Proiect: REABILITAREA, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO - PAŞCANU ŞI A...

8/16/2019 Proiect: REABILITAREA, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO - PAŞCANU ŞI A TERENULUI AFE…

1/23

Proiectant de specialitate: S.C. ATELIER DE PROIECTARE VIŞAN S.R.L.Beneficiar: PRIMARIA PASCANIProiect: REABILITARE A, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO -

PAŞCANU ŞI A TERENULUI AFERENT.

MEMORIU ARHITECTURĂ

1. Date generale :

1.1. Obiectul proiectării :

Beneficiar : MUNICIPIUL PAŞCANIDenumire proiect : REABILITAREA, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI

CANTACUZINO- PAŞCANU ŞI A TERENULUI AFERENT. Amplasamentul : Paşcani, Aleea Parcului , nr. 7Proiectant general : S.C. EXPROCONS GOSAV & Co S.R.L.Proiectant arhitectură: S.C. ATELIER PROIECTARE VISAN S.R.L.Faza : Documentaţie de avizare a lucrarilor de intervenţie (D.A.L.I.)

1.2. Amplasamentul : Ansamblul de clădiri aparţinând Palatului Cantacuzino-Paşcanu este situat în partea desud-est a zonei centrale a municipiului Paşcani, într-o zonă de parc ce se dezvoltă de-a-lungul cornişei ce mărgineşte zona centrală spre nord-est.

Terenul în suprafaţă de 6920m2, are o formă neregulată, alungită după direcţianord-vest sud-est şi se învecinează cu : un restaurant cu terase – la nord ; biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril – la vest ; o alee de acces în parc dinspre sud ; cornişa împădurită la est-nord-est.

Curtea de la Pașcani este formată din mai multe clădiri amplasate într -o incintă încojuratăinițial de un zid de piatră cu turnuri amplasate în colțurile adiacente porții de intrare. Înincintă sunt amplaste clădirea principală, casa boierească și clădiri anexe.

În lucrarea „Curți întărite târzii”, Theodor Rada menționează despre ansamblul de laPașcani că: „Dar și aici, cu mai bine de 150 de ani mai târziu [față de data primeiconstrucții], a apărut o incintă patrulateră flancată de cunoscutele turnuri cilindrice. Dataprecisă a ansamblului nu se cunoaște și nu este imposibil ca lucrările să fi fost făcute înanul 1807, când știm că Iordache Balș, fiul Lupului, reface biserica, adăogându-i clopotnițamasivă de pe latura sudică. [...] Tot pentru primii ani ai acestui veac pledează și arhitecturaporții de intrare în incintă, care adoptă formele neoclasice – de altfel total neînțelese – ale

vremii. ” Din incinta cu fortificații din piatră s-a păstrat doar poarta de intrare, unul din turnurile

de colț (cel amplasat la N-E), înglobat în prezent într-o construcție anexă dintr -o etapăulterioară, posibil intervenție a lui Ghica Budești. Tot lui i se datorează după toateprobabilitățile proiectul după care s-a construit clădirea anexă amplasată în colțul de SV alactualei incinte, realizată în stil Neoromânesc, legată de clădirea principală printr -un portic în același stil.

Amplasarea construcţiilor pe teren :Cele trei constr ucţii existente în interiorul ansamblului - palatul, porticul şi clădirea

secundară - sunt amplasate faţă de latura lungă a terenului aproximativ în mijloc. Pecealaltă direcţie sunt situate în ordine de la est la vest astfel: palatul, la est, la limitacornişei, spre vest porticul de legatură şi apoi spre vest clădirea anexă.


2/23

Circulaţii şi accese : Accesul pietonal principal şi ocazional carosabil, se realizează pe direcţia NV-SE prin

intermediul aleei principale a parcului. Pe această axă, traversând porticul, se ajunge peun platou liber, situat la sud de palat.

Asigurarea utilităţilor :Construcţiile existente, funcționale în perioada comunistă, au avut asigurată

alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă rece şi evacuarea apelor uzatemenajere. Alimentarea cu energie termică pentru încălzirea spaţiilor si prepararea apeicalde era asigurată de la reţeaua de termoficare a oraşului prin intermediul unui puncttermic din zonă.

2. Evolutia istorica :

Clădirea clasată ca monument istoric de categoria A la poziția IS-II-m-A-04212 din

Lista de Monumente a județului Iași, se află amplasată în orașul Pașcani, pe AleeaParcului nr.1. Este o realizare importantă a arhitecturii medievale din Moldova. Apartenența la ansamblurile deosebit de valoroase care alcătuiesc patrimoniul naționaleste rezultanta valențelor istorico-arhitecturale care o definesc. Face parte din grupul preapuțin numeros al reședințelor boierești moldovenești de secol XVII care s -au păstrat înrelativă bunăstare până în zilele noastre.

Primii proprietari ai moșiei Pașcani Cea mai veche atestare a localității cu numele Pașcani existentă în documentele

istorice descoperite până în prezent, se găsește într -un act din 1587 -1588.Ștefan Gorovei menționează documente din vremea lui Alexandru cel Bun care

menționează sate de pe Siret, situate în apropierea Pașcanilor, ca fiind proprietate aleunui important personaj din epocă – Oană Pașco – și ale soției sale. Tot în documente istorice autorul găsește informații din care reiese că Oană Pașco

moștenește satele de pe Siret de la un unchi fără moștenitori direcți, personaj important întimpul domniei lui Alexandru cel Bun – Neagoe logofăt.

În concluzie „Acest întreg context documentar poate să sugereze că întemeietorulsatului Pașcani a fost Oană Pașco de la 1453 – 1455, sau unul din urmașii săi, purtândacelași nume de familie [...]”

Familia CantacuzinoEvoluția stăpânirii proprietății de la Pașcani a suferit multe schimbări. La sfârșitul

secolului al XVI-lea, începutul secolului al XVIII-lea, satul Pașcani ajunge în proprietateahatmanului Isac Balica. După moartea hatmanului, survenită în anul 1612, moșia de laPașcani a fost supusă unui șir de revendicări, acte de danie domnești și acte de recuperarea foștilor proprietari abuzați. În anul 1623, la 6 aprilie, jumătate din satul Pașcani „[...] a fost inclus în dania pe care

Ștefan Vodă Tomșa a făcut-o unuia din boierii săi, Tomșa postelnic al treilea [...]”, boiercare nu este altcineva decât Toma Cantacuzino, fratele lui Iordache Cantacuzino. Însăproprietatea dobândită prin danie domnească va fi returnată prin bunăvoința celor doi frațiCantacuzini unui proprietar de drept, păgubit prin abuzurile lui Isac Balica. În anul 1637, la 31 martie, printr-un act de danie semnat de mai mulți boieri și boieroaice

„din sângele Prăjeștilor”, în calitate de urmași ai lui Isac Balica, dăruiesc „o giumătate desat Pășcani, ce ce iaste în ținutul Sucevei, pre apa Siretiului [...] am dăruit dumisale, frateluinostru, giupânului Iorgachi Cantacuzino”


3/23

În ceea ce privește reședința de aici, Ștefan Gorovei presupune, conform cu alte cazurisimilare, că a fost construită în același an cu biserica, dată consemnată pe pisaniaacesteia:„Acast[a] svântă biserică, unde să prăznuiește hramu Sfi[n]ților arha[n]ghei Mihail și Gavriil,ani de la zidire Lumi 7172[1664] Mart 31, s-au ziditii dinu timelie de fericiți întru pomenire

Iordachi Cantacuzino Marele Spatari și soție sa, Alexandra [...]” „În vara anului 1774, când s-a făcut un recensământ cerut de trupele rusești de ocupație,

Pașcanii erau încă în stăpânirea Cantacuzinilor.”

Familia Balș În anul 1780 moșia de la Pașcani ajunge în proprietatea boierului Iordache Balș. „Cummama acestuia, Safta, era fiica lui Iordache Cantacuzino spătarul, e de presupus că moșiași satul Pașcani au trecut în stăpânirea Bălșeștilor prin căsătorie.” Familia Balș, caproprietară a domeniului, va întreprinde lucrări de reparații la biserică, după cum rezultă dinpartea doua a textului pisaniei: „[...]apoi după întă[m]plări ajungînd a să afla și întrustricăciune și în lipsă de podoabili cuviinciasă de iznoavă prifîcându -să, s-au înnoit cuadăogire și s-au împodobit înlăuntru cu toate cele după cuviințăde Iordachi Balș Marele – Vistiernic, fiul fericiților întru pomenire Lupu Balș Marele Logofăt și soție sa, SaftaCatacozini[...] la anii de la Mîntuitorul Hristosu 1807 Mai 1.” Casa din Pașcani este menționată și în testamentul vistiernicului Iordache Balș din 1809,ca revenind cu drept de moștenire fiului său Iancu.

