlate In ceea ce prive~te rigiditatea

lor electrica, In conditiile ~i termenele indicate In norme;

• lncercarile mecanice indicate de norme pentru control ~i revizie periodica a

mijloacelor de protectie (cu exceptia prajinilor ~i platformelor electroizolante care sunt

supuse Ia lncercari mecanice numai Ia receptia din fabrica).

Controlul si verificarea lucrarilor

Acestea constau in controlul si verificarea lucrarilor pe parcurs, precum si calitatea

materialelor si aparatajului folosit Ia executia lucrarilor de instalatii electrice pe santier, inainte si

dupa punerea in functiune a instalatiilor electrice

Aceste verificari se vor executa in doua etape astfel:

a) verificarea preliminara care se face in timpul executiei lucrarilor, pe parcurs, inainte de

punerea in functiune a instalatiilor

b) verificarea definitiva care se face dupa executarea instalatiei, Ia punerea ei in

functiune prin controlul functionabilitatii si calitatii ei

91

In cadrul controlului si verificarilor preliminare periodice a instalatiilor electrice pe santier

se va executa:

Verificarea calitatii tuburilor si a jgheaburilor metalice utilizate in instalatie.

Verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a cablurilor electrice(in colaci )

Verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii cu

tencuiala sau turnarii betonului de egalizare Ia tuburile pozate peste placi

Verificarea executarii corecte a legaturilor electrice

In cadrul controlului si verificarii definitive a instalatiei electrice executate pe santier, se

va verifica:

Rezistenta Ia izolatie a instalatiei

Modul de executie a legaturilor in doze, Ia aparate , tablouri, firide.

Modul de realizare si functionare corecta a instalatiei de protectie contra electrocutarilor .

. Verificarea rezistentei de izolatie a instalatiei se face prin masurarea:

rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant

rezistentei de izolatie a conductorilor intre ei

Pentru aceste masuratori se va utiliza tensiunea de serviciu.

Masuratorile se vor face cu instalatiile conectate de Ia reteaua de alimentare.

Rezistenta electrica de izolatie atat a conductorilor fata de pamant cat si intre conducte,

va fide eel putin 500 Mohmi

.Se va verifica functionarea eficienta a instalatiilor de protectie de Iegare Ia pamant.

lnstructiuni de exploatare ~i intretinere

In timpul exploatarii ~i intretinerii instalatiilor electrice trebuie urmarite:

• utilizarea de sigurante ~i echipamente calibrate. lnlocuirea unei sigurante arse sau

anclan~area unui intreruptor automat se va face numai dupa identificarea ~i

eliminarea defectului.

• Verificarea periodica a legaturilor - in special in zonele in care ar putea sa apara

vibratii.

• Verificarea periodica a rezistentei prizei de pamant ~i a racordurilor instalatiilor de

protectie.

• Mentinerea spatiului liber de acces Ia tablourile electrice sau Ia dispozitivele de

deconectare de urgenta.

• Dupa expirarea termenului normal de exploatare se vor inlocui elementele instalatiei

Tn functie de uzura morala sau fizica Ia momentul respectiv. Materialele inlocuite vor fi

92

reciclate sau distruse, dupa caz, In conformitate cu legea In vigoare Ia data executarii

lucrarilor.

d) Probe tehnologice si teste

Nu este cazul

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii:

a) lndicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investitii,

exprimata in lei cu TVA si, respectiv, tara TVA din care constructii-montaj C+M,

in conformitate cu devizul general

Nr. crt. Valoare investitiei LEI 1. Valoarea investitiei cu

8.387.594,34 TVA (conform deviz) 2. Valoarea C+M cu TVA

5. 722.645,98 (conform deviz) Nr. crt. Valoare investitiei LEI 1. Valoarea investitiei tara

7.057.834,32 TVA (conform deviz)

2. Valoarea C+M fara 4.808.946,20 TVA (conform de viz)

b) lndicatori minimali, respectiv indicatori de performanta elemente

fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei obiectivului de investitii

si dupa caz, calitativi, in conformitate cu standardele, normativele si

reglementarile tehnice in vigoare

Capacitatile in unitati fizice si valorice sunt atasate Ia prezenta documentatie in

Anexa 1. Principalii indicatori sunt: Regim de inaltime S+P ; Dim. Ext. 16,65 x

20,32m; H total 5,30m; Aria utila totala 382,35mp; Aria construita 280,05mp; Aria

desfasurata construita 403,50mp; Volum 1484,26mc; POT =47, 73%; CUT =1 ,91

c) lndicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in

functie de specificul si tinta fiecarui obiectiv de investitii;

lndicatori financiari (cu TVA)- valoare investitie 8.387.594,34 din care C+M 5.722.645,98

lndicatori calitativi:

- investitie realizata conform reglementarilor tehnice in vigoare

- diversificarea activitatilor care se vor desfasura in noua sala de conferinte .

-oferirea de servicii imbunatatite in conformitate cu normele europene.

