7. VARUL DE CONSTRUCTII .viteza de hidratare, apa de stingere, randament în pastă,

consistenţa şi densitatea pastei, reziduuri la stingere

Varul de construc]ii (numit [i var gras) este un liant aerian, sub formã debulgãri, con]inând CaO [i ob]inut prin calcinarea calcarului ( ).CaCO3

Caracteristicile varului exprimã puritatea [i reactivitatea sa chimicã.

7.1. Viteza de hidratare (de stingere) .

| Hidratarea varului gras este înso]itã de degajare de cãldurã,

CaO + H2O d Ca(OH)2 + Q

încât viteza de reac]ie poate fi exprimatã prin viteza de încãlzire a unui amestecstandard de var [i apã, în condi]ii adiabatice.

Pentru încercare, se folose[te un calorimetru (fig. 7.1.a.), în care seintroduc 100 g de var gras sfãrâmat [i 500 cm3 de apã, la temperatura de 20OC.Imediat, agitatorul [i un cronometru sunt puse în func]iune. Temperaturaamestecului, cititã din minut în minut, sunt înregistrate pe o diagramã (fig. 7.1.c.),pânã când se constatã scãderea (reac]ia de hidratare înceteazã).

O încercare informativã poate fi executatã cu un calorimetru improvizat(fig. 7.1.b.), format dintr-un vas Erlenmeyer, a[ezat într-un vas, cu termoizola]ie dinfulgi de asbest. Lipsa agitatorului este suplinitã prin agitarea ansamblului de vase. Înacest caz, proba este constituitã din 10 g de var [i 20 cm3 de apã.

Durata necesarã atingerii temperaturii maxime, respectiv valoarea

1

vas Dewar(termos)

vas Erlenmeyer

a) calorimetru standard b) calorimetru improvizat

timp (min)

temp

eratu

ra

c) diagrama de hidratare

agitatorr

Θmax

maxT20

termometrudop

vas

izola]ie termic\

Fig. 7.1. Determinarea vitezei de stingere a varului gras

temperaturii maxime atinse, exprimã con]inutulvarului în CaO [i corecta calcinare a pietrei devar. Pentru exemplificare, în fig. 7.2. se prezintãdiagramele de hidratare pentru trei varuri, având,douã câte douã, aceeaºi temperaturã maximãatinsã, dar la durate diferite, respectiv, aceea[iduratã de reac]ie, dar atingând tempe- raturimaxime diferite 1).

7.2.Apa de stingere.

Pasta de var reprezintã o suspensie de cristale de în apã. Din apaCa(OH)2

folositã la stingere, cca. 32 % va fi re]inutã ca apã legatã chimic (apã de cristalizare),o parte va fi legatã fizic (prin adsorb]ie pe suprafa]a cristalelor) iar restul va rãmâneîn stare liberã. Cu cât, în urma stingerii, va rezulta un volum mai mare de cristalede , cu atât un volum mai mare de apã va fi legatã în sistem.Ca(OH)2

Pentru determinare, se folose[te cutia de stingere (fig. 7.3.), în care seintroduc 250 cm3 de apã [i 200 g de var, dupã care vasul se acoperã cu capacul sãu.

Periodic, se examineazã desfã[urareaprocesului de stingere ; dacã se observã apari]iaunor crãpãturi în pastã, se adaugã noi volume,mãsurate, de apã, amestecându-se pasta cu un[paclu.

Pe toatã durata încercãrii, opera]iilece implicã descoperirea vasului trebuie sã seexecute cât mai repede, pentru evitareaevaporãrii apei.

Dupã 24 ore de repaos [i, apoi, din 3 în3 ore, cu ajutorul unei pipete, se colecteazã apa separatã la suprafa]a pastei,mãsurându-se volumele, pânã când separarea apei înceteazã.

Apa necesarã stingerii, se exprimã prin raportul între volumul de apãre]inutã în pastã [i masa probei de var stinsã:

în care: A = S Vi − S VJm x100 [%]

suma volumelor de apã introduse la stingere;S Vi = suma volumelor de apã separate [i colectate;S Vj =

m = masa probei de var.

7. VARUL GRAS

2

1 ) Se va analiza dependen]a `ntre parametrii diagramelor [i caracteristicile calitative ale varurilorcorespunz\toare (n.a.).

Θ max

TT1 2

1

2

3

Fig. 7.2. Diagrame de hidratare

Hcapac

vas dintabl\

izola]ietermic\past\de var

Fig. 7.3. Cutie de stingere

7.3. Randamentul în pastã .

Randamentul în pastã reprezintã volumul pastei devar ob]nutã prin stingerea unui kilogram de var.

Aceastã caracteristicã este determinatã pe proba de var stins, conform`ncerc\rii 7.2.

Se mãsoarã înãl]imea H a pastei de var, în cutia de stingere (fig. 7.3.), [i seaplicã rela]ia:

în care: g = H % Sm [dm3/kg]

S = suprafa]a cutiei de stingere, iar m = masa probei de var.

7.4. Consisten a pastei.

Consisten]a pastei de var se exprimã, conven]ional, prin adâncimea descufundare a unui con etalon în pastã.

| Pentru determinare, pasta de var,bine amestecatã, se introduce într-un vastronconic (fig. 7.4.). Vasul se bate u[or, decâteva ori, cu fundul de o masã de lemn,pentru ca aerul con]inut de pastã sã fieeliminat.

{ Se ]ine conul etalon, de mâner,astfel ca vârful sãu sã atingã pasta [i selasã sã cadã liber în pastã.

{ Se extrage conul etalon din pastã [ise cite[te, pe scala sa, diviziunea pânã lacare conul este murdar de pasta de var.

Consisten]a 12 cm este consideratã normalã pentru o pastã de var de bunãcalitate.

7.5. Densitatea pastei de var .

Densitatea pastei se determinã prin cântãrirea unui vas cu volum de 1 dm3

umplut în condi]ii similare celor precizate la încercarea 7.4.

Densitatea de 1300 kg/m3, la consisten]a 12 cm 1), este consideratãnormalã, pentru o pastã de var de bunã calitate.

Pentru alte densitã]i, se impune corectarea dozajului de pastã de var cu unfactor K, calculat cu rela]ia:

7. VARUL GRAS

3

1 ) Pentru aprecierea calit\]ii pastei de var, se analizeaz\ simultan consisten]a [i densitatea acesteia (n.a.)

5

10

15 1 cm

vas

valoareaconsisten]ei

pastade var

Fig. 7.4. M\surarea consisten]ei pastei

în care:K =q12 − 1000q − 1000

= densitatea pastei, la consisten]a 12 cm;q12

= densitatea pastei, la consisten]a pe care o are în momentul dozãrii.q

7.6. Reziduurile la stingere.

Pasta de var ob]inutã la încercarea 7.2., se dilueazã cu apã [i se spalã cuapã curentã, pe o sitã având dimensiunea ochiurilor de 0,6 mm. Materialul rãmas pesitã (reziduurile) se usucã la masã constantã [i se cântãre[te, masa (m1) ob]inutã fiindraportatã la masa (m) a probei de var stinsã:

Rez = m1m x100 [%]

7. VARUL GRAS

4