Familia MoruziOdată cu plecarea lui Iordache Balș în Rusia „Pașcanii au trecut un moment în stăpânireafraților Dumitrachi și Panaiotachi Moruzi [...]”, fii fostului domn al Moldovei ConstantinMoruzi, stăpânire care se încheie odată cu moartea acestora, acuzați de „trădare față de

Sublima Poartă” Familia Rosetti

În anul 1812 moșia de la Pașcani este scoasă la vânzare și cumpărată de vistierniculIordache Rosetti – Roznovanu. Ultimul proprietar al moșiei de la Pașcani aparținândRosetteștilor este fiul vistiernicului Nicolae Rosetti - Roznovanu, tot Nicolae – Nunuță, celcare a fost „cunoscut ca unul din fruntașii mișcării separatiste din 1866 și candidat la tronulMoldovei în acel an.” Curțile de la Pașcani sunt părăsite și decad în vremea lui, fiindcă „îșipetrecea viața prin străinătăți”, dar vor cunoaște o perioadă de redresare odată cu întoarcerea lui în țară. Traiul pe picior mare va afecta situația lui financiară, încât va fi silit încele din urmă să ipotecheze moșia Pașcani.

Eugeniu AlcazProprietatea ipotecată de la Pașcani este scoasă la vânzare și cumpărată de Eugeniu Alcaz (1808-1892), prieten și colaborator al domnitorului Alexandru Ioan Cuza . El este fiul„[...] unui negustor grec din Trapezunt, venit în Moldova în ultimii ani ai veacului al XVIII -lea, boierit, apoi, proprietar al moșiei Codăești[...]”. Eugeniu Alcaz a fost un promotor alprogresului economic în Moldova. Deosebit de întreprinzător, „el făcu avere, pe care oinvesti în înființarea unei fabrici mai mari la Buhuși”, punând astfel bazele industriei depostav de aici. Rămas fără moștenitori direcți, după moartea sa , cea mai mare parte dinavere revine, conform precizărilor testamentare, Primăriei și Universității din Iași.

Maria Moruzi„Dintre moșiile sale, Pașcanii, cumpărată de la familia Roznovanu, a fost vândută dePrimărie Mariei Moruzi, ajungând apoi în proprietatea fiului acesteia, Gheorghe Brătianu.”


4/23

În anul 1904 Maria Moruzi întreprinde lucrări de refacere a reședinței „[..]prin grija aceluiașiarhitect Nicolae Ghica Budești” .Pe lângă probabila ambiție de a oferi fiului său, privat de prezența tatălui, o reședință cunimic mai prejos ca pitoresc al așezării și ca realizare arhitecturală decât vestita casă aBrătienilor de la Florica , trebuie apreciată opțiunea prințesei pentru un arhitect restaurato r

care, conservând ce era valoros, va supune toate intervențiile sale noi spiritului arhitecturiioriginale.

Familia Brătianu Prin fiul Mariei Moruzi, reședința de la Pașcani ajunge în proprietatea familiei Brătianu.„Temporar viitorul istoric [Gheorghe Brătianu], a locuit aici.” În anul 1944 surorile Ioana șiMaria Brătianu, fiicele istoricului Gheorghe Brătianu și ale Elenei Brătianu au părăsit țara,stabilindu-se în Franța. Gheorghe Brătianu rămâne în țara și este arestat de organelesecurității în noaptea de 7/8 mai 1950. În anul 2007 casa Cantacuzino din Pașcani a fost retrocedată proprietarilor de drept înaintede perioada comunistă.

Palatul pionierilor/ Clubul copiilorConacul de la Pașcani este preluat abuziv de către autoritățile comuniste și refuncționalizatca Palat al Pionierilor. După 1990 devine Palat al Copiilor, și va funcționa în continuare învechiul sediu până în anul 2011.

Primăria Municipiului Pașcani În 13 decembrie 2012 Consiliul Local al Municipiului Pașcani emite o Hotărâre prin care„Se aprobă achiziționarea de către Municipiul Pașcani a imobilului situat în Aleea Parculuinr.7, mun. Pașcani, jud. Iași – Palatul Cantacuzino și terenul aferent în suprafață de 6920

de mp [...]” Arhitectura

Complexul curții casei Cantacuzino Pașcanu cuprinde mai multe clădiri care prezintăinteres din punct de vedere arhitectural și istoric, dintre care cea mai valoroasă estereședința propriu-zisă. Datorită realizării arhitecturale deosebite, a vechimii și a faptului că în timp a fost bineconservată, clădirea a fost printre puținele reședințe boierești din Moldova menționate șianalizate rezumativ în lucrările de istoria arhitecturii românești.

Planimetrie

În lucrarea „Case, conace și palate vechi românești” Corina Nicolescu alătură reședințadin Pașcani celor din Șerbești și Pribești, case care „păstrează formele tradiționale cadistribuție spațială”. Trebuie menționat că reședința de la Șerbești este construită tot deIordache Cantacuzino într-o etapă anterioară, cca. 1630 după estimările istoricilor.

Încăperile palatului Cantacuzino Pașcanu sunt amplasate liniar, de o parte și de alta aunui spațiu central, a cărui lungime devine astfel dimensiunea dominantă. Clădirea are oserie de detalii și amenajări care sunt realizate evident în perioada modernă.

După toate aprecierile istoricilor și după studiul detaliilor de arhitectură foișorul este celal clădirii inițiale, după un model adoptat în epocă mai ales în Țara Românească, respectiv

locuința este așezată pe un parter cu înălțime mică care adăpostea de regulă spații dedepozitare și administrativ – gospodărești. Pe sub foișorul de intrare este prevăzut accesul în pivniță. Al doilea nivel, locuit de familia boierului, era nivelul reprezentativ – „pianonobile”. Accesul la acest etaj se făcea prin foișor, de pe o scară exterioară.


5/23

În prezent, parterul are înălțimea mai mică decât a etajului, dar este foarte posibil că

înălțimea a fost mai mică, deoarece nivelul de călcare actual a fost coborât probabil într -oetapă ulterioară, pentru a-l face locuibil. Actuala cotă a pardoselii parterului este cu cca 40cm mai jos decât cota terenului exterior din zona intrărilor. Camerele de la parter sunt maimici ca înălțime dar sunt spectaculoase prin sistemele de acoperire – bolți cilindrice cu

î ntrepătrunderi. Conformația joasă a parterului și probabiltatea intervenției de coborâre acotei pardoselii pentru a-l face locuibil și reprezentativ pledează pentru ipotezaapartenenței acestei zone a clădirii unei etape medievale de construcție, dacă nu chiarcelei inițiale..

StructuraStructura casei este formată din ziduri masive din piatră și cărămidă cu planșee din

bolți de cărămidă peste parter exceptând planșeul holului central care este din lemn șiplanșeul din casa scării principale care este din beton. Peste etaj sunt planșee din lemn șidin beton.

Elemente de plastică arhitecturală. Decorații interioare și exterioare

Casa Cantacuzino din Pașcani este o clădire impozantă cu parter și etaj, careimpresionează prin aspectul de masivitate și austeritate medievală. Masivitatea volumuluieste accentuată de acoperișul cu pante mari, care este perceput astfel în compoziția întregului.

Fațadele sunt monumentale, austere, cu putine elemente de decor. Ferestrele suntsimplu tăiate în zidăriile masive. În volumul sobru se detașează, puternic personalizat,foișorul deschis care păstrează decorația medievală de factură brâncovenească. Esteevidentă finețea și grațiozitatea realizării, care îl personifica clar în contrast cu restul

elementelor decorative de f actură neoromânească.Deși sunt vizibile intervenții aparținând unor etape ulterioare (din secolul al XIX-leași începutul secolului XX), există elemente structurale și de decorație care sunt estimate caaparținând etapei inițiale de construire. Configurația arhitecturală, cu toate componentele eiconstructive și de decor, prezintă o valoare deosebită: sistemele de boltire a încăperilorparterului, foișorul cu o rafinată decorație de influență muntenească, unică pe teritoriulMoldovei, zidăriile de grosimi impresionante (elemente aparținând etapei de secol XVII),cât și cele mai târzii, de factură neoromânească – tavane decorative din lemn, decorațiileexterioare, alcătuiesc un ansamblu formal de o mare coerență formală și unicitate.