93

------.

d) Durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni

Durata estimata de executie a obiectivului de investitii este de 18 luni

5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice

functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor

fundamentale aplicabile constructiei conform gradului de detaliere al propunerilor

tehnice

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE ALE CONSTRUCTIEI

Cerinta "A" REZISTENTA ~I STABILITATE

Este indeplinita conform raportului de expertiza tehnica.

Cerinta "B" SIGURANTA iN EXPLOATARE (conform Normativ NP 068- 2002)

Siguranta cu privire Ia circulatia pe cai pietonale

Protectia impotriva riscului de accidente este asigurata prin:

Siguranta cu privire Ia accesul in cladire

Asigurarea protectiei impotriva riscu lui de accidente prin:

• Coliziune

• platformele s1 scarile exterioare de acces sunt dimensionate pentru a facilita

accesul;

Siguranta cu privire Ia circulatiile interioare

Asigurarea protectiei impotriva riscului de accidente prin:

• Alunecare

• pardoselile vor fi executate din rasini epoxidice si gresie antiderapanta;

• impiedicare

• u~ile ce constituie cale de evacuare nu au praguri.

• Contact accidental cu proeminente joase

• inaltimea minima a golurilor de trecere precum ~i a proeminentelor de Ia partea

superioara ( grinzi de tavan, etc. ) este de minim 2,1 Om.

• Contact cu proeminente verticale laterale

• suprafetele verticale ale peretilor sunt plane

• Contact cu u~ile interioare

• deschiderea u~ilor se face spre exterior, in directia evacuarilor, cu sensul de

deschidere spre fluxul de evacuare

94

• Coliziune cu persoane, mobilier, echipamente

• fluxurile de evacuare §i caile de circulatie interioare au fost dimensionate pentru

numarul de utilizatori ai cladirii.

• U§ile interioare sunt dimensionate pentru latimi standard.

Cerinta " C " SECURITATE LA INCENDIU

Conform art. 2.1.8., tabela 2.1.9. §i art. 2.1.11. din Normativ P 118- 99, coroborat cu

reglementarile din Ordinul 269/4 martie 2008 al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice §i

locuintelor ~i Ordinul nr. 431/31 martie 2008 al ministrului administratiei §i internelor pentru

modificarea ~i completarea Regulamentului privind clasificarea ~i incadrarea produselor pentru

constructii pe baza performantelor de comportare Ia foe, aprobat prin Ordinul ministrului

transporturilor, constructiilor ~i turismului ~i al ministrului administratiei ~i internelor nr.

1.822/394/2004 - pentru cladirea existenta este gradul II de rezistenta Ia foe, compatibil cu ~-

.fia construita Ia sol, destinatie §i regim de inaltime.

Cerinta "D" IGIENA ~I SANATATEA OAMENILOR

lgiena aerului

Spatiile sunt dimensionate pentru un numar specific de utilizatori, fiecare avand suprafata si

inaltimea calculata pentru a asigura volumul de aer necesar de minim 5 me/ persoana.

lgiena apei

Cladirea este alimentata cu apa potabila din reteaua publica municipala, de Ia furnizorul local,

iar conditiile de calitate ale acesteia vor respecta ST AS 1342.

Evacuarea de~eurilor solide

De~eurile sunt colectate zilnic, sortate in containere speciale, reciclate cele care permit §i restul

evacuate Ia un depozit de de~euri autorizat.

tan~eitatea elementelor de constructie

Prin constructie, cladirea nu prezinta etan~eitate Ia infiltratiile de vapori prin elementele de

inchidere exterioare, conform (conf. STAS 6472/4). De asemenea punerea in opera a

materialelor de constructie se va face astfel incat sa se evite acumularile de vapori in

elementele constructiei.

Etan~eitatea Ia apa

Tamplaria exterioara va prezenta etan~eitate totala Ia infiltratiile de apa.

lluminatul artificial

Momentan, este asigurat nivelul mediu de iluminare normat Ia suprafata utila, functie de

inca peri §i destinatia acestora, conform SR 6646/4-1997, ST AS 6646/3 §i normativului de

iluminat artificial ed. 2002.

95

Cerinta "E" - Economia de energie si izolare termica

a) IZOLARE TERMICA ~I ECONOMIE DE ENERGIE

Amplasamentul se afla in zona cu adancimi de inghet de 0,80-0,90 m - STAS 6054/77

Masurile de izolare termica:

• Tamplarie exterioara va fi etansata nerezultand pierderi de caldura in sezonul rece;

• Nu sunt respectate cerintele normativului C 107 - 82 privind masurile pentru asigurarea

protectiei termice a cladirii si realizarea economiei de energie in exploatarea cladirilor.

b) IZOLAJIE HIDROFUGA

Nr.

• Burlanele si jgheaburile permit colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis spre

exteriorul cladirii prin pantele trotuarelor perimetrale.

• Cerinta "F" PROTECJIE LA ZGOMOT

• este asigurata atenuarea zgomotelor aeriene exterioare- (conf. STAS 6156, tabel1 - nivel

admis 35 .. . 45 dB), prin existenta peretilor exteriori;

• limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot interior (conf. STAS 6156, tabel4);

• Ia proiectarea elementelor de inchidere sub aspectul protectiei Ia zgomot, s-au avut in

vedere prevederile Normativului C 125 - 87 ~i instructiunile tehnice P 122 - 89.