Analiza detaliată a acestor elemente relevă apartenența lor la mai multe etapeistorice. Elementul autentic ce aparține construcției inițiale este foișorul prin care probabil

se făcea accesul în casă. O analiză mai atentă dezvăluie particularități, interpretări localecare individualizează elementele invocate față de sursa brâncovenească: - balustrada foișorului este realizată din panouri pline, pe care s-a aplicat o sculptură cu

motive florale, delicată și puțin reliefată care amintește mai degrabă de decorul in stilarmenesc sau georgian, deosebindu-se de balustradele brâncovenești traforate, cu oreliefare viguroasă de expresie barocă;

- coloanele sunt mai subțiri, grațioase, cu caneluri verticale; torsada specifică coloanelorbrâncovenești fiind realizată din benzi în spirală, cu relief floral;

- capitelurile au aceeași delicatețe a reliefului, care diferă de robustețea formelor celorbrâncovenești ;

- arcatura plin cintru sau de tip oriental de deasupra coloanelor este la Pașcani înlocuită

de o arhitravă orizontală, orizontalitate vibrată delicat prin acolade orientale ușorsugerate și decorată cu o friză cu elemente zoomorfe, la fel de delicat desenate șiieșite din plan.


6/23

În concluzie elementele decorative ale foișorului, deși în spiritul celor brâncovenești,

sunt realizate cu finețea specifice decorațiilor realizate la biserica Golia, lucru explicabil,având în vedere existența probabilității de a fi recurs la aceeași meșteri cu cel care îi erarudă apropiată și ăn același timp domnitor..

Celelalte elemente decorative al fațadelor aparțin stilului Neoromânesc și au fost

realizate de către arhitectul Ghica Budești în cadrul lucrărilor de reabilitare /restaurare din1904: ancadramentele și copertinele de la intrările principale și secundare din spre nord,traforurile în formă de blazon al principalilor proprietari: Cantacuzino, Balș, Rosetti șiMoruzi.

Decorația interioară, exceptând sistemul de boltire a încăperilor de la parter careaparține unei etape anterioare, (posibil în unele încăperi este chiar a clădirii inițiale), esterealizată cu prilejul restaurării din 1904 și este, ca și la exterior , de factură neoromânească. - pardoseli decorative tip mozaic roman în holurile principale de la parter și etaj;- bolți false din lemn finisate cu tencuieli pe rabiț la etaj; ;- decorații din ipsos la nașterea și cheia bolților; ;- tavane decorative realizate din grinzi sculptate din lemn. ;

Pe lângă valoarea specială pentru istoria arhitecturii românești, nu mai puțin importanteste și aspectul care ține de istoria locului: în jurul acestei reședințe s-a închegat primulnucleu al așezării care va deveni mai târziu orașul Pașcani.

Toate aceste date demonstrează valoarea deosebită a acestui monument, a cărui stareactuală este în flagrantă contradicție cu importanța lui.

În prezent clădirea, după ce a fost părăsită în perioada de restabilire a proprietății,este într-un stadiu avansat de degradare, ca urmare a vandalizărilor repetate și a lipsei de întreținere. Pe lângă degradările ce survin în mod curent în astfel de situații la acoperiș,

planșee, zidării, care pot duce în final la colapsul clădirii, există pericolul ca decorațiainterioară și exterioară, unice în felul lor, valoroase și ca martor istoric, să dispară. Aceleașiprobleme afectează întreg ansamblu al fostei curți boierești.

Situatia existentă :Corpul 1, palatul, este o construcţie omogenă structural, cu regim de înălţime S

partial+P+E+Pod amenajabil. Construcţia are fundaţii continue din piatră. Structura derezistenţă este din zidărie portantă. Acoperirea subsolului este cu bolti cilindrice din piatră. Acoperirea parterului este realizată parţial cu bolţi de cărămidă, parţial cu planşeu drept din lemn. Acoperirea etajului este realizată din beton pe şine metalice. Şarpanta este de lemniar învelitoarea este din ţiglă solz.

Corpul 2, clădirea anexă, are fundaţii continue, structura de rezistenţă este din zidărie

portantă, planşeul peste parter este din beton, planşeul peste etaj este din lemn iarşarpanta este de lemn cu învelitoare din ţiglă.Porticul de legătură dintre cele două clădiri este realizat din stâlpi şi bolţi din cărămidă,

şarpantă din lemn şi învelitoare din ţiglă. Construcţia are fundaţii continue din piatră, structura de rezistenţă este din zidărie

portantă, planşeele sunt din beton, şarpanta este de lemn iar învelitoarea din țiglă.Pe parcursul timpului, ca urmare a cutremurelor din anii 1977, 1986, 1990, a utilizării

neadecvate şi apoi a neutilizării, a influenţei apelor meteorice, clădirile au fost gravafectate.

Degradări:Datorită faptului că palatul, clădirea anexă și porticul de legătură au fost părăsite de cîţiva

ani şi implicit lipsite de măsuri de întreţinere, s-au produs o serie de degradări serioase aleclădirilor.


7/23

Principala cauză a apariţiei acestor degradări este neefectuarea unor necesare lucrăriperiodice de întreţinere și acțiunile de vandalizare favorizate de lipsa de supraveghere amonumentului. Acest lucru a avut drept consecinţă acţiunea distructivă a următorilor factori:

Timpul, care are ca efect îmbătrânirea materialelor şi degradarea acestora; Cutremurele, care la această clădire au avut ca efect dizlocarea sau distrugerea

elementelor de etanşare, mai ales pe conturul coşurilor de fum; Precipitaţiile, cu un regim bogat în această zonă, care au pătruns în multe locuri

ale casei prin zonele neetanşe ale învelitorii; Precipitaţiile, cumulate cu alternanţa îngheţ – dezgheț, care au avut ca efect

fisurarea, desprinderea de suportul de zidărie şi măcinarea tencuielilorexterioare;

Cauze antropice constând în principal în acțiuni de vandalizare (grafitti, distrugeride tâmplării, pardoseli. etc)

Toţi aceşti factori au determinat apariţia de degradări, care se observă la următoareleelemente:

Finisaje interioare Pardoseli:

fisurarea, bombarea, şi umezeală accentuată la nivelul întregii suprafeţeparchet;

deteriorarea unor porțiuni din pardoseala cu mozaic roman, aspectulnecorespunzător al întregii suprafețe datorită depuner ii unui strat gros depraf;

deteriorarea prin fisurare a porțiunii cu mozaic turnat de la etaj și a scărilorde acces între nivele.

Finisaje pereţi: vopsitoriile, zugrăvelile şi tencuielile sunt într -o stare avansată de

degradare, prezentând în toate încăperile exfolieri, desprindere de suport,igrasie pe unele zone, porţiuni în care toate straturile de finisaj au căzut ;existenţa mai multor straturi suprapuse de finisaj, care afectează aspectuldecoraţiilor, estompând relieful acestora;

Tavane parter: finisaj învechit, în multe straturi suprapuse atât în câmp cât și pe

elementele decorative din ipsos, ceea ce are ca efect denaturareaaspectului lor, grinzile decorative din lemn cu stratul de finisaj deteriorat;

etaj: sistemul de bolți false degradat, cu desprinderi totale de finisaj pe

unele zone; grinzile decorative din lemn cu stratul de finisaj deteriorat.Tâmplăria: tâmplăria de lemn prezintă zone extinse de material degradat, accesoriile metalice sunt acoperite cu multe straturi de vopsea şi

descompletate; finisajul din vopsitorie de ulei este într-o stare de degradare avansată

(îmbătrînire, fisuri, exfolieri).


8/23

Componente metalice

grilajele metalice de la ferestrele parterului, şi balustrada scării secundare, aufinisajul degradat, exfoliat, existând pericolul de extindere a procesului deruginire. Straturile de finisaj au fost suprapuse, fară curaţare prealabilă, ceea cea dus la estomparea formelor prin încărcarea cu vopsea.