• amplasarea constructiei asigura protectia necesara Ia zgomot a ocupantilor din vecinatate.

Categoria de importanta a obiectivului •

Factori Nivelul Punctaj

crt determinanti Criterii asociate apreciat

Partial Global

0 1 2 3 4 5

lmportanta i) oameni implicati direct in cazul unor mediu 2

vital a disfunctii ale constructiei

ii) oameni implicati indirect in cazul unor mediu 2 2

disfunctii ale constructiei

iii) caracterul evolutiv al efectelor mediu 2

pericu lease, in cazul unor disfunctii ale constructiei

2. lmportanta i) marimea comunitatii care apeleaza Ia apreciabil 2

social- functiunile constructiei ~i/sau valoarea economica ~i bunurilor materiale adapostite de constructie culturala

ii ) ponderea pe care functiuni le apreciabil 2 2

constructiei o au in comunitatea respectiva

iii) natura ~i importanta functiunilor apreciabil 2

respective

96

I A~r~~~ ~·A.HO~ll!1~+ 3. lmplicarea i) masura in care realizarea ~i exploatarea mediu 2 I

ecologica constructiei intervine in perturbarea mediului

natural ~i a mediului construit

ii) gradul de influienta nefavorabila mediu 2 2

asupra mediului natural ~i construit

iii) rolul activ In protejarea /refacerea mediu 2

mediului natural ~i construit

4. Necesitatea i) durata de utilizare reconizata mediu 2

luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta)

ii) masura in care performantele mediu 2 2

alcatuirilor constructive depind de ,....... cunoa~terea evolutiei actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare

iii) masura In care performantele mediu 2

functionale depinde de evolutia cerintelor pe durata de utilizare

5. Necesitatea i) masura in care asigurarea solutiilor mediu 2

adaptarii Ia constructive este dependenta de

conditiile conditiile locale de teren ~i de mediu

locale de teren

~ide mediu ii) masura in care conditiile locale de mediu 2 2

teren ~i de mediu evolueaza defavorabilln timp

iii) masura Tn care conditiile locale de teren ~i mediu 2

de mediu determina activitati I mas uri l-

deosebite pentru exploatarea constructiei

6. Volumul de i) ponderea volumului de munca ~i de apreciabil 2

munca ~i de materiale lnglobate materiale necesare

ii) volumul ~i complexitatea activitatilor mediu 2 2

necesare pentru mentinerea performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia iii) activitati deosebite in exploatarea mediu 2

constructiei impuse de functiunile acesteia

PUNCTAJ TOTAL 12

CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"

97

• Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor ~i

•

metodologiei aferente, pentru punctajul total cuprins lntre 6 ~i 17 categoria de importanta

este "C" (normala). Categoria de importanta a obiectivului: C (normala) ;

ICO!'\SLl.IULJllll!::.l ~.Ml !llJI.t.A"V;'j l ANEXA LA HOT .• AK<. I :-ir ...•.. ·-·-·········· - · ..••

5.6. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei

financiare si economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de Ia bugetul de

stat/bugetul local, credite externe garantate de sau contractate de stat, fonduri

externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

Sursele de finantare a investitiei se constituie In conformitate cu legislatia In vigoare ~i

consta In fonduri de Ia bugetul local.

Urbanism, acorduri si avize conforme.

6.1. Certificatul de urbanism em is in vederea obtinerii autorizatiei de construire

Certificatul de urbanism nr. 1769 din 13.12.2016 in scopul "Obtinere autorizatie de

construire pentru lucrari de amenajare curte interioara a Palatului Administrativ, in vederea

crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte", a fost emis de Primaria Municipiului

Suceava.

,-...

6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute prin

lege

Extrasul de carte funciara este anexat Ia prezenta documentatie.

6.3.Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de

diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a

prevederilor acordului de mediu in documentatia tehnico-economica

Conform actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului - Agentia pentru

Protectia Mediului Suceava- nr. 9071/21.08.2018 -decide clasarea notificarii doarece

proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului si de

evaluare adecvata.

6.4.Avize conforme privind asigurarea utilitatilor

Nu este cazul

6.5. Stu diu topografic vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate lmobiliara

Studiul topografic este vizat OCPI conform procesului verbal de receptie nr. 444 din

26.03.2018 si este anexat Ia prezenta documentatie.

6.6.Avize, acorduri si studii specifice dupa caz, in functie de specificul obiectivului de

investii si care pot conditiona solutiile tehnice

98

7.

Nu este cazul.

lmplementarea investitiei

lt:VI'iSU.I u l.JUIJE'I ~~~i~ ANEXA LA HO~ 11

\ Nr .................. ::-~{)

7 .1.1nformatii des pre entitatea responsabila cu implementarea investitiei

Ordonator principal de credite/investitor:

Consiliul Judetean Suceava -

Ordonator de credite (secundar/tertiar):


Beneficiarul investitiei:


Judet: Suceava

7.2.5trategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de

investitii (in luni calendaristice), durata de executie, graficul de implementare a

investitiei, esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare

Durata estimata de executie a obiectivului de investitii este de 18 de luni

99

Esalonarea investitiei pe ani ) )

lei

VALOARE TOT ALA, INCLUSIV TVA 8.387.594,34 Din care C + M 5.722.645,98

E$ALONAREA lnvestitie 5.591.729.56

INVESTITIEI

ANUL I (12LUNI) C+M (cu TVA) 3.815.097,32

ANUL II (6LUNI) lnvestitie 2. 795.864.78

C+M (cu TVA) 1.907.548,66

Grafic orientativ de executie a investitiei

ET APE PRINCIPALE Luna 1 I Luna 2 I Luna 3 I Luna 4 I Luna 5 I Luna 6 I Luna 7 I Luna 8 I Luna 9 I Luna 10

Obtinere autorizatie de construire pentru lucrari de amenajare curte interioara a Palatului Administrativ in vederea crearii unui spatiu cu functiunea sala de conferinte

Lucrari de arhitectura

Lucrari de rezistenta

lnstalatii sanitare

lnstalatii termice lnstalatii ventilatie -climatizare

lnstalatii electrice curenti tari

lnstalatii curenti slabi

Am curte interioara Organizare de santier

taxe si cote

100

Luna 11

Luna 12

ETAPE PRINCIPALE

re Lucrari de arhitectura

)

Luna 13 I Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 18

autorizatie de construire Lucrari de rezistenta _ . !It- • _ ___ 1

pentru lnstalatii sanitare ·£.a:..,,., . £a&.- ~.a::t'7 ·-·- ·.a:.· • ., •

lucrari de lnstalatii termice amenajare lnstalatii ventilatie -. c~rte climatizare mtenoara a

Palatului lnstalatii electrice curenti tori

Administrativ /nstalatii curenti slabi ~·'-"'T':% .. i. • " .·. in vederea · · · ·~ ..... · -· · · • · · · · · ... ·· · · · · · · · · ·- - · crearii unui

spatiu cu functiunea

sala de conferinte Amenaiare curte interioara

Organizare de santier

Com is taxe si cote

101

)

-Q

,...._

7.3.Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind durabilitatea ~i siguranta constructiilor,

t itularul investitiei are obligatia sa asigure permanent supravegherea curenta a starii tehnice a

constructiei. Supravegherea starii tehnice a constructiei se va organiza ~i se va desfa~ura pe

toata durata de serviciu a acesteia conform legislatiei tehnice In vigoare.

Urmarirea comportarii (In exploatare) a constructiilor reprezinta: actiune sistematica de

observare, examinare, investigare a modului In care raspund (reactioneaza) constructiile, In

decursul utilizarii lor, sub influenta actiunilor agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare ~ i a

interactiunii constructiilor cu mediullnconjurator ~i cu activitatea util izatorilor.

Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta

din observarea ~i inregistrarea unor aspecte, fenomene ~i parametri ce pot semnala modificari

ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate ~i durabilitate stabilite

prin proiect.

Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare vizuala

directa ~i daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent, permanent sau temporar.

Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiilor noi sau vechi revine in sarcina

proprietarilor ~i/sau a utilizatorilor, care o executa cu personal ~i mijloace proprii sau In cazul In

care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua aceasta activitate, poate contracta

activitatea de urmarire curenta Ia o firma abilitata In aceasta activitate.

Personalullnsarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta , va intocmi rapoarte ce

vor fi mentionate In Jurnalul evenimentelor ~i vor fi incluse In Cartea Tehnica a constructiei.

In cazulln care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, beneficiarul va

solicita lntocmirea unei expertize tehnice.

In cadrul urmaririi curente a constructiilor, Ia aparitia unor deteriorari ce se considera ca

pot afecta rezistenta, stabilitatea ~i durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va

comanda o inspectare extinsa asupra constructiei respective urmata daca este cazul de o

expertiza tehnica.

LISTA FENOMENELOR SUPUSE URMARIRII CURENTE PRIN OBSERVATII VIZUALE SAU CU

DISPOZITIVE SIMPLE DE MASURARE

• Schimbari evidente ale pozitiei constructiei manifestate prin deplasari vizibile pe

orizontala, pe verticala sau prin rotiri in raport cu locul initial de amplasare sau prin efecte

secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scarilor, de soclul sau corpul cladirilor ~ i aparitia de

rosturi, crapaturi, smulgeri);

102

---·

• Deformatii evidente ale elementelor structurale manifestate prin lncovoieri, dezaxari,

deplasari, tasari, rotiri sau prin caderea finisajelor; ICONS!.UliDTilf'l :·:~ N SUCt.AV1 i ANEXA LA IIOTARAIU:. • Aparitia de fisuri §i crapaturi In zonele de continuitate ale drumurilor; ~ Nr ....... -............ : . ... .

•

•

Deschiderea sau lnchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructi ;

Schimbari In gradul de protectie §i contort prin cedarea izolatiilor termice sau hidrofuge,

manifestate prin igrasie sau condens sau prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia

izvoarelor, lnmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa cutremure,

exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii suprafetelor;

• Defecte §i degradari ale elementelor structurale manifestate prin fisuri, In

elementele din zidarie §i beton sau pete de rugina pe elemente din beton armat.