Învelitoarea

degradări la acoperiş, infiltraţii de apă, streaşină în pericol de prăbuşire, jgheaburi căzute,

țigla care acoperă clădir ile a fost afectată de procesul de îmbătrânire, existândbucăți fisurate sau cu spărturi, fenomen accentuat la portic și clădirea anexă . Aspectul este afectat de atacul biologic și de depuneri de praf . Se observă desprinderi la etanşările de la contactul cu elementele verticale (coşurile de fum,

acoperişul turnului); jgheaburile şi burlanele au materialul îmbătrânit şi parţial corodat, cu porţiuni

lipsă. coşurile de fum au zidăria deteriorată. elementele din lemn ale streșinii și paziei sunt în mare parte putrezite, finisajul

este degradat, prezentând exfolieri pe suprafețe mari.

Finisaje exterioare

zugrăvelile sunt în mare parte exfoliate sau în curs de exfoliere, cu zone întinsepătate de grafitti, umezeală sau atac biologic.

tencuielile sunt într-un stadiu avansat de degradare: căzute pe suprafeţe extinse,restul prezentând fisuri sau zone importante de burduşire; tencuială completdesprinsă, zidărie măcinată, infiltraţii de apă la grupurile sanitare din colţul denord-vest;

brâiele orizontale de la nivelul soclului şi a cornişei, precum şi cornişa propriu -zisă prezintă zone mari cu tencuiala căzută şi cărămizile suport sunt parţia ldeteriorate.

intrarea de pe latura de nord prezintă deteriorări şi dizlocări ale treptelelor şifinisajului, cauzate de uzură şi neglijarea lucrărilor de întreţinere

elementele din piatră prezintă zone însemnate ale suprafeței acoperite de o

crustă neagră, dură, cu aderență mare la suport și cu aspect inestetic , datorităexpunerii la ploaie și la poluarea atmosferică. De asemenea există zone cudepozite de licheni. Acțiunile de vandalism au constat și în aplicarea unor spray -uri folosite în graffitti. La detaliile din piatră ale foișorului există zone dislocate.

Amenajări exterioare

Trotuarul prezintă zone degradate şi zone în care soluţia iniţială a fost remediată printurnarea de suprafeţe din mozaic şi ciment sclivisit

Parcul din jurul casei a nu a fost întreținut. Pe suprafaţa ramasă s-au pastrat parte din

plantaţiile iniţiale, lăsate în ultimul timp să se dezvolte necontrolat. Aleile și fântâna,singurele elemente rămase din amenajarea anterioară, sunt într -un grad avansat dedegradare.


9/23

În concluzie, clădir ile se află într -un proces de degradare accelerat, datorat în primul rândabandonării și a lipsei de funcțiune.

Degradările la structura de rezistenţă:

a) Corpul C1 La faţade:

- fisuri verticale în dreptul golurilor de ferestre;- infiltraţii de apă în pereţi - fisuri verticale între porticuri şi corpul principal indicând tendinţa de separare a acestora; - fisuri în bolţile şi zidurile porticului de la faţada principală- fisuri în elementele din piatră sculptată ale foişorului;

La interior:- infiltraţii de umezeală în zidăriei ;- goluri înzidite ;- fisuri continue în bolţi şi pereţi ;- articulaţii formate în arcul de zidărie din salonul principal; - degradări din infiltraţii de apă la planşeul peste etaj; - numeroase fisuri verticale la zidurile interioare şi exterioare la nivelul;

La mansardă: - infiltraţii de apă prin învelitoare; - fisuri în aticul de zidărie; - elemente din lemn cedate la şarpantă; - tavan parţial prăbuşit.

b) Corpul C2 La faţade: - fisuri diagonale în dreptul golurilor de ferestre ;- degradări grave la învelitoare şi la baza şarpantei ;- infiltraţii masive de apă în pereţi ; La interior:- infiltraţii de apă în zidăria demisolului ;- tavan în pericol de prăbuşire la etaj.

În aceste condiții se impune cu maximă necesitate și urgență consolidarea și

restaurarea acestor clădiri care au aparținut curții boierești, întreprindere însoțită dereabilitarea urbanistică a întregului ansamblu pentru a reda întreaga prestanță specificăunui astfel de loc.

3. Propuneri de refuncţionalizare :

3.1. Funcţiuni propuse :

Prin tema de proiectare se propune reabilitarea, conservarea şi revitalizareapalatului Cantacuzino Paşcanu şi a terenului aferent.

In ordinea firească a lucr ărilor se propune în primul rând consolidarea, nu numai apalatului dar şi a celorlalte clădiri ale ansamblului. Reabilitarea arhitecturală, termică şi a

instalaţ iilor nu poate fi desprinsă de funcţ iunile cu care clădirile sunt investite în vederearevitalizării. Având în vedere amplasamentul central, vecinătatea şcolilor şi a parculuioraşului se propune un ansamblu de activitati informativ-educative dar şi recreative.


10/23

Corpul 1, Palatul Cantacuzino Paşcanu, va fi amenajat pentru activitati muzeale şi

conferinţe. La parter, in afara spatiilor necesare primirii si informarii generale s-au prevazutun spatiu pentru custodele muzeului si un spatiu pentru vanzare bilete, amintiri, lucrari despecialitate, destinat vizitatorilor. Acest din urma spaţiu poate fi in acelasi timp un spatiupentru odihnă şi cafea. Pentru a introduce în circuitul muzeal şi demisolul parţial, existent,

se va reconfigura scara secundară dinspre sud. Aceasta scară va asigura legatura şi cuetajul 1 şi spaţiile amenajate in pod. Pentru a da posibilitatea persoanelor în vârstă şipersoanelor cu disabilităţi să viziteze muzeul, s-a propus introducerea unui ascensor pentru4 persoane care leagă zona de intrare de celelalte niveluri. In rest spaţiile din parter suntdestinate secţiei de istorie a palatului dar şi a oraşului, cele două fiind strâns legate.

La nivelul parterului sunt trei portice, diferite ca stil. În cele douăsituate la nord şi lasud se deschide direct salonul mare, orientat nord-sud. Porticul dinspre est, de sub foişor,protejează accesul la scara ce coboara la demisol.

Având în vedere ca un muzeu trebuie sa aibă un circuit de vizitare închis, binedefinit, ieşirile din salonul mare in portice nu pot fi utilizate. Ca urmare se propune pentruporticul de nord inchiderea cu suprafeţe mari de sticlă şi introducerea in suprafaţa utilă amuzeului.

La demisol, î n spaţiile mici şi boltite se propune organizarea unei secţii de istorieveche, utilizând pentru expunere atât scara de acces la suprafată, cât şi spatiul de la cotaterenului de sub foişorul de pe latura de est a clădirii. Inchiderea acestui spaţiu cusuprafeţe mari de sticlă şi iluminatul controlat al exponatelor pot să constitue un punct deinteres pentru trecatorii de pe aleea învecinată.

La etaj se poate ajunge pe scara lar gă, existentă, cu ascensorul sau pe scarasecundară dinspre sud. Etajul poate fi utilizat parţial pentru artă plastică şi parţial pentruprezentarea marilor personalitaţi ale oraşului. Pentru accesul direct din etaj în foişor se vaintroduce o uşă în locul ferestrei existente a incăperii adiacente foişorului.

In podul înalt, în locul compartimentărilor degradate, se propune realizarea unorcompartimentări uşoare pentru o sala de expoziţii temporare, conferinţe, audiţii şi pentrubirouri destinate muzeografilor.

Corpul 2, va fi destinat activităţilor de club pentru persoane de vârsta a treia.La demisol se vor organiza spatiile tehnice pentru întregul ansamb lu și centrala

termică. La parter vor fi organizate spaţii de club, cu acces din portic. La acest nivel se vor

desface, în două locuri, zidăriile adăugate pe direcţia axului porticului si se vor inchidecu tâmplărie din lemn şi sticlă termoizolantă.

La etaj se vor organiza de asemenea spaţii de club.

Porticul va fi cosolidat, prelungit până la palat şi i se va înlocui şarpanta şi învelitoarea. Este un element extrem de important în compoziţia generală a ansambluluidin cel puţin două motive: separă zona plantată, umbrită, de acces la muzeu de zonaliniştită şi însorită de la sud. Este în acelaşi timp o zonă de umbră şi odihnă

3.2. Descrierea funcţională : Corpul C1, Palatul va avea următoarea organizare funcţional-spaţială:

Demisol : Ad =226,10m² Au = 110,60m² Hnivel = variabil 3,10-3,80m

Cu funcţiunile:-S01 Hol distributie 25,10m²-S02 Istorie veche 31,10m²


11/23

-S03 Hol 8,50m²-S04 Etnografie 28,90m²-S05 Casa scarii 9,90m²-S06 Depozitare 4,25m²-S07 Hol ascensor 2,65m²

TOTAL 110,40m²

Parter : Ac = 624,45m² Au = 378,99m² Hnivel = variabil 3,50-3,80m

Cu funcţiunile:-P01 Hol acces 9,78m²-P02 Hol informatii generale 54,18m²-P03 Birou custode 27,87m²-P04 Stand vânzare, cafea 27,84m²-P05 Iesire de serviciu 5,34m²-P06 Scară secundară 13,20m²-P07 Sectie istorie 106,45m²-P08 Sectie istorie 10,76m²-P09 Sectie istorie 18,88m²-P10 Sectie istorie 19,59m²-P11 Spaţii depozitare 8,76m²-P12 Spaţii depozitare 10,48m²-P13 Sectie istorie 13,42m²-P14 Sectie istorie 22,91m²

-P15 Sectie istorie 11,93m²-P16 Hol acces-evacuare 7,45m²-P17 Grup sanitar 4,65m²-P18 Grup sanitar 5,50m²

TOTAL................................................................................ 378,99m²

Etaj 1 : Ad = 588,10m² Au = 420,65m² Hnivel = 4,25m

Cu funcţiunile:-E01 Hol expoziţie 69,00m²

-E02 Sectie arta plastica 31,98m²-E03 Sectie arta plastica 8,35m²-E04 Sectie arta plastica 31,94m²-E05 Casa scării 14,50m²-E06 Sectie arta plastica 113,43m²-E07 Sectie arta plastica 46,60m²-E08 Sectie arta plastica 22,75m²-E09 Hol 6,26m²-E10 Personalităţi 17,75m²-E11 Personalităţi 13,70m²-E12 Personalităţi 23,21m²

-E13 Sas 2,50m²-E14 foişor 18,68m²

TOTAL................................................................................. 420,65m²


12/23

Pod amenajat : Ad = 586,70 m²

Au = 383,46m² Hnivel = variabil 3,00 - 6,00m

-M01 Sala conferinţe şi expoyiţie temporară 200,00m²-M02 Spatii depozitare 23,73m²

-M03 Spatii depozitare 17,70m²-M04 Spatii depozitare 17,02m²-M05 Sas 2,44m²-M06 Grup sanitar 8,41m²-M07 Hol 25,19m²-M08 Birou 19,99m²-M09 Spatii depozitare 7,50m²-M10 Birou 20,70m²-M11 Spatii depozitare 6,95m²-M12 Spatii depozitare 19,26m²-M13 Scara 14,57m²

TOTAL....................................................................................... 551,66m²

3.3. Indicatori tehnici Corp 1: Aconstruită = 624,45m² ; Adesfasurată totală = 2025,35m² ; Autilă totală = 1293,70 m²;Hmax cornişă = +8,65m ;Hmax coamă = +16,75m .

Corpul C2 va avea următoarea organizare funcţional-spaţială: Demisol ax C-E’/2-9: Ad = 41.42m²

Au = 28.21m² Hnivel =2.55m

Parter : AC = 131.67mp Au = 92.98mpHnivel =3.45m

Cu funcţiunile:-P19 Portic 43.83m²-P20 Club 15.55m²-P21 Club 26.10m²

-P22 Club 7.50m²TOTAL........................................................................................... 92.98mp

Etaj1 : Ad = 61.34m² Au = 45.33m² Hnivel =2.20m

Cu funcţiunile:-E15 Club 38.44m²-E16 Spatii depozitare 3.89m²-E17 Scara 3.00m²

TOTAL........................................................................................... 45.33m²

3.3. Indicatori tehnici C2


13/23

Aconstruită = 131.67 m² Adesfasurată totală = 234,43m² Autilă totală = 166,52m²Hmax cornişă = +6.45mHmax coamă = +10.00m

Construcţiile proiectate se încadrează în categoria de importanţă C, conform OrdinuluiMLPAT nr. 31/N-1995 şi la clasa a II-a de importanţă conform P100-92 (2004).

4. Soluţii constructive şi de finisaj 4.1. Sistemul constructiv

Corpul 1Construcţia existentă urmează a fi consolidată la fundaţii cu centuri orizontale şi la

structura de rezistenţă din zidărie portantă cu tiranti verticali astfel:?????- suprabetonarea planşeului peste etaj și încastrarea acesteia într-o centură întoarsă, înglobată în zidurile perimetrale; peste pereţii interiori se vor dispune centuri cu înălţimeade 25cm şi lăţimea egală cu lăţimea pereţilor;- realizarea unui sistem de centuri la fundaţiile construcţiei, cu scopul de a micşorapresiunile pe terenul de fundare şi de a elimina apariţia degradărilor din tasări diferenţiateale terenului. Fundaţiile se vor consolida cu centuri dispuse doar în exterior spaţiuluimenţionat. Zidăriile fundaţiilor se curăţă şi, dacă se observă fisuri şi crăpături, acestea seinjectează cu un amestec în funcţie de alcătuirea zidăriei (tipul mortarului şi al pietrei) şi detipul fisurilor (deschidere, localizare);- consolidarea zidăriei prin tiranţi verticali introduşi în canale forate injectate cu mortar,care să asigure cladirea in cazul acţiunii orizontale prin confinarea zidăriei la intersecţiilepereţilor;- consolidarea pereţilor din zidărie printr -o cămăşuire cu mortar de var (fără ciment)armată cu grile polimerice tri-axiale de tip Tensar după ce, în prealabil, aceştia au fostdecapaţi de stratul gros de tencuială cu cărămidă spartă;- ref acerea şarpantei existente degradate cu o structură similară din lemn în gabaritulactual al podului; şarpanta se va ancora de centura prevăzută la partea superioară aaticului;- prevenirea infiltraţiilor de apă în pereţi, la nivelul fundaţiilor, prin prevederea uneihidroizolaţii exterioare din tefond şi a unui dop de argilă, cu un dren perimetral, coroboratcu un sistem etanş şi eficient de evacuare a apelor din preajma clădirii; la nivelulsubsolului, împiedicarea infiltraţiilor de apă în pereţi se va r ealiza prin impermeabilizareazidăriei cu injecţii de răşini hidrostructurale;

- repararea fisurilor şi a crăpăturilor din zidărie prin injectări şi reţeseri locale. Corpul C2

- realizarea unui sistem de centuri pe coronamentul pereţilor, la nivelul podul ui, pentru alega pereţii la partea lor superioară şi pentru a asigura o rezemare corespunzătoareşarpantei;- eclisarea fundaţiilor existente cu centuri din beton armat, dispuse sub cota de îngheţ;- consolidarea zidăriei prin introducerea de stâlpişori lamelari înglobaţi în zidăria existentă;stâlpii se vor încastra în centurile fundaţiei şi în centura de la nivelul podului; ;- înlocuirea elementelor din lemn degradate de la nivelul şarpantei;- prevederea unei hidroizolaţii exterioare din tefond şi a unui dop de argilă, cu un dren

perimetral şi impermeabilizarea zidăriei subsolului cu injecţii de răşini hidrostructurale; - repararea fisurilor şi a crăpăturilor din zidărie prin injectări şi reţeseri locale (dacă estecazul.


14/23

4.2. Închideri exterioare şi compartimentări interioare :

Corpul 1 Închiderile exterioare si pereţii structurali existenti nu se modifica. Se elibereaza o

serie de goluri din parter de zidariile obturate impotriva vandalizarii constructiei.

Compartimentări interioare suplimentare se vor realiza la nivelul podului si se vorexecuta din gips carton normal si rezistent la apa, pe structura din profile de tablă zincatăambutisată, cu vată minerală fonoizolantă.

Corpul 2 Închiderile exterioare si pereţii structurali existenti nu se modifica. Se desfac la

exterior doi pereti de umplutura din parter, iar la interior doar pereti nestructurali pentrucrearea unor spatii mai largi.