• Umflarea sau craparea terenului ca urmare a alunecarilor In versantii diferitelor

amenajari, ramblee. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita:

a) Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide din jurul obiectelor de

constructie §i tuturor masurilor de lndepartare a apelor de Ia fundatia obiectelor de constructie

amplasate In terenuri loessoide (pante spre exterior pe eel putin 10 m, etan§eitatea rostului

trotuar - cladire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioara, integritatea §i etan§eitatea

conductelor ce transporta lichide de orice fel etc);

b] lncaperilor In care exista conditii de mediu deosebit de agresiv In raport cu

materialele din care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata);

c) Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu

natural sau tehnologic;

d) Modificarilor In actiunea factorilor de mediu natural §i tehnologic care pot exprima

comportarea constructiilor urmarite

ZONELE DE OBSERVATIE $1 PUNCTELE DE MASURARE

Se vor inspecta vizual fatadele tuturor obiectivelor proiectate pentru a se observa eventuale

fisuri §i crapaturi, desprinderi de finisaje, desprinderea trotuarelor de cladire,etc.

Se vor masura lnaltimea maxima a constructiilor, lnaltimea Ia corni§a In toate colturile cladirilor;

masuratorile vor fi efectuate fata de un punct de reper stabilit din interiorul sau exteriorul cladirii.

7 .4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institution ale

• Conducerea institutiei formuleaza politica de asigurare a calitatii §i obiectivele In

conformitate cu necesitatea de a atinge obiectivele propuse prin acest proiect;

• lmplicarea tuturor membrilor administratiei publice locale;

• Abordarea sistemului calitatii ca proces pe mai multe nivele §i stabilirea

responsabilitatilor In functie de nivel. Stabilirea activitatilor §i identificarea interactiunilor

complexe;

103

• Abordarea sistemului calitatii ca proces managerial. Analiza periodica a situatiei

implementarii sistemului prin sondaje, rapoarte, ~edinte ~i alte actiuni din care sa rezulte

situatia lndeplinirii obiectivelor;

• lmbunatatirea continua ca obiectiv permanent;

• Evaluarea interna ~i evaluarea externa;

• Fundamentarea deciziilor pe baza de fapte, analize ~i informatii complete;

• Relatia reciproc avantajoasa cu beneficiarii obiectivului de investitii;

• Transparenta informatiilor.

8. Concluzii si recomandari

lnvestitia propusa prin prezentul studiu de fezabilitate este realista, fezabila, necesara,

reprezinta una din necesitatile principale pentru locuitorii din judetul Suceava. Reprezentantul

legal are capacitatea si determinarea necesara pentru realizarea obiectivelor propuse.

Data

14.08.2019 lntocmit:

Proiectant arhitectura: arh. tetanic ' o\tl

Proiectant instalatii: ing. Horia~elint

ing. Cipria~t:ffi::r-~~r Proiectant rezistenta: ing. lonescu Cristia

104

Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003

OBIECTIV: AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE

Nr crt

1

DEVIZ GENERAL (HG 907/2016)

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de Valoare

(tara TVA) cheltuieli

Lei 2 3

CAPITOLUL 1

TVA

Lei 4

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0,00 0,00 1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00

1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea Ia starea initiala 0,00 0,00

1.4 Cheltuieli pentru realocarea I protectia utilitatilor 130.000,00 24.700,00 TOTAL CAPITOL 1 130.000,00 24.700,00

CAPITOLUL2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii

TOTAL CAPITOL 2 0 0 CAPITOLUL3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii 38.000,00 7.220,00

3.1.1 Studii de teren 8.000,00 1.520,00 3.1.2 Raport privind impact asupra mediului 0,00 0,00 3.1 .3 Alte studii specifice 30.000,00 5.700,00

3.2 Documentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6.199,00 0,00

3.3 Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00

3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 1.000,00 190,00

3.5 PROIECTARE 306.450,00 58.225,50 3.5.1 Tema de proiectare 0,00 0,00 3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 3.5.3 Studiu de fezabilitate I documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 109.000,00 20.710,00 3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor I acordurilorlautorizatiilor 10.000,00 1.900,00 3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 3.5.6. POE 2.500,00 475,00 3.5.7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 29.950,00 5.690,50 3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00

3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 3.7 CONSULTANT A 0,00 0,00

3. 7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 3.7.2 Auditul financiar 0,00 0,00

3.8 Asistenta tehnica 46.000,00 8.740,00 3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in programul de control allucrarilor de executie, avizat de catre lnspectoratul de Stat in Constructii 10.000,00 1.900,00 3.8.2 Dirigentie de santier 26.000,00 4.940,00