4.3. Finisaje interioare :

CORPUL 1Pardoselile

propuse

sunt in functie de cele existente si de destinatia incaperilor: in holurile de acces din parter si etaj se pastreaza si se restaurează pardoselile cu

mozaic roman; pardoseli din parchet, in cea mai mare parte deteriorate, se inlocuiesc cu parchet din

stejar stratificat; in demisol si in cele trei portice de la parter, se va utiliza piatra naturala, conform soluției

inițiale; in grupurile sanitare se prevedea gresie.

Pereţii vor fi tencuiţi, gletuiţi şi vopsiţi cu zugrăveli pe bază de var. Se vor folosinumai materiale speciale pentru restaurarea monumentelor istorice. În grupurile sanitare

pereţii se vor placa cu faianţă până la 2,10m înălţime. Tavanele si boltile din caramida

vor fi tencuite, gletuite şi vopsite cu var alb. Laetaj se vor reface arcele și boltile false cu tencuială pe rabiț, gletuite si zugr ăvite alb. Se vorfolosi numai materiale speciale pentru restaurarea monumentelor istorice.

Tâmplăria interioar ă tamplaria interioara din lemn se va executa dupa modelul celor pastrate se va reface glaswand-ul de la etaj; se vor completa glafurile din lemn la ferestre.

Finisaje speciale : se vor reface cu atentie muchiile arcelor si boltilor; profilele, braiele si elementele decorative existente vor fi supuse pasilor uzuali de restaurare: sondaje si prelevari de probe si mulaje, cur ățarea integrala a tuturor

decoratiunilor pentru indepartarea straturilor adaugate in timp, reintegrarea cromatica siprotectia acestora; elementele deteriorate grav sau dislocate vor fi refăcute conformdetaliilor inițiale.

tavanele decorative din lemn se vor verifica in detaliu se vor curăța si se vor refacepartile afectate. Se va aplica în final un finisaj pentru lemn care să respecte culoarea șiaspectul celui inițial.

CORPUL 2Pardoselile propuse sunt in functie de destinatia incaperilor:

in holul de acces din parter se va utiliza piatra naturala; in rest : pardoseli din parchet.


15/23

Pereţii vor fi în general tencuiţi, gletuiţi şi vopsiţi cu var . În grupurile sanitare pereţii

se vor placa cu faianţă până la 2,10m înălţime. Tavanele vor fi tencuite, gletuite şi vopsite cu var alb. Tamplaria interioara

tamplaria interioara din lemn se va executa dupa modelul celor pastrate ; se vor completa glafurile din lemn la ferestre;

4.4. Finisaje exterioare :

CORPUL 1Interventiile asupra fatadelor se vor face cu respectarea compozitiei si conceptiei

originale. se vor restaura elementele decorative prin curățări, retușări și refinisare, iar cele

disparute, se vor înlocui în conformitate cu soluția inițială. se vor aplica tencuieli exterioare speciale pentru monumente istorice;

zugrăveli permeabile pentru exterior, culoare ocru galben deschis in câmp si alb pentruelementele decorative (brâie si profile); restaurarea elementelor decorative din piatră:

Curățarea pietrei – va avea următoarele etape: - Desprăfuirea suprafeţei de piatră- Curățarea mecanică pentru înlăturarea cu delicatețe a elementelor

vegetale și a depunerilor neaderente. - Biocidarea suprafeţelor din piatră se va aplica atât în scop curativ,

pentru distrugerea depozitelor naturale existente, cât şi în scoppreventiv.

- Curățarea chimică cu ajutorul compreselor și a microjetului de abur . Se

va aplica un procedeu fizico-chimic blând, folosind produși chimicineutri.

- Curățarea prin microgomajProcedeul este folosit pentru înlăturarea petelor de vopsea și a zonelor de murdăriepersistentă. Agregatul și presiunea de lucru vor fi adaptate caracteristicilor specificefiecărei suprafețe în parte pentru a nu distruge pelicula de calcit și a nu afectarelieful sculptat.

- Îndepărtarea şi / sau stabilizarea sărurilor

Întregirea volumetrică a fragmentelor dislocate prin folosirea procedeului de

taselare și a mortarelor de restaurare Lucrări de protecție a pietrei

- Consolidarea suprafețelor de piatră - Hidrofugarea pietrei

Notă: Toate soluțiile adoptate la curățarea și completarea monumentului vor avea la bazăanalize de laborator care vor determina cu exactitate caracteristicile pietrei și înconsecință procedurile și materialele adecvate de intervenție, în cooperare cu unrestaurator de piatră, specialist atestat pe monumente istorice.


16/23

CORPUL 2 si porticul de legaturaInterventiile asupra fatadelor vor fi identice cu cele de la corpul 1 pentru finisaje si

tamplarie. La corpul 2 se desfac zidariile adaugate la parter in axul porticului si seinlocuiesc cu tamplarie. Treptele de acces si pardoseala porticului vor fi realizate dinpiatra naturala. Iluminatul porticului se va face din corpurile inglobate in pardoseala.

4.5.Tamplaria exterioara :

ferestrele, cu tamplarie dubla, se vor reface integral din lemn de stejar cu profilaturi,respectandu-se desenul și detaliile originale. Pentru cresterea gradului de izolaretermica se va utiliza la exterior geam termoizolant.

usile de acces in cladire se vor realiza din lemn de stejar cu profilaturi conform detaliilorinițiale.

porticul existent pe fatada de nord va fi eliberat de zidariile provizorii si se va inchide cupanouri mari din sticla termoizolanta, transformand porticul in spatiu de expunere;

porticul de la parter dinspre est va fi tratat in acelasi mod.4.6. Acoperişul şi învelitoarea :

CORPUL 1Sarpanta existenta se va reface complet, impreuna cu toata astereala si suportul

invelitorii. Toate elementele din lemn se vor trata fungicid si ignifug. In zonele din pod in care se vor realiza spatii utile, se va termoizola cu doua straturi

de vata minerala a câte 10 cm, fixata intre capriori si un strat de 5 cm sub capriori. Pentruiluminatul natural al spatiilor din pod se vor folosi sisteme Velux.

Invelitoarea existentă se va înlocui cu o invelitoare nouă din tigla solzi. Pazia

traforata și streașina din lemn se vor restaura cu inlocuirea elementelor putrede,drespectând suluția inițială ca detalii și culoare de finisaj. Jgheaburile si burlanele ce se vormonta vor fi din tabla de cupru.

CORPUL 2 si porticul vor avea aceleasi rezolvari cu cele de la corpul 1.

5. ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR DE CALITATE :

5.1. Cerinţa A, rezistenţă şi stabilitate :

Alcătuirea constructivă, consolidarea infrastructurii şi a suprastructurii va asigurastabilitatea construcţiei. Masurile respective sunt prezentate in memoriul de structura.

5.2. Cerinţa B, siguranţa în exploatare :Parapetele şi balustradele balcoanelor şi teraselor, precum şi a scăr ilor interioare

dintre nivele sunt de 90 cm înălţime, cu respectarea prevederilor STAS 6131. Pe acoperiş sunt prevăzute parazăpezi, iar pentru evacuarea apelor pluviale

jgheaburi şi burlane.

Siguranta circulatiei pietonale : A1) Siguranta circulatiei exterioare pe cai pietonale, este asigurata impotriva riscului

de accidentare pentru:a) alunecare - pante sub 2 % transversal si 5 % longitudinal;

b) impiedicare - denivelari max. 2,5 cm;c) coliziune cu obstacole laterale sau frontale - latimea libera a cailor pietonale mai marede 1,50 m minim;

d) cadere pe timp de furtuna – teren plat, fara rampe sau scari, nu este cazul pentru


17/23

balustrade de protectie si sprijin" .

e) coliziune cu vehicule in miscare – accesul carosabil se opreste la parcajul de la limitaproprietatii .

A2) Siguranta circulatiei pe rampe si trepte exterioare impotriva riscului de

accidentare:a) oboseala excesiva – nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe ; b) cadere sau impiedicare - la trepte marginile vor fi clar vizibile;c) coliziune - nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe ;d) alunecare – nu a fost cazul si nu s-au prevazut rampe .

A3) Siguranta cu privire la imprejmuire impotriva riscului de accidentare in caz deescaladare, catarare , penetrare : imprejmuirea va fi in cea mai mare parte din gard viu.

A4) Siguranta cu privire la accesul in cladire impotriva riscului de accidentare prin:a) oboseala excesiva - se respecta relatia treptelor pentru cazuri generale, intre inaltimea

treapta si latime (2 h +l) = 62- 64 cm). b) latimi libere - la golurile de usi dimensionate conform destinatiei si numarului de fluxuri,

conform P118.c) cadere in gol - rampe si scari cu balustrade de protectie cu h inaltimea si intervalele

calculate conform STAS 6131.-se vor lua masuri care sa impiedice alunecarea bastonului.

d) alunecare - pardoselile se vor realiza astfel incat sa evite alunecarea chiar si pe vremeumeda.

e) impiedicare - treptele sunt concepute astfel incat sa evite accidentarea prin agatare cuvarful piciorului .

A5) Siguranta cu privire la circulatia interioara pentru asigurarea protectieiimpotriva accidentarii prin:a) alunecare - straturile de uzura evita alunecarea si producerea de accidente; b) impiedicare-nu vor fi denivelaric) contactul cu proeminente joase - inaltimea libera de trecere sub obstacole este de cel

putin 2,10m finit.d) contactul cu elemente verticale laterale - suprafete laterale fara bavuri, proeminente,

muchii ascutite, etc.e) contactul cu suprafete vitrate - panourile cu geam sub cota parapet 0,90 m sunt

prevazute cu balustrada de siguranta.

• suprafetele vitrate vor fi marcate pentru atentionarea utilizatorilorf) coliziune cu alte persoane:• traseele de circulatie sunt directe avand latimi ce asigura posibilitatea pentru intoarcere

mobilier;• usile interioare au latimi libere, dimensionate conform functiunii si corelate cu numarul

de fluxuri rezultate conform P118.h) producerea de panica:• traseele de circulatie si caile de evacuare s-au prevazut libere, comode si clare;• caile de circulatie vor fi marcate corespunzator.

A6) Siguranta cu privire la schimbarea de nivel impotriva:

a) caderii de la un nivel la altul: parapetele sunt dimensionate si concepute conformSTAS 6131;• ferestrele nu au parapete mai mici de 0,90 m ;• ferestrele se vor deschide cu mecanisme reglabile usor de actionat de catre utilizatori.


18/23

A7) Siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe, impotriva :a) oboselii excesive - treptele sunt dimensionate la cazul general cu formula : 2 h +l = 62-

64cm. b) lungimea rampei scarii – scara cu doua rampe si podest de odihna ;c) caderea in gol - scarile, rampele, podestele sunt asigurate cu balustrade conform STAS

6131/79 ;d) alunecare - finisajul rampelor, scarilor si podestelor se vor executa din materiale

antiderapante ;e) impiedicare - treptele se vor executa cu terminatie verticala fara proeminente pentru a

evita impiedicarea ;f) lovire la partea superioara: inaltimea libera de circulatie va fi 2,10 m la scari, podeste,

coridoare si sali aglomerate .g) coliziune - latimile rampelor si podestelor scarilor s-au stabilit functie de numarul de

fluxuri conform P118 si NP 051 .

C) Siguranta in timpul lucrarilor de intretinere :Cl) Siguranta cu privire la intretinerea vitrajelor

a) inaltimile de siguranta: parapet de siguranta de minim 90 cm dar functie de inaltimeafata de sol si corelat cu STAS 6131 (parapete de siguranta).

b) ferestrele fixe aflate la inaltimi de peste 4,0 m inaltime, vor fi intretinute de personalautorizat si dotat cu echipament de asigurare in timpul lucrului, prin sisteme specialede sustinere si ancorare;

c) ferestrele care nu pot fi intretinute din exterior, sunt alcatuite astfel incat sa poata ficuratate din interior in conditii de deplina siguranta;

C2) Siguranta cu privire la intretinerea acoperisurilora) acoperisurile in panta se vor prevedea elemente discontinui de ancorare, pentrusustinerea persoanelor sau echipamentelor necesare operatiunilor de intretineresi reparare a acoperisurilor.

b) zona acoperisului cu panta mai mare de 30° se vor prevedea opritoare de zapada lamarginea acoperisurilor conform C37 / 88, acolo unde sunt conditii pentru acumulari dezapada in sezonul rece.

D) Siguranta la intruziuni si efractie:D1)Siguranta cu privire la imprejmuiri pentru: imprejmuirea va fi in cea mai mare parte dingard viu;

D3) Siguranta cu privire la inchiderile perimetrale :a) impiedicarea catararii si patrunderii prin efractie:• elementele fatadei impiedica escaladarea avand parapete inalte fata de cota ± 0,00 a

cladirii.• suprafetele vitrate de la parterul constructiei se vor asigura cu masuri de protectie

corespunzatoare. b) impiedicarea actelor de vandalism - s-au prevazut fmisaje rezistente la socuri si

neabsorbante pentru a putea fi usor curatate;D4) Siguranta cu privire la acoperisuri : masuri de prevenire - accesul pe acoperis. din interiorul cladirii si numai de catre

persoane instruite si autorizate

D5) Siguranta cu privire la compartimentari presupune:- masuri de prevenire ;- pereti existenti rezistenti la impact - zidarie plina cu grosimi mari ;- pereti usori din gips-carton pe schelet metalic.


19/23


20/23

Toate elementele de lemn ale construcţiei inclusiv cele ale şarpantei vor fi

ignifugate. Pe căile de evacuare nu se vor depozita obiecte care să le micşoreze gabaritulsau materiale inflamabile.

Constr ucţia nu are adăpost pentru apărarea civilă.

5.4. Cerinţa D: IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SIPROTECTIA MEDIULUI

a) Domeniul constructiiPentru asigurarea unor conditii optime, masurile luate se refera la:

Igiena aerului : ocuparea spatiilor la capacitatea din proiect, cu respectarea volumului de aer/persoana

si asigurarea reimprospatarii aerului ; aerisirea camerelor prin deschiderea ferestrelor sau sistem de ventilatie ; finisaje fara degajari de noxe; conductele de aspiratie vor fi executate din materiale rezistente la coroziune si vor fi

izolate termic.Igiena apei :

echiparea constructiei cu instalatii si echipamente sanitare se va face conform STAS1478/90;

consumurile zilnice de apa rece si calda vor fi cele prevazute in STAS 1478/90diferentiate pe destinatii si functiuni, conditiile de calitate admise pentru apa potabiladistribuita prin instalatiile sanitare (apa rece si calda.) sunt cele prevazute in STAS1342;

evacuarea apelor uzate la canalizare respecta prevederile ,,Normativului pentruconditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate"indicativ C90/83.Etanseitatea :

etanseitatea la aer, gaze si vapori — se va face conform STAS etanseitatea la apa. – este satisfacatoare pentru hidroizolatia acoperisului .Iluminatul :

iluminatul natural - incaperile au asigurate iluminatul natural ; insorirea incaperilor este asigurata pentru toate functiunile asigurandu-se cel putin 2

ore zilnic; pentru iluminatul artificial s-au aplica normativele si standardele specifice.

Evacuarea deseurilor solide : s-a prevazut indepartarea manuala si mecanizata zilnic sau pe masura producerii lor a

tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor in pubele la punctul gospodaresc (pubeleusor manevrabile de capacitate 110 l conform STAS 8127); depozitarea pubelelor se va face pe platforma amenajata si protejata contra

precipitatiilor atmosferice, a soarelui si vantului; amplasarea acesteia este la limita incintei cu acces usor la carosabil si zona de

depozitare.

b) Memoriu protectia mediuluiLucrarile se vor face in conformitate cu Legea protectie mediului nr. 137/95 cu

completarile ulterioare. Masuri de protectia mediului in timpul executiei Iucrarilor siscaderea agentilor poluanti

In timpul lucrarilor se va asigura imprejmuirea si curatenia in santier. Intrarea masinilorcu materiale si iesirea cu deseuri rezultate din activitatea santieralui se va face in conditiide curatenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru cat si curatenia drumurilor publice


21/23

din imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deseuri din santier vor aveaplatforma de transport acoperita cu o prelata de protectie.

1.1. Deseurile rezultate din activitatea santierului sunt incadrate la capitolul 17/ HGR856/2002, respectiv - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat dinamplasamente contaminate). Subgrupele de deseuri rezultate din activitatea santierului pot

fi: cod 17.01. - beton, caramizi, tigle si materiale ceramice; 17.05.04 - pamant si pietrealtele decat cele specificate la punctul 17.04.03;17.09 - alte deseuri de la constructii sidemolari.