TOTAL CAPITOL 3 432.649,00 81.025,50 CAPITOLUL4

Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 4.549.377,98 864.381 ,82

Valoare cu TVA Lei 5

0,00 0,00

0,00

154.700,00

154.700,00

0

45.220,00 9.520,00

0,00 35.700,00

6.199,00 41 .650,00

1.190,00 364.675,50

0,00 0,00

129.710,00

11.900,00 5.950,00 2.975,00

35.640,50 178.500,00

0,00 0,00

0,00 0,00

54.740,00 23.800,00 11.900,00

11 .900,00 30.940,00

513.674,50

5.413.759,80

4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 43.684,25

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj 590.600,90 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

4.4 nu necesita montaj si echipamente de transport 0,00 4.5 Dotari 541.935,00

4.6 Active necorporale 0,00 TOTAL CAPITOL 4 5. 725.598,13


5.1 Organizare de santier 85.883,97 5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 85.883,97 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,00

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 52.898,41 5.2.1 Comisioane si dobanzile aferente credituli bancii finantatoare 0,00 5.2.2 Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de constructi 24.044,73 5.2.3 Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea lucrarilor de constructii 4.808,95 5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor-esc 24.044,73 5.2.5 Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire /desfiintare 0,00

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 620.804,81

5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 10.000,00

TOTAL CAPITOL 5 769.587,19

CAPITOLUL6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 6.2 Probe tehnologice si teste TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1 +4.2+5.1.1)

In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4,7273 lei

Data 09.08.2019

Beneficiar/lnvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA

0,00 0,00 0,00

7.057.834,32 4.808.946,20

ICONSU .ll :t. J IJI)F.T:O: .>.N SliC:t:AVA I ANi'XA LA H01l!f.JJJ )If!

i Nr ........... . ,_... ' .. 0 I

8.300,01 51.984,26

112.214,17 702.815,07

0,00 0,00 102.967,65 644.902,65

0,00 0,00 1.087.863,65 6.813.461 '78

16.317,96 102.201,93

16.317,96 102.201,93 0,00 0,00 0,00 52.898,41

0,00 0,00

0,00 24.044,73

0,00 4.808,95

0,00 24.044,73

0,00 0,00

117.952,92 738.757,73

1.900,00 11 .900,00

136.170,88 905.758,07

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

1.329. 760,02 8.387.594,34 913.699,78 5. 722.645,98

)

Proiectant:S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 15693410 J 33/750/2003

)

OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA A CLADIRII PALATULUI ADMINISTRATIV, IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE

CAPITOLUL NR. 1 - CHEL TUIELI PENTRU OBTINEREA 51 AMENAJAREA TERENULUI

Nr. Valoare

TVA va1oare

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA crt

Lei Lei Lei 1 2 3 4 5

1 OBTINEREA TERENULUI 0 0 0

2 AMENAJAREA TERENULUI 0 0 0

3 AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Sl ADUCEREA LA ST AREA INITIALA

0 0 0

4 UTILITATILOR 130.000 24.700 154.700

TOTAL 130.000 24.700 154.700

I

I

- --- - - - - - - - ---------- - -- - - -- -~--- - --- ------------ -------- ----

In preturi Ia data de 09.08.201 9; 1 euro = 4,72731ei

Data 09.08.2019

Beneficiar/1 nvestitor CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA

lnto~mit $ef proiect: ig~. ar~~gdan ~doi

~ . " ,,\' .·. ~·

, . ~

C).-''0

--81 7. ~ ~,~ ='~= l » F I r- <-! > '§ i :t: "r, I 0 :..; l ~. :~ '. :e z ~~·:!;

~~R

""" ~ ~ ..::J

)


)


Nr. crt

1

CAPITOLUL NR. 2- CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

2

1 RETEA DE CANALIZARE EXTERIOARA

2 RETEA EXTERIOARA ALIMENT ARE CU APA

4 RETEA TERMOFICARE

TOTAL

In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4.7273 lei

Data 09.08.2019


Valoare TVA

Valoare (fara TVA) cu TVA

Lei Lei Lei 3 4 5

0 0

0 0

0 0

0 0

lntocmit $ef proiect: ing. arh. BogdarrAue

'~

~ ~ o. ~

<> ·-a

0

0

0

0

I

Proiectant: S.C. Moldproiect ASD S.R.L. RO 1~693410 J 33n~0/2003

OBIECTIV: OBTINERE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE PENTRU LUCRARI DE AMENAJARE CURTE INTERIOARA ACLADIRII PALATULUI ADM INISTRATIV,IN VEDEREA CREARII UNUI SPATIU CU FUNCTIUNEA SALA DE CONFERINTE

CAPITOLUL NR. 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE Sl ASISTENTA TEHNICA

Nr. Valoare TVA

Valoare Oenumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli lfara TVA cu TVA crt

Lei Lei Lei 1 2 3 4 5

3.1 . STUD II

3.1.1 Studii de teren 8.000.00 1.520,00 9.520,00

3.1.2. Raportprivind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00

3. 1.3. AJte studii specifice 30.000,00 5.700,00 35.700,00

T0TAL3.1. 38.000,00 7.220,00 45220,00

32. Oocumentatii - suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

a). obtinerea/prelunqirea valabilitatii cerilificatului de urbanism 0,00 0,00 0,00

b). obtinereatprelungirea valabilitAlii autorizatiei de 0,00 0.00 0.00 construire/desfiintare

c). obtinerea avizelor ~i acordurilor pentru racorduri ~~ bran~ a mente 1.000,00 0,00 1.000,00 Ia retelele publice de allmentare cu apa, canalizare.alimentare cu aze. alimentare cu aqent termic, enerq1e electrica. telefonie

d) obtinerea cerlificatului de nomenclatura stradala si adresa 0,00 0,00 0,00

e) intocmirea documentatiei, obtinerea numarului cadastral 0,00 0,00 0,00 provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara f) obtinerea actului administrativ al autoritatii competente pentru 200,00 0.00 200,00

rotectia mediului

q) obtinerea avizu!ui de protectie civila 0,00 0,00 0,00

h) avizul de specialitate in cazul obiectivelor de patrimoniu 0,00 0,00 0,00

i) alte avize,acorduri si autorizatii 4.999,00 0,00 4.999,00

TOTAL 32. 6.199,00 0,00 6.199,00

3.3. Expertizare tehnica 35.000,00 6.650,00 41.650,00

Total3.3 35.000,00 6.6~ .00 41.650,00

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al 1.000,00 190,00 1.190,00 cladirilor Total3.4 1.000,00 190,00 1.190,00

3.~. PROIECTARE

3.5. 1 T em a de proiectare 0,00 0,00 0,00

3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3 Stu diu de fezabilitate I documentatie de avlzare a lucrarilor 109.000,00 20.710,00 129.710,00 de interventii si deviz_g~neral

3.5.4 Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avlzelor 10.000,00 1.900,00 11.900,00 I acordurilorlautoriza~ilor

3.5.5. PAC 5.000,00 950,00 5.950,00

3.5.6. POE 2.500,00 475,00 2.975,00

3.5. 7 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a 29.950,00 5.690,50 35.640,50 detaliilor de executie

3.5.8 Proiect tehnic si detalii de executie 150.000,00 28.500,00 178.500,00

TOTAL 3.5 306.450,00 ~.225,50 364.675,50

3.6. ORGANIZAREA PROCEOURILOR DE ACHIZITIE 0,00 0,00 o.ool TOTAL3.6. 0,00 0,00 0,00

3.7. CONSULTANT A

3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00

3.7.1 .1. Plata serviciilor de consultanta Ia elaborarea memoriului 0,00 0,00 0,00

'ustificativ si Ia intocmirea cererii de finantare 3.7.12. Plata serviciilorde consultanta in domeniul managementului investitiei sau administrarea constractului de 0,00 0,00 0,00 executie

3.7 .2 Auditul financiar 0,00 0,00 0,00

TOTAL 3.7 0,00 0,00 0,00

3.8. ASISTENTA TEHNICA 46.000,00 8.740,00 54.740,00

3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 20.000,00 3.800,00 23.800,00

3.8.1.1 oe perioada de executie a lucrarilor 10.000,00 1.900,00 11.900,00

3.8.1.2 pentru participarea proiectantului Ia fazele incluse in -ll.2_00,00 programul de control allucrarilor de executle, avizat de catre 10.000,00 1.900,00

lnspectoratul de Stat in Constructii ,/""" -.........

3.82 Dirigentie de santier 26.000,00 [/4':940,~~ .30,940,00

TOTAL3.8. 46.000.~ 8.740,00 54.740,00

TOTAL 432.649,00 81.025,50 w513.674,50J ·

In proturi la data de OQ.08.2019; 1 euro = 4,72731oi

"!~!fl/ Data iect_,.0 09.08.2019 $ef pro1ec1 1ng.


)


' I


DEVIZUL OBIECTULUI NR. 1 - AMENAJARE CURTE INTERIOARA

Nr. crt Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

1 2 Cap. 4- Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructii si instalatii 4.1.1 Terasamente, sistematizare pe verticala si amenajari exterioare 4.1.2 Rezistenta 4.1.3 Arhitectura- Amenajare curte interioara 4.1 .4 lnstalatii

TOTAL I - subcap. 4.1 4.2 Montaj utilaje si echipamente tehnologice si functionale

4.3

4.4

4.5

4.6

TOTAL II -subcap. 4.2 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport

Dotari

Active necorporale TOTAL Ill- subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

Total deviz pe obiect (Total I +Total II +Total Ill) In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4,7273 lei

Data 09.08.2019


Valoare (fara TVA)

Lei

3

0,00 0,00

26.646,86 0,00

26.646,86 0,00 0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,00

26.646,86

~ef proie

.,

TVA

Lei

4

0,00 0,00

5.062,90 0,00

5.062,90 0,00 0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,00

5.062,90

~· · (0' $.?:a

Valoare cu TVA

Lei

5

0,00· 0,00'

31 .709,76 0,00 1

31.709,76 0,00! 0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,00

31.709,76 ('

c '-)- v .