Se va evita poluarea solului prin scurgeri de carburanti de la utilaje si mijloace autoale executantului iar eliminarea lor se va face de catre executant, cu respectarea Legii137/95.

Organizarea santierului se va face in interiorul incintei afectate conform planului desituatie cu perimetrul parcelei.

Evacuare deseurilor municipale si asimilabile de la punctul gospodaresc.Punctul gospodaresc va fi dimensionat la capacitate pentru depunerea si indepartarea

zilnica sau periodica a deseurilor menajer. Tot in pubelele punctului gospodaresc se vadepune si gunoiul rezultat din curatenia incintei. In conformitate cu Anexa 2 din HG856/2002 deseurile rezultate din activitatea la Punctul gospodaresc (P.G.) sunt incadrare lacapitolul 20.

Subgrupele de deseuri rezultate pot : Deseuri municipale si asimilabile din comert,industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat, pod 20.01. - fractiuni colectateseparat (cu exceptia 15.01); 20.01.01 - hartie si carton;20.01.02 - sticla;20.01:08 - deseuribiodegradabile 20.01.10 -imbracaminte;20.01.11 -textile; 20.01.39 - materiale plastice.20.02. - deseuri din gradini si parcuri; 20.03. - alte deseuri municipale;20.03.01 - deseurimunicipale amestecate.

Legislatia de mediu care se va avea in vedere:

Legea protectie mediului nr. 137/1995 republicata, in M.Of. nr.70/17.02.2000.sicompletarile ulterioare OUG91/2002, Legea nr. 294/2»03. Ordinul nr. 536/23'.06.97, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei - publicat in M. Of. nr. 140/03.07.97. Ordonanta de urgenta nr. 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor - publicata in M.

Of. Nr 283/22.06.00. Legea 426/din 18.07.01 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

78/2000 privind regimul deseurilor - publicata in M. Of. nr. 411/25.07.01. Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile - publicata in M. Of. nr.422 /30.07.01.

Legea 608 din 31.10.01 privind evaluarea conformitatii produselor - publicata in M.Of, parte I,nr. 712/08.11.01. HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile inclusiv deseurile periculoase - publicata in M. Of. nr.659/05.09.02.

Ordinul nr. 2/211/118 - al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, alministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei sicomertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportuluideseurilor pe teritoriul Romaniei, publicat in M. Of. nr. 324/15.04.2004.

5.5. Cerinţa E :

E) IZOLATII TERMICE, HIDROFUGE SI ECONOMIA DE ENERGIE Amplasamentul este situat in:

zona climatica conform Normativ C 107/3/2005, zona III; tamplarie exterioara existenta ce va fi bine izolata pentru a evita pierderile de caldura


22/23

in sezonul rece;

instalatia termica interioara se va face cu introducerea prevederilor NormativuluiI13/02 si a SR1907/1,2-97 ;

se va realiza incalzire cu cu aer cald dupa caz conform planselor de la specialitateatermice;

la realizarea inchiderilor exterioare nestructurale s-a avut in vedererespectarea prevederilor normativului C107/97-2000, dar si faptul ca este constructieexistenta.Izolatia hidrofuga

realizarea etanseitatii la invelitoare; colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis si dirijare acestora la

trotuarele existente cu luarea unor masuri deosebite de protectie a soclului contraumezelii.Dimensionarea elementelor de constructie (sub aspectul comportarii la umezire

datorita condensarii, datorita vaporilor de apa in material) in scopul asigurarii unui regim deumiditate, normal conform STAS 6472/4, neadmitandu-se acumularea progresiva a apeidin condens in interiorul elementelor de constructie.

Umiditatea elementelor de constructie in perioadele reci va fi conform STAS 6472/4,tabel 1, dar avand in vedere vechimea constructiei.

Se asigura etanseitatea la apa de ploaie, presiunea aerului la care se asiguraetanseitatea tamplariei nu va fi sub 40 kg/m2.

Se vor utiliza materiale agrementate in Romania cu garantia mai mare de 10 ani.3. Economia de energie se realizeaza prin:

- pierderi de caldura reduse ca urmare a protectiei termice data de zidurile masiveexistente si tamplariei de protectie la exterior

- sectorizarea iluminatului artificial.

5.6. Cerinţa F, protecţia la zgomot :

Modul de închidere perimetrală şi de la partea superioară a construcţiei asigurăprotecţia la zgomotul aerian şi de impact în conformitate cu normativul C 125-2005.Tâmplăria exterioară, cu geam termoizolant asigură o protecţie fonică adecvată.

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI- asigurarea atenuarii zgomotelor aeriene, exterioare - (conform STAS 6156, tabel 1 –

admis 35 - 45 dB);- izolarea acustica intre diverse functiuni prin elemente de compartimentare pe orizontala

si verticala, cu o alcatuire adecvata (conform STAS 6156, tabel 5);

- limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot inferior (conform STAS 6156, tabel4).Se utilizeaza Normativul G125 - 87 si instructiunile tehnice P 122 - 89.

6. Măsuri de protecţie civilă : Cladirile nu au avut şi nu au prevăzut adăpost pentru apărare civilă.

7. Amenajări exterioare construcţiei :Circulaţii pietonale, auto şi parcaje.

Accesul pietonal în incintă este asigurat dinspre nord de Aleea Parcului si din aleeaexistenta la sud. Accesul carosabil se va face pe Aleea Parcului pina la limita incintei undese va realiza un parcaj cu 8 locuri. In cazuri speciale se poate accede pe teren prinintermediul aleilor pietonale.


23/23

S-au prevazut alei pietonale pentru acces la muzeu, dar si pentru plimbare in cele

doua zone ale terenului separate de cladiri: in zona de nord a terenului , puternic umbritade vegetatia existenta si in zona de sud bine insorita.

Spatii verzi.S-a prevăzut plantarea unui şir de arbori si realizarea unui bazin decorativ care vor

separa terenul amenajat de vecinatatile nefavorabile dinspre vest. De asemenea s-aprevazut cresterea densitatii arborilor spre sud, lasand spre palat o zona deschisa pentruplantatii joase si flori perene.

Fantani si bazine decorative.Se propune reamenajarea fantanii decorative existente la nord de palat in zona

puternic plantata si realizarea unui bazin decorativ in partea insorita din sud, in axul saliimari a palatului, terminata cu portic.

In completarea amenajarilor exterioare se propune realizarea unui foisor si a unorpergole.

Iluminatul artificial.a) Iluminatul arhitectural pentru punerea in valoare a obiectelor ansamblului se va

face prin intermediul reflectoarelor , cate doua pentru fiecare fatada. b) Iluminatul incintei se va face cu corpuri de iluminat inalte si joase ce vor marca

traseele aleilor importante.c) Fantana si bazinul decorativ au fost prevazute cu corpuri de iluminat subacvatice,

fixe si orientabile, cu lumina alba si colorata.

9. Valorificarea proiectului :

Orice modificare faţă de proiectul avizat se va face numai cu acordul proiectantului. În momentul începerii execuţiei lucrării executantul, prin grija beneficiarului, va convoca laşantier proiectantul pentru fazele determinante de execuţie (graficul fazelor determinante

de execuţie se va prezenta la faza de P.Th.) Materialele de finisaj se vor alege impreunacu proiectantul de specialitate. Materialele de finisaj si culoarile se vor pune in opera pebaza probelor aprobate de Comisia Zonala a Monumentelor Istorice.

Pentru orice modificare a prezentului proiect se va respecta legislaţia în vigoare şise va solicita avizul proiectantului.

10. Drepturi de autor :

Conform Legii dreptului de autor proiectul de arhitectură este proprietate intelectualăa SC ATELIER DE PROIECTARE VIŞAN SRL şi nu poate fi modificat, reutilizat sauvândut unei terţe persoane fără acordul scris al autorului.

Întocmit,dr. Arh. Cristina Andreiarh. Ion-Daniel Vişan

Proiect: REABILITAREA, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO - PAŞCANU ŞI A...

Documents

Transcript of Proiect: REABILITAREA, CONSERVAREA ŞI REVITALIZAREA PALATULUI CANTACUZINO - PAŞCANU ŞI A...