Zz_!C

r;1~ : > ... ! r ~ t :» E \ 5 :;1 ! -t :'. ~;,.... 1>-

~~.~ i::."C" : ~ ~

. " ~

--t::)

)


)


DEVIZUL OBIECTULUI NR. 2 • SALA DE CONFERINTE

Nr. crt Denumlrea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

1 2 Cap. 4 • Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructll si lnstalatll 4.1.1 Terasamente, s istematizare pe vertlcala si amenaiari exterioare 4.1 .2 Rezlstenta

4. 1.2.1 Infrastructure 4.1.2.2 Suprastructura 4.1.2.2 tnterventii cladirea existenta

4.1.3 Arhitectura 4.1.4 lnstalatll

4.1.4.1 lnstaiatii sanitare 4.1.4.2 instalatii termice

4.1.4.3 lnstalatii ventllatie- climatizare

4.1.4.4 lnstalatii eiectrice curenti tari

4.1.4.5 lnstalatii electrice curenti slabi TOTAL I · subcap. 4.1

4.2 Monta] utlla]e si echlpamente tehnologlce st functlonale

4.3

4.4

4.5

4.6

TOTAL II -subcap. 4.2

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montai si echipamente de transport

Dotari

Active necorporale TOTAL Ill· subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

Total deviz pe obiect (Total I + Total II+ Total Ill) In preturi Ia data de 09.08.20 19; 1 euro = 4,7273 1ei

Data 09.08.2019

Beneficiar/ lnvestitor CONSiLIUL JUDETEAN SUCEAVA

Valoare (fara TVA)

Lei

3

0 1.627.811,22

449.420,91 1.065.869,80

112.520,51 2.218.236,36

676.683,54 118.206,60

7.823,24

118.456,30

376.931 ,98

55.265,42

4.522.731,12 43.684,25 43.684,25

590.600,90

0,00

541.935,00

0,00 1.132.535,90

5.698.951,27

~ef proiect: i

TVA Va loare cu

TVA

Lei Lei

4 5

0 0 309.284,13 1.937.095,35

85.389,97 534.810,88 202.515,26 1.268.385,06

21 .378,90 133.899,41 421 .464,91 2.639. 701 ,27 128.569,87 805.253,41 22.459,25 140.665,85

1.486,42 9.309,66

22.506,70 140.963,00

71 .617,08 448.549,06

10.500,43 65.765.85

859.318,91 5.382.050,03 8.300,01 51.984,26 8.300,01 51.984,26

112.214,17 702.81 5,07

0,00 0,00

102.967,65 644.902,65

0,00 0,00

215.181,82 1.347.717,72

1.082.8()_0 ,7 4 6.781 .752,01

.... 0

... --·- ('l c 2

)>:/> zz r:.

fE~ ! [""" =: ; )> = I :c-i o ;:l t --1 :;..~. ..... ~· J;oo

h~·'Z ~~~ ~~

>t< .__ . \ c~ ~

- -·

)


)


CAPITOLUL NR. 5 • AL TE CHEL TUIELI

Valoare TVA

Valoare

Nr. crt Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA

Lei Lei Lei

1 2 3 4 5

5.1 Organizare de santler 85.883,97 16.317,96 102.201,93

5.1 .1. Lucrari de conslructii si inslalalii afe renle organizarii de 85.883,97 16.317,96 102.201,93 sanlier

5.1 .2. Cheltuieli conexe ol'_ganizarii santierului 0,00 0,00 0,00

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditulul 52.898,41 0,00 52.698,41

5.2.1 . Comisioanele si dobanzile aferenle credilului bancii 0,00 0,00 0,00 finantatoare

5.2.2 Cola aferenta ISC penlru controlul calilal ii lucrarilor de 24.044,73 0,00 24.044,73 constructii

5.2.3. Cola aferenta ISC penlru conl rolul slatului in amenajarea 4.808,95 0,00 4.808,95 leriloriului, urbanism si penlru autorizarea lucrarilor de constructii

5.2.4 Cola aferenla Casei Sociale a Constructorilor- CSC 24.044,73 0,00 24.044,73

5.2.5. Taxe penlru acorduri, avize conforme si autorizatie de 0,00 0,00 0,00 construire/desfiintare

5.3 Cheltulell diverse sl neprevazute 620.804,81 117.952,92 736.757,73

5.4 Cheltuiel i pentru informare si publicitate 10.000,00 1.900,00 11.900,00 TOTAL 769.587,19 136.170,88 905.758,07

:•. ' t'~ '"o

)


I


Nr. crt

1

6.1

6.2

CAPITOLUL NR. 6 - CHEL TUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE 51 TESTE

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

2

Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste

TOTAL -- - - -- - - -

In preturi Ia data de 09.08.2019; 1 euro = 4, 7273 lei

Data 09.08.2019


Valoare (fara TVA)

TVA

Lei Lei

3 4

0 0

0 0 0 0

--- ---

lntocmit $ef proiec.tJt9· arh. Bogdan

0~ o/t9.

C't '"o

,...-/

-Valoare cu TVA

Lei

5

0

0 0

8 :z~~ f" (I.;~ i ~~ I r- ._ i ;; § ~~~ ~>·-..· Fa~·~ ~g

t"' :> ~

· ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA HOTARARE privind aprobarea documentatiei actualizate...

Documents

Transcript of · ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN SUCEA VA HOTARARE privind aprobarea documentatiei actualizate...